Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

MODULUL
3

CERTIFICAREA SISTEMELOR
CUPRINS
INTRODUCERE 2
Obiective 2
Organizarea sarcinilor de lucru 2
Recomand ri bibliografice 2
CERTIFICAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT
Lec ia 1 3
AL CALIT II
Exemplu ilustrativ 1 8
Activitatea 1 10
METODOLOGIA CERTIFIC RII SISTEMELOR
Lec ia 2 11
CALIT II
Exemplu ilustrativ 2 19
Activitatea 2 19
CERTIFICAREA SISTEMELOR INTEGRATE DE
Lec ia 3 20
MANAGEMENT
Exemplu ilustrativ 3 23
Activitatea 3 24
REZUMAT 24
Rezultate a teptate 25
Puncte cheie 25
TEST DE AUTOEVALUARE 26

Pagina 1
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

INTRODUCERE

Certificarea sistemului de management al calit ii implementat în întreprindere

se mai nume te i certificare de întreprindere. Certificarea furnizeaz încrederea în
capacitatea i competen a produc torului de a furniza produse conforme.
Certificatul pentru sistemul calit ii, eliberat de organismul de certificare pentru
a fi o dovad de competen , poate fi prezentat clien ilor pentru a le ob ine încrederea
în produsele achizi ionate i pentru câ tigarea de noi clien i.
În cadrul modului se prezint diferite aspecte legate de certificarea sistemelor
de management al calit ii în organiza ii.

Obiective
Obiectivele acestui modul sunt:
• S prezinte etapele principale ale certific rii sistemelor calit ii, avantajele
i costurile certific rii;
• S prezinte aspecte legate de certificarea sistemelor integrate de
management.

Organizarea sarcinilor de lucru

• Parcurge i cele 4 lec ii ale modulului de studiu.
• La fiecare lec ie urm ri i exemplele ilustrative i efectua i activit ile
cerute.
• Fixa i principalele idei ale modului de studiu prezentate în rezumat.
• Completa i testul de autoevaluare.
• La fiecare sarcin ave i indicat timpul de lucru.
• Timpul mediu necesar pentru asimilarea modulului este de 120 minute.
• Timpul de lucru pentru parcurgerea activit ilor este de 40 minute.
• Timpul de lucru pentru parcurgerea testului de autoevalure este de 40
minute.
Recomand ri bibliografice suplimentare
Pentru o detaliere suplimentar a aspectelor prezentate în acest modul
pute i parcurge lucr rile:
[1] Mirams, M., McElheron, P. Certificarea ISO 9000. Editura Teora.
Bucure ti, 1998.
[2] Moldovan, L. Managementul calit ii. Litografia Universit ii Petru
Maior, Tg.Mure , 2000.

Pagina 2
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

LEC IA 1

CERTIFICAREA SISTEMELOR DE
MANAGEMENT AL CALIT II

Conceptul de certificare a sistemelor calit ii i importan a acestuia

Dup cum s-a ar tat în modulul precedent, un produc tor poate dovedi calitatea
produselor sale prin certificarea de produs, bineîn eles cu costurile aferente acestui tip
de certificare. Ce se întâmpl dac produc torul realizeaz o gam larg de produse?
Pentru a- i demonstra calitatea prin sistemul certific rii de produs, a tuturor
sortimentelor de produse pe care le realizeaz , ar fi necesar un efort financiar
substan ial din partea produc torului, efort care nu se justific din punct de vedere
economic. În aceast situa ie încrederea în capacitatea i competen a produc torului se
dovede te prin certificarea de sistem al calit ii, cunoscut i sub denumirea de
certificare de întreprindere. Aceasta nu înseamn c cele dou sisteme de certificare
se exclud reciproc, exist întreprinderi care de in certificate atât pentru produsele pe
care le realizeaz cât i pentru sistemul calit ii.
Certificarea sistemului de management al calit ii reprezint atestarea, de
c tre organismul de certificare, a conformit ii acestuia cu un standard de referin
din familia ISO 9000 sau echivalentele acestora. Ea se poate realiza i pe baza unui alt
document normativ, caz în care organismul de certificare trebuie s demonstreze c
documentele în cauz au în vedere un sistem al calit ii de nivel i con inut
comparabile cu standardele ISO men ionate.
Certificatul sistemului de management al calit ii reprezint dovada
conformit ii cu standardul (documentul normativ).
Pagina 3
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

CONCLUZIE
Certificarea sistemului de management al calit ii unui furnizor reprezint
confirmarea, de c tre un organism de certificare, c sistemul calit ii al furnizorului
satisface criteriile pentru sistemele calit ii din standardele europene, referitoare la
sistemul calit ii.

Pentru evaluarea avantajelor pe care le prezint certificarea sistemelor calit ii,

pe baza standardelor ISO 9000, au fost efectuate, în ultima perioad , o serie de studii,
în diferite ri i la nivelul Uniunii Europene.
Astfel, organiza ia de certificare Lloyd’s Register Quality Assurance (LRQA)
din Anglia a comandat firmei Research International realizarea unui sondaj pe un
e antion de 400 de organiza ii certificate de LRQA, din sectoare industriale diferite, în
urm toarele dou scopuri principale:
• identificarea motivelor pentru care organiza iile în cauz au solicitat certificarea
sistemelor calit ii;
• evaluarea efectelor certific rii asupra desf ur rii activit ilor i asupra
rezultatelor economico – financiare ale organiza iilor.

CONCLUZIE
Studiul a eviden iat c organiza iile în cauz au solicitat certificarea,
sperând s ob in , astfel, o serie de avantaje, mai ales în ceea ce prive te pozi ia lor pe
pia fa de concuren i, prin stabilirea de noi rela ii contractuale, anticiparea cerin elor
clien ilor, realizarea de produse i servicii care s satisfac mai bine aceste cerin e, în
condi iile unor pre uri avantajoase (tabelul 3.1).

Tabelul 3.1: Motivele pentru care organiza iile doresc s - i certifice sistemul calit ii,
pe baza standardelor interna ionale ISO 9000
Rezultatele studiilor efectuate
Nr. de
Research International, la cererea Kamiske G., Malorny C., Horst M.,
ordine
LRQA, Anglia Germania
1 Cre terea capacit ii de ofertare i de Dobândirea unui avantaj fa de
stabilire a unor rela ii contractuale concuren i (76%)
(81%)
2 Men inerea / cre terea segmentului de La solicitarea clien ilor (60%)
pia (78%)
3 Anticiparea cerin elor clien ilor (73%) Îmbun t irea imaginii organiza iei
(55%)
4 Realizarea de produse / servicii mai Îmbun t irea calit ii produselor (54%)
bune pentru clien i (70%)
5 Cre terea eficien ei, reducerea Prevenirea pierderilor datorate
pierderilor (70%) r spunderii juridice pentru produs (30%)
6 Cre terea competitivit ii pe pia
(68%)

