Exp Spaniola Turism

Implementarea experienţei turistice culturale spaniole în turismul cultural românesc
Introducere
. Turismul constituie un mijloc important de creştere a nivelului de trai, fapt datorat
în primul rând conservării tuturor resurselor de către comunitate.
Spania este o ţară în care marketingul turistic este aplicat, având cele mai bune
rezultate. După o analiză în profunzime a problemei am identificat modalităţile prin care s-
au impus cu succes pe piaţa turistică folosind tehnici inovatoare de marketing. În Spania,
turismul cultural a pornit de la ideea că orice oraş poate avea un astfel de statut care trebuie
exploatat. Acesta trebuie făcut cunoscut printr-o anumită marcă, un brand de calitate, prin
multe investiţii şi prin încrederea în potenţialul lor; toate acestea sunt metodele pe care
factorii de decizie le utilizează pentru a îşi dezvolta şi menţine o adevărată industrie
turistică.
Repectul faţă de patrimoniul natural, cultural şi istoric de care dispun şi încrederea
în potenţialul lor de atracţie a turiştilor reprezintă premisele care stau la baza tuturor
activităţilor întreprinse în acest sens. Orice oraş ai vizita din Spania, punctele de informare
turistică stau la dispozitia turiştilor. Oraşul ideal pentru un statut cultural este acela care
oferă servicii de informare, transport, cazare, trasport turistic şi trasee turistice însoţite de
ghid, ofertă gastronomică, ludică şi culturală. Toate aceste servicii reprezintă succesul unei
dezvoltări din punct de vedere turistic. Un oraş cu potenţial turistic cultural este atractiv
prin muzee, monumente istorice reabilitate, centre culturale, teatre, dar şi completat cu
existenţa unor restaurante, baruri şi cafenele, curăţenia acestuia. Pe de altă parte, turismul
cultural trebuie să stimuleze locuitorii oricărui oraş în ceea ce priveşte interesul pentru
propria cultură, identitate culturală, pentru revitalizarea şi menţinerea tradiţiilor şi
obiceiurilor.
Din multitudinea de tipologii turistice studiile au arătat ca, în prezent, turiştii sunt
atraşi, în foarte mare parte, de turismul cultural. Marile oraşe sunt interesate tot mai mult
de dezvoltarea acestui tip te turism, deoarece acesta asigură continuitatea activităţii
turistice, pe toată perioada anului, şi permite valorificarea patrimoniului cultural.
Sentimentul identităţii şi al apartenenţei la un set de valori, împreună cu iniţiativa şi
obiectivele stabilite în vederea dezvoltării economiei locale sunt factori stategici care
trebuie să fie incluşi în societatea civilă a oraşelor, ca premisă pentru dezvoltarea
turismului cultural durabil.
1
2
Capitolul I
Turismul în accepţiunea actuală
1.1. Apariţia şi evoluţia turismului ca fenomen de masă

Turismul s-a manifestat în secolul XX ca o necesitate socială, una materializată în
dreptul la vacanţă şi odihnă, şi ca un bun de consum. Turismul este un rezultat al societăţii
în care se dezvoltă şi care nu poate rămâne izolat de profundele schimbări suferite de ea
însăşi. Câteva studii din ultimul deceniu precum cel al lui Ruiz Olabuénaga - Ocio y estilo
de vida, atribuie acestui impact şi schimburi intriseci fenomenului turistic de către însuşirea
timpului şi a spaţiului, în care se va resimţi impactul său în cultură şi în importanţa sa în
structura socioeconomică.
Această noţiune a timpului liber şi a răgazului, individual şi comercial, dă loc unei
tipologii care se sprijină pe tot ce e diferit segment logitudinal care se utilizează ca unitate
de consum. Pe de altă parte în primul rând ca flexibilitate temporală. Timpul liber poate fi
utilizat în orice anotimp din an, în acelaşi timp poate fi utilizat în orice conjuctură sau
fracţiune temporală.
Aşa după cum indică şi Ruiz Olabuénaga, această problemă a timpului a
transformat substanţial turismul modern, şi i-a conferit câteva caracteristici:
1. Turismul nu poate fi considerat ca un fenomen social rezervat straturilor socio-
economice puternice ale societăţii. Turismul este parte esenţială din petrecerea timpului
liber, conform cărora timpul şi spaţiul sunt o proprietate individuală pe care fiecare
persoană o administrează conform resurselor şi disponibilităţilor sale.
2. Turismul este o activitate care se efectuează în timpul sfărşitului de săptămână,
sărbători, etc. Se desfăşoară nu doar în megaresorturi sau plajă ci şi la munte, în mediul
rural, în oraşele cu focusuri culturale, în marile concerte muzicale şi în marile evenimente
sportive.
3. Turismul este modul de petrecere a timpului liber, este un stil de viaţă în care se
încurajează cultul deplasării.
4. Turismul are din ce în ce mai multe forme noi, exotice în ciuda schimbărilor
sociale. Motivele şi semnificaţiile sunt multiple precum vizita de curiozitate la un
monument interesant, vizita la prieteni, părinţi,, călătoriile de studiu, călătoriile de interes
3
cultural, participare la congrese, ani aniversari sau sărbători naţionale sau sociale, călătorii
pentru cumpărături, simple ieşiri, relaxare sau recreere.
Primele manifestări ale turismului fac referire la formele de călătorie antice. În
literatură putem observa clar aceste călătorii: Eneida, Odiseea şi Iliada. Jocurile olimpice
greceşti au determinat multe deplasări cu motivaţie caracteristice turismului şi recreerii.
Turismul este un cuvânt controvers, vorbindu-se despre el foarte mult timp şi încă
se mai vorbeşte, definit în moduri diferite însă în toate cazurile, se concretizează ca o
activitate umană realizată prin deplasarea de la un loc la altul din diferite motive.
Concepte:
- este suma relaţiilor şi prestărilor de servicii care derivă din deplasările umane
efectuate voluntar, într-o perioadă de timp şi din motive diferite, atât pentru negoţ cît şi din
considerente profesionale.
- este conjunctura de integrare umană ca transport, cazare, diversitate
- turismul este activitatea care se realizează ca urmare a motivaţiilor pe care le
experimentează individul pentru a îşi satisface nevoile şi în căutarea îndeplinirii dorinţelor.
Acest concept ne permite o concentrare completă a activităţii, sau funcţiunile care se pot
realiza în acelaşi timp.
Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea
desfăşurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ).
Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană,
cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti , geografi,
psihologi şi sociologi.1
Primele menţiuni privind preocupările de a voiaja a apărut în antichitate în operele
geografului Strabon. Descrierile lăsate de Marco Polo cu ocazia periplului său asiatic
(secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de
noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocupările viitoare privind practicarea călătoriei.
Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârşitul secolului al XIX-lea
fiind puternic articulat în mediul înconjurător.
Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit în
variante dintre cele mai felurite: „arta de a călători pentru propria plăcere” (M. Peyromarre
Debord); „activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de
reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi culturi, datorită cunoaşterii
4
unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin); „fenomen al
timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţi de refacere a
sănătăţii şi de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru
frumuseţile naturii ca rezultat al dezvoltări comerţului, industriei şi al perfecţionări
mijloacelor de transport” (Guy Freuler).
Din cauza lipsei unor informaţii istorice nu se poate stabili o dată cât de cât certă a
detaşării turismului ca activitate distinctă, se pare totuşi că unele forme incipiente de turism
s-au practicat din cele mai îndepărtate timpuri.
S-ar putea afirma că satisfacerile turistice ale unei călătorii au apărut odată cu
primele aşezări omeneşti stabile. Această afirmaţie are la bază ideea că omul, chiar din cele
mai îndepărtate timpuri ale evoluţiei sale, nu a reuşit să producă toate cele întrebuincioase
subzistenţei şi, în ciuda mijloacelor precare ale comunicaţiei, a căutat să cultive şi să
întreţină relaţii cu semenii săi din alte colectivităţi, prin intermediul schimburilor
comerciale, ceea ce a favorizat, inerent, şi o lărgire treptată a contactelor, permiţând o mai
bună cunoaştere reciprocă a colectivităţilor respective.2
Activităţi turistice pot fi considerate şi călătoriile pe care grecii din întreaga Elada
le făceau cu ocazia Jocurilor Olimpice, pelerinajele la locurile de cult, vizitele pe care
patricienii romani le făceau în staţiunile cu ape termale din Italia, Galia sau Dacia Felix,
pentru tratarea unor maladii. Cu toate că evul mediu cu instabilitatea provocată de
năvălirile barbare şi fărămiţarea statală, nu a favorizat acest gen de călătorii, turismul nu a
dispărut în totalitate, această desfăşurându-se cu precădere, în scopuri religioase. După
încetarea năvălirilor, în ciuda condiţiilor grele, călătoriile turistice au progresat treptat cu
diferenţe de la o ţară la alta, de la o zonă la alta-până spre mijlocul secolului al XIX-lea.3
Industrializarea, descoperirea forţei aburilor, realizarea locomotivei şi construirea
primelor căi ferate, iar mai târziu apariţia automobilului au determinat un progres rapid al
mijloacelor de deplasare şi, alături de dezvoltarea căilor de comunicaţii, au favorizat şi
extins activităţile turistice.
Instituţionalizarea turismului pe plan naţional şi organizarea lui în continuare şi pe
plan internaţional au determinat un avânt continuu al acestuia şi au făcut ca, prin ritmurile
de dezvoltare atinse, turismul să devină, alături de revoluţia tehnico-ştiinţifică, unul dintre
1
Ruiz Olabuénaga, El turismo un fenomeno actual, Editura Urry, 1998, pag 78
2
Oscar Snak, Economia şi organizarea turismului, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1976, pag 19
3
Oscar Snak, P Baron, N Neacşu, Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2003, pag 15
5
cele mai spectaculoase fenomene ale secolului XX, cu consecinţe sociale, economice şi
umane deosebit de importante. Se poate afirma că, din această epocă, turismul începe să se
detaşeze ca o activitate economico-socială distinctă.
Trebuie însă menţionat că, în majoritatea ţărilor, transformarea turismului într-o
activitate economico-organizatorică, pe scară naţională, s-a produs numai în cea de a doua
jumătate a secolului nostru, ceea ce a favorizat apariţia şi instituirea în sectorul terţiar, cel
al prestărilor de servicii, a unor noi ramuri ale economiei naţionale, domenii cunoscute
generic sub denumirea de industrie turistică.4
1.2. Modul de manifestare şi particularităţile turismului cultural

Tipurile de turism se diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea şi, prin
acesta, atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini. Dezvoltarea circulaţiei turistice,
participarea la mişcarea turistică a unor mase tot mai largi, diversificarea motivaţiilor care
generează cererea au condus la multiplicarea formelor de turism. Drept urmare, s-a
accentuat necesitatea clasificării acestora după criterii care să asigure grupări relativ
omogene. Delimitarea formelor de turism, importante din punct de vedere teoretic şi
practic, oferă elemente de fundamentare ştiinţifică a deciziilor privind dezvoltarea şi
diversificarea ofertei turistice, alinierea ei la modificările intervenite în structura cererii.
Turismul implică ideea alegerii deliberate a destinaţiei, a itinerariilor, a perioadei şi
duratei sejurului de către fiecare turist în parte şi are ca scop satisfacerea anumitor
necesităţi de ordin social, cultural, spiritual, medical, etc. şi în ultimă instanţă, satisfacerea
nevoilor de consum turistic. Ţinând seama de aceste considerente, în literatura de
specialitate s-au cristalizat diferite clasificări ale formelor de turism practicate, în funcţie de
criteriile urmărite pentru cât o mai omogenă grupare a lor.
În funcţie de poteţialul turistic şi baza de servire sunt organizate diferite tipuri de
turism: turism cultural (monumente istorice, arhitectonice, muzee), turism montan şi de
schi (drumeţii, turism climateric, sporturi de iarnă), turism maritim-balnear (cura
climaterică, helioterapie, băi de mare, nămol terapeutic), turism balnear (ape minerale,
termale), turism de vânătoare (safari), turism sportiv (legat de marile competiţii sportive),
turism festivalier, turism comercial (târguri, expoziţii).5
4
Oscar Snak, P Baron, N Neacşu, Op. Cit, pag 19
5
Bebe Negoescu, Gheorhe Vlăsceanu, Terra Geografie Economică, Editura Teora 1998, pag 76
6
Una din motivaţiile principale ale turiştilor este cunoaşterea culturii, a istoriei, a
manifestărilor culturale, artizanat, gastronomia şi obiceiurile altor locuri. În acest timp al
creşterii globalizării, protecţia şi conservarea, interpretarea şi prezentarea diversităţii
culturale şi al patrimoniului cultural al fiecărei ţări, regiuni este un fapt des întâlnit. Pentru
o gestionare adecvată este esenţial cunoaşterea semnificaţiei sale şi necesitatea conservării
atât de către comunităţile anfitrioane cât şi de către turişti.
Accesul fizic, intelectual şi sau emotiv, sensibil şi bine gestionat spre binele
patrimoniului cultural constitue în acelaşi timp un drept şi un privilegiu, care presupune
responsabilitatea de a respecta valorile, interesele şi manifestările comunităţii anfitrioane,
aşa cum e obligaţia de a respecta peisajele, cultura şi propria formă de viaţă. Turismul
naţional şi internaţional este unul dintre modalităţile cele mai importante de schimb
cultural, oferind o experienţă personală nu doar a ceea ce presupune trecut ci şi a vieţii
actuale ale altor societăţi. Turismul este apreciat ca o forţă pozitivă pentru conservarea
naturii şi a culturii, este un factor esenţial pentru multe economii naţionale şi regionale şi
poate fi un important factor de dezvoltare când se gestionează adecvat.
Referindu-ne la turismul cultural putem spune că este vorba despre turismul care se
practică în centrele urbane care au un număr mare de resurse culturale care prin unicitatea
lor şi prin valoare sunt capabile să atragă turişti şi să provoce cu acestea, motive în
cunoaşterea patrimoniului cultural al oraşului sau a urbiei vizitate.6
Turismul cultural se defineşte ca: „acea călătorie motivată de cunoaştere, înţelegere
şi de dorinţa de a se bucura de conjunctura elementelor şi trăsăturilor distincte, spirituale,
materiale, intelectuale şi afective ce caracterizează o societate sau un grup social cu un
statut specific”.7
În linii generale, înţelegem prin turism cultural acea manifestaţie cu o dorinţa de a
cunoaşte şi înţelege obiectele, munca, manifestările artistice, culturale şi sociale ale unui
oraş, incluzând populaţia locală cu care se intră în contact. În mod sigur se caută
„pitorescul, folcloricul, culoarea locală.... gloria trecutului".8
Caracterul multiplu al motivării este acela care conferă un mare avantaj al
turismului cultural care apare ca un produs complementar la multele tipologii turistice care
există actualmente în ţară. Motivaţiile care ajung să realizeze călătorii nu sunt unice, dacă
6
Oscar Snak, P Baron, N Neacşu, Op. cit. , pag 20
7
Estudio de turismo cultural para México Sector, 2001
8
Valene Smith , Anfitriones e invitados, Ed. Endimión, Madrid 1992, pag 37
7
dincolo de o simplă călătorie se realizează direct sau indirect, variate activităţi cum ar fi
profitarea de gastronomia locală, cunoaşterea generală a culturii receptoare, vizite turistice
la muzee şi monumente, asistare la actele culturale şi folclorice (evenimente, sărbătorii,
bâlci, expoziţii, reprezentări teatrale) şi achiziţii de produse tradiţionale.
Asta implică faptul că cultura este un bun de consum de prim ordin, fie ca motiv
principal sau secundar al călătoriei, cu atât mai mult cu cât se face o ofertă de calitate.
Turismul cultural este acea formă de turism care are ca rezultat, printre altele, cunoaşterea
monumentelor şi locurilor istorico-artistice. Exercită un efect realmente pozitiv asupra
acestora atât cu cât contribuie pentru a satisface propriile sale scopuri-pentru întreţinerea şi
protecţia sa.
Alt avantaj al turismului cultural este caracterul său multiteritorial, dat de faptul că
tipul de ofertă culturală se poate întâlni în orice teritoriu. Nu este o resursă naturală sau
geografică. Monumentele, ruinele, rămăşiţele arheologice, muzeele sau tradiţiile populare
sunt rezultatul vieţii si al trecutului fiinţei umane, constituind patrimoniul său.
Acest caracter multiplu al motivării este ceea ce conferă marele avantaj al
turismului cultural, apărând ca un produs complementar la multe tipologii turistice care
există.
Tabel 1.: Tipologii turistice relaţionate cu turismul cultural.
Tipologia Motivul principal Relaţionare cu cultura

turistică
Gastronomia locală
Cunoaşterea generală a istorie şi resurselor
Turism de Reuniune de
negociere negociere şi culturale
asistare la
manifestări Vizită la o resursă culturală concretă
Achiziţii de produse tradiţionale
Activităţi complementare pentru participanţi şi
însoţitori
Gastronomia locală
Turismul Asistare la congres Cunoaşterea generală a istoriei şi a resurselor

de congres culturale
8
Gastronomia locală
Vizită la acţiunile culturale (expoziţii,
reprezentări teatrale,....)
Turismul Gastronomia locală
frazeologic
Cunoaşterea profundă a culturii şi obiceiuri
Întelegere de limbă locale
străină
Interacţiune culturală
Cunoaşterea profundă a istoricului; vizite în
provincie şi în ţară
Gastronomia locală
Vizita la acţiunile culturale (expoziţii,
reprezentări teatrale, ....)
Cunoaşterea generală a istoriei şi a resurselor
culturale
Turism de Cunoaşterea a mai
croazieră multor locuri într-o Cunoaşterea gastronomiei
singură călătorie.
Odihnă şi relaxare. Achiziţii de produse tradiţionale
Cunoaşterea concretă a resurselor şi a actelor
culturale
Interacţiune culturală şi socială
Achiziţii de artizanat
Turism de Odihnă, climă
soare şi plajă bună, soare şi Cunoaşterea obiceiurilor şi a folclorului
plajă, distracţie Cunoaşterea gastronomiei
Vizită la monumente şi muzee
Asistare la actele şi evenimentele culturale
Vizita la monumente si muzee
Interactiune sociala: integrare puternica cu
Odihnă în altă locaţie,
Turism vizită familială, istoria
9
rezidenţial întoarcere la Cunoaşterea culturii şi a traditiior locale:

provincia de origine
gastronomie, folclor...
Vizita la monumente şi muzee
Cunoaşterea profundă a obiceiurilor şi a
folclorului
Cunoaşterea mediului
Turism Rural natural şi rural, Cunoaşterea profundă a gastronomiei
experienţa Achiziţii de produse tradiţionale
extraurbană
Cunoaşterea spaţiului natural
Interacţiune puternică socială şi culturală
Vizită la monumente şi muzee
Cunoaşterea obiceiurilor şi a folclorului
Cunoaşterea gastronomiei
Excursionism Petrecerea timpului Vizita spatiilor naturale

liber, odihnă, plimbări Interactiune socila si culturala
Achiziitii de artizanat local
Achizitii de produse traditionale
Sursa: Francisco León Raposeiras, Gestión Turístico – cultural y del Patrimonio-

curs-Universitatea Politehnică din Valencia.
Se poate observa că turismul cultural apare introdus în alte tipologii unde turistul
realizează ca formă complementară o extravaganţă culturală.
„Dacă înţelegem cultura într-un sens amplu, majoritatea turiştilor consuma în orice
moment produse culturale (mai mult sau mai puţin autentice sau fabricate în stil tehnic) şi
toate destinaţiile turistice oferă într-o măsură sau alta o ofertă culturală".9
În concluzie turismul cultural corespunde călătoriilor care se realizează cu o dorinţă
de a se pune în contact cu alte culturi şi de a cunoaşte identitatea sa. De astfel de a fi
interrelaţionat cu toate clasele de turism, în special cu cel urban, aceasta fiind o modalitate
culturală, printre altele.
9 Lluís Bonet i Agustí , Turismo cultural: una reflexión desde la ciencia económica, Estudio comparativo
sobre "Turismo y Cultura", iulie 2003
10
Capitolul II
Turismul cultural românesc
2.1. Oferta de turism cultural românesc

Turismul cultural reprezintă un fenomen care s-a dezvoltat extrem de mult în
ultimele decade. Turismul cultural a fost identificat ca fiind un produs extrem de lucrativ în
cadrul industriei turistice. Organizaţiile culturale, comunităţile locale au îmbrăţişat acest
fenomen caracterizat ca fiind un potenţial factor economic generator de activităţi
economice şi noi locuri de muncă într-un secol XXI, în care datorită evoluţiei
industrializării, forţa de muncă este în continuă scădere. În acest sens, muzeele nu trebuie
să-şi limiteze activităţile şi acţiunile la funcţiile de bază, ci din contră, trebuie să preia
iniţiativa, prin dezvoltarea unei strategii ce trebuie să demonstreze importanţa lor în cadrul
turismul cultural.
Factorii reprezentativi care influenţează fenomenul turistic sunt următorii:
1. Nivelul de dezvoltare economic ilustrat de PNB/ loc.
2. Preţurile şi tarifele se constituie într-un factor de stimulare, ele influenţând fie
întreg produsul turistic, fie componentele din ansamblul produsului turistic.
3. Oferta turistică cu principalele sale componente naturale şi antropice, la care se
adaugă baza tehnico-materială.
4. Progresul tehnic influenţează deplasarea în interes turistic prin creşterea gradului
de mobilitate a populatiei, ca urmare a perfecţionării căilor şi mijloacelor de transport.
5. Mutaţiile demografice legate de creşterea numerică a populaţiei, de diferenţierea
în structura pe grupe de vârstă, medii socio-profesionale.
6. Procesul de urbanizare influenţează direct circulaţia turistică, determină
modificări în structura nevoilor populaţiei.
7. Timpul liber - activitatea turistică se desfăşoară în timpul liber.
8. Moda, tradiţiile, manifestările ştiinţifice şi culturale.10
Turismul cultural reprezintă un sector semnificativ de beneficii economice pentru
muzee şi locuri cu relevantă pentru patrimoniul cultural. Economia actuală obligă muzeele
să găsească noi forme de introducere a unor nivele de frecvenţă şi prezenţă turistică şi să se
facă mai receptive la noile idei şi noile forme de abordare.
10
R. Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti 2000, pag 54
11
Turismul cultural se defineşte ca fiind vizite efectuate de persoane externe în
comunităţi anfitrioane motivate complementar sau în totalitate de interes în patrimoniul
istoric, artistic, ştiinţific, pe care o regiune sau o comunitate o oferă.
Şi când vorbim de produsele turistice culturale, ne referim la instituţiile,
oportunităţiile şi activităţile patrimoniale. Se stie că cu cât este complex produsul turistic
cu atât probabilitatea de a câstiga bani este mai mare.
Cea mai mare importanţă o are abilitatea produselor turistice de a atrage şi de a
creşte durata de şedere a turiştilor. Din acest punct de vedere, este adevărat că nu toate
produsele turistice culturale, nu toate muzeele şi nu toate locurile patrimoniale, generează
atracţii semnificative sau au capacitatea necesară de a o genera. 11
Această abilitate depinde de următorii factori care într-o anumită măsură ajută ca
produsele culturale să poată fi evaluate:
1. calitatea produselor
2. cunoaşterea
3. atitudinea de servire a clientului
4. sustenabilitate
5. ce produs este considerat unic şi special
6 convenienţa
7. suport din partea comunităţii şi implicare
8. capacitatea de a lua decizii
Este foarte interesantă analiza pietei turistice culturale, cum nu toate produsele sunt
obiectul de vizita, in acelaşi timp nu toţi turiştii sunt interesaţi de acest tip de turism.
Sunt diferite tipuri de consumatori:
 Persoane cu un înalt grad de motivare culturală-călătoresc în special din motive
culturale;
 Persoane care sunt motivate în mare parte de cultură-călătoresc într-un oraş pentru
posibilităţile culturale dar de asemenea pentru a vizita prietenii sau familia;
 Persoane care călătoresc din alte motive principale, cultura fiind un plus-persoane care
sunt turişti culturali de ocazie, care călătoresc fără nici o intenţie culturală dar iau parte
la o activitate culturală care are loc în timp ce îşi vizitează prietenii, familia;
11
Snak O., Neacsu N., Op.cit., pag 23
12
 Persoane care nu călătoresc niciodată din motive culturale şi care nu participă la

