Ziua Dobrogei!

Ziua Dobrogei, desemnată prin lege la data de 14 noiembrie în

fiecare an, marchează ziua în care Dobrogea revine la teritoriul țării, în
urma războiului ruso-româno-turc din anul 1878.
Dobrogea, ţinutul dintre Dunăre şi Marea Neagră, a devenit parte a
României după Războiul de Independenţă din anul 1878.
Timp de patru secole, Dobrogea a fost sub stăpânire otomană, iar
Constanţa s-a numit Kustenge. Unii spun că data la care Dobrogea a
intrat sub dominaţia Înaltei Porţi ar fi anul 1416, alţii merg cu patru
ani mai târziu. Alţi istorici spun că Dobrogea a intrat treptat sub
stăpânirea otomană. Dobrogea a devenit parte a României după
Războiul de Independenţă din anul 1878. 
România a preluat administraţia Dobrogei de Nord de la Rusia în data
de 14 noiembrie 1878, când trupele române au trecut Dunărea spre a
lua în posesie noua provincie. 
 Într-o proclamaţie emisă pe data de 14 noiembrie 1878, cu ocazia
alipirii Dobrogei, domnitorul Carol I garanta tuturor locuitorilor
provinciei.Proclamaţia Domnitorului României către dobrogeni a
fost tipărită în limbile română, turcă, greacă şi bulgară, fiind
răspândită în foi volante, pe întreg teritoriul dobrogean. Cealaltă
proclamaţie era destinată Armatei Române.
Alipirea Dobrogei de nord a fost sărbătorită de românii dobrogeni,
după cum o demonstrează primirea cu toată cinstea din iunie 1877
făcută la Măcin trupelor ruse și apoi în decembrie 1877 petiția
dobrogenilor care, acoperită de nume și semnături, cerea unirea
Dobrogei cu România..De altfel, numeroși români dobrogeni se
înrolaseră în armata română ca voluntari în timpul războiului.
În 1878, Dobrogea avea un total de 226.000 locuitori (dintre care
127.000 erau musulmani). Cei mai mulți erau tătarii (71.000), urmați
de turci (49.000), români (47.000), bulgari (30.000), iar restul erau
evrei, greci, armeni, ruș i, circasieni ș i germani.
 La Congresul de pace de la Berlin, desfăşurat în perioada 13 iunie -
13 iulie 1878, a fost recunoscută independenţa României, dar în mod
condiţionat. Dobrogea şi Delta Dunării au intrat în componenţa
statului român, însă, în schimbul lor, Rusia a luat statului român cele
trei judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad şi Ismail.”
După traversarea Dunării la 14 noiembrie, unitățile armatei
române au intrat în aceeași zi în Măcin, la 17 noiembrie
la Babadag, la 18 noiembrie la Tulcea și la 23 noiembrie
la Constanța și Ostrov. În aceste localități principale ale provinciei,
precum și la Cernavoda, au fost organizate ceremonii de primire ale
noilor autorități.
 Primirea călduroasă făcută armatei române este explicabilă prin
speranțele puse de populație în sarcina prioritară încredințată acesteia.

  La 9 septembrie 2015, Camera Deputaților a hotărât, cu 282

voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 4 „abțineri”, ca ziua de 14
noiembrie să devină sărbătoare națională cu numele Ziua Dobrogei.
Documentul abilitează autoritățile centrale și locale și instituțiile
culturale să organizeze „programe și manifestări cu caracter cultural-
științific”.
Astfel, ziua de 14 Noiembrie 1878 devine echivalentă pentru Dobrogea
al zilelor de 27 Martie 1918 pentru Basarabia, 28 Noiembrie 1918
pentru Bucovina și 1 Decembrie 1918 pentru Transilvania.
Mai trebuie spus şi că, din punct de vedere politic şi geografic,
Dobrogea nu înseamnă doar teritoriul din interiorul graniţelor
României, ci are o suprafaţă de 23.400 kmp şi este împărţită între
trei state: România, Ucraina şi Bulgaria. La extremul Nord, 338
kmp aparţin Ucrainei (insulele de la sudul talvegului braţului
Chilia şi insula Şerpilor, confiscate României, de URSS, în 1948).
Partea considerată Dobrogea de Nord, de 15.570 kmp aparţine
României (judeţele Tulcea şi Constanţa), iar Dobrogea de Sud (sau
Cadrilaterul), de 7.412 kmp, aparţine în prezent Bulgariei (după ce
iniţial a fost parte a României, conform tratatului de la 1878).