Pagina 4
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

La concluzii relativ asem n toare s-a ajuns i ca urmare a unui studiu efectuat în
Germania. Potrivit acestui studiu, motivele pentru care organiza iile doresc s
implementeze un sistem al calit ii în scopul certific rii sunt, în ordinea frecven ei
men ion rii lor, urm toarele (tabelul 3.1):
• dobândirea unui avantaj fa de concuren i;
• la solicitarea clien ilor;
• îmbun t irea imaginii organiza iei pe pia ;
• îmbun t irea calit ii produselor;
• prevenirea pierderilor datorate r spunderii juridice pentru produs.
Fa de a tept rile organiza iilor, potrivit studiului efectuat de Research
International, avantajele constatate dup certificarea sistemului calit ii sunt, mai ales,
de ordin intern i se refer la (tabelul 3.2)1:

Tabelul 3.2: Avantajele certific rii sistemelor calit ii, pe baza standardelor
interna ionale ISO 9000, potrivit opiniei unor organiza ii certificate
Nr. de Rezultatele studiilor efectuate
ordine Research International, la Flash Eurobarometer Bekaert – Stawick, la
cererea LRQA 28, EOS Gallup cererea Comisiei UE
1 Îmbun t irea planific rii i Organizarea mai bun Îmbun t irea
inerii sub control a a muncii (22%) con tiin ei privind
proceselor (86%) calitatea (16,5%)
2 Realizarea unor produse i Rela ii mai bune cu Claritate în definirea
servicii, conforme clien ii (22%) responsabilit ilor
specifica iilor (83%) (11%)
3 Consecven în aplicarea Cre terea loialit ii Implicarea angaja ilor
tehnologiilor (73%) clien ilor (17%) (9,5%)
4 Cre terea eficien ei / Motivarea lucr torilor Cre terea încrederii
productivit ii (69%) (16%) clien ilor (9,5%)
5 Cre terea capacit ii de Cre terea num rului Cre terea eficien ei
ofertare (69%) de clien i (11%) interne (7,8%)
6 Evaluarea obiectiv , Cre terea profitului Îmbun t irea
efectuat de un organism (11%) imaginii organiza iei
neutru (67%) pe pia (7%)
7 Avantaje în marketing / Alte avantaje (2%) Constan în
rela ia cu publicul (63%) îndeplinirea sarcinilor
(6%)
8 Reducerea pierderilor
(53%)
9 Cre terea motiv rii
personalului (50%)
10 Reducerea auditurilor
efectuate de clien i (42%)
11 Reducerea costurilor (40%)
12 Cre terea exportului (31%)
1
Olaru Marieta, Managementul calit ii, Editura economic , Bucure ti, 1999, pag. 318 – 320.
Pagina 5
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

• îmbun t irea planific rii i inerea sub control a proceselor;

• realizarea unor produse conforme specifica iilor;
• consecven în aplicarea tehnologiilor;
• cre terea eficien ei, a productivit ii.
Un alt studiu efectuat de Institutul Gallup a relevat c , în opinia organiza iilor
chestionate, certificarea sistemului calit ii le-a oferit în egal m sur avantaje interne
(o mai bun organizare a muncii, motivarea lucr torilor), cât i avantaje externe (rela ii
mai bune cu clien ii, cre terea num rului clien ilor), cu impact favorabil asupra
profitului (tabelul 2).
La concluzii mai pu in optimiste s-a ajuns ca urmare a studiului efectuat la
solicitarea Comisiei UE, studiu care a avut în vedere evaluarea opiniei organiza iilor
din rile comunitare, certificate pe baza standardelor interna ionale ISO 90002.
Avantajele men ionate sunt, în principal, de ordin intern (tabelul 2).

CONCLUZIE
Pe de alt parte, mai mult de dou treimi din organiza iile chestionate au
declarat c nu exist o diferen semnificativ între furnizorii certifica i i cei
necertifica i în privin a calit ii furniturilor livrate, a num rului de reclama ii i chiar
dac certificarea sistemelor calit ii genereaz încredere, aceasta nu garanteaz o
calitate înalt a produselor i serviciilor3.

Acela i studiu a relevat c , potrivit opiniei majorit ii organiza iilor chestionate,

certificarea nu a favorizat cre terea cotei lor de pia în mod semnificativ.
De cele mai multe ori implementarea unui sistem al calit ii pe baza
standardelor ISO 9000, în scopul certific rii, s-a f cut sub presiunea clien ilor sau a
concuren ilor, punându-se un accent prea mare pe reflectarea “ad literam” a
prevederilor standardelor în documentele sistemului calit ii, în detrimentul
preocup rii de îmbun t ire continu a proceselor.
Luând în considerare concluziile, chiar dac unele divergen e ale studiilor
men ionate, putem formula câteva aprecieri generale privind avantajele certific rii
sistemelor calit ii pe baza standardelor interna ionale ISO 9000.
CONCLUZIE

Certificarea sistemului calit ii unei întreprinderi se realizeaz atât în scopuri

externe (publicitar, aliniere la diferite reglement ri, la directivele comunitare, etc.), cât
i în scopuri interne (realizarea obiectivelor stabilite, potrivit politicii întreprinderii în
domeniul calit ii, motivarea personalului pentru îmbun t irea calit ii, asigurarea
capabilit ii proceselor privind realizarea anumitor performan e).

Astfel, pentru certificarea sistemului calit ii, produc torul sau prestatorul de
servicii î i alege acel organism ter , independent, care are un prestigiu recunoscut i
care confer o dovad a superiorit ii întreprinderii fa de concuren i, prin existen a

2
Evaluation of the systems for certification, by third partie, of the quality system set up by business in the
Community, Bekaert – Stawick, 1994.
3
European Quality Promotion Policy or The Way of Europe towards Excellence, European Commission,
Bruxeles, 1995, pag. 32.
Pagina 6
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

unui sistem al calit ii eficient, capabil s asigure, în mod constant, ob inerea unor
produse corespunz toare pentru satisfacerea cerin elor clien ilor.
La alegerea organismului de certificare, firmele puternice din rile occidentale
au în vedere zona geografic unde inten ioneaz s realizeze extinderea pie ei pentru
produsele realizate. De exemplu, pentru câ tigarea pie ei în Germania este ales unul
din urm toarele organisme de certificare: DQS, TÜV – CERT, Lloyd’s Register,
Germanischer Lloyd, Det Norske Veritas, Bureau Veritas, etc., care este specializat în
certificarea sistemelor calit ii în domeniul specific produc torului.
Datorit unui sistem al calit ii certificat, conducerea întreprinderii cap t mai
mult încredere în faptul c toate procesele i activit ile sunt inute sub control,
permi ând ob inerea unor rezultate prestabilite. Personalul angajat este determinat s se
preocupe mai mult de îmbun t irea calit ii în activit ile proprii, lucru benefic
rezultatelor de ansamblu ale întreprinderii.
Standardele ISO 9000 acord o importan deosebit instruirii personalului i,
datorit acestui fapt, prin implementarea unui sistem al calit ii în conformitate cu
aceste standarde, se asigur implicit perfec ionarea personalului în domeniul asigur rii
calit ii, lucru cu implica ii favorabile asupra proceselor care se desf oar în cadrul
întreprinderii.
Certificatul ob inut pentru sistemul calit ii de c tre o întreprindere nu
presupune c , în mod automat, toate produsele i serviciile pe care le furnizeaz vor fi
f r abateri fa de cerin ele stabilite. Un asemenea certificat demonstreaz c
desf urarea proceselor din întreprindere, începând cu cercetarea pie ei i pân la
supravegherea produselor în utilizare, îndepline te condi iile certific rii, prev zute în
standardul sau documentul normativ stabilit ca referin . În cazul apari iei unor
produse sau procese defectuoase produc torul poate utiliza ca argument juridic faptul
c totu i sau luat toate m surile necesare i, în acest scop, s-a implementat un sistem al
asigur rii calit ii care a fost certificat.
Dup certificare, condi iile din referen ialul stabilit trebuie respectate în
totalitate, lucru care presupune eforturi continue de perfec ionare a tuturor proceselor
desf urate în cadrul întreprinderii, evitându-se apari ia deficien elor de orice natur .
CONCLUZIE
La noi în ar , prin HGR-167/6.04.1992 s-a constituit „Sistemul na ional de
certificare a calit ii” care cuprinde “ansamblul organismelor de certificare a
produselor i serviciilor, organismelor de certificare a sistemelor calit ii, organismelor
de certificare a personalului, organismelor de acreditare a laboratoarelor de încerc ri,
precum i ansamblul laboratoarelor acreditate de încerc ri”.

