Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

MODULUL
4

SISTEME NA IONALE DE CERTIFICARE

A CONFORMIT II I DE ACREDITARE

CUPRINS
INTRODUCERE 2
Obiective 2
Organizarea sarcinilor de lucru 2
Recomand ri bibliografice 2
CERTIFICAREA CONFORMIT II I
Lec ia 1 3
ACREDITAREA ÎN MAREA BRITANIE I GERMANIA
Exemplu ilustrativ 1 6
Activitatea 1 10
CERTIFICAREA CONFORMIT II I
Lec ia 2 11
ACREDITAREA ÎN FRAN A I ALTE RI
Exemplu ilustrativ 2 18
Exemplu ilustrativ 3 21
Activitatea 2 24
REZUMAT 25
Rezultate a teptate 25
Puncte cheie 26
TEST DE AUTOEVALUARE 27

Pagina 1
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

INTRODUCERE

Infrastructura calit ii s-a dezvoltat în paralel în cele mai industrializate ri din

lume, având unele tr s turi comune.
În vederea recunoa terii certific rilor la nivel european i interna ional
organismele de acreditare din diferite ri au semnat protocoalele MLA - Multi Lateral
Recognition Agreement i MRA - Mutual Recognition Agreement
În acest modul se prezint aspecte particulare legate de sistemele na ionale de
certificare din diferite ri europene: Marea Britanie, Germania, Fran a, Suedia,
Elve ia, dar i Japonia, SUA etc.

Obiective
Obiectivele acestui modul sunt:
• S prezinte infrastructura pentru certificarea conformit ii i acreditare în
diferite state;
• S prezinte evolu ia certific rilor sistemelor de management la nivel
mondial.

Organizarea sarcinilor de lucru

• Parcurge i cele 4 lec ii ale modulului de studiu.
• La fiecare lec ie urm ri i exemplele ilustrative i efectua i activit ile
cerute.
• Fixa i principalele idei ale modului de studiu prezentate în rezumat.
• Completa i testul de autoevaluare.
• La fiecare sarcin ave i indicat timpul de lucru.
• Timpul mediu necesar pentru asimilarea modulului este de 120 minute.
• Timpul de lucru pentru parcurgerea activit ilor este de 40 minute.
• Timpul de lucru pentru parcurgerea testului de autoevalure este de 40
minute.
Recomand ri bibliografice suplimentare
Pentru o detaliere suplimentar a aspectelor prezentate în acest modul
pute i parcurge lucr rile:
[1] Mirams, M., McElheron, P. Certificarea ISO 9000. Editura Teora.
Bucure ti, 1998.
[2] Moldovan, L. Managementul calit ii. Litografia Universit ii Petru Maior,
Tg.Mure , 2000.

Pagina 2
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

LEC IA 1

CERTIFICAREA CONFORMIT II I
ACREDITAREA ÎN MAREA BRITANIE I GERMANIA

Certificarea produselor a început în anii ’50, în majoritatea rilor dezvoltate,

datorit în principal instituirii m rcilor de conformitate cu standardele na ionale.
Sistemul certific rii s-a extins ulterior, datorit caracteristicii de propagare a acestuia.
Ini ial, într-un anumit domeniu, nu exist sau exist foarte pu ine produse certificate.
Dup certificare, aceste produse ajung s concureze puternic produsele necertificate,
determinându-i pe respectivii produc tori s - i certifice produsele. În plus produc torii
care sunt certifica i cresc exigen ele fa de furnizorii lor, pretinzându-le acestora s le
furnizeze produse (materii prime) de asemenea certificate. Astfel sistemul certific rii
s-a extins, ajungând s cuprind o gam variat de produse: materiale de construc ii,
produse electrocasnice, chimice, agroalimentare, juc rii, etc.
Pe de alt parte, activitatea de certificare s-a reflectat i asupra activit ii de
standardizare, impulsionând-o, astfel încât cele dou activit i au devenit un cuplu care
se determin reciproc. Astfel, certificarea evolueaz în func ie de cerin ele pie ei
influen ând activitatea de standardizare. De asemenea, standardizarea trebuie s in
pasul cu evolu ia tehnicii i, deci, influen eaz la rândul ei activitatea de certificare,
fapt care determin colaborarea dintre organismele de standardizare i cele de
certificare.

Pagina 3
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

CONCLUZIE
Certificarea are i o caracteristic de protec ie pentru produc torii dintr-un
anumit sistem na ional de certificare, deoarece produc torii externi pentru a putea
p trunde pe o pia na ional , trebuie s vin cu produse certificate asemenea
produc torilor interni respectivi, lucru care nu este u or de realizat.

Datorit preocup rilor de implementare a unor sisteme ale calit ii, conform
standardelor ISO 9000, se dezvolt cu rapiditate certificarea sistemelor calit ii.
Un organism, pentru a desf ura activit i de certificare sau încerc ri de
laborator, trebuie s fie acreditat. Acreditarea organismelor de certificare i a
laboratoarelor de încerc ri poate fi efectuat de organisme na ionale separate, cum se
practic în unele ri, cum ar fi Marea Britanie i Germania, sau exist un singur
organism na ional care acrediteaz , atât organismele de certificare, cât i laboratoarele
de încerc ri cum este, de exemplu, în ri ca Olanda i Suedia.

CERTIFICAREA CONFORMIT II I ACREDITAREA

ÎN MAREA BRITANIE
Guvernul britanic a adoptat o politic consecvent de sprijinire substan ial a
procesului certific rii, instituind un Consiliu Na ional de Acreditare a organismelor
certificatoare, NACCB.
Sistemul britanic de certificare a conformit ii i acreditare prezint teri
caracteristici principale:
- la baza politicii de calitate st certificarea sistemului calit ii, respectiv a
întreprinderilor, guvernul editând un anuar al acestora;
- certificarea întreprinderilor este foarte apropiat de produs, verificându-se,
în special, capacitatea acestora de a realiza produsele respective;
- certificarea produselor se ob ine dup certificarea sistemului calit ii
întreprinderii, pe baza unor determin ri de laborator efectuate asupra
produsului.
Cele mai importante organisme implicate în domeniul certific rii i acredit rii
în Marea Britanie sunt
• Consiliul Na ional Britanic de Acreditare a Organismelor de Certificare
(NACCB);
• Asocia ia Organismelor Britanice de Certificare (ABCB);
• Sistemul Na ional de Acreditare a Laboratoarelor de Încerc ri (NATLAS), înfiin at
în cadrul Sistemului Na ional de Acreditare în domeniul M sur torilor (NAMAS).