acţiunile culturale.
Profilul turistului cultural
Este o persoană ce câstigă suficienţi bani şi cheltuieşte mai mulţi în timpul unei
vacanţe, este mai înclinat să stea la un hotel sau motel, a primit mai multă educaţie decât
alţii în general, este mai înclinat să facă cumpărături, include mai mult femei decât bărbaţi,
şi este o persoană mai în vârstă.
Factorii sunt:
1. nivel mai înalt de educaţie
2. numărul femeilor care ocupă o poziţie socială este în creştere.
4. puţin timp liber dar dorinţă cât mai mare de a trăi noi experienţe.
5. tendinţa de a căuta activităţi indoor decât în exterior
Tipuri de pachete combinate
1. cel mai comun este între două produse culturale de acelaşi tip - teatru cu teatru,
muzeu cu muzeu, de exemplu trecerea prin variate muzee. Dar în realitate turistul caută
varietate când călătoreşte.
2. pachete combinate de produse distincte. Festival care concentrează într-o
perioadă produse culturale specifice, sau târg de artă care concentrează într-o anumită dată
produse într-un loc particular. Acestea crează evenimente mai atractive şi cu un nivel mult
mai amplu a culturii reducând competiţia între produsele culturale şi amplasarea geografică
culturală.
3. produse culturale turistice şi produse nonculturale turistice.Este cel mai
important şi combină produsele culturale cu hotelurile, tururi cu autobuzul, etc. Această
posibilitate oferă experienţe variate şi amplifică enorm piaţa culturală a turistilor culturali.
În ultimii cinci ani, sumele alocate pentru vacanţele spre destinaţiile culturale au
crescut, în România, cu peste 51%, se arată într-un studiu al companiei internaţionale de
cercetare Euromonitor.
Pentru a atrage cât mai mulţi turişti, oraşele şi capitalele lumii au început să
promoveze în mod agresiv atuurile culturale şi naturale întrucât s-au înregistrat cele mai
mari creşteri în turism, cu un avans al numărului de vizitatori de 16% la nivel global,
ajungănd la 118,6 milioane turişti, în ultimul an. Într-un studiu efectuat de către Autoritatea
Naţională pentru Turism, ANT, reiese că dintre destinaţiile spre România vândute în ţările
din Uniunea Europeana, circuitele culturale sunt cele mai căutate produse.
13
Pentru România, ţările cu cel mai mare potenţial ca emitent de turişti sunt Spania,
Germania, Italia, Franţa, Austria, unde ţara noastră este pozitionată ca o importantă
destinaţie de turism cultural.
În 2006, România a fost vizitată de 1.379.832 de turişti străini iar în 2007 cu
aproximativ 15% a crescut numărul de turişti străini, având în vedere proiectul Sibiu-
capitală culturală europeană 2007 sau nominalizarea Deltei Dunării ca peisaj al anului
2007/ 2008. Cele mai vizitate obiective culturale sunt cele care fac parte din patrimoniul
cultural UNESCO, bisericile de lemn din Maramureş, mănăstirile din nordul Moldovei şi
bisericile cetăţi din Transilvania.
Cererea marea a destinaţiilor culturale a dus la organizarea unor evenimente de
natură culturală precum festivaluri de operă, cinema, artă sau literatură. Programul Sibiu,
capitală europeană, a atras cât mai mulţi turişti pentru vizitarea vestigiilor istorice şi
culturale ale oraşului. România trebuie să se axeze pe promovarea monumentelor istorice
folosind situri de referinţa precum Braşov, Sibiu şi Sighişoara.
România deţine o moştenire culturală unică şi diversificată care o diferenţiază de
ţările vecine. Există 7 zone World Heritage Site inclusiv Delta Dunării, mănăstirile din
Moldova, mănăstirea de la Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, fortăreţele
dacice din munţii Orăştie, centrul istoric din Sighisoara şi bisericile de lemn din
Maramureş.
Oferta turistică este formată din ansamblul atracţiilor turistice care pot motiva
vizitarea lor. Practic, oferta turistică a unei ţări (zone, staţiuni) cuprinde totalitatea
elementelor care pot fi puse în valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice.
De-a lungul existenţei sale de peste două mii de ani, poporul român a creat un extrem de
variat şi bogat patrimoniu cultural, folosit în întregime în scopuri turistice. România
dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi considerate unicate mondiale. De
exemplu: cetăţile dacice din Munţii Orăştiei care au rezistat mulţi ani atacurilor
strălucitelor legiuni romane, cetăţile tărăneşti şi bisericile "fortificate" din Transilvania,
bisericile de lemn din Maramureş, mănăstirile din Bucovina, Moldova şi nordul Olteniei,
monumentele stilului brâncovenesc din Muntenia şi Oltenia etc., ca şi creaţiile lui
Eminescu, Brâncuşi, Enescu sau ale lui Grigorescu ş.a.m.d. Fiecare dintre acestea au o
valoare turistică deosebită. Vestigiile antichităţii sunt numeroase şi de mare valoare pentru
istoria culturii şi civilizaţiei poporului nostru.
14
Fondul cultural este format din elemente etnografice şi folclorice în Munţii
Apuseni, Ţara Oaşului, Ţara Hategului, Ţara Dornelor, Vrancea, de vestigii arheologice
(mozaicul roman de la Constanţa, Histria, Sarmisegetuza), monumentele evului mediu
(mănăstirile din judeţele Neamţ, Suceava, Vâlcea, Maramureş), cetăţile şi oraşele întărite
ale Transilvaniei şi Moldovei, zonele industriale (centralele hidroelectrice, Porţile de Fier I,
Bistriţa).
După o analiză a resurselor turistice culturale româneşti principalele puncte tari
sunt următoarele: potenţialul antropic, dezvoltarea şi diversificarea capacităţii de cazare şi
alimentaţie, posibilitatea de a crea noi produse turistice.
Argumentele ar fi:
Vestigiile arheologice:
 cetăţile greceşti de pe ţărmul Mării Negre: Histria, Tomis, Callatis;
 cetăţile dacice din Munţii Orăştiei: Sarmisezetusa, Costeşti;
 cetăţile romane: Drobeta, Apullum, Napoca;
 cetăţile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din epoca modernă: Neamţ,
Suceava, Sighisoara, Alba-Iulia, Bucureşti.
Monumentele istorice, de artă şi arhitectură:
 mănăstirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voroneţ, Humor, Suceviţa, Moldoviţa,
Arbore;
 bisericile din lemn din Maramureş: Bogdan-Voda, Surdeşti, Botiza, Ieud;
 bisericile şi cetăţile tărăneşti fortificate din Transilvania: Răşinari, Biertan, Cristian sau
din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti, Cula Greceanu de la
Măldărăşti;
 castele şi palate: Bran, Mogoşoaia, Hunedoara, Peleş, Cotroceni;
 edificii religioase, monumente şi statui: catedrala romano- catolică din Alba-Iulia,
biserica Sf. Trei Ierarhi - Iaşi, Biserica Neagră - Braşov, biserica Stavropoleos -
Bucureşti, biserica Mănăstirii Curtea de Argeş, moscheea din Constanţa, Turnul
Chindiei - Târgovişte, Arcul de Triumf - Bucureşti, Ansamblul sculptural C. Brâncuşi -
Tg. Jiu.
Instituţiile şi evenimentele cultural-artistice:
- edificiile unor instituţii culturale: Atheneul Român, Palatul Culturii-Iaşi, Casa Sfatului-
Brasov;
15
- reţeaua de muzee şi case memoriale: peste 450 de muzee şi circa 1000 de case
memoriale de interes local, naţional sau internaţional;
- evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia, Cerbul de Aur), ale
filmului, târguri, serbări (Serbările zăpezii, Serbările mării).
Arta şi tradiţia populară:
- arhitectura şi tehnica populară;
- creaţia artistică: producţia meşteşugărească şi de artizanat (Horezu, Corund, Marginea,
Vama
- centre de ceramică), muzica, dansul, portul (ţara Moţilor, ţara Zarandului, ţara
Maramureşului), creaţia literară;
- manifestări tradiţionale: Sâmbra Oilor, tărgul de fete, Festivalul Narciselor, Cocoşul de
Horez.
Turismul cultural a fost principala ofertă a României la cel mai mare târg din lume
destinat exclusiv tour-operatorilor - World Travel Market, organizat la Londra în perioada
6 - 9 noiembrie 2007. În cadrul Târgul Mondial de Turism World - Trade Market de la
Londra, operatorii englezi şi cei spanioli au manifestat o atenţie evident mai mare decât în
trecut, în special pe segmentul de turism cultural şi pe cel de afaceri. Un atu îl constituie
îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi a atracţiilor faţă de alte destinaţii autohtone. 12
România poate câştiga din turism şi, în special din turismul cultural, fie şi pentru
simplul fapt că din acest punct de vedere oferta României este unică. Însă, acest tip de
turism nu este promovat şi exploatat la justa lui valoare.
2.2. Impactul turismului cultural românesc asupra economiei

2.2.1. Efectele economice ale turismului
Efectele turismului se manifestă sub trei forme:
1. Efectul direct - creşterea veniturilor directe din turism rezultat din atragerea
turiştilor - creşterea numărului acestora şi creşterea duratei de sejur, prin îmbunătăţirea şi
diversificarea ofertei turistice şi a modalităţilor de promovare: directă, pe suport electronic
şi de hârtie şi prin Oficiul de turism, internet, materiale promoţionale, media etc.;
Efectul direct al turismului constă şi în creşterea veniturilor în sectorul turistic
(salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agenţiilor tour-operatoare), ca urmare a
12
Carmen Neacşu, Ziarul Adevărul, 16/11/2007
16
cheltuielilor diverse efectuate de turişti în decursul unei anumite perioade de timp, de
obicei un an.
2. Efectul indirect – impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra
ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în mod
inevitabil pentru a-şi susţine oferta turistică la parametri competitivi;
3. Efectul indus – procesul de multiplicare a cererii agregate la scară
macroeconomică
Efectul indus poate fi urmărit asupra întregii economii naţionale, deoarece atât
veniturile celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât şi cele ce revin sectorului producător
de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării altor mărfuri şi servicii de care
au nevoie. Asistăm astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la scară
macroeconomică.13
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit ca
volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi
utilizat în economie. Cele trei efecte menţionate mai sus îşi găsesc reflectarea în
următoarele transformări pozitive:
- creşterea produsului intern brut ca urmare a impulsului generat de sporirea cu o unitate
bănească a veniturilor obţinute din activitatea turistică;
- sporirea volumului vânzărilor rezultate din tranzacţiile economice (cu excepţia
stocurilor);
- multiplicarea veniturilor, ca urmare a unei unităţi adiţionale de cheltuială turistică;
- crearea de noi locuri de muncă în aproape toate ramurile economiei naţionale cu care
turismul se află în legătură directă sau indirectă;
- mărirea veniturilor bugetului de stat, prin posibilitatea impozitării unor activităţi
economice prospere de pe urma dezvoltării turismului;
- efectul multiplicator al turismului asupra comerţului exterior, îndeosebi al celui
invizibil.
- dezvoltarea economică prin dezvoltarea industriei turistice şi ridicarea nivelului de trai
al cetăţenilor;
- crearea de noi locuri de muncă;
13
Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag 43
17
- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin ameliorarea calităţii mediului, înfrumuseţarea
oraşului, oferirea de noi posibilităţi de agrement şi refacere pentru locuitori şi pentru
turişti;
- promovarea prin turism a tarii, îmbunătăţirea imaginii în ţară şi străinătate.
Turismul, prin faptul că este un mare furnizor de locuri de muncă, joacă un
important rol în economie. El creează noi locuri de muncă, participând astfel la atragerea
excedentului de forţă de muncă din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea şomajului.
Numărul mare al celor care lucrează în domeniul turismului are ca explicaţie faptul că
posibilitaţile de mecanizare-automatizare a operaţiunilor turistice sunt limitate.
Potrivit Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor, turismul ar putea
reprezenta, până în anul 2016, 5,8% din PIB şi 6,9% din totalul forţei de muncă. Numărul
celor care lucrează direct sau indirect în sectorul turismului şi călătoriilor a fost de 574.925
în 2007 sau 6,6% din totalul angajaţilor din România. Această cifră ar trebui să crească la
690.000 în 2017 sau 8,1% din totalul angajaţilor.
Industria turismului şi călătoriilor va angaja 295.000 în acest an, iar WTTC
estimează că numărul angajaţilor din acest sector va creşte în 2017 la 366.000 sau 4,3% din
totalul angajaţilor din economie.
Una dintre cele mai importante funcţii ale turismului constă în rolul său
reconfortant, în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacităţii de muncă a populaţiei.
Totodată, turismul reprezintă un mijloc de educaţie, de ridicare a nivelului de instruire, de
cultură şi civilizaţie a oamenilor.
Turismul este un element care favorizează comunicarea, schimbul de idei, de
informaţii, stimulând lărgirea orizontului cultural cu efect asupra formării intelectuale.
Aşadar, turismul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor materiale, ci şi la
satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor. „Orice pas al unei călătorii devine o aventură
a cunoaşterii; la fiecare pas mori şi invingi de bucurie, ineditul te face să renaşti, natura te
reînalţă pe soclul fiecărei zile, martor la propriul miracol”.14
Răspunzând unor cerinţe de ordin social, turismul se afirmă şi ca un important
mijloc de utilizare a timpului liber. Evoluţia contemporană a economiei mondiale este
caracterizată de tendinţa de creştere a timpului liber, fapt ce ridică probleme privind
organizarea şi utilizarea eficientă a acestuia. Dacă privim activitatea turistică ca pe una de
producţie, cu intrări şi ieşiri, se observă că aceasta presupune exploatarea unei game variate
18
de resurse, cele naturale având un rol fundamental. În consecinţă, turismul exercită
influenţă asupra mediului şi componentelor sale.
Tot în plan socio-economic, dar şi politic, trebuie amintit rolul deosebit de
important al turismului în intensificarea şi diversificarea legăturilor între naţiuni pe plan
mondial. Într-adevăr, alături de comerţul propriu-zis, turismul internaţional tinde să devină
una din formele principale de legătură dintre oameni situaţi pe continente diferite.
După toate probabilităţile, călătoriile turistice spre destinaţii tot mai îndepărtate (în
alte ţări decât cele vecine) şi vizitarea a două-trei ţări în timpul unei singure vacanţe, tind să
devină caracteristice pentru circulaţia turistică viitoare.
Ca rezultat, turismul va contribui din ce în ce mai mult la sensibilizarea fiinţei
umane faţă de realităţile din locurile vizitate, la cultivarea unui climat de întelegere
reciprocă între popoare, tocmai prin forţa de convingere de care este capabil. Prin natura sa
intimă, turismul este o negaţie a conflictelor politice, o antiteză a războiului.
Turismul reprezintă o ramură a economiei naţionale care se integrează în sectorul
terţiar
(sectorul serviciilor). El deţine un rol important în viaţa economică şi socială, acţionând ca
un element dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a
structurii economice, de reducere a decalajului inter-regional şi deasemenea acţionează ca
un element de educare şi instruire.
Importanţa socio-economică a turismului poate fi pusă în evidentă prin următoarele
aspecte:
- Turismul reprezintă un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultură. Contribuie
la refacerea formei de muncă, facilitează schimbul de idei şi confruntarea de opinii care
conduce la lărgirea orizontului cultural. Turismul este considerat un factor de
identificare a legăturilor dintre naţiuni.
- Turismul contribuie la menţinerea echilibrului biologic şi fiziologic al omului
contemporan
- Turismul contribuie la crearea de venit.
- Turismul contribuie la ridicarea social-economică a unor zone asigurând eliminarea
decalajelor inter-regionale.
- Turismul valorifică acele elemente care n-ar fi putut fi puse în valoare în cadru altei
activităţi (turismul nu epuizează materia primă).
14
Ion Ionescu, Turismul fenomen social economic şi cultural, Bucureşti, Editura Oscar Print, 2000, p. 17
19
- Turismul reprezintă şi o vocaţie ecologică întru-cât în strategia dezvoltării turistice se
impun măsuri de protejare a mediului şi a valorilor fundamentale a existenţei umane:
parcurile, Delta Dunării etc.
- Turismul contribuie la creşterea încasărilor valutare fără a se efectua eforturi deosebite.
Tabel 2.: Numărul turiştilor din luna ianuarie din România

Anul Număr turişti luna ianuarie România
2006 383.000
2007 224.877
2008 536.700
Sursa: Institutului Naţional de Statistică
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică în ianuarie 2008, au sosit în

România 536.700 de turişti străini, cu 58,1% mai mulţi faţă de ianuarie 2007. Majoritatea
vizitatorilor străini au fost din ţări situate în Europa, 95,7 % şi din statele Uniunii
Europene, 60,2% din total.
Tot în luna ianuarie, 1.007.400 de români au plecat în străinătate, cu aproape 52% mai
mulţi
faţă de aceeaşi perioadă din 2007.
2.2.2. Raportul Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor

Raportul Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor arată că România ocupă
locul 58 în lume după marimea absolută a industriei turismului şi călătoriilor şi se clasează
pe locul 157 din 176 de ţări, după criteriul contribuţiei relative a turismului la economia
naţională.
Din punct de vedere al perspectivelor de creştere a industriei turismului şi
călătoriilor, România ocupă locul şapte din cele 176 de ţări incluse în acest raport.
Contribuţia industriei româneşti a turismului şi călătoriilor în produsul intern brut (PIB) va
creşte cu 16,6% în acest an, iar această cifră clasează România pe locul şapte în lume, la
egalitate cu Azerbaidjanul.
Cererea totală pentru servicii româneşti de turism a generat 27,7 miliarde lei (10,9
miliarde dolari) în 2007 şi va creşte anual, în medie, cu 7,7% până în 2017, ritm superior
20
avansul global, a arătat un raport al Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor
(WTTC). În 2017 afacerile din turism vor genera 76,2 miliarde lei (25,5 miliarde dolari), a
estimat raportul.
În acest an, cererea totală pentru servicii turistice va creşte cu 9,5% în România,
estimează WTTC. Cota de piaţă a României în industria globală a turismului şi călătoriilor
este de peste 0,15% şi va creşte până la aproape 0,2% până în 2017. Cota de piaţă a
României în funcţie de cererea totală de turism şi călătorii este în creştere, conform WTTC
- World Travel&Tourism Council.
Contribuţia la PIB al României a industriei turismului şi călătoriilor a fost de 2,1%
în 2007 sau de 7,9 miliarde lei. Aceasta va creşte, până în 2017, în termeni nominali la 22,5
miliarde lei sau 2,9% din PIB. Contribuţia directă şi indirectă a industriei va fi în 2007 de
5,5% din PIB sau 20,2 miliarde lei şi va creşte până la 6,7% - 52,7 miliarde lei în aceeaşi
perioadă.
La capitolul perspectivelor de creştere a turismului şi călătoriilor în interes
personal, România se clasează pe locul cinci în lume, cu o creştere anuală medie de 7,7%
în perioada 2007-2016, la egalitate cu Sudan şi Libia. China, Maldive, Chad şi Letonia sunt
înaintea României în topul WTTC. România este a doua ţară din lume la creşterea
cheltuielilor făcute de turiştii străini, după Emiratele Arabe Unite, cu o creştere de 19,9%
în 2007. Cererea totală de servicii turistice şi de călătorii din România va creşte în perioada
2008-2017 cu 7,4%, ceea ce clasează ţara pe locul şapte în lume la acest capitol.
România alocă pentru turism doar 1% din PIB, însă cu toate acestea specialiştii
estimează că industria se dezvolta pe fondul creşterii numărului mare de turişti care vor
alege ca destinaţie de vacantă România, potrivit unui articol apărut recent în Financial
Times.
România ocupă poziţia 76 din 124, în primul clasament mondial al turismului şi
călătoriilor, cu o notă de 3,91 din şapte, între Azerbaidjan şi El Salvador, potrivit unui top,
realizat de World Economic Forum, care măsoară potenţialul de dezvoltare a turismului în
diferite ţări.
Deşi în alte ţări turismul aduce bani frumoşi la buget, în România aportul acestei
activităţi este de sub două procente din PIB, estimat la 281,2 miliarde RON în 2006.
Sectorul turistic a contribuit cu 1,4% la PIB (29.583,1 miliarde lei) în 2004 şi se aşteaptă să
crească la 88.067,6 miliarde lei până în 2014.
21
Conform Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), estimările veniturilor din
turism pentru anul 2007 indică cifra de 5,5 miliarde RON. Deşi programele ANT vizează o
creştere a veniturilor din turism, se pare că acestea vor rămâne la un nivel de circa 2% din
PIB şi în următorii ani, procentul ar urma să crească până la 3-4%, în anii 2014-2015.
România ar putea reprezenta, până în anul 2016, 5,8% din PIB şi 6,9% din totalul forţei de
muncă din turism . Aceste cifre arătă că România este una din ţările cu turismul cel mai
puţin dezvoltat, situându-se pe locul 162 din totalul de 174 de ţări, exprimat în contribuţia
la PIB, potrivit estimărilor WTTC. Pe primele locuri situându-se Franţa, şi Spania.
Comparativ cu Spania activitatea de turism reprezintă 10,7% din PIB. Contribuţia
serviciilor turistice la economia ţării va creşte de la 5,9% în 2004 la 6,4% în 2014. În 2006,
România a fost vizitată de 1.379.832 de turişti străini iar în 2007 cu aproximativ 15% a
crescut numărul de turişti străini. Cu toate că are un aport semnificativ la crearea PIB,
turismul are şi o contribuţie aparte la realizarea valorii adăugate. Având ca specific
consumul mare de forţă de muncă, de inteligenţă şi creativitate, turismul participă la
crearea valorii adăugate într-o măsură mai mare decât alte ramuri apropiate din punct de
vedere al nivelului de dezvoltare.
De asemenea, turismul antrenează şi stimulează producţia din alte domenii. Studiile
de specialitate au evidenţiat faptul că activitatea unor ramuri este determinată în mare parte
de nevoile turismului.
Turismul reprezintă totodată un mijloc de diversificare a structurii economiei unei
ţări. Astfel, necesitatea de adaptare a activităţii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai
complexe ale turiştilor determină apariţia unor activităţi specifice de agrement, transport pe
cablu. Pe lângă toate acestea, turismul reprezintă şi o cale de valorificare superioară a
tuturor categoriilor de resurse şi în special a celor naturale: frumuseţea peisajelor, calităţile
curative ale apelor minerale sau termale, condiţiile de climă.
Pentru ţara noastră – în etapa actuală, ca urmare a prezenţei unor resurse turistice
neexploatate şi insuficient puse în valoare, turismul constituie o ramură cu posibilităţi
însemnate de creştere şi deci rămâne o sferă de activitate care poate absorbi o parte din
forţa de muncă rămasă disponibilă prin restructurarea economică.
Trebuie menţionat şi faptul că turismul este capabil să asigure prosperitatea unor
zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin
dezvoltarea unor zone mai puţin bogate în resurse cu valoare economică mare, dar cu
22
importante şi atractive resurse turistice naturale şi antropice. Datorită acestui fapt el este
considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.
O altă formă de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezintă
contribuţia sa la asigurarea unei circulaţii băneşti echilibrate, realizată deopotrivă pe seama
turismului intern şi internaţional.
2.3 Dezvoltarea şi promovarea turismului cultural românesc

Organizaţia Mondială a Turismului defineşte turismul ca fiind “forţa conducătoare
în eradicarea sărăciei, crearea de locuri de muncă şi armonie socială”.
Un produs intern brut în jurul valorii de 126 mld. euro, inflaţie între 4,5% si 6%, un
nivel al investiţiilor străine directe care ar putea fi sub nivelul din 2007 şi un curs al leului
între 3,3 şi 3,75 unităţi în raport cu euro conturează imaginea macroeconomică a României
pentru 2008, potrivit unei ample analize realizate de Business Standard.
Tabel 3.: Evoluţia pieţei turistice române.
Turism Piaţa Evoluţia Masă de Salarii medii

profit nete
1,5 mld euro 20% +15-20% +15-20% +15-20% (550
euro)
Sursa: Business Standard pe baza datelor furnizate de companii
Pe plan european şi internaţional, asistăm la o dezvoltare şi diversificare