Cheltuielile pentru certificarea i men inerea sistemului calit ii sunt relativ

mari, de exemplu, o zi de audit în Germania cost aproximativ 900 – 1000 €, analiza
documentelor (manual i proceduri) i înregistrarea aproximativ 5000 €, la care se
adaug cheltuielile legate de implementarea i men inerea sistemului calit ii. De
aceea întreprinderile mici manifest , de multe ori, re inere fa de acest tip de
certificare. În Fran a i Germania, de exemplu, se consider c certificarea sistemelor
calit ii este eficient în cazul întreprinderilor mari, în timp ce în Marea Britanie se
manifest tendin a de a certifica întreprinderi din ce în ce mai mici.

Pagina 7
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

EXEMPLU ILUSTRATIV 1: Companiile pica examenul la

standardelede calitate(revista Capital)

„Doar 4500 de companii romane ti de in certificate de calitate ISO

9000. Majoritatea firmelor refuza certificarea din cauza costurilor si a
supravegherii continue a activit ii de c tre auditori. Messer Romania Gaz a
pl tit peste 54.000 euro pentru elaborarea, implementarea i certificarea
sistemului de management al calit ii, firma având 31 de angaja i.
Managerii au pornit de la stabilirea politicii si obiectivelor firmei privind
calitatea dup care au contactat organismul de certificare. Pasul cel mai
costisitor – dar si cel care a permis implementarea si supravegherea
permanenta a sistemului de management in cadrul firmei a fost angajarea
unei persoane responsabile cu implementarea sistemului de management al
calit ii. Costul pl tit pentru aceasta dep e te 13000euro pe an. Procesul de
elaborare a procedurilor a implicat 12 angaja i si a costat peste 500de ore de
munca suplimentare si 2500 de euro. La acestea se adaug cursuri de
instruire a personalului, preg tirea a doi auditori interni si achizi ionarea de
noi aparaturi.
Un calcul exact arata ca firma a cheltuit 20000 de euro pentru
preg tirea certific rii si implementarea sistemului în primul an si 15000 de
euro pentru plata evalu rilor anuale si a persoanei care se ocupa de
managementul calit ii, a spus Lucian Bratila, directorul Departamentului
Managementul Calit ii.
Cazul firmei Messer este unul fericit datorita resurselor financiare,
tehnice si de personal decare dispune firma. Majoritatea societ ilor din tara
nu au insa banii sau dispozi ia de a-si implementa un astfel de sistem.
Ob inerea unui certificat de management al calit ii si de mediu este
considerata înc un moft si nu o necesitate, din cauza schimb rilor majore
care trebuie f cute în interiorul firmelor. In plus, ob inerea unui certificat de
calitate implica o supraveghere continu a activit ii firmelor de c tre
organismul de certificare, ceea ce incomodeaz managerii.
CONCLUZIE
In momentul in care implementezi ISO 9000, un standard de sistem, trebuie sa
faci totul cu gândul la client si nu numai la propriul câ tig. Ai no tri sunt înv a i sa
fac cum le e lor mai bine !, a spus Nicolae Dr gul nescu, secretar general al Funda iei
Române pentru Promovarea Calit ii.

Opinii legate de certificare

În acest paragraf se redau câteva opinii ale organiza ilor, organismelor de
certificare i organismelor de acreditare, referitoare la procesul de certificare, care
ilustreaz modul de percep ie al acestor p r i.

Pagina 8
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

A. Unde au dreptate agen ii economici?

• Implementarea SMC poate fi o adev rata corvoada birocratica, de neîn eles, inutila
si costisitoare daca nu se schimba (aproape) nimic la nivelul cuno tin elor,
mentalit ilor, atitudinilor i comportamentelor personalului fata de calitatea
proceselor.
• Costurile implement rii SMC sunt inabordabile pentru multe companii (dar ele pot
fi considerate o „investi ie” aduc toare de substan iale avantaje peste ani.
• „Nu cunoa tem cine si ce face în infrastructura de evaluare a conformit ii”

B. Unde gre esc agen ii economici?

• Vân toarea de certificate f r fond (schimb rile men ionate mai sus) si, uneori,
chiar f r evalu ri multicriteriale prealabile, doar în scopul cump r rii unei
credibilit i dubioase
• Ignorarea criteriilor de selec ie a instructorilor, trainerilor, consultan ilor, auditorilor
si organismelor de evaluare a conformit ii (altele decât tarifele serviciilor - de
preferin a cât mai reduse!…
• Ignorarea criteriilor de operare si control performante ale proceselor, a rolului
indicatorilor si cerin elor tuturor p r ilor interesate
• Ignorarea evalu rii periodice a costurilor si rezultatelor SMC
• Ignorarea conceptelor, principiilor, metodelor, tehnicilor si instrumentelor calit ii
• « Nu avem nevoie de certificarea voluntara ! »
• « Toate standardele ar trebui sa fie obligatorii ! Avem nevoie de o lege a calit ii! »
• « Mai bine cump r un Premiu pentru calitate f r evalu ri aferente! »
• « Nu avem nevoie de consultan i i traineri ! tim noi mai bine! »

C. Unde au dreptate organiza iile de certificare si acreditare ?

• Tarifele instruirii, trainingului i consultantei în managementul calit ii precum si
costurile test rilor i certific rilor sunt, de regula, MAI REDUSE la firmele
române ti decât la cele str ine.
• Instructorii, trainerii si consultan ii români si cei str ini au fiecare anumite avantaje
si dezavantaje dar rezultatele optime se ob in doar în echipe mixte.
• Exista uneori adev rate pr p stii între cerin ele standardelor, procedurilor si
ghidurilor de management al calit ii aplicabile - pe de o parte - si practica
cotidiana în structurile organiza iei – pe de alta parte.

