Argument

Turismul se manifestă astăzi ca un domeniu distinct de activitate, cu o

prezenţa tot mai activă în viaţa economică şi socială, cu o evoluţie în ritmuri dintre
cele mai înalte. Generator al unor transformări profunde în dinamica socială,
turismul s-a afirmat totodată ca factor de progres şi civilizaţie, ca promotor al
relaţiilor internaţionale şi, mai recent, ca argument al globalizării şi dezvoltării
durabile.

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum

cea desfasurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură,
comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice
activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând
deopotriva economişti , geografici, psihologi şi sociologi.

Una dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte studiul

elementelor regionale, în funcţie de care se organizează activităţi turistice tipice
anumitor zone, şi se pun în evidentă posibilităţile de amenajare complexă a
acestora. Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea
şi, prin acesta, atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini, activitatea turistică este
bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural antropic – diferenţiat de la
ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism iar România
are multe de oferit din punct de vedere touristic, iar pe de alta parte, sa spunem cea
culturală, ţara este extrem de diversificată - se pot vizita fortăreţe medievale,
mănăstiri bizantine, casteluri şi case ţărăneşti decorate după specificul regional.

4
Captolul I Fenomenul turistic si formele acestuia practicate in România

Una dintre cele mai simple definiţii ale fenomenului touristic ar fi

abandonarea temporară a spaţiului cotidian de viaţă, în favoareaaltui lor, construit
pentru şi de către turişti, consacrat exclusiv odihnei.

1.1 Turismul de afaceri

Turismul de afaceri (business) reprezinta o forma de turism cu scopuri

comerciale, guvernamentale saueducationale, având partea de agrement (leisure) ca
motivatie secundara. Turismul de afaceripresupune, în general, deplasarea într-o
alta localitate, la o distanta mai mare de 50 de km de localitateade origine a
turistului de afaceri, deplasare determinata strict de o afacere, de un eveniment sau
de unscop educational.Turismul de afaceri se refera, în sens larg, la calatoriile
oamenilor pentru scopuri legate de munca lor,mai exact, de deplasarile în interes
oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diversemanifestari organizate
de întreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentantilor .

Deşi aceste calatorii presupun desfaşurarea unor activitaţi remunerate, ele sunt
asimilate turismului deoarece implica utilizarea dotarilor turistice şi consumul unor
servicii specifice. Din punctul de vedere al conţinutului, formele turismului de
afaceri se structureaza in :

 calatoriile de afaceri individuale (delegaţiile), comune multor meserii, pentru

care persoanele implicate accepta sa se deplaseze în afara oraşului de
reşedinţa;

 turismul de reuniuni, întâlniri, care include gama larga de evenimente

(conferinţe, seminarii, team-bilding-uri, lansari de produse, întâlniri anuale
etc.) ale unor companii sau asociaţii, pentru a facilita comunicarea cu şi între
angajaţi, clienţi, acţionari sau membri;

 târguri şi expoziţii, foarte diverse, destinate în general prezentarii de

produse;

5
  calatorii stimulent (incentive), respectiv acele calatorii pe care angajaţii le
primesc de la angajator ca premiu pentru rezultate bune în munca;

 evenimente „corporate”, incluzând forme generoase de distracţie pe care

companiile le ofera celor mai valoroşi clienţi sau potenţiali clienţi, pentru a
construi sau a intensifica relaţiile de afaceri.

România are calităţi reale de a deveni una dintre cele mai cautate ţări din
Europa de Est în ceea ce priveşte turismul în general şi turismul de afaceri în
particular. Elementele care favorizează această formă de turism sunt legate de mai
multe aspecte cum ar fi:

 destinaţie inedită, cu valori naturale, culturale şi istorice nealterate, ideal

plasată în spaţiul european şi uşor accesibilă prin legături aeriene cu
majoritatea capitalelor;
 milenii de cultură, istorie şi tradiţii ce sunt reflectate în moştenirea culturală
a României;
 bine cunoscuta ospitalitate a românilor, existând un stadiu avansat de
implementare a standardelor internaţionale în industria ospitalităţii;
 veche experienţa în organizarea de târguri şi expoziţii;
 apariţia pe piaţa a noi centre de afaceri, precum şi a noi lanţuri hoteliere:
Marriot, Hilton, Crowne Plaza, Intercontinental, Howard Johnson, Sofitel,
Best Western, Ibis, Golden Tulip, Novotel, cu o extindere de la an la an;
 infrastructura dedicată, în proces de extindere şi modernizare;
 specializarea profesională a unor companii româneşti şi creşterea capacităţii
acestora de a prelua integral procesul de organizare a reuniunilor de mare
anvergură;