extraordinară a turismului cultural, ca urmare a deschiderii politice şi economice din ţările
Europei Centrale şi de Est, pe de o parte, şi datorită concurenţei între ţările aferente, cu
vechi tradiţii în această formă de turism, pe de altă parte. Călătoriile de cunoaştere
culturală, caracterizate prin dinamism şi lipsă de monotonie, vor devansa călătoriile de
simplu sejur, prin atragerea şi fixarea de noi segmente ale cererii.
Turismul cultural-itinerant este specific ţărilor cu mari predispoziţii naturale, sau
create de om, şi din acest punct de vedere ţara noastră se înscrie în rândul acestor ţări.
Obiectivele turistice de pe teritoriul românesc sunt de mare interes, cultural, ştiinţific,
artistic, educativ, multe dintre ele având caracter de unicat pe plan naţional şi european, şi
23
sunt caracterizate printr-un grad ridicat de dispersie, ceea ce face posibilă vizitarea lor, prin
intermediul circuitelor turistice, în mod independent sau în grupuri organizate.
În afara unor valori culturale de excepţie, a unui cadru natural deosebit de atractiv şi
pitoresc, ţara noastră dispune de următoarele elemente care pot deveni factori-cheie în
dezvoltarea turismului cultural:
- o vastă reţea de căi de comunicaţie: aeriană, feroviară, rutieră, navală care facilitează
accesul către zonele sau punctele de interes turistic, însă infrastructura existentă nu se
ridică la nivelurile standardelor europene, din punct de vedere calitativ, necesitând
serioase investiţii pentru extindere şi modernizare. În ultimii ani are loc un proces de
refacere a punctelor principale de frontieră, a aeroporturilor (Otopeni, Băneasa, Arad,
Suceava, Constanţa), de introducere a trenuri rapide Inter City, de modernizare a unor
drumuri rutiere de interes internaţional (E.60, E.70 ş.a.) şi a mijloacelor de transport
prin achiziţionarea de avioane, vagoane, autocare etc. moderne.
- o bază materială complexă, diversificată (hoteluri în localităţile urbane mari şi
mijlocii, hanuri, moteluri, campinguri) amplasată în lungul traseelor turistice, precum şi
o amplă reţea de unităţi de alimentaţie publică; deschiderea către turismul internaţional
impune dezvoltarea şi aducerea acestora la nivelul cerinţelor mondiale prin
modernizarea lor. Diversificarea formelor de cazare hoteliere în sistem privat va
constitui un element benefic pentru turismul cultural itinerant; gradul relativ redus al
poluării generale înregistrat de-a lungul traseelor turistice; cu grade diferite de poluare
se confruntă centrele urbane mari, datorită platformelor industriale şi a circulaţiei
dense. Înlăturarea circulaţiei grele din oraşe, aplicarea filtrelor de plumb va conduce la
scăderea gradului de poluare;
- un număr ridicat de monumente culturale, din care doar 1/3 sunt atrase în circuitul
turistic naţional şi internaţional, recunoscute deja în multe programe turistice; în acest
sens, cele mai cunoscute sunt cele din Nordul Moldovei, Nordul şi Sudul Transilvaniei
(Maramureş, Sibiu, Braşov), Nordul Olteniei, Delta Dunării, litoralul Mării Negre, zona
Carpaţilor Meridionali şi Occidentali; din analiza cataloagelor de ofertă a firmelor
turoperatoare străine se poate observa că multe dintre resursele culturale şi naturale al
României sunt complet necunoscute potenţialilor turişti străini, sau insuficient
mediatizate; o problemă de maximă importanţă o constituie conservarea, restaurarea
monumentelor, lipsa unei politici coerente privind protecţia patrimoniului, din ultimele
decenii, arată starea precară a multor monumente valoroase; în ultimii ani au avut loc
24
ample acţiuni de restaurare, refacere a mai multor monumente, îndeosebi biserici,
mănăstiri, case memoriale, mai puţin edificii de arhitectură vechi şi castele medievale,
(Mănăstirea Moldoviţa, Biserica Voroneţ, Pătrăuţi, Castelul Bran, casa memorială
George Enescu – Sinaia);
- creşterea iniţiativelor pentru organizarea unor manifestări cultural-artistice cu larg
ecou pe plan naţional şi european (concursuri de muzică, festivaluri, săptămâni
culturale româneşti, manifestări etnofolclorice), care ar putea conduce la creşterea
interesului turiştilor străini pentru tezaurul cultural românesc, redactarea în câteva limbi
de circulaţie a unui ghid anual, al tuturor manifestărilor cultural-artistice, religioase,
etnofolclorice, să constituie un element important în deschiderea turismului cultural
românesc către piaţa internaţională;
- diversificarea programelor turistice şi a mijloacelor de promovare care să permită
integrarea unor obiective culturale româneşti în itinerarii culturale europene, cu
documentaţia turistică necesară.
Propunerile de dezvoltare şi promovare a turismului cultural în România vizează
mai multe direcţii de acţiune:
- introducerea în circuit a unor programe turistice noi, insistând asupra punerii în valoare
a obiectivelor turistice cu caracter de unicat naţional, european sau mondial;
- lansarea unor programe turistice zonale, valorificând, în acest sens, pentru prima etapă,
zona Braşov şi împrejurimi, zona Sibiu, zona Mediaş ş.a.;
- lansarea unui pachet de programe turistice pentru etniile din România; pentru fiecare
minoritate naţională au fost propuse 15-20 programe culturale, excursii tematice,
excursii ocazionale (cu prilejul diverselor evenimente aniversare din viaţa şi cultura
naţiunilor respective), sejururi în principalele
- staţiuni balneoclimatice, climatice, montane, de litoral din România, pentru odihnă,
tratament, sporturi de iarnă, combinate cu programe culturale.
- Amenajările turistice necesare vizează acţiuni pe linia îmbunătăţirii transportului aerian
(construirea de noi aeroporturi, înfiinţarea unor rute aeriene directe, utilizarea avioanelor
sau elicopterelor pentru vizitarea anumitor obiective, creşterea calităţii serviciilor în
aeroporturi etc.), a celui naval (creşterea atractivităţii programelor turistice oferite pe
Dunăre, pe canalul Dunăre - Marea Neagră, în Delta Dunării şi Marea Neagră), a celui
feroviar (asigurarea unui transport rapid pe calea ferată, ridicarea gradului de confort în
vagoanele de călători, adaptarea staţiilor de cale ferată la cerinţele turismului,
25
revitalizarea transportului turistic pe căile ferate înguste, mai buna corelare a activităţii
transportului feroviar cu cerinţele turismului etc.) şi a celui rutier (lărgirea reţelei de
autostrăzi, realizarea unei reţele de drumuri expres, mărirea capacităţii reţelei rutiere,
modernizarea de noi drumuri naţionale, judeţene şi locale etc.
La nivel naţional, se impune o amplă acţiune de amenajare a unor obiective turistice
precum ansamblul cetăţii Alba Iulia, complexul monahal Zamca (Suceava), ansamblul
sculptural „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu ş.a., precum şi amenajarea lor pentru
vizitare.
Propuneri de îmbunătăţire a programelor turistice vizează:
- diversificarea circuitelor practicate în prezent prin includerea unor arii turistice
mai puţin cunoscute (Vrancea, nordul Dobrogei, Lăpuş, Oaş şi Codru ş.a.);
- stabilirea unor puncte obligatorii de oprire pentru vizitarea unor obiective
culturale izolate etc.
Programele turistice de perspectivă au în vedere, pe de o parte, latura de
divertisment ce trebuie să însoţească acţiunile turismului cultural, iar pe de altă parte,
elemente şocante, programe tematice („Pe urmele lui Dracula”, „Castelul din Carpaţi” etc.),
introducerea unor elemente folclorice şi etnografice, vizite la centrele de creaţie a
meşterilor populari, organizarea unor excursii de scurtă durată etc. De mare succes se
bucură şi pot fi oferite, circuite al căror traseu va fi alcătuit de turişti.
Strategia promovării turismului cultural vizează următoarele direcţii de acţiune:
- evaluarea calitativă şi cantitativă a obiectivelor din patrimoniul cultural naţional;
- promovarea unor circuite turistice tematice care să pună în valoare aceste obiective;
- promovarea unor acţiuni care să valorifice principalele manifestări culturale tradiţionale;
- îmbunătăţirea şi diversificarea ofertei de materiale publicitare pentru promovarea
turismului cultural.
Programul naţional de marketing şi promovare cuprinde acţiuni de adresabilitate la
nivelul profesioniştilor din turism şi /sau al potenţialilor turişti. Realizarea acestuia
presupune crearea cadrului organizatoric adecvat de tip partenerial între organe ale
administraţiei centrale şi locale de stat, agenţi economici, asociaţii şi organizaţii
profesionale, cu statut propriu de organizare şi funcţionare.
Promovarea valorilor de excepţie ale tezaurului cultural românesc reprezintă o
importantă sarcină pe care trebuie să şi-o asume atât Ministerul Culturii, prin
26
departamentele specializate, cât şi Ministerul Turismului şi agenţii de turism. Această
acţiune se poate demara pe trei niveluri:
- promovarea cu sprijinul material şi financiar al Ministerului Turismului şi al
Programului PHARE, în cadrul strategiei şi politicii acestuia de promovare, pe piaţa
internă şi externă a României, ca destinaţie turistică;
- promovarea prin intermediul firmelor tour-operatoare sau al agenţiilor de turism;
- promovarea proprie, acolo unde obiectivul turistic deţine posibilităţi financiare şi se
înscrie permanent într-un circuit sa itinerar turistic. Ţările dezvoltate din Uniunea
Europeană, cu vechi tradiţii în turismul cultural, au propus o politică de asociere a
iniţiativelor ale directorilor de muzee, ale conducătorilor de activităţi culturale şi ale
specialiştilor din turism. Eficacitatea acestei politici asigură un parteneriat durabil,
eficace, prin unirea eforturilor în plan regional şi naţional.
Integrarea României în Uniunea Europeană prin turismul cultural, presupune:
- amenajarea şi prezervarea locurilor cultural turistice;
- punerea în valoare de noi centre culturale;
- dezvoltarea de noi itinerare şi circuite;
- încurajarea oricăror iniţiative culturale.
- dezvoltarea turismului rural;
- amplificarea turismului în parcurile naţionale;
- punerea în valoare a vechilor centre istorice.
Analizele de impact ale turismului cultural asupra altor domenii de activitate –
social, economic, cultural, politic – evidenţiază o serie de aspecte pozitive şi negative, cele
pozitive fiind mult mai substanţiale; însă, neglijarea celor negative se poate solda cu urmări
nedorite, atât asupra patrimoniului naţional, cât şi asupra activităţii de turism.
Reuşita unor programe culturale va depinde de profesionalismul tour-operatorilor şi
de un marketing foarte segmentat şi specializat. Promovarea trebuie susţinută şi de
autorităţile locale, regionale, naţionale, şi de o conlucrare în parteneriat între Ministerul
Culturii şi Ministerul Turismului. Un rol deosebit îl va avea aplicarea unei reale pedagogii
culturale bazată pe mijloace şi tehnici audiovizuale moderne.
Turismul cultural are potenţial necesar de a contribui la dezvoltarea României.
Punerea în valoare a acestui potenţial va necesita angajarea organismelor guvernamentale,
întregul sprijin şi cooperarea tuturor celor implicaţi în industria turistică şi în sectoarele
conexe.
27
Capitolul III
Studiu de caz
Implementarea experienţei turistice culturale spaniole în turismul

cultural românesc
3.1. Analiza turismului cultural românesc pe piaţa turistică din Spania

pe baza datelor statistice şi a rezultatelor obţinute în cadrul programului
de mobilitate Leonardo da Vinci
3.1.1. Imaginea turismului românesc în Spania pe baza datelor statistice
Potrivit Autorităţii Naţionale de Turism, cererea turiştilor spanioli pentru turismul

românesc a înregistrat cifre destul de mici, în special prin comparaţie cu ţările învecinate.
Totuşi, în ultimii trei-patru ani, s-a înregistrat o creştere notabilă, care ar fi indicat să fie
promovată.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte nivelul preţurilor – conform aceleiaşi surse -
România este încă o destinaţie concurenţială în Spania, cu condiţia ca nivelul calitativ al
infrastructurii şi al serviciilor turistice să corespundă nivelului cerut de standardele
europene. Eforturile depuse în această direcţie în ultimii ani sunt foarte apreciate de
spanioli.
În România există patru mari produse turistice distincte în zona turistică
internaţională de interes:
- turism pentru naturii şi sport (şi Delta Dunării);
- turism cultural (circuite culturale în Transilvania şi Bucovina, Bucureşti, Maramureş);
- turism pentru plajă şi soare (coasta Mării Negre);
28
- turism pentru sănătate (staţiuni climaterice: în întreaga ţară, mai ales Marea Neagră).
România abia dacă este prezentă pe siturile de călătorii din Spania sau în cadrul
agenţiilor online. Acest fapt este cu atât mai important, dacă avem în vedere că Spania se
numără printre ţările care a înregistrat o creştere a cererilor prin Internet, mai ales în ceea
ce priveşte călătoriile, (în special când este vorba de căutarea informaţiilor, deşi rezervările
sunt făcute în continuare în mod tradiţional). Folosirea Internet-ului ar trebui extinsă,
întrucât el este proiectat ca o sursă media importantă pentru promovarea şi informarea
pieţei spaniole.
Institutul Naţional de Satistică arată că turiştii spanioli dau dovadă de un interes
crescând faţă de călătoriile în străinătate. În 2006, cifra călătoriilor internaţionale a crescut
cu 17,1%, iar media duratei şederii şi a cheltuielilor a urmat o valoare ascendentă. În 2007,
numărul spaniolilor care au vizitat România a crescut cu 40% faţă de 2006, ajungând la
60.200 persoane. Biroul de Turism de la Madrid estimează pentru anul 2008 o creştere a
numărului acestora cu 25%. Un lucru de care spaniolii au demonstrat că sunt foarte
interesaţi este cultura, iar România este recunoscută într-o măsură destul de mare pentru
aceasta.
Promovarea realizată până acum în Spania în privinţa României a fost marcată de
un buget redus şi o lipsă de continuitate a acţiunilor, limitări de care s-a profitat în sensul
bun, dar insuficient. Publicitatea şi promovarea în Spania este scumpă, iar resursele
insuficiente ale Biroului Român de Turism ar trebui să fie bine direcţionate în scopul
obţinerii unui avantaj maxim. Autorităţile române au alocat în anul 2007 fonduri de circa
un milion euro pentru promovarea sectorului turistic românesc în Spania, prin publicitate
out-door, conferinţe, ateliere. Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) a dispus în 2007
de 6,7 milioane de euro pentru acţiuni de promovare, bugetul total al instituţiei fiind de 12
milioane de euro. În Spania nu există suficiente date la zi despre ţara noastră. Broşurile
disponibile sunt rare şi nu sunt destul de recente. Există un singur ghid turistic specializat,
iar informaţiile găsite pe Internet sunt limitate.
În ceea ce priveşte competiţia comercială, restul ţărilor, atât cele din estul Europei
cât şi cele vestice dedică mult mai multe resurse propriei promovări şi, mai important,
comunică mult mai lesne cu Spania, un avantaj ce permite o mult mai mare diversitate a
ofertelor de călătorie (mini-vacanţe culturale sau legate de sport, circuite combinate ce
includ diferite ţări) şi preţuri accesibile.
29
Înainte de anul 1989, timp de zeci de ani, România a fost o destinaţie turistică
importantă în cadrul Europei de Est. Dotările ei turistice atractive (în special Delta Dunării
şi staţiunile de pe litoralul Mării Negre) şi resursele ei culturale (castele, mănăstiri, oraşe)
au atras în primul rând populaţia ţărilor învecinate, care împărtăşeau aceleaşi implicaţii
politice şi culturale, permiţându-i, de asemenea, în anii ‘70, să se afirme ca destinaţie
turistică pe pieţele altor ţări vest-europene, în special în Spania. Acest lucru este cu atât
mai însemnat cu cât avem în vedere climatul politic din acea perioadă al ambelor ţări şi
lipsa diversităţii ofertelor de călătorie pentru turişti. Pentru o perioadă, după deschiderea
relaţiilor diplomatice cu Spania înainte de anul 1989, turiştii spanioli, care erau destul de
puţini, au ales România ca destinaţie preferată. Pentru spanioli, principala atracţie a acestei
ţări o constituia oportunitatea de a vizita o ţară comunistă, cea mai deschisă la acea vreme
şi una destul de exotică pentru ochii vesticilor, precum şi cea de a face economii în privinţa
călătoriilor, a serviciilor turistice şi a cumpărăturilor. Principalii ofertanţi de circuite de
călătorii europene includeau România în programele lor.
Cu toate acestea, după căderea comunismului, România nu a mai reprezentat o
atracţie pentru turiştii spanioli şi a încetat să mai fie inclusă în programele multor operatori
de turism. În ultimii ani, puţin câte puţin, turiştii spanioli încep să revină în această ţară,
mai motivaţi acum de cultura ei, de particularităţile sale naturale. Pentru turiştii spanioli,
România deţine o atracţie specială: Contele Dracula. Deşi renumele Contelui Dracula este
mai degrabă un subiect contradictoriu în România, datorită asocierii sale cu un personaj
istoric, Contele Vlad Ţepeş, pe care mulţi îl consideră un erou naţional, în ciuda reputaţiei
sale de om crud, acest simbol nu a fost îndeajuns exploatat şi promovat şi că s-ar putea
obţine profituri mai mari de pe urma lui. Pe scurt, pentru turistul spaniol, România este o
ţară ce aşteaptă să fie descoperită şi care are un potenţial imens.
Se poate confirma faptul că România este, pentru moment, o destinaţie culturală
eminentă, deşi turismul pentru natură se află într-o creştere graduală, în special în zona
Deltei Dunării. Cele mai des vizitate locuri din România sunt capitala şi regiunea
Transilvaniei, fiind asociate cu legenda Contelui Dracula. Destul de apreciate sunt şi
Bucovina, cu mănăstirile sale, Delta Dunării, care este o rezervaţie protejată de Naţiunile
Unite, cu Tulcea drept punctul său central de pornire.
3.1.2. Imaginea turismului românesc în Malaga pe baza observaţiilor directe

personale
30
România este o destinaţie relativ nouă pentru spanioli. Cu toate că în trecut
România era o destinaţie uşor de remarcat printre ţările din Europa de Est, într-un moment
în care acestea începuseră să-şi deschidă pieţele turistice către Spania şi se regăsea adesea
în ofertele de călătorii organizate de companiile spaniole, astăzi este una dintre destinaţiile
cel mai puţin promovate şi căutate de către turiştii spanioli.
În momentul de faţă, foarte puţini touroperatori spanioli includ România ca
destinaţie turistică fapt constatat în urma unor vizite la câteva dintre agenţiile de turism din
Malaga: Agencia de Gestion de Servicios Turisticos Agestur SL Malaga, Rincon Travel,
Segway Malaga Tour, Viajes Destino, Mapatour, Travelplan, Panavision, etc.
Touroperatorii cer mai mult profesionalism din partea românilor şi, mai presus de toate, o
varietate a ofertelor.
Acestea dau dovadă de o acută lipsă de informaţii în legătură cu resursele turistice
ale României şi cer mai multe informaţii în spaniolă, precum şi mai multe informaţii
concrete despre ţara noastră. Dintre toate cele paisprezece agenţii turistice vizitate din
Malaga, am constatat că doar cinci dintre acestea aveau incluse România în oferta lor
turistică ca circuite culturale. Aceste circuite includeau Rumania Historică - România
Istorică, Rumania Medieval - România Medievală, Circuito Rumania Soñada – Circuitul
România Visată, Rumania Romantica y Transilvania – România Romantică şi
Transilvania, inclusiv un circuit România - Bulgaria.
Circuitul România Istorică (vezi anexele I şi II ) cu o durată de opt zile şi şapte
nopţi, cu un preţ între 900-1151 euro/ pers, cuprinde vizite în Bucureşti, Sighişoara, Bran,
Sinaia, Braşov, Sibiu, Piatra Neamţ şi Moldova având în vedere urmatoarele obiective
turistice: Castelul Peleş, monumentele gotice romane şi Biserica Neagră din Braşov, vizita
la Muzeul de Istorie şi cel de Arme şi Camera de Tortură din Sighişoara, vizita la Piaţa
Mare şi Piaţa Mică, Catedrala Evanghelică şi Muzeul Brukental iar în Moldova se includ
Bicazului, Lacul Roşu, mănăstirile din Bucovina – Moldoviţa, Suceviţa, Humor şi Voroneţ,
iar în Bucureşti - Muzeul Aldea, Academia Militară, Piaţa Constituţiei, Biserica
Patriarhală, şi Piaţa Revoluţiei.
Circuitul România Medievală (vezi anexa III) porneşte de la 869 euro şi include
vizite în Transilvania şi Mănăstirile din Bucovina. Traseul cuprinde: Bucureşti, Piatra
Neamţ, Voroneţ, Mănăstirile din Bucovina, Sighişoara, Sibiu, Braşov, Sinaia, Castelul
Peleş, Catelul Bran.
31
Circuitul România Visată (vezi anexa IV) este de numai trei nopţi şi porneşte de la
suma de 864 euro. Include doar vizita în Bucureşti, Braşov şi Sinaia.
România Romantică şi Transilvania (vezi anexa V) cu un preţ de 890 euro, ofertă
pentru Crăciun 2008, de opt zile cu un intinerariu Spania- Bucureşti- Buzău – Focşani-
Bacău – Piatra Neamţ – Tărgu Neamţ – Suceava – Câmpulung – Mănăstirile din Bucovina
– Sinaia- Lacul Roşu – Predeal-Catelul Peleş/ Bran – Braşov- Bucureşti – Spania. Preţul
include în toate cazurile bilet de avion Spania – Bucureşti, translator aeroport- hotel –
aeroport, asistenţă din primul moment al sosirii în România până la final, transport, cazare
la hotele şi masă.
Unul din pachete include circuitul România – Bulgaria (vezi anexa VI ), costă de la
783 euro şi include trasele România – Transilvania şi Carpaţii sau România Medievală –
Transilvania şi Mănăstirile din Bucovina şi Bulgaria Medievală. În agenţiile de turism,
broşuri despre România nu se găseau. singurele oferte fiind cele scoase la imprimantă.
Date informative despre cât de mult se vând nu am putut obţine decât faptul că sunt cerute
într-o mică măsură.
Itinerarii turistice apreciate de turiştii spanioli malagheni
Cel mai bine vândut itinerariu în Spania este cel care parcurge zona Transilvaniei,
unde se află legenda Contelui Dracula. Aceasta include o vizită la castelul Bran, acolo unde
încă poate fi observat stilul arhitectural tradiţional al caselor ţărăneşti; Sibiu, cu stilul său
medieval bine conservat şi Sighişoara, capitala Transilvaniei, un oraş medival vechi, fondat
de imigranţi germani, cunoscut drept Nuremberg-ul românesc, un sector istoric frumos în
cadrul unui context artistic, format din ziduri de cetate, turnuri de apărare şi citadele.
Alte itinerarii culturale foarte apreciate de vizitatorii spanioli sunt cele care trec prin
Maramureş. Vizitatorii apreciază în mod deosebit legendele, păstrarea stilului de viaţă
tradiţional, festivalurile sale şi, mai ales, porţile şi bisericile de lemn care datează din
secolul al XIV-lea.
Tot atât de apreciate de către vizitatorii spanioli este traseul care parcurge regiunea
Bucovinei, în scopul vizitării mănăstirilor sale declarate patrimoniu al umanităţii şi care
sunt unele dintre cele mai importante moşteniri ale artei bizantine din lume. Aceste
mănăstiri renumite din regiunea respectivă, pictate în frescă, atât în interior cât şi în
exterior, sunt destul de spectaculoase. Voroneţ fiind considerat Capela Sixtină a
Orientului. Mănăstirile de la Humor ies în evidenţă prin tonurile lor de albastru: Voroneţ –
32
cea mai importantă operă pictorială a zonei şi Suceviţa – mănăstirea cu cel mai mare număr
de imagini.
Unul dintre obiective a fost şi determinarea gradului de cunoaştere a spaniolilor
despre ţara noastră. Din relaţionarea cu persoane din Malaga, oraşul de şedere, şi din
timpul vizitelor scurte în alte oraşe, precum: Ronda, Madrid, Granada, Marbella, Cordoba,
Fuengirola, Toremolinos, Rincon de la Victoria am dedus că României i se asociază o serie
de imagini negative (mafie, corupţie, ţigani, sărăcie, emigrare) care au un impact puternic
asupra populaţiei spaniole în a alege, într-o mică măsură, ţara noastră ca destinaţie turistică.
Din acest motiv, ar trebui pus accentul pe un set de imagini pozitive ca: resurse
naturale şi culturale enorme, ţară prietenoasă, trăsături culturale comune cu spaniolii. Dar,
mai mult decât orice, România deţine un simbol unic, binecunoscut spaniolilor: Contele
Dracula. Deşi pentru români aceasta nu este nici pe departe valoarea lor culturală
principală, această imagine ar trebui exploatată odată cu promovarea altor idei
iconografice, cum ar fi, printre altele, prezenţa unui climat aparte în cadrul Europei, o
cultură bogată, un trecut comun cu cel al romanilor.
Astfel, comparând percepţia spaniolilor şi potenţialul turistic am constat că există o
posibilitate enormă pentru dezvoltare în domeniu. Balanţa înclină spre un potenţial ridicat
pentru a fi făcut cunoscut în Spania:
- Resurse turistice diverse şi complementare (cultură, natură, sport şi de interes etnografic).
- Caracterul latin, cu o limbă cu origini comune şi anumite trăsături culturale care apropie
cele două ţări.
- Relativ aproape de Spania din punct de vedere geografic (mai puţin de patru ore distanţă
cu avionul).
- Înfiinţarea recentă a unor legături aeriene care pot promova călătoriile turistice între cele
două ţări.
- Reabilitarea numărului hotelurilor din mediile urbane, rurale şi litorale, odată cu apariţia,
în ultimul timp, a unor importante lanţuri hoteliere internaţionale, inclusiv a unora
spaniole.
- Prezenţa din ce în ce mai mare a românilor în Spania, ceea ce i-a făcut pe spanioli să-şi
dorească să cunoască o ţară despre a cărei situaţie abia dacă ştiau ceva înainte.
Puncte tari şi puncte slabe ale turismului românesc ca destinaţie pentru
Spania
Puncte tari:
33
- Ca destinaţie turistică, România este o ţară care nu are o imagine bine definită în
Spania, ci una mai degrabă înceţoşată de excluderea puternicei proiecţii a legendei Contelui
Dracula. Totuşi, i se asociază unele concepte negative prezente (ţigani, mafie, sărăcie) şi
altele ce aparţin trecutului ei (libertate redusă, ţară de modă veche), care îi afectează
imaginea turistică şi ar fi de bun augur contracararea acestora prin promovare, comunicare
şi publicitate, pentru a-i pune pe tapet valorile şi modernizarea ca destinaţie turistică.
- Preţurile sunt accesibile, atât în ceea ce priveşte pachetele de călătorie cât şi serviciile
la destinaţie.
- Natura bine păstrată, în unele cazuri originale şi extrem de atrăgătoare potrivit
standardelor europene, în special Carpaţii şi Delta Dunării.
- Bogăţiile culturale enorme, arhitecturale şi artistice. Cele mai mari bijuterii ale sale
(mănăstirile, castelele, bisericile şi satele tradiţionale din Maramureş şi Bucovina) ar trebui
puse în valoare.
- Limba asemănătoare cu limba latină. Este uşor de comunicat cu oamenii.
- Ţară exotică, diferită, dar relativ accesibilă.
- Recenta creştere a numărului de imigranţi români în Spania a început să-i acomodeze
pe spanioli cu realităţile acestei ţări, cultura ei, inclusiv atracţiile sale turistice.
- Ca destinaţie turistică, spanioii asociază în mod clar România cu o destinaţie de circuit
cultural şi, practic, nu cunosc resursele ei naturale şi de posibilitatea practicării turismului
pentru natură, sport sau turism rural.
- Imaginea legată de o epocă anterioară, în timpul căreia au călătorit în ţară mulţi
spanioli.
Puncte slabe:
- Imaginea sărăciei şi economiei slab dezvoltate (şomaj, emigrare, probleme etnice),
transmise prin media comunicaţională.
- Lipsa unor imagini-simbol ale ţării, cu excepţia Contelui Dracula. Cultura românească şi
personalităţile sale sunt foarte puţin cunoscute.
- Principalele lacune ca destinaţie turistică sunt cele legate de infrastructură: şosele,
gastronomie, hoteluri.
- Mafia şi corupţia sunt două din conceptele asociate cu România care îi afectează
imaginea din punctul de vedere al siguranţei necesare în sensul dezvoltării turismului.
34
- Lipsa existenţei unei campanii de publicitate pe măsură, care să asocieze România cu
conceptele pozitive atractive pentru spanioli, cum ar fi: natura, libertatea, spaţiile deschise,
tradiţiile vechi care încă se păstrează.
- Marketing-ul acestei destinaţii prin intermediul agenţiilor de turism şi al operatorilor
turistici este încă vag şi are nevoie în mod clar să fie extins şi îmbunătăţit.
3.2. Propuneri pentru întreprinderea unor acţiuni în vederea promovării