D. Unde gre esc organiza iile de certificare si acreditare ?

• Accentul dispropor ionat pus pe certificare i acreditare în detrimentul instruirii,
trainingului i consultan ei prealabile absolut necesare.
• Neorganizarea supravegherii pe pia a a comportamentului produselor/ serviciilor,
• sistemelor de management, persoanelor certificate - de c tre fiecare organism de
• certificare din infrastructura de evaluare a conformit ii.
• Neorganizarea supravegherii pe pia a a comportamentului organiza iilor acreditate –
de c tre organismul de acreditare.
• Absenta transparentei procedurilor si tarifelor la certificare si acreditare.
• Absenta codurilor de buna practica si a codurilor etice ale organiza iilor acreditate.
• Concurenta neloiala.
Pagina 9
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

CONCLUZIE

Pentru a fi credibil si a dezvolta cât mai multa valoare ad ugat pentru client,
în condi iile unor tarife abordabile, întreaga infrastructura de evaluare a conformit ii
din România ar trebui sa aplice practic principiile pe care le promoveaz : orientarea
spre client, luarea în considerare a intereselor tuturor p r ilor interesate, transparenta
modului de func ionare si a mecanismelor de decizie, corelarea tarifelor si ofertelor cu
cerin ele reale ale clien ilor din România, evaluarea permanenta a satisfac iei clien ilor
si stabilirea de ac iuni corective si preventive adecvate, în timp util. Doar prin
asemenea revirimente, vom putea avea i în România un mediu tehnic de afaceri care
sa fie suficient de omogen, transparent si credibil astfel încât s poat avea încredere în
el atât autorit ile publice cât si, mai ales, agen ii economici i consumatorii din ar .

Activitatea 1
Timp de lucru: 20 minute
Care sunt opiniile legate de certificare în organiza ia dv. ?.

--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------

Pagina 10
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

LEC IA 2

METODOLOGIA CERTIFIC RII

SISTEMELOR CALIT II

Certificarea sistemelor calit ii presupune, de regul , parcurgerea

urm toarelor patru etape principale4:
a) preg tirea auditului de certificare;
b) examinarea documentelor sistemului calit ii;
c) efectuarea auditului de certificare;
d) acordarea certificatului i supravegherea respect rii condi iilor
certific rii.
În figurile 3.1 i 3.2, este prezentat metodologia certific rii sistemelor
calit ii, practicat de organisme de certificare din Germania: Societatea German
pentru Certificarea Sistemelor de Management (Deutsche Gesellschaft zur
Zertifizierung von Managementsystemen – DQS)5 i Asocia ia de Supraveghere
Tehnic – Organism de Certificare (Technische Uberwachungsvereine –
Zertifizierungsgemeinschaft – TÜV – CERT).
a) Preg tirea auditului de certificare (faza 1)
Dup discu ia de informare preliminar , organismul de certificare îi transmite
întreprinderii solicitante un chestionar de autoevaluare cu scopul de a verifica dac
aceasta îndepline te condi iile necesare efectu rii auditului de certificare. Dup
completare chestionarul este trimis organismului de certificare, unde un grup de

4
Ciobanu, E., Certificarea sistemelor calit ii în Germania (II), în “Standardizarea”, nr. 5 / 1994, pag. 4 – 5.
5
Hansen, W., Zertifizierung und Akkreditierung von Produkten und Leistungen der Wirtschaft, Carl Hanser
Verlaf, München, Viena, 1993, pag. 163 – 168.
Pagina 11
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

speciali ti analizeaz oportunitatea efectu rii auditului. Dac analiza chestionarului

este favorabil i solicitantul este hot rât s continue certificarea, organismul de
certificare formeaz echipa de audit numind i un responsabil de audit (auditor ef). În
m sura în care se consider necesar, poate fi efectuat un preaudit, de c tre echipa
desemnat de organismul de certificare. Responsabilul de audit ia leg tura cu
solicitantul i cere documentele sistemului calit ii (manualul calit ii, procedurile
documentate, instruc iunile de lucru i alte documente relevante).

b) Examinarea documentelor calit ii (faza a 2-a)

Întreprinderea transmite organismului de certificare documentele sistemului
calit ii (manualul calit ii, procedurile, instruc iunile de lucru sau alte documente
relevante), care sunt examinate de auditorul ef, de regul pe baza unui chestionar tip.
Se pot întâlni urm toarele situa ii:
• documentele sistemului calit ii prezentate de întreprindere sunt incomplete sau
neclare i în consecin auditorul ef nu poate r spunde la toate întreb rile din
chestionar; în acest caz se ia leg tura cu întreprinderea pentru clarificarea
aspectelor respective;
• sistemul calit ii prezentat în documentele examinate nu corespunde condi iilor
certific rii, situa ie în care se propune întreprinderii îmbun t irea sistemului
calit ii;
• sistemul calit ii prezentat în documentele examinate corespunde referen ialului
stabilit i, în acest caz se poate efectua auditul de certificare.
CONCLUZIE

În urma analizei se redacteaz „Raportul privind examinarea documentelor

sistemului calit ii” în care sunt cuprinse concluziile acestei examin ri. Raportul este
transmis întreprinderii solicitante i în cazul în care s-a decis efectuarea auditului de
certificare, se comunic întreprinderii componen a echipei de audit i perioada de
efectuare a acestuia.
c) Efectuarea auditului de certificare (faza a 3-a)
Auditul de certificare se desf oar potrivit metodologiei auditului sistemelor
calit ii, prev zute de standardul ISO 19011.
Responsabilul de audit întocme te un plan privind desf urarea auditului, care
pentru buna desf urare a activit ilor acestei etape este definitivat împreun cu
reprezentantul conducerii întreprinderii. Planul pentru desf urarea auditului va
con ine toate elementele ce trebuie examinate precum i programul de derulare în timp
a activit ilor.
Se efectueaz o edin de deschidere la care particip al turi de reprezentantul
conducerii i efii compartimentelor care urmeaz s fie auditate. Dup edin a de
deschidere, echipa de audit examineaz elementele sistemului calit ii, potrivit
planului stabilit. Pentru discu ia cu persoanele din compartimentele auditate se
folosesc, de regul , chestionare tip stabilite de organismul de certificare. Exist îns
pentru anumite situa ii i posibilitatea formul rii unor întreb ri suplimentare.

Pagina 12
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Informare preliminar

Chestionar de autoevaluare

Faza 1 Evaluarea pe baza chestionarului

de autoevaluare Informa-
rea clien-
tului

Daca se
dore te? Preaudit

Transmiterea documentatiei
sistemului calitatii
Faza 2
Evaluarea documentatiei Informa-
sistemului calitatii rea clien-
tului

Efectuarea auditului de certificare

si întocmirea raportului de audit
Faza 3
Informa-
Evaluarea sistemului calit ii rea clien-
tului

Se poate acorda NU
certificatul ?

Da

Certificat DQS
Efectuarea auditului anual de
supraveghere
Faza 4
Audit de reînnoire (la 3 ani)
Prelungirea valabilit ii
certificatului DOS

Fig. 3.1: Metodologia certific rii sistemului calit ii DQS – Germania. Sursa:
Hansen, W., op. cit. Pag. 165.
Pagina 13
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Discu ie de informare
Transmiterea contractului la organismul de certificare

Pregatirea auditului de certificare:

- completarea chestionarului de autoevaluare
Faza 1 - preaudit

Raport

Se poate efectua NU Se îmbun t e te

auditul? sistemul calit ii

Da
Se transmit documentele sistemului calitatii:
• Manualul calitatii, Proceduri
Faza 2
Examinarea documentelor de catre auditori
Raport

Se poate efectua NU Se îmbun t e te

auditul? sistemul calitatii

Da

Faza 3 Efectuarea auditului de certificare

Raport
Un nou audit

Se îmbun t e te
Se poate acorda NU sistemul calitatii
certificatul?

