2 Nr.
2/ 12 februarie – 11 martie 2021  ÎN ACTUALITATE 
Identitatea cooperatistã în prezent
Ce înseamnă identitatea cooperatistă și cum este ea
relevantă în prezent? Colegii de la Alianța Cooperatistă
Internațională au discutat cu Martin Lowery, președintele
Comitetului de Identitate al ACI, iar Gazeta „Viața CM”
alege să prezinte fragmente din acest interviu care pune
sub lupă un subiect extrem de interesant. Într-o perioadă
în care mulți caută răspunsuri la problemele actuale
ale societății, poate că explorând astfel de informații
oamenii vor îmbrățișa identitatea și valorile cooperației.
Martin Lowery este implicat în mișcarea cooperatistă de
peste 30 de ani și în prezent conduce Banca Națională
a Cooperativelor (NCB) din Statele Unite ale Americii,
fiind și vicepreședinte executiv al Asociației Naționale
a Cooperativelor Electrice rurale (NRECA).
Sunteți în mișcarea cooperatistă de foarte mult
timp. Ce înseamnă pentru dvs. identitatea coope­ratistă?
La fel cum fiecare ființă umană are o identitate de
sine, așa au și întreprinderile/societățile cooperative.
Cooperativele sunt conduse de oameni sau de membri.
Ca membru cooperator, practic deții acea cooperativă
și poți face diferența în ceea ce privește direcția de
urmat în afaceri și serviciile furnizate. Toate acestea
pentru că societățile cooperative sunt un model aparte
de proprietate, centrate pe oameni.
Credeți că identitatea cooperatistă poate ajuta
la rezolvarea unora dintre problemele globale, cum
ar fi pandemia Covid-19?
Cred că există o serie de aspecte legate de pan­
demia Covid-19 care fac ca abordarea cooperatistă să
fie mult mai importantă de luat în considerare. Dacă te
uiți la valorile trecute în Declarația privind Identitatea
Cooperatistă, în special cele de autoresponsabilitate,
un punct-cheie pe care-l învățăm din această groaznică
situație socio-sanitară cu care ne confruntăm la nivel
global este că trebuie să oferim toți ajutor și să fim
responsabili; și nu numai cu noi înșine. Valorile coope­
ratiste spun foarte clar ce este de făcut: întrajutorare,
autoresponsabilitate, democrație, egalitate, echitate și
solidaritate! Începeți să vă gândiți la cum va arăta o
Ziua Culturii, marcatã cum se cuvine de elevii Liceului UCECOM Baia Mare
La fel ca în fiecare an, elevii unităților de
învățământ din cooperația meșteșugărească mar-
chează cum se cuvine Ziua Culturii române, un
eveniment celebrat pe 15 ianuarie. Data nu este
una aleasă la întâmplare, ci coincide cu ziua de
naștere a marelui Mihai Eminescu, simbol al litera­
turii naționale și mai mult de atât.
Pentru elevii Liceului UCECOM Baia Mare, con­
ducerea școlii a pregătit o interesantă activitate în mediul
online, legată de aniversarea a 171 de ani de la nașterea
lui Eminescu. De asemenea, copiii au avut ocazia să
se întâlnească și față în față, bineînțeles, respectând
toate regulile impuse în contextul pandemiei Covid-19.
Revederea lor s-a produs în aer liber, la Muzeul Satului
din Baia Mare, o surpriză gustată din plin de elevi.
„Noi am reușit, alături de elevii noștri, să facem
un mic cenaclu Eminescu, materializat prin postări pe
paginile de Facebook a versurilor preferate ale elevilor.
S-a întâmplat ca Muzeul Satului să își deschidă porțile
pe 15 ianuarie, iar atunci a și nins, a fost o atmosferă
de poveste. Respectând toate prevederile legale, am
reușit să mergem la muzeu, la derdelușul de acolo și
să îl celebrăm și pe Eminescu în acest context frumos,
mirific, pe care l-am regăsit. Am mers împreună cu
șapte elevi, am recitat câteva poezii, ne-am bucurat
de atmosfera de iarnă; sincer, cred că am simțit nevoia
să vedem albul acesta imaculat, minunea iernii și toată
frumusețea pe care muzeul ne-o oferă. Copiii s-au
bucurat să socializeze din nou față în față cu mască,
cu distanțare și s-au bucurat de iarnă. Pe mine, ca
și cadru didactic, m-a bucurat faptul că au înțeles ce
înseamnă Ziua Culturii, ce înseamnă Muzeul Satului și
ce înseamnă implicarea. Atunci când vrei cu adevărat,
De prin lumea cooperatistã
lume post-pandemică, mai ales că platformele digitale Un nou membru ACI, de la 1 ianuarie 2021
deja ne pun bariere de comunicare interpersonală.
Alianța Cooperatistă Internațională salută
De ce sunt atât de importante valorile coope­ratiste?
Matara District Cooperative Hospital Society,
Pentru că ele sunt unice. Când la ele adăugăm și din Sri Lanka, ca nou membru afiliat, începând
valorile etice precum onestitatea, ospitalitatea, îngrijirea cu 1 ianuarie 2021.
celor din jur și responsabilitatea socială, deja avem valori Matara District Cooperative Hospital Society
care pot fi împărtășite de toată lumea de pe glob și așa oferă servicii de formare și consiliere în coope­
ar trebui să fie, dar valorile cooperatiste în sine sunt rare pentru rețeaua spitalicească din Sri Lanka.
unice pentru întreprinderea cooperativă și definesc în Societatea a fost înființată cu scopul de a oferi
esență sistemul nostru de operare. Literalmente, aceste servicii medicale comunităților marginalizate
valori cooperatiste conduc principiile care ne ghidează rurale.
guvernanța, managementul și implicarea membrilor
unei cooperative.
De ce credeţi că întreprinderea cooperativă lu-
crează pentru viitor?
Cred că societățile cooperative oferă cele mai efi­
ciente acțiuni durabile pentru calitatea vieții oamenilor
de pretutindeni. Noi spunem „Gândiți la nivel global,
acționați local”, iar asta e mai important astăzi ca
niciodată. Adică, realizarea faptului că acțiunea locală
este modul în care putem rezolva problemele din lume.
Nu se rezolvă nimic prin simpla stabilire a politicilor la
nivel național sau internațional, ci numai prin acțiunile
ființelor umane lucrurile se pot schimba în bine.
