Curs Comunicare Cariera

Curs 1 Comunicare
1.Introducere. Etimologie. Definitii

2. Teorii ale comunicarii.
2.1 Teoria matematica a comunicarii. Modelul
Shannon –Weaver
2.2 Teoria comunicarii elaborata de Scoala Palo Alto
2.3. Teoria structuralista a comunicarii – Modelul
Roman Jakobson
2.4. Modelul de comunicare in PNL
3 din 20 1
Curs 1 - Comunicare
3. Tipologii de comunicare
3.1. Clasificarea procesului de comunicare - criterii
4. 1.Comunicarea interpersonala. Comunicarea verticala
si orizontala
4.2. Comunicare intrapersonala
4.3.Comunicare interculturala
4.3.1 Comunicare interculturala. Diferente de variatie
culturala
4.3.2. Societati individualiste – societati colectiviste
4.3.3. Societati masculine – societati feminine
4.3.4 Distanta fata de putere
3 din 20 2
A comunica
• Etimologie
Lat.communico,-are are ca baza de derivare
adj.munis,-e = care isi face datoria, serviabil
Familia de cuvinte:
immunis = scutit de sarcini, exceptat de la
indeplinirea unei datorii
Communis = care isi imparte sarcinile cu
altcineva; lat.clasica: ce apartine mai multora
sau tuturor
3 din 20 3
A comunica - etimologie
Communicus - 1.punerea in comun a tuturor
lucrurilor, indiferent de natura lor.
- 2.impartasirea credinciosilor in
cadrul agapelor care au stat la
baza organizarii serviciului liturgic
(sens eucaristic, sacramental)
( rom. cuminecare – a comunica, dublet etimologic)
Lat. Excomunicare =interdictie de a primi
impartasania”(excluderea din comunitate si
punerea in afara legii)
3 din 20 4
Ce este comunicarea?
A comunica – o modalitate de a stabili o relatie, de
a se afla intr-o relatie de schimb simbolic cu o alta
persoana.
Comunicarea este un vector de dezvoltare.
Intr-un sistem, cu cat elementele acestuia
relationeaza pertinent si pozitiv, cu atat mai mult
creeaza inteligenta in sistem!( corpul unei fiinte este
un sistem, starea de sanatate este rezultatul unei
interactiuni armonioase intercelulare)
4 din 20 5
Teorii ale comunicarii
• Teoria matematica asupra comunicarii (teoria

informatiei).
1949 – Claude Shannon si Warren Weaver
Revolutioneaza modul in care este privit domeniul
telecomunicatiilor;
-model linear simplu; transmiterea unei cantitati
maxime de informatii analizand fiecare canal prin
prisma acestei eficiente.
5 din 20 6
Modelul Shannon-Weaver
Modelul propus are o dinamica unidirectionala,
lineara: un emitator produce un mesaj, aparatul
transforma mesajul in semnale, canalul serveste la
transmiterea semnalelor la receptor care
reconstituie semnalele in mesaj verbal.
Cu cat distanta la care sunt transmise mesajele (
prin telegraf sau telefon) este mai mare, cu atat
mesajul este susceptibil de a fi distorsionat sau
perturbat din cauza parazitilor (bruiaje sau
interferente).
3 din 20 7
Modelul Shannon- Weaver
Informatia este evaluata in termeni matematici
si statistici. Informatia poate fi masurata
stiintific.
Shannon nu este interesat de semantica
mesajelor, de sensul acestora ci de caracteristica
lor fizica observabila.
3 din 20 8
In analiza dinamicii comunicationale identifica
trei niveluri ale problemelor:
a. Probleme tehnice - acuratetea cu care pot fi
transmise simbolurile comunicarii
b. Probleme semantice – cat de precis poarta
simbolurile transmise sensurile dorite.
6 din 20 9
c. Probleme legate de eficienta – cat de eficient
va influenta conduita, in directia dorita, intelesul
receptionat.
Teoria matematica a comunicarii introduce