1.2 Turismul urban

Turismul urban presupune petrecerea vacantelor in orase, pentru

vizitareaacestora sau pentru unul din urmatoarele motive:

 vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii istorice,

arheologice, castele,monumente, edificii religioase, parcuri etc);
6
  vizitarea muzeelor;
 participarea la evenimente culturale : spectacole de opera, balet, teatru,
concerte,festivaluri culturale, de muzica, sarbatori traditionale, expozitii,
targuri etc;

Potrivit unor alte opinii, turismul urban include activitati de tipul:

 turism recreativ, legat de aspecte specifice ale zonelor urbane;

 turism de afaceri, legat de mediul economic, social si cultural al oraselor;
 turismul de conferinte, legat de infrastructura disponibila si de imaginea
oraselor.

Aceasta forma de turism a capatat o altaabordare si o importanta

crescuta incepand cu anii 1980. Astfel, nu putem vorbi deun nou tip de turism,
ci de o renastere a turismului urban, ceea ce a condus la oechilibrare a fluxurilor
turistice ale României. Orasele sunt locurile unde sunt concentrate majoritatea
activitatilor sociale, economice si culturale. Numerosi factori au jucat un rol
fundamental in acest sens: necesitatea de a reabilitacentrele istorice ale
oraselor, actiunile culturale de mare amploare si diversificate, interesul
consumatorilor pentru trecut si dezvoltarile urbane etc. Insa cea mai insemnata
parte a turismului urban este detinuta de turismul cultural.

Turismul cultural este o particularitate a turismului urban, care abordeaza

culturaunei regiuni, in special valorile ei artistice.

1 . 3 Turismul cultural

Turismul cultural include turismul inregiunile urbane, in special orase mari,

istorice si obiective culturale (muzee siteatre). Poate uneori include turismul in
zonele rurale ; este cazul festivalelor in aer liber, casele memoriale ale unor
scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-a facuttrimitere in literature. Specialistii
sunt de parere ca persoanele care practica turismulcultural cheltuiesc in medie mai
mult decat turistii “standard”.
7
 Tendintele majore care au fost observate in ceea ce priveste turismul
culturalsunt:

 interactiunea intre cultura si turism isi are radacinile in perioada de

inceput aturismului si in prezent castiga din ce in ce mai multa
insemnatate;
 turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabila si
dialogurileintreculturale;
 mostenirea culturala este expresia identitatii oamenilor, a teritoriului,
istoriei,traditiilor si civilizatiei.

Turismul cultural reprezinta o piata in plina dezvoltare. OMT estimeaza o

crestereanuala de 10-15% a calatoriilor de interes cultural, in contextul
unei cresteri mediitotale de 4-5% a industriei turistice in general. De vreme ce
atractiile istorice se aflacu precadere in orase, turismul cultural este in mod firesc
asociat cu turismul urban. Investitiile competitive in dotarile culturale si in
infrastructura necesara gazduiriituristilor din regiunile urbane au un impact direct
asupra economiei s i i n d u c oimbunatatire a nivelului de trai. Mai mult, un centru
cultural urban reprezinta un factor care determină valoarea orasului care se
adauga altor factori locali(accesibilitate,climat fiscal, capital uman, stabilitate),
care determina competitivitateaorasului in economia globala.

1.4 Turismul rural

Turismul rural a fost practicat în România multa vreme în mod neorganizat,

rezultând din necesitatea turistilor de a gasi un mod de cazare accesibil si cu un
grad de confort mai ridicat decât în cazul campingurilor sau cabanelor, în timpul
vacantelor lor. Dupa 1989, s-a manifestat nevoia unei organizari a acestor spatii de
cazare, prin omologarea si clasificarea lor. Gama serviciilor s-a îmbunatatit, s-a
largit si, astfel, tot mai multi sateni si-au deschis casele pentru a primi turisti.
Primele forme ale turismului rural organizat au aparut în zona Rucar-Bran, ulterior
înfiintându-se si ANTREC. Dupa aparitia acestei organizatii, în fiecare judet au
fost omologate gospodarii si a aparut concurenta, bazata în special pe resursele
naturale ale zonei, pe atractiile oferite turistilor. Ca urmare a acestor transformari si
a tendintei de modernizare si perfectionare a activitatilor turistice rurale, turismul

8
rural a ocupat si ocupa un loc important în oferta turistica din tara noastra,
reprezentând pentru multi dintre noi o alternativa atractiva în vederea petreceri
vacantelor si concediilor.

