A.

APLICAŢII PRACTICE

CAPITOLUL I
REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢII BANCARE

1.1. NORME DE DISPERSIE A RISCURILOR

Expunerea, conform legislaţiei bancare, reprezintă orice angajament asumat de

bancă faţă de un debitor, indiferent dacă angajamentul este potenţial sau efectiv,
evidenţiat deci în afara bilanţului sau în bilanţ.
Aceşti indicatori stabilesc un anumit raport între fondurile proprii nete ale
băncilor şi ansamblul riscurilor legate de un singur debitor de talie mare sau de
debitorii de talie mare, în totalitatea lor.
Expunerea unei bănci faţă de un singur debitor de talie mare nu trebuie să
depăşească 20% din fondurile proprii nete ale băncii, iar expunerea agregată faţă de
toţi debitorii săi de talie mare să nu depăşească de 8 ori fondurile proprii nete ale
băncii. Se consideră debitor de talie mare, cel ale cărui angajamete faţă de bancă
depăşesc 10% din fondurile proprii nete ale băncii.

1. Aplicaţie rezolvată:

Organelor de control bancar li se prezintă următoarele date în vederea

stabilirii gradului de respectare a normelor de dispersie a riscurilor:
- mil. lei -
Banca A Banca B
Fonduri proprii nete 100.000 90.000
Riscuri angajate/nr.clienţi
Peste 40.000 - -
35.000-40.000 - -
30.000-35.000 1 1
25.000-30.000 3 4
20.000-25.000 4 6
15.000-20.000 6 10
13.500-15.000 6 14
12.000-13.500 8 19
11.000-12.000 10 31
10.000-11.000 25 33
7.000-10.000 30 35

Calculăm pentru Banca A:

7
 - expunerea maximă în raport de un singur debitor este: 20%*100.000 =
20.000
Având în vedere că peste 20.000 avem 8 clienţi creditaţi, înseamnă că această
normă nu se respectă.
- expunerea maximă în raport cu debitorii de talie mare nu trebuie să
depăşească 8*100.000 = 800.000
- debitorul de talie mare este cel care are angajamente faţă de bancă mai
mari de 10%*100.000 = 10.000
Examinăm valorile angajamentelor peste 10% (10.000) pe două tablouri paralele
minimum şi maximum:

30.000*1=30.000 35.000*1=35.000
25.000*3=75.000 30.000*3=90.000
20.000*4=80.000 25.000*4=100.000
15.000*6=90.000 20.000*6=120.000
13.500*6=81.000 15.000*6=90.000
12.000*8=96.000 13.500*8=108.000
11.000*10=110.000 12.000*10=120.000
10.000*25=250.000 11.000*25=275.000

Total = 812.000 Total = 938.000

Atât limita mimimă, cât şi cea maximă a băncii A sunt superioare limitei maxime
admise, deci nici această normă nu se respectă. Atât expunerea minimă cât şi cea
maximă trebuiau să se situeze sub limita admisă de 800.000.
Calculăm pentru Banca B:
- expunerea maximă în raport de un singur debitor este: 20%*90.000 =
18.000
Având în vedere că peste 18.000 avem mai mulţi clienţi creditaţi, înseamnă că
această normă nu se respectă.
- expunerea maximă în raport cu debitorii de talie mare nu trebuie să
depăşească 8*90.000 = 720.000
- debitorul de talie mare este cel care are angajamente faţă de bancă mai
mari de 10%*90.000 = 9.000
Examinăm valorile angajamentelor peste 10% (9.000) pe două tablouri paralele
minimum şi maximum:

30.000*1=30.000 35.000*1=35.000
25.000*4=100.000 30.000*4=120.000
20.000*6=120.000 25.000*6=150.000
15.000*10=150.000 20.000*10=200.000

8
 13.500*14=189.000 15.000*14=210.000
12.000*19=228.000 13.500*19=256.500
11.000*31=341.000 12.000*31=372.000
10.000*33=330.000 11.000*33=363.000

Total = 1.488.000 Total = 1.706.500

Atât limita mimimă, cât şi cea maximă a băncii A sunt superioare limitei maxime
admise, deci această normă nu se respectă.

Aplicaţie de rezolvat:

Organelor de control bancar li se prezintă următoarele date în vederea

stabilirii gradului de respectare a normelor de dispersie a riscurilor:

- mil. lei -
Banca Z
Fonduri proprii nete 120.000
Riscuri angajate/nr.clienţi
Peste 40.000 -
35.000-40.000 -
30.000-35.000 1
25.000-30.000 2
20.000-25.000 3
15.000-20.000 6
13.500-15.000 7
12.000-13.500 10
11.000-12.000 11
10.000-11.000 18

1.2. NORMA DE SOLVABILITATE

În scopul asigurării solvabilităţii băncilor şi pentru a evita angajarea acestora în

operaţiuni care depăşesc potenţialul băncii s-a instituit, prin Hotărârea Băncii
Reglementelor Internaţionale, norma lui Cooke (vicepreşedintele Băncii Angliei) care
stabileşte un raport obligatoriu de minim 8% între fondurile proprii şi activele
ponderate după gradul de risc. Această normă este un indicator de adecvare a
capitalului în funcţie de riscurile asumate de bănci. Astfel:

9
 - pe de o parte trebuie să se asigure un raport minim de 4% între
“sâmburele dur” al fondurilor proprii (capitalul propriu) şi activul ponderat;
- pe de altă parte un raport minim de 8% între fondurile proprii în sens larg
(în care se include alături de sâmburele dur elemente complementare ca
titluri asimilate, unele rezerve cu caracter general, subvenţiile şi datoriile
subordonate, care se rambursează ultimele) şi activul ponderat.
Pentru România, ca şi pentru alte ţări cu un sistem bancar mai puţin dezvoltat şi
mai instabil comparativ cu cel al ţărilor dezvoltate, înglobarea riscului sistemic a
determinat stabilirea unor limite minime mai înalte de 8% (între capitalul propriu şi
expunerea netă a băncii) şi, respectiv 12% (între fondurile proprii nete alebăncii şi
expunerea sa netă).
Expunerea băncilor la risc poate fi:
- brută;
- netă.
Expunerea brută ia în considerare activele din bilanţ la valoarea lor netă (după
deducerea provizioanelor de risc constituite în acest scop) şi operaţiunile
extrabilanţiere la valoarea lor de înregistrare.
Expunerea netă ia în considerare activele bilanţiere la valoarea lor netă,
ponderate în funcţie de risc, şi operaţiunile extrabilanţiere, care se transformă întâi în
echivalent de credit cu anumiţi factori de conversie şi sunt apoi şi ele ponderate după
risc, în funcţie de natura beneficiarului unui astfel de angajament.
Activele cu risc sunt acele active care ar determina pierderi pentru bancă, ca
urmare a existenţei unuia din următoarele riscuri:
- portofoliul de investiţii deţinut de bancă să nu atingă valoarea contabilă
când este vândut;
- alte active să fie valorificate sub valoarea contabilă;
- debitorii să nu respecte condiţiile contractuale precizate în contractele de
creditare.
Activele riscante se ponderează astfel:
- 0%: numerarul din casieriile bănciilor, titlurile de împrumut ale statului,
creditele acordate statului şi autorităţilor centrale ale statului şi sume de
primit de la stat, depozitele constituite la BNR şi alte sume de primit de la
aceasta, titlurile de participare a băncii la capitalul altor societăţi bancare,
creditele subordonate acordate altor societăţi bancare;
- 20% - cecurile şi alte elemente în curs de decontare, creditele acordate
administraţiei locale a statului şi organismelor guvernamentale, creditele
acordate altor bănci şi depozitele constituite la acestea;
- 50% - creditele ipotecare acordate persoanelor fizice şi garantate cu
ipotecă de prim rang, alte venituri de încasat;

10
 - 100% - credite acordate clienţilor nebancari, alte credite şi creanţe decât
cele menţionate anterior, imobilizări corporale, titluri de participare la
capitalul unor societăţi nebancare.
Una din tendinţele contemporane cele mai evidente este creşterea excepţională
a operaţiunilor extrabilanţiere, categorie care aduce băncilor profituri tot mai mari,
dar le angajează deopotivă în riscuri. Fondurile proprii trebuie să acopere şi riscurile
aferente acestei angajări.
Operaţiuni extrabilanţiere desfăşurate de bănci:
- angajamente date: - de finanţare şi de plată în favoarea
instituţiilor de credit;
- de finanţare şi de plată în favoarea
clientelei;
- de garanţie pentru restituirea de credite
acordate unor instituţii de credit;
- de garanţie pentru clientelă.
- angajamente primite: - de finanţare şi de plată de la alte
instituţii de credit;
- de garanţie de la alte instituţii de credit.
Operaţiunile extrabilanţiere sunt considerate din punct de vedere al riscului,
drept credite după aplicarea unor factori de conversie, după cum urmează:
- 0% - titluri date în garanţie;
- 20% - efecte comerciale acceptate la plată de către bancă de la clienţi şi
care sunt avalizate de alte bănci, acreditive documentare irevocabile
deschise de bancă clienţilor şi garantate cu mărfurile care fac obiectul
tranzacţiei;
- 50% - facilităţi acordate clienţilor de emitere de obligaţiuni, garanţii,
cauţiuni şi avaluri date altor bănci, garanţii date pentru clientelă,
acreditive documentare irevocabile deschise de bancă clienţilor şi
negarantate cu mărfurile care fac obiectul tranzacţiei, convenţii de
vânzare-răscumpărare de active încheiate de bancă, pentru care opţiunea
de răscumpărare nu a fost ferm exprimată de bancă;
- 100% - convenţii de vânzare-răscumpărare de active încheiate de bancă,
pentru care opţiunea de răscumpărare a fost ferm exprimată de bancă,
angajamente de plată în favoarea altor bănci şi în favoarea clientelei,
angajamente îndoielnice, alte angajamente date, efecte comerciale
acceptate la plată de către bancă de la clienţi şi neavalizate de alte bănci.

După transformarea lor în echivalentul unor sume bilanţiere, acestea se

ponderează după risc, în funcţie de natura beneficiarului unui astfel de angajament:
0% - pentru angajamente în favoarea băncii centrale, în favoarea statului sau
a administraţiei centrale a statului;

11
 20% - pentru angajamente în favoarea altor bănci, administraţiei locale a
statului şi organismelor guvernamentale;
100% - pentru angajamente în favoarea clienţilor nebancari.

Fondurile proprii ale băncilor includ capitalul propriu(de rang I) şi capitalul

sumplimentar(de rang II).

Capitalul propriu include:

- capitalul social subscris şi vărsat;
- prime legate de capital, integal încasate;
- rezervele legale (fondul de rezervă, care se constituie prin repartizări din
profitul brut în limita a 20% din acesta până când fondul de rezervă
egalează capitalul social, apoi în limita a 10% până când acesta devine
dublul capitalului social, după care prelevările la acest fond se fac din
profitul net);
- fondul de dezvoltare (se constituie prin prelevări din profitul net);
- rezervele din diferenţe de curs valutar, aferente aprecierii
disponibilităţilor în valută, reprezentând capital social subscris în valută;
- rezervele constituite din prime legate de capital şi repartizări din profitul
net;
- fondul imobilizărilor corporale;
- alte fonduri constituite de bănci;
- rezervele statutare;
- rezultatul reportat reprezentând profit nerepartizat;
- rezultat net al exerciţiului financiar curent reprezentând profit;
- fondurile cu caracter permanent puse la dispoziţia unităţilor proprii din
străinătate.

Pentru determinarea nivelului capitalului propriu se deduc următoarele:

- sumele reprezentând contravaloarea acţiunilor proprii răscumpărate în
vederea reducerii capitalului social;
- valoarea neamortizată a cheltuielilor de constituire;
- valoarea netă a fondului comercial;
- sumele reprezentând cheltuieli de repartizat şi cheltuieli înregistrate în
avans, care urmează a se suporta eşalonat pe cheltuieli;
- sumel din profitul net al exerciţiului financiar curent reprezentând
dividende, participarea personalului la profit şi cota de participare a
managerului la profit;
- rezultazul reportat reprezentând pierdere neacoperită;
- rezultatul net al exerciţiului financiar curent reprezentând pierdere;
- repartizarea profitului;

12
 - dotările pentru unităţile proprii din străinătate.

Capitalul suplimentar include:

- alte rezerve decât cele incluse în capitalul propriu;
- datoria subordonată;
- rezerva generală pntru riscul de credit (se constituie prin prelevări din
profitul brut, în limita a 2% din soldul creditelor acordate);
- subvenţiile pentru investiţii;
- rezerve din reevaluarea patrimoniului.

Pentru determinarea fondurilor proprii nete se deduc următoarele:

- sumele reprezentând participaţii în alte instituţii de credit sau financiare,
care depãşesc 10% din capitalul social al acestora, creditele subordonate şi alte
creanţe de aceeaşi naturã acordate respectivelor instituţii;
- partea din valoarea totalã a participaţiilor mai mici sau egale cu 10% din
capitalul social al altor institutii de credit sau financiare, a creditelor subordonate şi a
altor creanţe de aceeaşi naturã acordate respectivelor instituţii, care depãşeste 10%
din nivelul fondurilor proprii determinat înaintea deducerii sumelor menţionate la prima
liniuţã.

La determinarea fondurilor proprii ale unei bănci, pe baza datelor înscrise în

balanţa contabilă a fiecărei luni, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
1) capitalul suplimentar nu trebuie să depăşescă capitalul propriu şi se
ia în calcul la determinarea fondurilor proprii doar dacă se
înregistrează un nivel pozitiv al capitalului propriu. Sumele care
depăşesc eventual acest nivel, nu se mai adună la fondurile proprii.
2) datoria subordonată va fi luată în calculul fondurilor proprii în limita
a maxim 50% din capitalul propriu şi trebuie să îndeplinească,
cumulativ, următoarele condiţii:
- să fie în întregime angajată;
- în cazul datoriei subordonate la termen, scadenţa iniţială trebuie să fie de
minim 5 ani;
- să nu existe clauza rambursării anticipate a datoriei decât în caz de
lichidare a băncii debitoare.

Băncile au obligaţia să determine lunar nivelul fondurilor proprii, pe baza

datelor înscrise în balanţa contabilă a fiecărei luni şi să raporteze BNR acest nivel în
termen de cel mult 10 zile calendaristice din luna următoare.

1. Aplicaţie rezolvată:

13
 Să se determine respectarea normei de solvabilitate pentru BCR, dându-se
bilanţul:

- mil. lei -
Active Pasive
Numerar şi fonduri pe Sume datorate BNR 0
termen scurt(0%) 187.110 Depozite de la alte bănci 883.719
Sume de primit de la Depozite ale clienţilor 12.865.564
BNR(0%) 2.630.150 Obligaţiuni 601.725
Certificate de Alte obligaţii 984.314
trezorerie(0%) 3.346.728 Total obligaţii 15.335.322
Depozite constituite Capital social 1.251.174
la alte bănci (20%) 2.644.341 Profit nedistribuit 1.460.546
Sume de primit de la
guvern (0%) 78.845
Credite şi avansuri acordate clienţilor-
provizioane(100%) 6.065.104
Participaţii la alte
societăţi comerciale(100%) 27.905
Imobilizări
corporale (100%) 2.234.572
Alte active(100%) 832.287

Total 18.047.042
Total 18.047.042

Elemente extrabilanţiere:
- angajamente de plată emise de bancă pentru
agenţii economici 1.732.803 mil. lei;
- acreditive pentru achiziţia de echipamente negarantate
pentru societăţi comerciale 477.590 mil. lei;
- garanţii acordate de bancă altor societăţi bancare 291.058 mil. lei.

Rezolvare:

Transformăm întâi elementele extrabilanţiere în elemente bilanţiere pe baza

factorilor de conversie corespunzători:
- angajamentele le ponderăm cu 100%, de unde rezultă în activ o sumă de
1.732.803*100% = 1.732.803 mil. lei.

14
 - acreditivele se ponderează cu 50%, rezultând o sumă bilanţieră de
477.590*50% = 238.795 mil. lei
- garanţiile se ponderează cu 50%, rezultând o sumă în bilanţ de
291.058*50% = 145.529 mil. lei
În activul bilanţier am specificat în paranteze ponderea aferentă fiecărui post,
în funcţie de riscul aferent.
După ce am transformat operaţiunile extrabilanţiere în active bilanţiere
trebuie să le ponderăm în funcţie de risc, la fel ca şi pe celelalte active.
- angajamentele acordate agenţilor economici se ponderează cu 100%;
- acreditivele pentru achiziţia de echipamente negarantate pentru
societăţile comerciale se ponderează cu 100%;
- garanţiile acordate societăţilor bancare se ponderează cu 20%.