conceptele de zgomot, incertitudine si notiunea
de bit (unitatea de masura a informatiei
desemneaza o alegere duala de tip da/nu).
7 din 20 10
Scoala de la Palo Alto (‘’colegiul invizibil”), 1967
Gregory Bateson si Margaret Mead
-propun un model circular retroactiv al
comunicarii, in care receptorul si emitatorul au
un rol echivalent ca importanta.
- Comunicarea este reprezentata ca fenomen
sistemic.
8 din 20 11
Scoala Palo Alto
Axiomele ale comunicarii:
1. Nu putem sa nu comunicam
“Daca admitem ca in cadrul unei interactiuni
orice comportament are valoare de mesaj, adica
reprezinta o comunicare, rezulta ca, vrem sau nu
vrem, nu putem sa nu comunicam. Activitate
sau inactivitate, vorba sau tacere, totul are
valoare de mesaj”
3 din 20 12
Scoala Palo Alto
Tacerea inseamna comunicare.
2. Exista doua moduri de comunicare: digital (
verbal ) si analogic ( non-verbal, gesturi,
intonatie, mimica, tonalitate, privire, postura
etc.).
3. Exista doua niveluri de comunicare: indicele
si ordinea ( orice mesaj are un continut si o
forma; emitatorul poate schimba sensul
continutului pastrand aceeasi forma)
3 din 20 13
Scoala Palo Alto
4. Exista doua structuri de comunicare: simetria
(egalitate intre emitator si receptor) si
complementaritatea( se bazeaza pe diferenta intre
locutori).
- Relatia simetrica poate deveni conflictuala.
- Relatia complementara ( o complementaritate
prea stricta va da nastere unei delimitari a
teritoriilor in care fiecare poseda propriul
domeniu de competenta si devine ilegitima in
teritoriul celuilalt ( ex. Repartizarea anumitor
sarcini intre soti). Diferenta care exclude.
3 din 20 14
Scoala Palo Alto
5. Comunicarea este ireversibila. Orice
comunicare produce asupra receptorului un
efect, mai intens sau mai slab, prompt sau
manifestat cu intarziere, perceptibil sau nu
pentru un observator.
Teoriile Palo Alto vor influenta masiv terapia
sistemica.
3 din 20 15
- Edward Hall Limbajul tacut,
Dimensiunea ascunsa
- Studiul proxemicii - influenta pe care o are spatiul
ca element de interactiune comunicationala:
Spatiul cu organizare fixa (orase, case, camere)
Spatiul cu utilizare semifixa (mobilier, usi, locuinta
japoneza)
Spatiul informal ( distribuie distanta dintre
persoanele aflate in interactiune pe patru niveluri:
intima, personala, sociala si publica)
9 din 20 16
Teoriile structuraliste, 1960-1970
Ferdinand de Saussure
Limba reprezinta un sistem organizat de semne
care exprima idei.
- Intentia sa este sa dezvolte o stiinta generala a
tuturor limbajelor ( vorbite sau nu), a tuturor
semnelor sociale.
3 din 20 17
Teorii ale comunicarii - Structuralismul
Lumea reala, lumea sociala, lumea interioara a
unei fiinte umane sunt compuse din structuri
vizibile si invizibile.
• Structura este un element constitutiv care
impreuna cu alte invariante creeaza o
coerenta specifica unui sistem.
Ex. Structura unei relatii de prietenie ( care sunt
invariantele care genereaza o astfel de relatie)
10 din 20 18
Structuralismul
Roman Jakobson
Claude-Levi Strauss
J.A. Greimas
Comunicarea reprezinta un ansamblu de reguli
care preexista individului, fiind preluate si
folosite de acesta.
3 din 20 19
Schema generala a comunicarii dupa R.
Jakobson
REFERENT
• Emitator Mesaj Receptor