Pe parcursul ultimilor ani, au aparut si o serie de reglementari de ordin

legislativ în ceea ce priveste aceasta problema, si au fost editate o serie de lucrari
ce trateaza conceptul de turism rural si agroturism si satul românesc, unele dintre
ele venind în sprijinul celor ce vor sa primeasca turisti în gazda, având forma unui
îndrumator.

Turismul rural si agroturismul au cunoscut o dezvoltare semnificativa în

România, si se poate afirma ca se aliniaza din ce în ce mai mult standardelor
europene din acest domeniu.

1.4.1 Principalele zone si sate turistice

Moldova si Bucovina. Cuprind regiunea de est a României, strabatând de la vest

la est Carpatii Orientali, Dealurile Subcarpatice si Platoul Moldovean. Peisajul
montan seamana cu cel din Elvetia, deosebit de importante fiind Cheile Bicazului
si Cheile Zabalei, asa numitele "Pietrele Dacilor", roci slefuite cu alura de oameni
si animale ce se gasesc în masivele Rarau si Ceahlau si cascadele Duruitoarea si
Putna.

Existenta a numeroase lacuri de acumulare, ca si a unor lacuri naturale

exotice, ca Lacu Rosu, format prin alunecare de teren, sau Ocna sugatag, format pe
un masiv de sare, ofera largi posibilitati pentru sporturile nautice, pescuit, odihna si
tratament. Râul Bistrita este singurul de la noi din tara pe care se practica în mod
organizat raftingul. Izvoarele minerale si termale ofera valente suplimentare unor
statiuni balneare si de odihna, cum sunt cele de la Vatra Dornei, Slanic Moldova,
Bicaz, Târgu Ocna, Baltatesti si Durau. Regiunea se remarca mai ales prin
misterioasele si extraordinarele manastiri din nordul Moldovei, decorate pe peretii
exteriori cu fresce unice în lume, pictate de mari artisti români, ca Nicolae
Grigorescu (Manastirea Neamtului), stefan Luchian (Manastirea Durau). Cele mai
importante manastiri sunt Agapia, Varatic, Voronet, Arbore, Humor, Sucevita,
Moldovita, Putna si Manastirea Neamtului, datând din secolele XV-XVI. De
asemenea, Moldova este cea mai importanta zona viticola a tarii, amintind astfel
podgoriile de la Panciu si Odobesti.

9
 Dobrogea cuprinde regiunea de sud-est a României si include doua mari
unitati naturale: Podisul Dobrogei si Delta Dunarii, a doua ca întindere si prima ca
spectaculozitate din Europa. În partea sudica a litoralului Marii Negre, între Capu
Midia, în nord, si granita cu Bulgaria, în sud, s-a conturat o adevarata "Riviera
Româneasca", existând practic un lant de statiuni balneoclimaterice maritime. În
Podisul Dobrogei exista si atractii cultural-istorice: vestigii ale celor mai vechi
orase de pe teritoriul României, respectiv orasele-cetati elene de pe tarmul Marii
Negre si cele daco-romane de pe malul Dunarii, monumente arhitectonice si
artistice din epocile elenistica, romana si bizantina.

Delta Dunarii, aflata în partea de nord a Dobrogei, constituie unul din

putinele medii naturale europene aproape nealterate de interventia umana. Ea ofera
turistilor iubitori de natura un peisaj cvasi-exotic, la care se adauga o mare
varietate faunistica, practic cea mai bogata fauna avicola din Europa, aproximativ
300 de specii si unele specii rare de pesti, cum ar fi sturionii.

Muntenia si Oltenia. Cele doua provincii se afla în partea de sud a tarii,

între creasta Muntilor Carpati si Dunare. Vizitatorii pot întâlni în zona peisaje
naturale foarte variate, de la cele de lunca, la depresiuni, dealuri înalte si munti
cum sunt: Muntii Fagaras, cei mai înalti de la noi, Parâng, Retezat, Godeanu sau
fenomene carstice, stânci cu forme antropomorfice - Sfinxul si Babele din Bucegi,
pesteri, chei si poduri naturale. Numeroase lacuri glaciare din zona muntoasa si
salinele din zona deluroasa ofera posibilitati de practicare a sporturilor nautice,
pescuitului si a curelor de tratament.

În zona rurala poate fi admirata o extraordinara arhitectura populara,

foarte bine pastrata în satele de deal si munte, cu case cu pridvor, porti
monumentale si un frumos mobilier taranesc. Aceeasi vocatie pentru frumos o au si
ceramica populara de la Horezu, arta tesutului de covoare, alte obiecte pentru
locuinta si costumele populare.