Active ponderate = (2.644.341 + 145.529)*20% +

(6.065.104+27.905+2.234.572+832.287+1.732.803+238.795) = 11.689.440 mil. lei

Fonduri proprii = Capital social + profit nedistribuit = 1.251.174+ 1.460.546 = 2.711.720

mil. lei

Norma lui Cooke = = = 23,19%

Acest coeficient mult mai mare decât limita minimă de 8% semnifică o bună
acoperire a activelor riscante cu fonduri proprii, solvabilitatea băncii nefiind
periclitată.
Dacă acest indicator nu are nivelul cerut, adică este sub 8%, trebuie
întreprinse măsuri privind creşterea fondurilor proprii (a capitalului, a fondului de
rezervă, a altor categorii de fonduri) sau privind scăderea activelor cu grad mare de
risc.

2. Aplicaţie rezolvată:

Banca Comercială Alfa S. A. prezintă următorul bilanţ:

- mld. lei -
ACTIV PASIV

1. Numerar (0%) 50.000 Capital social 400.000

2. Depozite la BNR (0%) 250.000 Fond de rezervă 200.000
3. Bonuri de tezaur (0%) 300.000 Fondul 150.000
imobilizărilor

15
 corporale
4. Credite, din care: 1.100.000 Rezerve din 100.000
- acordate statului (0%) 500.000 diferenţe
- acordate altor bănci (20%) - 100.000 favorabile de curs
ipotecare (50%) 200.000 valutar
- alte credite (100%) 300.000 Profit nedistribuit 250.000

Rezerva generală 20.000

pentru riscul de
credit
5. Cecuri în curs de încasare 100.000 Datorie 150.000
(20%) subordonată
6. Participaţii la capitalul unor 300.000 Subvenţii pentru 50.000
societăţi nebancare (100%) investiţii
Depozite de la 500.000
clienţi
7. Active fixe (100%) 250.000 Depozite de la alte 600.000
bănci
8. Alte active (100%) 100.000 Împrumuturi de la 480.000
BNR
Alte pasive 650.000

Total ACTIV 3.550.000 Total PASIV 3.550.000

Totodată banca prezintă următoarea situaţie a operaţiunilor extrabilanţiere:

- mld lei -
- convenţii de vânzare-răscumpărare de active (unde opţiunea de 200.000
răscumpărare a fost ferm exprimată) încheiate cu alte societăţi
bancare
- efecte comerciale acceptate pentru agenţi economici neavalizate 300.000
de alte bănci
- garanţii pentru agenţii economici 100.000
- acreditive negarantate deschise agenţilor economici 150.000
- efecte comerciale acceptate la plată de la agenţi economici şi 200.000
avalizate de alte bănci
- titluri date în garanţie 100.000

Să se evalueze respectarea normelor referitoare la constituirea fondurilor

proprii şi cele de adecvare a capitalului pentru această bancă.

16
 Rezolvare:

Capital suplimentar
Fonduri proprii = Capital propriu + Capital suplimentar = 1.320.000 mld lei
Condiţii de constituire a fondurilor proprii:
a) Capitalul suplimentar < Capitalul propriu
220.000 mil. lei < 1.120.000 mld. lei
b) Datoria subordonată < 50% Capital propriu
150.000 mil. lei < 550.000 mld. lei
c) Rezerva generală pentru riscul de creditare < 2% × Credite
20.000 mil. Lei < 2% x 1.100.000 = 22.000 mld. lei
Expunere = Active bilanţiere + Operaţiuni extrabilanţiere
netă ponderate transformate în echivalent bilanţier şi
ponderate în funcţie de risc

Se transformă operaţiunile extrabilanţiere:

mld - Convenţii de vânzare răscumpărare
lei de active încheiate cu alte bănci
(factor risc 20%)
mld - efecte comerciale acceptate de
lei bancă la plată şi neavalizate de alte
bănci pentru agenţii economici (factor
risc 100%)
mld lei - garanţii pentru agenţii economici
(100%)
mld lei - acreditive negarantate (100%)
mld lei - efecte comerciale acceptate de
bancă la plată şi avalizate de alte bănci
(100%)
mld lei - titluri date în garanţie

Expunere netă = 50.000×0%+250.000×0%+300.000×0%+500.000×0%+100.000× ×20%

+200.000×50%+300.000×100%+100.000×20%+300.000×100%+
250.000×100%+100.000×100%+200.000×20%+300.000×100%+50.000× 100%
+75.000×100%+40.000×100% =
20.000+100.000+300.000+20.000+300.000+250.000+100.000+40.000+
300.000+50.000+75.000+40.000=1.595.000 mld. lei

17
 Banca respectă normele de constituire a fondurilor proprii şi de adecvare a
capitalului.

Aplicaţie de rezolvat:

Banca Comercială ABC S. A. prezintă la 31 decembrie 2000 următorul bilanţ:

- mld. lei -
ACTIV PASIV

1. Numerar 63.837 Capital social 400.000

2. Sume de primit de la BNR 0 Fond de rezervă 35.724
3. Certificate de trezorerie 252.545 Sume datorate 2.180.069
BNR
4. Depozite la alte bănci 122.015 Depozite de la 1.191.998
alte bănci
5. Credite 4.183.722 Sume datorate 149.315
bugetului de stat
6. Împrumuturi acordate 13.306 Depozite de la 1.674.809
statului clienţi
7. Alte active 703.508 Alte pasive 150.739

8. Investiţii (participaţii la 11.389

societăţi nebancare)
9. Active fixe 332.332

Total ACTIV 5.682.654 Total PASIV 5.682.654

Totodată banca desfăşoară următoarele operaţiuni extrabilanţiere:

- mld. lei -
- garanţii acordate altor societăţi bancare 25.320

18
- angajamente în favoarea clientelei 320.000
- convenţii de vânzare-răscumpărare de titluri, pentru care 120.000
opţiunea de răscumpărare nu a fost ferm exprimată,
încheiate cu alte bănci

Să se determine modul de respectare a normelor privind constituirea

fondurilor proprii şi a celor de solvabilitate.

1.3. ADECVAREA CAPITALULUI

În cazul în care indicatorul de solvabilitate se situează sub limita minimă

admisă, banca trebuie să adopte unele măsuri de adecvare a capitalului.

Acestea pot viza:

I. Mărirea capitalului propriu efectiv constituit prin emisiunea de acţiuni
(pentru majorarea capitalului social), prin încorporarea de profit sau chiar prin fuziuni.
Pe lângă aceste măsuri, pentru majorarea fondurilor proprii în sens larg se pot emite şi
obligaţiuni, soluţie cu acceptabilitate mai mare în rândul acţionariatului băncii în cauză
pentru că emisiunea de acţiuni înseamnă efecte de diluţie a puterii de decizie şi
scăderea cursului acţiunilor.
II. Reducerea totalului bilanţier prin cesiunea de creanţe sau prin
titlurizarea unei părţi din portofoliul de credite cu un risc mare în condiţiile păstrării
nemodificate a capitalului propriu şi a fondurilor proprii efectiv constituite.
III. Restructurarea bilanţului în condiţiile păstrării totalului bilanţier, ceea
ce înseamnă reducerea riscului prin titularizarea unei părţi din portofoliul de credite cu
risc ridicat şi angajarea în aceeaşi sumă a unor noi credite cu un risc ataşat mai mic.
Restructurarea se poate realiza şi în rândul operaţiunilor extrabilanţiere,
vizând tot reducerea expunerii nete a băncii.

1. Aplicaţie rezolvată:

Să se propună câteva soluţii pentru respectarea normei de solvabilitate de

către o bancă ce are următoarea structură a activelor şi operaţiunilor extrabilanţiere
şi un capital propriu efectiv constituit de 40.000 mld. u.m.

- mld. u.m. -
Nr. Specificaţie
crt.
1. Credite acordate statului (0%) 36.789

19
 2. Credite acordate altor bănci corespondente (20%) 246.790
3. Credite ipotecare (50%) 135.780
4. Credite comerciale (100%) 356.900

- mld. u.m. -
Nr. Operaţiuni extrabilanţiere
crt.
1. Efecte comerciale acceptate la plată de la agenţi 23.500
economici şi avalizate de alte bănci
2. Facilităţi de emitere de obligaţiuni acordate agenţilor 45.000
economici
3. Angajamente asumate de bancă în favoarea clienţilor 24.600
nebancari

Rezolvare:

Transformarea operaţiunilor extrabilanţiere în echivalent de credit:

- efecte comerciale: 23.500 × 20% = 4.700 (risc 100%)

- facilităţi de emitere de obligaţiuni: 45.000 × 50% = 22.500 (risc
100%)
- angajamente asumate: 24.600 × 100% = 24.600 (risc 100%)

Expunere netă = 36.789 × 0% + 246.790 × 20% + 135.780 × 50% + 356.900 ×

100% + 4.700 × 100% + 22.500 ×100% + 24.600 × 100% = 525.948 mld. u.m.

Capital propriu minim = 8%× 525.948 = 42.075,8 mld. u.m.

Deoarece capitalul propriu efectiv constituit este 40.000 mld. u.m. adică sub
cel minim cerut de reglementările prudenţiale în vigoare, banca poate adapta
următoarele măsuri:
I. Emisiunea de acţiuni în valoare de 2.075,8 mld. u.m. sau încorporări de
profit la fondul de rezervă sau la cel de dezvoltare în valoare tot de 2.075,8 mld. u.m.
II. Diminuarea totalului bilanţier (a activului şi pasivului) în condiţiile
păstrării constante a capitalului propriu efectiv constituit.
Banca poate titluriza, de exemplu, un portofoliu de credite comerciale de
100.000 mld. u.m., acestea comportând riscul cel mai ridicat (100%). Portofoliul de
credite comerciale rămâne de 256.900 mld. u.m.
Se calculează din nou expunerea netă:

20
 Expunere netă = 36.789 × 0% + 246.790 × 20% + 135.780× 50% + 256.900 ×
100% + 4.700 × 20% + 22.500 × 100% + 24.600 × 100% = 425.948 mld. u.m.

Capital adecvat = 8%× 425.948 = 34.075,8 mld. < Capital propriu efectiv
constituit

De asemenea, banca poate reduce angajarea sa extrabilanţieră prin

reducerea facilităţilor de emisiune de obligaţiuni acordate, de exemplu cu 35.000 mld.
şi a angajamentelor asumate faţă de clientelă cu 10.000 mld. u.m.
Calculăm din nou expunerea netă.

Expunere netă = 36.789 × 0% + 246.790 × 20% + 135.780× 50% + 356.900 ×

100% + 4.700 × 100% + 10.000 × 50% × 100% + 14.600 × 100% × 100% = 498.448 mld.
u.m.

Capital propriu minim = 8%× 498.448 = 39.875,8 mld. u.m. < 40.000 mld. u.m.

III. Restructurarea bilanţului şi a operaţiunilor extrabilanţiere.

Dacă se titlurizează un portofoliu de credite comerciale de 50.000 mld. u.m.
(acestea rămânând 306.900 mld. u.m.) şi cu suma obţinută se acordă noi credite
ipotecare (acestea ajungând la 185.780 mld. u.m.), iar angajamentele asumate de bancă
în favoarea clientelei scad cu 10.000 mld. u.m. (rămânând 14.600 mld. u.m.), şi cu
această sumă cresc efectele comerciale acceptate de bancă pentru bănci şi avalizate
de alte bănci (ajungând la 33.500 mld. u.m.), putem calcula din nou expunerea netă a
băncii:

Expunere netă = 36.789 × 0% + 246.790 × 20% + 185.780× 50% + 306.900 ×

100% + (33.500 × 20%) × 100% + 22.500 × 100% + (14.600 × 100%) × 100% = 492.948
mld. u.m.

Capital propriu minim = 8%× 492.948 = 39.435,8 mld. u.m. < 40.000 mld. u.m.

Desigur că aceste soluţii propuse nu sunt singulare, putându-se încerca şi alte

măsuri. Se merge însă pe cedarea unor creanţe cu risc ridicat şi angajarea băncii în
relaţii de creditare cu risc mai scăzut, astfel încât expunerea băncii la risc să scadă şi
astfel capitalul său propriu efectiv constituit să fie mai mare decât cel minim solicitat
prin reglementările prudenţiale impuse.

Aplicaţie de rezolvat:

21
 Să se propună câteva soluţii de adecvare a capitalului pentru o bancă cu un
capital propriu efectiv constituit de 20.000 mld. u.m. şi următoarea structură a
activelor:

Nr. Specificaţie mld. u.m.

crt.
1. Credite acordate statului (0%) 56.900
2. Credite acordate administraţiei publice locale (20%) 45.679
3. Credite ipotecare (50%) 236.897
4. Credite acordate agenţilor economici pentru activitatea 135.789
curentă (100%)

1.4. LICHIDITATE

Spre deosebire de solvabilitate, lchiditatea bancară nu beneficiază de o

reglementare la nivel internaţional a indicatorilor folosiţi pentru aprecierea ei.
Lichiditatea este mai mult o problemă ce ţne de managementul bancar şi mai
puţin de supravegherea prudenţială.
Cu toate acestea, BNR a impus reglementări în vederea menţinerii lichidităţii
băncilor comerciale: rezervele minime obligatorii şi nivelul minim de lichiditate (care va
fi tratat la Managementul corelat al activelor cu pasivele, când vom prezenta corelarea
acestora din punct de vedere al duratei de constituire şi mobilizare a resurselor
bancare).
Lichiditatea bancară se referă la posibilitatea satisfacerii în orice moment a
cererilor de retragere formulate de deponenţi în legătură cu depozitele lor. Aceasta se
poate defini ca fiind capacitatea băncii de a efectua în orice moment, plăţi din conturile
pe care titularii le au deschise la bancă, la solicitarea acestora.
În acest scop, băncile trebuie să dispună de rezerve suficiente, de active ce
pot fi utilizate ca mijloace de plată sau care pot fi transformate operativ în astfel de
mijloace.
După gradul acestora de lichiditate avem:
 rezerve de gradul întâi (primare):
- moneda aflată la bănci (bancnote, monedă divizionară);
- depozite la vedere ale băncii la Banca de Emisiune
(rezervele minime obligatorii);
- depozite la vedere ale băncii la alte bănci corespondente.
 rezerve de gradul doi (secundare) constituite din activele cu scadenţe
scurte, imediat transformabile în active primare (bonurile de tezaur sau certificate de
trezorerie sau alte instrumente ale statului pe termen scurt).

22
 Băncile din România sunt obligate să menţină rezerve obligatorii, în lei şi în
valută, în conturi deschise la BNR în funcţie de nivelul depozitelor atrase, pentru
asigurarea unei lichidităţi minimale.
Nivelul rezervelor obligatorii se determină aplicând rata rezervelor minime
stabilită de BNR la baza de calcul (depozitele atrase, indiferent de scadenţă, dar din
cadrul cărora se exceptează mijloacele băneşti atrase de la BNR şi de la alte bănci).
Pentru mijloacele bneşti în valută, media soldurilor zilnice a depozitelor se determină
pe fiecare valută în parte, după care se transformă în dolari sau euro, după caz.
Pentru nivelul efectiv al rezervelor constituite, BNR plăteşte o dobândă situată
cel puţin la nivelul ratei dobânzii medii la depunerile la vedere practicate de bănci.
Dacă se înregistrează un excedent de rezerve, acesta nu va fi remunerat, în
timp ce pentru deficitul de rezerve se calculează şi se percepe o dobândă penalizatoare
pe durata perioadei de aplicare aferente.

1. Aplicaţie rezolvată:

Având următorul bilanţ al unei bănci, să se stabilească nivelul rezervelor

primare şi rezervelor totale (primare + secundare) şi modul de acoperire a depozitelor
în cont curent cu aceste categorii de rezerve.

- mld. u.m. -
Activ Pasiv
Numerar 100 Depozite în cont curent 2.800
Depozite la Banca Centrală 480 Capital 200
Depozite la vedere la alte bănci 80
Bonuri de tezaur 140
Credite 2.150
Alte active 50

Total 3.000 Total 3.000

Rezerve primare = 100+480+80 = 660 mld. u.m.