Consiliul Na ional Britanic de Acreditare a Organismelor de Certificare

(NACCB), s-a înfiin at în anul 1985 i a acreditat, pân în prezent, circa 30 de
organisme de certificare, dintre care cele mai importante sunt: Institutul Britanic de
Standardizare (British Standards Institution – BSI) i Registrul Lloyd pentru
Asigurarea Calit ii (Lloyd’s Register Quality Assurance – LRQA).
Întreprinderile certificate de c tre un organism acreditat în cadrul sistemului
na ional de acreditare au dreptul de a utiliza marca „the golden tick”.
Multe organiza ii de certificare au creat diferite scheme de certificare specifice
pentru anumite sectoare industriale, utilizând în unele cazuri facilit ile oferite de BSI
Pagina 4
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

i LRQA. În domeniul construc iilor func ioneaz urm toarele scheme de certificare:
Ceramic Industries Certification Scheme, British Constructional Steelwork QA
Scheme, Yarsley Quality Assured Firms Scheme (pentru unele produse destinate
construc iei cl dirilor), Cares (pentru o el armat), Timber Research and Development
Association QA Scheme (pentru produse din lemn destinate construc iilor).
CONCLUZIE
Certificarea sistemelor calit ii s-a practicat înc înaintea apari iei standardelor
interna ionale ISO 9000, standardul britanic BS 5750 / 1979 pentru sistemele calit ii
stând la baza elabor rii standardelor ISO 9000.

Pentru a- i putea certifica produsele, întreprinderile trebuie s aib certificat

sistemul calit ii pe baza acestor standarde, ulterior efectuându-se încerc rile necesare
pentru produse în laboratoare acreditate de NAMAS. Acest organism acrediteaz
laboratoare de încercare i de etalonare atât în domeniul reglementat cât i în domeniul
nereglementat. Este membru al Cooper rii Vest – Europene în domeniul Acredit rii
Laboratoarelor – WELAC.

Institutul Britanic de Standardizare (BSI) gestioneaz marca de conformitate

cu standardele na ionale „kite – mark” utilizat , în principal, în domeniul
construc iilor. Relativ recent, pentru produsele electrice i cu gaz a fost introdus , de
c tre acela i organism, o marc de securitate „safety mark”.
Produc torii au posibilitatea s - i declare singuri conformitatea produselor pe
care le realizeaz cu standardul na ional aplicabil, f r s semnaleze aceasta
Institutului Britanic de Standardizare, sistem denumit “autoevaluare”.
Un rol important în promovarea certific rii produselor îl are Asocia ia
Na ional pentru Calitate, înfiin at în anul 1993.

Registrul Lloyd pentru Asigurarea Calit ii (Lloyd’s Register Quality

Assurance – LRQA), a fost înfiin at în anul 1985 i este cel mai important organism
de certificare a sistemelor calit ii din Marea Britanie. Este un organism cu acreditare
multipl , având pe lâng acreditarea din partea Consiliului Na ional Britanic de
Acreditare (NACCB) i acredit ri din partea unor organisme din Germania, Olanda,
SUA i Australia.
LRQA i-a extins domeniul de activitate, efectuând i certificarea sistemelor
calit ii pe baza standardelor ISO 9000, a sistemelor de management de mediu i
certificarea conformit ii produselor cu directivele Uniunii Europene “Noua abordare”.
LRQA efectueaz certific ri în domeniul industrial i în cel al serviciilor , atât
în Marea Britanie, acoperind circa 25 % din pia a certific rii sistemelor calit ii din
aceast ar , cât i în ri din Europa, America i Asia , de inând aproximativ 10% din
pia a mondial .
Acest organism de certificare î i datoreaz în mare parte succesul orient rii sale
consecvente spre client i preocup rii continue de perfec ionare profesional a
angaja ilor s i. O dovad elocvent în acest sens o reprezint faptul c circa 14% din
cifra sa de afaceri este reinvestit în instruirea personalului, mai ales a auditorilor.

Pagina 5
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Pentru certificarea sistemelor calit ii de c tre LRQA se parcurg urm toarelor

etape:
a) evaluarea preliminar , se efectueaz în vederea determin rii oportunit ii auditului
de certificare, ocazie cu care se stabilesc eventualele ac iuni corective, care s fie
realizate înainte de acest audit. Aceast etap este op ional ;
b) verificarea documenta iei, (manualul calit ii, proceduri de sistem), pentru a se
stabili dac sistemul calit ii descris corespunde cu referen ialul stabilit prin
certificare;
c) auditul de certificare, pentru evaluarea conformit ii cu standardul de referin a
sistemului calit ii implementat de c tre organiza ie;
d) transmiterea raportului de audit organiza iei, cu eviden ierea eventualelor
neconformit i constatate i stabilirea datei la care se va face verificarea
implement rii ac iunilor corective;
e) acordarea certificatului LRQA, pentru o perioad de 3 ani;
f) supravegherea respect rii condi iilor certific rii, se efectueaz prin audituri
periodice la intervale de 6 luni;
g) reînnoirea certificatului, prin auditul efectuat dup expirarea acestuia.

CERTIFICAREA CONFORMIT II I ACREDITAREA

ÎN GERMANIA
Germania are o tradi ie veche în domeniul încerc rilor i certific rii produselor.
CONCLUZIE
Organismul de supraveghere tehnic Technische Überwachungsvereine
(TÜV), înfiin at în domeniul cazanelor cu abur, dep e te un secol de existen . În
prezent.

Acest organism de ine 85 de laboratoare i este abilitat de guvernul german s

acorde dreptul de utilizare a m rcii de securitate „GS“ (Geprüfte Sicherheit) (fig.
4.1). Aceast marc , cea mai cunoscut în Germania, atest conformitatea cu
standardele referitoare la securitatea produselor i cu Legea privind securitatea
aparatelor tehnice, ap rut în anul 1968. În figura 4.2 sunt prezentate simbolurile
grafice ale m rcilor de calitate germane TÜV.