Maramures, Banat si Crisana. Aceasta regiune este situata în partea de

nord-vest a României, detinând spectaculoase peisaje montane: conuri vulcanice,
culmi, cum ar fi Creasta Cocosului din Muntii Gutâi, pesteri (Pestera Ursilor,
Meziad si Vadu Crisului, din Muntii Apuseni), chei, cele mai lungi din tara fiind în
zona Minis-Nera-Caras-Defileul Dunarii si lacuri termale pe care cresc nuferi unici

10
în Europa. Pentru iubitorii de sporturi nautice, pescuit si cei ce apeleaza la curele
termale se gasesc conditii ideale de sejur în întreaga zona.

Caracterul relativ mai izolat, ca dispunere geografica, a Maramuresului a

permis conservarea în satele acestei zone a arhitecturii traditionale, în special a
constructiilor din lemn: case, monumente, biserici din lemn care pastreaza traditiile
milenare ale mesterilor cioplitori din zona. La fel de autentice sunt si alte elemente:
portul popular, artizanatul si folclorul.

Transilvania. Situata în centrul tarii, în interiorul arcului muntos al

Carpatilor, zona turistica transilvaneana este caracterizata de un relief colinar si de
podis, pe alocuri cu aspect de adevarata câmpie. Natura este nealterata de
interventia omului, cu multe frumuseti, unele declarate monumente ale naturii:
pesteri (Scarisoara care adaposteste un ghetar, ce reprezinta o raritate la aceasta
altitudine), chei (Cheile Turzii, Cheile Râsnoavei, unde este amenajata o platforma
de bungee-jumping, cea mai înalta de la noi din tara), defilee si coloane de bazalt
(Detunatele). Numeroase lacuri, de origini foarte diferite, glaciare, în masive de
sare, lacuri de acumulare, iazuri, ofera posibilitati de practicare a sporturilor
nautice si a pescuitului sportiv. În aceasta zona se gasesc si cele mai multe si mai
bogate izvoare minerale si termale si pot fi admirate, de asemenea, cele mai
frumoase cetati medievale (Rupea, Remetea, Codlea).

1.5 Agroturismul

Agroturismul este acea forma de turism în care persoana (sau grupul) se

deplasează, cazează și își desfășoară activitatea într-un cadru natural, în mediul
rural.

În România, prin identificarea şi promovarea unor aşezări rurale

cuvalori etno-folclorice, culturale şi cadru natural pitoresc, s-a reuşit catalogarealor
ca sate turistice, creând astfel premisele dezvoltării oficiale
a agroturismului.Factorii naturali, frumuseţea peisagistică, resursele naturale
economice,tradiţiile bine conservate creează premisele practicării
agroturismului caactivitate economică complementară de mare importantă
pentru creştereaveniturilor exploataţiilor agricole.

11
 De asemenea un rol important în dezvoltarea agroturismului îl
arerefacerea proprietăţii private şi reconstituirea exploataţiilor agricole familiale.În
ţara noastră se practică de multă vreme, dar în mod sporadic şi neoficial,
cazarea la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali ai unor asezări rurale. Înm o d
o r g a n i z a t , în cadrul reţelei de turism,incă din anii 1967 - 1968 s- a u realizat
primele acţiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de turişti aflate pe litoralul
românesc al Mării Negre şi la munte.

Capitolul II Factori de influența ai turismului românesc

Conectat la dinamica economica si sociala, turismul evolueaza sub incidenta

a numerosi factori diferiti ca natura si rol. Accost factori pot avea actiune globala

12
asupra intregului pachet sau produs turistic sau influenta particularizata pe una
dintre prestatii (transport, cazare, restauratie , agrement si/ sau tratament).

2.1. După natura social-economica

a) factori economici

 veniturile populaţiei şi modificările acestora; preţurile şi modificările

acestora; preţurile şi tarifele; oferta turistică;

b) factori tehnici

 performanţele mijloacelor de transport; tehnologiile în construcţii;

parametrii tehnici aiinstalaţiilor şi echipamentelor specifice etc.;

c) factori sociali

 urbanizarea şi timpul liber;

d) factori demografici

 evoluţia numerică a populaţiei; modificarea duratei medii a vieţii;

structura pe sexe,grupe de vârstă şi socio-profesională;

e) factori psihologici, educativi şi de civilizaţie

 nivelul de instruire; setea de cultură; dorinţa de cunoaştere;caracterul

individului; temperamentul; moda etc.;

f) factori organizatorici

 formalităţi la frontiere; facilităţi sau priorităţi în turismul organizat;

regimulvizelor; diversitatea aranjamentelor etc.

