Ziua Dobrogei

Ziua Dobrogei este o sărbătoare publică a României celebrată la fiecare 14 noiembrie care comemorează
încorporarea regiunii Dobrogea de Nord în România la 14 noiembrie 1878.

În data de 19 noiembrie 2013 a fost adoptat de Senat proiectul de lege privind

instituirea Zilei Dobrogei, iar la 9 septembrie 2015 documentul a fost votat de
plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

tensiuni politice pe tema obținerii Dobrogei în

schimbul sudului Basarabiei
Mulți dintre politicienii români de atunci, spuneau înainte de Congresul de la
San Stefano, din februarie 1878, că Dobrogea este pământ românesc.
Regiunea a fost parte a Țării Românești condusă de Mircea cel Bătrân și
intrase în componența Imperiului Otoman în 1417.

Totuși, ei nu au fost de acord cu un schimb între Dobrogea și Basarabia de

Sud. Oamenii politici români își doreau mai mult teritoriul format din
localitățile Cahul, Ismail și Bolgrad.

”La acea vreme, a fost o dezbatere intensă în lumea politică românească pe

acest subiect. Mai mult decât atât, au existat dispute chiar în ziarele
conservatorilor și liberalilor. Reprezentanții conservatorilor criticau intens în
”Ziarul Timpul”, obținerea Dobrogei la schimb cu Sudul Basarabiei și îi acuzau
pe Prințul Carol și Guvernul liberal de trădare, în timp ce liberalii dezmințeau
acuzele, în ”Ziarul Românul”, care era al lor.

Una dintre cele mai cunoscute voci, care se opunea unui astfel de schimb, era
chiar poetul și jurnalistul Mihai Eminescu. Deși Eminescu spunea că
Dobrogea este pământ românesc, era totuși indignat de o asemenea soluție”,
a precizat profesorul Daniel Citirigă.

Dobrogea, recunoscută ca parte a României

Deoarece Rusia era foarte hotărâtă să nu renunțe la cele 3 județe din sudul
Basarabiei, unul dintre cei mai vizionari oameni din acea perioadă, Prințul
Carol I, împreună cu oamenii politici români, au acceptat să preia Dobrogea.

Carol a primit și o scrisoare de la tatăl său, în care prințul Karol Anton îi

atrăgea atenția că Dobrogea este un teritoriu cu un potențial economic și
geopolitic foarte însemnat.
Scrisoarea prințului Karol Anton, tatăl Domnitorului Carol I, din 7
februarie 1978: ”Teritoriul neproductiv al Dobrogei, nu răsplăteşte, desigur,
pierderea Basarabiei. Totuşi, Dobrogea, cu Constanţa dimpreună, se poate
primi, deoarece dobândirea acestui port la Marea Neagră va fi, poate, de cea
mai mare însemnătate pentru viitorul comerţului României”.

În timp ce unii politicieni români au perceput această decizie ca pe un schimb

rușinos, alții au spus că este răul cel mai mic. De asemenea, au existat
oameni politici care au zis că ”Rusia ne-a luat ceva care era al nostru și ne-a
dat ceva ce era al nostru”.

14 noiembrie 1878, ziua când Prințul Carol I a ajuns

prima dată în Dobrogea
Data de 14 noiembrie 1878 este relevantă, pentru că atunci Carol I a pășit
pentru prima dată pe tărâm dobrogean și a citit Proclamația către
dobrogeni. Prințul a trecut Dunărea de la Brăila spre Ghecet, actualul
Smârdan de Tulcea și a pășit simbolic pe teritoriul dobrogean, după care s-a
întors în România. El a revenit în Dobrogea după 11 luni de la prima vizită, pe
14 octombrie 1979 și a asistat la punerea pietrei de temelie la Monumentul
Independenței din Tulcea, ridicat ca omagiu adus eroismului poporului în
războiul pentru eliberarea de sub dominația otomană.

”Carol I a călătorit cu ”batelul” Ștefan cel Mare de la Brăila la Isaccea, așezată

la poalele unei vechi ruine și apoi până la Tulcea, clădită într-un amfiteatru pe
înălțimile de pe mal, cu numeroase moschee și minarete și cu arhitectura
turcească a caselor.
Iată şi ploaia cu găleata, care aproape împiedică punerea pietrei de temelie a
monumentului realipirii Dobrogei! Iată luminăţia şi focurile de artificii,
adevărata flotă a luntrelor pescăreşti venite de pe toate gârlele ca să-şi
cunoască noul stăpân, care învinsese şi înlocuise pe Sultan, delegaţiile
plecate din toate satele cu veșmintele şi graiurile lor deosebite, ca într-o
poartă a răsăritului, dată deodată de perete la o răbufnitură de vânt a
istoriei”, scria Emanoil Bucuța.

Proclamația pentru dobrogeni, model de libertate și

liberalism
14 noiembrie este un moment esențial, mai ales prin atitudinea pe care
Domnitorul Carol o impune odată cu citirea Proclamației către locuitorii
Dobrogei, un model de libertate și liberalism pentru acele vremuri.

”Locuitorilor de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea, vechea posesiune a lui

Mircea cel Bătrân şi a lui Ştefan cel Mare, de astăzi face parte din România.

Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea

dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte
şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse
sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea
voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi
nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă…

Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine
ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi
dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul
dreptăţii şi al păcii. În curând provincia voastră, pe cale constituţională, va
primi o organizaţie definitivă, care va ţine seama de trebuinţele şi moravurile
voastre, care va aşeza pe temelii statornicite poziţia voastră cetăţenească.
Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră“, a spus pe 14
noiembrie Prințul Carol I.