Care a fost experiența dvs. cu cooperatorii pe Rețeaua Matara District Cooperative Hospital
care i-ați întâlnit în întreaga lume? Society aduce sănătate și bunăstare, servicii
Există un sentiment de a dori să colaborăm, un medicale pentru membrii săi, precum și rudele
sentiment de bunătate, un sentiment de a ne îngriji apropiate. Alte servicii oferite includ asigurări,
unul de celălalt. Și găsesc asta peste tot în lume. În auto-dezvoltare și economii. Matara District
orice loc unde am fost, unde lucrezi cu membrii coope­ Cooperative Hospital Society are peste 3.800
ratori, există o comunitate a umanității, un sentiment de de membri și 133 de angajați.
apartenență și grijă unul față de celălalt pe care nu-l În prezent, ACI numără 318 organizații mem­
bre, dintre care 275 sunt membri cu drepturi
găsești întotdeauna în societate.
Ce speranțe aveți cu privire la congresul ACI depline și 43 sunt membri asociați, din 112 țări.
din 2021?
Ceea ce sper să văd în afara Congresului este
o îmbrățișare reală și puternică a Declarației privind ªtiri de azi pentru mâine
identitatea cooperatistă, nu din punct de vedere filo­
sofic, ci dintr-un punct de vedere foarte practic. Ce
înseamnă pentru mine în calitate de cooperator, ce Britanicii construiesc primul aeroport pentru
înseamnă pentru organizația mea? Ce înseamnă pentru mașinile zburătoare
cooperativele din țara mea că îmbrățișăm pe deplin
principiile și valorile și definiția unică a ceea ce suntem Un aeroport pentru maşini zburătoare. Asta
ca societate cooperativă? se construiește în oraşul britanic Coventry.
Lucrarea va fi gata la sfârşitul acestui an,
Sper să avem vorbitori foarte interesanți și discuții de
dau asigurări autoritățile locale. Start-up-ul
grup deschise, astfel încât participanții să plece acasă
Urban-Air Port şi-a unit forţele cu gigantul pro­
cu planuri suplimentare, cu idei specifice cu privire la
ducător de automobile Hyundai în vederea dez­
modul de implementare a ceea ce au auzit.
voltării infrastructurii necesare pentru vremea
în care maşinile zburătoare vor brăzda cerul,
transportând oameni şi mărfuri. Deși s-au în­
registrat progrese în dezvoltarea tehnologiei
maşinilor zburătoare, infrastructura încă este
o verigă care lipsește, susțin britanicii.
Operații pe ritmuri muzicale
O echipă de cercetători din Olanda a con­
statat că simpla ascultare a muzicii în timpul
unei intervenții chirurgicale poate contribui la
recuperarea pacienţilor. S-au efectuat studii
pe aproape 1000 de pacienți, iar aproxima­
tiv 90% dintre operații au implicat grefe de
bypass coronarian şi/sau înlocuirea unei valve
cardiace. În general, muzica utilizată a fost
relaxantă, fără ritmuri sau percuţii intense.
Apoi, cercetătorii olandezi au folosit sisteme
de evaluare validate pentru a măsura nivelurile
de anxietate şi de durere resimţite de pacienţi,
poți!”, a explicat Gabriela Mărieș-Leș, directorul Liceului iar analiza datelor a demonstrat că ascultarea
Tehnologic UCECOM „Spiru Haret” Baia Mare. muzicii reduce semnificativ durerea pacienţilor
Elevii școlilor cooperației meșteșugărești mai au după o intervenţie chirurgicală cardiacă majoră.
un eveniment important
Pentru cadrele didactice și toți elevii școlilor coope­
rației meșteșugărești urmează, însă, un alt eveniment
important. Din păcate, însă, și acesta va fi marcat,
foarte probabil, tot în mediul online, date fiind condițiile
actuale de conviețuire în pandemie. Este vorba despre
aniversarea a 170 de ani de la nașterea lui Spiru Haret
– 15 februarie 1851.
„În 15 februarie 1851 s-a născut Spiru Haret, patronul
nostru spiritual, al școlilor cooperației meșteșugărești, el
a fost de trei ori ministru al Educației, iar una din legile
importante date se referă la înființarea școlii profesionale.
De aceea noi îi purtăm numele și o să îl sărbătorim
între 15 și 19 februarie printr-o serie de acțiuni, evident
În plus, spre deosebire de medicamente,
tot în mediul online”, a dat asigurări directorul Liceului muzica „nu este însoţită nici de riscuri, nici de
UCECOM „Spiru Haret” Baia Mare.
efecte secundare cunoscute”.
MARIUS OLARU
  ÎN ACTUALITATE  Nr. 2/ 12 februarie – 11 martie 2021 3

Despre pãrinþii cooperaþiei în România

(Urmare din pagina 1)
Printre aceștia, nu-l putem omite pe Theodor Diamant (1810-1841), iniţiatorul falansterului de la Scăeni
(Prahova), din 1835. El pornea de la ideea că „lupta este de acum înainte între cei care au şi cei care n-au”,
subliniind necesitatea schimbării totale a societăţii care nu asigura claselor de jos nici măcar dreptul la un
minimum decent de existenţă (acces la muncă decentă, hrană și casă, îmbrăcăminte).
Un rol important a jucat și Spiru Haret (1851-1912), marele matematician, sociolog și pedagog, ministru în mai
multe cabinete. Haret este unul dintre promotorii învăţământului profesional din România, iniţiator al şcolilor de
arte şi meserii. În prezent, el este patronul spiritual al liceelor tehnologice din cadrul cooperației meșteșugărești.
Economistul Petre S. Aurelian (1833-1909) a rămas în istorie pentru fervoarea cu care a militat ca sistemul
cooperatist să fie implementat în viaţa economică a României. În susținerea propunerii sale, el a adus drept
argument rezultatele notabile obţinute în ţările occidentale de societăţile cooperatiste de producţie. Ilustru cer­
cetător, Petre S. Aurelian a fost și un membru de marcă al Academiei Române.
L-am lăsat la urmă fiindcă se cuvine să încheiem scurta trecere în revistă cu Dimitrie C. Butculescu (1866-
1907), pe care toți îl recunosc drept părintele cooperației. Viziunea sa a mers într-acolo încât a înțeles că toți
meseriaşii şi lucrătorii trebuie să se unească în organizaţii cu caracter economic. Dimitrie C. Butculescu a avut
un rol deosebit în promovarea ideilor asociaționiste în rândul meseriașilor de toate categoriile, de aceea nu
greșim dacă scriem că lui i se datorează începutul asociațiilor de tip cooperatist ale meseriașilor.
ANEIR, semnal de alarmã:
exportul românesc, pe butuci!