2.2. După durata în timp a acţiunii lor

13
a) factori de influenţă permanentă

 creşterea timpului liber; modificarea veniturilor; mişcarea naturală

şimigratorie a populaţiei;

b) factori conjuncturali

 crizele economice; dezechilibrele politice şi convulsiile sociale;

confruntărilearmate locale şi regionale; catastrofe naturale, condiţiile
meteorologice precare etc.

2.3.După importanta în determinarea fenomenului touristic

a) factori primari

 oferta turistică; veniturile populaţiei; timpul liber; mişcările populaţiei;

b) factori secundari

 cooperarea internaţională, facilităţile de viză sau alte măsuri

organizatorice; varietateaserviciilor suplimentare

2.4.După natura provenienţei şi sensul intervenţiei

a) factori exogeni

 sporul natural al populaţiei (care stă la baza creşterii numărului turiştilor

potenţiali),creşterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului;
creşterea gradului de urbanizare; mobilitateasporită a populaţiei, ca
urmare a motorizării ş.a.

b) factori endogeni

14
  varietatea conţinutului activităţii turistice, lansarea de noi şi tot mai
sofisticate produseturistice; diversificarea gamei serviciilor turistice
oferite; ridicarea nivelului de pregătire a personalului dinturism

2.5.După profilul de marketing

a) factori ai cererii turistice

 veniturile populaţiei; urbanizarea; timpul liber; dinamica-evoluţiei

populaţiei;

b) factori ai ofertei

 diversitatea şi calitatea serviciilor; costul prestaţiilor; nivelul de pregătire

şi structuraforţei de muncă

Capitolul III Tipuri de produse turistice

15
După numărul serviciilor pe care le integrează, produsele turistice se împart în:

 integrale (megaproduse), care sunt produse complexe, constituite din

toate genurilede servicii de bază şi auxiliare;
 compuse, din a căror componenţă lipsesc unele servicii de bază (de
transport, decazare);
 simple,care presupun prestarea unui singur serviciu, restul nefăcând
subiectul oferteituristice.

După timpul cât motivaţia turistică poate fi menţinută şi durata ofertei,ele se vor
grupa în:

 durabile, când nevoia de turism şi posibilitatea acoperirii ei se menţin o

anumităperioadă de timp, ele legându-se de obiective turistice, durabile
 nondurabile, în cazul cărora durata ofertei este foarte redusă

3.1.Staţiuni dinamice

Putem lua drept exemplu stațiunea Mamaia care este caștigatoarea premiului
“Cea mai fashion și dinamică stațiune”

Mamaia este cea mai renumită staţiune de pe Litoralul Românesc. Situată la

N de Constanta între Marea Neagră şi Lacul Siutghiol, este staţiunea de pe litoral
cu cea mai mare capacitate de cazare. Mamaia este o staţiune cu o dezvoltare foarte
dinamica, în fiecare an turiştii s-au obişnuit cu faptul că Staţiunea Mamaia îi
întâmpină cu ceva nou – palmieri, Aqua Magic, fântâni arteziene, Telegondola,
autobuze supraetajate etc.

Mamaia este unică prin lăţimea foarte mare a plajei şi lungimea de peste 8
km. Plajă are nisip fin, iar intrarea în apă este foarte lină. În mare parte, plajă este
concesionata şi este amenajata cu şezlonguri şi umbrele – contra cost, însă sunt şi
porţiuni mari de plajă unde se poate sta fără plată. Plajă din partea de sud la
intrarea în Constantă este mai îngustă şi mai pietroasă, cea din centru este lată,
aglomerată şi este zona unde se organizează cele mai multe evenimente pe plajă.

3.2.Cazinouri

16
 Cazinoul este un loc special dedicat jocurilor de noroc. Cazinourile pot fi de
obicei întâlnite în marile orașe sau zone turistice, în special cele americane, unde
și-au cunoscut adevărata faimă. Ele sunt cel mai adesea combinate cu facilități ca
hoteluri, restaurante și baruri de lux sau săli de spectacole. Cele mai faimoase
cazinouri sunt cu siguranță cele din Las Vegas, însă și alte orașe au devenit
cunoscute de-a lungul timpului pentru numărul și calitatea cazinourilor.