Rezerve totale = Rezerve primare + rezerve secundare = 660 + 140 = 800 mld.
u.m.

Grad de acoperire a depozitelor

în cont curent cu rezerve primare = = 23,57%

Grad de acoperire a depozitelor

23
 în cont curent cu rezerve totale = = 28,57%.

2. Aplicaţie rezolvată:

Considerăm că rata rezervelor obligatorii care se aplică totalului depozitelor

atrase este de 18%, restul resurselor fiind folosite pentru acordarea de credite (82%).
Ştiind că remunerarea rezervelor se face la 10%, iar rata dobânzii pe piaţa monetară
(MMI) este 20%, determinaţi dobânda maximă bonificată de bancă depunătorilor săi.
dplătită depunătorilor = 18*10% + 82*20% = 18,2%

Aplicaţie de rezolvat:

Să se determine volumul rezervelor primare şi totale ale băncii A şi gradul de

acoperire a depozitelor prin rezervele primare şi totale constituite, dat fiind de
bilanţul de mai jos:

- mld. u.m. -
ACTIV PASIV
Monedă 150 Depozite în cont curent 8.500
Depozite la Banca Centrală 1.250 Depozite la vedere 2.300
Depozite la vedere la alte bănci 100 Depozite pe termen scurt 1.100
Bonuri de tezaur 400 Depozite pe termen mediu 600
Credite 10.000 Capital 500
Alte active 1.100

Total 13.000 Total 13.000

24
 CAPITOLUL II
MANAGEMENTUL PASIVELOR

Pentru a servi cu maximă eficienţă scopului propus, resursele bancare trebuie

să îndeplinească următoarele cerinţe:
- să fie sigure şi stabile în timp, permiţând astfel realizarea unui echilibru resurse-
credite şi o bază certă a continuităţii procesului de creditare;
- să fie mobilizate pe termene cât mai mari;
- să aibă un curs ascendent;
- costul resurselor să fie cât mai redus.
În condiţiile în care alături de bănci, la procurarea resurselor, concurează şi
alte instituţii financiare, procurarea acestora trebuie să se facă în condiţii optime,
astfel încât să se realizeze acel echilibru absolut necesar între resurse şi plasamente,
între dobânda activă şi cea pasivă.

1. Aplicaţie rezolvată:

Pe baza următoarelor informaţii, să se determine modul în care volumul total

al creditelor în lei, propuse pentru anul următor, se corelează cu resursele de
creditare, la nivelul sucursalei judeţene Z a Băncii Comerciale Y.
- mil lei -
Nr. Specificaţie Propuneri pentru anul
crt. următor
1. Credite acordate clienţilor din care: 101.415
- credite pe termen scurt 80.427
- credite pe termen mediu şi lung 20.988
2. Numerar în casierie şi alte disponibilităţi ale 1.832
băncii
3. Alte plasamente 28.500
4. Disponibilităţi ale agenţilor economici 56.121
5. Disponibilităţi şi depozite ale populaţiei 68.534
6. Depozite ale agenţilor economici 11.368
7. Certificate de depozit 20.500
8. Alte pasive 21.800

Rezolvare:

a) Se calculează volumul resurselor atrase sub forma disponibilităţilor şi

depozitelor în lei, de la agenţii economici şi populaţie:

25
 Resurse = 56.121+11.368+68.534+20.500 = 156.523 mil lei

b) Se calculează volumul plasamentelor în credite în lei, pe termen scurt,

mediu şi lung, acordate:

Credite = 101.415 mil lei

c) Se determină gradul de acoperire a creditelor cu resursele atrase:

Avem deci un excedent de resurse, o stocare de lichiditate, ceea ce este de

natură să diminueze riscul asumat, dar şi profitabilitatea sucursalei băncii.

Excedent de resurse = 156.523 - 101.415 = 55.108 mil lei

Se observă din datele prezentate în enunţ, orientarea băncii către resurse

provenind de la populaţie şi către acordarea de credite pe termen scurt, ceea ce
permite ca în baza acestor resurse să se deruleze cât mai multe operaţiuni de
creditare.

2. Aplicaţie rezolvată:

Să se analizeze modul în care s-a realizat echilibrul resurse-plasamente la

nivelul sucursalei judeţene a Băncii X, cunoscându-se:

- mil lei -
Nr. Specificaţie 31.12.2000 31.12.2001 31.12.2002
crt.
1. Disponibilităţi şi depozite în 8.492 23.075 31.126
valută
2. Depozite la termen ale 10.330 19.151 41.778
clienţilor
- sector de stat 20 2.788 887
- populaţie 10.243 15.957 39.841
- alte segmente 67 406 150
3. Disponibilităţi la vedere 20.978 25.555 33.402
- sector de stat 12.660 15.486 23.259

26
 - populaţie 3.438 1.837 2.293
- alte segmente 4.880 8.232 7.850
4. Certificat de depozit 1.653 9.622 11.520
5. Alte pasive 7.793 2.053 1.679
6. Credite în lei 33.403 58.301 80.305
- pe termen scurt 32.140 47.992 65.066
- pe termen mediu şi 1.263 10.309 15.239
lung
7. Credite în valută 1.132 824 10.818
- pe termen scurt - - -
- pe termen mediu şi 1.132 824 10.818
lung

a) Se calculează resursele atrase sub forma disponibilităţilor şi depozite în

lei şi valută:

2000: 8.492+10.330+20.978+1.653 = 41.453 mil lei

2001: 23.075+19.151+25.555+9.622 = 77.403 mil lei
2002: 31.126+41.778+33.402+11.520 = 117.826 mil lei

b) Se calculează volumul plasamentelor în credite:

2000: 33.403+1.132 = 34.535 mil lei

2001: 58.301+824 = 59.125 mil lei
2002: 80.305+10.818 = 91.123 mil lei

c) Se determină gradul de acoperire a creditelor cu resurse atrase :

2000:

2001:

2002:

O activitate eficientă presupune atât creşterea calităţii resurselor prin

diminuarea acelora la vedere şi creşterea calităţii plasamentelor, sub formă de credite
(acordarea de credite pe domenii distincte, pe obiecte distincte, pe termen scurt, în
condiţii de siguranţă astfel încât dintr-un volum de resurse mobilizat într-o anumită
27
perioadă, să se deruleze cât mai multe operaţiuni de creditare). Disponibilităţile şi
depozitele în lei au ponderea cea mai mare, iar ca structură aparţin populaţiei. A
crescut ponderea resurselor în lei la termen faţă de cele la vedere:

Nr. Specificaţie 2000 2001 2002

crt.
1. Depozite la termen şi certificate 36,3% 53% 55,6%
de depozit
2. Disponibilităţi la vedere 63,7% 47% 44,4%

Aplicaţie de rezolvat:

Să se analizeze modul în care s-a realizat echilibrul resurse-plasamente la

nivelul sucursalei judeţene X a Băncii Centrale Beta S. A., cunoscându-se:

- mil lei -
Nr. Specificaţie 31.12.2001 31.12.2002
crt.
1. Depozite la termen ale clienţilor 12.350 14.710
2. Disponibilităţi la vedere ale clienţilor 30.275 42.850
3. Certificate de depozit 2.500 3.743
4. Pasive interbancare 8.921 7.304
5. Credite în lei, din care: 33.210 52.640
- pe termen scurt 25.780 37.410
- pe termen mediu şi lung 7.430 15.230

CAPITOLUL III
MANAGEMENTUL ACTIVELOR

Băncile comerciale pot să acorde credite în lei şi valută, pe termen scurt, mediu
şi lung, în vederea completării fondurilor proprii, pentru: acoperirea cheltuielilor de
producţie şi desfacere; achiziţionarea de produse şi mărfuri în vederea comercializării;
efectuarea cheltuielilor aferente producţiei din perioada următoare (producţia

28
neterminată); pentru unele nevoi temporare de fonduri apărute în aprovizionarea şi
desfacerea produselor, precum şi pentru realizarea unor obiective de investiţii.

3.1. CREDITELE PENTRU CAPITALUL DE LUCRU

Se acordă pentru aprovizionări cu stocuri de materii prime şi materiale,

mărfuri, subansamble, piese de schimb, energie, combustibili, cheltuieli necesare
realizării şi finalizării producţiei de mărfuri, executării de lucrări şi prestării de
servicii care au consum şi desfacere asigurată prin contracte şi comenzi ferme, pe o
perioadă de 90 de zile, cu posibilitatea de prelungire pe noi perioade de 90 de zile
fiecare, dar fără a depăşi 12 luni de la acordarea primului credit, pe baza analizei
fluxului de lichidităţi.
Acest flux se determină pornind de la ultima situaţie contabilă încheiată şi
reflectă situaţia intrărilor de lichidităţi (încasări) şi a ieşirilor de lichidităţi (cheltuieli)
într-o perioadă viitoare dată. Această analiză presupune cunoaşterea activităţii
clientului, perspectivele de afaceri, ramura în care evoluează în scopul verificării
posibilităţilor de realizare a ipotezelor care stau la baza prognozei. Diferenţa între
încasări şi plăţi reflectă disponibilul sau necesarul de lichidităţi nete.
Nivelul maxim de credite pentru capitalul de lucru, ce poate fi acordat unui
client, este dat de necesarul de lichidităţi stabilit pentru perioada pentru care s-a
întocmit fluxul de lichidităţi (trimestru, semestru, an).

1. Aplicaţie rezolvată:

S.C. “S” SRL se adresează băncii comerciale la care îşi are deschis contul în
vederea obţinerii unui credit pentru capitalul de lucru necesar aprovizionării cu materii
prime şi materiale pentru trimestrul următor. Din analiza ultimei situaţii contabile şi ale
contractelor pe care le are firma rezultă că veniturile ce se vor încasa şi plăţile ce se
vor efectua în perioada trimestrului următor vor fi:
1. vânzări de mărfuri cu încasare imediată – 480 mil. lei;
2. vânzări pe credit – 85 mil. lei;
3. încasări din activitatea financiară – 35 mil. lei;
4. încasări din activitatea excepţională – 26 mil. lei;
5. rambursări de credite pe termen lung – 11 mil lei;
6. plăţi pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA – 258 mil. lei;
7. plăţi pentru taxe şi impozite – 90 mil. lei;
8. plăţi financiare – 3 mil. lei;
9. plăţi excepţionale – 31 mil. lei;
10. împrumut bancar pe termen lung – 20 mil. lei;
11. achiziţii de active corporale – 300 mil. lei.

29
 Care va fi nivelul maxim de credite pentru capitalul de lucru de care poate
beneficia această firmă?

Rezolvare:

Flux de lichidităţi (trimestrial)

mil. lei
Nr. Indicatori SC “S” SRL
crt.
I OPERAŢIUNI PE TERMEN LUNG
A. Total intrări lichidităţi din: 20
- capital social vărsat -
- datorii financiare pe termen lung 20
B. Total ieşiri de lichidităţi prin: 300
- achiziţii de active fixe corporale 300
- achiziţii de active fixe necorporale -
- datorii/modernizări (investiţii în curs) -
C. Excedent/deficit de fond de rulment (A-B) - 280
D. Rambursări de credite pe termen lung 11
E. Fond de rulment final (C-D) -291
II. ACTIVITATEA COMERCIALĂ
F. Încasări din activitatea de exploatare, inclusiv 565
TVA
-vânzări cu încasare imediată 480
- vânzări pe credit 85
G. Încasări din activitatea financiară 35
H. Încasări din activitatea excepţională 26
I. Total încasări (F+G+H) 626
J. Plăţi pentru activitatea de exploatare, inclusiv 258
TVA
K. Rezultate brute, exclusiv plăţi pentru impozite şi 368
taxe (I-J)
L. Plăţi pentru impozite şi taxe 90
M. Plăţi financiare 3
N. Plăţi excepţionale 31
O. Total plăţi, exclusiv cele aferente activităţii de 124
exploatare (L+M+N)
P. Rezultate nete (K-O) 244
III. FLUX DE LICHIDITĂŢI
R. Flux net de lichidităţi al perioadei (R = P+/-E) - 47

30
 S. Disponibil/ necesar de lichidităţi al lunii -
precedente
T. Disponibil/necesar de lichidităţi curent (R+S) - 47

Pentru S.C. “S” SRL deficitul final de fond de rulment de 291 milioane lei
diminuează rezultatul net pozitiv de 244 milioane lei, rezultând un flux de lichidităţi
negativ de 47 milioane lei. În acest caz, societatea poate beneficia de un credit pentru
capitalul de lucru în valoare de maxim 47 milioane lei, destinat acoperirii necesarului de
lichidităţi,.

3.2. LINIA DE CREDIT

Linia de credit este o modalitate de creditare a agenţilor economici care

funcţionează după sistemul revolving, respectiv se pot efectua trageri şi rambursări pe
toată durata de valabilitate a liniei de credit, cu condiţia ca soldul zilnic al
angajamentelor să nu depăşească volumul liniei de credit aprobate.
Se acordă pentru creditarea de ansamblu a activităţii curente de
aprovizionare, producţie, desfacere sau pentru finanţarea unor proiecte contract care,
prin natura lor, se desfăşoară şi se evidenţiază distinct, pe o perioadă de 90 de zile,
180 de zile sau cel mult 12 luni.
Pentru a beneficia de linii de credite, agenţii economici trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
- să înregistreze performanţe financiare corespunzătoare (categoria “A” sau
“B”) şi să aibă un serviciu al datoriei bun (să nu aibă întârzieri mai mari de
7 zile în rambursarea ratelor scadente şi a dobânzilor aferente);
- să fie clienţi permanenţi ai băncii care acordă creditul şi să deruleze
operaţiunile de încasări şi plăţi, în lei şi în valută, prin banca respectivă;
- să dispună de un capital social vărsat de cel puţin 10 milioane lei (astfel
încât, în cazul unei conjuncturi economice nefavorabile, rambursările să
poată fi efectuate recurgându-se la capitalul social) şi, prin natura
activităţii desfăşurate, plăţile şi încasările să aibă caracter de
permanenţă;
- să aibă o situaţie financiară corespunzătoare şi o evoluţie favorabilă a
indicatorilor de bonitate.
Se urmăreşte deci, creditarea în sistem revolving a clienţilor fideli, care-şi
desfăşoară activitatea prin bancă şi a celor cu o situaţie financiară solidă care să poată
să-şi ramburseze datoriile, indiferent de conjunctura economică care poate să fie
nefavorabilă la un moment dat.

31
 Volumul liniei de credit, în cazul creditării de ansamblu a activităţii curente, se
determină în funcţie de cifra de afaceri şi durata medie de încasare a clienţilor,
potrivit formulei:

Linia de credit =

unde: Capc = cifra de afaceri pe perioada creditării;

Dmic = durata medie de încasare a clienţilor;
Pcz = perioada de creditare în zile.

Cifra de afaceri pe perioada creditării luată în calculul dimensionării liniei de

credit se determină pornind de la cifra de afaceri realizată pe o perioadă precedentă,
egală cu perioada de creditare, care va fi corectată cu o serie de informaţii privind
portofoliul de contracte şi comenzi de aprovizionare şi desfacere, cash-flow-ul
agentului economic precum şi orice alte informaţii care pot conduce la crearea unei
imagini cât mai reale asupra cifrei de afaceri care poate fi realizată în perioada pentru
care se solicită linia de credit.
Durata medie de încasare a clienţilor se exprimă în zile şi reprezintă
amânarea medie a plăţii acordată clienţilor şi se calculează după formula:

Dmic =

unde: Smlpp = soldul mediu lunar al clienţilor neîncasaţi pe o perioada

precedentă, egală cu perioada de creditare;
Pcz = perioada de creditare în zile;
Capp = cifra de afaceri realizată în perioada precedentă, egală cu
perioada de creditare.
Un agent economic nu poate beneficia în acelaşi timp de credite pentru capital
de lucru şi de credite sub forma liniilor de credite.

