Seminar 1 Investiții Publice – 11 octombrie 2022

Analiza P.E.S.T
Analiza PEST este un instrument simplu și utilizat pe scară largă, care ajută utilizatorul să
analizeze schimbările politice, economice, socio-economice, socio-culturale și tehnologice în
mediul extern al organizației. Acest lucru conduce la înțelegerea forțelor importante ale
schimbării la care organizația se expune și, din acest motiv, oferă informații despre
oportunitățile și amenințările existente.
Profesorul Francis Aguilar, din cadrul Universității din Harvard, SUA., este considerat creatorul
analizai PEST.
Analiza PEST este utilă din patru motive principale:
1. Prezintă oportunitățile legale de activitatea organizației și oferă avertizări asupra
amenințărilor semnificative la adresa organizației.
2. Evidențiază direcția schimbării în mediul extern, pentru a modela activitatea organizației,
pentru a fi în consonanță cu schimbările, mai degrabă decât de a lupta contra lor.
3. Ajută la evitarea inițierii unor proiecte care ar putea să nu reușească, din motive care nu pot
fi controlate de organizație.
4. Contribuie la eliminarea formării și utilizării unor ipoteze greșite atunci când se abordează o
nouă țară, regiune sau piață; ajută la dezvoltarea unei viziuni obiective asupra acestui nou
mediu.
Analiza PEST, este adesea legată de analiza SWOT; cu toate acestea, cele două instrumente au
domenii diferite de abordare. Analiza PEST analizează factorii “de ansamblu” din mediul
extern, care ar putea influența o decizie, o țară sau un potențial nou proiect. Analiza SWOT
explorează acești factori la nivel intern, de organizație, de afacere, linie de produse sau produs.
Aceste instrumente se completează reciproc și sunt adesea folosite împreună.
Analiza S.W.O.T (următorul seminar)
Pași de aplicarea în practică a analizai P.E.S.T
1. Realizarea unei activități de brainstorming privind schimbările care se petrec în mediul
extern al organizației
2. Evidențierea și analizarea oportunităților rezultate din brainstorming
3. Evidențierea și analizarea amenințărilor rezultate din brainstorming
4. Luarea măsurilor
Factorii politici care trebuie luați în considerare: gradul de stabilitate politică; cadrul legislativ
în domeniul fiscal și a afacerilor; politica monetară, bugetară, fiscală și valutară a statului; riscul
politic; tensiuni etnice, sindicate, corupție; integrarea țări ca membru în organizații economice-
politice, militare sau financiar internaționale.
Factorii economici de luat în considerare: dinamica indicatorilor macroeconomici (PIB, rata
dobânzii, inflație șomaj); prețuri administrate; costul utilităților; consumul populației,
competitivitatea economiei naționale.
Factorii socio-culturalii de luat în considerare: indicatori demografici (spor natural, structura
pe vârste), mobilitatea populației; stilul de viață; nivelul educațional; atitudinea față de calitate
și economisire.
Factorii tehnologici de luat în considerare: rata inovației tehnologice, cheltuieli
guvernamentale pentru cercetare; atracția tehnologică a sectorului; calitatea învățământului
tehnic.
Există variații ale analizei P.E.S.T care iau în considerarea și alții factori.
Acestea includ:

 PESTLE / PESTEL: politic, economic, socio-cultural, tehnologic, juridic, mediu

 PESTLIED: politic, economic, socio-cultural, tehnologic, juridic, internațional, mediu,
demografic
 STEEPLE: social/demografic, tehnologic, economic, mediu, politic, juridic, etc
 SLEPT: socio-cultural, juridic, economic, politic, tehnologic
 LONGPESTLE: versiuni locale, naționale și globale ale PESTLE
Tabel exemplu

Factor Opportunity Threat

Political X X X
Economic X X X
Social-Cultural X X X
Technological X X X

Factorii politici:

 Cadrul legislativ, specific învățământului preconizează, descentralizarea și autonomia

sistemului de învățământ.
 Adoptarea unor decizii politice favorabile în administrație și finanțare și existența unor
strategii de dezvoltare care valorifică potențialul unităților de învățământ.
 Liberalizarea unor sectoare, și domenii de activitate, precum și existența unor programe la
nivel guvernamental cu impact în activitatea educațională.
Factorii economici:

 Cadrul legal favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau nerambursabile de la

diverși agenții economici (donații, sponsorizării)
 Descentralizarea mecanismelor financiare referitoare la finanțarea învățământului, astfel
încât unitățile școlare să poată valorifica superior potențialul financiar, uman și material de
care dispun.
 Orientarea actuală impune translarea interesului unităților școlare spre o cultură a
proiectelor.
 Migrația forței de muncă în străinătate conduce la o cerere sporită de forță de muncă din
partea pieței interne și externe în diverse calificării și profesii.
Factorii socio-culturalii:

 Fluctuațiile demografice influențează cifrele de școlarizare ale unităților de învățământ.

 Creșterea numărului familiilor monoparentale, creșterea abandonului școlar, creșterea ratei
infracționalității în rândul tinerilor, creșterea ratei divorțialității.
 Oferta educațională adaptată intereselor elevilor.
 Așteptările comunității de la școală.
 Rolul sindicatelor și al societății civile modifică obiectivele de dezvoltare instituțională.
 Cererea crescând venită din partea comunității pentru educația adulților și pentru programe
de învățare pe tot parcursul vieții transformă unitățile de învățământ în furnizori de servicii
educaționale.
Factorii tehnologici:

 Civilizația informațională presupune ca, la intervale relativ scurte de timp, cunoștințele să

fie actualizate și impune redimensionarea sistemului de formarea profesională a cadrelor
didactice.
 Răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare și de tehnică de calcul (internet,
televiziune prin cablu, telefonie mobilă, etc...) facilitează transmiterea informațiilor în timp
scurt.
 Rata ridicată a progresului științific și tehnologic obligă individul să învețe pe tot parcursul
vieții, și implică o reactualizare a cunoștințelor profesionale pe fiecare treaptă a carierei.
 Generalizarea practicilor educaționale inovatoare (AEL, SEI) conduce la modernizarea
actului educațional tradițional.
Factorii ecologicii:

 Integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea unor norme precise în protejarea

mediului de către unitățile școlare.
 Educația ecologică în unitățile de învățământ devine prioritară.
 Unitatea școlară, în activitatea sa, trebuie să se implice în rezolvarea problemelor de mediu
prin implicarea în proiecte ecologice.
 Economisirea la maximum a resurselor de energie termică, electrică, apă, etc... astfel încât
să se protejeze mediul înconjurător.

Exercițiu:
Analiza P.E.S.T a primăriei generale București
Politic:

 Respectarea legii de către angajații primăriei (Analiza S.W.O.T)

 Legislația muncii
 Stabilitatea politică
Economic:

 Rata șomajului
 Rata inflației
Socio-Cultural:

 Situația demografică
 Nivelul educațional
Tehnologic:

 Tehnologia avansată în domeniul internetului – viteza de internet

 Cheltuielile pentru cercetare avansată pentru infrastructură