EXEMPLU ILUSTRATIV 1: Simboluri grafice ale m rcilor

germane

Fig. 4.1: Marca de securitate GS (Geprüfte Sicherheit)

Pagina 6
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

TUV TÜV

Fig. 4.2: Simbolurile grafice ale m rcilor de calitate germane TÜV

Institutul German de Standardizare (Deutsches Institut für Normung –

DIN), gestioneaz m rcile de conformitate cu standardele na ionale, „DIN Geprüft“
(verificat DIN) i “DIN” (urmat de num rul standardului de referin ). În mod
direct acest organism efectueaz pu ine verific ri. Conformitatea produsului la
standardele de referin este acceptat prin simpla declara ie a produc torului, sistem
denumit “autoevaluare”. Produc torul î i declar el însu i conformitatea produselor
cu standardul na ional corespunz tor i pe baza acestei declara ii el prime te dreptul de
aplicare a m rcii de conformitate DIN.
Acest mod de autocertificare este eficient de i, aparent, sistemul autoevalu rii
ar permite certificarea unor produse neconforme. Produc torul german nu risc o
asemenea posibilitate, din mai multe motive:
- firmele concurente îi pot deschide proces în baza legii concuren ei neloiale,
cadrul legal fiind extrem de riguros;
- asocia iile consumatorilor, deosebit de active, pot dispune efectuarea unor
încerc ri, pentru a verifica conformitatea produsului cu standardul declarat
ca referin ;
- pia a este, de asemenea, riguros controlat nu numai de organisme na ionale,
dar i la nivelul fiec rui land în parte.
Un alt organism de certificare a produselor este Funda ia pentru Încercarea
M rfurilor (Warentest). Acesta efectueaz încerc ri asupra produselor, în cadrul
unor laboratoare independente, iar rezultatele acestor încerc ri sunt publicate în revista
Test, atribuindu-se calificative: foarte bun, bun, satisf c tor, necorespunz tor. În
acordarea dreptului de aplicare a m rcii “Test” se iau în considerare fiabilitatea i
securitatea produselor, în corela ie cu pre ul la care sunt comercializate.

Consiliul German de Acreditare (Deutsches Akkreditierungsrat – DAR),

este cel care coordoneaz activit ile de acreditare a organismelor de certificare i a
laboratoarelor de încerc ri. Acesta s-a constituit în anul 1991, în contextul
preocup rilor de adaptare la noile cerin e ale Uniunii Europene privind certificarea.

CONCLUZIE

În Germania exist mai multe organisme de acreditare, unele pentru „domeniul

reglementat”, i altele pentru “domeniul nereglementat” (Fig. 4.3).

Pagina 7
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

CONSILIUL GERMAN PENTRU ACREDITARE (DAR)

BMWI – BMA – DIN

DOMENIUL REGLEMENTAT DOMENIUL NEREGLEMENTAT

Organismul central al landurilor pentru Organisme de acreditare în

tehnica securit ii (ZLS) domeniul certific rii Organisme de
Serviciul german acreditare în
Institutul pentru tehnica construc iilor personalului TGA de calibrare
(IfBt) (DKD)
domeniul
Organisme de acreditare în sistemelor de
Organisme de stat ale landurilor pentru management de
domeniul lemnului domeniul certific rii
sistemelor calit ii mediu
Organisme de stat ale landurilor pentru
controlul emisiilor / imisiilor
Sistemul german de acreditare in domeniul mijloacelor de
Organisme de acreditare al ministerului masurare (DAP)
federal pentru posta si telecomunica ii
Organismul german de acreditare pentru domeniul tehnic
(DATech)

Organismul german de coordonare pentru evaluarea

conformit ii cu standardele IT i pentru certificare (DEKITZ)

Organismul german de acreditare în domeniul metalelor i

aliajelor (DAM)

Organismul german de acreditare în domeniul uleiurilor i

aliajelor (DASMIN)

Organismul german de acreditare în domeniul construc iilor

din o el i a energiei (DASET)
Fig.4.3: Sistemul de acreditare din Germania
Pagina 8
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Din prima categorie fac parte, de exemplu, Organismul Central al Landurilor

pentru Tehnica Securit ii (Zentralstelle der Länder für Sicherheitstechnik –
ZLS), Institutul pentru Tehnica Construc iilor (Institut für Bautechnik – IfBt),
iar din cea de-a doua, Societatea German pentru Acreditare (Trägergemeinschaft
für Akkreditierung GmbH – TGA), Serviciul German de Calibrare (Deutscher
Kalibrierdienst – DKD).
Organismele private de certificare a sistemelor calit ii i a personalului sunt
acreditate în mod direct de TGA.
Organismele de certificare a produselor i a laboratoarelor sunt acreditate de
c tre organisme sectoriale de acreditare constituite în cadrul TGA, ca de exemplu:
Sistemul German de Acreditare în domeniul Încerc rilor (Deutsche
Akkreditierungssystem Prüfwesen – DAP), Organismul German de Acreditare pentru
domeniul Tehnic (Deutsche Akkreditierungsstelle für Technik – DATech),
Organismul German de Acreditare în domeniul Uleiurilor minerale (Deutsche
Akkreditierungsstelle Mineralöl GmbH – DASMIN) etc.
Consiliul German de Acreditare (DAR) este alc tuit din reprezentan i ai
organismelor de acreditare pentru domeniul reglementat i pentru cel nereglementat.
De asemenea, cuprinde câte un reprezentant din urm toarele organisme: Ministerul
Federal pentru Economie (Bundesministerium für Wirtschaft – BMWi), Institutul
Federal pentru Cercetarea i Încercarea Materialelor (Bundesanstalt für
Materialforschung und Prüfung – BMA) i Institutul German de Standardizare
(Deutsche Institut für Normung – DIN).
Printre organismele de certificare a sistemelor calit ii, acreditate de TGA, se
num r : Societatea German pentru Certificarea Sistemelor de Management (Deutsche
Gesellschaft zur Zertifizierung von Managementsystemen – DQS), TÜV – CERT
(TÜV Zertifizierungsgemeinschaft), Bureau Veritas Quality, DEKRA Certification,
Det Norske Veritas, Dass Zert, EQZERT, Dr. Adams & Partner, Germanischer Lloyd,
LRQA Lloyd Register, NIS – Zert, SGS – ICS – Gessellschaft zur Zertifizierung.
CONCLUZIE
Cele mai importante organisme de certificare a sistemelor calit ii sunt
considerate DQS i TÜV – CERT.