1. Aplicaţie rezolvată:

Un agent economic cu un capital social vărsat de 197.250.000 lei are un serviciu

al datoriei bun, el neavând întârzieri în plata ratelor scadente şi a dobânzilor aferente.
De asemenea, din analiza indicatorilor de bonitate şi din evaluarea performanţelor
economico-financiare rezultă că agentul respectiv se încadrează în categoria de
performanţă “B” (o situaţie economico-financiară bună în prezent, dar pentru perioada
următoare nu sunt perspective pentru menţinerea performanţelor financiare la acelaşi
nivel, existând fie o problemă de natură organizatorică, tehnologică sau de personal, fie
probleme legate de natura şi obiectul activităţii). La sfârşitul ultimului an firma a
realizat următorii indicatori:

32
 - vânzări de marfuri: 94.648.000 lei;
- producţia vândută: 510.825.000 lei;
- clienţi şi conturi asimilate la sfârşitul anului: 29.649.000 lei;
- clienţi şi conturi asimilate la începutul anului 23.586.000 lei.
Să se stabilească dacă acest clint poate beneficia de credite sub forma liniei
de credit pentru creditarea de ansamblu a activităţii curente pe o perioadă de 12 luni.

Rezolvare:

a) Aşa cum rezultă din analiza indicatorilor de bonitate, a serviciului datoriei şi a

capitalului social vărsat rezultă că agentul respectiv poate să beneficieze de un
credit în sistem revolving.
b) Cifra de afaceri la sfârşitul anului analizat a fost:
Capp = Vânzări de mărfuri + Producţia vândută =
= 94.648.000 + 510.825.000 = 605.473.000 lei
c) soldul mediu lunar al clienţilor neîncasaţi pe anul analizat este:

Smlpp = = 26.617.500 lei

d) ştiind că perioada de creditare este de 1 an sau 360 zile, calculăm durata medie de
încasare a clienţilor:

Dmic = = 15,82 zile = 16 zile

e) vom calcula acum linia de credit maximă de care poate să beneficieze acest client pe
o perioadă de 1 an, considerând că cifra de afaceri în perioada curentă este egală cu
cea din anul precedent analizat (nu avem informaţii suplimentare pe anul în curs în care
se contractează creditul referitoare la contractele de aprovizionare şi desfacere sau
la cash-flow-ul ce se va obţine).

Linie de credit = = 26.909.911 lei

Clientul respectiv poate să beneficieze de un credit sub forma liniei de credit

de maxim 26.909.911 lei pe 1 an.

Aplicaţii de rezolvat:

1. S.C. “ALPHA” S.A. se adresează băncii comerciale la care îşi are deschis
contul în vederea obţinerii unui credit pentru capitalul de lucru necesar aprovizionării
cu materii prime şi materiale pentru trimestrul următor. Din analiza ultimei situaţii

33
contabile şi ale contractelor pe care le are firma rezultă că veniturile ce se vor încasa
şi plăţile ce se vor efectua în perioada trimestrului următor vor fi:
1. vânzări de mărfuri cu încasare imediată – 300 mil. lei;
2. vânzări pe credit – 65 mil. lei;
3. încasări din activitatea financiară – 40 mil. lei;
4. încasări din activitatea excepţională – 10 mil. lei;
5. rambursări de credite pe termen lung – 90 mil lei;
6. plăţi pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA – 500 mil. lei;
7. plăţi pentru taxe şi impozite – 95 mil. lei;
8. plăţi financiare – 32 mil. lei;
9. plăţi excepţionale – 5 mil. lei.
10. achiziţii de active fixe corporale – 12 mil;
11. datorii financiare pe termen lung – 150 mil.
Care va fi nivelul maxim de credite pentru capitalul de lucru de care poate
beneficia această firmă?

2. Pentru asigurarea resurselor necesare derulării în bune condiţii a

procesului de producţie şi realizării obligaţiilor contractuale, SC. “M” S.A intenţionează
să obţină de la banca sa o linie de credit pentru trimestrul IV al anului în curs. La
sfârşitul trimestrului III firma a realizat următorii indicatori:
- vânzări de mărfuri – 4.569.019 lei;
- producţia vândută – 758.593 lei;
- clienţi şi conturi asimilate – 785.652 lei;
- clienţi şi conturi asimilate la începutul trimestrului – 534.507 lei.
Ştiind că pentru creditele aprobate anterior firma a fost înregistrată în
categoria de performanţă “A” (activitate economico-financiară rentabilă, având
asigurate toate condiţiile de aprovizionare-desfacere, tehnologice, organizatorice şi de
personal ce determină rambursarea la termen a ratelor scadente şi a dobânzilor
aferente), cu un serviciu al datoriei “BUN” şi are un capital vărsat de 100 milioane lei,
să se determine suma maximă ce poate fi primită sub forma liniei de credit.

3.3. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ ŞI NEFINANCIARĂ.

INDICATORI DE BONITATE

Categoria de performanţă economico-financiară şi nefinanciară a clienţilor, care

stă la baza deciziei de creditare, se determină prin însumarea punctelor aferente
fiecărui indicator al analizei financiare şi nefinanciare realizată de bancă (punctajul
aferent fiecărei categorii de indicatori poate diferi de la o bancă la alta, în funcţie de
normele de creditare).

34
 Pentru o parte din indicatorii prezentaţi, punctajul este prezentat în tabelul
următor:

Indicatori Rezultatul Punctaj

1. Lichiditatea curentă Lc < 80% -2
81% < Lc < 100% -1
101% < Lc < 120% 1
121% < Lc < 150% 2
151% < Lc < 170% 3
Lc > 171% 4
2. Silvabilitatea S < 80% 0
81% < S < 100% 1
101% < S < 120% 2
121% < S < 140% 3
141% < S < 160% 4
161% < S < 180% 5
S > 181% 6
3. Gradul de îndatorare Gi > 100% -1
generală 81% < Gi < 100% 0
61% < Gi < 80% 1
41% < Gi < 60% 2
Gi < 40% 3
4. Viteza de rotaţie a Rac < 5 1
activelor circulante 5,1 < Rac < 10 2
Rac > 10,1 4
5. Rentabilitatea Rcp < 0% 0
capitalurilor proprii 0% < Rcp < 10% 1
10,1% < Rcp < 30% 3
30,1% < Rcp < 50% 4
Rcp > 50% 2
6. Acoperirea dobânzii 0% < Ad < 20% -3
20,1% < Ad < 40% -2
40,1% < Ad < 60% -1
60,1% < Ad < 80% 0
Ad > 80% 1
7. Dependenţa de piţele de -aprovizionare din ţară şi 4
aprovizionare şi desfacere desfacere export > 50,1%
-aprovizionare din import şi 3
desfacere export > 50,1%
-aprovizionare din ţară şi 2

35
 desfacere în ţară > 50,1%
-aprovizionare din import şi 1
desfacere în ţară > 50,1%
8. Garanţii -garanţii necondiţionate 4
primite de la guvern sau BNR
-garanţii irevocabile primite de
la bănci româneşti şi străine de 4
prim rang
-depozitul bancar
-ipoteca 4
-gajul cu deposedare 3
-gajul fără deposedare 2
-cesiune de creanţă 2
-fidejusiunea (cauţiunea) 1
-gajul general 1
0
9. Calitatea conducerii -foarte bună 3
-bună 2
-satisfăcătoare 1
10. Nivelul de competiţie -poziţia de lider 4,5
pe piaţă -poziţie medie 3
-poziţie scăzută 1,5
11. Tipul de agent economic -regie autonomă 3
-societate comercială pe
acţiuni 2
-alţi agenţi 1

Sunt cinci categorii de performanţă:

- categoria de performanţă A: peste 25 de puncte;
- categoria de performanţă B: între 17-25 de puncte;
- categoria de performanţă C: între 11-16 puncte;
- categoria de performanţă D: între 6-10 puncte;
- categoria de performanţă E: până la 5 puncte.
Din 2000 însă, categoria de performanţă nu mai stă însă, alături de serviciul
datoriei, la baza clasificării creditelor în funcţie de risc.
Clasificarea creditelor acordate de băncile comerciale în funcţie de risc se face
în funcţie de serviciul datoriei şi iniţierea de proceduri judiciare, rezultând
următoarele categorii de credite:
1. standard;
2. în observaţie (numai pentru clienţii nebancari);

36
 3. substandard;
4. îndoielnic;
5. pierdere.
Serviciul datoriei se exprimă ca număr de zile de întârziere la plată de la data
scadenţei.
Iniţierea de proceduri judiciare se declanşează atunci când sunt adoptate unele
măsuri faţă de debitor sau în ceea ce priveşte contractul de credit încheiat
(declanşarea procedurii de executare silită a patrimoniului pentru persoanele fizice
debitoare, investirea cu formulă executorie a contractului de credit şi a celor de
garanţie etc.).
Criteriile de încadrare pe categorii de clasificare a creditelor sunt
următoarele:

1. pentru sectorul nebancar:

Iniţiere de proceduri nu s-au iniţiat proceduri s-au iniţiat proceduri
judiciare judiciare judiciare
Serviciul datoriei
maxim 15 zile întârziere standard pierdere
16-30 zile în obsevaţie pierdere
31-60 zile substandard pierdere
61-90 zile îndoielnic pierdere
minim 90 zile pierdere pierdere

1. pentru sectorul bancar:

Iniţiere de proceduri nu s-au iniţiat proceduri s-au iniţiat proceduri
judiciare judiciare judiciare
Serviciul datoriei
maxim 3 zile întârziere standard pierdere
4-15 zile substandard pierdere
16-30 zile îndoielnic pierdere
minim 31 zile pierdere pierdere

În scopul protejării disponibilităţilor şi depozitelor şi acoperirii eventualelor

pierderi din creditele care prezintă incertitudini de recuperare, băncile au obligaţia să
constituie provizioane specifice de risc, după clasificarea creditelor în funcţie de risc.
Sumele cuprinse în baza de calcul pentru provizioanele de risc sunt neponderate
în funcţie de riscul de credit pentru plasamentele încadrate drept „pierdere” şi se
ponderează pentru celelalte categorii.
Coeficienţii de provizionare sunt următorii:
- 0% pentru creditele din categoria standard;

37
 - 5% pentru cele din categoria în observaţie;
- 20% pentru cele din categoria substandard;
- 50% pentru cele din categoria îndoilenice;
- 100% pentru cele din categoria pierdere.

1. Aplicaţie rezolvată:

Pe baza datelor de mai jos să se calculeze şi analizeze indicatorii de bonitate

ai S.C. X S.R.L şi să se evalueze performanţele financiare şi nefinanciare ale
acesteia.
S.C. X S.R.L. îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei, fiind înfiinţată
în anul 1993 şi beneficiază de scutirea de impozit pe profit. Creditul pe care
intenţionează să-l solicite băncii va avea ca destinaţie cumpărarea unui spaţiu de
producţie suplimentar. Garanţia pe care o va aduce, în condiţiile aprobării creditului va
fi ipoteca asupra clădirii administrative a firmei. Din analiza situaţiei creditelor pe care
firma X le are în derularea a rezultat un serviciu al datoriei cu întârzieri cuprinse în
intervalul 16-30 de zile.
Clienţii şi conturile asimilate la începutul anului reprezentau 23.586 mii lei, iar
furnizorii şi conturile asimilate la începutul perioadei erau de 175.311 mii lei.
Această societate se aprovizionează din ţară şi desface producţia în ţară în
proporţie de peste 50,1%. Calitatea conducerii este apreciată ca fiind bună, iar pe piaţă
firma ocupă o poziţie medie din punct de vedere competiţional.

- mii lei -
Bilanţ restructurat
ACTIV PASIV
Imobilizări necorporale - Capital social 197.250
Imobilizări corporale 206.210 - capital social vărsat 197.250
- clădiri - Fonduri 76.062
- construcţii speciale - Rezerve 122
- maşini şi utilaje 201.642 Rezultatul exerciţiului 2.437
- alte imobilizări corporale 4.568 Repartizarea profitului 2.437
- imobilizări corporale în - Capitaluri proprii în sens 273.434
curs strict/larg
Imobilizări financiare - Capitaluri proprii nete în 273.434
- creanţe imobilizate sens strict/larg
I. Active imobilizate 206.210 Provizioane pentru riscuri şi -
cheltuieli
Stocuri 32.198 Datorii cu scadenţă mai -
mare de 1 an

38
- materii prime, materiale, 7.479 I. Pasive pe termen lung 323.434
obiecte de inventar
- mărfuri 17.190 Datorii cu scadenţă mai 275.201
mică de 1 an
- produse 7.529 - furnizori şi conturi 222.159
asimilate
- stocuri nevalorificabile - - alte datorii 530.432
Creanţe comerciale cu 29.649 Conturi de regularizare şi -
scadenţă mai mică de 1 an asimilate
- clienţi şi conturi asimilate 29.649 - venituri înregistrate în -
avans
- clienţi incerţi - II. Datorii curente cu 275.201
scadenţă mai mică de 1 an
- alte creanţe - Datorii financiare cu -
scadenţă mai mare de 1 an
- furnizori-debitori - Datorii financiare cu 50.000
scadenţă mai mică de 1 an
Conturi de regularizare şi 250.694 - la bănci 50.000
asimilate
- cheltuieli înregistrate în 203.120 Trezoreria negativă 50.000
avans
- diferenţe de conversie 47.574 Datorii cu scadenţă mai 325.201
mică de 1 an
II. Active realizabile 312.541 Datorii totale 325.201
Conturi la bănci, casa, 80.154
acreditive
III. Trezoreria pozitivă 80.154
Active circulante 142.001
TOTAL ACTIV 598.635 TOTAL PASIV 598.635
- mii lei -
Cont de profit şi pierdere restructurat
ACTIV PASIV
Vânzări de mărfuri 94.648 - cheltuieli cu dobânzi 35.974
Costul mărfurilor vândute 64.891 EXCEDENT (DEFICIT) BRUT -36.649
FINANCIAR
Marja comercială 29.757 Amortizări şi provizioane -
financiare
Producţia vândută 510.825 Venituri financiare TOTAL 1.505
CIFRA DE AFACERI 605.473 Cheltuieli financiare TOTAL 38.154
Producţia stocată 3.547 REZULTATUL FINANCIAR -36.649

39
 Producţia imobilizată - REZULTATUL CURENT AL 8.903
EXERCIŢIULUI
PRODUCŢIA 524.372 Venituri excepţionale - fără -
EXERCIŢIULUI provizioane
PRODUCŢIA 609.020 Cheltuieli excepţionale - fără 6.466
EXERCIŢIULUI + provizioane
VÂNZĂRI DE MĂRFURI
Cheltuieli cu materiile 398.183 EXCEDENT BRUT -6.466
prime, materiale, energie, EXCEPŢIONAL
combustibil
Lucrări şi servicii 19.640 Amortizări şi provizioane -
executate de terţi excepţionale
Marja industrială 96.549 Venituri excepţionale TOTAL -
VALOAREA ADĂUGATĂ 126.306 Cheltuieli excepţionale TOTAL 6.466
Impozite şi vărsăminte 219 REZULTATUL EXCEPŢIONAL -6.466
asimilate
Cheltuieli cu personalul 57.791 EXCEDENT BRUT TOTAL 25.184
EXCEDENT BRUT DIN 68.299 Rezultatul înaintea plăţii 38.411
EXPLOATARE dobânzii şi impozitul pe profit
Alte venituri din - Venituri totale 610.525
exploatare
Alte cheltuieli din - Cheltuieli totale 608.088
exploatare
Amortizări şi provizioane -22.744 REZULTATUL BRUT AL 2.437
din exploatare EXERCIŢIULUI
Venituri din exploatare 609.020 Impozit pe profit -
TOTAL
Cheltuieli din exploatare 563.468 REZULTATUL NET AL 2.437
TOTAL EXERCIŢIULUI
REZULTATUL BRUT DIN 45.552 CAPACITATEA DE 4.618
EXPLOATARE AUTOFINANŢARE
Venituri financiare – fără 1.505 CAPACITATEA DE 4.483
provizioane AUTOFINANŢARE NETĂ
Cheltuieli financiare – fără 38.154
amortizări

Rezolvare:

Pe baza bilanţului restructurat şi a contului de profit şi pierdere

restructurat se calculează şi analizează indicatorii de bonitate:
40
A. Indicatori de structură:

1. Cifra de afaceri = 605.473 mii lei

2. Capitaluri proprii nete = 273.434 mii lei
3. Rezultatul net al exerciţiului = 2.437 mii lei
4. Fond de rulment: 323.434 – 206.210 = 117.224 mii lei
5. Necesarul de fond de rulment: 312.541 – 275.201 = 37.340 mii lei
6. Trezoreria netă: 117.224 – 37.340 = 79. 884 mii lei

7. Lichiditatea imediată:

8. Lichiditatea curentă:

9. Solvabilitatea:

10. Gradul de îndatorare generală:

11. Gradul de îndatorare financiară:

12. Viteza de rotaţie a activelor circulante: rotaţii

13. Durata medie de încasare a clienţilor:

zile

14. Durata medie de plată a furnizorilor:

zile.