imaginii turismului cultural românesc pe piaţa spaniolă
Marketing-ul turistic al României s-a bazat, până în acest moment, pe interesul
unor operatori turistici de a o include ca destinaţie şi pe activitatea, deşi cu mijloace
limitate, Oficiului Român de Turism din Spania.
Comparativ cu alte ţări precum Spania, care au desfăşurat programe de acţiuni care
variază de la organizarea de seminarii pentru agenţi de călători până la turnee de presă sau
campanii de publicitate cu operatori turistici (ex: Polonia, Republica Cehă, Ungaria),
România mai are încă multe de făcut.
Deşi au fost întreprinse câteva activităţi promoţionale pe piaţa spaniolă, orientate
atât către operatorii turistici şi agenţiile de turism, cât şi spre reporteri şi publicul general,
în majoritatea cazurilor, acestea s-au desfăşurat într-un cadru izolat, fără continuitate şi
fără a li se studia anterior eficienţa.
Printre acţiunile ce ar trebui demarate, cele mai importante sunt următoarele:
- Broşuri în limba spaniolă. Deşi recent au fost editate publicaţii în spaniolă în cadrul
cărora s-a acordat atenţie limbii, majoritatea broşurilor au încă un stil mai degrabă
învechit, în comparaţie cu cele oferite în alte birouri de turism. Poate că este necesară
realizarea unor broşuri sau, măcar, a unui ghid de bază, având în vedere în mod special
călătorul spaniol şi conforme cu nevoile acestuia. Se pot căuta contribuţii în ceea ce
priveşte publicitatea, astfel încât efortul economic să nu fie unul excesiv.
- Seminariii pentru agenţii de călătorii. O altă modalitate de a cunoaşte ţara şi atracţiile
sale fără a fi nevoie să călătoreşti în cadrul ei sunt prezentările, atelierele şi seminariile
organizate de agenţii de turism. În majoritatea cazurilor, acestea pot fi realizate în
cooperare cu un operator turistic interesat de destinaţia respectivă. Catai, Iberojet,
Mundicolor şi alţii desfăşoară de obicei cu mult succes astfel de întâlniri. Acest tip de
întâlniri permit celor interesaţi de destinaţia respectivă să obţină idei şi concluzii din
partea profesioniştilor în domeniu.
35
- Turnee de presă. În sondajele efectuate în mod obişnuit printre consumatori şi călători,
Organizaţia Mondială pentru Turism (WTO) demonstrează an de an că ceea ce-i determină
cel mai mult pe oameni să călătorească într-un anumit loc, în afara recomandărilor rudelor,
prietenilor sau colegilor de serviciu (din auzite) sunt rapoartele de presă. Sunt cele mai
credibile surse de informaţii, mai mult decât publicitatea şi chiar decât recomandările
agenţilor turistici. Un raport de presă costă de obicei de două ori mai mult decât acelaşi
spaţiu dacă ar fi destinat publicităţii. Turneele de presă se soldează cu rezultate bune la
preţuri scăzute, atât timp cât reporterii şi reprezentanţii media care participă sunt selectaţi
atent. Aceştia pot fi organizaţi într-o manieră individuală sau în grupuri. Oficiul Român
pentru Turism a înregistrat unele tentative în acest sens, care au fost destul de pozitive.
- Manualul românesc de vânzări în limba spaniolă. Un articol fundamental pentru
promovare şi vânzări este Manualul vânzărilor pe care, din câte ştim, România nu-l deţine
şi în limba spaniolă. Este de un ajutor nepreţuit în scopul cunoaşterii şi promovării unei
destinaţii, în el regăsindu-se toate datele necesare profesioniştilor în momentul planificării
unei călători în România: locuri de interes, şosele, cazări, zboruri, transport, agenţi de
primire, ghizi, agenţi de servicii, restaurante, locuri de distracţie, spectacole, turism
alternativ etc. Toate informaţiile ar trebui actualizate cu toate datele de contact: persoană
responsabilă, adresă, telefon, fax, adresă de e-mail, pagină web, preţuri, specialităţi etc.
Deşi se poate realiza şi versiune pe Internet, este foarte practică să dispui şi de copii
tipărite pentru o mai uşoară manevrare de către agentul de călătorie sau alţi profesionişti.
- Prezenţa la târgurile spaniole. Prezenţa României în cadrul diferitelor târguri şi
evenimente similare care se desfăşoară în Spania ar trebui stimulată. Acesta este o bună
modalitate de a reliza contacte, atât cu profesioniştii cât şi cu publicul, de a face schimb de
idei, de a înlătura îndoieli, de a planifica activităţi şi de a verifica în mod direct opinia
despre România. Este important ca în cadrul acestor târguri să te bazezi pe personalul
auxiliar în sensul delegării sarcinilor minore, pentru a putea să te concentrezi pe cele mai
importante. De asemenea, este bine să dispui de timp suficient pentru a putea acorda atenţie
atât profesioniştilor cât şi persoanelor nespecializate care vin la stand, fără a fi nevoit să-ţi
împarţi atenţia între administratorii târgului, autorităţi sau colegii de la standuri, sau să
trebuiască să te ocupi de îndatoriri precum catering, decorare, aprovizionare etc. În Spania
există un târg anual foarte mare, numit FITUR, precum şi altele 20 care se desfăşoară în
locuri ca Barcelona, Valadolid, Valencia, Bilbao, Málaga sau Gijón, la care merită să fii
prezent. Nu este necesară închirierea unui stand mare, deşi ar fi de preferat să existe măcar
36
unul de dimensiuni rezonabile. În caz contrar, este preferabilă aşteptarea unei ocazii mai
favorabile.
- Pagini web actualizate în limba spaniolă. Una din sarcinile prioritare este aducerea la
zi şi reînnoirea paginii web a Oficiului Român de Turism, nu doar în spaniolă, ci şi în
română. După cum arată toate studiile întreprinse, informaţiile existente pe Internet sunt
fundamentale. Este singurul mediu care oferă date faptice, precum şi contactele necesare.
Este, de asemenea, şi cea mai bună metodă de a-i contacta sau studia pe cei direct
interesaţi, prin chestionare sau prin analiza punctelor lor de interes. Unele oficii turistice
din Spania nu mai acordă importanţă oficiilor publice şi şi-au redirijat clienţii către pagina
lor web. Printre celelalte ţări care au făcut acest lucru se numără şi Marea Britanie,
Austria, Olanda, Elveţia etc. Alţii au încorporat în logo-ul propriu conceptul .com. În plus,
diverse oficii turistice şi operatori de turism îşi pun la dispoziţie informaţiile prin Internet,
economisind, astfel, tipărirea şi distribuirea de broşuri.
- Ghiduri turistice. În ultimii ani, Spania a înregistrat o mare dezvoltare la capitolul
pieţei ghidurilor turistice. Şase din cele mai mari edituri sunt angajate într-o competiţie în
ceea ce priveşte oferirea a sute de destinaţii călătorilor spanioli. Aceasta se datorează
creşterii interesului spaniolilor faţă de aceste publicaţii. Fără îndoială, acesta este un
instrument eficient pentru turistul care s-a hotărât deja să călătorească într-o anumită
destinaţie, dar şi pentru cei care încă nu au făcut-o şi folosesc ghidurile
pentru informare înainte de a se decide. În Spania există un singur ghid la zi despre
România (Laertes), două mai includ şi alte două ţări (Salvat şi Geoplaneta), cu un capitol
dedicat României, şi câteva în franceză, engleză şi alte limbi. Este esenţială promovarea
acestui tip de publicaţii prin acordarea de facilităţi autorilor ghidurilor şi prin stabilirea
contactului direct cu editorii lor. În unele cazuri, crearea unui ghid poate fi studiată, chiar
dacă sumar, în cooperare cu un mediu de comunicaţii, astfel încât să poată fi distribuit
printre cititorii acestuia, rezervând un număr de copii în plus pentru uzul Oficiului de
Turism, promoţii etc.
- Ghid de afaceri. Publicarea unui ghid de afaceri din România ar trebui, de asemenea,
încurajată, ceea ce, pe lângă aspectele turistice asenţiale, va conferi informaţii despre
oportunităţile de afaceri pe care România le poate oferi spaniolilor, în special în lumina
integrării României în Uniunea Europeană. Ghiduri asemănătoare, editate în scopul
amplificării Uniunii Europene, au fost foarte folositoare şi foarte bine primite.
37
- Cooperarea cu marile grupuri de vânzări verticale – El Corte Inglés, Marsans,
Globalia, Barceló, Viajes Iberia, Eroski etc. – şi acelea care le administrează – Gea, Over,
Unida, Star, Europa Viajes, Gebsa etc. – nu sunt doar responsabile pentru o mare parte din
vânzările din Spania, dar ele organizează şi activităţi comune (seminarii, broşuri,
publicitate, cumpărări etc.). De aceea este importantă menţinerea unei relaţii fluide cu
acestea şi planificarea unor activităţi comune.
- Promovarea imaginii lui Dracula. Deşi suntem conştienţi de faptul că această temă
naşte controverse, susţinem ideea exploatări imaginii Contelui Dracula, pe care sute de
cărţi şi filme au făcut-o populară în întreaga lume. Pe lângă personajul real (Vlad Ţepeş),
care este respectat de un mare număr de români şi cel literar creat de Bram Stoker, care a
avut prea puţine în comun cu realitatea transilvăneană, Dracula este o efigie care atrage
multe persoane.
- Promovarea atracţiilor culturale. România oferă atracţii culturale importante călătorului
spaniol. Potrivit studiilor efectuate, aproape jumătate din spaniolii care călătoresc în
străinătate o fac din motive culturale. Acest interes ar trebui stimulat, iar România ar trebui
prezentată ca o destinaţie culturală: oraşele şi locurile declarate Patrimoniu al umanităţii,
mănăstiri, tradiţii, muzee etc.
- Creşterea nivelului de cunoştinţe despre România. Este importantă extinderea şi
promovarea culturii generale despre România printre profesioniştii turismului şi, normal, şi
în cadrul marelui public. Ar fi oportună crearea unui ghid fundamental pentru România
care să fie distribuit printre profesionişti.
3.3. Prezentarea turismului cultural din două oraşe având grade diferite
de dezvoltare - Málaga (Spania) şi Galaţi (România)
3.3.1. Málaga şi turismul cultural

Málaga este un oraş mare, aşezat în sudul Spaniei şi reprezintă unul dintre destinele
turistice cele mai importante din Spania, Europa cât şi de pe litoralul Mării Mediterane.
Este oraş municipiu şi centru geografic de pe Costa del Sol. Málaga este un oraş
cosmopolit, situat întru-un golf încântător din sudul Andalusiei. Málaga, în acest început de
ani ai secolului XXI, este expus la numeroase schimbări în privinţa dezvoltării sale. S-a
încercat şi se încearcă o poziţionare bună, ca oraş în general, ca oportunităţi economice,
38
sociale şi culturale pe care le prezintă. Are o imagine de oraş pozitiv, atractiv prin
investiţii, prin cunoştinţe, prin tehnologie, prin comunicaţii.
Turismul este modelul de marketing cel mai cunoscut, şi până acum cel mai utilizat
de către alte oraşe pentru a se face cunoscut, pentru a concura pe piaţa turistică. Este cel
mai bun aspect pe care îl poate da un statut urban. Dar până la marketingul turistic, trebuie
stiut, că cu o marcă recunoscută cu bune şi variabile produse şi bine comercializate trebuie
să fie marketingul urban. Marketingul urban merge mână în mână cu turismul urban şi
necesită mult sprijin din partea sectorului privat şi public pentru a-şi face o imagine de
marcă precum un oraş ca Málaga. Pe parcursul următorilor ani schimbarea va fi să atragă,
nu numai turişti şi vizitatori, dar de asemenea negoţ şi investiţii, în definitiv, bogăţie,
muncă şi bunăstare. Un efort în beneficiul fiecăruia. Obiectivul este de a aduce acest oraş
ca o destinaţie turistică de primă clasă în panorama Turismului Cultural şi Urban.
Sunt numeroase realizările care caracterizează Málaga în acest sector turistic:
- Centrul de Artă Culturală Málaga,
- Muzeul Picaso,
- Fundaţia Picaso,
- Palatul Ferial şi de Congrese,
- Palatul Sporturilor
- Palatul de Atletism, alte echipamente culturale etc.
Toate acestea au fost proiecte şi astăzi fac parte din oferta Málaga.
Clima şi oamenii din Málaga sunt valorile sale cele mai dragi ceea ce face diferiţa
de celelalte destinaţii. O climă de invidiat şi oameni drăgăstoşi. Dar în afară de acestea
misiunea este de a pune în
valoare patrimoniul, obiceiurile şi tradiţiile, sărbătorile. De asemea, acest profil de oraş
modern, cosmopolitan şi deschis lumii va fi mai mult ca nicodată comunicativ în cel mai
rapid şi uşor mod.
Este un oraş cu un nou şi reformator model de acomodare hotelieră, cu o nouă
ofertă gastromonie tradiţională, cu evenimente culturale şi sportive distribuite de a lungul
anului, cu o ofertă culturală şi de divertisment variată. Nu în zadar mai mult de 85% din
turiştii care au vizitat Málaga arătat un înalt grad de satisfacţie după ce au vizitat acest oraş.
Oraşul Málaga este situat întrun privilegiat loc natural. Factorii ambientali şi geografici au
influenţat întrun mod notoriu dezvoltarea şi evoluţia oraşului datorită mării, aşezarea între
două văi fluviale şi regimul climatic. Marea Mediterană scaldă coastele sale şi munţii o
39
încercuiesc, alcătuind o barieră muntoasă ce o apără de frig, caracterizându-se printro climă
caldă datorită mării ca reglator termic. Lunile cele mai calde sunt iulie şi august, şi cele mai
reci sunt în decembrie şi februarie, cu o temperatură medie de 22,8º C maximă şi 13 º C
minima.
În acest oraş soarele străluceşte întotdeauna. Málaga cu lumina sa spectaculară, se
caracterizează prin bulevarde imense străjuite de palmieri, o viaţă de noapte însufleţită,
muzee renumite şi restaurante marinăreşti excelente.
Litoralul Mării Mediterane are o poziţie geografică privilegiată: protejat de dealuri
împotriva vînturilor nordice, ce beneficiază de cea mai bună temperatură din Spania şi
aproximativ 300 de zile de soare pe an. Partea estică este accidentată şi iregulară, cu roci ce
penetrează din mare pe cînd partea vestică are plaje nisipoase şi line. Este zona cea mai
dezvoltată din Andalusia datorită atractivului său turistic şi demografic. Maurii au stăpînit
Málaga pînă la jumătatea secolului XV şi au convertit oraşul în unul dintre centrele cele
mai importante din Peninsula Iberică. Acest trecut ilustru a lăsat urme de neuitat în centrul
istoric din Málaga, în apropiere de fortăreaţa Alcazaba, ce datează din anul 1065 (în
prezent este un muzeu arheologic).
De asemenea, atrage atenţia vizitatorului castelul reconstruit de mauri, transformat
în actualitate într-un minunat hotel cu o vedere panoramică impresionantă. În secolul XIX,
Málaga a fost o destinaţie turistică, pe timpul iernii pentru numeroşi turişti cu o mare
putere achizitivă, oraşul fiind unul dintre cele mai elegante şi sofisticate de pe continent.
Pablo Picasso, faimosul pictor s-a născut în Málaga. În oraş putem vizita muzeul
său, Muzeul Picasso Málaga situat în Palatul Buenavista. Casa unde s-a născut, situată în
Piaţa Merced este deschisă azi publicului cu intrare gratuită pentru a vedea centru
documental, expoziţia, muzeul etc. Muzeul Picasso din Málaga s-a deschis în anul 2004 şi
oferă publicului interesat opere din diferite etape artistice
prin care a trecut Picasso. Muzeul este atracţia principală din Málaga. Clădirea muzeului
are un stil original cu porţi şi bolţi realizate cu deosebită măiestrie de către artişti
malagheni. Muzeul a fost fundat de către autoritatea locală „ Junta de Andalucía" cu
sprijinul moştenitorilor familiei Picasso, împlinindu-se astfel visul artistului. Colecţia
principală se compune din opere donate de către nepotul şi soţia pictorului. Cu această
ocazie nora pictorului, Christine şi nepotul său, Bernard au afirmat că acest proiect
demonstrează pasiunea localnicilor pentru pictor Contemplând picturile lui Picasso ne
surprinde calitatea operelor realizate la frageda vîrstă de 16 ani.Opera sa, unică în lume
40
trezeşte un imens respect pentru artist, unul dintre cei mai mari din secolul XX. Drept
mulţumire au donat o parte din colecţiile particulare galeriei de arte al muzeului Picasso
(240 de opere artistice).
Cel mai important teatru din Málaga este teatrul Cervantes unde actorul Antonio
Banderas a păşit pentru prima dată pe o scenă. Antonio Banderas a ales acest teatru în anul
2006 pentru premiera mondială a filmului „El camino de los Ingleses" („Drumul
englezilor") filmat în Málaga şi regizat de către actor.
Pentru tineri şi nu numai, principalele zone de distracţie sînt situate în Portul
Marina şi Benalmadena, Puerto Banús în Marbella. Aceste staţiuni sînt moderne, cu
numeroase discoteci şi localuri de divertisment. Málaga este mîndră de a fi un oraş modern
în inima căruia se situează zona comercială de pe vestita alee Larios , echivalentul aleii
Sierpes din Sevilla sau Bond din Londra. Strada Larios este punctul ideal de start pentru
explorarea oraşului: de aici se ramifică multiple străduţe, pieţe minunate şi doar la 100 de
metri se află catedrala din Málaga.
Pentru iubitorii de grădini şi parcuri, în centrul oraşului se află splendidele grădini
din Alameda iar la ieşirea nordică a oraşului este situat parcul botanic istoric „La
Concepción", în stil englez cu o vechime 150 de ani.
Aeroportul din Málaga, poarta de intrare în Costa del Sol dinspre Europa este unul
dintre cele mai mari din Spania datorită numărului mare de zboruri europene. În prezent se
lucrează la extinderea aeroportului pentru a permite expansiunea traficului, introducerea de
noi linii de costuri reduse.
Oraşul Málaga, în trecutul istoric „Malak” (locul peştelui sărat) a fost fundat de
către fenicieni în jurul anului 800 A.C., ca şi punct comercial cheie pentru a continua
colonizarea începută în anul 1100 A.C. odată cu ridicarea oraşului Gadiz (Cadiz). În
secolul VI A.C. ocupaţia fenicienilor a fost înlocuită de cea greacă ce a durat 70 de ani
după care oraşul a ajuns în puterea cartaginezilor. După războiul punic finalizat în anul 202
î.d.H. cartaginezii au fost expulzaţi din Málaga de către romani.
În acele timpuri, denumită de către romani Flavia Malacita, Málaga a ajuns un
important port comercial conectat cu oraşele romane din peninsulă.
Teatrul roman, situat la baza cetăţii arabe „Alcazaba", datează din acea epocă şi
este unul dintre construcţiile cele mai antice din Hispania. După căderea Imperiului Roman
Málaga a fost afectată de mari schimbări, migraţii şi colonizări de către triburi germanice,
în special vandalii "silingos". La începutul secolulul VII începe decadenţa monarhiei gotice
41
urmată de invadirea Peninsulei Iberice de către arabi dinspre coasta de nord a Africii.
Málaga cade sub ocupaţia arabă în anul 743 cînd începe convertirea oraşului într-o cetate
prosperă înconjurată de 5 enorme porţi.
Suburbiile oraşului Málaga au fost ocupate de comercianţi genovezi şi evrei ce s-au
stabilit independenţi de restul cetăţii. Abderramán III a construit Poarta Atarazanas în
secolul XIII (în actualitate este poarta de acces al pieţei centrale din Málaga). Deşi prima
încercare de recucerire a oraşului a avut loc în secolul XIV, doar în apropierea secolului
XV Regii Catolici reuşesc să pună stăpînire pe Málaga. Málaga a fost recucerită la data de
19 august 1487. Odată cu noua ocupaţie rolul comunităţilor religioase în dezvoltarea
oraşului a crescut. S-au construit o piaţă principală, denumită azi Piaţa Constituţiei şi
mănăstirile "La Victoria" şi „La Trinidad". Perioadei prospere îi urmează o epocă de ruină
:secolele XVI şi XVII au fost dominate de epidemii şi recolte sărace ce au contribuit la
instalarea unei crize economice, după expulzarea maurilor.
În secolul XVII s-a construit portul din Málaga şi au început lucrările de construire
a Catedralei din Málaga (1528), lucrare terminată abia în secolul XVIII, perioadă în care
predomina stilul baroc. Odată cu extinderea portului situaţia economică a oraşului Málaga
s-a imbunătăţit. În secolul XIX în Málaga are loc o importantă dezvoltare urbană marcând
o delimitare între zona industrială şi cea rezidenţială, cu vile şi hoteluri impresionante. Au
fost deschise străzile principale, Marqués de Larios şi Alameda Principală. Efectele
negative din acea epocă au fost: criza economică şi impactul politic al tiraniei regelui
Fernando VII (a ordonat uciderea ilegală a Generalului Torrijos şi a oamenilor săi). În
memoria Generalului Torrijos s-a înălţat monumentul situat în piaţa „La Merced", denumit
Obeliscul, ce în prezent este centrul de desfăşurare a numeroaselor activiţăţi şi sărbători
culturale din Málaga.
Primele decade ale secolului XX nu au fost prea prospere dar în anii 60 a luat avînt
dezvoltarea turismului în Spania, situaţie ce a transformat total Málaga. Milioane de turişti
au ales ca destinaţie de vacanţă Málaga şi mii de străini şi-au stabilit rezidenţa în provincie.
Astfel Málaga a ajuns unul dintre cele mai importate oraşe din Spania, una dintre cele mai
moderne capitale din Europa datorită varietăţii
culturale prezente. Din anul 1992 Málaga se bucură de o infrastructură magnifică,
bulevarde extinse, conexiuni naţionale, şosele şi autostrăzi moderne cît şi un aeroport de
importanţă în Europa.
42
Cetatea Alcazaba este un punct important de referinţă în Málaga. Fortăreaţa
datează din secolul VIII, cu toate că cea mai mare parte a structurii aparţine secolului XI.
Intrarea în cetate se realizează pe poarta Cristo, unde s-a celebrat prima liturghie după
recucerirea oraşului Málaga de către creştini. Cetatea Alcazaba a fost ridicată deasupra
unui zid dublu şi turnuri rectangulare. Rampa de acces începe urcuşul în zigzag pe strada
Alcazabilla de unde se poate observa cum ruinele zidului cetăţii urcă pe deal. Aleea ce urcă
este ornamentată de porţi fortificate, înfrumuseţate cu coloane şi „capiteles" romane.
Labirintul de intrări şi cotituri transformă lungul urcuş într-un joc distractiv. După arcul
Cristo se găsesc grădinile arabe cu minunatele lor vegetaţii brodate cu flori de iasmin şi
caprifoi. Odată ajunşi sus pe zid se poate admira peisajul atractiv a oraşului Málaga şi
portul.
Castelul Gibralfaro - Fortăreaţa este unul dintre muzeele maure cel mai bine
conservate din Spania. Această fortăreaţă a fost sistemul de apărare a oraşului arab Málaga
împreună cu zidurile cetăţii dispărute între timp. Această magnifică construcţie datează din
secolul XIV şi a fost înălţată din ordinul lui Yusef I din Granada, pe un vechi aşezămînt şi
far fenician, de unde provine numele castelului "gebel-faro" (stânca farului). Castelul este
renumit, fiind scenariul final de cucerire a oraşului Málaga de către Regii Catolici în anul
1487. După un asediu de trei luni armata castellană a reuşit să ocupe oraşul apărat de către
15 000 soldaţi africani şi războinici malagheni. Aceştia au cedat doar în faţa foametei, după
ce regele Ferdinand a pus stăpînire pe cetate. Tot ce a mai rămas în picioare din acest
monument sunt turnurile de apărare ce se ridică maiestuoase deasupra pădurii de pini şi
eucalipţi.
Catedrala din Málaga a fost construită între anii 1528 şi 1782 în apropierea unei
moschei.Deşi în planurile iniţiale apăreau două turnuri, în lipsa banilor a fost terminat doar
un turn. De aici vine numele popular al catedralei, „La Manquita". Combinaţia de stiluri
este evidentă deoarece catedrala s-a construit de-a lungul a 254 de ani de muncă;
predomină stilul renascentist dar se poate observa o combinaţie a stilurilor gotic, baroc,
izabelin, neoclasic etc. În exterior, se pot observa trei arcuri cu cele trei porţi de acces
decorate cu marmură de diferite culori. Deasupra porţilor există medalioane: cele de la
porţile laterale reprezintă patronii din Málaga, St Ciriaco şi St Paula, iar medalionul central
reprezintă o scenă biblică. În interiorul bisericii te surprinde imensitatea ei: compusă din
trei încăperi de aceiaşi înălţime, partea centrală fiind mai extinsă. Pentru a asigura
43
stabilitatea catedralei, arhitectul a folosit un sistem original de piloni cruciformi cu coloane
corintene şi a combinat elemente clasice cu elemente renascentiste.
Întregul templu este acoperit de bolţi minunat decorate. Decorarea locurile pentru
cor a fost realizată de vestitul Pedro din Mena, ce a realizat 42 de sculpturi. Alte opere de
artă ce atrag atenţia vizitatorului sunt orgile în stil baroc şi pupitrele de marmură cu motive
ecleziastice. Capelele laterale ascund adevărate opere de artă: statuia Maicii ce plînge
Pedro din Mena, Cristos pe cruce de Alonso din Mena, Sfînta Virgen Rosario de Alonso
Cano etc.
Biserici:
Biserica Martirilor - Fondată în anul 1847 în memoria martirilor oraşului, această
frumoasă biserică se caracterizează printr-un stil vasal creştinesc şi un decor abundent
baroc în interior: sculptura barocă a lui Francisco Ortiz.
Biserica Santiago - Fondată în anul 1490, la această biserică atrage atenţia turnul
în stil vasal şi interiorul baroc cu capele deosebit de frumoase. O atracţie a bisericii este
„Certificatul de botez" al pictorului Pablo Picasso, expus în interior.
Biserica Sfîntul Cristo de la Salud - Această biserică din secolul XVII este deosebit
de atractivă , în special interiorul cu un altar senzaţional şi o boltă magnifică.
Biserica Sf. Ioan Botezătorul - Biserica a fost construită în anul 1490 dar turnul ei
în stil baroc a fost completat în anul 1770. În interior putem admira cîteva capele elegante
şi altarul. Portretul Sfîntului Ioan din secolul XVII este opera lui Francisco Ortiz.
Santuarul Victoria - Biserica s-a înălţat în anul 1487 pe locul unde Regii Catolici
şi-au ridicat tabăra în timpul asediului oraşului. Principala atracţie a sanctuarului este
altarul principal. În interior se află cripta conţilor Buenavista, cei ce s-au ocupat de
reconstruirea bisericii în secolul XVII.
Muzee
Muzeul arheologic este situat în castelul fortăreaţă Alcazaba şi în interior sunt
expuse rămăşiţe arheologice din epoca feniciană pînă la cea maură. În timpul restaurării
cetăţii s-au descoperit alte rămăşiţe precum: sculpturi romane, mozaice, ceramică arabă etc.
Muzeul Catedralei - În muzeul din interiorul catedralei din Málaga se pot admira
picturi religioase, sculpturi şi manuscrisuri.
Muzeul de Arte Frumoase este situat în vechiul palat Aduana. La parter sunt expuse
picturi, sculpturi, mobilă şi ceramică din epocile gotică, renascentistă şi barocă (opere de
44
Ribera şi Pedro Mena). În alte încăperi sînt prezentate opere contemporane şi picturi
malaghene.
Muzeul de Arte şi Obiceiuri populare - Operele expuse în muzeul de Arte şi
Obiceiuri populare din Málaga prezintă evoluţia vieţii cotidiene malaghene începînd cu
secolul XVII pînă în zilele noastre: îmbrăcăminte de epocă, obiceiuri de gătit, decoraţiuni,
etc.
Când soarele apune în Málaga, este momentul de ieşit pe stradă şi de a te bucura de
tot ce îţi oferă acest oraş minunat. Fie relaxându-te pe o terasă liniştită sau dansând în una
din multiplele discoteci oferite de Málaga.
Zone de divertisment în Málaga
Piaţa Uncibay - Cea mai diversă şi extinsă zonă de divertisment nocturn se situează
în jurul Catedralei din Málaga, pe străzile Granada şi Beatas cât şi pe străzile din
apropierea Pieţei Uncibay. La Malagueta (la sud de la piaţa taurină). Aceasta este o zonă
modernă a oraşului unde putem găsi terase şi baruri de modă pentru tineri, restaurante şi
pub-uri dintre cele mai exclusive de Málaga. Pe lângă acestea există şi restaurante
tradiţionale unde cei interesaţi pot degusta bucătăria tipică andaluză.
El Palo/ Pedregalejo - Barurile şi terasele din zona El Palo şi Pedregalejo mai
păstrează farmecul tipic din Málaga deşi există în zonă numeroase şcoli de limbă spaniolă
pentru studenţii străini. Se constă o prezenţă masivă de turişti străini în baruri, pe plajă sau
la terase degustând o porţie tipică spaniolă, denumită „tapa" însoţită de un vin din zonă.
Noaptea târziu se poate petrece cu prietenii în baruri, discoteci şi cafenele moderne
sau poţi trimite un e-mail din numeroasele Internet cafe. Málaga este oraşul ideal pentru a
lua masa cu prietenii sau în familie. Localnicii adoră gastronomia tipică din Málaga, de
altfel locurile unde se desfăşoară adevărata viaţă socială a malaghenilor sunt barurile şi
restaurantele oraşului. Oferta gastronomică este nelimitată şi la un preţ rezonabil, meniuri
de 6 euro. „Tapas", obicei specific andalus, sînt mici porţii de diverse platouri ce se pot
degusta în multe baruri din oraş la un preţ accesibil. Málaga este în mod special renumită
pentru peştele prăjit de diferite specii locale: sardine, somoni pui, anşoa consumat în
compania unui pahar rece de vin din multiplele bodegi ale oraş. Cel mai proaspăt peşte din
Málaga se poate degusta în zona Palo, fost sat pescăresc.
Málaga - Capitală Culturală Europeană
Málaga aspiră să fie în 2016 Capitală Culturală Europeană. Începând din momentul
în care a dorit lucrul acesta toate instituţiile publice au centrat forţele în a da oraşului un
45
remune internaţional, să ofere un evantai cultural. Málaga are o istorie foarte importantă
din punct de vedere cultural: la Generación del 27, Picasso, María Zambrano, şcoala de
pictură din secolul XIX.
De atunci, Málaga s-a transformat puţin câte puţin în punct de referinţă în Spania
prin multe activităţi, prin Festivalul de Teatru, Festivalul de Cimenatografie Spaniolă,
Orchestra filarmonică a oraşului Málaga, Teatrul pe Stradă, Săptămâna de Cinematografie
Fantastică, prin tradiţii, cum ar fi Săptămâna Sfântă sau Feria şi prin multe concerte şi
expoziţii care confirmă activitatea culturală de care ne putem bucura.
Málaga s-a făcut cunoscută prin turismul de plajă. Acum se doreşte a fi o
transformată în turism cultural, prin crearea mai multor teatre, mai multor expoziţii,
cimematografe, mai festivaluri şi mai multe oferte de petrecere a timpului liber.
Málaga a prezentat o ofertă culturală în acord cu tipul oraşului ce este, un oraş în
plină expansiune şi important destin turistic. Nu doar Muzeul Picasso i-a oferit un brand
strălucitor. Aproape în toate lunile anului se găsesc opţiuni foarte recomandabile care se
găsesc în oferte permanent. În plus, se pot adăuga o serie de evenimente anuale ca:
Festivalul de Cine Spaniol, Festivalul de Jazz sau Festivalul de Teatru care an de an a
obţinut un înalt prestigiu. De astfel s-au putut bucura de vizita Circului Soarelui, la fel şi de
mumeroase concerte şi piese de teatru de mare importanţă.
În 2006 s-a obţinut un venit de 3.410 milioane de euro de pe urma turiştilor,
conform datelor oferite de Organizaţia de Turism, Comerţ şi Sport din Andalusia, la
inaugurarea Sărbătoarei Internaţionale de Turism Cultural care s-a desfăşurat în Málaga la
nivelul regiunii Andalusia. Din care 6,2 milioane de pe urma turismului cultural, adică 25%
din numărul turiştilor. Profilul călătorului, conform departamentului Guvernului Andaluz,
se prezintă astfel: 4 din 10 turişti au între 30 şi 40 ani, prezintă o mare putere de
achiziţionare,au un venit zilnic de cheltuieli de 58,65 euro.
De astfel cultura va fi unul dintre marile complemente în Málaga, va fi o
oportunitate pentru că permite nestaţionalizarea, teritorializarea turismului şi îl face mai
competitiv. Forţa unui oraş turistic cultural nu este incompatibilă cu dezvoltarea turismului
tradiţional de plajă şi soare sau cu cel de congres. Málaga s-a apropiat pentru prima dată de
trei milioane de turişti în cursul anului 2007.
Turiştii din Málaga, în total 722.398, au crescut cu 6%, în timp ce locuinţele din
oraş au avut un total de 1.291.031 pe înnoptare şi un număr de paturi în creştere cu 21%.
46
Oraşul are o capacitate de creştere în oferta s-a hotelieră, creştere datorată ca
urmare a necesităţilor sale. Turiştii care au înoptat în oraş au facut-o ca o escapadă la
sfârşitul săptămânii, interesaţi de oferta culturală şi monumentală a oraşului Málaga stând
la bază Picasso ca reclamă. Majoritatea sunt spanioli, care călătoresc în pereche şi
utilizează internetul ca să şi organizeze călătoriile. În jur de un milion au ajuns în oraş cu
excursii programate şi 900.000 persoane de manieră independentă.
În ceea ce priveşte profilul turistului, prezintă o vârstă cuprinsă între 34 şi 48 ani şi
sunt directori, funcţionali şi liberi profersionişti iar 59% dintre ei au mai fost în oraş şi 45%
şi-au organizat călătoriile prin intermediul internetului, în timp ce 40,65% prin intermediul
agenţiilor.
Biroul de informare turistică din Málaga a contabilizat în perioada ianuarie-
februarie 2007 un total de 17.864 vizitatori britanici. 95 % din vizitatorii britanici
chestionaţi definesc experienţa în Málaga ca una pozitivă sau sau mai puţin pozitivă şi 96%
au manifestat o intenţie clară de a se întoarce.
În ceea ce priveşte motivaţia de a călători, vizita culturală ocupă un loc principal în
rândul turiştilor britanici, reprezentând principalul motiv al călătoriei în 92% de cazuri.
Tabel nr 4.: Locuri de cazare din regiunea Andalusia
Oraş din Andalusia Număr total de locuri în
hotel
Málaga 72.672
Cádiz 28.973
Almería 26.931
Granada 20.072
Sevilla 18.092
Huelva 13.734
Jaén 6.054
Córdoba 5.813
Sursa: Sistemul de Analiză şi Statistică a Turismului din Andalusia (SAETA)
Málaga deţine cel mai mare procentaj de locuri în hoteluri, acaparând 37,6% din
totalul andalus de 193.273. După Málaga se situează Cádiz, urmată de Almería, Granada,
Sevilla, Huelva, Jaén y Córdoba.
47
După registrul de activităţi turistice, provincia Málaga acaparează mai mult de
jumătate din 6.474 locuri hotel de cinci stele existente în Andalusia. Mai exact are 55,9%
din locurile de maximă categorie. În provincia Málaga cel mai mare număr de locuri
corespunde hotelului de patru stele, 32.329, deşi cele mai căutate sunt cele de o stea care
sunt doar 1.462 paturi. În ceea ce priveşte locurile de hotel disponibile, Málaga de
asemenea se găseşte în frunte cu 64.456, ceea ce presupune 38,2% din 168.656 paturi ce
sunt în hotelurile înregistrate în Andalusia.
Tabel nr 5.: Număr de apartamente înregistrate destinate turismului în regiunea