Având în vedere sumele mari de bani rulate zilnic în cazinouri, trebuie să

existe un sistem de securitate foarte bine pus la punct pentru a elimina orice
tentativă de fraudă, atât din partea jucătorilor, cât și a angajaților de la mesele de
joc. Pentru aceasta, toate cazinourile investesc foarte mult în sisteme de securitate
performante, dublate de agenți foarte bine instruiți. Cel mai adesea, un cazinou va
avea un sistem de camere de supraveghere răspândit în întreaga facilitate, precum
și angajați care vor monitoriza acest sistem. Orice activitate suspicioasă va fi
verificată de agenți care patrulează continuu în interiorul cazinoului.

În lume, există anumite cazinouri care și-au câștigat un renume impecabil

de-a lungul timpului, fie pentru sumele mari de bani jucate în cadrul lor, fie pentru
numărul foarte mare de jucători. Cu siguranță, cele mai faimoase cazinouri sunt
cele din Las Vegas, de pe bulevardul The Strip. În ultimii ani însă, acestea încep să
fie întrecute în mărime și lux de cele din locații mai exotice, cum ar fi cele din
Macao sau Caraibe. Cel mai impresionant cazinou construit recent este The
Venetian în Macao. Această minune a lumii moderne aduce toată splendoarea
Veneției în inima Asiei si oferă peste 3.000 de mașini de joc și 870 de mese de joc,
incluzând și o mulțime de baruri, restaurante, camere de hotel, magazine și săli de
spectacole. Un alt casino din Macao ce rivalizează cu The Venetian este City of
Dreams Resort, aflat chiar peste drum de primul.

Cel mai mare casino din America nu se află în Las Vegas sau Atlantic City,
ci în Foxwoods, Resort Casino oferă o mulțime de facilități incluzând mese de joc,
dintre care 100 doar pentru poker. Alte cazinouri faimoase din Statele Unite includ:
MGM Grand Casino Las Vegas, Borgata Atlantic City, Bellagio Las Vegas,
Caesars Atlantic City, The Venetian Resort in Las Vegas, Wynn Las Vegas si
altele.

3.3.Camere Private

17
 Cazarea reprezintă, în derularea prestaţiei turistice, etapa următoare
transportului şi întruneşte caracteristicile unei componente cu existenţă de sine
stătătoare. Prin conţinutul său, cazarea vizează crearea condiţiilor şi confortului
pentru odihna călătorului; ea poate fi definită ca rezultatul (produsul sau serviciul)
industriei hoteliere (hotelăriei), sector ce înglobează ansamblul activităţilor
desfăşurate în spaţiile de locuire temporară.

Cazarea se prezintă, astfel, ca o prestaţie complexă ce decurge din

exploatarea echipamentelor de primire şi găzduire şi este alcătuită dintr-un grupaj
de servicii oferite călătorului pe timpul şi în legătură cu rămânerea sa în unităţile
hoteliere.

În cadrul hotelurilor există o varietate de tipuri de camere oferite spre

închiriere, ce pot fi clasificate după câteva criterii precum: nămărul şi mărimea
paturilor , amplasarea camerei în hotel, dotările oferite, clienţilor cărora li se
adresează.
Existenţa unor tipuri de camere diferite în acelaşi hotel are dublu scop :
acela de a oferi servicii adaptate nevoilor clienţilor dar şi de a obţine o diferenţiere
tarifară, caz în care, pentru camerele superioare se vor înregistra încasări mai mari.
În funcţie de criteriul - număr sau mărime a paturilor (bed type),camerele pot fi:

Single-camera ce conţine un singur pat;

Double- cameră cu un pat pentru două persoane;
TWIN- cameră cu două paturi identice
Triple room-cameră cu trei paturi;
Double-double-cameră ce conţine două paturi duble;
Queen- cameră cu un singur pat dublu pentru 2 pax, dar mai mare decat în cazul
camerei DBL
King- camera cu un pat extra large, pentru 2 pax.
Sofa sleeper-cameră ce conţine şi o canapea pentru dormit.
Suite-apartament-formată din camera de dormit, zona de living room şi o chicinetă.

18
 Camerele double sau twin pot fi închiriate şi în regim single, în cazul în care
hotelul nu dispune de camere single libere, sau nu există camere single în hotel
(toate camerele fiind concepute pentru dublă ocupare, în caz de existenţă a cererii.
Închirierea camerelor DBL în regim SGL oferă clienţilor mai mult spaţiu, fiind mai
bine percepute de clienţi decât camerele dotate cu un singur pat de 90 cm.
pentru adaptarea eficientă a hotelului la fluctuaţiile cererii, camerele Twin pot fi
uneori transformate în camere DBL, prin unirea paturilor şi introducerea unei
secţiuni de saltea între cele două paturi pentru acoperirea golului dintre acestea.
Sunt cazurile când această strategie a fost gândită de la bun început, iar paturile şi
saltelele au fost special concepute să suporte lipirea fără a crea disconfort prin
existenţa unor proeminenţe care să afecteze calitatea somnului.