(Urmare din pagina 1)
Liderul ANEIR, care a adresat recent o scrisoare
deschisă, pe acelaşi subiect, şi preşedintelui Iohannis,
invocând un adevărat „sabotaj” al MEAT, a criticat
atât blocarea PPE, cât şi nominalizarea lui Claudiu
Năsui în funcţia de ministru. „Cerem domnului ministru
Năsui să deblocheze acest program. El s-a comportat
în momentul de faţă ca un procuror care te bănuieşte,
te arestează, te trimite în judecată şi vedem noi
după aceea ce spune instanţa. Practic pe noi ne-a
arestat, în sensul că nu ne-a mai lăsat să plecăm
afară, exportatorii sunt ţinuţi în ţară, urmând să ne
dea drumul când va termina el cercetarea. Este o
gravă încălcare a legii”.
Claudiu Năsui „n-a lucrat o zi în economie”
Mihai Ionescu apreciază că toţi exportatorii au
de suferit din cauza numirii la șefia ministerului de
resort a lui Claudiu Năsui, un personaj fără niciun
fel de experiență în domeniu. „(...) Ne străduim de o
lună de zile să avem un dialog cu actualul ministru,
să înţelegem care sunt motivele pentru care firmele
nu pot participa la târguri. Am avut parte de un refuz
total, pe toate liniile. Acuzăm coaliţia de guvernare
că a hotărât să propună şi să desemneze pentru
această funcţie un om a cărui carieră nu se distinge
În 1887, apare „Codicele de Comerciu”, care va schimba în bine economia țării și va permite dezvoltarea prin nimic. Am aici CV-ul profesional al domnului
puternică a activității cooperatiste în Vechiul Regat. Imediat, apar pe piață o serie de societăţi de tip cooperatist ministru. Acest domn n-a lucrat o zi în economie. A
și asta datorită garanției pe care o dădeau membrilor asociați în obținerea de venituri. La 1903, se adoptă și fost analist pe la bănci, pe la Parlament, dar nu a
„Legea băncilor populare săteşti şi a Casei lor centrale”, care va influența apariția a noi forme de asociaţie coo­ lucrat o zi în economie”.
perativă. Astfel, s-a produs o apropiere binevenită și mai ales îndelung așteptată între cooperativele de credit La începutul anului 2021, prin refuzul de a sprijini
și cele de meșteșugari. participarea firmelor românești la expozițiile de peste
În secolul 20, personalități ca Gheorghe Tașcă, Ion N. Angelescu, A.G. Galan, Ion Mihalache, I.G. Duca și hotare, trei mari târguri internaţionale sunt deja ratate.
Vintilă Brătianu au contribuit în special la consolidarea și dezvoltarea activității cooperatiste. La rândul său, Virgil Este vorba de cele de la Dubai (industria alimenta­
Madgearu s-a preocupat de definirea societăţii cooperatiste, ilustrul economist făcând o diferențiere clară a celor ră), Paris (industria uşoară) şi Milano (industria de
două ideologii: „Cooperativele, ca asociaţiuni economice ale muncii, spre deosebire de societăţile anonime pe încălţăminte).
acţiuni cari sunt asociaţiuni ale capitalului...”. NICHOLAS CEZAR LAURENȚIU TEODORESCU

Jean Mihail, cel mai bogat român din istorie.

Oameni ºi locuri – întâlniri istorice
Mulți români privesc azi spre
nababii lumii, care epatează
printr-o opulență afișată dincolo
de granița bunului simț. Însă nu
știm câți cunosc povestea celui
mai bogat român din istorie,
un personaj atât de avut încât
se spune că a scos țara din
incapacitate de plată în timpul
Marii Crize (1928-1932), gene-
rată de recesiunea declanșată
în SUA. Jean Mihail, un oltean
din Craiova, și-a întins moșiile
peste șapte județe, din Mehe-
dinți și până la Galați!
În certificatul de naștere era tre­
cut Ioan C., însă toți îl strigau Jean.
Născut la 1875 ca fiu al latifundiarului
A împrumutat statul român în timpul Marii Crize
Constantin (Dinu) Mihail, a moștenit Avea un tren de aur!
averea tatălui și, mai mult de atât, a În timpul Marii Crize, Jean Mihail
sporit-o până la un nivel la care nimeni a fost cel care a girat pentru statul
n-a îndrăznit vreodată să viseze. La român în fața instituțiilor de creditare
mijlocul anilor ‘20, controla moșii din
Mehedinți, Dolj, Gorj, Olt, Teleorman,
din Occident. Zice-se că întreaga lui
avere depășea suma de un miliard de
Ilfov și Galați, mii de hectare de pă­
lei, plus un tren de nouă vagoane plin
mânt cumpărate în urma exproprierii
cu aur! Când Carol al II-lea a mers să
la reforma agrară din 1921.
ceară un împrumut pentru a depăși
Cum se spune că banul la ban trage,
recesiunea economică, Jean Mihail a
în 1930 a moștenit o avere colosală
garantat toată suma cu propria avere!
de la două dintre mătușile sale extrem
de bogate, una dintre ele fiind mare Jean Mihail nu a fost niciodată căsă-
proprietăreasă la Paris. „A avut o vilă torit și nici nu a avut copii. S-a stins din
pe Calea Victoriei în Bucureşti, o casă viață în anul 1936, lăsând moștenire
la Floreşti în Prahova, dar deținea şi statului român uriaşa sa avere – 30 de
Castelul Zamora, din Buşteni. Acestea milioane de lei în numerar și încă 950 de
milioane de lei în efective și acțiuni la
sunt cele mai importante proprietăţi
pe care le-a deţinut familia Mihail”, diferite bănci. Legenda spune că Jean
poves­tește istoricul Toma Rădulescu. Mihail a murit singur în uriașul palat
În centrul Băniei, reședința familiei care îi poartă numele, într-o cameră
Mihail avea să fie transformată, peste neîncălzită.
ani, în Muzeul de Artă al Craiovei. L.TEODORESCU
 4 z CALEIDOSCOP
 CALEIDOSCOP z
Nr. 11/ 12 – 25 iunie 2020
 Nr. 2/ 12 februarie – 11 martie 2021

Meºteºug Obiecte
ºug ºi carierã decorative
ºi carierã Tradiþia tipla Gallé
ºi modernismul, Tismana ANIVERSÃRI
e sunt meºteriiIată că, deși
sticlari depiața produselor
altãdatã? Numeșteșugărești
este o dă semne Zodia: GEMENI
Zodia: VÃRSÃTOR
15 februarie
toricã, este, de
purrevigorare,
ºi simplu,adolescenții
o întrebareși pentru tinerii nu eco-se „îmbulzesc” la
● SEVASTIŢA 20 iunie GRIGORESCU, preşedinte al UCECOM
deprinderea o
trã. Ei au reprezentat unui meșteșug,
breaslã aparte rămânând în lumea cu visurile lor pline ● DANA LUIZA GRIGORESCU, director al Direcției Buget,
de saci cu bani obținuți fără efort, dominate de săli de
atât prin dificultatea meseriei cât ºi prin talentul
z SOFRONIA
Financiar, Contabilitate și InformaticăSTURZA,
din UCECOM. contabil
păcănele și cazinouri ori de cluburi mai mult frivole decât 17 februarie ºef al SCM DEIA din Câmpulung
or ce se încumetau pe calea
selecte. Acesta estetransformãrii
unul din off-urile nisipului
unui mare meșteșugar ● MARIA NICULESCU, şef contabil al SCM SERCOM Târgovişte.