Da

Acordarea certificatului TUV - CERT

Faza 4
Încheiere contract de supraveghere

Efectuarea auditului anual de supraveghere

Raport
Un nou audit

NU Da Se îmbun t e te
Abateri? sistemul calitatii

Fig. 3.2: Metodologia certific rii sistemului calit ii TÜV CERT – Germania.
Sursa: Ciobanu, E., op. cit. Pag. 2
Pagina 14
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Auditorii vor lua în considerare atât r spunsurile angaja ilor cât i modul efectiv
de desf urare a activit ilor examinând pe cont propriu elementele în cauz , pentru a
se putea convinge c sunt respectate cerin ele prev zute în referen ialul stabilit pentru
certificarea sistemului calit ii. Dup auditarea tuturor compartimentelor programate i
culegerea tuturor informa iilor (r spunsurile date la întreb rile din chestionarele
auditorilor i observa iile proprii ale acestora), se trece la analiza acestor date.
Dac au fost constatate neconformit i, se întocmesc „rapoarte de
neconformit i” care eviden iaz precis ce s-a constatat necorespunz tor, în ce loc i
cu cine s-a discutat. Rapoartele de neconformit i se aduc la cuno tin , sub semn tur ,
reprezentantului desemnat de conducerea întreprinderii pentru auditul sistemului
calit ii.
Cu prilejul edin ei de încheiere, auditorul ef prezint conducerii întreprinderii
toate rezultatele pozitive sau negative i neconformit ile constate.
CONCLUZIE
Potrivit practicii unor organisme de certificare a sistemelor calit ii (ca de
exemplu TÜV – CERT din Germania), se întocme te un „raport preliminar”,
cuprinzând în sintez , constat rile echipei de audit. Ulterior, auditorul ef, de comun
acord cu auditorii, întocme te raportul final.

d) Acordarea certificatului i supravegherea respect rii condi iilor

certific rii (faza a 4-a)
În func ie de con inutul raportului de audit, organismul de certificare poate
hot rî acordarea certificatului, sau efectuarea, în prealabil, a înc unui audit al
sistemului de management al calit ii întreprinderii. Astfel, dac abaterile constatate
fa de condi iile din standardul de referin sunt majore dar pot fi remediate,
organismul de certificare cere efectuarea unui alt audit, dup eliminarea tuturor
neconformit ilor.
În cazul în care raportul de audit este favorabil, organismul de certificare acord
certificatul întreprinderii în cauz i încheie cu aceasta un contract în care sunt
precizate condi iile de efectuare a auditurilor anuale de supraveghere i a auditului de
reînnoire a certificatului. Acestea se desf oar potrivit metodologiei auditului de
certificare, prezentat anterior.
Fiecare certificare se finalizeaz cu arhivarea la organismul de certificare a unor
documente. În cazul TÜV – CERT, aceste documente sunt6:
- contractele de certificare;
- manualul calit ii clientului;
- lista cu întreb ri a responsabilului de audit;
- rapoartele de neconformit i;
- raportul preliminar, denumit i raportul sintez sau raportul scurt;
certificatul în copie.

CONCLUZIE

6
Pruteanu, O., .a., - Managementul calit ii totale, Editura Junimea, Ia i, 1998, pag. 227.
Pagina 15
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Organismul de certificare acord furnizorului dovada satisfacerii criteriilor

pentru sistemul calit ii întreprinderii sub forma unui certificat pentru sistemul
calit ii.

Rela ia dintre certificarea produselor i serviciilor i certificarea sistemelor

calit ii
Pe plan mondial se constat tendin e diferite în ce prive te certificarea
produselor i serviciilor i certificarea sistemelor calit ii. În unele ri precum Marea
Britanie, predomin certificarea sistemelor calit ii, iar în altele, cum ar fi Germania,
predomin certificarea produselor i serviciilor.
Pe de alt parte, în cazul rela iilor contractuale dintre produc tori se prefer
certificarea sistemelor calit ii, cea de produse sau servicii fiind mai pu in utilizat . În
domeniul serviciilor industriale, certificarea sistemelor calit ii se consider , de
asemenea, mai indicat , în timp ce în cazul serviciilor pentru popula ie se prefer
certificarea serviciilor.
În perspectiv , se preconizeaz c certificarea sistemelor calit ii va deveni
predominant , certificarea produselor i serviciilor, urmând s se fac numai în
anumite situa ii, expres men ionate.
Dup unele opinii cele dou tipuri de certific ri nu sunt substituibile, ele având
scopuri i metodologii diferite (Fig. 3.3).

Obiectivele calit ii

Cerin ele calit ii

Proiectare/ Proces Produs
dezvoltare de realizare (rezultat)
Idee
(concept)

Sistemul calit ii
Calitatea
produsului

Certificatul sistemului Certificatul de

calit ii conformitate
al produsului

Fig. 3.3: Rela ia dintre certificarea sistemului calit ii i certificarea produselor.

Sursa: Hansen, W., op. Cit. Pag. 162.
Pagina 16
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Se recomand ca ele s fie utilizate în strâns leg tur , deoarece în situa ia în

care întreprinderea are sistemul calit ii certificat i dore te s - i certifice ulterior
produsele / serviciile, este firesc ca ea s fie degrevat de auditul sistemului calit ii,
care este o etap în cazul certific rii produselor / serviciilor, etap pe care
întreprinderea a parcurs-o.
Standardul SR EN ISO/CEI 17021 prevede c evaluarea sistemului calit ii unei
întreprinderi în raport cu standardele de referin constituie o categorie de certificare în
sine, dar poate reprezenta i baza asigur rii pentru certificarea produselor. Pe de alt
parte, în cazul certific rii sistemului calit ii ar trebui luat în considerare auditul
sistemului calit ii, efectuat în vederea certific rii produselor /
serviciilor.

CONCLUZIE
Certificarea conformit ii sistemelor calit ii nu este obligatorie, dar poate
înlocui par ial sau total certificarea produsului. Într-adev r, prin certificarea sistemului
calit ii se ob ine o asigurare c furnizorul este capabil s furnizeze produse conforme
cu standardele sau alte documente normative adecvate. Evaluarea independent a
sistemului calit ii al unui furnizor în raport cu criterii definite, constituie prin sine
îns i o categorie de certificare, dar poate constitui i baza unei asigur ri pentru
certificarea produselor.

Costurile certific rii

A a cum la modul general orice rezultat necesit depunerea unui efort i
certificarea presupune ni te costuri care în unele situa ii pot fi ridicate. Din aceste
considerente înainte ca firma s se angajeze în cursa pentru implementarea sistemului
calit ii, aceasta trebuie s evalueze costurile implicate.
Exist patru categorii de costuri pentru o firm care dore te s fie certificat :
Financiare,
De angajament,
Culturale,
De timp.
Costurile financiare se refer la taxele de înscriere i de evaluare care sunt
pl tite c tre organismul de certificare în vederea acoperirii procesului de certificare al
firmei i auditarea sistemului pentru a evalua conformitatea lui cu standardul de
referin . Dup aceasta se pl tesc taxe anuale de certificare i supraveghere de c tre
organismul de certificare, pentru efectuarea de audituri i evalu ri i pentru
continuarea certific rii.
Se mai pl tesc taxe pentru consultan i externi. Acestea pot fi diminuate prin
preg tirea personalului propriu, astfel încât acesta s devin apt s lucreze la
implementarea sistemului calit ii, rolul exper ilor externi fiind diminuat la acordarea
unor îndrum ri.
Costurile financiare se mai refer la retribuirea muncii personalului propriu care
lucreaz la implementarea sistemului calit ii. Cantitatea de munc necesar este
dependent de mul i factori, în special de m rimea i activitatea firmei i de normele
deja existente legate de cerin ele standardelor calit ii.