3.4. Locuri de camping

O categorie importantă din turism, care nu generează venituri foarte mari dar
este mult mai simplă şi mai tradiţională este campingul. România nu are o tradiţie
importanta în acest domeniu dar uşor uşor , oamenii de la noi încep să prindă
gustul şi să înveţe de la străini ce înseamnă să te bucuri cu adevărat de o călătorie.
Lucruri simple, asta înseamnă pe scurt camping. România deţine cele mai puţine
campinguri din Europa, având anul trecut 21 de astfel de structuri de cazare, în
condiţiile în care Franţa are nu mai puţin de 2.337 campinguri. campingSimple ca
şi costuri şi resurse dar de cele mai multe ori mult mai bogate ca şi experienţe. Fie
că se face cu cortul său cu maşini speciale, rulote campingul , pentru a fi oficial şi a
se încadra la categoria serviciu turistic trebuie să integreze câteva condiţii minime.

Astfel se face diferenţa între camping cu cortul în pădure, unde nu ai absolut

nici o facilitate şi camparea într-un complex turistic. Pentru a înţelege mai bine ce
înseamnă camping în România la ora actuală, vom prezenta câteva unităţi
specializate de campare, unele dintre ele amplasate în zone turistice celebre. De
departe cel mai mare avantaj al campingului sunt preţurile mult mai mici, după
cum vom vedea. Acestea sunt în concordanţă cu condiţiile, relativ modeste în
comparaţie cu pensiunile sau hotelurile.

Una dintre ele Ș Camping Apollo se afla chiar în cea mai mare staţiune balneo-
climaterica din România, Băile Felix!

19
 Acest Complex va pune la dispoziţie spaţii pentru campingul rulotelor şi al
corturilor , într-un mediu natural şi curat, asigurându-vă toate condiţiile necesare
unui sejur cât mai plăcut.rulote-in-camping

Tot aici vă puteţi bucura întregul an, de ape geo-termale, cu temperaturi cuprinse
între 32-49°C, având la dispoziţia dvs. o gamă largă de activităţi de recreere şi
odihnă.

Facilităţi Camping Appollo

 duşuri cu apă caldă termală; toalete

 locuri amenajate pentru preparat grătare
 locuri amenajate pentru spălat vase
 posibilitate de racordare la reţeaua electrică
 spaţiu asigurat: 30m² cort, 60m² caravana
 posibilitate de a asigura transport local
 un control stomatologic gratuity

3.5 Turismul de croazieră

Turismul de croazieră se referă la timpul petrecut pe un vas cum ar fi

navigarea cu flotă, croaziere lungi, croaziere pe râuri, navigare cu yachturi
decapotabile sau charter cu yacht.

Grecia este principala zonă de croaziere de pe planetă, dispunând astăzi de o

întragă reţea de porturi care asigură servicii operaţionale specifice.

Croazierele trebuie organizate pe circuite care oferă condiţii meteorologice

favorabile pentru siguranţa şi plăcerea voiajului

CROAZIERELE
MARITIME
ZONE
GEOGRAFICE

MAREA LARGUL 20
CARAIBE şi
MEDITERANĂ COASTELOR POLINEZIA MAREA ZONA ASIEI DE
ANTILE
(primăvara şi NORVECIENE FRANCEZĂ NEAGRĂ SUD-EST
(iarna)
toamna) (vara)
Organizatorul unei croaziere poate fi:

 Armatorul însuşi – el trebuie să se supună reglementătilor pentru activitatea

de tour-operatoring privind obţinerea unei licenţe de turism şi depunerea
garanţiei necesare;

 Tour-operatorul – poate opta pentru închirierea unui pachebot în totalitate

sau pentru cumpărarea de locuri în bloc.

21
Capitolul IV Componentele patrimoniului turistic

Punctele forte ale turismului romanesc :

1. România este o destinaţie pentru toate vârstele şi toate anotimpurile
2. Formele de turism practicate în România sunt multiple:turism montan,balnear,
de litoral,cultural,ştiinţific , pentru afaceri, de weekend etc.
3. Potenţialul turistic ajutã la echilibrarea balanţei de plãţi externe
4. Exportator indirect de mãrfuri
5. Generator de resurse financiare pentru stat prin sistemul de taxe şi impozite
6. Factor important în formarea şi menţinerea imaginii României în lume
7. Factor de influenţã şi uneori determinant în protejarea şi conservarea mediului
înconjurãtor

4.1.Patrimoniul turistic

Patrimoniul touristic : (oferta turistică) a unui teritoriu geografic (judeţ,

staţiune) este compusdin:- Potenţialul turistic (natural şi antropic);- Infrastructură
(generală şi turistică);- Structuri turistice (baza tehnico-materială a
turismului).Elementele naturale sau antropice- resurse sau atracţii turistice-
reprezintă materia primă pentru activităţile turistice.