B. Indicatori de performanţă:

1. Rentabilitatea:
1.1. Rentabilitatea de exploatare:

41
Rentabilitatea brută de exploatare

Rentabilitatea netă de exploatare

1.2. Rentabilitatea economică:

1.3. Rentabilitatea financiară:

2. Riscul financiar:

2.1. Acoperirea dobânzii

2.2. Alţi indicatori ai riscului financiar:

42
 3. Rata valorii adăugate

Din analiza bilanţului şi contului de profit şi pierdere restructurat, precum şi

a indicatorilor de bonitate rezultă următoarele caracteristici ale activităţii clientului:
- pasivele pe termen lung finanţează activele pe termen lung şi o parte din
activele realizabile;
- clientul poate utiliza fondul de rulment disponibil pentru finanţarea
activelor curente şi doar în completare va apela la credite bancare;
- trezoreria netă pozitivă (79.844 mii lei), în general, reprezintă un semn de
sănătate financiară a firmei însă, dacă volumul disponibilităţilor este mare
demonstrează o trezorerie prea prudentă; clientul va trebui să creeze condiţiile
alterării trezoreriei nete pozitive cu cea negativă şi să apeleze la credite pentru
acoperirea cheltuielilor, situaţie care va conduce la îmbunătăţirea rentabilităţii firmei.
Această situaţie afectează rentabilitatea societăţii, fapt evidenţiat aşa cum se vede în
continuare de indicatorii de rentabilitate.
- clientul are o capacitate redusă de a-şi transforma activele sale circulante
în cash, pentru a-şi achita la timp datoriile pe termen scurt, dar desfăşurând o
activitate productivă, cu o viteză de rotaţie de 4,26 rotaţii va avea posibilitatea să
reducă aceste probleme prin transformarea imediată a stocurilor în lichidităţi;
- clientul are posibilităţi certe însă de transformare a întregului patrimoniu în
lichidităţi, solvabilitatea fiind de 184,08%, având o activitate productivă cu un nivel
ridicat al datoriei tehnice, clientul are un volum relativ redus al datoriilor, gradul de
îndatorare financiară este de 18,28%;
- se constată o apelare a clientului la credite comerciale, fapt arătat de
durata medie de plată a furnizorilor care este de 118 zile, acest lucru explicându-se şi
prin contractele de plată încheiate cu furnizorii care prevăd plata pe măsura vânzării;
- nivelul profitului este scăzut, fiind afectat în special de nivelul rezultatului
financiar, veniturile financiare fiind de 25 de ori mai mici decât cheltuielile financiare;
- din analiza riscului financiar rezultă posibilitatea acoperirii dobânzilor din
profitul brut realizat, acesta reprezentând 5,94% din cifra de afaceri şi 71,9% din
totalul datoriilor financiare;
- valoarea adăugată este de 20,8% din cifra de afaceri, în condiţiile în care în
prezent societatea este orientată pe producţie.
Toate aceste aspecte ale analizei financiare şi indicatorilor de bonitate oferă
o imagine amplă asupra activităţii clientului analizat şi, alături de analiza riscului în
activitatea de creditare, stau la baza deciziei de creditare şi, deci, de aprobare şi
acordare a creditelor solicitate.
Pe baza relaţiilor furnizate de analiza economico-financiară se stabileşte
încadrarea clientului într-una din categoriile de performanţă:

43
 Indicatori Rezultat Punctaj
1. Lichiditatea curentă 43,66% -2
2. Solvabilitatea 184,08% 6
3. Gradul de îndatorare generală 118,93% -1
4. Viteza de rotaţie a activelor 4,26 rotaţii 1
circulante
5. Rentabilitatea capitalurilor proprii 1,6% 1
6. Acoperirea dobânzii 106,7% 1
7. Dependenţa de pieţele de aprovizionare ţară, desfacere 2
aprovizionare şi desfacere ţară
>50,1%
8. Garanţii ipotecă 3
9. Calitatea conducerii bună 2
10. Nivelul de competiţie pe piaţă poziţie medie 3
11. Tipul de agent economic S.R.L. 1
Punctaj total 17

În urma punctajului obţinut, clientul se încadrează în categoria B de

performanţă.
În funcţie de serviciul datoriei rezultă o încadrare în categoria de credite ÎN
OBSERVAŢIE. Provizionul de risc ce trebuie constituit pentru acest credit este de
5%.

2. Aplicaţie rezolvată:

Să se elaboreze analiza financiară pe baza indicatorilor de structură şi

performanţă ai bilanţului restructurat şi ai contului de profit şi pierdere pentru S.C. K
S.R.L., care intenţionează să solicite un credit pentru dezvoltarea activităţii,
cunoscându-se:

- mii lei -
Bilanţ restructurat
ACTIV
Imobilizări necorporale -
Imobilizări corporale 637.707
- clădiri 80.020
- construcţii speciale 11.744
- maşini şi utilaje 59.143

44
 - alte imobilizări corporale 71.849
- imobilizări corporale în curs 414.951
Imobilizări financiare 1.673
- creanţe imobilizate 1.673
I. Active imobilizate 639.380
Stocuri 1.793.005
- materii prime, materiale, obiecte de inventar 46.940
- mărfuri 1.746.065
- stocuri nevalorificabile -
Creanţe comerciale cu scadenţă mai mică de 1 an 917.244
- clienţi şi conturi asimilate 857.256
- clienţi incerţi -
- alte creanţe 52.435
- furnizori - debitori 7.553
Conturi de regularizare şi asimilate 16.426
- cheltuieli înregistrate în avans 16.426
II. Active realizabile 2.726.675
Conturi la bănci, casă, acreditive 61.425
III. Trezoreria pozitivă 61.425
Active circulante 2.788.100
TOTAL ACTIV 3.427.480

PASIV
Capital social 1.000.000
- capital social vărsat 1.000.000
Fonduri 17.864
Rezultatul exerciţiului 2.116
Capitaluri proprii în sens strict/larg 1.019.980
Capitaluri proprii nete în sens strict/larg 1.019.980
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli -
Datorii cu scadenţă mai mare de 1 an -
I. Pasive pe termen lung 1.019.980
Datorii nefinanciare cu scadenţă mai mică de 1 an 2.178.296
- furnizori şi conturi asimilate 2.098.810
- alte datorii 79.486
Conturi de regularizare şi asimilare 7.423
- venituri înregistrate în avans 7.423
II. Datorii curente cu scadenţă mai mică de 1 an 2.185.719
Datorii financiare cu scadenţă mai mare de 1 an -
Datorii financiare cu scadenţă mai mică de 1 an 221.781
45
 - la bănci 221.781
III. Trezoreria negativă 221.781
Datorii cu scadenţă mai mică de 1 an 2.407.500
Datorii totale 2.407.500
TOTAL PASIV 3.427.480
- mii lei -
Contul de profit şi pierdere restructurat
Vânzări de mărfuri 3.659.019
Costul mărfurilor vândute 3.065.288
Marja comercială 593.731
Producţia vândută 553.933
Cifra de afaceri 4.212.952
Producţia stocată -
Producţia imobilizată 10.504
Producţia exerciţiului 564.437
Producţia exerciţiului + vânzări de mărfuri 4.223.456
Cheltuieli cu materii prime, materiale, energie, combustibili 586.087
Lucrări şi servicii executate de terţi 251.789
Marja industrială -255.439
Valoarea adăugată 338.292
Impozite şi vărsăminte asimilate 3.817
Cheltuieli cu personalul 234.836
Excedent brut din exploatare 99.639
Alte venituri din exploatare -
Alte cheltuieli din exploatare -
Amortizări şi provizioane din exploatare -8.524
Venituri din exploatare - Total 4.223.456
Cheltuieli din exploatare - Total 4.132.341
Rezultatul din exploatare 91.115
Venituri financiare – fără provizioane 29.483
Cheltuieli financiare – fără amortizări 117.400
- cheltuieli cu dobânzi 51.187
Excedent (deficit) brut financiar -87.917
Amortizări şi provizioane financiare -
Venituri financiare - Total 29.483
Cheltuieli financiare - Total 117.400
Rezultatul financiar -87.917
Rezultatul curent al exerciţiului 3.198
Venituri excepţionale – fără provizioane 6.161

46
 Cheltuieli excepţionale – fără provizioane 972
Excedent brut excepţional 5.198
Amortizări şi provizioane excepţionale -
Venituri excepţionale - Total 6.161
Cheltuieli excepţionale - Total 972
Rezultatul excepţional 5.189
Excedent brut total 16.911
Rezultatul înaintea plăţii dobânzii şi impozitul pe profit 59.572
Venituri totale 4.259.100
Cheltuieli totale 4.250.713
Rezultatul brut al exerciţiului 8.387
Impozit pe profit 6.271
Rezultatul net al exerciţiului 2.116
Capacitatea de autofinanţare 10.454
Capacitatea de autofinanţare netă 10.454

Societatea se aprovizionează din ţară şi îşi desface în ţară producţia în

proporţie de peste 50,1%, calitatea conducerii este apreciată ca fiind satisfăcătoare,
iar poziţia ocupată pe piaţă este una medie.
Garanţia adusă de firmă pentru acest credit este gajul general. Din analiza
creditelor pe care societatea le are în derulare, rezultă încadrarea serviciului datoriei
în intervalul de întârziere în rambursarea ratelor scadente şi plata dobânzilor aferente
de 16-30 de zile.
Clienţii şi conturile asimilate la începutul perioadei erau de 790.000 mii lei,
iar furnizorii şi conturile asimilate erau de 1.980.000 mii lei la început de an.

Rezolvare

A. Indicatori de structură:
1. Cifra de afaceri = 4.212.952 mii lei
2. Capitaluri proprii nete = 1.019.980 mii lei
3. Rezultatul exerciţiului = 8.387 mii lei
4. Fond de rulment = 1.019.980 – 639.380 = 380.600 mii lei
5. Necesar de fond de rulment = 2.726.675 – 2.185.719 = 540.956 mii lei
6. Trezoreria netă = 380.600 – 540.956 = -160.356 mii lei
7. Lichiditatea imediată

Lichiditatea curentă

47
8. Solvabilitatea

9. Gradul de îndatorare totală

Gradul de îndatorare financiară

10. Viteza de rotaţie a activelor circulante rotaţii

11. Durata medie de încasare a clienţilor

zile

12. Durata medie de plată a furnizorilor

zile

B. Indicatori de performanţă

1. Rentabilitatea:
1.1. Rentabilitatea de exploatare:

Rentabilitatea brută de exploatare

Rentabilitatea netă de exploatare

1.2. Rentabilitatea economică:

48
 1.3. Rentabilitatea financiară:

2. Riscul financiar:

2.1. Acoperirea dobânzii

2.2. Alţi indicatori ai riscului financiar:

3. Rata valorii adăugate

Din analiza indicatorilor de bonitate se observă că societatea înregistrează

un fond de rulment pozitiv, ceea ce înseamnă că pasivele pe termen lung finanţează
activele de acelaşi gen şi o parte din activele realizabile. Acestea din urmă nu sunt însă

49
acoperite corespunzător de datoriile curente pe termen scurt, apelându-se în
completare la credite bancare. Trezoreria netă e negativă, justificându-se apelarea la
credite bancare pe termen scurt.
Lichiditatea imediată este necorespunzătoare, datorită volumului stocurilor
societăţii comerciale, însă lichiditatea curentă este satisfăcătoare (între 100-120%) în
achitarea datoriilor pe termen scurt; clientul are posibilităţi certe de transformare a
întregului patrimoniu în lichidităţi, solvabilitatea fiind de 142,36%.
Viteza de rotaţie a activelor circulante este însă redusă, ceea ce afectează
lichiditatea firmei. Îndatorarea financiară este bună (până în 30%) ceea ce evidenţiază
nivelul ridicat al dotării tehnice, însă îndatorarea generală este foarte mare, total
necorespunzătoare de 236,03%, accentul căzând pe datoriile nefinanciare pe termen
scurt, fapt pus în evidenţă şi de durata medie de plată a furnizorilor de 173 zile, faţă
de durata medie de încasare a clienţilor de numai 71 zile. Deci se preferă creditele
comerciale faţă de cele bancare cu o dobândă mai mare.
Nivelul profitului este scăzut, acesta fiind afectat de nivelul rezultatului
financiar, veniturile financiare fiind de circa trei ori mai mici decât cheltuielile
financiare.
Din analiza indicatorilor de performanţă se observă rentabilitatea scăzută,
mai ales cea economică, pe ansamblul activităţii, care e mult mai redusă decât cea
aferentă activităţii de exploatare. Şi rentabilitatea financiară e redusă, iar dacă luăm
în considerare indicatorii de risc, putem aprecia că societatea înregistrează rezultate
modeste în condiţii de risc ridicat bazându-se pe datorii comerciale, pe neplata
furnizorilor, afectând deci negativ pieţele de aprovizionare şi chiar pe cele de
desfacere.
Acoperirea dobânzii se situează sub 300%, datoriile financiare şi cheltuielile
cu dobânzile sunt mult prea mari comparativ cu excedentul brut total înregistrat, deşi
faţă de cifra de afaceri, cheltuielile cu dobânzile sunt de doar 1,21%, fapt că
evidenţiază încă o dată că activitatea de exploatare de rezultate bune, însă pe
ansamblu acestea sunt mult diminuate de activitatea financiară.
Valoarea adăugată este de 8,02% din cifra de afaceri.
Pe baza informaţiilor furnizate de analiza economico-financiară şi a
aspectelor ce ţin de analiza nefinanciară se stabileşte încadrarea clientului într-una din
categoriile de performanţă:

Indicatori Rezultat Punctaj

1. Lichiditatea curentă 115,8% 1
2. Solvabilitatea 142,36% 4
3. Gradul de îndatorare generală 236,03% -1
4. Viteza de rotaţie a activelor 1,51 rotaţii 1
circulante
5. Rentabilitatea financiară 1,02% 1

50
 6. Acoperirea dobânzii 116,38% 1
7. Dependenţa de pieţele de aprovizionare ţară, desfacere 2
aprovizionare şi desfacere ţară
>50,1%
8. Garanţii gaj general 0
9. Calitatea conducerii satisfăcătoare 1
10. Nivelul de competiţie pe piaţă poziţie medie 3
11. Tipul de agent economic S.R.L. 1
Punctaj total - 14

În urma punctajului obţinut, clientul se încadrează în categoria de

performanţă C.
Analizând serviciul datoriei se observă că societatea se încadrează în
categoria de întârziere 16-30 zile, deci creditul poate fi clasificat drept Credit în
observaţie. Coeficientul de provizionare pentru acest credit este deci de 5%.

CAPITOLUL V
MANAGEMENTUL PERFORMANŢELOR BANCARE

INDICATORII DE PERFORMANŢĂ ŞI RISC

Bilanţul bancar reprezintă documentul oficial de gestiune a băncii care cuprinde

situaţia patrimonială (bilanţul propriu-zis), rezultatele financiare (contul de profit şi
pierdere), anexa cu date care completează informaţiile prezentate în bilanţ şi contul de
rezultate, precum şi raportul de gestiune al Comitetului de Direcţie.

51
 Analiza bilanţului bancar poate fi realizată, în general, pe două planuri:
- analiza distinctă a activului şi pasivului;
- analiza corelată a activelor cu pasivele.

Aplicaţie rezolvată:

Să se calculeze indicatorii performanţelor bancare pentru Banca Comercială “Z”

S.A., pe baza următoarelor informaţii prezentate în tabelele de mai jos şi ştiind că la
sfârşitul anului 2002 banca avea un număr de 8.625 angajaţi, iar la sfârşitul lui 2001
avea cu 310 salariaţi mai puţin, adică 8.315 salariaţi.