Pagina 17
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Tot în categoria costurilor financiare sunt incluse costurile cu echipamentele i

materialele necesare elabor rii documenta iei. Sistemul calit ii pretinde elaborarea de
manuale, proceduri, instruc iuni de lucru, formulare, dosare, înregistr ri, etc. În
procesul de realizare al acestora, având în vedere c primele variante sunt analizate i
corectate de mai multe ori, sunt necesare o mul ime de hârtii, dosare, bibliorafturi,
echipamente de tehnoredactare computerizat .
Un alt element cuprins în categoria costurilor este „produc ia sacrificat ” în
perioada de început a func ion rii sistemului calit ii. În aceast perioad este posibil
ca produc ia s fie diminuat , adic în perioada în care sistemul este creat i
implementat la nivelurile de baz , ceea ce constituie un cost suplimentar. Cu toate
acestea, dup un anumit timp, un sistem performant al calit ii va coordona întreaga
produc ie i o va face mai eficient .
Costurile legate de angajament reflect implicarea în proiectul legat de
implementarea sistemului calit ii, ceea ce presupune restrângerea gradului de
implicare a tuturor celor viza i în alte activit i sau proiecte.
Angajamentul pentru implicarea în activitatea de implementare a sistemului
calit ii trebuie s vin de la managementul de la nivelul cel mai înalt (managerul
general), iar acesta trebuie transmis prin structura de management a firmei c tre toate
categoriile de personal. Angajamentul este de natur financiar , precum i de alt
natur : de timp, efort i instruire a personalului. Angajamentul trebuie s r mân la fel
de puternic chiar dup unele întârzieri, sau chiar dup ce certificarea firmei a fost
ob inut .
Costurile culturale reflect mentalitatea care trebuie cultivat i dezvoltat la
toate nivelurile, grija pentru calitate i dorin a întregului personal de a fi orienta i spre
clien i. Aceast schimbare cultural , necesar în cea mai mare parte a firmelor care se
orienteaz spre calitate, constituie una din cele mai mari dificult i care trebuie
dep it . Nu este suficient men ionarea schimb rilor în procedurile de calitate sau în
diverse documente de lucru, trebuie s se depun o munc într-o manier structurat .
De cele mai multe ori aceasta înseamn restructurarea întregii firme, renun area la
vechile metode de munc i adoptarea unora complet noi, costurile manifestându-se
sub forma unor schimb ri ireversibile, a identit ii i culturii firmei, motiv pentru care
trebuie analizat oportunitatea realiz rii acestui deziderat.

CONCLUZIE

Atitudinile personalului trebuie schimbate i inoculate filosofii de genul „S

facem totul bine de prima dat i de fiecare dat ”.

Costurile legate de timp reflect faptul c întregul personal al firmei este

implicat într-un fel sau altul în procesul de implementare a sistemului calit ii, iar unii
vor trebui s aloce o cantitate mai mare din timpul lor pentru aceasta, timpul
constituind o resurs pre ioas care odat utilizat nu mai poate fi reciclat .
Implementarea sistemului calit ii este o activitate consumatoare de timp. Chiar i în
cazul unor firme de dimensiuni mici, este necesar o perioad de timp de câteva luni
pân la ob inerea certific rii.

Pagina 18
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

CONCLUZIE
Aceste costuri trebuie analizate comparativ cu avantajele certific rii, înainte de
a demara activitatea de implementare a sistemului calit ii. Trebuie avut în vedere i
situa ia în care firma i pozi ia ei pe pia ob inut prin certificarea ISO 9000, este
pierdut mai târziu datorit incapacit ii ei de a men ine sistemul.

EXEMPLU ILUSTRATIV 2: Opinii despre certificare

„Potrivit expertilor consultati, la o firma cu 50 de angaja i, pre urile
practicate pentru implementarea sistemelor calit ii pot ajunge la 1.300 de
euro.
Unii reprezentan i ai mediului de afaceri consider c nu toate
certificatele emise în România sunt date pe merit. „La noi, pân i normele
sunt interpretate. Dac ar fi controlate exigent, trei sferturi dintre
certific rile acordate ar c dea”, spune Adrian Izvoranu, director general
al Confedera iei Patronale a Industriei Serviciilor i Comer ului din
România.

Activitatea 2
Timp de lucru: 20 minute
Estima i costurile certific rii în organiza ia dv. (cele patru componente
prezentate anterior).

--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------

Pagina 19
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

LEC IA 3

CERTIFICAREA SISTEMELOR INTEGRATE DE

MANAGEMENT

Certificarea sistemelor de management de mediu

Standardul SR EN ISO 14001:2005 intitulat „Sisteme de management de
mediu. Cerin e cu ghid de utilizare”, se adreseaz necesit ilor organiza iilor din
întreaga lume prin furnizarea unui cadru comun pentru administrarea aspectelor legate
de mediu conducând la înt rirea managementului de mediu în sens larg, ceea ce are ca
efect facilitarea schimburilor comerciale i îmbun t irea performan elor ambientale la
nivel global.
Certificarea sistemelor de management de mediu prezint urm toarele avantaje:
- îmbun t irea imaginii organiza iei;
- îmbun t e te managementul tehnic i economic al problemelor de mediu;
- ajut la planificarea investi iilor;
- previne accidentele;
- faciliteaz accesul la împrumuturi bancare;
- îmbun t e te rela iile cu companiile de asigurare;
- ajut la atingerea i demonstrarea unor performan e de mediu reale p r ilor
interesate;
- cre te competitivitatea pe pia a interna ional ;
- ob inerea profitului dintr-o ofert de produse verzi.
Pentru certificare se contacteaz o organiza ie acreditat s certifice sisteme de
management de mediu solicitându-se demararea procesului, care decurge asem n tor
cu certificarea pentru sistemele calit ii.