Canal de comunicare
Cod
11 din 20 20
Componentele comunicarii dupa
R.Jakobson
Emitatorul trebuie sa cunoasca codul in care isi transmite
mesajul (competenta lexicala, competenta sintactica,
competenta discursiva - abilitatea de a gasi cele mai bune
strategii lingvistice care sa raspunda scopului transmiterii
mesajului- sa informeze, sa convinga, sa emotioneze, sa
incite la actiune etc.)
Receptorul primeste mesajul pe care trebuie sa-l
descifreze, sa-l decodeze. Uneori poate sa se instaleze un
ecart intre intentia de comunicare a emitatorului si
travaliul de decriptare al receptorului. Un mesaj poate fi
adesea polisemantic, receptorului ii revine sarcina sa
decripteze pertinent continutul acestuia.
3 din 20 21
Roman Jakobson
Mesajul reprezinta obiectul comunicarii, el apartine
in egala masura emitatorului cat si receptorului.
Este “enuntul” actului de comunicare. Acesta este
actualizat intr-un context comunicational variabil
care il conditioneaza din punct de vedere al formei
si a continutului.
Referentul este continutul mesajului . Acesta poate
fi constituit din persoane, obiecte, locuri,
evenimente, situatii, argumente, sentimente
evocate de mesaj.
3 din 20 22
Roman Jakobson
Contextul est mediul fizic, social, cultural in care se
inscrie actul de comunicare.
Canalul este mediul fizic ce serveste drept suport
pentru transmiterea mesajului. El poate fi
scriptural, visual, auditiv. Uneori calitatea
indoielnica a canalului poate distorsiona mesajul.
Codul este materialul lingvistic care permite
comunicarea. Este constituit din semne lingvistice si
combinarile pertinente dintre acestea. Codul
presupune existenta codarii si a decodarii.
3 din 20 23
Roman Jakobson
Retroactiunea (feed-back) este reactia de natura
verbala sau non verbala a destinatarului la
primirea mesajului
3 din 20 24
Modelul de comunicare in PNL
• “Harta nu este teritoriul”, 1970
Richard Bandler si John Grinder
Realitate obiectiva vs. realitate reprezentata
In mintea noastra construim propria reprezentare
despre lume, ‘’o harta “simbolica a unui spatiu
cvasiinfinit.
Realitatea fizica este continua, realitatea
reprezentata este discontinua.
Harta pe care ne-o construim sta la baza propriului
mod de comunicare.
3 din 20 25
Reprezentarea simbolica trece prin perceptia
noastra, prin cele cinci simturi, vorbim despre
cinci tipuri de perceptie:
- Vizual
- Auditiv
- Kinestezic
- Olfactiv
- Gustativ
3 din 20 26
• Regula lui 7 plus sau minus 2 fragmente de
informatie
Cantitatea de informatie pe care realitatea
obiectiva o vehiculeaza este cvasiinfinita,
subiectul uman este reductor si selectiv; lumea
reprezentata este simplificata si simbolica.
3 din 20 27
In dinamica formarii modelului de comunicare
mai intervin si alti parametri, in afara de
canalele de perceptie:
Filtre care conditioneaza cantitatea de
informatie si calitatea acesteia:
1. Filtrul neurologic: ce pot sa aud, sa vad, sa
simt, sa miros; propria neurologie fixeaza
anumite limite de perceptie.
3 din 20 28
- Filtrul legat de cadrul socio-cultural ( unde ne-
am nascut, educatia pe care am primit-o,
meseria pe care o practicam etc.)
- Filtrul legat de propria poveste de viata
3 din 20 29
• 3 Mecanisme care ne fac performanti:
- Omisiunea – omitem sa percepem ceea ce nu este
pertinent in raport cu obiectivele pe care ni le
propunem la acel moment ( capacitatea noastra de
a percepe doar 7 plus sau minus doua fragmente de
informatii simultan ne transforma in subiecti
reductori si selectivi; alegem sa operam enorm de
multe omisiuni pentru ca nu este pertinent sa le “
vedem in acel moment” – ex. mamei care aude
selectiv vocea copilului.)
3 din 20 30
- Generalizarea – posibilitatea de a decela
invariantele unei experiente si a le recunoste intr-
o alta experienta – permite accelerarea invatarii.
Ar fi greoi ca la fiecare eveniment sa refacem
schemele mentale specifice.
- Distorsiunea – acest mecanism ne permite sa
vedem lucrurile asa cum avem nevoie sa le vedem
intr-un anumit moment in raport cu obiectivele
noastre. Ca sa suportam evenimentul, il modificam.
3 din 20 31
Concluzie:
Intre realitatea fizica, obiectiva si lumea
reprezentata mental este un ecart ( uneori un abis
!)
Harta interioara a lumii fizice genereaza stari
emotionale ( bucurie, multumire, fericire, tristete,
indiferenta, disperare, etc.)
Starile emotionale se afla in legatura directa cu
fiziologia persoanei ( plang pentru ca sunt trist, rad
de satisfactie)
3 din 20 32
Semiotica starile emotionale negative :
- Mania – regulile stabilite in comunitate nu
sunt respectate
- Tristetea – pierderea unei relatii, a unei stari
de confort.
- Frica – nevoia de protectie, de securitate
(excesul sau lipsa de reguli creeaza angoasa !!!)
3 din 20 33
In PNL se actioneaza asupra fiziologiei pentru a
schimba starea emotionala a subiectului. ( ex.
Modificarea posturii fizice, modifica starea
emotionala si perceptia asupra lumii)
Alti parametri care amprenteaza modelul de
comunicare:
Metaprogramele:
- Valori
- Credinte personale
- Pozitia fata de timpul in care traim.
3 din 20 34
Cu aceasta “zestre”intram in procesul de
comunicare.
Actul de comunicare are loc la mai multe niveluri:

- Constient ( discursul verbal)
- Preconstient (analiza si interpretare a unor
elemente de limbaj inconstient)
- Inconstient ( limbaj non verbal, corporal)
3 din 20 35
Constient
Inconstient
Inconstient
3 din 20 36
Comunicarea interpersonala este predominant

inconstienta. Un discurs verbal bine articulat,
coerent, logic, de bun simt nu este garantul unui
act comunicational pertinent si eficient.
Schimburile interpersonale care se realizeaza la
nivel inconstient sunt esentiale.
3 din 20 37
Creierul uman cauta securitatea care vine din
recunoasterea unor sabloane, a unor invariante.
Cand recunoasterea se realizeaza, aceasta
actualizeaza si starea emotionala care a dublat
evenimentul sau procesul de invatare.
In relationarea interumana, subiectii, care au deja o
relatie comuna, vor actualiza ultima stare
emotionala traita in prezenta celuilalt. O memorie
traumatica va declansa aceleasi reactii emotionale
in prezenta unor scenarii asemanatoare cu cele care
au declansat trauma.
3 din 20 38
Mecanisme de limbaj care sunt inconstiente:
- Un lapsus – un act ratat de o importanta
fundamentala.
- Cuvintele (‘’povestea’’ – mesajul pe care dorim
sa-l comunicam tine de nivelul constient,
alegerea cuvintelor cu care vom construi
povestea este inconstienta. Inconstientul este cel
care selecteaza anumite cuvinte si omite altele,
ele vin automat, din inconstient…
3 din 20 39
• Metamodelul :
- Omisiunile de limbaj
- Generalizarea de limbaj
- Distorsiuni de limbaj
Limbajul unei persoane este un sistem de semne
care trimite la modelul de comunicare specific,
personal.
3 din 20 40
• Pertinenta hartii interioare, intinderea si
bogatia acesteia sunt decelabile la nivelul
limbajului subiectului.
“Limitele limbajului meu sunt limitele lumii

mele” ( Ludwig Wittgenstein)
3 din 20 41
Schimband vocabularul unei personae, se schimba
modul sau de a vedea lumea.
Cand comunicam ne adresam unui receptor care
intra in actul de comunicare cu propria reprezentare
mentala, cu filtrele si mecanismele sale de
comunicare, cu starile sale emotionale, fiziologia
proprie.
In PNL – se poate schimba reprezentarea mentala
intervenind asupra limbajului, starii emotionale,
fiziologiei…
3 din 20 42
Clasificarea procesului de comunicare
- Dupa criteriul partenerilor de comunicare:
a. Comunicarea intrapersonala
b. Comunicarea interpersonala
c. Comunicarea de grup
d. Comunicarea publica
- Dupa statutul interlocutorilor
a. Comunicare verticala
b. Comunicare orizontala
3 din 20 43
Tipologii de comunicare
- Dupa codul folosit:
a. Comunicare verbala
b. Comunicare paraverbala
c. Comunicare nonverbala
d. Comunicare mixta
- Dupa finalitatea actului de comunicare:
a. Comunicare accidentala
b. Comunicare intentionala
3 din 20 44
Tipologii de comunicare
- Dupa natura continutului:

a. Comunicare referentiala
b. Comunicare operational-metodologica
c. Comunicare atitudinala- subiectiva
3 din 20 45
- Dupa contextul socio-cultural al
interlocutorilor:
a. Comunicare cu referent socio-cultural unic
b. Comunicare interculturala
3 din 20 46
Comunicarea interpersonala:
Comunicarea verticala si orizontala
- Are in vedere directia pe care o urmeaza fluxul
de informatie.
Comunicarea verticala:
- Ascendenta ( informatia este transmisa de la
nivelurile ierarhice inferioare catre cele
superioare)
- Descendenta ( fluxul de informatie este emis
de la nivelurile ierarhice superioare spre cele
inferioare)
3 din 20 47
Comunicare verticala si orizontala
• - Comunicarea laterala : cei doi poli ai
comunicarii se afla la nivel ierarhic egal ( acest
tip de comunicare faciliteaza partajarea unor
probleme, metode si fenomene; are efect
emotional afectiv pozitiv, comunicarea este
naturala si puternica, nu exista un principiu al
autoritatii care este implicat in acest tip de
dinamica comunicationala).
3 din 20 48
- Comunicarea seriala ( aparitia zvonurilor) –
reducerea numarului de detalii prin
retransmiterea mesajului pana la modificarea
continutului mesajului; focalizarea pe anumite
detalii si reducerea -pana la excludere – altora,
adaugarea unor itemi referentiali noi)
3 din 20 49
Kapferer, Jean-Noël., 1993, Rumeurs, le plus
vieux média du monde, Seuil, Paris, 2010.
• Elemente care au ca efect aparitia zvonurilor
in cadrul unei organizatii:
a. Zvonul care desemneaza un fapt ingrijorator
pentru angajati – apare atunci cand
comunicarea verticala descendenta a fost
deficitara.
3 din 20 50
-b.Zvonuri care se bazeaza pe “confidentele”pe care
top managementul le face in discutii private cu unii
angajati si care sunt diseminate de acestia orizontal
(efect : prestigiu la nivel orizontal)
c.Inventarea unei “marturii” pentru a oferi
legitimitate zvonului.
d.Zvonuri care se nasc in urma unei interpretari
gresite a unui mesaj ( “marturia marturiei”), exista
diferente fata de continutul initial al mesajului si
felul in care a fost preluat si transmis).
3 din 20 51
e. Zvonul tinde sa aibe in continut ceva
senzational, scandalos, nemaiauzit ( cel care
“transmite” zvonul tinde sa devina centrul
atentiei )
3 din 20 52
Eppler, 2007, Capcanele managementului.
Solutii pentru a transforma esecul in victorie,
Editura Polirom, Iasi.
- Informarea suficienta oficiala, in contexte
organizationale, stopeaza proliferarea
zvonurilor.
- Managerii trebuie sa identifice “ raspandacii”
si sa li se explice responsabilitatea in ceea ce
priveste comunicarea organizationala
3 din 20 53
- Nemultumirile si frustrarile angajatilor
reprezinta factori care distorsioneaza
informatiile pe care oamenii le vehiculeaza.
3 din 20 54
Caracteristicile comunicarii
interpersonale
Comunicarea interpersonala survine intre doi
oameni in contextul relatiei lor si care, pe masura ce
evolueaza, ii ajuta sa-si negocieze si sa-si defineasca
relatia.
- Este o relatie diadica
- Include toate comportamentele comunicationale,
verbale si non verbale, mentinand relatia, fie ca
este intamplatoare, profesionala, sau personala.
- Este omniprezenta (fata in fata sau pe canale
mediate electronic)
3 din 20 55
Competenta de comunicare
Comunicarea interpersonala eficienta – isi atinge
obiectivele comunicationale ( ex. inducerea
unui sentiment de culpabilizare sau folosind
politetea)
- este asociata cu sanatatea mintala, fericirea si
bunastarea ( extrem de benefica pentru
persoanele cu nivel educational scazut si pentru
persoanele cu situatie financiara precara)
3 din 20 56
Comunicare adecvata
Comunicarea adecvata – respectarea regulilor si
asteptarilor care se aplica unei situatii sociale .
Comunicarea competenta tine cont de
contextual comunicational si-si moduleaza
dinamica in functie de acest parametru. (
desfasurarea unei ore de curs, adecvat este ca
studentul sa ridice mana pentru a fi desemnat sa
raspunda; pentru un curs online se aplica reguli
de comportament diferite, conform protocolului
din caseta “Conectati-va”)
3 din 20 57
Contextul comunicarii
“A: - Avem doi copii mici…
B: - Ei, nu-i nimic….
A: - Si mai avem si un caine…
B: Oh! Imi pare rau !”
Sugerati contextul in care are loc respectivul
dialog pentru ca schimbul de replici sa fie logic si
coerent !
3 din 20 58
Contextul de comunicare are trei dimensiuni:
- fizica, socio-psihica, temporala.
- Dimensiunea fizica (contextul fizic) : reprezinta
mediul in care are loc interactiunea,
dispunerea spatiala a locutorilor joaca un rol
esential in derularea interactiunilor,
determinand un anumit tip de limbaj ( spatiu
circular si deschis – dialog si interactiune)
3 din 20 59
- Dimensiunea social-psihica – statutul si
relatiile dintre participanti, rolurile sociale
jucate, relatiile dintre participanti, normele
societatii respective, caracterul formal sau
informal al situatiei de comunicare.
- Dimensiunea temporala ( se refera la
momentul din zi favorabil sau nu comunicarii,
in functie de normele societatii, mesajele sunt
acceptate sau nu)
3 din 20 60
Aceste trei dimensiuni interactioneaza,
influentandu-se reciproc ( ex. intarzierea la o
intalnire – dimensiune temporala- poate
produce schimbari in planul dimensiunii psihice
( distantare, retinere) ceea ce poate conduce la
modificari la nivelul apropierii fizice.
3 din 20 61
Comunicare interculturala adecvata
- Comunicarea adecvata poate deveni dificila in
interactiunea dintre doua persoane care fac parte
din culturi diferite. (in spatial european este
adecvat sa accepti mancare daca gazda iti ofera si
iti este foame, in spatiul japonez este inadecvat
sa accepti de la prima invitatie a gazdei).
- In cadrul aceleasi culturi, comunicarea adecvata
este diferita in functie de contextual social ( ceea
ce este adecvat acasa nu este adecvat la serviciu)
3 din 20 62
Obstacole in actul de comunicare
“Zgomotul” – totalitatea elementelor care
distorsioneaza sau interfereaza cu mesajul:
Zgomotul fizic – interfereaza cu transmiterea fizica a
mesajului.
Zgomotul psihic (prejudecati, presupuneri gresite,
lipsa de deschidere in idei)
Zgomotul semantic ( in forma extrema doua
persoane care vorbesc limbi diferite; in forma
comuna, unul dintre actanti utilizeaza un lexic
tehnic, specializat, incomprehensibil celuilalt)
3 din 20 63
Obstacole in calea comunicarii
- La nivelul emitatorului si al receptorului :
starea emotionala a celor doi, rutina care
influenteaza receptivitatea, imaginea de sine a
emitatorului si a receptorului si imaginea despre
interlocultor, caracterizarea diferita a situatiei de
comunicare de catre emitator si receptor; lipsa
atentiei in receptarea mesajului, concluzii grabite
asupra mesajului; sentimentele si intentiile
participantilor la situatia de comunicare; emiterea
de presupozitii si idei preconcepute.
3 din 20 64
Comunicarea intrapersonala
Subiectul uman este propriul emitator si
receptor al comunicarii – referentul acestui tip
de mesaj: felul in care se vede pe sine insusi,
ganduri, sentimente, etc.
Procesul de comunicare intrapersonala este
influentat de celelalte tipuri de comunicare
3 din 20 65
Eul propriu: Ce spun?, Ce gandesc?, Ce simt?,
Cum sunt?
Parametrii care influenteaza dinamica
intrapersonala:
a. Infatisarea si conditiile fizice si psihologice
(Sanatate, Judecata, Ingrijire, Stil de viata)
b. Caracteristici sociale (incredere, caldura,
empatie, generozitate)
3 din 20 66
c. Talente (artistice, muzicale, sportive, literare,
oratorice, etc.)
d. Capacitati intelectuale (logic, reflexiv,
speculativ, studios)
e. Dispozitiile si sentimentele subiectului
(umorul, furia, iubirea, angajamentul, etc.)
f. Roluri sociale (caracteristica a meseriei
practicate, parinte, lider al unei comunitati, etc.)
3 din 20 67
g. Credintele de baza ale subiectului uman (
credinte religioase, credintele despre succes,
credinte patriotice, credinte despre viata,
credinte despre familie, credinte educationale)
Comunicarea intrapersonala este influentata de
mediul communicational extern iar relatia este
bilaterala( metafora vaselor comunicante)
3 din 20 68
Comunicare interculturala
Termenul de cultura desemneaza ansamblul de