Societatea German pentru Certificarea Sistemelor de Management

(Deutsche Gesellschaft zur Zertifizierung von Managementsystemen GmbH) s-a
înfiin at în anul 1985, la ini iativa Societ ii Germane pentru Calitate (DGQ) i a
Institutului German pentru Standardizare (DIN). Începând cu anul 1991 este acreditat
de TGA, ca organism de certificare a sistemelor calit ii. Denumirea sa ini ial a fost
Societatea German pentru Certificarea Sistemelor de Asigurare a Calit ii, iar în anul
1993 Societatea German pentru Certificarea Sistemelor Calit ii.
Începând cu anul 1996 a c p tat denumirea de – Societatea German pentru
Certificarea Sistemelor de Management – ca urmare a modific rilor intervenite în
domeniul s u de activitate: pe lâng certificarea sistemelor calit ii, mai certific i
sistemele de management de mediu, pe baza standardelor ISO 14000. Are un domeniu
foarte larg în care efectueaz certificarea sistemelor calit ii, acoperind o serie de
ramuri industriale (textile, confec ii, industria chimic , a lemnului, construc ii de
ma ini, prelucrarea metalelor, etc.), servicii (comer , asigur ri, activitatea hotelier ,
Pagina 9
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

cercetare, administra ie public , educa ie i înv mânt, s n tate, activit i sociale,

etc.). Este membru al Re elei Europene pentru Evaluarea i Certificarea Sistemelor
Calit ii (European Network for Quality System Assessment and Certification –
EQNet).
CONCLUZIE
Industria ii folosesc mult certificatele în publicitatea pe care o fac produselor
lor i manifest o receptivitate deosebit la cerin ele pie ei, contribuind chiar i ei la
introducerea unor noi tipuri de certificate. În acest sens, este de men ionat certificatul
“Îngerul albastru”, care d încredere în caracteristicile ecologice ale produsului i
care, în timp, s-a bucurat de un larg interes din partea consumatorilor.

Activitatea 1
Timp de lucru: 20 minute
Identifca i produsele marcate GS sau TUV, în activitatea curent pe care o
desf ura i. Cum aprecia i calitatea lor _

--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------

Pagina 10
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

LEC IA 2

CERTIFICAREA CONFORMIT II I
ACREDITAREA ÎN FRAN A I ALTE RI

CERTIFICAREA CONFORMIT II I ACREDITAREA ÎN FRAN A

Certificarea produselor în Fran a a început în anul 1938, prin crearea m rcii de
conformitate cu standardul francez “NF” (Norme Française). În anul 1960, a fost
constituit primul sistem de certificare a produselor în domeniul agroalimentar, numit
„sistemul etichetelor agricole” (labels agricoles), reglementat prin legea nr. 60 – 808
/ 1960 privind orientarea agricol . Cadrul legal al certific rii s-a definitivat prin legea
nr. 78 – 23 / 1987, referitoare la protec ia i informarea consumatorilor de produse i
servicii, numit „Legea Scrivener”. Prin aceast lege a fost introdus sistemul
„certific rii de calificare” a produselor industriale, precizându-se condi iile de
acordare a certificatelor i etichetelor agricole în scopul asigur rii controlului
activit ilor de certificare i evitarea abuzurilor i fraudelor. Legea impune ca toate
organismele certificatoare s fie agreate de autoritatea public pe baza dovedirii
independen ei i a impar ialit ii lor i a capacit ii de a controla produsele i
mijloacele de fabrica ie.

Pagina 11
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Etichetele agricole sunt m rci colective , care atest c un produs alimentar,

sau un produs agricol nealimentar, care nu a fost prelucrat, posed un ansamblu de
caracteristici specifice, care îi confer un nivel de „calitate superioar ”, fa de
produsele similare.
Etichetele na ionale, se numesc „Etichete ro ii” (Labels rouges) i sunt
omologate printr-o hot râre comun a Ministerului Agriculturii i Silviculturii i a
Ministerului Comer ului, dup ob inerea avizului Comisiei Na ionale pentru Etichete
i Certificare.
În prezent, exist 262 de etichete de certificare. Dintre acestea 41 sunt
regionale, i sunt de inute de 74 organisme de certificare.

CONCLUZIE
Certificarea de calificare atest c un produs industrial, un echipament sau
un produs agricol alimentar prelucrat, comercializat în Fran a, prezint anumite
caracteristici specifice. Certificatul este înso it de o marc de certificare care este
proprietatea organismului certificator. În prezent exist 28 de organisme de certificare
i fiecare dintre acestea de ine o asemenea marc .

Cel mai important organism de certificare a produselor este Asocia ia

Francez de Standardizare (L’Association Francaise de Normalisation –
AFNOR), care gestioneaz marca de conformitate cu standardele franceze „NF” i
realizeaz peste 70 % din totalul certific rilor. Pentru gestionarea sectorial a m rcii
exist unele organisme împuternicite în acest sens de AFNOR. De exemplu, Centrul
Tehnic al Lemnului i Mobilierului gestioneaz marca „NF Mobilier”. Atestarea
calit ii produselor cu performan e deosebite, care dep esc nivelul prev zut de
standardele na ionale, se face prin utilizarea a dou variante ale m rcii, i anume „NF
– Selection” i „NF – Prestige”.
Pe baza încerc rilor efectuate în laboratoarele acreditate de Re eaua Na ional
de Încerc ri (RNE) i pe baza unor audituri ale sistemului calit ii produc torului,
efectuate, de regul , de exper i independen i, agrea i de AFNOR, se acord dreptul de
aplicare a m rcii “NF”.
Laboratorul Na ional de Încerc ri este un alt organism important de
certificare. Acesta gestioneaz Marca „LNE” efectuând încerc ri i pentru alte
organisme de certificare, printre care AFNOR.
Multe dintre organismele de certificare a produselor sunt structurate pe centre
tehnice ca, de exemplu, Centrul tiin ific i Tehnic pentru Cl diri (gestioneaz
marca „CSTB”), Federa ia Industriilor Betonului (gestioneaz marca „FIB”), etc.
Legea adoptat în anul 1988 a men inut sistemul etichetelor agricole i a
introdus certificarea conformit ii pentru produsele de consum alimentar i
nealimentar, neprelucrate. Sistemul etichetelor agricole vizeaz numai produsele de
calitate superioar , pe când sistemul certific rii de calificare, a fost creat pentru a
asigura posibilitatea de a putea fi certificate produsele conforme cu un referen ial
prestabilit.