4.2.Potenţialul turistic natural

Cadrul natural este bogat, variat şi complex, cu o structură peisagistică

deosebit de armonioasă. Complexitatea potenţialului turistic, ca şi gradul său de
atractivitate, în general, sunt în strânsă corelaţie cu treapta de relief şi cresc
progresiv, de la câmpie către munţi - excepţie făcând Delta Dunării şi Litoralul
Mării Negre.

22
 4.3.Potenţialul antropic

De-a lungul existenţei sale de peste două mii de ani, poporul român a creat
un extrem de variat şi bogat patrimoniu cultural, folosit în întregime în scopuri
turistice. România dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi (şi sunt)
considerate unicate mondiale. De exemplu: cetăţile dacice din Munţii Orăştiei care
au rezistat mulţi ani atacurilor strălucitelor legiuni romane, cetăţile ţărăneşti şi
bisericile "fortificate" din Transilvania, bisericile de lemn din Maramureş,
mănăstirile din Bucovina, Moldova şi nordul Olteniei, monumentele stilului
brâncovenesc din Muntenia şi Oltenia etc., ca şi creaţiile lui Eminescu, Brâncuşi,
Enescu sau ale lui Grigorescu ş.a.m.d. Fiecare dintre acestea au o valoare turistică
deosebită. Vestigiile antichităţii sunt numeroase şi de mare valoare pentru istoria
culturii şi civilizaţiei poporului nostru.

4.4 Infrastructura generală

Aceasta caracterizează gradul de dezvoltare şi este menită să asigure funcţionarea

normalăa unor sectoare importante ale societăţii moderne, fiind indispensabilă
pentru industriahotelieră şi turistică. Ea este de două feluri:1.infrastructura
generală;2.infrastructura turistică.

- Reţeaua de transport comunicaţii;- Reţeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă,

energie electrică şi termică);- Reţeaua edilitar-urbană (construcţii, pietonală);

- Reţeaua comercială şi prestări servicii;- Reţeaua administrativă şi de asigurare a

populaţiei.

4.5 Infrastructura turistică:

- Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtie de schi;

- Grupuri administrative gospodăreşti;

- Reţeaua tehnico-sanitară pentru staţiuni turistice şi obiective distractive;- Căi de

comunicaţie.

23
 4.6 Structurile turistice

Sunt totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turismul pentru

realizareafuncţiilor şi obiectivelor sale economico-sociale. Cuprind:

1.Structuri de primire (hoteluri, moteluri, cabane, vile);

2.Structuri pentru servirea mesei (restaurante, autoservire);

3.Structuri agrement (cluburi agrement, cazinouri);

4.Structuri tratament balnear;

5.Structuri de transport turistic

24
Concluzii

Turismul reprezintă pentru România sectorul economic care dispune de un

valoros potenial de dezvoltare neexploatat încă suficient şi care poate deveni o
sursă de atracţie atât a investitorilor cât şi a turiştilor străini.

Exist însa o concurentă puternică din partea ţărilor vecine (Ungaria,

Bulgaria, Croația) cât şi o competitivitate modestă a turismului românesc. Marele
avantaj al României este potenţialul natural şi cultural de o mare diversitate şi
armonios repartizat în teritoriu, dând posibilitatea practicării unor forme de turism
diferite. Însa fără o dezvoltare cantitativă şi calitativa optimă a structurilor de
primire, de restauraţie şi de agrement, aceste resurse turistice nu pot fi valorificate,
nu se poate realiza o creştere a numărului de turişti, a duratei de şedere, a gradului
de ocupare, a profitului în turism, astfel încât turismul românesc să poată deveni
competitiv pe piaţa internaţională.

25
Bibliografie

1. Productia  si  comercializarea  serviciilor  turistice - Puiu Nistoreanu, V.

Dinu si Alex Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004. - Comanda

2. Piata turistica - Alex Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,

2003

3. Politici de marketing in turism - Al. Nedelea, Ed. Economica, Bucuresti,

2003

4. Ecoturism si turism rural - P. Nistoreanu, Ed. ASE - Bucuresti, 2003.

5. Management in turism - Puiu Nistoreanu, Ed. ASE, Bucuresti, 2002.

26