la sticlã. Moldovenesc z NAZARICA STUPINEAN,
din Gorj. Deși ajuns la onorabila vârstă de 70 de ani, nu
ã banalele recipiente destinate
meseria produselor lichide, contabil ºef alZ od SCM
i a : P EBICONFEX
ŞTI Bistriþa.
poate uita că
realizate industrial în acele 4
lui este datorată
fabrici destul
citit bine!) și educației de profil. A crescut cu meșteșugul
cooperației (da, ați
de Nr. 11/ 12 – 25 iunie 2020
z CALEIDOSCOP z 21 iunie 19 februarie
● HORTENSIA BERCU, preşedinte al Societăţii Cooperative
din punct deîn vedere
casă, de al cândsãnãtãþii,
a început existau
să meargă atelierede-a bușilea, după z NICUCOOP. PREDA, HAŢEGANApreºedinte
Haţeg ● FLORINalIONIŢĂ, SCMpreşedinte
ATCOM al
ce produceaucare,adevãrate
atunci cândopere a terminat de artã. șapte Dar clase,sãa trecut sub în­ Brãila z CRISTIAN PAVEL, preºedinte al Societãþii
SCM ORRIS Bucureşti ● MARICELA-IULIANA PICUS, contabil
drumarea Dintatălui său. Deci dealla secolului
părintele său, consideră
Obiecte decorative tip Gallé
pre ce este vorba. deceniul ºapte Cooperative
şef al SCM MOLDOVA Siret.
Meºteºug ºi carierã 20 februarie DESERVIREA Caracal z VICTOR
Gheorghe
narea șolii
Ciuncanu
omânia a început meºterirea sticlei de tip Gallé.
gimnaziale,
că a învățat meserie. După termi­
BURU, preºedinte
● VALERIA HARŞA, ANIVERSÃRI
al SCM
contabil SEMENICUL
şef al SCM MOBILĂ ŞI JUCĂRII Caransebeº
Cluj-Napoca.
storie n-ar strica. Nãscut în anul„bătrânul 1846, meșter la Nancy Ciuncanu” l-a luat
21 februarie
la Arta Casnică Tismana
eºterul sticlarnimic
Émile Gallé Unde
a folosit ne unde
sunt
pentru
și-a făcut
meºterii prima
ucenicia.
sticlari de „Nu e Nu este o
altãdatã? pentru păpuși. Sunt mai dificil de făcut. În general, aceste
z GEORGE AURELZodia: GEMENI
NÃCESCU,
● RUXANDRA ELENA MARTIN, preşedinte al SCM CONFECŢIA Ploieşti
administrator al
dificil, dar cu condiția
întrebare retoricã, să-țieste, placă”, spune ogorjeanul.
pur ºi simplu, întrebare pentru eco- SCM● ARTA
FLORIN MIHAI TAPIÞERIEI
CHESARU, preşedintedin al Constanþa
SCM GIUVAERUL z VALERIA
Ploieşti ● MARIA
ucrarea sticleiLuitehnici precum nomia decuparea,
noastrã. augravarea
Ei având reprezentat
hăinuțe sunt oferite cadou fetițelor, pentru a-și îmbrăca 20 iunie
i-a plăcut și încă îi place, dorința osăbreaslã găsească aparte în lumea IVAN, contabil şef al SCM
leirea ºi alte efecte speciale,
meºterilor, createatât prin cu ajutorul
dificultatea meseriei cât ºi prin păpușile”,
talentul povestește artistul popular. HRIN, contabil ºefEXIMCOOP
zalSOFRONIA
SCM Focşani.
PRESTAREA
STURZA, contabil Sighetu
tineri care să-i ducă mai departe priceperea și meșteșugul. În viața de zi cu zi Gheorghe Ciuncanu nu se dă înlături 22 februarie ºef al SCM DEIA din Câmpulung
metalice ºi alPânăbulelor aici de necesar
aer. Piesele
devenirea celor ce
este realistă. se încumetau
sale opace, pe calea transformãrii nisipului
A fost educat într-ale de la „noutățile zilei”, dar... în meșteșug este altă poveste. Marmaþiei.
● TEODOR COCIUBA, preşedinte al
Moldovenesc zUJCM
NAZARICAHunedoara.STUPINEAN,
în inegalabila sticlã.
, din sticlã stratificatã,
meșteșugului,sculptatã de Pe tatăl
lângã sau
său, incizatã,
banaleleun meșter recipientecufoarte
destinatepriceput,
produselorHainele lichide, unicat pe care le face sunt lucrate cu o mașină
23 contabil
februarie ºef al SCM BICONFEX Bistriþa.
● GHEORGHE POPA, preşedinte al Societăţii Cooperative MOŢUL Baia de
ale s-au bucurat
care de a pus un bazele
mare
recipientesucces
Cooperativei la expoziþiile
realizate „Arta
industrialCasnică”
în acele Tismana,
fabrici destul din 1876, de care parcă îi urmărește broderiile. Produsele 21 iunie
Criş ● MARIA PINCA, preşedinte al SCM ÎNFRĂŢIREA Blaj.
cândva
a Paris în anii 1878 renumită
ºi 1889. în țară
periculoase, Astadin șieste!
pesteSticla
punct dehotare.
vedere a Aal fost ucenic,
sãnãtãþii, existau ateliere
sale nu se spală în mașina de spălat, ci la o curățătorie z NICU PREDA,
24 februarie Zodia: RAC
preºedinte al SCM ATCOM
secolul al XIX-lea ca unde
calfă și meșter. sticlãrie ce și
Meșterește
suport pentru produceau
acum,
arta adevãrate
dar
purã. îi opere
cine suprapunerea
va urma? de artã. Dar maisãmultor
ecologică. Lucreazăstraturi doar decusticlãlână de diverse
naturală 100%, nuanþe.din care ● Brãila z
ANGELA CRISTIAN
TIRON, preşedinte PAVEL,
al SCM preºedinte
GR1 IGIENA al ●Societãþii
Iaşi MARIA CÎRSTEA,
Rămâne de vedem despre ce este vorba. Din deceniul ºapte al secolului
văzut! Prin repetarea unui set de operaþiuni – desenarea cu un lac Cooperative
preşedinte al SCM PIMEX 22
DESERVIREA iunie
Ploieşti ● Caracal
DORINA NARIŢA, z VICTOR
director adjunct al
nem a revenit?, pentru trecut, cã ea a fost a încã
în România începutdin meºterirea sticlei de tip nuGallé.