patternuri specifice unei societati la un moment
dat, al modurilor in care oamenii vehiculeaza
semne si simboluri intr-o maniera validata de
societate.
3 din 20 69
“Cultura desemneaza suma valorilor, a normelor, a
institutiilor, a artefactelor specifice unei comunitati (
moduri de viata, valori umane, credinte religioase,
obiceiuri, moduri de a gandi, standarde estetice, expresii
lingvistice, stiluri de comunicare, adica o civilizatie
determinata spatio-temporal impreuna cu toate formele
de manifestare. Este o harta mentala de semnificatii care
il ajuta pe individ sa se orienteze in lume, sa interpreteze
stimulii proveniti din mediu, sa faca predictii si sa aibe
expectatii. Cu o metafora, cultura este un “soft al mintii
care ii programeaza pe oameni sa vorbeasca, sa se
comporte intr-un anumit mod”. (cf. Geert Hofstede)
3 din 20 70
Intre culturi exista diferente si asemanari.
Acestea sunt reflectate la nivelul limbii materne
vorbite de nativii unei astfel de comunitati
culturale.
5 diferente de variatie culturala – Geert
Hofstede, 1984, 1999, 2001.
a. Individualism – colectivism
b. Masculinitate - feminitate
3 din 20 71
d. Distanta fata de putere
c. Evitarea incertitudinii
d. Orientare temporala
a. Individualism – colectivism
Aceasta dimensiune sintetizeaza:
- caracteristicile retelei sociale,
- tipul de dinamica care se stabileste intre indivizi -
atitudinea pe care acestia o au fata de semenii lor-
relatia dintre identitatea personala si cea de grup
3 din 20 72
Comunicare interpersonala
Caracteristicile culturilor individualiste:
- Sistemul relatiilor sociale este lax, relatii
interpersonale sunt superficiale si bazate pe
avantaj reciproc
- Mod solitar de viata; este promovat conceptul
de familie restransa
- Spatiu personal bine protejat; necesitatea de
intimitate
3 din 20 73
- Independenta individului fata de grup,
competitie intre membrii grupului; primeaza
nevoia de autorealizare in detrimentul
scopurilor de grup.
- Exprimarea punctului de vedere; originalitate
si unicitate.
3 din 20 74
- Caracteristicile societatilor colectiviste:
- Preeminenta grupului in defavoarea individului
- Conformitatea cu grupul; egalitate intre membrii
grupului
- Sistemul relatiilor sociale este conservator si rigid
- Relatii interpersonale de durata, loialitate.
- Este promovata viata in colectivitate ( familia
largita)
3 din 20 75
Geert Hofstede – 1984 (40 de tari)