Bilanţul la 31 decembrie (mil.lei)

ACTIVE 2002 2001
Numerar 46.460 67.533
Depozite la vedere la BNR 104.936 25.929
Depozite la alte bănci 404.116 596.650
Credite 1.065.493 732.197
Sume de încasat de la bugetul de stat 62.952 97.067
Împrumuturi acordate statului 52.334 91.145
Alte active 84.198 81.532
Investiţii (participaţii) 94.108 151.432
Active fixe 148.135 98.482
Total active 2.062.732 1.941.968
Pasive 2002 2001
Sume datorate BNR 96.981 106.343
Depozite de la alte bănci 2.392 27.154
Sume datorate bugetului de stat 62.952 97.067
Depozite de la clienţi 1.384.860 1.269.486
Alte pasive 113.929 166.901
Total pasiv 1.661.114 1.666.951
Fondurile acţionarilor
Capital social 73.373 73.373
Rezerve din reevaluare 328.245 201.644
Total fonduri acţionari 401.618 275.017
Total pasiv şi fonduri acţionari 2.062.732 1.941.968

Contul de profit şi pierdere la 31 decembrie (mil.lei)

Indicatori 2002 2001
Venituri din dobânzi 708.358 869.071

52
 Cheltuieli cu dobânzile 323.724 483.936
Venituri nete din dobânzi 384.634 385.135
Venituri din taxe şi comisioane 87.001 75.716
Alte venituri 10.641 4.280
Venituri din diferenţe de curs valutar 53.776 26.470
Cheltuieli operaţionale 88.926 87.464
Provizioane 82.552 87.673
Profit înainte de impozitare 364.574 316.464
Impozit 97.956 145.021
Profit după impozitare 266.618 171.443
Pierdere din poziţia monetară netă 84.009 60.696
Profit înaintea distribuirii dividendelor 182.519 110.747
Dividende 61.460 17.449
Profit rămas 121.059 93.298

Cheltuieli operaţionale (mil.lei)

Indicatori 2002 2001
Salarii 56.707 58.059
Amortizare 4.062 1.931
Materiale şi servicii 7.694 5.360
Cheltuieli administrative şi de marketing 8.242 5.374
Alte cheltuieli de exploatare 12.221 16.740
Total 88.926 87.464

Plasamente în credite (mil.lei)

Indicatori 2002 2001
Credite acordate clienţilor, din care: 1.065.493 732.197
- pe termen scurt 908.120 632.935
- pe termen mediu şi lung 157.373 99.262
Împrumuturi acordate statului 52.334 91.145

Disponibilităţi şi depozite ale clienţilor (mil.lei)

Indicatori 2002 2001
Depozite de la alte bănci, din care: 2.392 27.154
- depozite la vedere 1.220 1.882
- depozite la termen 1.172 25.272
Disponibilităţi, din care: 900.614 892.505
- disponibilităţi ale persoanelor fizice 67.880 68.177
- disponibilităţi ale agenţilor economici 650.068 750.643

53
 - disponibilităţi ale altor organizaţii 68.732 -
- disponibilităţi restricţionate 113.934 73.685
Economii şi depozite la termen, din care: 484.246 376.974
- depozite la termen ale persoanelor fizice 259.909 232.840
- depozite la termen ale agenţilor economici 132.809 144.134
- depozite la termen ale altor organizaţii 91.528 -

Rezolvare:

Se realizează evaluarea performanţelor bancare:

a) indicatorii pentru aprecierea eficienţei activităţii bancare:

1. Rata profitului brut:

Rata profit brut 2002 = =

42,40%

Rata profit brut 2001 = = 39,50%

2. Rentabilitatea:

R 2002 = = 73,62%

R 2001 = = 48,01%

Creşterea profitabilităţii şi rentabilităţii băncii reflectă preocuparea acesteia

pentru desfăşurarea de activităţi pe principii profitabile prin creşterea veniturilor şi,
mai ales, urmărirea mai atentă a cheltuielilor. De asemenea, sporirea profitului brut
permite creşterea fondurilor acţionarilor şi, aşa cum vom vedea o rată a solvabilităţii în
creştere.

3. Productivitatea muncii:

Wm 2002 = = 42,26 mil. lei/salariat

Wm 2001 = = 38,03 mil. lei/salariat

54
 4. Ponderea salariilor în totalul cheltuielilor de fucţionare ale băncii:

Pscf 2002 = = 63,76%

Pscf 2001 = =66,38%

5.Cheltuieli cu funcţionarea pe salariat:

Cf/sal 2002 = = 10,31 mil. lei/salariat

Cf/sal 2001 = =10,51 mil. lei/salariat

Deşi productivitatea muncii a crescut în 2002 faţă de 2001, cheltuielile cu

salariile în total cheltuieli operaţionale au scăzut, la fel ca şi cheltuielile cu
funcţionarea pe salariat.

6. Gradul de acoperire a cheltuielilor cu salariile din comisioanele încasate:

Gasc 2002 = = 153,42%

Gasc 2001 = = 130,41%

7. Gradul de acoperire a cheltuielilor cu funcţionarea băncii din comisioane :

Gacfc 2002 = = 97,83%

Gacfc 2001 = = 86,56%

Evoluţia ascendentă a ultimilor indicatori demonstrează calitatea

managementului resurselor umane la nivel de bancă şi corelarea acestuia cu veniturile
operaţionale ale băncii, fapt care se reflectă, în ultimă instanţă, în profitabilitatea
băncii. Se constată că banca acordă o mare importanţă veniturilor, altele decât cele din
dobânzi, venituri care sunt mult mai rentabile deoarece nu presupun utilizarea de
capital şi angajarea acestuia în riscuri mari care comportă şi dobânzi mari. Totodată,
dependenţa băncii de veniturile din dobânzi poate fi periculoasă, pentru că aceastea

55
sunt şi cele mai instabile, ele depinzând de variaţia dobânzii pe piaţă şi de o multitudine
de alţi factori.

b) indicatorii pentru aprecierea profitabilităţii şi rentabilităţii

1. Rata rentabilităţii financiare:

RRF 2002 = = 66,38%

RRF 2001 = = 62,33%

2. Rata rentabilităţii economice:

RRE 2002 = = 12,92%

RRE 2001 = = 8,82%

3. Efectul de pârghie:

Ep 2002 = = 5,13

Ep 2001 = = 7,06.

Evoluţia ascendentă a ratei rentabilităţii economice demonstrează utilizarea

eficientă a resurselor financiare prin plasamente bancare generatoare de profit.
Creşterea rentabilităţii financiare preia atât dinamica ratei rentabilităţii
economice, cât şi a efectului de pârghie (RRF = RRE*Ep). În concordanţă cu dinamica
ratei rentabilităţii financiare se află dividendele plătite de bancă către acţionari.
În sistemele bancare dezvoltate, valorile optime pentru rata rentabilităţii
financiare se situează în intervalul 10-20%, iar pentru rentabilitatea economică în
intervalul 0,5-1%. Valorile prea mari înregistrate semnifică orientarea băncii spre
profituri şi riscuri înalte.

4. Rata profitului net:

Rp 2002 = = 31,01%

56
 Rp 2001 = = 17,61%

5. Rata utilizării activelor:

Rua 2002 = = 41,68%

Rua 2001 = = 50,13%

Deşi rata profitului net a crescut cu peste 13%, rata rentabilităţii economice a
înregistrat o creştere doar cu 4% în anul 2002 faţă de anul 2001 ca urmare a faptului
că ponderea activelor purtătoare de dobânzi în totalul activelor a cunoscut o evoluţie
descendentă (o scădere de circa 9% în 2002 faţă de 2001).

6. Dobânda netă marginală:

Dnm 2002 =

=22,34%

Dnm 2001 = =

15,93%

Valorile relativ ridicate ale indicatorului demonstrează o poziţie consolidată

pe piaţa bancară, poziţie obţinută printr-o bună corelare a activelor şi pasivelor
bancare şi printr-o diversificare a plasamemtelor realizate de bancă.
Valorile normale pentru acest indicator trebuie să se situeze în intervalul 3-
10%.
Corelând însă această informaţie cu informaţiile despre rentabilitatea
economică şi financiară putem aprecia că această stare se poate datora şi unei
orientări spre risc, în lipsa unui capital adecvat care să susţină această orientare. Toţi
aceşti trei indicatori exprimă profitabilitatea înaltă a băncii, datorată asumării unor
riscuri mari.

c) indicatorii veniturilor şi costurilor bancare

1. Ponderea veniturilor din dobânzi în total active:

Pvd 2002 = = 34,34%

57
 Pvd 2001 = = 44,75%

2. Ponderea veniturilor din alte surse decât dobânzile în total active:

Pvas 2002 = = 7,34%

Pvas 2001 = = 5,48%

Evoluţia celor doi indicatori prezentaţi anterior prezintă o scădere a

veniturilor din dobânzi în total active, remarcându-se în acelaţi timp creşterea
veniturilor din alte surse (în special din comisioane) de la 5,48% în 2001 la 7,34% în
2002, pe seama acestora acoperindu-se aproape integral, aşa cum am văzut anterior,
cheltuielile de funcţionare ale băncii.

3. Rata cheltuielilor cu dobânzile faţă de total active:

Rcd 2002 = = 15,69%

Rcd 2001 = = 24,91%

Evoluţia indicatorului prezintă o reducere a cheltuielilor cu dobânzile în total

active în 2002, prezentând în acelaşi timp, interesul băncii faţă de resursele fără
costuri (fondurile acţionarilor) sau cele cu costuri reduse, concomitent cu restrângerea
împrumuturilor de la BNR şi de la alte bănci, care atrag costuri ridicate.

d) indicatorii de apreciere a calităţii activelor

2001 11,97%

2002 7,74%

Scăderea gradului de acoperire a creditelor acordate prin provizioanele de risc

constituite semnifică reducerea ponderii creditelor neperformante şi a celor restante
58
în totalul creditelor acordate şi în totalul activelor, deşi aceşti indicatori de apreciere
a calităţii activelor nu-i putem calcula din lipsă de date. Deci, avem o îmbunătăţire a
calităţii managementului portofoliului de credite.

2001 37,7%

2002 51,65%

Creşterea ponderii plasamentelor în credite în total active semnifică o creştere

a riscului asumat, aşa cum vom vedea şi din indicatorii de risc (riscul creditului) şi
explică rentabilitatea ridicată înregistrată prin orientarea spre risc a băncii. Totodată,
acest indicator oferă informaţii şi despre lichiditate, aşa cum vom vedea în continuare,
iar creşterea ponderii creditelor care constituie plasamentele cel mai puţin lichide
înseamnă de fapt reducerea lichidităţii băncii.

e) indicatorii de lichiditate şi solvabilitate

Indicatorii de lichiditate

1. Lichiditatea creditelor

2001 37,7%

2002 51,65%

2001 52,18%

2002 71,78%

Cei doi indicatori demonstrează cele afirmate mai sus şi anume scăderea
lichidităţii băncii prin creşterea ponderii creditelor în totalul plasamentelor, resursele

59
atrase de bancă prin depozite şi împrumuturi de pe piaţă fiind acum direcţionate într-o
proporţie mai mare către credite.

2. Lichiditatea activelor sigure

2001

35,53%

2002

26,9%

Se observă scăderea ponderii activelor lichide în total plasamente, ceea ce

constituie un semnal de alarmă pentru bancă în privinţa lichidităţii.

Indicatorii de solvabilitate

2001 14,16%

2002 19,47%

Capitalul propriu constituit acoperă totalul plasamentelor în proporţie de circa

14% şi respectiv 19%, deci banca prezintă o situaţie bună în privinţa solvabilităţii, fapt
anticipat şi din rezultatele înregistrate pentru indicatorii de eficienţă şi de
performanţă şi rentabilitate, unde apreciam că nivelul ridicat al profitului brut şi net
înregistrat va atrage o capitalizare a acestuia şi o creştere a nivelului absolut
înregistrat de capitalul propriu al băncii, aşa cum se observă şi din bilanţ.

2001 37,56%

2002 37,69%

Acest indicator arată modul de acoperire a activelor cele mai riscante prin
capitaluri proprii de către bancă în cei doi ani analizaţi. Se observă creşterea uşoară a
gradului de acoperire, deci nu avem risc de solvabilitate.
60
 2001 19,6%

2002 27,05%

Acest indicator exprimă raportul dintre fondurile proprii ale acţionarilor şi

resursele atrase de bancă de pe piaţă prin depozite sau împrumuturi. Raportul este în
favoarea resurselor proprii, care nu comportă costuri sau presupun costuri mai mici
decât cele suportate pentru resursele atrase de pe piaţă, deci cheltuieli mai mici,
profit mai mare şi o bună solvabilitate a băncii analizate.

2001

2002

Raportul exprimă o normă de solvabilitate peste limitele minime impuse de 8%

şi respectiv 12%, şi în creştere ceea ce nu ridică probleme de solvabilitate.

f) indicatorii riscurilor bancare

1. Riscul lichidităţii:

Rl 2002 = = 40,04%

Rl 2001 = = 53,22%

61
 Valorile indicatorului prezintă o evoluţie necorespunzătoare din punct de
vedere al lichidităţii, capacitatea activelor lichide de a acoperi nevoile posibile de
restituire a diferitelor posturi de pasiv, având o tendinţă descrescătoare.

1.1. Lichiditatea în funcţie de total active:

Rl.a. 2002 = =26,93%

Rl.a. 2001 = = 35,53%

1.2. Lichiditatea în funcţie de total depozite+împrumuturi:

Rl.d+î 2002 = = 37,42%

Rl.d+î 2001 = = 49,19%

Ultimii indicatori completează imaginea asupra lichidităţii băncii şi prezintă o

evoluţie negativă a băncii din punct de vedere al lichidităţii, chiar dacă valorile absolute
ale indicatorilor prezintă o lichiditate corespunzătoare. Deşi în scădere, indicatorii ce
exprimă riscul lichidităţii îngrijorează mai mult ca tendinţă, pentru că valorile
înregistrate sunt peste 35%, deci lichiditatea este în continuare bună. În sistemele
bancare din străinătate se consideră un risc mare de lichiditate dacă indicatorii au
valori sub 15%, iar în România indicatorii trebuie să fie în jurul a 35%.

2. Riscul ratei dobânzii:

Rgs 2002 = = 109,61%

Rgs 2001 = = 103,06%

Evoluţia indicatorului prezintă un risc al ratei dobânzii în creştere, valoarea

indicatorului depărtându-se de 100 în 2002 mai mult decât în 2001, ceea ce exprimă o
situaţie necorespunzătoare, o tendinţă pronunţată spre risc a băncii în cauză, aceasta
orientându-se spre profituri înalte. Profitul înregistrat de bancă este sensibil la
variaţiile ratei de dobândă pe piaţă, între cele două mărimi având o relaţie pozitivă.

3. Riscul creditului:

62
 Rc 2002 = 51,65%

Rc 2001 = 37,7%

Rc 2002 =

14,76%

Rc 2001 =

13,55%

Evoluţia indicatorului prezintă un risc al creditului în uşoară creştere,

rezultat din politica băncii de creştere a profiturilor.

4. Riscul capitalului
Rk 2002 =

= 22,36%

Rk 2001 = =

16,56%

Evoluţia indicatorului de solvabilitate este favorabilă, raportul crescând de la

16,56% în 2001, la 22,36% în 2002, fiind peste nivelul mimim recomandat de normele
BNR şi Comitetul de la Basel.

2. Aplicaţie rezolvată:

Să se calculeze indicatorii performanţă şi de risc pentru banca A pe baza

datelor de mai jos şi să se interpreteze:

BILANŢ (mld lei)

ACTIV 1999 2000 PASIV 1999 2000
Numerar 840 740 Obligaţiuni 658 -
Certificate de 15.484 13.937 Împrumuturi de la - -

63
trezorerie BNR
Disponibilităţi la 12.665 9.593 Împrumuturi de la 6.917 5.537
BNR alte bănci
Depozite la alte 4.449 5.093 Depozite ale 41.172 36.206
bănci clienţilor
Credite 132 111 Alte obligaţii 2.689 3.320
guvernamentale
Credite acordate 17.197 16.265 Capital propriu 10.370 12.186
clienţilor, din care (cap. social +
profit
nedistribuit)
- credite 1.500 1.000
restante
Participaţii la 2.282 2.359
societăţi
nebancare
Active imobilizate 7.232 7.278
Alte active 1.525 1.873
TOTAL ACTIV 61.806 57.249 TOTAL PASIV 61.806 57.249

1999 2000
Nr. salariaţi 10.000 11.000
Credite pe termen mediu şi 8.000 mld. 5.000 mld.
termen lung
Salarii 1.800 mld. 800 mld.