Pagina 20
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Certificarea sistemelor de management al siguran ei alimentului – ISO

22000
Datorita riscurilor pe care le implica asupra s n t ii i securit ii
consumatorilor, industria alimentara a devenit in ultimii ani unul dintre cele mai
reglementate sectoare de activitate cunoscând o sporire semnificativa a num rului de
reglementari si elemente de legisla ie.
A garanta ca alimentele care ajung pe masa consumatorului sunt adecvate din
punct de vedere igienico-sanitar si mai ales ca nu vor produce îmboln viri, nu este un
lucru simplu i nici u or de realizat. Consumatorii sunt îndrept i i s se a tepte ca
alimentele pe care le consum s fie s n toase i sigure pentru alimenta ie.
Îmboln virile provocate de alimente au consecin e negative asupra productivit ii,
asupra salariilor angaja ilor, dar i asupra activit ilor comerciale, ducând la costuri
suplimentare, care afecteaz negativ încrederea consumatorului.
Implementarea unui sistem de management al siguran ei alimentelor reprezint
o abordare sistematic pentru a preveni producerea alimentelor nesigure. Certificarea
integrat înseamn c unit ile de produc ie sunt sigure i garanteaz beneficiarilor,
care comand produse acestor unit i, c sistemul de produc ie va furniza în
permanen produse la nivelul de calitate a teptat, astfel încât s ob in ceea ce doresc,
când doresc i la pre ul convenit.
Din directivele Uniunii Europene privind sistemul ISO 22000, prevederile
directivei 93/43 au fost preluate în legisla ia romaneasca prin Hot rârea de Guvern HG
1198/2002 privind aprobarea Normelor de igiena a produselor alimentare.
CONCLUZIE
Conform HG 1198/2002: Unit ile din sectorul alimentar trebuie sa identifice
activit ile care sunt determinante pentru securitatea alimentara si trebuie sa garanteze
ca procedurile de securitate corespunz toare sunt stabilite, implementate, men inute si
revizuite pe baza principiilor utilizate in sistemul ISO 22000.

Printre beneficiile sistemului de management ISO 22000 se num r :

• asigura conformarea cu cerin ele legale;
• reduce pierderile prin aplicarea unui control eficient de la materii prime la
produsul finit;
• spore te încrederea partenerilor, clien ilor si consumatorilor;
• ajuta organiza iile sa demonstreze fabricarea în condi ii de siguran a a
alimentelor in orice litigiu creat de eventualii concuren i sau reclama ii
referitoare la produsele livrate.

Sistemul de management ISO 22000 este necesar:

Din motive legate de s n tatea publica: este cel mai eficient mod de a controla
pericolele asociate produselor alimentare, f când posibila prevenirea accidentelor
datorate alimentelor i p strarea s n t ii consumatorilor;
Din motive economice: din ce in ce mai multe organiza ii, gen hipermarketuri, cer
furnizorilor sa implementeze un sistem de management privind siguran a
alimenta iei cat mai cuprinz tor, ceea ce confer încredere tuturor clien ilor si
societ ii, privind siguran a si calitatea produselor alimentare;
Pagina 21
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Din motive de reglementare: sistemul ISO 22000 este o cerin a general acceptata de
institu iile de reglementare, organismele de control si asocia iile profesionale.

Certificarea sistemelor de management al s n t ii i securit ii

ocupa ionale – OHSAS 18001
Organiza iilor din întreaga lume le este solicitat din ce in ce mai mult sa-si
demonstreze capacitatea de a controla si reduce riscurile asupra s n t ii i securit ii
ocupa ionale ce rezulta din activit ile desf urate.
Un sistem de management implementat si certificat in conformitate cu OHSAS
18001 ajut organiza iile în identificarea i eliminarea sau reducerea acestor riscuri.
CONCLUZIE
Dezvoltarea si implementarea unui sistem de management in vederea
identific rii i evalu rii riscurilor asupra s n t ii si securit ii ocupa ionale reprezint
o prioritate pentru agen ii economici în vederea conform rii cu cerin ele Directivei
Uniunii Europene 89/391/CEE preluata in legisla ia na ional prin Legea securit ii i
s n t ii în munc , 319/2006 .
Conform legisla iei na ionale, angajatorul are obliga ia de a asigura s n tatea i
securitatea angaja ilor în fiecare aspect al activit ii la locul de munc .

Printre beneficiile sistemului de management al s n t ii i securit ii

ocupa ionale OHSAS se num r :
• men inerea sub control a riscurilor;
• reducerea contribu iei de asigurare pentru accidente de munca si boli
profesionale (conform Normelor Metodologice din 9 decembrie 2004
privind acest calcul), prin determinarea reala a riscurilor locurilor de munca;
• îmbun t irea performantelor societ ii;
• combaterea riscurilor de la sursa si nu a consecin elor;
• reducerea num rului de accidente de munca sau îmboln viri profesionale;
• sc derea cheltuielilor ocazionate de accidentele de munca si îmboln virile
angaja ilor;
• conformarea cu cerin ele legislative in vederea armoniz rii cu reglement rile
Uniunii Europene.

Certificarea sistemelor integrate de management

Noile provoc ri pentru managementul afacerilor de succes din acest nou
mileniu sunt în continu cre tere. Succesul se poate ob ine doar în condi iile unei
abord ri sistematice a proceselor. O integrare reu it a sistemelor de management
depinde în esen de o bun planificare i o implementare eficient .
Un sistem integrat de management reprezint o abordare managerial logic i
sistematic , fapt care permite decizii strategice i opera ionale optime, care iau în
considerare toate aspectele esen iale ce conduc la func ionarea eficient a unei
organiza ii, atât din punct de vedere al calit ii cât i al mediului, al siguran ei i
igienei alimentare, al asigur rii s n t ii i siguran ei for ei de munc .
Avantajele certific rii sistemelor integrate de management sunt:
- mai mult coeren ;
- optimizarea ac iunilor;
Pagina 22
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

- minimizarea suprapunerilor i a disip rii r spunderii;

- cerin e comune îndeplinite mai eficient;
- viziune unitar asupra dezvolt rii viitoare;
- reducerea costurilor procesului de certificare.
CONCLUZIE
Certificarea sistemelor integrate de management reprezint cea mai bun solu ie
pentru o organiza ie adept a conceptului de Management al Calit ii Totale i aflat
pe calea spre excelen .

Exist mai multe variante de sisteme integrate de management i, în func ie de

specific i de domeniul în care activeaz o întreprindere, poate fi implementat una din
urm toarele variante:
Calitate – Mediu;
Calitate – Siguran a alimentelor;
Calitate – Mediu – Siguran a alimentelor;
Calitate – S n tate si securitate ocupa ional ;
Calitate – Mediu – S n tate si securitate ocupa ional ;
Calitate – Siguran a alimentelor – S n tate si securitate ocupa ional ;
Calitate – Mediu – Siguran a alimentelor – S n tate si securitate ocupa ional .
Se poate remarca faptul c toate variantele de sisteme integrate de management,
propuse pentru certificare de c tre organiza iile care efectueaz certific ri, includ
sistemul de management al calit ii.

EXEMPLU ILUSTRATIV 3: Efortul financiar al certific rii.

Exista firme care au f cut eforturi sus inute pentru a se certifica, dar
lipsa resurselor materiale a f cut imposibil acest lucru. Pentru o societate
cu 20 de angaja i este nevoie de 25000 de euro pentru implementarea unui
sistem de management de mediu i de 20000 de euro pentru implementarea
unui sistem de management al calit ii. „Pentru a ob ine certificatele
pentru managementul calit ii i al mediului i pentru a evalua
conformitatea produsului am nevoie de minim 100000 de euro. Sunt
necesare schimb ri tehnice i la nivel de personal, plus costul firmelor de
consultan i de audit” a spus Nastasia Gheorghe, director general al
firmei Madona din Tulcea. La ora actuala, doar 0,5% din companiile
înregistrate în România sunt certificate ISO 9000.

Pagina 23
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Activitatea 3
Timp de lucru: 20 minute
Aprecia i la locul dumneavoastr de munc necesitatea ;i oportunitatea
implement rii i certific rii unui sistem integrat de management.