Pagina 12
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

CONCLUZIE

Certificarea sistemelor calit ii pe baza standardelor interna ionale ISO 9000,

este realizat de mai multe organisme, dintre care, cel mai important este Asocia ia
Francez pentru Asigurarea Calit ii (l’Association Francaise pour l’Assurance
de la Qualité – AFAQ), înfiin at în anul 1988.

Membrii acestei asocia ii sunt organiza i în trei categorii:

• Colegiul A cuprinde Asocia ia Francez de Standardizare (AFNOR) i organiza ii
profesionale ale furnizorilor din diferite domenii;
• Colegiul B, a certificat sistemele calit ii de la firmele: Peugeot, Renault, L’Oréal,
IBM, Nestle, etc.;
• Colegiul C cuprinde organismele de inspec ie tehnic , grupate la rândul lor în
cadrul COPREC – AT i asocia iile pentru calitate cum este, spre exemplu,
Mi carea Francez pentru Calitate etc.
Activitatea AFAQ se desf oar pe de o parte în cadrul a 13 comitete
de certificare sectoriale, care asigur certificarea întreprinderilor pe domenii specifice
(mecanic , electrotehnic , electronic , construc ii, chimie – petrol, agroalimentar,
transporturi rutiere, etc.) i pe de alt parte, în cadrul unui comitet multisectorial, care
se ocup de certific rile neacoperite de comitetele sectoriale. Toate aceste comitete
sunt acreditate de Consiliul de Administra ie al AFAQ, la propunerea Comitetului de
Acreditare i Apel. Ele realizeaz examinarea documenta iei depuse pentru certificare,
stabile te auditorii pentru auditul de certificare i, pe baza rezultatelor auditului
efectuat, acord sau nu certificatul.
AFAQ este membru al Re elei Europene pentru Evaluarea i Certificarea
Sistemelor Calit ii (EQNet).
ASCERT International este un alt organism de certificare iportant, care a fost
înfiin at în anul 1993, ca societate pe ac iuni, prin participarea organismelor de
inspec ie tehnic APAVE, din domeniul industriei i SOCOTEC din cel al
construc iilor i lucr rilor publice. În anul 1994 ASCERT International a încheiat un
acord de colaborare cu Asocia ia Francez pentru Asigurarea Calit ii – AFAQ.
Ulterior, AFAQ a devenit ac ionar al ASCERT International, organiza ia schimbându-
i denumirea în AFAQ – ASCERT International. Acest organism efectuaz toate
tipurile de certific ri, în circa 46 de ri, utilizând ca referen ial pentru certificarea
sistemelor calit ii mai ales standardele interna ionale ISO 90001. De asemenea, a fost
acreditat ca organism de certificare a sistemelor de management de mediu.
Comitetul Francez de Acreditare – COFRAC, este o asocia ie profesional ,
cu caracter privat, înfiin at în anul 1994, care are rolul de a valida competen a
laboratoarelor i a organismelor implicate în evaluarea conformit ii. Membrii s i sunt
organiza i în patru colegii :
• Colegiul A : organisme de acreditare;
• Colegiul B : organiza ii care apeleazu la serviciile organismelor acreditate;
• Colegiul C : utilizatori, consumatori;
• Colegiul D : reprezentan i ai puterii politice.

1
Nicolaescu, C., ASCERT International, în “Standardizarea”, nr. 1/1996, pag. 10-11 i pliantul de prezentare al
AFAQ-ASCERT International, 1998.
Pagina 13
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

COFRAC î i desf oar activitatea pe sec iuni de acreditare, delimitate în

func ie de standardele din seria EN 45000/17000, aplicabile. În cadrul fiec rei sec iuni
se acrediteaz o anumit categorie de organisme, respectiv laboratoare, i anume :
laboratoare de încerc ri, laboratoare de etalonare, organisme de inspec ie, organisme
de certificare a produselor industriale, a produselor agricole i alimentare, serviciilor i
sistemelor calit ii (Fig. 4.4).
Statul francez este deosebit de interesat în activitatea de certificare deoarece
astfel î i poate exercita controlul asupra produselor introduse pe pia

Comisia de
audit intern
Încerc ri
Consiliul de administra ie

Etalonare

Adunarea Inspec ii
general

Certificarea produselor
industriale

Certificarea produselor
agricole i alimentare

Comisia
pentru rela ii
Certificarea sistemelor
externe
calit ii Certificarea
personalului

Certificarea serviciilor

Fig.4. 4: Structura organizatoric a Comitetului Francez de Acreditare COFRAC.

Pagina 14
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

CERTIFICAREA CONFORMITATII I ACREDITAREA

ÎN ALTE RI
Suedia
Organiza ia Suedez pentru Acreditare i Evaluarea Conformit ii
(Swedish Board for Accreditation and Conformity Assessment – SWEDAC)
efectueaz acreditarea organismelor de certificare a produselor, sistemelor
calit ii i personalului. De asemenea, SWEDAC asigur i acreditarea laboratoarelor
(de încerc ri i de etalonare) precum i a organismelor de inspec ii pentru domeniul
reglementat.
Pentru efectuarea evalu rilor în cadrul proceselor de acreditare, SWEDAC
apeleaz la serviciile unor exper i în domeniu, care verific îndeplinirea cerin elor
pentru acreditare de c tre organiza iile solicitante. Decizia final privind acordarea,
modificarea sau retragerea acredit rii apar ine, îns , SWEDAC. În procesul de
acreditare acest organism particip ca observator la cel pu in dou certific ri realizate
de solicitan i.
Dup acreditare, SWEDAC supravegheaz organismele în cauz , prin audituri
de supraveghere programate, reevaluarea organismelor de certificare acreditare
f cându-se odat la cinci ani.
În ultima perioad , SWEDAC i-a extins domeniul de activitate, acreditând i
organisme de certificare a conformit ii sistemelor de management de mediu cu
sistemul comunitar EMAS i cu standardele ISO 14000 precum i organisme de
certificare a conformit ii produselor cu directivele Uniunii Europene “Noua
abordare”.
Pân în prezent, SWEDAC a acreditat 10 organisme de certificare produse (SIS
Produkt – Certifiering AB, Certifieringskontoret SWEDCERT AB, SEMKO AB,
etc.), 9 organisme de certificare a personalului (ABB NDT Training Center AB,
Certifieringskontoret SWEDCERT AB, SAQ Kontroll AB, etc.), 10 organisme de
certificare a sistemelor calit ii (BMG Trade Certifiering AB, Bureau Veritas
Quality International Sverige AB, SAQ Kontroll AB, SIS Certifiering AB, Det
Norske Veritas, Lloyd’s Register, etc.), 370 de laboratoare pentru încerc ri, 90 de
laboratoare de etalonare i 1800 de organisme de inspec ie pentru domeniul
reglementat.