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE (mld lei)

Specificaţie 1999 2000

Venituri din dobânzi 18.196 7.881
Cheltuieli cu dobânzile 11.989 5.561
Venituri nete din dobânzi 6.207 2.320
Venituri nete din speze şi comisioane 1.665 940
Venituri nete din tranzacţii în devize 1.323 589
Alte venituri din operaţiuni 276 691
Cheltuieli operaţionale 1.903 849
Provizioane 2.872 1.166
Venituri din diminuări de provizioane pentru scăderea valorii 70 -
participaţiilor

64
 Fondul comercial trecut pe cheltuieli 543 -
Pierdere din poziţia monetară netă 358 309
Profit brut 3.865 2.216
Profit net 2.100 1.816

Rezolvare:

1. Indicatori de apreciere a eficienţei activităţii bancare:

a) Rata

1999:

2000:

b)

1999:

2000:

Deşi veniturile s-au înjumătăţit, profit în sumă absolută a scăzut cu mai puţin,
rata profitului brut cunoscând o creştere în 2000 faţă de 1999. Această creştere
relevă creşterea capacităţii plasamentelor de a genera profit, cu efecte benefice în
planul capitalizării şi al distribuirii de dividende acţionarilor (deşi, în acest scop, acest
indicator trebuie corelat cu rentabilitatea financiară). Nivelul indicatorului evidenţiază
obţinerea unor rezultate bune, fără asumarea unor riscuri excesive de către bancă.
Creşterea profitului e datorată scăderii mai accentuate a cheltuielilor decât
veniturile încasate de bancă ceea ce se explică printr-o bună gestionare a resurselor
atrase (pentru care banca plăteşte dobândă). Se observă o scădere accentuată a
cheltuielilor cu dobânda (procurarea de resurse mai ieftine, mai profitabile) şi a

65
provizioanelor constituite (ceea ce înseamnă că a scăzut riscul aferent creditelor
neperformante şi a dobânzilor restante) aşa cum vom vedea din indicatorii de apreciere
a calităţii activelor.

c)

1999:

2000:

d)

1999:

2000:

e)

1999:

2000:

Se constată scăderea calităţii managementului resurselor umane, dată fiind

scăderea productivităţii muncii în condiţiile unei uşoare scăderi a cheltuielilor salariale
în totalul cheltuielilor operaţionale.
Menţinerea nivelului ridicat al salariilor afectează profitul în sensul diminuării
sale.

66
 f)

1999:

2000:

g)

1999:

2000:

Se observă tendinţa băncii de a acorda o importanţă mai mare veniturilor din

comisioane pentru acoperirea integrală a salariilor şi cheltuielilor operaţionale. Aceste
venituri sunt stabile şi nu presupun angajarea băncii în plasamente foarte riscante
(riscul a scăzut). Acest fapt va fi relevat şi de evoluţia ponderii veniturilor din alte
surse decât dobânzile în total active. Scăderea riscului şi acoperirea cheltuielilor
operaţionale din venituri din comisioane determină şi creşterea ratei profitului brut.
Deşi, pe ansamblu, activitatea bancară s-a diminuat în toate componentele
sale, evoluţiile sunt pozitive, cu excepţia productivităţii muncii şi a ponderii
cheltuielilor cu salariile în totalul cheltuielilor de funcţionare. Deci există probleme în
sfera managementului resurselor umane, însă dacă persistă vor afecta şi ceilalţi
indicatori.

2. Indicatori de apreciere a profitabilităţii şi rentabilităţii

a)

67
 1999:

2000:

Indicatorii se încadrează în limitele considerate normale de 10-20%, adică

banca obţine rezultate bune fără asumarea unor riscuri excesive. Participarea
acţionarilor la obţinerea rezultatelor bancare e în scădere fapt ce va determina
scăderea dividendelor obţinute de aceştia. Această evoluţie a fost cauzată de
creşterea capitalului propriu pe fondul scăderii profitului net obţinut de bancă.

b)

1999:

2000:

Acest indicator exprimă utilizarea resurselor financiare prin plasamente

generatoare de profit. Scăderea sa exprimă o evoluţie negativă care va influenţa şi
rentabilitatea financiară în dinamica sa. Scăderea e pusă pe seama scăderii ratei
utilizării activelor, aşa cum se va vedea în continuare, adică scăderea ponderii activelor
generatoare de venit, ceea ce va determina scăderea profitului net bancar în raport cu
plasamentele totale ale băncii.

c)

1999: 2000:

Ca şi la indicatorii anteriori, se constată deteriorarea efectului de

multiplicare a capitalului, cu toate că se observă creşterea capitalului propriu al băncii
în mărime absolută. Scăderea rentabilităţii financiare preia atât dinamica rentabilităţii
economice cât şi a efectului de pârghie. Angajarea de resurse suplimentare nu va
determina deci creşterea profitabilităţii băncii şi a rentabilităţii financiare.

68
 RRF = RRE × Ep

d)

1999: 2000:

e)

1999: 2000:

Deşi rata profitului net a crescut cu peste 8 procente, rentabilitatea

economică a scăzut datorită faptului că Rua a scăzut la jumătate. Aşa cum anticipăm din
evoluţia RRE, ponderea activelor generatoare de venit în total plasamente bancare a
scăzut pe fondul diminuării activelor bancare, a tuturor plasamentelor.

RRE = Rua × R. pr. net

Aşa cum observăm şi la rata profitului net, creşte capacitatea plasamentelor

de a genera profit, cu efecte benefice în planul capitalizării (creşterea capitalului
propriu al băncii). În privinţa distribuirii de dividende, dacă ţinem seama de scăderea
RRF se anticipează o scădere a acestora dacă tendinţa de scădere se va menţine în
continuare.

f)

1999:

69
 2000:

Scăderea acestui indicator demonstrează scăderea veniturilor nete din

dobânzi datorită scăderii ponderii activelor purtătoare de venituri în totalul
plasamentelor şi totodată se corelează şi cu evoluţiile RRF şi RRE ce se înscriu pe un
trend descrescător. Totodată scade riscul aferent plasamentelor prin încadrarea
acestui indicator în limita de 3-10%.

3. Indicatori veniturilor şi costurilor bancare

a) Ponderea veniturilor din dobânzi în total active

1999:

2000:

b) Ponderea veniturilor din alte surse decât dobânzile în total active

1999:

2000:

Se observă reducerea mult mai accentuată a ponderii veniturilor din dobânzi,

decât ponderea celorlalte venituri în totalul activelor ceea ce demonstrează scăderea
dobânzii nete marginale (marja netă de dobândă).
Scăderea importanţei acordate de bancă veniturilor din dobânzi e însă
benefică din punct de vedere al ponderii pe care trebuie să o aibă celelalte venituri
stabile în baza cărora trebuie să se acopere salariile şi toate cheltuielile de
funcţionare.

c) Rata cheltuielilor cu dobânzile faţă de total active

70
 1999:

2000:

Evoluţia acestui indicator reflectă creşterea în mărime absolută a fondurilor

acţionarilor (care nu angajează costuri pentru bancă) şi diminuarea resurselor atrase
de bancă din afară pentru care aceasta plăteşte dobândă.
Este evidentă încă o dată diminuarea dimensiunilor activităţii băncii în toate
componentele sale, concomitentă cu creşterea gradului de capitalizare datorită
creşterii ratei profitului brut şi profitului net.

4. Indicatori de apreciere a calităţii activelor

a)

1999:

2000:

b)

1999: 2000:

Scăderea ponderii creditelor restante reflectă scăderea pierderilor

înregistrate de bancă cu efecte pozitive în planul capitalizării şi al profitabilităţii
bancare. Această tendinţă pozitivă se va reflecta în creşterea ratingului societăţii
bancare. Această evoluţie este pusă în evidenţă şi de următorul indicator. Ponderea

71
trebuie să scadă sub 5% ceea ce ar reflecta o bună administrare a portofoliului de
credite.

c)

1999: 2000:

Acest indicator reflectă scăderea pierderilor datorate creditelor

neperformante şi restante şi se corelează în evoluţia sa cu indicatorul calculat anterior.

d)

1999:

2000:

Creşterea ponderii creditelor acordate clienţilor în totalul plasamentelor

bancare relevă scăderea gradului de lichiditate a băncii pentru că creditele presupun
imobilizări de fonduri pe diferite termene, au deci o lichiditate redusă faţă de alte
active bilanţiere. Totuşi acest indicator exprimă o bună lichiditate pentru banca în
cauză, pentru că creditele nu au o pondere mare, lucru demonstrat şi de mărimea
indicatorilor următori.

5. Indicatori de apreciere a lichidităţii şi solvabilităţii bancare

Lichiditatea creditelor:

a)

1999:

72
 2000:

b)

1999:

2000:

Indicatorul demonstrează scăderea gradului de lichiditate, dar aceste mărimi

nu sunt încă îngrijorătoare pentru bancă. Îngrijorătoare trebuie să fie tendinţa
indicatorului

Lichiditatea activelor sigure:

c)

1999:

2000:

În rândul acestor indicatori de apreciere a lichidităţii bancare nu se observă

o modificare de mare amploare, mărimea indicatorului fiind foarte apropiată în timp (în
cei doi ani). Indicatorul trebuie să fie în jurul a 35%. Lichiditatea este foarte bună,
dacă luăm în considerare şi titlurile guvernamentale în cadrul activelor sigure.

Solvabilitatea: indicatorii de solvabilitate arată capacitatea băncii de a

susţine cu capitaluri proprii întreaga activitate.

73
 a)

1999:

2000:

Dată fiind creşterea în sumă absolută a capitalului propriu al băncii în

intervalul 1999-2000 se observă creşterea solvabilităţii băncii pusă în evidenţă de
acest indicator. Creşterea gradului de capitalizare se corelează cu dinamica ratei
profitului brut şi net.

b)

1999:

2000:

c)

1999:

2000:

d)

74
 1999:

2000:

6. Indicatori de apreciere a riscurilor bancare

Riscul lichidităţii

1999:

2000:

1999:

2000:

1999:

75
 2000: .

Lichiditatea băncii e în scădere chiar dacă valoarea absolută prezintă o

lichiditate corespunzătoare. Tendinţa de scădere e îngrijorătoare pentru bancă, deşi
indicatorii se încadrează în limitele prevăzute de reglementările legale referitoare la
lichiditate.

Riscul ratei dobânzii

1999:

2000:

Tendinţa indicatorilor e una favorabilă, el exprimând dependenţa costurilor

bancare de evoluţia ratei dobânzii pe piaţă. Creşterea ratei dobânzii determină
creşterea cheltuielilor bancare şi scăderea profitului băncii, iar scăderea ratei dobânzii
determină creşterea profitului. Banca e expusă deci riscului modificării ratei dobânzii
pe piaţă. Mărimea indicatorului exprimă o lichiditate stocată, ceea ce determină
profituri reduse.

Riscul de creditare

1999:

2000:

76
 1999: 2000:

1999:

2000:

Riscul creditului e în scădere, datorită diminuării mai accentuate faţă de

diminuarea totalului creditelor acordate clienţilor, a creditelor pe termen mediu şi
termen lung care presupun imobilizări îndelungate de fonduri. Oricum ponderea
creditelor la termen se situează sub 70%, aceasta fiind limita ce ar presupune un risc
excesiv de creditare asumat de bancă.

Riscul capitalului

1999:

2000:

Aşa cum am pus în evidenţă şi prin analiza indicatorilor de apreciere a

solvabilităţii, gradul de capitalizare al băncii a crescut atât în sumă absolută, cât şi
relativă, datorită rezultatelor favorabile înregistrate de bancă în planul profitului brut
şi net obţinut. Activele riscante în sumă absolută (expunerea brută) sunt acoperite
într-o proporţie corespunzătoare de capitalul propriu al băncii, în conformitate cu
reglementările legale în vigoare referitoare la solvabilitate.

77
 Aplicaţie de rezolvat:

Să se realizeze evaluarea performanţelor bancare pentru Banca Comercială

“Y”, pe baza următoarelor informaţii (număr de salariaţi 10.625)

Bilanţul la 31 decembrie (mil.lei)

ACTIVE 2002
Numerar 102.402
Depozite la vedere la BNR 99.214
Depozite la alte bănci 389.668
Sume de încasat de la bugetul de 101.748
stat
Credite 2.011.654
Alte active 140.843
Investiţii (participaţii) 15.752
Active fixe 136.927
Total active 2.998.208
Pasive 2002
Sume datorate BNR 389.523
Depozite de la alte bănci 465.494
Depozite de la clienţi 1.619.038
Alte pasive 224.160
Total pasiv 2.698.215
Fondurile acţionarilor
Capital social 109.098
Rezerve din reevaluare 32.031
Contul de profit şi pierderi 158.864
Total fonduri acţionari 299.993
Total pasiv şi fonduri acţionari 2.998.208

Contul de profit şi pierdere la 31 decembrie (mil.lei)

Indicatori 2002
Venituri din dobânzi 1.392.116
Cheltuieli cu dobânzile 1.037.205
Venituri nete din dobânzi 354.911
Venituri din taxe şi comisioane 85.112
Alte venituri 540.959
Venit net din devize 18.976
Cheltuieli operaţionale 91.545

78
 Provizioane pentru pierderi din credite 195.250
Profit înainte de impozitare 222.672
Impozit 84.144
Profit după impozitare 138.258
Dividende 28.967
Profit rămas 109.561

Cheltuieli operaţionale (mil.lei)

Indicatori 2002
Salarii 72.177
Amortizare 3.400
Speze plătite BNR 3.103
Chirii şi rate 1.658
Alte cheltuieli 11.207
Total 91.545

Plasamente în credite (mil.lei)

Indicatori 2002
Total 2.011.654
Credite pe termen scurt 2.007.384
Credite pe termen mediu şi lung 217.037
Mai puţin provizionul pentru pierderi din credite 212.767

79
 CAPITOLUL VI
RISCURI BANCARE

6.1. ACOPERIREA RISCULUI RATEI DOBÂNZII

6.1.3. Contractele de limitare a dobânzii

Contractele de limitare a dobânzii au drept scop să protejeze pe operatorii

angajaţi în operaţiuni de credit pe termen lung, în calitate de debitori sau creditori, de
efectele negative ale evoluţiei dobânzii.
Cumpărătorul unui asemenea contract plăteşte semestrial o primă iniţială
urmând ca vânzătorul să acopere semestrial diferenţele ce depăşesc limitele stabilite.
Astfel, beneficiarul unui credit îşi poate asigura un cost al creditului minim,
iar creditorul poate obţine o dobândă maximă.
Contractele de limitare a dobânzii sunt considerate o succesiune de opţiuni de
dobânzi.
Tipurile de contracte de limitare a dobânzii sunt potrivit denumirii de
provenienţă engleză, acum consacrate: CAP, FLOOR şi COLLAR.

A. Contractele CAP

Funcţia contractului rezultă din denumirea (cap = acoperire, pentru cap

inclusiv) este de a proteja pe beneficiarul de credit în cazul creşterii dobânzii.
Contractul are la bază un împrumut noţional (convenţional) de o anumită sumă,
presupunem 100 milioane u.m.

80
 CAP
9% Contractul se axează pe o anumită perioadă de 4 ani de pildă. Dobânda
9%
protejată este de 8%, iar prima de 0,8% deci 800.000.
8% Semestrial, de regulă la încheierea semestrului, se constată diferenţele
COLLAR
existente,
7% iar vânzătorul va face plăţile aferente.
În exemplul nostru, singura perioadă care necesită asemenea prestaţii este
6% “b” când vânzătorul va plăti echivalentul dobânzii de 1% pe un semestru, deci
etapa
0,5%
FLOOR
5% respectiv 500.000. 6%
În rest, etapele “a”, 7% 5% nu are obligaţii către
“c” şi “d” vânzătorul contractului
cumpărător.
Cumpărătorul şi-a atins ţelul propus: şi-a acoperit cheltuielile suplimentare
decurgând din creşterea dobânzii a peste nivelulbstabilit. c d

B. Contractele FLOOR

Contractele FLOOR acţionează ca o limită inferioară minimă a dobânzii (fapt

ce decurge din semnificaţia cuvântului englez = duşumea).
Cumpărătorul unui contract FLOOR este protejat faţă de scăderea exagerată
a dobânzii asigurându-şi astfel un randament minim. Vânzătorul contractului FLOOR se
obligă să acopere la analizele semestriale diferenţele între dobânda FLOOR şi
dobânzile (mai mici) practicate pe piaţă.
Dacă dobânda FLOOR este 6%, vânzătorul opţiunii va plăti numai în semestrul
“c” echivalentul unui procent asupra sumei convenite, pe un semestru.