Andalusia
Oraş din Andalusia Număr de apartamente
înregistrate destinate turismului
Málaga 273
Cádiz 50
Almería 36
Granada 66
Sevilla 13
Huelva 0
Jaén 26
Córdoba 4
Sursa: Sistemul de Analiză şi Statistică a Turismului din Andalusia (SAETA)
Există 485 de apartamente înregistrate în Andalusia şi mai mult de jumătate, 56,2%

se găsesc în Málaga. În acest caz Granada urmează după Málaga la mare distanţă, cu 66
apartamente, apoi urmează Cádiz, unde sunt 50, Almería are 36, Jaén dispune de 26 de
apartamente înregistrate, în Sevilla sunt 13 şi în Córdoba patru. Procentajul de locuri
înregistrate în apartamnente care corespund Málaga sunt 30.049 din 49.220 ce sunt în toată
regiunea. Hotelurile de pe Coasta de Sol au înregistrat anul trecut 907.615 de înoptări,
numai în luna februarie cu un 8,3 % mai mult decât anul 2006 în aceeaşi lună.,din care
567.589 au fost generate de către străini, ceea ce presupune o creştere interanuală de
11,8%. După datele Institutului Naţional de Statistică, hotelurile malaghene au găzduit în
luna aprilie un total de 264.816 turişti , un 4,1 % mai mult dintre 142.525 erau spanioli
48
(+6,8%) şi 122.292 proveneau din exterior (+%1,2%). Din totalul înoptărilor de 907.615,
70.231 mai mult decât în februarie 2006, ce reprezintă 37% din totalul de înoptări hoteliere
din Andalusia. Înoptările realizate de străini în Málaga au crescut în medie cu 11,8% fată
de cele ale spaniolilor, ceea ce a făcut un 3 % până să atingă 340.026.
Ocuparea medie de locuri hoteliere din Málaga se situa în luna februarie 2008, cu
45,02% , 0,76 puncte mai mult ca în anul precedent, după datele INE. Hotelele din oraş au
gazduit 65.999 de turişti , înregistrând o ocupare medie de 59,86%. Ce presupune creşterea
cu 0,73 puncte faţă de anul 2007, luna februarie, după datele INS. Málaga a înregistrat în
luna iulie 2007, 482.605 turişti din care 55,46% erau spanioli. Înoptările s-au înregistrat în
număr de 2.002.099, din care 53,52% au fost străini.
Aria de turism realizează materiale promoţionale şi informative cu imaginea oraşului:
- Ghid de muzee - un produs nou care abundă în idea că Málaga este un oraş cu o ofertă
foarte variată în muzee. În total va fi o ofertă de 34 de muzee, (21 actuale, 3 ce se deschid
şi 10 viitoare) o ofertă dificil de comparat cu a altor oraşe de dimensiunea Málaga şi
presupune o atragere indiscutabilă din punct de vedere turistic. Ghidul are 74 pagini cu date
despre muzeu, galeria de poze şi un plan cu localizarea muzeelor în oraş.
- Lista evenimentelor din 2008 - crearea broşuri cu evenimentele care vor urma în
timpul noului an. Aceasta are ca scop anunţarea prealabilă a evenimentelor programate. La
început de an se editează agenda de evenimente cu informaţii şi detalii pentru fiecare
sărbătoare. Acest material se completează cu numeroase exemplare de diferite brosuri şi
fluturaşi informativi, hotelele, serviciile, ofertele etc.
- Ghid trimestrial de evenimente, toamna picasiană 2007
- The Book reedición (selecţie cu cele mai bune fotografii cu Málaga Ciudad şi DVD
promoţional cu Málaga Es Tuya, Vívela!, utilizată pentru realizarea de prezentări la
vizite profesionale.
- Ghid al oraşului Málaga, cu hartă.
- Picasso Azul (broşură care reflectă informaţii despre colecţia Fundación Casa Natal).
- Guía de Convention Bureau Málaga
- Málaga Walking Tours (6 rute pietonale cu oferta culturală a oraşului). Aceste rute
sunt hărţi mici de buzunar, expuse lângă un display şi uşor de identificat prin culori
diferite. Ruta Picasiană; Ruta Málaga Sacră; Ruta Málaga Botanică; Ruta Málaga
Monumentală; Ruta Málaga Tradiţională; Ruta Apă şi Piatră (plimbări prin toate
locurile centrului istoric care reprezintă istoria şi simbolul.
49
- Ghid cu hoteluri din oraş (selecţie de toate tipurile de hoteluri de 4,3,2 şi 1stea. De
fiecare se arată o poză mică cu o scurtă prezentare a caracteristicilor hotelului şi a
respectivelor sale servicii.
- Ghid de limbă spaniolă pentru străini (informaţii despre distinctele şcoli de limbă
spaniolă din Málaga care oferă cursuri de spaniolă pentru străini şi posibilităţi
culturale).
- CD’s Car cu informaţii utile despre oraş în diverse limbi.
În istoria umanităţii s-a acumulat un patrimoniu istoric artistic bogat care, în mare
sau mică măsură, nu lasă indiferent pe nimeni. Acest lucru poate fi raportat şi la oraşul
Málaga, unde vizitatorii care ajung pentru prima dată aici descoperă că pământul pe care îl
calcă poartă amprenta culturii dată de istorie.
Începutul turismului cultural - proiecte derulate
Málaga a fost cunoscută prin proiectul Málaga lui Picasso, un proiect cu un buget
de 600.000 euro care a dorit să susţină turismul cultural în oraşul malaghez. Proiectul a
început acum patru ani şi are ca scop să prezinte în fiecare din străzile sale prezenţa
pictorului ca o nouă marcă turistică. Cu acest proiect s-a obţinut un mare succes şi
actualitatea arată bune rezultate, unul la fiecare patru turişti ce vizitează Málaga o face din
motive culturale. Ca urmare turiştii care vin sunt mai interesţi să cunoască oraşul şi istoria
lui în comparaţie cu perioada anterioară în care veneau numai pentru turismul de plajă. 15
În ultimii cinci ani oraşul a încorporat noi spaţii ca Muzeul Picasso Málaga –
inaugurat în 2003-Centrul de Artă Contemporană (CAC)-deschis în februarie în acelaşi an-
ce s-a situat în primă linie ca panoramă expozitivă naţională şi internaţională. De
asemenea, trebuie menţionat proiectul Málaga în Flamenco care e la a treia ediţie bianuală
sau Festivalul Málaga-cine Spaniol. Málaga este sprijinită de numeroase instituţii publice şi
de iniţiative private.
O dată a schimbat oferta culturală malagueză: 27 octombrie 2003. În această zi şi-a
deschis porţile Muzeul Picasso Málaga. Noua instituţie ocupă un loc în centrul oraşului.
Mai mult de un milion de persoane au trecut prin centru în ultimii cinci ani. În acest timp,
Muzeul Picasso Málaga s-a consolidat ca centru expozitiv cel mai vizitat din Andalusia şi
a colaborat cu alte muzee dedicate artiştilor din Barcelona, Paris şi Antibes (Franţa). De
asemenea, activităţile paralele expoziţiilor şi programele pedagogice pe care le-a iniţiat
15
Diario Sur 16 mai 2007 El sueño de la capitalidad europea
50
această instituţie a servit pentru a dinamiza într-o manieră notabilă viaţa culturală
malaghenă.
Aproape de aceeaşi manieră, CAC Málaga s-a stabilit în cei patru ani de existenţă
ca o mare escaparate de artă contemporană a oraşului. Artişti de prim ordin internaţional ca
Alex Katz, Neo Rauch, Anish Kapoor sau Ron Mueck au oprit în acest spaţiu municipal, ce
a situat Málaga pe harta mondială a tendinţelor artistice inovatoare. Proiectul are un buget
de 72 milioane euro. Un nou proiect presupune mărirea Centrului de Artă Contemporană
dublu ca suprafată cu un buget de 7 milioane, care vor aduce mulţi arhitecţi dintre cei mai
prestigioşi din lumea întreagă.
Timp de mulţi ani oraşul a fost un deşert cultural
În afara faptului că era unul dintre cele mai populate oraşe ale ţării, Málaga avea o
infrastructură culturală minimă. Era tristul proverb popular „Málaga, oraş brav, cu mii de
taverne şi o singură libărie". La începutul anilor 70 din secolul trecut odată cu crearea
Universităţii, oraşul a mers lent dar cu paşi fermi spre schimbare în acest sens. Acest
proces s-a accelerat şi confirmat în ultimii 20 de ani până la configurarea unei noi
panorame culturale întradevăr atractivă cu o reţea de muzee de prim ordin şi organizarea de
multiple activităţi culturale.
Málaga caută operatori specializaţi în turism cultural, agenţii care să vândă în
cataloagele lor pachetele turistice cu vizitele la muzee şi monumente, sărbătorile populare
sau gastronomia- reclame cu care atrag. Anul trecut turiştii care au fost în Andalusia au
fost atraşi de oferta culturală generând un venit mai mare de 2.500 milioane euro.
Importanţa ecestui eveniment este probată cu cifre, unic specializată în turism cultural din
Europa. Conform datelor furnizate de Biroul de Turism de la Madrid, anul trecut au fost
7,3 milioane de sosiri de turişti internaţionali cu motiv cultural, ceea ce presupune 13,2%
din totalul de vizitatori străini primiţi de Spania. Aceşti turişti cheltuie în călătoriile lor
dublu decât restul turiştilor şi în plus se bucură de o şedere mai lungă, ce numără un număr
de 8 zile faţă de 3 obişnuite ale restului care optează pentru a se odihni. Din 50 de turişti
care ajung în Andalucia, 46 trec prin Málaga, ca o creştere a numărului de turişti culturali
faţă de anul 2007. Aceştia au reprezintat 10% din total. Deşi turismul cultural din Malaga a
ajuns să fie cunoscut, actorii implicaţi continuă să insiste pe promovare şi de asemnenea pe
comercializare atât cu agenţiile cât şi cu opertorii tradiţionali cum sunt noile canale online.
Se lucrează la elaborarea unui ghid şi a unor produse care să facă posibilă ca
această comunitate să intre în circuitul capitalelor europene culturale cum sunt Roma, París
51
sau Praga. „Ágora Mediterráneo” - oraşul ca spaţiu cultural - este un alt proiectul care
constă în a face oraşul malaghen într-un spaţiu unde să trăiască cultura, în care se pune
accentul pe modul de viaţă, obiceiuri, manifestări artistice, cunoştinţe şi tradiţii. Málaga
este recunoscută internaţional pentru respectul, integrarea culturilor şi diversitatea de
persoane.
Centrul Istoric se transformă într-un Megamuzeu care să reflecte această imagine
culturală şi turistică cu proiectele integrale pentru muzee şi arte publice, care se doreşte să
se extindă în restul oraşului. Această difuziune pentru spaţiul urban s-a concretizat în
dotarea cu echipamente de ultimă scală, cum ar fi Auditoriul sau Palatul de Muzică, ca
element capabil să se convertească într-o referinţă internaţională pentru calitatea sa şi
inovarea, atât de constructivă ca şi programe. Obiectivele acestui proiect sunt:
- Crearea unui muzeu deschis sau Megamuzeul în centru istoric al oraşului. Constă în
profitarea de spaţiul urban şi a resurselor arhitectonice şi arheologice existente, pentru a
forma un element unic cu un program muzeistic şi de artă publică capabil să ofere o
cunoaştere completă a evoluţiei istorice culturale a Malagăi de la fenicieni până în zilele
noastre, 3000 de ani de istorie. În acest sens, se mizează pe conceptul de muzeu, înţeles
mai mult ca conţinut de artă, ca centru de activitate, cu centru propriu unde se manifestă de
formă distinctă modul de a fi şi de a face a lucrurile ale malaguenilor. Caracteristicile şi
elementele bazice ale Megamuzeului sunt: situarea ca şi axă de referinţă în triunghiul
format de străzile Alcazabilla, Cister şi Granada, cu integrarea portului. Remodelarea şi
crearea spaţiului urban pentru a le dota cu o imagine de mare calitate şi proiecţie unitară şi
structurată. Crearea de noi elemente care pot fi expresii ale momentului cultural actual cum
ar fi centru de artă contemporană şi/sau un centru de interpretare a istoriei şi culturii
malaghene şi/sau un centru de investigarea sociologică şi culturală. Introducerea Muzeului
Picasso în cadrul Megamuzeului, ca element de religvă, punct de atracţie, central şi interes
mondial care poziţionează conjunctura într-o situaţie unică. Dezvoltarea porneşte de la
participarea oraşului la ateliere şi artă plastică, la gastronomie, arhitectura centrului istoric
până la schimb de cultură.
- Gestionarea integrală şi profesională a proiectului, atât de la construcţie până la
exploatare se realizează atât pentru pentru a se bucura malaghenii cât şi turiştii. Este
necesar stabilirea unui echipament multidisciplinar de arhitecţi, urbanişti, artişti,
economişti, sociologi, peisagişti, etc. Este important de asemenea să se elaboreze şi să fie
disponibil pentru orăşeni şi vizitatori toate tipurile de materiale şi ghiduri care să
52
promoveze informaţia şi orientaţia despre trasee, activităţi şi fondul de interes.
Magamuzeul se vrea cunoscut de asemenea ca un cartier de cunoştinţe unde se arată
conceptul de muzeu viu cu suport de TIC (technologie de comunicare şi imagine). Pe de
altă parte în propria gestiune a Megamuzeului, se vrea un sistemul de informare şi
interacţiune cu vizitatorii de cea mai avansată technologie de comunicare şi imagine.
Crearea unui plan director a culturii şi artei publice care ordonează şi proiecteză uzul
spaţiului public începând cu centrul istoric şi extinzându-se în restul oraşului. Megamuzeul
Centrului Istoric din Málaga este elementul fundamental şi catalizator al proiectului Ágora,
şi serveşte pentru a impulsiona la punerea în valoare a importantelor manifestări istorice-
creative publice.
- Construirea unui mare auditoriu de nivel international care se dirijează spre noua
orientare culturală şi turistică de conjunctură metropolă. Auditorul se doreşte amplasat pe
litoral facilitând intrarea din oraş spre mare. Auditoriul va fi ca o poartă privilegiată de
acces la lectură a metropolei malaghene. Edificiul ar trebui să fie un mare eveniment
important arhitectonic, un edificiu totem.
- Foarte importantă este infrastructura culturală, programarea şi crearea de activităţi
culturale şi de artă publică atractive şi de calitate de un mod continuu şi stabil. Programare
culturală trebuie să fie gândită în aşa fel încât să mărească capacitatea de atracţie turistică.
Clima, aşezarea naturală privilegiază alcătuirea unui program cultural de prim ordin şi
programe adecvate de potenţiere a artei, consolidat în principalele locuri de interes turistic.
- Formare specializată. Pentru a fi înţeleasă arta şi cultura de către turişti trebuie să îi
informeze, formeze şi să comunice caracteristicile manifestaţiilor artistice şi culturale,
evoluţia sa şi să ştie problemele actuale. Cursurile şi seminariile, cu vocaţie de formare
continuă pot fi date în cadrul conferintelor de către personalităţi şi artişti malagheni care să
motiveze gustul pentru manifestările culturale. Universitatea are de jucat un rol important
în elaborare formării datorită titularizării proprii, mastere etc, în general, cu studentii din
anul trei.
- Industria culturală. Proiectul Agora va rămâne incomplet dacă oraşul nu este capabil să
profite de forţa de atracţie culturală pentru crearea în jurul ei de activităţi productive
generatoare de bogăţie şi de angajaţi de calitate. Cererea de produse şi servicii culturale,
care sunt proprii proiectului Ágora, se vrea stabilită de condiţii şi de mediu necesar pentru
a face să apară întreprinzători locali care să se implice.
Astfel se lucrează pe trei arii:
53
- Încurajarea culturii prin crearea de activităţi culturale diverse;
- Dotarea spaţiilor cu echipamente pentru întreprinzătorii legaţi de cultură şi artă,
impulsionarea formării dirijate a potenţialilor întreprinzători culturali şi orientarea tinerilor
să se implice în ambientul cultural;
- Finanţarea adecvată pentru întreprinzătorii culturali;
- Participarea activă a sectorului privat. În toate nivelele sectorului privat, bine conduse
de către întreprinzători şi/sau promoterii culturali, patronate private care să se implice în
realizarea proiectului care poate avea succes şi se găseşte ca o combinaţie publică privată
adecvată şi sustenabilă în termeni finaciari;
- Utilizarea tehnologie pentru informarea şi comunicare ca instrument de difuzare şi
inţelegere a culturii. Proiectul trebuie să se facă să se simtă ca fiind pentru toti.
Pentru îndeplinirea acestor obiective sunt necesare:
- Programe ambiţioase de implicarea a orăşenilor în cultura locală şi în dezvoltarea sa;
- Participare activă în special cu elementele care ţin de programa culturală;
- Introducerea activităţilor culturale şi educative în oraş;
- Propunere de acţiuni;
- Impulsionarea şi dezvoltarea studiilor, investigaţiilor şi planurile de difuzarea a
dispozitivelor corespondente obiceiurilor malaghene care potenţiază cunoaşterea şi
identificarea malaghenilor cu patrimoniul lor istoric, artistic şi cultural;
- Participarea activă a Universitaţii în înţelegerea şi dezvoltarea oraşului Malaga ca oraş
cultural;
- Generarea de nivele înalte de participare activă a orăşenilor şi vizitatorilor în viaţa
oraşului şi în special în configurarea Megamuzeului din Centrul Istoric;
- Dezvoltarea de noi forme de apropiere a cetăţenilor în bogăţia culturală şi artistică a
oraşului: utilizarea internetului, concursuri, forum de dezbatere etc;
- Potenţierea gastronomiei malaghene sprijinind industria, mărind inovarea, creaţia şi
investigarea în acest câmp. Bucătăria malaghenă trebuie să se consolideze ca centru de
nouă bucătărie andaluză;
- Dezvoltarea de campanii continue care ajută la transmiterea respectului faţă de cetăţenii
oraşului şi grija faţă de mediul său, implicarea în conservarea sa şi îmbunătăţirea în
scopul bucurării de el şi de progresul său;
- Crearea unui circuit de activităţi productive artizanale sau un centru de expoziţii şi
vânzare artizanală, care complementează oferta comercială existentă;
54
- Organizarea în oraş a manifestărilor culturale şi artistice;
- Crearea de noi echipamente şi oportunităţi pentru industria audiovizualului şi
multimedia, producerea şi realizarea cimenatografiei;
- Crearea Muzeului de Ştiinţă şi Tehnologie;
- Potenţierea deschiderii posibilităţii muzeelor de a funcţiona şi ca laborator didactic şi
pedagogic;
- Crearea unui laboratoriu de artă unde se pot împărtăşi şi experimenta idei şi proiecte
relaţionate cu artele plastice contemporane;
- Crearea unui cod de bune practici sau un plan de calitate urban relativ a toate pieselor
în mediul public.
Alte activităţi întreprinse pentru promovarea oraşului în plan turistic-cultural:
- reabilitarea edificiilor şi monumentelor din centru istoric;
- lucrări publice realizate în centru istoric;
- utilizarea spaţiului public din centru istoric pentru demonstraţii artistice;
- construirea de noi spaţii şi servicii culturale în centrul istoric;
- crearea de intinerarii şi de rute culturale;
- campanii informative şi formative despre artă şi cultură a oraşului;
- surse de finanţare pentru întreprinzătorii culturali;
- dotarea cartierelor cu noi echipamente culturale;
- programul de cunoaştere a noilor tehnologii de informare.
Toate aceste proiecte şi activităţi au ca scop unic dezvoltarea turismului cultural şi
plasarea oraşului Malaga în rândul marilor capitale culturale europene.
3.3.2. Galaţi - oraş turistic