au ieșit niciodată culorile. El inventează singur mode­
LiceuluiBURU, preºedinte zalMARIASCMHaret”SEMENICUL
Timişoara. Caransebeº
AVRAM, contabil ºef al
ºi apoi în EvulGheorghe Ciuncanu este n-ar un strica.
artist Nãscut
brodér încunoscut
protector al formelor
lele. Cei doritecare văd în introducerea
hainele meșterului vasului din într-o
Tismana baie sunt Tehnologic UCECOM „Spiru
mediu, Un produsul
pic de istorie meºteºugãresc anul 1846, la Nancy
26 z GEORGE AUREL NÃCESCU, administrator al
februarie
pentru costumele populare
(Franþa), meºteruldeosebite sticlar pe careGallé
Émile le realizează.
a folosit pentru prima
uimiți și cred că sunt făcute pe linii de producție de ultimă SCM MUNCA COLECTIVÃ din Vãlenii de Munte
ales pentru vitralii. de acid fluorhidric – se obþine un vas de sticlã decorat în
Atelierul Realizarea
lui se află
datã în
vaselor
în satul
prelucrareaGornovița,Gallé,
sticlei lângă
deºi precumTismana.
tehniciorașul decuparea, gravareagenerație, iar despre simbolurile florale nu cred că sunt z ION,
● MIRELA
SCM ARTA IONESCU, preşedinte al
TAPIÞERIEI dinSCM ASCOM Târgovişte
Constanþa z VALERIA ● MARICICA
ã aparte, prezenta un
Lucrează și expune anumit
cu acizi, pericol,
poleirea
într-o casăºi de ca urmare
altepeefecte
singura relief
speciale, cu
uliță create motive
asfal­ cuțesute, florale
ajutorul sau peisaje. În aceste ateliere, devenite ROMICApreşedinte
HRIN, ILUCA,
al SCM
contabil PRODUCŢIA
ºef contabil
al SCMBrăila ●ºef al
DOINIŢA
PRESTAREA SCM
COSTEA,
SighetuARTIZA-
contabil şef
ci imprimate. Toate însă sunt realizate de el fără al SCMMarmaþiei.
GR1 RECAM Iaşi.
xidului de uraniu în etapele prelucrãrii.
peliculelor metalice De
ºi al aceea
bulelor de legende,
aer. Piesele la
sale o piesã
opace,
tată din sat. Vecinii, prietenii și vizitatorii s-au obișnuit ca un desen anume, numai cu talentul său, cu îndemânarea de mãrime medie lucra 50 de ore o NATUL Botoºani.
viu colorate, din sticlã stratificatã, sculptatã sau incizatã,dintr-uncu 27 februarie
ost interzis înpoarta
Franþa. să li Aici
semodeleintervin
deschidă florale
meºterii
cânds-ausebucurat
sticlari
opresc deînunfața
echipã
mare Cu formatã
ei.succes și cu ajutorul pictor,
unla expoziþiile mașinii un de acidator
cusut „nouă” ºi un de gravor,
peste unplus secol ●23 iuniePUŞCAŞ, contabil şef al SCM MESEŞUL Zalău.
GABRIELA
n creativitatea ºi intuiþia
zâmbet lor au îndepãrtat
ce îl întinerește
organizate îi Paris
la lămurește în posibilul
aniică 1878alături ode
ºi 1889. altã echipã
tradiție
Asta de
este! șiSticla sticlari
jumătate,
a de cel în
fabricată puþin
Franța. ºase Spune meºteri. Ateliereledar
cu malițiozitate 28
zfebruarie
IOANA NEDELCU, Zodia: director RAC economic al SCM
minând elementele
trebuie să radioactive
ții cont
redevenit și de din
noutăți
în secolul producþie,
alși...
XIX-leaarată telecomanda.
ca un din
suport Buzãu
pentru artaerau
și cu prezente
purã. suprapunerea
tristețe: la expoziþii
„Hainele mai
care multor destraturi
sunt profil
pe de peste
piață sticlã
suntdefăcute diverse
tot în denuanþe. ● ELENA STAN, contabil şef al SCM AVÂNTUL Galaţi ● ALINA-ANA CHIŞ,
repetarea unui set de operaþiuni – desenarea cu un MOTOR şef SERVICE Bucureºti
22 UCECOM z
iunie ANNAMARIA
Haret” Baia Mare. RITA
După
d obþinutã doar prin modernism,
coroziuneaDe ce spunem
trece la alea lui.
(gravura) revenit?,
O încăpere
straturilor pentru din cã locuința
lume. ea a fost încã
Lãmpile ºi din
roboți, cu Prin
vazele cartelă,
tip Gallé dar diferă
meºterite mult față la Buzãu de cele făcute ma­ laccontabil
ajungeau
al Liceului Tehnologic
z MARIA
„Spiru
AVRAM, contabil
sa a fost antichitate,
transformată în ºi apoide
spațiu în prezentare
Evul mediu,a produsulproduselor. meºteºugãresc protector al formelor dorite în introducerea vasului într-o baie
nual.deºi Oamenii carefluorhidric SZALANTAI,
1 martie contabil ºef al SCM MODAºefZalãu. al
ajutorul acidului fluorhidric. folositªi maiaºa, ales meºteºugarii
pentru vitralii. Realizarea chiarvaselor în casele Gallé,vedetelor de acid de laseHollywood.
pricep – văd
se obþineimediat
Dupã că
vassunt
un 2005, făcutedecorat
de pieþele
sticlã de SCM MUNCA
în ● CAMELIA CREŢU,COLECTIVÃ
administrator al dinSCMVãlenii
VIITORUL de Munte
Piatra Neamţ
ri au devenitEste vorba de de
recunoscuþi costume
oînesteticã
specifice
întreaga aparte,lume.
diferitelor Launzone alepericol,
țării; camașinării”. Diferența este clarăsau – meșteșugul oferăateliere,
produse 24z iunie
veste, pantaloni, sacouri,oxidului cămășideșiuraniu
prezenta
chiar hăinuțe externe
anumit
deprelucrãrii.
păpuși, au început urmare sã secuorienteze
relief motive florale cãtre „chinezisme”,
peisaje. În aceste care devenite● MARIA PENCU, contabil
ROMICA ILUCA, şef alcontabil
SCM ARTA ºefAPLICATĂ
al SCMBucureştiARTIZA- ● MONICA
nilor ’90, în toate
Buzãu existau a utilizãrii
peste 100 de ateliere în etapele Depentru
aceea ani și decenii,
legende, la oiar producția
piesã de de
mãrime consum
medie oferă
lucra lucruri
50 de ore oANA CRISTIAN
zPETROVAN,
NATUL Botoºani. MANOLESCU,
șef departament preºedinte
contabil al SCM VIITORUL SOCOMal SCM
Făgăraş.