Cele mai individualiste tari: Statele Unite,
Australia, Marea Britanie, Canada, Olanda.
Cele mai colectiviste: Venezuela, Columbia,

Pakistan, Peru, Taiwan.
3 din 20 76
b. Masculinitate – feminitate
Caracteristicile culturilor masculine:
- Dorinta de a detine putere; ambitie; agresivitate;
sunt transante in rezolvarea conflictelor; rezolvarea
conflictelor prin lupta, banii, competitia, succesul,
progresul.
- Sunt conservate functiile sociale traditionale ale
celor doua sexe ( femeile: blande si capabile de
sentimente puternice, se ocupa de treburile
casnice; barbatii: duri si ambitiosi, ocupa functii de
conducere si castiga existenta familiei)
3 din 20 77
Caracteristicile culturilor feminine
- Cultiva relatii de prietenie, de intelegerea;
intuitia, frumusetea, bunatatea, generozitatea,
solidaritatea, modestia, egalitatea, compasiunea,
emotia, rezolvarea conflictelor prin negociere si
compromis.
- Relatii flexibile intre rolurile sociale ale celor doua
sexe (baietii si fetele pot studia in aceleasi scoli,
ocupa aceleasi pozitii in societate)
3 din 20 78
1984 – Hofstade
Cele mai masculine tari: Japonia, Australia,
Venezuela, Italia, Elvetia.
Cele mai feminine tari: Suedia, Norvegia,