Elve ia
Asocia ia Elve ian pentru Certificarea Sistemelor Calit ii (SQS –
SCHWEIZ, VEREINIGUNG FÜR
QUALITÄTSSICHERUNGSZERTIFIKATE), s-a înfiin at în anul 1983 i a
certificat, pân în prezent, o serie de întreprinderi atât din Elve ia cât i din alte ri
europene, precum i din Japonia, SUA, Singapore, Canada i Australia. Acest
organism elibereaz certificate prin care se face dovada c întreprinderea dispune de
condi iile tehnice, organizatorice i de personal, necesare pentru a asigura în mod
constant, ob inerea unor produse conforme cu cerin ele prestabilite. Celelalte
organiza ii de certificare a sistemelor calit ii mai sunt: EAM – EIDG. AMT FÜR
MESSWESSEN, BVQI, BUREAU OF PRODUCT STANDARDS.

Belgia
Pagina 15
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Consiliul Na ional de Acreditare i de Certificare (COMITÉ NATIONAT

POUR l’ACCRÉDITATION des ORGANISMES de CERTIFICATION «NAC-
QS») coordoneaz sistemul de acreditare i certificare. Asocia ia Belgian pentru
Calitate este cel mai important organism de certificare a sistemelor calit ii. În anul
1990 a fost adoptat „Legea privind acreditarea organismelor de certificare i de
inspec ie, precum i a laboratoarelor de încerc ri”. Celelalte organisme de certificare
a sistemelor calit ii sunt: AIB-VINCOTTE a. s. b. l., BUREAU SECO s. a.,
BUREAU VERITAS, EUROSYM, SGS EUROPEAN QUALITY
CERTIFICATION, DET NORSK VERITAS.

Japonia
Ministerul Comer ului i Industriei (MITI) aprob aplicarea m rcii de
certificare „JIS”, care atest c produsele pe care se aplic sunt conforme cu
standardele industriale japoneze JIS i întreprinderea îndepline te cerin ele formulate
de ministerul respectiv. Organismele de certificare a sistemelor calit ii sunt: JMI
INSTITUTE i LLOYD’S REGISTER QUALITY ASSURANCE Ltd.

SUA
Certificarea produselor în aceast ar are o tradi ie veche, unul dintre primele
programe de certificare fiind coordonat înc din anul 1870 de c tre Biroul American
de Naviga ie (American Bureau of Shipping – ABS). În anul 1925 a fost introdus
programul de certificare al Societ ii Americane a Gazelor Naturale (American Gas
Association – AGA). Începând cu anul 1938, medicamentele pot fi comercializate
numai dup ce sunt verificate i aprobate de c tre Administra ia pentru Alimente i
Medicamente.
În prezent, exist 60 de organiza ii ale guvernului federal i 110 organiza ii
private, care se ocup de autorizarea comercializ rii unor produse din domeniul
reglementat sau cu certificarea conformit ii produselor cu standardele aplicabile în
domeniile specifice.
Se practic i sistemul „autoevalu rii” (asem n tor cu cel din Germania),
produc torul declarând pe propria r spundere conformitatea produselor cu standardul
na ional corespunz tor. Standardul ANSI 2-34.2/1987 con ine recomand rile cu privire
la implementarea unui asemenea program de autoevaluare.
CONCLUZIE
Primele standarde generale referitoare la sistemele calit ii au fost implementate
începând cu anii ’60, în domeniul militar. Dou dintre acestea (MIL-Q-9858A i MIL-
I-45208A)2 definesc cerin e referitoare la sistemul de asigurare a calit ii pentru
întreprinderile produc toare. Pe baza lor s-au elaborat o serie de standarde în domeniul
militar, în alte ri i în cadrul NATO. Aceste standarde nu au fost folosite pentru
certificare de c tre o ter parte.

Societatea American pentru Controlul Calit ii (American Society for

Quality Control – ASQC) a elaborat, în anul 1971, primul standard referitor la

2
MIL-Q-9858A, Quality Program Requirement, Washington D.C., 1963; MIL-Q-45208A, Inspection System
Requirement, Washington D.C., 1963.
Pagina 16
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

asigurarea calit ii - standardul ANSI Z 1.8/1971 “Cerin e generale pentru un

program de asigurarea calit ii”.
Au fost dezvoltate, de asemenea, o serie de standarde care stabilesc cerin ele
pentru asigurarea calit ii în domenii specifice (industria de automobile, domeniul
nuclear, etc.), dar nici acestea nu au fost utilizate în scopul certific rii calit ii de c tre
o ter parte.
Ca urmare a preocup rilor tot mai intense de implementare a standardelor
interna ionale ISO 9000, în rile europene, precum i în Canada, a început s creasc
interesul pentru asemenea certific ri i în SUA. Aceste standarde au fost adoptate în
anul 1987 ca standarde na ionale, în cadrul seriei ANSI ASQC Q 90-94.
În anul 1989, Asocia ia American pentru Controlul Calit ii (ASQC) a înfiin at
un organism de acreditare independent în domeniul certific rii denumit Registrar
Accreditation Board – RAB. Prin în elegerea convenit cu Institutul American de
Standardizare, începând cu anul 1991 a c p tat denumirea de ANSI/RAB. Acesta i-a
încetat activitatea în anul 2005, fiind preluate activit ile sale pentru organismele de
certificare a sistemelor de management de c tre ANSI-ASQ NATIONAL
ACCREDITATION BOARD.
Alte organisme de certificare a sistemelor calit ii sunt: AT&T QUALITY
REGISTRAR (AT&T), ETL TESTING LABORATORIES / INTERTEK
SERVICE CORPORATION (ISC), NSF INTERNATIONAL, UNDERWRITERS
LABORATORIES INC..
Într-o serie de alte ri, func ioneaz , de asemenea, sisteme de certificare a
conformit ii. O importan crescând se acord certific rii sistemelor calit ii i
sistemelor de management de mediu, al turi de practicile, devenite tradi ionale, de
certificare a produselor i serviciilor.
CONCLUZIE
ISO nu gireaz ea îns i organismele de înregistrare a sistemelor calit ii sau pe
cele de acreditare.