încărcateGallé-ulde broderii. Dar sângele
a fost interzis în Franþa. apă având
Aicinuintervin
se face. mânã
meºterii de
cesticlarilucru
trebuieechipã foarte
schimbate ieftinã,
formatã din îºi
doi înpictor,
dintr-un permiteau
doi ani. sã vândã
un acidator ºi un gravor, plus 2 martie23 iunie
u realizate complet manual obiecte decorative tip haine sticlãria decorativã lao jumãtatea echipã depreþului depracticat de meºteri.
meºte- AUTOMECANICA
● SERGIU NIŢĂ, contabil
Bucureºti
şef al Societăţii
z ªTEFAN
Cooperative
DRAGOª
Meșterului îi place
români. cel Prin
mai creativitatea
mult să realizezeºi intuiþia lor populare
au îndepãrtat posibilul
Va ajunge altã meșteșugul sticlari
să fie cel puþin ºase
apanajul unor elite? Atelierele
El, z IOANA NEDELCU, director economicUNIREA al SCM TOP Balş.
de 15 ani,specifice
municipiul Gorjului:Buzãu
pericol, amaifost
„Celeliminând greuprincipala
elementele
de realizatradioactive ºugarii
este modelul noºtri.
din Produsele
producþie,
făcut pentru dinoamenii
Buzãulor erau semãnau
obișnuițiprezente cu ale denoastre
la expoziþii
și practicat de profil dar
aceștia? peste totLAZÃR,
Poate în 3 martie
MOTORcontabil SERVICE ºef al Societãþii
Bucureºti Cooperative
z ANNAMARIA RITA ARTA
iclãrie, meºteºugitã
schileresc.astfel,La oculoarea pentru întreg
fiind obþinutã Globul.
doar
șiprin coroziunea (gravura) straturilor lume. Lãmpile ºi vazele tip Gallé meºterite la Buzãu ajungeau ● GHEORGHE DUMITRU, preşedinte al SCM TELEPRECIZIA Ploieşti
astfel de haină lucrez câteva aveau
luni, pentru o calitate slabã.chiar
că această În timp,
societate, clienþii
care încă au realizat
nu și-a găsit locul și rolul, MEªTEªUGARILOR
cã produsele SZALANTAI, contabilSlatina. ºef al SCM MODA Zalãu.
de sticlã cu ajutorul acidului fluorhidric. ªi aºa, meºteºugarii în casele vedetelor de la Hollywood. Dupã 2005, pieþele● IACOB BOGĂTEAN, administrator unic al SCM TRICONPREST Braşov.
acelui deceniu, peste o4000
că necesită de
concentrare buzoieni,
deosebită.
noºtri sticlari au devenit recunoscuþi meºteri
Realizez și
luate costumede la chinezi
în întreaga ne va
lume. La s-au răspunde
externe
cândva!
tensionat,
au începutadicã s-au crãpat,
sã se orienteze iar
LIA„chinezisme”,
cãtre PINTILIEale care 425 martieiunie
24 iunie
au faima meºteºugului românesc începutul anilor pe ’90, firmamentul
în Buzãu existau peste 100
noastre auderãmas ateliereintacte având ºi mânã la fel de frumoase.
de lucru foarte ieftinã,Dar acesteasã vândã ●zANUŢA
îºi permiteau CAMELIA
CRISTIAN
zDUMITREL, MANOLESCU,
preşedinte
ENEA, al preºedinte
preºedinte
Societăţii Cooperative al SCMSTRAJA
al COOP.
SCM GR1
ºteºugãreºti. A durat câtîn acare durat
erau dar, realizate dincompletcauzamanual obiecte decorative tip sticlãria decorativã la jumãtatea preþului practicat de meºte-Lupeni.AUTOMECANICA Bucureºti z ªTEFAN DRAGOª

Ce ºtim sau nu despre þara noastrã

Gallé. Timp de 15 ani, municipiul sunt Buzãu vorbe. Aproape
a fost principala Podul ºugarii toate
lui Dumnezeu atelierele meºteºugãreºti
se află înlorcentrul
noºtri. Produsele semãnau localității care
cu ale mehe­ MUNCA
noastre dar 5 martie LAZÃR, COLECTIVÃ
contabil ºef al din
Societãþii Paºcani
Cooperative z ARTA VIOREL
mice din 2008, acele ateliere de sticlãrie,
vis au meºteºugitã
falimentat astfel, produceau vase dePonoare,
tip Gallé s-au închis oriclienþii
s-au
sursã de pentru întreg Globul.
dințene aveau fiind
o calitate o slabã.
uriașă Înarcadă
timp, de aureprofilat.
piatră pestecãcare
realizat produseleMOLDOVAN,
● CONSTANTIN
MEªTEªUGARILOR preºedinte
IFTIMIE, contabil al
Slatina.şefSCM
al SCMSINCOGR1 UNIREA Sighiºoara
MEŞTEŞU-
mare parte, iar piaþa tradiþionalã La sfârºitul acelui a fostdeceniu, invadatã peste 4000 de În buzoieni,
Buzãu meºteri
mai
trece funcþioneazã
șoseaua luate de Baia doar
la chinezi
de Aramă vreo
s-au – cinci
tensionat,
Drobeta ateliere
adicãTurnu s-auce se
crãpat,
Severin, iar aleGARILOR Hârlău.
25 iunie
e chinezeºti. Podul lui Dumnezeu, sticlari ridicaudin faima meºteºugului
Ponoare, este încăromânesc una pe firmamentul noastre au rãmas intacte ºi la fel de frumoase. Dar acestea z ELENA6 martiez CAMELIA POPESCU, ºef contabil al ATCOM
Galaxiei Meºteºugãreºti. A durat câtzbat a durat cu din abnegaþie
dar, din cauzapentru
traversând Valea a împiedica
Pragului. El dispariþia
se impune acestui
în peisaj meº-prin care CONFECÞII
● GHEORGHE Bucureºti
CRISTINEL
ENEA, preºedinte al SCM GR1
ANDREI,din z CORNEL
conducător tehniczal SCM PENESCU,
CARTONAJUL
amintim de minunile
„Creºterea ºi
realizate Descreºterea”
de mama natură acestui
pentru a fi admirate. masivitate sunt vorbe.
