14 noiembrie 1878 – ZIUA DOBROGEI

La 14 noiembrie 1878 Regele Carol I lansa două proclamații fundamentale

pentru România.
Una era adresată celor mai noi cetățeni români: dobrogenii.
Proclamația lui Carol I către dobrogeni a fost tipărită în limbile română, turcă,
greacă și bulgară, fiind răspândită în foi volante , pe întreg teritoriul dobrogean.

Cealaltă proclamație era destinată Armatei Române.

Pentru dobrogeni , ziua de 14 noiembrie este o zi specială : este ziua în care , în
anul 1878 , Dobrogea a reintrat oficial , în componența statului român modern.
Congresul de pace de la Berlin , din iunie- iulie 1878 a recunoscut dreptul istoric
al României asupra Dobrogei. De ce istoric? Pentru că Mircea cel Bătrân ,
domnitorul Țării Românești , își întinse stăpânirea , la sfârșitul secolului al XIV-
lea , până la Marea Neagră.
După moartea sa , Dobrogea a intrat în componența Imperiului Otoman , însă
teritoriul ei nu a fost integrat total structurilor noului stăpân.
Până în secolul al XVIII –lea , ea nu a fost decât o provincie de margine a
imperiului.
Populația românească a continuat să viețuiască atât în mediul rural cât și în cel
urban.
În anii 1877- 1878 s-a desfășurat conflictul militar dintre Imperiul Țarist și
Imperiul Otoman , al cărui principal scop a fost reorganizarea Țărilor Balcanice.
România a intrat în acest război pentru a-și cuceri , pe câmpul de luptă ,
independența în ziua de 9 mai 1877.
La Congresul de pace de la Berlin, desfășurat în perioada 13 iunie - 13 iulie
1878, a fost recunoscută independența României , dar în mod condiționat.
Dobrogea și Delta Dunării au intrat în componența statului român, însă în
schimbul lor , Rusia a luat statului român cele trei județe din sudul Basarabiei:
Cahul, Bolgrad și Ismail.
Încă din luna octombrie au început pregătirile pentru unire , când a fost
promulgată o lege pentru reintegrarea Dobrogei.
Pe 10 noiembrie , Carol I a prezidat întrunirea Consiliului de miniștrii , în care
au fost stabilite normele pentru luarea în stăpânire a Dobrogei și pentru primele
organizări.

1
La 13 noiembrie Carol I și primul ministru Ion C. Brătianu au stabilit ultimele
dispoziții pentru intrarea armatei române în Dobrogea.
Împreună cu Mihail Kogălniceanu , domnitorul a elaborat o proclamație către
locuitorii Dobrogei și un ordin de zi către armată.
Documentele prezintă principiile și modul de reintegrare a Dobrogei la statul
român modern.
Nicolae Catargiu a fost desemnat responsabil cu trecerea teritoriului dintre
Dunăre și Marea Neagră în stăpânire românească.
În dimineața zilei de 14 noiembrie 1878, Carol I, după ce a călătorit o noapte
întreagă , a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de Ion C. Brătianu, gen. G.
Angelescu ( comandantul Diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea) ,
prefectul județului, primarul Brăilei și consilieri locali, precum și numeroși
cetățeni ai orașului.
Au avut loc festivități , s-au ținut multe discursuri , apoi s-a trecut la
reconstruirea țării.
După festivități , oficialitățile, împreună cu Carol I și primul ministru Ion C
Brătianu s-au îmbarcat pe vasul Ștefan cel Mare și au debarcat în Dobrogea , la
Ghecet , unde au fost întâmpinați de numeroși dobrogeni , de etnii diferite:
români, turci, tătari și bulgari.
De la Ghecet , Carol I s-a întors în capitală pentru a deschide întrunirea
Corpurilor Legiuitoare , însă nu înainte de a ura „ Drum bun!” trupelor militare,
care plecau spre Măcin.
Autoritățile civile și militare ale statului român au ajuns la Măcin , apoi la
Babadag , după care , în ziua de 18 noiembrie, au intrat în Tulcea.
În orașul Constanța au ajuns în ziua de 23 noiembrie 1878.
Unirea Dobrogei cu România reprezintă a doua etapă în procesul de unire
națională a românilor. Prima a fost cea de la 24 ianuarie 1859, când Moldova s-a
unit cu Muntenia , iar desăvârșirea unității naționale a românilor urma să aibă
loc peste patru decenii , la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918.