C. Contractele COLLAR

După accepţiunea lor noţională, contractele COLLAR, acţionează cu un guler,

ca un manşon în ambele capete ale spaţiului de variaţie a dobânzii. Contractul COLLAR,
este de fapt, o combinaţie între contractele CAP şi FLOOR.
Operatorul care recurge la contractul COOLAR achiziţionează un contract
CAP la un interval de dobândă dat şi vinde un FLOOR la un nivel inferior.
Astfel, operatorul se asigură de un nivel de refinanţare maxim consimţind,
totodată, să cedeze vânzătorului orice beneficiu suplimentar ce ar proveni din scăderea
dobânzilor.
Revenind la schema de mai sus, obligaţiile părţilor vor fi reciproce:
 Vânzătorul va plăti diferenţa de dobânzi în semestrul “b”;
 Cumpărătorul va plăti diferenţa de dobânzi în semestrul “c”.

81
 Atâta timp cât nivelul dobânzilor se va situa în “tunelul” demarcat în partea
superioară la nivelul dobânzii din contractul CAP (8%) şi în partea inferioară la nivelul
dobânzii din contractul FLOOR (6%), părţile nu-şi datorează nici un fel de prestaţii.

D. Utilizările contractelor de limitare a dobânzii

Contractele de limitare a dobânzii au cea mai mare utilitate în operaţiunile de

acoperire în care se dovedesc ideale în a preveni pentru operaţiuni, efectele
defavorabile ale variaţiei ratei dobânzii, asigurând posibilitatea de a beneficia de cele
favorabile.
Un alt avantaj suplimentar este dat de durata îndelungată a contractului.
Contractul are un inconvenient prin preţul său relativ ridicat. Se apreciază că
aici acţionează un compromis favorabil între efect şi cost pentru că asigură protecţia
contra unei variaţii defavorabile a ratelor dobânzii, dar permite numai parţial
beneficierea de efectele favorabile.
În domeniul speculaţiei posibilităţile sunt ample.
Operatorul care anticipează o creştere a dobânzilor va putea acţiona, fie în
sensul achiziţiei unui CAP, fie de a cumpăra un COLLAR în scopul diminuării primei, sau
va vinde un FLOOR ceea ce îi aduce câştig prin încasarea primei.
Operatorul care anticipează o scădere a ratei dobânzilor va recurge la
vânzare-pentru orice tip de contracte sperând că prima încasată va fi superioară unor
eventuale obligaţii.
Arbitrajul pe baza acestor contracte se derulează cu precădere ca o
alternativă la contractele cu plata imediată.

6.2. ACOPERIREA RISCULUI VALUTAR

6.2.1. Swap valutar

1. Aplicaţie rezolvată:

O bancă a primit un depozit pentru 3 luni pentru suma de 1,33 milioane CHF.
Banca bonifică pentru acest depozit o dobândă de 7% anual. Banca are posibilitatea să
efectueze un plasament pe piaţa dolarului american, acordând credite îndolari, la o rată
de dobândă de 10% anual. Cursul spot era de 1,3000/300 USD/CHF. Cursul forward
peste 3 luni este de 1,3600/780 USD/CHF. Banca urmăreşte fructificarea depozitului
în franci elveţieni printr-o operaţiune combinată. Banca iniţiază o tranzacţie pe piaţa
valutară, folosind suma în CHF pentru a cumpăra la vedere USD, pe care în acelaşi timp
îi vinde la termen. Peste 3 luni, banca trebuie să dispună de depozitul iniţial în CHF,

82
ceea ce înseamnă că operaţiunea de vânzare la termen a dolarilor americani va avea
drept contrapartidă CHF, în raport de cursul la termen prestabilit.
Să se determine rezultatul swapului valutar şi al operaţiunii de creditare
efectuate pe termen de 3 luni de către bancă.

Rezolvare:

T0 Tranzacţia spot constă în vânzarea CHF contra USD:

Această sumă în USD este utilizată pentru a acorda un credit cu dobândă de

10% anual.

Dobcredit = 1 mil. USD * 10% * = 25.000 USD

Sf = 1.000.000 + 25.000 = 1.025.000 USD peste 3 luni

Banca adresează un ordin de vânzare de valută la termen peste 3 luni de dolari

contra CHF.

T3 Vânzare 1.025.000 USD la 1,36 USD/CHF.

1.025.000 * 1,36 = 1.393.800 CHF
Peste trei luni se rambursează creditul şi se finalizează tranzacţia valutară la
acelaşi termen, se restituie depozitul şi se plăteşte dobânda pentru acesta.
Din punctul de vedere al băncii, rezultatul tranzacţiei va fi contravaloarea în
CHF încasată de pe piaţa valutară prin operaţiunea la termen, după restituirea
depozitului şi plata dobânzii aferente acestuia.

Dobdepozit = 1.330.000 * 7% * = 23.275 CHF

Rezultatul operaţiunii = 1.393.800 – 1.330.000 – 23.275 = 40.525 CHF.

6.2.2. Arbitraj valutar

1.Aplicaţie rezolvată:

O bancă intenţionează fructificarea unui cont de disponibil de 13.290.000 CAD

prin specularea diferenţelor de curs existente la două bănci de pe două pieţe diferite.
La banca A cursul este 1,3280/90 USD/CAD, iar la banca B cursul este 1,3291/97
USD/CAD. Banca va realiza deci un arbitraj geografic, cumpărând dolari la banca unde

83
cursul este mai mic şi vânzând aceeaşi sumă de dolari obţinută anterior la banca unde
cursul este mai mare, pentru a realiza câştig.
Care este rezultatul arbitrajului valutar realizat de bancă?

Rezolvare:

Cumpără USD la banca A, care vinde dolarii la 1,3290 USD/CAD. Obţine:

Vinde 10 milioane USD la banca B, care cumpără suma la 1,3291 USD/CAD.

Obţine:
10.000.000 * 1,3291 = 13.291.000 CAD
Rezultatul operaţiunii = 13.291.000 – 13.290.000 = 1.000 CAD

2. Aplicaţie rezolvată:

La banca A există următoarele cotaţii: 1,3853/3950 USD/CAD şi 1,2424/2520

EUR/USD, iar la banca B avem 1,7200/7210 EUR/CAD. Dealerul dispune de 10 milioane
USD. Care este rezultatul arbitrajului triunghiular prin care se încearcă valorificarea
diferenţelor de curs dintre două valute exprimate printr-o a treia valută la bănci
diferite?

Rezolvare:

Se calculează cursul dintre EUR şi CAD la banca A:

Cc EUR/CAD = 1,3853 / = 1,7212 EUR/CAD

Cv EUR/CAD = 1,3950/ = 1,7465 EUR/CAD

Vinde la banca A USD contra CAD la cursul 1,3853 USD/CAD. Obţine:

10.000.000 * 1,3853 = 13.853.000 CAD
La banca B vinde suma exprimată în CAD contra EUR:
13.853.000/1,7210 = 8.049.389,88 EUR
La banca A vinde EUR contra USD:
8.049.389,88 * 1,2424 = 10.000.562 USD
Profit= 10.000.562 – 10.000.000 = 562 USD

84
 6.2.3. Tranzacţii forward şi contracte futures

1. Aplicaţie rezolvată:

O bancă are de rambursat un împrumut în franci elveţieni, în valoare de 2,5

mil. CHF, scadenţa fiind peste 3 luni în iunie (T3). Banca respectivă va dispune de 1,645
mil. USD în T3, în urma recuperării unei creanţe în dolari. Ca urmare a variaţiei cursului
de schimb CHF/USD, în perioada martie-iunie, banca va fi supusă riscului valutar:
există posibilitatea ca moneda de plată (CHF) să se aprecieze, astfel încât suma pe
care o va încasa în dolari, să nu mai acopere contravaloarea în franci elveţieni a
împrumutului ce trebuie rambursat.
Cursul forward peste 3 luni era în martie de 1,5197 USD/CHF.

Rezolvare :

Modalitatea cea mai simplă de acoperire a riscului valutar constă în

efectuarea unei operaţiuni forward. Aceasta înseamnă că, în momentul To, banca dă
ordin de cumpărare pe piaţa valutară a 2,5 mil. CHF, la cursul forward 1,5197, ceea ce
reprezintă o cheltuială netă de 1,645 mil. USD, egală cu suma disponibilă în dolari. În
acest fel se asigură împotriva riscului de creştere a CHF (se evită, deci, un cost mai
ridicat al tranzacţiei), dar, în acelaşi timp, operatorul nu beneficiază de avantajul care
ar rezulta în urma scăderii cursului CHF. Dacă CHF spot ajunge la 1,4409, el plăteşte
1,645 mil. USD pentru a-şi acoperi împrumutul ce trebuie să-l ramburseze (1,645 mil.
USD*1,5197=2,5 mil. CHF) şi nu 1,735 mil. USD cât ar fi fost necesar dacă nu ar fi
făcut acoperirea forward (1,735 mil. USD*1,4409=2,5 mil. CHF).
Dacă, însă, dolarul spot ar fi ajuns în iunie la 1,6181, banca ar fi putut obţine
pe piaţa spot, în T3, contra 1,645 mil. USD (dacă nu ar fi încheiat contractul forward),
2,662 mil. CHF, deci cu 162.000 USD mai mult decat suma necesară pentru
rambursarea împrumutului.
Combinarea expunerii iniţiale faţă de risc cu contractul forward duce la
acoperirea riscului prin contractul forward. Prin această operaţiune, banca a reuşit ca
încă din To să fixeze un curs de schimb USD/CHF pentru scadenţa plăţii sale (T3), la
nivelul cursului forward pe trei luni din martie (1,5197).
Acoperirea riscului se poate face, însă, şi printr-o tranzacţie futures. În
acest sens, banca poate fie să cumpere futures moneda de plată a împrumutului (pentru
a-şi acoperi expunerea la risc în calitate de debitor), fie să vândă futures valuta
obţinută în urma recuperării creanţei sale peste trei luni (pentru a-şi acoperi
expunerea la risc în calitate de creditor).

85
 Astfel, dacă banca, anticipând o creştere a cursului CHF, va cumpăra la
bursă, în martie, 20 de contracte pe CHF (unitate tranzacţională 125.000 CHF) la 1
USD = 1,5197 CHF. Cu alte cuvinte, ea obţine o valoare de 2,5 mil. CHF, disponibili la
rambursarea din iunie, la un preţ de 1,5197 USD/CHF, trebuind să depună la încheierea
contractului o garanţie (marjă) de 10% din valoarea tranzacţiei (250.000 CHF). În acea
perioadă, până la scadenţă, valoarea contractelor cumpărate se modifică în funcţie de
evoluţia cursului în dolari a francului elveţian. Dacă acesta se apreciază, banca va
beneficia prin marcarea la piaţă a poziţiei sale, de diferenţa dintre valoarea curentă şi
valoarea iniţială a contractului, aceasta intrând în contul în marjă.
Până la scadenţă, banca poate oricând să lichideze poziţia futures prin
vânzarea în bursă, încasând diferenţa dintre cursul de lichidare şi cursul la care a fost
încheiat contractul. Dacă până în aprilie cursul francului se apreciază, valoarea
contractului futures creşte şi, în urma marcării la piaţă, banca obţine un câştig în
contul în marjă. La un curs futures de 1,5151 USD/CHF, banca încasează o sumă de
(1,5197-1,5151)*125.000*20=11.500 CHF.
Deci, contractele futures asigură o protecţie similară celor forward, dar
tehnica acopreririi diferă în cele două situaţii.
La contractul forward, preţul la care se cumpară valuta (cursul de schimb)
este stabilit în avans, în momentul încheierii contractului şi la scadenţă este încasată în
valută o sumă prestabilită. La contractele futures, preţul este, de asemenea, stabilit în
avans, dar suma în valută are o valoare variabilă, fiind adaptată zilnic la cursul spot,
până în momentul expirării contractului futures. Diferenţa între preţul fixat în avans şi
costul la expirarea contractului se regăseşte în contul de marjă.
În concluzie, faţă de tranzacţiile forward care se realizează pe piaţa
interbancară, contractele futures pe valută prezintă avantaje specifice mecanismelor
bursiere, garanţie redusă în raport cu valoarea tranzacţiilor, rapiditate în incheierea şi
lichidarea contractelor, grad înalt de lichiditate, expresie a faptului că un futures pe
valută este, de fapt, un titlu financiar derivat, care atrage marea masă a investitorilor
(hedgeri, dar şi speculatori).

6.2.4. Opţiuni pe devize

1. Aplicaţie rezolvată:
O bancă a contractat în To un împrumut cu plata în T3, în franci elveţieni în
valoare de 2,5 mil. CHF, în condiţiile în care va dispune de 1,645 mil. USD în T3.
Anticipând o creştere a cursului francului elveţian în această perioadă - ceea ce ar
însemna că în T3 ar trebui să plătească mai mulţi dolari pentru suma în franci elveţieni
necesară rambursării împrumutului - banca cumpară 20 opţiuni call pe franci elveţieni (1

86
contract=125.000 CHF), la preţul de exercitare (cursul) de 1,5197 USD/CHF, cu o
primă de 0,02 USD/CHF.
Care este rezultatul operaţiunii dacă în T3 cursul devine 1,4409 USD/CHF?

Rezolvare :

Dacă în T3 cursul spot al francului ajunge la 1,4409 USD/CHF, banca exercită

opţiunea cumpărând 2,5 mil. CHF cu 1.645.000 mil. USD (şi nu cu 1.735.000 mil. USD,
cât ar fi fost necesar dacă nu s-ar fi acoperit). În schimb, ea trebuie să mai suporte şi
preţul opţiunii (prima): 0,02 USD/CHF*20 contracte*125.000 CHF=50.000 CHF
(32.901 USD). Deci costul lui total (costul francilor plus prima) este 1.677.901 mil. USD
(o economie de 57.099 USD).
Se observă că în cazul acoperirii cu opţiuni, costul total al procurării sumei în
franci este mai ridicat decât în cazul acoperirii cu un contract forward/futures:
1.677.901 mil. USD în loc de 1.645.000 mil. USD. Rezultatul este firesc, deoarece
opţiunea limitează pierderea, în caz de scădere a pieţei, la mărimea primei. Acest risc
preluat de vânzătorul de call, trebuie să fie plătit de cumpărătorul de call, iar mărimea
acestei plăţi este dată de nivelul primei.

Aplicaţii de rezolvat:

1. Pe piaţa japoneză, banca A dispune de 1 milion USD pe termen de 1 lună şi, tot
în această perioadă are nevoie de 2,5 milioane JPY, pe care-i poate obţine prin intrările
pe care le aşteaptă peste 1 lună.
Banca B prezintă un curs spot de 90,2300/04 USD/JPY şi un curs forward la 1
lună de 90,2310/11 USD/JPY. Rata dobânzii pe piaţa japoneză este de 5,25%/5,50%,
iar pe piaţa americană este de 3%/3,25%.
Banca A poate realiza un swap valutar cu banca B, vânzând USD contra JPY la
vedere şi răscumpărând la termen 1 milion USD sau se poate împrumuta în yeni şi să
plaseze dolarii la ratele de dobândă specificate, fără a efectua operaţiunea de swap de
valută.
Să se determine rezultatele celor două operaţiuni pentru banca A?

2. Un arbitrajist doreşte să-şi fructifice disponibilul de 1 milion USD, speculând

diferenţele de curs existente la băncile de pe două pieţe A şi B. La banca de pe piaţa A,
cursul este 1,2424/2536 EUR/USD, iar la banca B avem un curs de 1,2567/2590
EUR/USD. Care este rezultatul operaţiunii?

87
 3. Un bancă trebuie să rambuseze un împrumut în valoare de 500.000 EUR
peste 6 luni. În momentul încheierii contractului Cspot=1,24 EUR/USD. Importatorul
anticipeaza o apreciere puternică a EUR în raport cu USD şi consideră că, peste 6 luni,
cursul valutar va fi în jur de 1,28 EUR/USD. Pentru a se proteja, banca cumpară o
optiune call de EUR pentru suma de 500.000 EUR, la un preţ de exerciţiu de 1,25
EUR/USD, contra unei prime de 0,02 USD pentru 1 EUR. În aceste condiţii, preţul
maxim garantat la care importatorul îşi va procura valuta este de 1,25+0,02=1,27 USD
pentru 1 EUR.
Care va fi rezultatul înregistrat de bancă dacă peste 6 luni, cursul spot va fi
de:
a) 1 EUR = 1,28 USD;
b) 1 EUR = 1,26 USD.

88