și, existã, Aproape
parcă eternitate. toate atelierele
Are 30 de de meºteºugãreºti
metri lungime, MUNCA COLECTIVÃ Paºcani VIOREL
crizei economice din 2008, acele ateliere teºug. de vis O au firavã speranþã
falimentat produceau vase dardeea tip areGallénevoie
s-au închis sprijinulori s-au reprofilat. Bucureşti.
Pe la mijloculAcestsecolului
pod, apărut trecut
în ceade maimainiciunde,
mare mulþiparte, meºteri
face iar parte din cele atrei
piaþa tradiþionalã fost 13 metri lățime,
invadatã 22 metri înălțime și 9 metri grosime. director al
MOLDOVAN, Direcþiei Relaþii
preºedinte alInstituþionale,
SCM SINCO Sighiºoara Metodologie,
statului, mai ales prin reglarea În Buzãuconvenabilã
mai funcþioneazã a preþului
doar vreo gazelor,cinci ateliere ce se 8 martie z ELENA POPESCU, ºef contabil al ATCOM
arã s-au mutat,
poduricu naturale
tot cu de familii,
existente
variantele în zona
închinezeºti.
lume. Buzãului.
O asemenea „lucrare” Pentru a ne zbat îmbogăți
cu abnegaþie sufletul
pentru ar atrebui
împiedica să admirăm
dispariþia acest meº-
acestui Promovare
● MIRCEA TUHUŢ, ºi Asistenþã preşedinte Programe
al SCM UNIREAdin Alba UCECOM.
Iulia ● RODICA
mai există
reuºit în scurt timp sã punã în Franța Sãpeșine în SUA,
amintim
picioare dar
de
o cel mai
„Creºterea
fabricã combustibil
cunoscut
ºi este
Descreºterea” necesar
acestui
unicat al la
naturii suflarea
românești vaselor
din Crovul de sticlã.
Peșterii, Meºteri
de unde se CONFECÞII
ISCRULESCU, şef Bucureºti
contabil z CORNEL
al SCM PRESTACOM PENESCU,
Tg. Jiu.
teºug. O firavã speranþã existã, dar ea are nevoie de sprijinul 26 iunie
umitã Perla,cel caredin Mehedinți. meºteºug.
avea sticlari De ce?
sã devinã
Pe Pentru
la mijlocul
cunoscutã
secolului
că Podul pe luiprecum
trecut
Dumnezeu mai Dãnuþ Mãiþã, statului,
mulþi dezvăluie
meºteri Maria
deschiderea Chiricioiu
mai ales spre cred
prinValea
reglarea cã acest șimeºteºug
Pragului
convenabilã structura
a preþului lui
director al Direcþiei Relaþii Instituþionale, Metodologie,
gazelor, 9 martie
este singurul pe caredinseþarã s-au circula.
poate mutat, cuArată tot cu defamilii,
de o
parcă în zona
ar Buzãului.
deosebitã etajată fineþe
formată va
combustibildinreuºi
blocuri sã
necesar de supravieþuiascã,
calcar
la suflarea suprapuse,
vaselor mãcar
însemnate
de sticlã. Meºteri ●zION ION
Promovare
VAMEŞU, AVESALON,
ºi Asistenþã
preşedinte administrator
al SCM Programe
SOCOM din UCECOM.
PRESTAREA al Neamţ
Piatra SCM● DIŢEI AVE
pamond. Faima a crescut Aceºtia dupã
au reuºit ce meșter
înun scurt meºter
timp sã punã pe picioare o fabricã CSILLA, 26
contabil iunie
şef al Liceului Tehnologic UCECOM „Spiru Haret” Breaza.
fi ieșit din mâna unui
demeºteºugãreascã mare
sticlã, numitã Perla, care pietrar. Și
avea pentru ce poate
sã devinãprestigiul de eroziunea
cunoscutã precum
sticlarilor
pe Dãnuþ
vremurilor. Mãiþã,
români, Privit Maria
atât de Chiricioiu
din apreciaþi
partea opusă,cred cã
altãdatã. dinspre LUX Constanþa.
acest meºteºug
chi Zoltan afi început
consideratsãCel de Sus, care a Faima creatsticla de o deosebitã
Podul se fineþe va ca reuºi
un sã uriaș, împietrit,mãcar 11
arcsupravieþuiascã, martiez ION AVESALON, administrator al SCM AVE
întregul Mapamond. alumea,
crescutdecât dupã cel ce unValea meºter Turcului, impune
●27 iunie
atã în trei sau
Maipatru
Mareculori.
dintre Tehnologia
Cei Mari? Nu are
putem la bazã
uita
„bãtrân”, Archi Zoltan a început sã meºteºugãreascã că Fiul Său, ca având pentru prestigiul sticlarilor
sticlape dedesubt Dealul Peșterii și, deasupra seninul români, LIA
atât PINTILIE
de apreciaþi altãdatã. LENUŢA
LUX BATOG, şef contabil al Societăţii Cooperative UNIREA Tulcea
Constanþa.
pământean, a fost un demn Meșteșugar
multistratificatã în trei sau patru într-ale
culori. tâmplăriei.
Tehnologia arecerului, la bazã nu rareori încoronat de curcubee. LIA PINTILIE 12 martie
z
● IOANA LUCICA
PETREUŞ,
27 iuniecontabilANDREI, contabil Sighetu
şef al SCM SIGHETEANA ºef Marmaţiei.
al SCM
LIBERTATEA z LUCICA Gãeºti. ANDREI, contabil ºef al SCM
Cu melancolie, ne gândim că Meșteșugul este un dar de

Ce ºtim sau Cenuºtim

despre
sau nuþara
desprenoastrã
Ca în majoritatea acestor construcții, aproape miracu­ ● ALEXANDRINA
LIBERTATEARĂDESCU, Gãeºti. preşedinte al SCM MUNCĂ ŞI ARTĂ Piteşti
bai! la Dumnezeu.
Nu-i bai! þara noastrã
loase, explicațiile științifice fiind destul de neconvingătoare,
au la origini câte o legendă. Ehe... Podul lui Dumnezeu
28 iunie
● VICTOR DUMITRAŞ,
28 iunie preşedinte al SCM MUNCITORUL Beiuş ● GHEORGHE
GROZDEA, preşedinte al SCM ELPREST Slobozia ● NICOLAE TĂNASE,
z DOINA z DOINA BERTEA,
BERTEA, preºedinte preºedinte
administrator al SCM MICII MESERIAŞI Constanţa ● MARIANA NICA, şef
al Societãþii
al Societãþii
este înconjurat de mai multe legende legate de această
NTAL: 1) Neplãcere 2) Altã ORIZONTAL:
viaþã – 1)Puse Neplãcerepe 2) AltãÎnviaþã momente– Puse
creație pe naturală.
neaºteptate În momente
care
Se spune neaºteptate
ne-au că bulversat
în care ne-au
Peștera cu bulversat
brutalitate
Ponoare
Cooperative
cu brutalitate
locuia
Cooperative
contabil al Societăţii DINAMODINAMO
Cooperative SOCOM Timiºoara.