Evolu ia certific rii sistemelor calit ii, pe baza standardelor interna ionale
ISO 9000 i ISO 14000
Potrivit unui studiu realizat de ISO, la sfâr itul anului 2007 s-a ajuns la 951
486 de certificate ISO 9001 acordate, ceea ce demonstreaz interesul din ce în ce mai
mare pentru certificarea sistemelor calit ii, pe baza standardelor interna ionale ISO
9000. Fa de anul de referin 2002, când se înregistrau 167 124 asemenea certificate,
rezult o cre tere de circa 5,6 ori.
Analizând evolu ia distribu iei certificatelor acordate pe ri (Fig. 4.5.c, se
observ c num rul cel mai mare de certificate acordate îl de ine China cu 210 773
certificate, urmat de Italia cu 115 359 certificate, Japona cu 73 176 certificate.

Pagina 17
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

EXEMPLU ILUSTRATIV 2: Evolu ia num rului total de

certificate ISO 9001 acordate pe mapamond

Tabelul 4.1. Evolu ia num rului de certificate ISO 9001 în intervalul 2002 -
2007
Rezultate la nivel
2002 2003 2004 2005 2006 2007
mondial
Num r total de
167 124 497 919 660 132 773 867 897 866 951 486
certificate în lume
Cre tere fa de
122 736 330 795 162 213 113 735 123 999 54 557
anul precedent
Num r de ri 133 149 154 161 170 175

a) Num rul total de b) Cre terea anual a c) Topul primelor 10 ri

certificate ISO 90001 num rului de certificate de in toare de certificate
ISO 9001 ISO 9001

Fig. 4.5: Evolu ia certific rilor ISO 9001

Situa ia statistic a certific rilor ISO 9001 pe continente i ri este prezentat

în tabelel urm toare.

Pagina 18
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Pagina 19
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Pagina 20
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Potrivit aceluia i studiu realizat de ISO, la sfâr itul anului 2007 s-a ajuns la 951
154 572 de certificate ISO 9001 acordate.
Analizând evolu ia distribu iei certificatelor acordate pe ri (Fig. 4.6.c, se
observ c num rul cel mai mare de certificate acordate îl de ine China cu 30 489
certificate, urmat de Japona cu 27 955 certificate i Spania cu 13 852 certificate.

EXEMPLU ILUSTRATIV 3: Evolu ia num rului total de

certificate ISO 9001 acordate pe mapamond.
Tabelul 4.1. Evolu ia num rului de certificate ISO 9001 în intervalul 2002 -
2007
Rezultate la nivel 2005
Total din care 2006 2007
mondial
ISO 14001:2004
Num r total de
111 162 56 593 128 211 154 572
certificate în lume
Cre tere fa de anul
21 225 - 17 049 26 361
precedent
Num r de ri 138 107 140 148

a) Num rul total de b) Cre terea anual a c) Topul primelor 10 ri

certificate ISO 14001 num rului de certificate de in toare de certificate
ISO 14001 ISO 14001

Fig. 4.6: Evolu ia certific rilor ISO 14001

Situa ia statistic a certific rilor ISO 9001 pe continente i ri este prezentat
în tabelel urm toare.
Pagina 21
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Pagina 22
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Pagina 23
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Activitatea 2
Timp de lucru: 20 minute
Identifica i la locul dumneavoastr de munc produsele fabricate în China.
Sunt acestea certificate ISO 9000/14000? Cum aprecia i calitatea lor?

--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------

Pagina 24
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

REZUMAT

în LEC IA 1 am prezentat aspecte privind certificarea conformit ii i

acreditarea în Marea Britanie, unde s-a instituit Consiliu Na ional de Acreditare a
organismelor certificatoare (NACCB), Consiliul Na ional Britanic de Acreditare a
Organismelor de Certificare (NACCB), Institutul Britanic de Standardizare (BSI),
Registrul Lloyd pentru Asigurarea Calit ii (Lloyd’s Register Quality Assurance –
LRQA). De asemenea am prezentat aspecte privind certificarea conformit ii i
acreditarea în Germania, ar cu o foarte veche tradi ie în domeniul încerc rilor i
certific rii produselor, organismul de supraveghere tehnic Technische
Überwachungsvereine (TÜV) dep ind un secol de existen . În aceast ar
func ioneaz Institutul German de Standardizare (Deutsches Institut für Normung –
DIN), Consiliul German de Acreditare (Deutsches Akkreditierungsrat – DAR), mai
multe organisme de acreditare pentru „domeniul reglementat” i pentru „domeniul
nereglementat”, Societatea German pentru Certificarea Sistemelor de Management
(Deutsche Gesellschaft zur Zertifizierung von Managementsystemen GmbH).

în LEC IA 2 am prezentat aspecte privind certificarea conformit ii i

acreditarea în Fran a, ar în care s-a introdus m rca de conformitate cu standardul
francez “NF” (Norme Française), gestionat de Asocia ia Francez de Standardizare
(L’Association Francaise de Normalisation – AFNOR). Alte institu ii pentru
certificarea conformit ii în aceast ar sunt: Laboratorul Na ional de Încerc ri,
Federa ia Industriilor Betonului, Asocia ia Francez pentru Asigurarea Calit ii
(l’Association Francaise pour l’Assurance de la Qualité – AFAQ), ASCERT
International, Comitetul Francez de Acreditare – COFRAC.
De asemenea am prezentat aspecte privind certificarea conformit ii în : Suedia,
Elve ia, Belgia, Japonia, SUA.
În finalul lec iei am trecut în revist evolu ia certific rii sistemelor calit ii, pe
baza standardelor interna ionale ISO 9000 i ISO 14000, la nivel mondial.

Dup studierea acestui modul, ar

REZULTATE A TEPTATE
trebui s ave i o imagine de ansamblu a
sistemelor de certificare i acreditare din
cele mai dezvoltate state ale lumii, s
cunoa te i situa ia certific rlor sistemelor
de management la nivel mondial.