--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------------

REZUMAT

în LEC IA 1 am ar tat conceptul de certificare a sistemelor calit ii i

importan a acestuia. Certificarea sistemului calit ii reprezint atestarea, de c tre
organismul de certificare, a conformit ii acestuia cu un standard de referin din
familia ISO 9000 sau echivalentele acestora. Certificarea sistemului calit ii unei
întreprinderi se realizeaz atât în scopuri externe cât i în scopuri interne. Prin HGR-
167/6.04.1992, în România s-a constituit „Sistemul na ional de certificare a calit ii”

în LEC IA 2 am ar tat metodologia certific rii sistemelor calit ii care

presupune parcurgerea urm toarelor patru etape principale: preg tirea auditului de
certificare, examinarea documentelor sistemului calit ii, efectuarea auditului de
certificare, acordarea certificatului i supravegherea respect rii condi iilor certific rii.
Certificarea conformit ii sistemelor calit ii nu este obligatorie, dar poate înlocui
par ial sau total certificarea produsului. Exist patru categorii de costuri pentru o firm
care dore te s fie certificat : financiare, de angajament, culturale, de timp.

în LEC IA 3 se prezint aspecte legate de certificarea sistemelor de

management de mediu în baza standardului SR EN ISO 14001:2005, certificarea
sistemelor de management al sigurantei alimentului – ISO 22000, certificarea
sistemelor de management al s n t ii si securitatii ocupa ionale – OHSAS 18001 i
certificarea sistemelor integrate de management.
Pagina 24
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

Dup studierea acestui modul, ar

trebui s cunoa te i care sunt etapele
principale ale certific rii sistemului de
REZULTATE A TEPTATE
management al calit ii al organiza iei
dv., avantajele dobândite prin certificare
i costurile certific rii.
De asemenea ar trebui s v
forma i o opinie asupra certific rii unui
sistem integrat de management.

• Certificatul sistemului calit ii reprezint dovada

conformit ii cu standardul.
• Certificarea sistemului calit ii unei întreprinderi se
realizeaz atât în scopuri externe cât i în scopuri interne.
• „Sistemul na ional de certificare a calit ii” cuprinde
ansamblul organismelor de certificare a produselor i
serviciilor, a sistemelor calit ii, a personalului,
PUNCTE ansamblul organismelor de acreditare a laboratoarelor de
încerc ri, precum i ansamblul laboratoarelor acreditate
de încerc ri.
• Metodologia certific rii sistemelor calit ii presupune
parcurgerea urm toarelor etape: preg tirea auditului de
certificare, examinarea documentelor sistemului calit ii,
efectuarea auditului de certificare, acordarea
certificatului i supravegherea respect rii condi iilor
CHEIE certific rii.
• Costurile financiare ale certific rii se refer la taxele de
înscriere i de evaluare.
• Costurile legate de angajament reflect implicarea în
proiectul legat de implementarea sistemului calit ii.
• Costurile culturale reflect mentalitatea care trebuie
cultivat i dezvoltat la toate nivelurile.
• Costurile legate de timp reflect faptul c întregul
personal al firmei este implicat într-un fel sau altul în
procesul de implementare a sistemului calit ii.
• Certificarea sistemelor de management de mediu are loc
în baza standardului SR EN ISO 14001:2005.
• Certificarea sistemelor de management al sigurantei
alimentului are loc în baza standardului ISO 22000.
• Certificarea sistemelor de management al s n t ii si
securitatii ocupa ionale are loc în baza standardului
OHSAS 18001.

Pagina 25
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

TEST DE AUTOEVALUARE

Încercui i r spunsurile corecte la

întreb rile urm toare.

ATEN IE: pot exista unul, niciunul sau

mai multe r spunsuri corecte la aceea i
întrebare.
Timp lucru: 30 minute

1) În perspectiv , se preconizeaz c va deveni predominant :

a) certificarea produselor i serviciilor. Da / Nu
b) certificarea sistemelor calit ii. Da / Nu

2) Motivele pentru care organiza iile doresc s implementeze un sistem al calit ii în

scopul certific rii sunt:
a) dobândirea unui avantaj fa de concuren i. Da / Nu
b) men inerea / cre terea segmentului de pia . Da / Nu
c) certificare tuturoe produselor fabricate. Da / Nu
d) îmbun t irea calit ii produselor. Da / Nu
e) prevenirea pierderilor datorate r spunderii juridice pentru produs. Da / Nu

3) Certificarea sistemului calit ii unei întreprinderi se realizeaz :

a) în scopuri externe (publicitar, aliniere la diferite reglement ri, la directivele
comunitare, etc.). Da / Nu
b) în scopuri interne (realizarea obiectivelor stabilite, potrivit politicii întreprinderii în
domeniul calit ii, motivarea personalului pentru îmbun t irea calit ii, asigurarea
capabilit ii proceselor privind realizarea anumitor performan e). Da / Nu
c) la organisme de certificare la care sunt înregistrate i firmele concurente. Da / Nu
d) la organisme de certificare din zona geografic unde inten ioneaz s realizeze
extinderea pie ei pentru produsele realizate. Da / Nu

4) Auditul de certificare se desf oar potrivit metodologiei auditului sistemelor

calit ii, prev zute de standardul:
a) ISO 9001. Da / Nu
Pagina 26
M3.CC
Masterat IMSC – ID: Disciplina „Certificarea conformit ii”

b) ISO 19011. Da / Nu

5) Costurile certific rii sunt:

a) financiare. Da / Nu
b) culturale. Da / Nu

6) OHSAS 18001 se refer la:

a) certificarea sistemelor de management al s n t ii i securit ii ocupa ionale.
Da / Nu
b) certificarea sistemelor de management al sigurantei alimentului – ISO 22000.
Da / Nu

7) Certificatul ob inut pentru sistemul calit ii de c tre o întreprindere presupune c ,

în mod automat, toate produsele i serviciile pe care le furnizeaz vor fi f r abateri
fa de cerin ele stabilite ? Da / Nu

8) Certificatul ob inut pentru sistemul calit ii de c tre o întreprindere presupune c

desf urarea proceselor din întreprindere, începând cu cercetarea pie ei i pân la
supravegherea produselor în utilizare, îndepline te condi iile certific rii, prev zute în
standardul sau documentul normativ stabilit ca referin ? Da / Nu

9) Certificarea sistemului de management al calit ii:

a) reprezint atestarea, de c tre organismul de certificare, a conformit ii acestuia cu
un standard de referin din familia ISO 9000. Da / Nu
b) se poate realiza i pe baza unui alt document normativ decât un standard de referin
din familia ISO 9000. Da / Nu

10) Organismul de certificare îi transmite întreprinderii solicitante a certific rii un

chestionar de autoevaluare cu scopul de a verifica dac aceasta îndepline te condi iile
necesare efectu rii auditului de certificare în faza de:
a) preg tire a auditului de certificare. Da / Nu
b) examinare a documentelor calit ii. Da / Nu

Prin conectare la internet la adresa de site

www.mmsc.upm.ro, v loga i cu datele de
autentificare primite (user i parol ) i
completa i în modulul TESTE r spunsurile
corecte la întreb ri (pe care le-a i încercuit
anterior).
ATEN IE: Numai dup transmiterea on-
line a testului v-a i îndeplinit obliga iile de
parcurgere a modulului.
Timp lucru: 10 minute

Pagina 27
M3.CC