Olanda, Danemarca, Finlanda.
3 din 20 79
c. Distanta fata de putere
Acest parametru masoara felul in care indivizii
aflati in pozitii ierarhice inferioare percep
distanta la care se situeaza fata de putere.
- Distanta mare fata de putere :
- Indivizii considera ca puterea si autoritatea
sunt prestabilite
- Accepta ierarhia sociala si inegalitatea sociala
3 din 20 80
- Respecta statutul si pozitia sociala superioara
- Accepta subordonarea
- Indivizii isi dobandesc statutul social in virtutea a
ceea ce sunt ( descendenta familiala, varsta,
afiliere la anumite grupuri sociale, educatie, titlu)
- Inegalitatea este statuata prin doctrine
economice (ierarhie stratificata), politice (
oligarhie, autocratie) si religioasa ( supunere,
contemplare)
3 din 20 81
Distanta mica fata de putere
- Ierarhia sociala – o structura care asigura buna
functionare a unei societati; individul poate
accede la o pozitie ierarhica superioara prin
munca si propriile competente.
- Persoanele aflate la putere minimizeaza
inegalitatea sociala, promoveaza relatii sociale
de egalitate cu inferiorii
3 din 20 82
- stil de conducere democrat, egalitatea este
statuata prin doctrine economice (rolul
individului in construirea bunastarii), politice
(pluralism democratic, evolutie) si religioase (
faptele bune sau rele sunt judecate de o instanta
suprema transcendenta, indiferent de statutul
social al individului)
3 din 20 83
Hofstede, 1984
Tari cu distanta mare fata de putere: Filipine,
Mexic, Venezuela, India, fosta Iugoslavie
Tari cu distanta mica fata de putere: Australia,

Israel, Danemarca, Noua Zeelenda, Islanda.
3 din 20 84
d. Evitarea incertitudinii
-culturi care tind sa evite incertitudinea:
- Stabilitate sociala, sistem rigid de reguli care
structureaza activitatile sociale, sanctionarea
abaterilor de la reguli.
- Comportament rational; interiorizarea emotiei
- Evitarea riscului, ambiguitatii, a conflictului
3 din 20 85
- Precizie si punctualitate, planificare riguroasa

- Preferinta pentru teorii grandioase si generale
- Xenofobie, nationalism, fundamentalism
- Credinta in adevarul suprem, absolut
3 din 20 86
Culturi care accepta incertitudinea
- Acceptarea riscului si a nesigurantei
- Ritm rapid al schimbarilor sociale
- Sistem lax de reguli ce pot fi schimbate cu
usurinta daca se dovedesc nefunctionale
- Nivelul stresului este scazut, predomina
sentimentul de confort psihic
- Relativism, internationalism
3 din 20 87
e. Orientarea in timp
Parametrul descrie “orizontul de timp”al
societatii.
Societati cu orientare pe termen lung –
caracteristici:
Austeritate, parcimonie, perseverenta; societati
orientate spre viitor
3 din 20 88
Societati cu orientare pe termen scurt –
caracteristici:
- Respect fata de traditie, sentimentul obligatiei
sociale, protejarea imaginii personale; societati
orientate spre trecut sau prezent.
3 din 20 89
Dependenta contextuala
Acest parametru reprezinta gradul in care
membrii diverselor culturi se sprijina pe
comunicare, pe experientele si asteptarile
comune ale aceluiasi grup.
- Culturi cu grad mare de dependenta
contextuala – caracteristici:
3 din 20 90
- Unele elemente din discurs sunt implicite,

sunt subintelese contextual in baza
cunostintelor comune de grup;
- semnificatia decurge din contextul multiplu
stratificat, cu referinte la istoria sociala, norme
sociale, contexte ritualice
( culturile orientale)
3 din 20 91
Culturi cu grad scazut de dependenta
contextuala ( culturile occidentale)
- Exprimare explicita, clara, nonambigua
- Semnificatiile sunt decodate pe baza
informatiei transmise literal.
- Sunt valorizate formele directe de comunicare,
discursul argumentativ,
- Mesaje cu grad ridicat de structurare
3 din 20 92
- Putine informatii non verbale
- Indivizii manifesta receptivitate la nou si la
schimbare
3 din 20 93

Curs Comunicare Cariera

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Comunicare Cariera

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1 Comunicare

1.Introducere. Etimologie. Definitii

• Teoria matematica asupra comunicarii (teoria

Teoria matematica a comunicarii introduce

• Emitator Mesaj Receptor

Actul de comunicare are loc la mai multe niveluri:

Comunicarea interpersonala este predominant

“Limitele limbajului meu sunt limitele lumii

- Dupa natura continutului:

Termenul de cultura desemneaza ansamblul de

Geert Hofstede – 1984 (40 de tari)

Cele mai colectiviste: Venezuela, Columbia,

Cele mai feminine tari: Suedia, Norvegia,

Tari cu distanta mica fata de putere: Australia,

- Precizie si punctualitate, planificare riguroasa

- Unele elemente din discurs sunt implicite,

S-ar putea să vă placă și