Oraşul Galaţi este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a
Moldovei, la 45° 27' latitudine nordică şi 28° 02' longitudine estică. Situat pe malul stâng
al Dunării, ocupă o suprafaţă de 241,5 kmp, la confluenţa râurilor Siret (la vest) şi Prut (la
est), lângă Lacul Brateş, la cca. 80 de kilometri de Marea Neagră. Oraşul se întinde pe trei
terase: Valea oraşului, cu altitudine între 5 - 7 m şi altele două, trasate aproape în formă de
evantai; prima cu o altitudine între 20 - 25 m (nucleul oraşului medieval, actualmente
centrul oraşului) şi a doua cu o altitudine ce depăşeşte 40 m (oraşul modern).
Scurt istoric: Oraşul s-a dezvoltat pe bazele unei străvechi aşezări dacice, existente
în secolele VI-V î. H, formată în vadul Dunării, localizată în sec. III undeva la sud de locul
55
actualei Biserici Precista, şi care a fost, în timp, nimicită de apele fluviului care bat malul
stâng. Prima menţionare documentară a oraşului Galati (pe atunci târg) datează din 1445
(într-un act semnat de domnitorul Ştefan al II-lea) fiind singurul port al Moldovei cu rol
important în comerţul intern, dar şi în cel polono-turc.
În 1837, Galaţiul a dobândit statutul de porto-franco (oraş liber), iar după războiul
Crimeei din 1854 - 1856 devine, împreună cu Sulina, sediu al Comisiei Europene a
Dunării. Din 1965 oraşul Galaţi cunoaşte o nouă înflorire, o dată cu începutul funcţionării
combinatului siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din Europa de Est.
Potenţialul turistic al zonei:
Monumente de Artă Peisagistică
- Grădina Publică este situată în apropierea Complexului Studenţesc şi reprezintă o
zonă deosebit de frumoasă de odihnă şi recreere. Grădina reprezintă un punct de vedere
excelent asupra Lacului Brateş. Grădina se întinde pe o suprafaţă de peste 76.000 m.p.
dominată în centru de monumentala fantană arteziană.
- Faleza Dunării este una dintre zonele reprezentative ale oraşului Galaţi. Faleza este
principalul loc de promenadă atât pentru locuitorii oraşului, cât şi pentru turişti, aici
au loc frecvente concerte muzicale şi întreceri sportive. Reprezintă aproape singura
zonă unde s-au valorificat resursele pentru agreement. Oferă un mare potenţial de
relaxare şi agreement prin bazine de înot, spaţii verzi, facilitate pentru practicarea
sporturilor.
- Plaja Dunărea, amplasată în S-V oraşului, pe o suprafaţă de 6,4 ha, dispune de
câteva amenajări şi utilităţi pentru agrement: teren de fotbal, bazine de înot.
Parcuri
- Parcul Mihai Eminescu, amenajat în 1869, se află în centrul municipiului Galaţi; acest
parc încă mai păstrează câţiva arbori contemporani cu poetul care a poposit aici de mai
multe ori în special în ultima parte a vieţii sale. În parc există un mic lac artificial şi un
loc amenajat unde în trecut fanfara militară susţinea recitaluri. În prezent este renumit
pentru existenţa celei mai vechi statui a marelui poet.
- Parcul 13 Iunie - în zona Port;
- Parcul CFR - în nordul oraşului;
- Parcul Cloşca
Edificii religioase
56
- Biserica fortificată Precista - este cea mai veche construcţie din Galaţi, valoros
monument de arhitectură romană medievală, ctitorită de Vasile Lupu şi sfinţită ca locaş
de cult în 1647. Biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos.
Biserica Precista a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă în anul 1711 de către
turci, distrusă în războaiele ruso-turco-austriece din 1735-1739 şi 1769-1774. În anul
1821, turcii distrug şi jefuiesc iar biserica. Biserica a fost refăcută şi restaurată în 1829
şi în 1859. S-a făcut o restaurare şi între anii 1953-1957 după care, biserica a fost
transformată în muzeu. În perioada 1991-1994, biserica Precista a fost restaurată din
nou şi a fost redată cultului ortodox.
- Biserica Movromol („Stânca neagră” in limba greacă) a fostei mănăstiri Mavromol
poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost construită în 1669 de Gheorghe
Duca şi refăcută de fiul său, Constantin Duca, între 1700-1703. Este singura ctitorie
domnească a doi domnitori păstrată în Galaţi. Prin hrisovul din 13 august 1765 al lui
Alexandru Ghica, în chiliile acestei biserici au funcţionat primele şcoli din Galaţi
infiinţate în 1765 (cu predare în limba greacă) şi 1803 (cu predare în limba română), ale
căror cursuri au început în ziua de Sfântul Gheorghe-23 aprilie 1766. Biserica are o
splendidă icoană Maica Domnului, iconostas de lemn sculptat şi o valoroasă
catapeteasmă adusă de la biserica Mănăstirii Sfântul Sava din Bucureşti. Păstrează
picturi murale interioare valoaroase refăcute între 1973-1975.
- Biserica Sfântul Nicolae - pe placa comemorativă stă scris: “În acestă biserică a slujit
între anii 1642-1653 Patriarhul ecumenic Athastasie III Patellarie. Alungat de turci de
pe tronul Constantinopolului şi-a stabilit resendinţa în chiliile mănăstirii Sfântul
Nicolae, cu îngăduinţa Voievodului Moldovei Vasile Lupu.”
- Biserica Vovidenia este monument istoric şi de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul
unde mai fusese o biserică. Biserica Vovidenia a fost arsă şi distrusă complet în anul
1821, restaurarea încheindu-se în anul 1851. Aici se află mormântul Smarandei Cuza,
mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
- Biserica Greacă pe 6 august 1866 s-a pus piatra de temelie a bisericii cu hramul
Schimbarea la Faţă a cărei sfiinţire s-a făcut la 17 septembrie 1872 de către episcopul
Melchisedec alături de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. Biserica este în formă de
cruce înscrisă cu turlă şi are pe latura vestică două clopotniţe. Pictura a fost realizată de
către pictorul Papadopoulos din Adrianopol.
57
- Catedrala Episcopală a Dunării de Jos a fost ridicată în perioada anilor 1906-1917,
după planurile arhitecţilor Petre Antonescu şi Ştefan Burcus. Construcţia se detaşează
în planul arhitectural local fiind concepută în stil muntenesc, cu o singură cupolă fără
abside laterale.
- Biserica Romano-Catolică a fost construită în anul 1844 şi apoi extinsă în anul 1873.
Printre obiectele de valoare artistică se numără: Altarul Mare, executat din marmură
colorată, tabloul „Sfântul Ioan Botezătorul predicând˝, Statuia Inimii Preasfinte a
Domnului Christos, Statuile Pieta şi Sfântul Francisc de Assisi.
Muzee şi monumente de arhitectură:
- Muzeul de Artă Vizuală - unic în România, a fost construit încă din 1956. Cele mai
importante colecţii sunt cele de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă (tapiserie,
ceramică, sticlă). O parte mai restrânsă a colectiilor de pictură, sculptură şi grafică, o
constituie câteva piese din secolul al XIX-lea (Aman, Rosenthal, Grigorescu) şi din
perioada interbelică (Victor Brauner, Theodor Pallady, Petrascu, Tonitza etc.), cea mai
mare parte a patrimoniului fiind format din piese de artă contemporană românească
realizate în special între 1967 - 2000. Sediul muzeului a fost construit între 1898-1900
şi până în 1965 a functionat ca Palat Episcopal. În parcul de lângă clădire este
amenajată o expoziţie de sculpturi.
- Muzeul de Istorie - amenajat în anul 1988 dispune de un bogat patrimoniu ce cuprinde
unelte, vase, podoabe, colecţii de numismatică, filatelie, artă populară şi decorativă.
Unele dintre aceste piese datează încă din epoca preistorică.
- Muzeul satului format din patru gospodării tradiţionale moldoveneşti vor putea fi
admirate din toamna acestui an. Proiectul propune realizarea unui sat tradiţional din
sudul Moldovei, de pe ambele maluri ale Prutului, datând de la începutul secolului al
XIX-lea sau chiar mai devreme.
- Universitatea Dunărea de Jos Galaţi este situată în centrul oraşului Galaţi; în clădire a
funcţionat fostul Palat al Justiţiei; în prezent, sediul Universităţii ocupă în vechiul
peisaj arhitectural al municipiului locul cel mai de seamă, datorită monumentalitaţii
sale. Acest edificiu este opera arhitecţilor Grigore Cerchez şi Vîrnav. Clădirea a fost
construită între anii 1911-1913.
- Casa memorială Costache Negri se află în comuna Mânjina; pe placuţa de la intrare
scrie „În această casă a locuit Costache Negri, pârcălab de Galaţi, militant pentru ideile
Revoluţiei de la 1848 şi ale luptei pentru unire˝.
58
- Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza - domnul unirii din 1859. Aici se află cea mai
veche şi cea mai valoroasă maşină din ţară - Dijon Button.
- Casa Lambrinidi este situată pe strada Domnească, lângă Universitate. A fost
construită de Epaminonda Lambrinidi înainte de aprilie 1879; l-a găzduit pe domnitorul
Carol I, cu ocazia unei vizite în Galaţi. A fost pe rând sediul Curtii de Apel, al Liceului
Mihail Kogalniceanu şi al Primăriei.
- Casa Macri este unică în România, a fost construită în 1910, fiind locul în care a cântat
George Enescu. A fost un imobil superb cu: candelabre de Veneţia, draperii ţesute cu
fir din aur, covoare lucrate manual în Europa, piese rare de mobilier confecţionate pe
comandă specială în Anglia, însă clădirea şi-a pierdut din originalitate pe perioada în
care acest loc a servit drept sediu pentru diverse instituţii.
- Palatul Navigaţiei - ridicat după planurile lui Anghel Saligny datează din ultimul
deceniu al secolului 19, începutul secolului 20, fiind proiectat de arhitectul Petre
Antonescu.
- Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii – În prezent, muzeul are următoarea structură:
secţii; muzeu; grădină botanică; grădină zoologică. Acvariul-are ca tematică ihtiofauna
rară şi foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane şi peşti
exotici. Patrimoniul muzeului depăşeşte 60.000 piese ştiinţifice ordonate pe colecţii:
geologie mineralogie, malacologie, entomologie, ihtiologie, ornitologie, mamalogie.
Grădina zoologică este situată la 17 km N - V de Galaţi într-o pădure rezervaţie
naturală. Tematica: păsări şi mamifere rare şi foarte rare din Eurasia.
- Palatul Administrativ (astăzi sediu al Prefecturii judeţului Galaţi) a fost ridicat între
1904-1905 după planurile arhitectului Ion Mincu, fondatorul şcolii naţionale a
arhitecturii româneşti. Pe frontonul clădirii se găseşte un ceas de mari proporţii. Fiecare
oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals Valurile Dunării
capodoperă de renume mondial a compozitorului gălătean losif Ivanovici (1845 -1902).
Decorul faţadei, în care golurile înalte ale etajului terminate cu arce de vârf de lance ca
şi coronamentul crenelat aduc o sugestie veneţiană. Materialele de construcţie folosite
la realizarea Palatului Administrativ au fost: piatra de Câmpulung, piatra de Rusciuc,
de Triest şi de Vratza, zidărie din moloane brute la subsol, cărămidă de Buzău şi de
Galaţi, olane smălţuite, grinzi de brad si de tufan, scândură de brad etc. Pe podestul
monumentalei scări de onoare se găsesc montate minunate oglinzi de cristal. Balustrada
59
scării principale este frumos decorată. Plafonul sălii de Consiliu, lambriul şi scaunele
mari se păstrează şi astăzi.
- Palatul Simion Gheorghiu a fost construit între anii 1923-1925 şi este situat pe strada
Domnească vizavi de Muzeul de Istorie.
- Turnul de Televiziune - vizibil din foarte multe locuri, Turnul de Televiziune, situat la
marginea sudică a cartierului Micro 21, în apropierea Dunării şi a bazinelor de înot,
veghează fără întrerupere de foarte mult timp oraşul Galaţi. Atât la parter, cât şi la 100
metri înalţime(zona de sus a turnului) se găseşte un restaurant, numit Perla Dunării.
Vestigii istorice:
- Locul Fosilifer Tirighina - Barboşi.
Pe la mijlocul secolului al VII-lea î. Hr., lângă cetatea geto-dacică la Tirighina-
Barboşi existentă deja, grecii au întemeiat un emporium în incinta sau în vecinătatea ei. În
secolul al II-lea d. Hr. cetatea geto-dacică a fost cucerită de către romani, care au întemeiat
pe ruinele ei un castru militar şi o aşezare civilă. Pe dealul Tirighina se observă ruinele
fostului castru roman, castrul a fost o puternică fortareaţă în anul 171 ridicată la Barboşi în
timpul împăratului Traian, reprezentând unul din punctele de sprijin ale flotei romane care
patrula pe Dunăre.
- Locul Fosilifer Rates-Tecuci - cu o suprafaţă de 1,50 ha, rezervaţia paleontologică se
află în partea răsăriteană a oraşului Tecuci, pe versantul stâng al râului Bârlad. Aici s-au
descoperit numeroase moluşte ţi fosile de mamifere din epoca cuaternara. Ca urmare a
importanţei sale ştiinţifice, punctul fosilifer a fost declarat monument al naturii.
Pe teritoriul municipiului Galaţi se află amplasate, de asemenea, numeroase grupuri
statuare care reflectă episoade istorice sau figuri proeminente ale vieţii culturale şi socio-
politice românesti:
- Statuia lui Alexandru I Cuza – din faţa Grădinii Publice - opera sculptorului Ion Jalea;
- Statuia lui Mihai Eminescu – din Parcul Central – cea mai veche statuie din ţară a fost
ridicată în anul 1911 de către sculptorul Frederick Storck; statuia se află în prezent în
parcul din centrul municipiului Galaţi care poartă numele „poetului–nepereche”;
- Statuia lui Costache Negri - fost pârcălab al Galaţiului în anii 1851-1853;
- Monumentul Docherulor - Sculptura a fost realizată în anul 1956 de către sculptorul
orădean Mircea Stefănescu;
- Statuia lui George Enescu şi statuia lui Ion Luca Caragiale se află în Grădina Publică
– realizate de Florica Ioan în 1956;
60
- Monumentul Ostaşului Român
- Monumentul Eroului Necunoscut
- Monumentul Sfântului Anton de Padova (1935) şi Monumentul Sfântului Francisc
(1926) - ambele sunt situate în curtea Bisericii Romano-Catolice, ea însăşi monument
de arhitectură construit în anul 1844;
- Monumentul Elicea şi Puful de păpădie sunt opere de artă ce aparţin aceluiaşi creator -
Mircea Roibu.
- Femeia pe valuri care face parte din compozitia statuară Pe valuri a lui Constantin
Baraschi amplasată în 1966;
- „Scara monumentală Moruzi" - în 2006 Scara s-a refăcut în întregime respectând stilul
anilor 1870, când a fost realizată la indicaţiile primarului de atunci, D. Moruzi.
- Poarta unui Vechi Han - Pe strada Egalităţii se află ruinele unei porţi monumentale,
construită din cărămidă, amplasată în zidul masiv al curţii unui vechi han, probabil, de
la începutul secolului al XIX-lea.
- Nava Tudor Vladimirescu - Se spune că ar fi cel mai vechi vapor fluvial cu motorul
original aflat în funcţiune din Europa; are motor cu aburi „mai bătrân" decât România.
În 1854, pe vremea când România nici nu exista pe harta lumii, navei Tudor
Vladimirescu i se făceau ultimele teste. Vaporul a fost construit în atelierele
Ganzdanubius din Viena, fiind dotată cu o maşină cu aburi de ultimul tip la acea vreme.
Pentru că pe atunci nu se inventase nici măcar elicea, vaporul a fost conceput să
înainteze cu zbaturi, pale din lemn montate la periferia unei roţi. Nava a fost iniţial un
împingător care trebuia să ajute navele fluviale care treceau prin zona dunăreană a
Porţilor de Fier. După primul război mondial, România a luat drept pradă de război
vaporul, ajuns în dotarea armatei austro-ungare. Romanii i-au schimbat numele în
Sarmisegetuza, au reconstruit-o în 1919 şi au relansat-o la apă. Pentru pasageri este
chiar spectaculos să urmărească prin pereţii de sticlă funcţionarea cilindrilor verticali cu
dublă expansiune, consideraţi de specialişti o adevărată bijuterie a tehnicii. Sistemul a
fost păstrat pentru că funcţionează perfect, singura modificare fiind înlocuirea păcurii
folosite la funcţionarea caldarinelor cu motorină, pentru eliminarea fumului evacuat pe
coş. La bordul ei au urcat Regele Ferdinand şi Regina Maria, Carol al II-lea, Regele
Mihai, mareşalii Averescu şi Antonescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej etc.
Instituţii de cultură:
61
- Teatrul Muzical Nae Leonard - În oraşul în care s-a născut Nae Leonard şi în care
Ivanovici a compus valsul Valurile Dunării şi a concertat în Grădina Publică, un
grup de oameni de talent şi pasionaţi de muzică au adunat în jurul lor discipoli cu
aptitudini şi voinţă de a face să înflorească cu adevărat în oraşul lor, muzica. La 15
mai 1956 a fost înfiinţat Teatrul de Operetă şi Estradă Regional, ulterior Teatrul
Muzical Galaţi, Teatrul Muzical Nae Leonard de astăzi.
Tabel 6.: Indicatori economico-financiari- Teatru Dramatic Fani Tardini

An Număr Număr Încasări
reprezentaţii spectatori Din vânzarea Alte venituri
biletelor
2006 134 21.451 90.871 49.968
2005 133 17.922 70.028 24.631
Sursa:http://www.raportprimargalati.ro/proiectele_municipalitatii.htm
- Teatrul Dramatic Fani Tardini există de peste 45 de ani. Este un teatru de repertoriu cu
profil dramatic, cu trupă permanentă alcătuită din 25 de actori, 2 regizori, un scenograf.
- Teatrul de Păpuşi Gulliver a luat fiinţă la 1 octombrie 1952. În acest interval au fost
prezentate peste 200 de titluri, (4-5 premiere pe stagiune) din literatura română şi
universală pentru copii.
Tabel 7.: Reprezentaţiuni şi spectatori Teatru de păpuşi Gulliver

An Număr reprezentaţii Număr spectatori
2006 201 21.883
2005 189 21.762
Sursa:
http://www.raportprimargalati.ro/proiectele_municipalitatii.htm
Activitatea culturală a oraşului Galaţi:

Festivalul Muzical Internaţional Leonard" a adus pe scena teatrului ansambluri,
formaţii camerale şi solişti de prestigiu internaţional din ţară şi străinătate, precum şi un
ansamblu instituţional celebru: Teatrul de Operă şi Balet din Odessa. Au fost organizate
următoarele spectacole: „Arta dansului- Fascinaţia dansului american", „Simfonia modei"
62
la care au participat solistele Didem şi Sinem Balik (Viena), „Seara indiană", turneu cu
spectacolul „Un cântec, o lume"- recital susţinut de formaţia „Artis Voice Quartet", Gala
de operă susţinută de colectivul Teatrului Academic de Operă şi Balet din Odessa şi
spectacol cu fragmente din opera „Evgheni Oneghin" cu acelaşi colectiv, „Traviata " cu
solista Yuka Nakao (Japonia), Massimiliano Drapello (Italia). Evenimentele au culminat cu
spectacolul în aer liber cu opera „Aida", manifestare unică şi de mare prestigiu institutiei,
ale culturii gălăţene, în general.
În 2006, în colaborare cu Studioul de Belcanto de la Viena, sub îndrumarea
maestrului Toma Popescu, au fost organizate cursuri de măiestrie artistică pentru soliştii
teatrului, finalizate cu o Gală a celor mai reprezentativi cursanti. Pentru personalul de
conducere au fost urmate cursuri pentru accesarea fondurilor structurale europene şi
cunoaşterea noii Legi a achiziţiilor publice. Organizatorii de spectacole au fost la rândul lor
atestaţi prin participarea la cursurile organizate de Centrul de perfecţionare de pe lângă
Ministerul Culturii. În vederea perfecţionarii colectivului de balet şi diversificarea
repertoriului teatrului s-a optat pentru montarea în premieră a baletului O Ellinas - Alexis
Zorba. Pe un subiect inspirat din viaţa şi tradiţiile poporului elen, spectacolul realizat de un
valoros coregraf grec, recunoscut pe plan european, Attilas Silvester, s-a bucurat încă de la
premieră de un mare succes, fiind primit cu entuziasm de public. Stelele Revistei la
Leonard au continuat în 2006 cu: Octavian Ursulescu, Fuego, Gheorghe Turda, Corina
Chiriac, Angela Similea. În Grădina Leonard au fost organizate seri de muzică uşoară, de
muzică populară, seri ale comunităţilor greacă, romăneşti, ucrainieană, seri de bijuterii din
creaţia de operă şi operetă, seri de comedie muzicală. La aceaste spectacole au participat
alături de artiştii teatrului şi invitaţi, precum Adrian Enache, Romica Tociu şi Cornel
Palade, formaţia de dansuri ţigăneşti Kaduna din Chişinău, solistul de cântece de petrecere
Constantin Florescu, ş.a. Pentru promovarea imaginii vieţii culturale gălăţene peste hotare,
în luna mai 2006 a avut loc deplasarea orchestrei simfonice cu o serie de concerte în
Grecia. La Lamia, la Centrul mediteranian european au fost prezentate lucrări în primă
audiţie ale unor importanţi compozitori eleni din generaţia actuală. La Atena în minunata
sală de spectacole a Centrului American a fost prezentat un concert simfonic care s-a
bucurat de un deosebit succes, cu Rapsodia albastră de Georges Gershwin.
În luna martie o delegaţie a teatrului a participat la aniversarea sopranei Vera
Revenko, personalitate marcantă a artei dirijorale ucrainiene, manifestare ce a avut loc la
Odessa în sala Filarmonicii. La premiera spectacolului de balet Alexis Zorbas a participat
63
Taxiarchis Cristopulos, consulul general al Republicii Elene, precum şi numeroşi membri
ai comunităţilor elene din Galaţi, Brăila, Bucureşti. Prin acest eveniment instituţia a
contribuit la dezvoltarea relaţiilor româno-elene, în acest sens deschizându-se perspectiva
colaborărilor viitoare cu diverse organisme culturale, din Grecia.
Festivalul Naţional de Comedie Galaţi
Teatrul Dramatic „Fani Tardini" a fost primul teatru din ţară care a organizat un
Festival al Comediei în 1976. El a reprezentat un nou prilej de deschidere şi, de ce nu, un
start pentru competiţia care a făcut în scurt timp ca Galaţiul să devină CAPITALA
COMEDIEI. Era una din cele mai importante manifestări care aduna la un loc pe cei mai
renumiţi critici, dramaturgi, regizori, directori de teatre, actori, etc, pentru a savura plăcerea
oferită de spectacolelor de comedie din întreaga ţară. Tradiţia a continuat şi după 1990,
când, sub direcţia lui Adrian Lupu, festivalul a primit o nouă denumire: FESTINGAL
(Festivalul Internaţional de Teatru - Galaţi).
Festival folcloric şi concurs de muzică populară
În zilele de 9 şi 10 Octombrie, Teatrul Muzical Nae Leonard din Galaţi desfăşoară
Festivalul Folcloric Perla Dunării, respectiv Festivalul Concurs de Muzica Populară
„Barbu Lăutaru", dedicat tinerilor interpreţilor gălăţeni.
Festivalul de datini şi obiceiuri
Aflat la a 18-a ediţie Festivalul de datini şi obiceiuri adună în fiecare an tineri şi
bătrâni din tot judeţul îmbrăcaţi în straie care de care mai dichisite, cusute special pentru
acest eveniment sau găsite prin podul bunicii, care pornesc la colindat pe străzile oraşului
şi urează trecătorilor belşug în case de Crăciun şi un An Nou bun aceasta doar după ce au
făcut un popas la catedrala episcopală, unde a primit binecuvântarea Episcopului Dunării
de Jos.
Festivalul Gulliver a început printr-o conspiraţie culturală între proaspătul director
al Teatrului Gulliver şi scriitorul Mircea Ghitulescu, în vara anului 1995. Festivalul
Gulliver a devenit unul dintre cele mai importante festivaluri de gen, după 1990 printr-o
amploare neegalată de celelalte manifestări din ţară. Este organizat de Teatrul Gulliver cu
sprijinul autorităţilor municipiului şi judeţului Galaţi.
Festivalul Internaţional al Teatrului de Animaţie „Gulliver"
Editia a XIII-a, din 2005, a adunat la startul competiţiei întregii animatţi româneşti
16 trupe din întreaga ţară şi străinătate. Cu acest prilej au fost susţinute douăzeci şi trei de
spectacole şi alte evenimente teatrale (work-shop-uri, lansări de carte etc), la care au asistat
64
1.181 de spectatori. De menţionat în cadrul festivalului s-a organizat şi prima ediţie a unui
concurs naţional de texte dramatice pentru copii. Excelenta calitate a Festivalului nostru a
creat o asemenea emulaţie printre păpuşarii români, încât, la editia a XlV-a, din 2006,
numărul trupelor participante a crescut la 20, iar numărul evenimentelor programate a ajuns
la nu mai puţin de 32, numărul de spectatori aproape dublându-se: 2.163. Anul 2007 a
reprezentat o continuare firească a evoluţiei din anii trecuţi. Deşi încă nu se lansase
invitaţiile oficiale pentru ediţia 2007 a Festivalului „Gulliver", mai multe teatre din
străinătate (Franţa, Bulgaria, Turcia) şi-au arătat dorinta de a participa cu reprezentaţii în
concurs. Pe de altă parte, Teatrul „Gulliver" a fost invitat la mai multe evenimente în plan
naţional şi internaţional: două turnee (martie şi mai) în Turcia, Sărbătoarea „Rosiere"
(Pessac-Franţa), Festivalul de la Pecs (Ungaria), două festivaluri în Turcia.
Festivalul Internaţional de Fanfare
Scopul întregului eveniment este să-i facă pe localnici şi turişti să-şi amintească de
promenadele de altădată de pe faleza Dunării. Se desfăşoara pe data de 30 aprilie-3 mai şi
este organizat de către Centrul Cultural Dunărea de Jos.
Festivalul Scrumbiei
Se desfăşoară an de an de Florii pe faleza inferioară a Dunării, organizat de către
Primăria şi Consiliul Judeţului Galaţi, care oferă concerte în aer liber susţinute de
orchestra Teatrului Muzical "Nae Leonard" şi Fanfara Centrului Cultural Dunărea de Jos, o
expoziţie gastronomică cu produse pescăreşti şi, spre seară, spectacole în aer liber susţinute
de diferite trupe.
Festival naţional de teatru în limba engleză: „English Through Acting Festival”
Organizat de către Inspectoratul Şcolar al Judeţului Galaţi, Şcolile Gimnaziale „M
Sadoveanu” şi „Sf. Ana”, precum şi Asociaţia „Orizont 29”, aflat la prima ediţie pe data de
15.12.2007, în cadrul Bibliotecii Franceze. Obiectivele concursului: valorificarea
potenţialului educativ al artei prin intermediul festivalului; dezvoltarea capacităţii de
exprimare în limba engleză; stimularea potenţialului creativ şi al muncii în echipă;
promovarea valorilor interculturale.
Analiza SWOT a oraşului Galaţi din punct de vedere cultural-turistic:
I. Punctele tari ale oraşului Galaţi din punct de vedere al atracţiei culturală-
turistică:
65
a) Oraşul Galaţi, adună pe teritoriul său câteva monumente istorice şi culturale,
arhitectonice de la vestigii istorice, biserici, muzee şi case memoriale şi monumente
arhitectonice din epoca modernă;
• Muzee şi monumente de arhitectură: Muzeul de Artă Vizuală, Muzeul de Istorie,
Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, Casa Memorială Alexandru Ioan, Casa Robescu, Casa
Lambrinidi, Casa Macri, Palatul Navigatiei, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, Palatul
Administrativ, Palatul Simion Gheorghiu;
• Edificii religioase: Biserica fortificată Precista, Biserica Movromol, Biserica Sfântul
Nicolae, Biserica Vovidenia, Biserica Greacă, Catedrala Episcopală a Dunării de Jos,
Biserica Romano-Catolică;
• Edificii de arhitectură modernă: Palatul de Justiţie, Prefectura judeţului Galaţi,
Primăria, Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, Turnul de televiziune;
• Institutii de cultură: Teatrul Muzical Nae Leonard, Biblioteca V.A. Urechea, Teatrul
Dramatic Fani Tardini, Teatrul de Păpuşi Gulliver;
• Grupuri statuare - Statuia lui Alexandru I Cuza, Statuia lui Mihai Eminescu, Statuia lui
Costache Negri, Monumentul Docherilor, Statuia lui George Enescu şi Statuia lui Ion Luca
Caragiale, Monumentul Ostaşului Român, Monumentul Eroului Necunoscut, Monumentul
Sfăntului Anton de Padova (1935) şi Monumentul Sfântului Francisc, Monumentul Elicea
şi Puful de păpădie, Femeia pe valuri;
• Vestigii istorice: Cultura Cucuteni - primele urme ale existenţei umane la Galaţi
datează din neolitic. Pe malul estic al bălţii Mălina fiind descoperite fragmente ceramice
cucuteniene, aparţinând facieşului Stoicani-Aldeni, unelte din silex şi os;
• Monumente de Artă Peisagistică: Grădina Publică, Faleza Dunării, Plaja Dunărea,
parcuri (Parcul Mihai Eminescu, Parcul 13 Iunie, Parcul CFR, Parcul Cloşca);
b) Atracţia turistică este sporită de numărul mare de hoteluri, restaurante şi
cluburi, agenţii de turism şi rent-a-car, restaurante, pizzerii, cafenele şi cluburi – în afară de
vasta ofertă gastronomică, atât cu specific local / regional, cât şi internaţional, multe dintre
acestea şi-au îmbogăţit oferta şi cu manifestări artistice (spectacole de rock, jazz,
blues,muzică populară, karaoke etc);
c) Un argument puternic în favoarea dezvoltării oraşului Galaţi ca punct de
atracţie turistică culturală îl constituie cadrul natural-geografic:
- Aşezare în apropierea munţilor Măcin, Cetatea Dinogeţia, Mănăstirea Cocoş , Bucium,
etc;
66
- Oraş la întretăierea a trei ape (Dunăre-Prut-Siret);
- Poziţia geografică a municipiului Galaţi (punct de plecare spre numeroase şi variate
destinaţii turistice).
II. Punctele slabe ale municipiului Galaţi ca punct de atracţie turistică cultural
• Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei cu privire
la valorificarea potenţialului turistic cultural şi la creditele pentru investiţii în turism de
care ar putea beneficia;
• Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al municipiului Galaţi, cauzată şi
de lipsa unui Centru de informare turistică la Galaţi;
• Lipsa mijloacelor financiare şi investiţiile mici realizate în turism, lipsa unui
mecanism durabil de finanţare pe termen lung;
• Infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate şi prost
întreţinute), lipsa unor căi de acces;
• Lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă
de circulaţie internaţională;
• Insuficienţa valorificării bazei materiale şi a logisticii etc.;
• Numărul mic de hoteluri raportat la numărul de locuitori ai oraşului;
• Lipsa unor unităţi de cazare ieftine cum ar fi un hostal;
• Calitatea redusă a serviciilor şi standardelor (de la grupuri sanitare până la
atitudinea personalului angajat) face ca turiştii să se orienteze spre alte destinaţii unde, la
preţuri comparabile, beneficiază de servicii superioare.
III. Oportunităţi de dezvoltare a turismului în municipiul Galaţi

• Dezvoltarea oraşului Galaţi, ca un centru de afaceri şi de investiţii, oferă premiza
dezvoltării turismului cultural atât prin creşterea numărului de vizitatori, cât şi prin
creşterea investiţiilor;
• Deschiderea Galaţiului ca pol de integrare europeană oferă oportunităţi
suplimentare de dezvoltare a oraşului, inclusiv în sectorul turistic, de finanţare şi de
atragere a investitorilor şi a turiştilor;
• Oportunitatea creării unui aeroportul cu tot mai multe destinaţii internaţionale;
67
• Valorificarea superioară a potenţialului turistic al municipiului, amenajarea unor
zone de agrement, înfrumuseţarea imaginii oraşului etc., reprezintă oportunităţi care pot fi
exploatate de factorii interesaţi de dezvoltarea turismului local.
IV. Riscuri în dezvoltarea turismului în municipiul Galaţi
• Utilizarea ineficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local;

• Costul ridicat al investiţiei;
• Starea precară a unor drumuri în municipiul Galaţi şi în zonele limitrofe;
• Folosirea în prea mică măsură a potenţialului turistic în general, implicarea redusă a
agenţilor de turism în promovarea potenţialului turistic, colaborarea defectuoasă a
factorilor implicaţi în fenomenul turistic, incapacitatea de a implica întreg sectorul turistic
în sprijinul unui program de marketing turistic care vizează întreaga comunitate,
incapacitatea de a demara un proces masiv de ridicare a standardelor de cazare, necesar
pentru a putea concura cu succes pe piaţa internaţională;
• Probleme strategice în dezvoltarea turistică a oraşului Galaţi;
• Slaba promovare a potenţialului turistic al municipiului Galaţi, accesul dificil la
informaţie şi la produsul turistic;
• Lipsa unui organism instituţional specializat, cu atribuţii de promovare a turismului local
şi cu rol integrator al tuturor actorilor interesaţi;
• Investiţiile reduse realizate în turismul cultural, lipsa mijloacelor financiare faţă de costul
ridicat al investiţiei;
• Insuficienta valorificare a potenţialului turistic cultural local, slaba dezvoltare a
infrastructurii turistice;
• Imaginea nefavorabilă a României în străinătate, prejudecăţile care încă mai persistă;
• Exodul forţei de muncă şi fluctuaţia personalului;
Activităţi propuse pentru promovarea oraşului Galaţi în plan turistic-cultural:
- Cooptarea într-un parteneriat amplu şi corelarea tuturor iniţiativelor privind prezentul şi

viitorul turismului cultural gălăţean;
- Dezvoltarea parteneriatului civic, cu participarea efectivă a autorităţilor publice,
mediului academic, societăţii civile şi sectorului privat (mediului de afaceri);
- Coordonarea eforturilor de calitate ale numeroşilor dezvoltatori ai turismului, ale
investitorilor publici sau privaţi de la toate nivelurile;
- Consultarea tuturor partenerilor profesionali şi civici din domeniul turismului;
68
- Corelarea cu iniţiativele similare (centrale – naţionale sau regionale);
- Atragerea investitorilor autohtoni şi străini, publici şi privaţi;
- Sprijinirea mediului de afaceri – sursa de oportunităţi pentru dezvoltarea turismului
cultural local;
- Diversificarea şi creşterea calitativă a serviciilor turistice culturale;
- Dinamizarea circulaţiei turiştilor, creşterea numărului de turişti şi a veniturilor directe
şi indirecte;
- Dezvoltarea formei actuale de turism, şi anume turismul de afaceri şi turismul de
agrement prin valorificarea fluviului Dunărea şi a Lacului Brateş;
- Strategie iniţială de marketing ar trebui să includă un program agresiv de publicitate,
prin intermediul unei pagini web, prin crearea unei baze de date conţinând agenţii de turism
din România şi prin furnizarea continuă de informaţii – calendar al evenimentelor,
actualizarea produselor şi alte activităţi similare, plasarea reclamelor în publicaţiile de
turism naţionale şi regionale şi participarea la târgurile de turism din România;
- Multe din unităţile de cazare din oraşul Galaţi dispun de săli de conferinţe dotate cu
facilităţi corespunzătoare pentru întâlniri şi convenţii de afaceri, simpozioane, reuniuni,
sesiuni ştiinţifice şi pentru turism (confort, mediu, instalaţii de comunicare şi proiecţie
etc.);
- Turismul cultural poate apărea ca un complement al turismului de afaceri;
- Propunere ca oficiul de turism -biroul de informare turistică să fie subordonat unei
structuri cu caracter asociativ care să promoveze turismul cultural local. Acea structură
asociativă ar include Primăria Municipiului Galaţi, agenţii de turism, hoteluri, alţi actori
activi interesaţi de domeniul turismului. Structura asociativă ar activa şi pe parte de
atragere de resurse pentru acest centru, pe lângă fondurile primite din bugetul local pentru
susţinerea oficiului de turism;
- Integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicaţi în dezvoltarea turismului pe plan local
(instituţii publice locale şi centrale, diferite organisme publice sau private – ANT,
ANTREC, ONG-uri, agenţi privaţi de turism – hoteluri, restaurante, agenţii de turism etc.);
- Activarea parteneriatului public-privat într-un efort cumulat de relansare a turismului
cultural gălăţean;
- Explorarea posibilelor parteneriate regionale şi a avantajelor colaborării cu agenţiile de
promovare din alte judeţe;
69
- Organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea şi strategia turismului cutural local,
cu participarea organizaţiilor profesionale, agenţilor economici de profil, instituţiilor de
învăţământ cu specific de turism şi altor factori competenţi (reprezentanţii autorităţilor
locale, Consiliul Judeţean şi Prefectura Galaţi, având ca finalitate identificarea resurselor şi
a posibilităţilor de finanţare a unor proiecte, precum şi elaborarea unor strategii şi politici
pe termen scurt, mediu şi lung;
- Crearea şi punerea la dispoziţia turiştilor şi a factorilor interesaţi a unei baze de date
completă şi operativă, privind oferta turistică din municipiu şi proximităţi;
 baza turistică: locuri de cazare (hoteluri, moteluri etc.); restaurante, cluburi, puncte
de agrement; agenţii de turism şi rent-a-car;
 puncte de atracţie turistică (muzee, monumente, biserici şi alte atracţii cultural-
istorice) ce să fie incluse în diverse tururi ale oraşului;
 modalităţi de petrecere a timpului liber (agrement);
 trasee şi obiective turistice periurbane, căi de acces;
 servicii oferite, nivel de pret, orar etc;
- Crearea unei baze de date care va putea fi accesată şi prin intermediul unor puncte de
informare turistică plasate în gară, centrul oraşului – acestea putând lua forma unor puncte
fizice cu o persoană care oferă informaţii, precum şi a unor centre electronice de informare;
- Implicarea în crearea unui brand pentru municipiul Galaţi şi realizarea unui website
Galaţiului turistic cultural, menit a funcţiona ca o agendă de călătorie online şi ca ghid de
turism pentru călători;
- Editarea unor materiale promoţionale de calitate, care să proiecteze o imagine pozitivă
a turismului cultural din municipiul Galaţi (reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi şi
ghiduri turistice, ilustrate etc.); editarea unei hărţi / ghid turistic cultural al municipiului
Galaţi; distribuţie gratuită – 15.000 exemplare; conceperea şi imprimarea unei broşuri
promoţionale; crearea şi distribuirea calendarului şi programului de evenimente bianuale;
conceperea unor pachete de vizite pentru turişti, de una, două sau trei zile;
- Organizarea unor evenimente / manifestări cultural-artistice etc. (în parteneriat public /
privat), care atrag vizitatori autohtoni şi străini şi pot constitui prilejuri de promovare şi
dinamizare a turismului cultural local;
- Festivaluri muzicale, folclorice, studenţeşti etc şi promovarea lor: FESTINGAL
Festivalul Naţional de comedia; Festivalul Internaţional Leonard; Concursul Internaţional
70
de Canto Dunărea Albastră; Concursul naţional de dans sportiv; Festivalul alpin; Festivalul
de datini şi obiceiuri; Festival de teatru în limba engleză: „English Through Acting”
Festival, Festivalul Scrumbiei, Festivalul Gulliver, Zilele Galaţiului, Festivalul
Internaţional de Fanfare, Festivalul Motor Rock, Târg meşteşugăresc de Zilele Galaţiului;
- Sesiuni de comunicări ştiinţifice sub tutela Oficiului de turism, la care vor fi abordate
teme ca: Contribuţia turismului la prezentarea patrimoniului cultural; Turismul pentru
tineret – premisă a cunoaşterii culturale şi istorice; Comunicarea, informarea şi educarea –
căi de alimentare a dezvoltării turistice; Dezvoltare prin turism;
- Activităţi organizate în colaborare cu oraşului Pesac înfrăţit din Franta, pentru
promovarea imaginii municipiului Galati şi a ofertei turistice prin intermediul Primăriei;
- Organizarea unor tururi/ circuite turistice – programe turistice pe circuite tematice
(istorice, geografice, culturale, complexe etc.) în Galaţi şi în împrejurimile Galaţiului;
- Producţia unui spot video de 10 minute care să fie folosit în autocarele de turişti
pentru a familiariza pasagerii cu zona înainte de a sosi la destinaţie şi în alte scopuri
promoţionale, la târguri etc.;
- Elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi
atragerea participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-
back-ului din partea turiştilor; analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului
de marketing viitor;
- Explorarea posibilităţilor de a îmbogăţi oferta de agrement şi experienţele culturale de
pe teritoriul municipiului Galaţi;
- Promovarea programelor de reamenajare, reparare, curăţire şi înfrumuseţare a
comunităţii în zonele de dezvoltare economică cu un aflux mare de vizitatori;
- Investiţii de capital pentru acoperirea necesităţii de a îmbunătăţi infrastructura
drumurilor de acces către obiectivele turistice;
- Program de îmbunătăţire a semnalizării rutiere în vederea direcţionării turiştilor către
atracţiile turistice locale, precum şi semnalizare către posibile unităţi hoteliere.
3.2. Implementarea experienţei turistice culturale malaghene în turismul