Pagina 25
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

• Certificarea are i o caracteristic de protec ie pentru

produc torii dintr-un anumit sistem na ional de
certificare.
• Cele mai importante organisme implicate în domeniul
certific rii i acredit rii în Marea Britanie sunt: Consiliul
Na ional Britanic de Acreditare a Organismelor de
Certificare (NACCB); Asocia ia Organismelor Britanice
de Certificare (ABCB); Sistemul Na ional de Acreditare
a Laboratoarelor de Încerc ri (NATLAS), înfiin at în
cadrul Sistemului Na ional de Acreditare în domeniul
M sur torilor (NAMAS).
• Technische Überwachungsvereine (TÜV), este un
organsim de supraveghere tehnic din Germania care
de ine 85 de laboratoare i acord dreptul de utilizare a
PUNCTE m rcii de securitate „GS“ (Geprüfte Sicherheit).
• În Germania exist mai multe organisme de acreditare
pentru domeniul reglementat i pentru domeniul
nereglementat
• Certificarea produselor în Fran a a început în anul 1938,
prin crearea m rcii de conformitate cu standardul francez
„NF” (Norme Française).
CHEIE • Cel mai important organism de certificare a produselor
este Asocia ia Francez de Standardizare (L’Association
Francaise de Normalisation – AFNOR).
• Cel mai important organism de certificare a sistemelor de
management din Fran a este Asocia ia Francez pentru
Asigurarea Calit ii (l’Association Francaise pour
l’Assurance de la Qualité – AFAQ).
• Acreditarea organismelor de certificare a produselor,
sistemelor calit ii i personalului în Suedia este
efectuat de Organiza ia Suedez pentru Acreditare i
Evaluarea Conformit ii (Swedish Board for
Accreditation and Conformity Assessment – SWEDAC).
• În Japonia m rca de certificare este „JIS”.
• Num rul total de certificate ISO 9001 în dec. 2007 era de
951 486, acordate în 175 de ri.
• Num rul total de certificate ISO 9001 în dec. 2007 era de
154 572, acordate în 148 de ri.

Pagina 26
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

TEST DE AUTOEVALUARE

Încercui i r spunsurile corecte la

întreb rile urm toare.

ATEN IE: pot exista unul, niciunul sau

mai multe r spunsuri corecte la aceea i
întrebare.
Timp lucru: 30 minute

1) Pe plan mondial, prin num rul de certificate acordate pe baza standardelor

interna ionale ISO 9000, suprema ia o de ine:
a) SUA. Da / Nu
b) Japonia. Da / Nu
c) China. Da / Nu
d) Germania. Da / Nu

2) “NF – Selection” i “NF – Prestige”:

a) sunt dou variante ale m rcii de conformitate cu standardele franceze “NF” folosite
pentru testarea calit ii produselor cu performan e deosebite, care dep esc nivelul
prev zut de standardele na ionale. Da / Nu
b) sunt dou variante ale m rcii de conformitate cu standardele franceze “NF” folosite
de Federa ia Industriilor Betonului. Da / Nu

3) Cronologic, în sistemul britanic de certificare a conformit ii i acreditare

certificarea produselor se realizeaz pe baza unor determin ri de laborator efectuate
asupra produsului:
a) înaintea certific rii sistemului calit ii întreprinderii. Da / Nu
b) dup certificarea sistemului calit ii întreprinderii. Da / Nu

4) Asocia ia Francez de Standardizare (L’Association Francaise de Normalisation –

AFNOR):
a) este cel mai important organism de certificare a produselor din Fran a. Da / Nu
b) gestioneaz marca de conformitate cu standardele franceze „NF”. Da / Nu
c) realizeaz aproximativ 30 % din totalul certific rilor. Da / Nu

5) Registrul Lloyd pentru Asigurarea Calit ii (Lloyd’s Register Quality Assurance –

LRQA) din Marea Britanie:
a) a fost înfiin at în anul 1995. Da / Nu

Pagina 27
M4.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

b) este cel mai important organism de certificare a sistemelor calit ii din Marea
Britanie. Da / Nu
c) a acreditat Consiliul Na ional Britanic de Acreditare a Organismelor de Certificare
(NACCB). Da / Nu
d) efectueaz certific ri în domeniul industrial i în cel al serviciilor, de inând
aproximativ 20% din pia a mondial a certific rilor. Da / Nu

6) Technische Überwachungsvereine (TÜV):

a) este un organism de supraveghere tehnic din Germania. Da / Nu
b) de ine 85 de laboratoare. Da / Nu
c) este abilitat de guvernul german s acorde dreptul de utilizare a m rcii de securitate
„GS“ (Geprüfte Sicherheit). Da / Nu
d) a fost înfiin at în urm cu 10 ani. Da / Nu

7) În Marea Britanie marca “the golden tick” este utilizat de:

a) întreprinderile certificate de c tre un organism acreditat în cadrul sistemului
na ional de acreditare. Da / Nu
b) întreprinderile certificate de orice organism interna ional de certificare. Da / Nu

8) Institutul German de Standardizare (Deutsches Institut für Normung – DIN):

a) gestioneaz m rcile de conformitate cu standardele na ionale, „DIN Geprüft“
(verificat DIN) i “DIN” (urmat de num rul standardului de referin ). Da / Nu
b) gestioneaz m rcile de securitate „GS“ (Geprüfte Sicherheit). Da / Nu
c) conformitatea produsului la standardele de referin este acceptat prin simpla
declara ie a produc torului, sistem denumit “autoevaluare”. Da / Nu

9) “NF” (Norme Française):

a) este primul sistem de certificare a produselor în domeniul agroalimentar din Fran a.
Da / Nu
b) este un standard în baza c ruia s-a creat prima marc de conformitate din Fran a.
Da / Nu

10) Pentru produsele electrice i cu gaz din Marea Britanie Institutul Britanic de
Standardizare (BSI) gestioneaz marca de conformitate:
a) “kite – mark”. Da / Nu
b) “safety mark”. Da / Nu
Prin conectare la internet la adresa de site
www.mmsc.upm.ro, v loga i cu datele de
autentificare primite (user i parol ) i
completa i în modulul TESTE r spunsurile
corecte la întreb ri (pe care le-a i încercuit
anterior).
ATEN IE: Numai dup transmiterea on-
line a testului v-a i îndeplinit obliga iile de
parcurgere a modulului.
Timp lucru: 10 minute

Pagina 28
M4.CC