cultural gălăţean
Deşi oraşul Galaţi dispune de un potenţial turistic relativ ridicat aşa cum am arătat
în subcapitolul anterior, turismul nu reprezintă un factor important de creştere economică
71
pentru comunitatea locală, aşa cum se întâmplă în principalele oraşe europene. Acest lucru
se datorează în mare măsură statutului de nod comercial pe care l-a avut oraşul Galaţi în
trecut, iar toate eforturile şi resursele umane, materiale şi financiare au fost direcţionate în
acest sens.
În plus, până în anul 1989, fluxul de turişti de intrări şi ieşiri în ţară a fost limitat
din cauza regimului politic sever şi nu a existat un interes manifest pentru dezvoltarea
ramurii turistice. Situaţia însă s-a schimbat după această dată, apărând mai multe
oportunităţi de finanţare în infrastructura turistică locală, odată cu introducerea de noi
viziuni şi concepte.
În ultimii ani şi cu precădere în prezent, programele Uniunii Europene, la care are
acces şi ţara noastră, se axeaxă pe încurajarea şi chiar susţinerea turismului în dezvoltarea
unei adevărate industrii.
Măsurile luate la nivel european s-au dovedit a avea o eficienţă maximă în oraşele
care au ştiut să administreze resursele, devenind totodată un model de bune practici pentru
ţările care s-au alăturat mai târziu Uniunii Europene.
Un exemplu relevant este oraşul de referinţă - Málaga, care a făcut din turism o
sursă principală de venit. Acest oraş nu şi-a exploatat la maximum doar patrimoniul natural
de care dispune, ci chiar a căutat să-l completeze cu cel cultural.
Începuturile industriei turistice în Málaga se datorează poziţiei privilegiate pe care o
are cu deschidere la Marea Mediterană, susţinută şi de factorii climatici care au favorizat
cunoaşterea acestui oraş ca fiind o destinaţie turistică ideală pe parcursul perioadei estivale.
Ulterior, ca urmare a impactului obţinut din activităţile turistice s-a încercat găsirea
de soluţii pentru atragerea turiştilor în perioada non-estivală. Una dintre acestea a constat în
căutarea unui brand turistic cultural, şi anume Málaga lui Picasso. Din acest moment,
oraşul este recunoscut şi ca distinaţie turistică culturală, imaginea faimosului pictor fiind
prezentă pe toate străzile oraşului ca o nouă marcă turistică. De aici rezultă importanţa
dezvoltării şi implementării strategiilor de marketing în crearea unei destinaţii turistice
culturale.
Din punct de vedere turistic-cultural, experienţa oraşului Málaga – punctul meu de
referinţă – poate fi implementată cu succes şi la nivelul oraşului Dunărean - Galaţi.
În mod independent, în istoria oricărui oraş există locuri, evenimente, persoane,
simboluri care şi-au lăsat amprenta în cultura acestuia. Nu este suficient însă doar crearea
unui brand, ci şi implementarea acestuia în conştiinţa locuitorilor şi mai ales a vizitatorilor.
72
Trebuie demarate acţiuni de conştientizare şi cunoaştere a mărcii. Málaga a iniţiat în acest
sens un proiect prin care brandul oraşului Málaga lui Picasso este prezent pe toate străzile
oraşului, cu imaginea lui Picaso.
Principala însemnătate culturală a oraşului Galaţi este aceea că în trecut acesta a
jucat rolul de capitală a comediei. În plus, aşezarea geografică pe malul Dunării i-a atribuit
acestuia denumirea oraşul de la Dunăre datorită marelui compozitor Iosif Ivanovici care a
dat naştere unui „imn” al Dunării.
Spre exemplu, pentru promovarea unuia dintre aceste brand-uri atribuite oraşului
Galaţi este nevoie ca mai întâi să fie implementate proiecte de informare şi conştientizare a
locuitorilor oraşului nostru. Este foarte important ca fiecare dintre noi să creadă în setul de
valori culturale care ne reprezintă. Astfel, informarea şi conştientizarea determină
implicarea directă a comunităţii locale gălăţene în rezolvarea unei probleme comune, şi
anume: lipsa strategiilor de marketing turistic. Pentru atingerea acestui deziderat la nivelul
oraşului nostru pot fi aplicate cu succes modelele de bună practică ale oraşului Málaga.
Membrii comunităţii locale pot fi implicaţi în promovarea brandului turistic cultural local
prin utilizarea diverselor mijloace folosite şi în oraşul de referinţă, precum: mesaje stradale
– panouri, bannere – conferinţe, seminarii, workshop- uri, infodesk-uri, birouri de
informare turistică, şi manifestări publice etc.
În afară de atribuirea acestei mărci turistice culturale, delimitarea unor trasee care să
cuprindă punctele de atracţie turistică locală are un rol determinant în atragerea unui număr
mare de turişti, deopotrivă români şi străini.
În acest sens în Málaga turistul poate găsi informaţii în forme variate pornind de la
hărţi turistice (vezi anexa VII), panouri stradale cu obiective turistice şi reţele de transport
până la posibilitatea consultării unor specialişti în cadrul centrelor de informare turistică.
Obiectivele turistice trebuie să fie bine delimitate şi expuse publiclui într-o manieră cât mai
clară şi mai atractivă iar acest rol revine, fără
îndoială, marketingului turistic. Toate aceste trasee dispunând totodată de o reţea modernă
de autobuze turistice cu care turiştii pot călători asistaţi de prezentarea unui un ghid,
traduse în diverse limbi.
O altă experienţă de succes al marketingului urban este dată de prezenţa
autobuzelor turistice, transformate într-un instrument care permite dirijarea fluxului turistic
în oraş, facilitând conexiuni la principalele puncte de atracţie turistică şi generând noi poli
de interes secundar sau mai puţin accesibili.
73
Una din strategiile de adaptare la cerea turistică a fost oferirea de intinerarii
tematice în oraş. În afară de rutele Málaga Bus Turistic, mai există şi alte şase rute
pietonale (din cauza străzilor înguste nu este posibil accesul autobuzelor), şi anume:
Málaga Monumental, Málaga Picassiana, Málaga Sacra, Málaga Tradicional şi Siglo
XIX, Málaga Botánica, şi Málaga, la piedra y el agua concepute pentru a permite turiştilor
să cunoască oraşul Málaga pas cu pas, ca fiind cea mai bună formă de a cunoaşte un loc.
Biroul de turism din cadrul Primăriei oraşului Málaga a lansat pe Internet un
serviciu de vizită virtuală, serviciu în care s-a investit peste 160.000 euro. La nivelul
oraşului Galaţi, un astfel de proiect, portal 3D, ar putea fi finanţat prin programele Uniunii
Europe şi susţinut din fonduri publice locale sau private. Proiectul ar trebui completat cu
înfiintarea de centre de informare turistică în oraş, amplasarea unor panouri turistice,
editarea de materiale de promovare turistica (afise, brosuri, pliante, ghiduri) etc.
De asemenea pe web http://www.Malagaturismo.com/home.jsp?id_idioma=1 se
pot găsi noi secţiuni cu rutele tematice pentru a cunoaşte oraşul plimbându-te virtual;
turistul îşi poate desena traseul pe harta cu informaţii şi imagini 3D, poze, şi video având
posibilitatea să descărce planuri cu zonele de interes, de pe Google Maps şi Google Earth.
Ruta tradiţională include străzile tradiţionale, pieţele; ruta Picassiana dezvăluie
munca, viaţa şi patrimonial artistului malaghez; ruta Monumentală cuprinde edificiile
arhitectonice cele mai semnificative ale oraşului; ruta Sacră cu templele sale religioase, şi
ruta Málaga Jardin cu grădinele verzi, Grădina Botanică şi parcuri; şi ultima rută Málaga,
la piedra y el agua (Málaga piatră şi apă) care prezintă fântânile şi statuile oraşului.
Fiecare rută are o codificaţie coloristică, în timp ce la începutul fiecărei rute există
indicatori însoţiţi de un set de informaţii ce cuprinde punctele pe care le include rura
respectivă şi timpul estimat, pentru parcurgerea acesteia. Ruta sacră, de culoare albastră şi
cu o durată cuprinsă între două şi cinci ore, depinzând de vizita interioară a monumentelor
şi muzeelor; aceasta include Biserica de los Mártires, Plaza del Obispo, Palatul Episcopal,
Catedrala, Biserica del Sagrario, Mănăstirea de San Agustín, Muzeul de Arte Sacre,
Abadía del Císter, Muzeul de la Cofradía de Estudiantes şi cel de la Cofradía del Santo
Sepulcro, Biserica de Santiago, Capela del Agua, Capela de San Lázaro şi Biserica de
Nuestra Señora de la Victoria. Ruta Picassiana, de culoare roşu, ce poate dura între două şi
patru ore, şi cuprinde: vizită la Muzeul Casa-Natal, a doua casă a lui Picasso, sediul antic al
Colegiului de la Sagrada Familia, Plaza de la Merced, Biserica de Santiago, Muzeul
Picasso Málaga, Muzeu antic Municipal, Şcoala antică de Arte Frumoase, Colegiul de San
74
Rafael, Conservatorul de María Cristina, Institutul Gaona şi Plaza de torros de la
Malagueta. Traseul Málaga tradiţională de culoare portocalie, cu o durată cuprinsă între
două ore jumătate şi şase ore, cuprinde puncte de interes precum statuia Cenachero, Plaza
de la Marina, Archivo Municipal, Plaza de Atarazanas, Biserica San Juan, Muzeul de Arte
şi Obiceiuri Populare, Muzeul Vinului, anticul Conservator María Cristina, Muzeul de las
Cofradías, Teatrul Cervantes, Muzeul de Arte Flamenco, Muzeul Casa de Păpuşi şi Plaza
de la Merced.
Ruta monumentală, de culoare galbenă (vezi anexele VIII şi IX) cu o durată
cuprinsă între două şi patru ore, porneşte de la Casa del Jardinero, Rectoratul, Teatrul
Roman, Cetatea Alcazaba (vezi anexa X), Palatul de Salvatierra, Catedrala, Biserica del
Sagrario, Plaza del Obispo, Palatul Episcopal, Plaza de la Constitución, monumentul
Marqués de Larios şi Castelul Gibralfaro.
Ruta Málaga Jardin, de culoare verde, cu o durată estimată de două ore, porneşte
din parcul Alameda Principal, grădinile Pedro Luis Alonso şi Puerta Oscura, trecând prin
alte zone ale oraşului precum Grădina Botanico-Istorică La Concepción (vezi anexa XI ),
Finca el Retiro, Grădinile Cónsula sau Parcul Natural al Munţilor de Málaga.
Modul de prezentare al acestora este o adevărată strategie de marketing demnă de
urmat de către multe alte oraşe inclusiv Galaţi; oraşul nostru poate avea şi el asemenea
rute precum: Ruta Galaţi istoric, ce ar putea cuprinde obiectivele turistice din centrul vechi
al oraşului, şi ar putea include vizite la Prefectura oraşului – considerat monument de
arhitectură, Primăria Municipiului, Universitatea Dunărea de Jos, Muzeul de Istorie,
Muzeul de Artă Vizuală, Muzeul Ştiinţelor Naturii, Centrul Cultural Dunărea de Jos,
Teatrul Dramatic Fani Tardini, Teatrul de Păpuşi Gulliver, Casa Memorială a lui Nicolae
Mantu, Casa Memorială a lui Alexandru Ioan Cuza, Catedrala Episcopală, Catedrala
Catolică, Biblioteca Judeţeană V.A Urechea şi Palatul Navigaţiei.
O altă rută ar fi Galaţi Albastru şi Verde care ar putea include obiective precum:
nava Tudor Vladimirescu, pânzarul moldovenesc Ştefan cel Mare, faleza Dunării unică în
Europa prin lucrările de sculptură în metal realizate în urmă cu 30 de ani de artişti români
în cadrul unor tabere naţionale de creaţie, Grădina Botanică, vizită terminată prin
vizualizarea panoramică a oraşului din Turnul Televiziunii.
Şi o altă rută ar fi ruta Galaţi, piatră şi apă, care ar include: Statuia lui Alexandru I
Cuza, Statuia lui Mihai Eminescu, Statuia lui Costache Negri, Monumentul Docherilor,
Statuia lui George Enescu şi statuia lui Ion Luca Caragiale, Monumentul Ostaşului Român,
75
Monumentul Eroului Necunoscut, Monumentul Sfăntului Anton de Padova şi Monumentul
Sfântului Francisc, Monumentul Elicea şi Puful de păpădie, Femeia pe valuri.
Strategiile iniţiate în cadrul activităţilor de marketing ar trebui să includă un
program de publicitate realizat prin intermediul unei pagini web, prin crearea unei baze de
date conţinând agenţii de turism din Galaţi şi prin furnizarea continuă de informaţii –
calendar al evenimentelor, actualizarea produselor şi alte activităţi similare, plasarea
reclamelor în publicaţiile de turism naţionale şi regionale şi participarea la târgurile de
turism din România.
Lista evenimentelor care vor urma în timpul noului an, cu scopul de a anunţa în
prealabil evenimente culturale programate. Fiecare eveniment trebuie menţionat însoţit de
date şi informaţii cât mai complete, şi putând fi completat cu diferite broşuri şi fluturaşi
informativi. Málaga oferă, în acest sens, un palmares de evenimente şi activităţi dar cel mai
important este modul prin care şi le face cunoscute. De exemplu, Ghidul de muzee, prezintă
oferta muzeelor, cu date despre acestea, galeria de poze şi un plan cu localizarea lor în oraş,
în afară de faptul că fiecare muzeu are propriile lui broşuri, precum: Centrul de Artă
Contemporană (vezi anexa XII), Casa Natală a lui Picasso (vezi anexele XIII - XIV). În
Galaţi muzeele trebuie să îşi facă cunoscută cât mai mult activitatea, atât prin intermediul
internetului cât şi prin astfel de broşuri, pliante, etc.
Toate materialele promoţionale sunt realizate în Málaga de către Biroul de Turism
din cadrul Primăriei. Propun ca biroul de turism gălăţean să fie subordonat unei structuri cu
caracter asociativ şi cu un bun management, care să promoveze turismul cultural local.
Această structură asociativă ar putea include: Primăria Municipiului Galaţi, agenţiile de
turism locale, ONG-uri precum şi alţi actori activi interesaţi de promovarea turismului
cultural.
Structura asociativă ar activa şi pe partea de atragere de resurse pentru acest centru,
pe lângă fondurile primite de la bugetul local şi de stat pentru susţinerea activităţii biroului
de turism. Una din strategiile de marketing inovatoare de atragere a vizitatorilor în muzee,
monumente istorice etc este introducerea sistemului de vizita gratuită în fiecare duminică
de la sfârşitul lunilor, aplicată cu succes în Málaga.
În istoria umanităţii s-a acumulat un patrimoniu istoric artistic bogat care, în mare
sau mică măsură, nu lasă indiferent pe nimeni. Acest lucru poate fi raportat şi la oraşul
Málaga, unde vizitatorii care ajung pentru prima dată aici descoperă că pământul pe care îl
calcă poartă amprenta culturii dată de istorie. Toate obiectivele turistice culturale au nevoie
76
atât de îmbunătăţiri cât şi de menţinere într-o formă atractivă pentru vizitatori. Promovarea
programelor de reamenajare, reparare, curăţire şi înfrumuseţare a comunităţii în zonele de
dezvoltare economică cu un aflux mare de vizitatori. Pentru aceasta este necesară alocarea
permanentă a unor fonduri care să asigure o menţinere optimă a acestora. Este indicată
crearea unui fond unic dedicat în exclusivitate imbunătăţirii şi menţinerii obiectivelor
turistice culturale. Planificarea, construcţia, modelarea, renovarea, amenajarea spaţiului
urban sunt preocupări care trebuie să intre în sfera de interes a municipalităţilor,
componenta umană şi socială a activităţii de planificare urbană referindu-se la aspecte
problematice ale vieţii comunităţilor urbane: infrastructura turistică, drumuri – amenajarea,
repararea acestora; transport – fluidizarea traficului, acoperire teritorială; salubritate;
servicii culturale accesibile populaţiei; dotări pentru petrecerea timpului liber etc. Ca
ulterior toate aceste obiective să poată fi puse în valoare prin indicatoare, panouri, hărţi
stradale, broşuri etc.
În Málaga turiştii pot cere informaţii de la orice birou de informare turistică.
Acestea fiind la dispoziţia turiştilor cu informaţii, cu materiale publicitare de tot tipul,
distribuite gratuit. Birourile de informare turistică pot fi înlocuite cu succes de panouri
digitale care prezintă informaţii de la obiectivele turistice, evenimente culturale până la
locurile de divertisment, cazare, transport, supermarketuri etc.
Un rol important cu impact în dezvoltarea turismului îl are înfiinţarea unui aeroport
în apropierea oraşului Galaţi. În prezent fiecare oraş cu activitate turistică dispune de un
aeroport întrucât transportul aerian este preferabil oricărui alt tip de transport şi permite un
flux mare de turişti.
În Málaga un numai că se prezintă oferta turistică în cel mai bun mod dar turistul
este şi ajutat să înţeleagă cultura, astfel în oraş existând multe şcoli de limbă spaniolă care
oferă cursuri. Astfel de activităţi se pot desfăşura şi la nivelul oraşului nostru, în primul
rând cu implicarea Universităţii.
Manifestările culturale constituie sursa interesului turistic doar în anumite intervale
ale anului, cele nonestivale. Astfel de activităţi şi manifestări umane, specifice marilor
centre urbane, sunt: carnavalurile,
festivalurile artistice, târgurile, expoziţiile etc. Marile metropole ale lumii găzduiesc anual
asemenea manifestări, un motiv în plus pentru turişti avizaţi de a alege ca destinaţie
turistică aceste locuri. În Galaţi
77
acestea ar putea cuprinde: FESTINGAL Festivalul Naţional de Comedie, Festivalul
Internaţional Leonard, Concursul Internaţional de Canto Dunărea Albastră, Concursul
Naţional de Dans Sportiv, Festivalul alpin, Festivalul de datini şi obiceiuri, Festival de
teatru în limba engleză, „English Through Acting” Festival, Festivalul Scrumbiei,
Festivalul Gulliver, Zilele Galaţiului, Festivalul Internaţional de Fanfare, Festivalul Motor
Rock, Târg meşteşugăresc de Zilele Galaţiului. Interesante sunt şi expoziţiile internaţionale
cu specific, cum sunt saloanele auto, târgurile de turism, târgurile de carte etc.
Ofertele de divertisment sunt pentru foarte mulţi turişti un prim motiv în alegerea
destinaţiei turistice. Astfel în Málaga găseşti multe oferte, care deşi distractive poartă
amprenta identităţii culturale: discoteci în care poţi învăţa să dansezi salsa, flamenco,
baruri în care te poţi bucura de muzica tradiţională a zonei - flamenco, locuri în care poţi
gusta mâncarea tradiţională, paella, tapas. Nu am putea spune că oraşul Galaţi nu are ce
pune în valoare ci dimpotrivă valorile culturale nu sunt cunoscute şi valorificate. S-a impus
concepţia greşită potrivit căreia tot ce e nou, e la modă şi se vinde mai bine, minimalizând
semnificaţia propriilor valori, tradiţii şi obiceiuri. Astfel de programe populare, dansuri,
karaoke, concursuri între tineri şi vârstnici ar putea fi introduse în restaurante, barurile şi
discotecile gălăţene.
Un proiect util ar fi unul de informare a localnicilor şi de încurajare a lor la
participarea promovării turismului pe plan local. Acesta se poate concretiza în: sesiuni de
comunicări ştiinţifice sub tutela Biroului de turism, la care pot fi abordate teme precum:
Contribuţia turismului la prezentarea patrimoniului cultural, Turismul pentru tineret –
premisă a cunoaşterii culturale şi istorice, Comunicarea, informarea şi educarea - căi de
alimentare a dezvoltării turistice, Dezvoltare prin turism, la care membrii comunităţii să
participe.
Formarea profesională şi îmbunătăţirea cunoştinţelor asupra valorii turistice ale
oraşului sunt factori care nu trebuie neglijaţi. Un rol important l-ar putea avea universitatea
prin introducerea unei specializări de turism, realizarea de sesiuni stiinţifice pe tema
turismului gălăţean. Să nu uităm că oraşul Málaga era un deşert cultural, dar odată cu
infiinţarea şi implicarea universităţii în viaţa turistică culturală, statutul acesteia s-a
schimbat semnificativ. Universitatea a introdus studii care adaptează profilul profesional al
malaghenilor al posturile de muncă care sunt cerute de către sectorul turistic cultural.
Pentru implementarea experinţei turistice culturale din Málaga în turismul din
Galaţi sunt necesare mult mai multe iniţiative de marketing decât au fost arătate în aceast
78
capitol, domeniul fiind mult mai vast, implicaţiile fiind mult mai mari, iar realitatea
concretă necesitând măsuri concrete. Marketingul turistic constitue doar o componentă în
cadrul dezvoltării turismului cultural gălăţean care, deşi esenţial, nu acoperă tot spectrul
ariei turistice.
79
Concluzii
Cultura s-a transformat în ultimii ani ca prim element în strategia de marketing
urban a oraşului Málaga şi în politicile turistice care au abordat-o ca un factor distinct care
permite dotarea cu produse unice. O nouă direcţie pentru oraşul Galaţi ar trebui să fie
integrarea culturii în stategiile locale cu scopul de a oferi o imagine post-industrială, şi
post-modernă care se reflecte un nou peisaj urban al oraşului nostru.
Toate acestea se pot desfăşura în contextul intensificării preocupărilor tuturor
factorilor locali şi naţionali implicaţi în gestiunea urbană în direcţia asigurării unui mediu
de viaţă adecvat locuitorilor; planificarea urbană deţine un rol central în strategia locală din
Málaga; totodată, aşa cum reiese din cele prezentate în lucrarea de faţă, oraşul Galaţi poate
constitui o destinaţie turistică atractivă pentru un segment de vizitatori.
Turismul contribuie la creşterea atractivităţii oraşului Málaga prin politica de
amenajare, dar, totodată, evoluţia şi extinderea contribuie la amplificarea călătoriilor
turistice, devenind tot mai cunoscut pe măsură ce fenomenul turistic capătă amploare.
Având în vedere rolul turismului în dezvoltarea comunităţii locale gălăţene este esenţial ca
în cadrul procesului de dezvoltare turistică, acesta să reprezinte o opţiune prioritară
asigurâdu-se în acelaşi timp o concordanţă între exigenţele impuse de activitatea turistică şi
satisfacerea nevoilor comunităţii.
Analizând motivaţia fluxurilor de călătorii în oraşul spaniol, se poate desprinde
concluzia potrivit căreia atracţiile precum: istoria, personajele celebre, elementele
culturale, recreerea şi divertismentul, evenimentele şi ocaziile festive, clădirile,
monumentele şi ansamblurile sculpturale, precum şi frumuseţea naturală se situează printre
preferinţele vizitatorilor şi constituie elemente definitorii în alegerea acestui oraş ca şi
destinaţie de călătorie, ceea ce ne motivează să promovăm aceste elemente şi în oraşul
nostru.
Atracţiile turistice constau şi în locuitorii săi însă la nivel local este necesară o
gestionare de calitate a tuturor resurselor turistice, menţinând şi îmbogăţind oferta existentă
cu altele noi, bazându-se pe formare, inovare şi investigare, şi impulsionând noi şi eficiente
activităţi de promovare a oraşului.
Realitatea noului statut de oraş turistic face mai complexă atragerea turiştilor, ca
rezultat al evoluţiei motivaţiilor persoanelor de a se deplasa, modificări în stilul de viaţă şi
direcţia de consum, globalizarea pieţelor, şi ultilizarea tot mai multă a comerţului
80
electronic pe internet. Oraşul Málaga s-a impus cu un nou statut cu ajutorul turismului
cultural, cu produse diferite care poartă mărci puternice şi care pot oferi garanţie turiştilor.
Segmentul turistic trebuie să aibă oferte competitive şi inovatoare pentru a satisface
necesitatea turiştilor care vizitează oraşul, nu doar să aibă o ofertă cantitativă şi calitativă în
hoteluri şi restaurante.
În prezent, sectorul cultural al unui oraş nu poate fi privit doar ca generator de
servicii culturale bazice: biblioteca, centrele culturale, muzee, teatre etc. Acest sector
integrează şi interacţionează cu turismul - model de societate de cunoaştere, creşte calitatea
vieţii şi crează noi locuri de muncă şi influenţează regenerarea oraşului sau a incluziunii
sociale – relaţia turist-localnic. Mă refer în principal la cunoaşterea instrumentelor de bază
ale sistemului cultural local gălăţean, ca apoi să se abordeze patrimoniul cultural şi relaţiile
cu turismul cultural şi, în final, impactul industriei creative, preocuparea şi implicarea
cetăţenilor în sectorul turistic.
În Malaga, elementelor principale de atracţie turistică (patrimoniu, artele vizuale,
arhitectura, literatura) li s-au adăugat, elemente periferice (stilul de viaţă, gastronomia,
folclorul, moda, cinematograful, modul de comunicare, lumea spectacolelor). Tot aici, în
ultimii ani s-a dezvoltat idea de oraş creativ înţeles ca oraş care pune în relaţie
patrimoniul, produsele şi serviciile culturale tradiţionale cu industria creativă combinate cu
stilul de viaţă atractiv sau deschis şi tolerant faţă de diversitate. Turismul cultural este un
segment turistic care generează bogăţie pentru oraş. Acesta este foarte complex deoarece
implică oraşul în totalitate, centrându-se pe toate dimensiunile sale (culturale, economice,
comerciale). În primul rând, oraşele sunt spaţii unde globalizarea se manifestă cu multă
claritate, deoarece consecinţele acestui proces universal sunt mai vizibile la nivel local.
O astfel de abordare a fenomenului turistic la nivelul oraşului Galaţi, văzut din
perspectiva experienţei acumulate un doar în calitate de turist ci şi în calitate de actor
implicat în activitatea turistică a oraşului Málaga, este realistă dacă se i-au în considerare
toţi factorii de risc şi mai ales dacă sunt implicate toate resursele şi alocate cu
responsabilitate; aceasta se referă atât la autorităţile competente dar şi la fiecare locuitor al
oraşului în parte.
Premisa implementării unor soluţii relativ noi pentru oraş constă în convingerea
fiecăruia dintre noi că oraşul Galaţi dispune de valori ce pot fi descoperite şi apreciate atât
la nivel naţional cât şi internaţional.
81
Un oraş care nu are activitate turistică, este un oraş izolat, un oraş fără creativitate,
un oraş condamnat la uitare...
82
Bibliografie:
1. Bebe Negoescu, Gheorhe Vlăsceanu, Terra Geografie Economică, Editura Teora
1998
2. Ion Ionescu, Turismul fenomen social economic şi cultural, Bucureşti, Editura Oscar
Print, 2000
3. Minciu Rodica., Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti 2000
4. Nedelea A. – Politici de marketing in turism, Editura Economica, Bucureşti,2003
5. Oscar Snak, Economia şi organizarea turismului, Editura Sport-Turism, Bucureşti,
1976
6. Oscar Snak, P Baron, N Neacşu, Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2003
7. Ruiz Olabuénaga, El turismo un fenomeno actual, Editura Urry, 1998,
8. Stanciulescu G., Tigu G. – Tehnica operaţiunilor de turism, Editura All Beck,
Bucureşti, 1999
9. Valene Smith , Anfitriones e invitados, Editura Endimión, Madrid 1992
Publicaţii:
10. Estudio de turismo cultural para México SECTUR 2001
11. Francisco León Raposeiras, Gestión Turístico – cultural y del Patrimonio-curs-
Universitatea Politehnică din Valencia.
12. Ghidul turistic al României, Editura Polirom, ediţia a VI-a, Iaşi
13. Lluís Bonet Agustí, Turismo cultural: una reflexión desde la ciencia económica,
Estudio comparativo sobre Turismo y Cultura - curs, iulie 2003
Surse online:
14. www.world-tourism.org
15. www.wttc.org
16. www.saeta.es
17. www.malagatour.com
18. www.malaturismo.com
19. www.galati.djc.ro ro
20. www.prefecturagalati.ro
21. www.bvau.ro
83
ANEXE
Anexele 1şi 2.: Oferta România Istorică

Anexa 3.: Oferta România Medievală
Anexa 4.: Oferta România Visată
Anexa 5.: Oferta România Romantică
Anexa 6.: Oferta România – Bulgaria
Anexa 7 .: Harta turistică Malaga
Anexele 8 şi 9.: Ruta monumentală Malaga
Anexa 10.: Broşură Alcazaba de Malaga
Anexa 11.: Broşură Grădina Botanică Malaga
Anexa 12.: Broşură Muzeul de Artă Contemporană
Anexele 13 şi 14.: Broşuri Fundacion Picasso şi Casa Natală
Picasso
84
CUPRINS
Introducere ................................................................................................................................... 1
Capitolul I
1.1. Apariţia şi evoluţia turismului ca fenomen de masă............................................................ 3
1.2. Modul de manifestare şi particularităţile turismului cultural .............................................. 6
Capitolul II
Turismul cultural românesc ..................................................................................................... 11
2.1. Oferta de turism cultural românesc ..................................................................................... 11
2.2. Impactul turismului cultural românesc asupra economiei ................................................... 16
2.2.1. Efectele economice ale turismului .............................................................................. 16
2.2.2. Raportul Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor ....................................... 20
2.3 Dezvoltarea şi promovarea turismului cultural românesc .................................................... 23
Capitolul III
Studiu de caz. Implementarea experienţei turistice culturale spaniole în turismul
cultural românesc ...................................................................................................................... 28
3.1. Analiza turismului cultural românesc pe piaţa turistică din Spania pe baza datelor
statistice şi a rezultatelor obţinute în cadrul programului de mobilitate Leonardo da Vinci ..... 28
3.2. Propuneri pentru întreprinderea unor acţiuni în vederea promovării imaginii
turismului cultural românesc pe piaţa spaniolă .......................................................................... 35
3.3. Prezentarea turismului cultural din două oraşe având grade diferite de dezvoltare -
Málaga (Spania) şi Galaţi (România) ......................................................................................... 38
3.3.1. Málaga şi turismul cultural ......................................................................................... 38
3.3.2. Galaţi - oraş turistic..................................................................................................... 55
3.2. Implementarea experienţei turistice culturale malaghene în turismul cultural gălăţean ..... 71
Concluzii .................................................................................................................................... .80
Bibliografie.........................................................................................................................81
Anexe...................................................................................................................................82
85

Exp Spaniola Turism

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exp Spaniola Turism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Implementarea experienţei turistice culturale spaniole în turismul cultural românesc

Turismul în accepţiunea actuală

1.1. Apariţia şi evoluţia turismului ca fenomen de masă

1.2. Modul de manifestare şi particularităţile turismului cultural

Tabel 1.: Tipologii turistice relaţionate cu turismul cultural.

Tipologia Motivul principal Relaţionare cu cultura

Turismul Asistare la congres Cunoaşterea generală a istoriei şi a resurselor

rezidenţial întoarcere la Cunoaşterea culturii şi a traditiior locale:

Excursionism Petrecerea timpului Vizita spatiilor naturale

Sursa: Francisco León Raposeiras, Gestión Turístico – cultural y del Patrimonio-

Turismul cultural românesc

2.1. Oferta de turism cultural românesc

 Persoane care nu călătoresc niciodată din motive culturale şi care nu participă la

2.2. Impactul turismului cultural românesc asupra economiei

Tabel 2.: Numărul turiştilor din luna ianuarie din România

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică în ianuarie 2008, au sosit în

2.2.2. Raportul Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor

2.3 Dezvoltarea şi promovarea turismului cultural românesc

Tabel 3.: Evoluţia pieţei turistice române.

Turism Piaţa Evoluţia Masă de Salarii medii

Sursa: Business Standard pe baza datelor furnizate de companii

Pe plan european şi internaţional, asistăm la o dezvoltare şi diversificare

Implementarea experienţei turistice culturale spaniole în turismul

3.1. Analiza turismului cultural românesc pe piaţa turistică din Spania

Potrivit Autorităţii Naţionale de Turism, cererea turiştilor spanioli pentru turismul

3.1.2. Imaginea turismului românesc în Malaga pe baza observaţiilor directe

3.2. Propuneri pentru întreprinderea unor acţiuni în vederea promovării

3.3.1. Málaga şi turismul cultural

Sursa: Sistemul de Analiză şi Statistică a Turismului din Andalusia (SAETA)

Tabel nr 5.: Număr de apartamente înregistrate destinate turismului în regiunea

Sursa: Sistemul de Analiză şi Statistică a Turismului din Andalusia (SAETA)

Există 485 de apartamente înregistrate în Andalusia şi mai mult de jumătate, 56,2%

3.3.2. Galaţi - oraş turistic

Tabel 6.: Indicatori economico-financiari- Teatru Dramatic Fani Tardini

Tabel 7.: Reprezentaţiuni şi spectatori Teatru de păpuşi Gulliver

Activitatea culturală a oraşului Galaţi:

III. Oportunităţi de dezvoltare a turismului în municipiul Galaţi

• Utilizarea ineficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local;

- Cooptarea într-un parteneriat amplu şi corelarea tuturor iniţiativelor privind prezentul şi

3.2. Implementarea experienţei turistice culturale malaghene în turismul

Anexele 1şi 2.: Oferta România Istorică

S-ar putea să vă placă și