Timiºoara.MODA Buzău ● GABRIEL ZORZINI,
foc 3) Þine la glumã – Soare egiptean – Înnoastrã
afara terenului trãirea noastrã zilnicã, plinã de scandaluri politice, inginerii 29 executiv
financiaredirector general iunie al Fundaţiei Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei
la glumã – Soare egiptean – În afara terenului trãirea zilnicã,
Aghiuță, plinã
Fiul de scandaluri
Necuratului, politice,
văzându-și inginerii
liniștit financiare
de
ºi dispreþuirea cetãþeanului, vrând nevrând, îºi impune prezenþaMeşteşugăreşti răutățile 29 iunie
z ADRIAN PETRUÞ RUªAN, preºedinte al
4) În ºagã! – Amãrãciune 5) Tutun „Spiru Haret”.
ºi mãcinat
dispreþuirea – Coadã
sale. de
cetãþeanului,
Oamenii fantastica vrând
l-au Varã.rugat
Eanevrând,
nepe aratã cãîºi
Dumnezeu încãimpune
suntem îiprezenþa
săoamenii scape acestui depãmânt 13 ADRIAN
zCONFEX
martie Buzãu PETRUÞ
z GHEORGHE RUªAN, CIOFÂCÃ, preºedinte
preºe- al
– Amãrãciune 5) Tutun mãcinat – Coadã
ºacal! 6) Refuz – Mistuit de foc fantastica de – BotoºaniVarã. pe diavol,
maºinã
Ea neiararatã fãrã
Celseamãn.
cã
de încãSus, Noi, simplii cetãþeni
suntem
ascultându-le oamenii distanþaþi
acestui
ruga, a acum pãmânt
lovit pentru
tavanul siguranþa ● MARIA
medicalã, nu socialã, ehee… asta socialã CONFEX Buzãu
dinte HERMINA
al SCM SĂTMĂREAN,
z
AVIMODAGHEORGHE preşedinte alCIOFÂCÃ,
Drãgãºani. SCM PROGRESUL preºe-
Alba
Refuz – Mistuit de foc 7) – Pãstãi
Botoºani de fasole pe –maºinã În acest locfãrã (pop.) 8) Animale
seamãn. Noi, din
peșterii, simplii prăbușindu-l
fiindcetãþeni
peste
distanþaþi intrare.
poveste ceacum
Darainaccesibilã
pentru
început
șmecherul
siguranþa
acum trei dedecenii,Iulia ● ALIN1MIHAIiulieZIMNICARU, preşedinte al SCM MOBILA Piteşti ● GRIGORE
haitã – Decorul hibernal 9) Invidiemedicalã, – Sunt dificil de cãrat
cu totul altã parcã este dinte al SCM
„analfabeþilor”, AVIMODA Drãgãºani.
e fasole – În acest loc10) (pop.) 8) Animale din Aghiuță
nu socialã, ehee… a scăpat prin
asta socialã
ne îndreptãm a doua
gândurile aspre ieșire
început a
splendoarea peșterii,
acumMãrii sfărâmând
treiNegre.
decenii, Hai sã vedem,STELIAN ANDRECA, z STELIANA preşedinte
CHICÃ,al SCM MESERIAŞUL
preºedinte al Vişeu
SCM de Sus.
UTIL
Solemn la bisericã. fiind cu totul altã cu ghiarele
poveste un deal și
ce parcã
sã cunoaºtem formând
ºieste
sã inaccesibilã
recunoaºtem astfel cele ºidouă
„analfabeþilor”,
vestigiile colþurile câmpii
naturale ce 1
14 iulie
martie
MOD Ploieºti z SOFIA DRÃGAN, administrator unic
corul hibernal 9) Invidie – VERTICAL: Sunt dificil de cãrat ne îndreptãm
1) Rãzor de legume – Cuiºor degânduriledenumite
cizmar spre
definesc adevãratul
și în splendoarea
zilele noastre, Litoral.Afrodita
Mãrii Negre. și Cleopatra.
Hai sã sã vedem, O altă ● CRISTIAN
SCM GHEORGHE
STELIANA
zalsecretar PUBLITER BONTILĂ,
CHICÃ,Bucureºti preşedinte
preºedinte
z MARIA al UJCM Galaţi ● DUMITRU
al SCM UTIL
RIZESCU,
De Deltã am scris ºi nu mã voi da înapoi mai scriu, dar… BUŞU, al UJCM Constanţa.
n la bisericã. legendă scoate în evidență preumblarea Sfântului Nicodim contabil ºef al SCM ARTIS Piteºti.
2) Vânturi foarte puternice – Ofertasã dincunoaºtem
ziar! 3) Trecãtoare ºi sã recunoaºtemsã începem cu vestigiile Razim, fantasticul ºi colþurile naturale
lac din complexul ce Razim-
lagunar MOD 15 Ploieºti
martie z SOFIA DRÃGAN, administrator unic
în căutarea cascadei
perlã acare i se arătase în vis și deasupra 2 iulieHAPENCIUC, preşedinte al SCM 22 DECEMBRIE Rădăuţi
– Încurcãturã 4) Usturoi (reg.) – definesc Medie la adevãratul
matematicã!Litoral. Sinoie, Litoralului. Peºte, Portiþa ºi Istoria. Asta definesc ● GHEORGHE
CAL: 1) Rãzor de legume – Cuiºor de cizmar căreia vroia acest sălacconstruiască
cu trecere naturalã o mânăstire.
la mare. CeDar nu prealumea este cãalpe●SCM
ºtim nu-l VIORICA
PUBLITER
z BERTA SUSANA
BERINDEIE,
Bucureºti
contabil şef PAP,
z MARIA
al SCMcontabil
PROGRESUL ºef al RIZESCU,
AlbaSocie-
Iulia ● MARIA
– Oameni fãþarnici 5) Duºmãnie – De Se Deltãduce vroiaamtuns
la scris ºi nu mã voi da înapoi sã mai scriu,monumentul
dar… contabil ºef al SCM ARTISSatu Piteºti.
și l-au fundul sãu
alungat s-au cudescoperit
pietre.indicii Atunci cã aici
Cels-ardeaflaSus, pentrufunerar IUDIT tãþii
BENCZE,Cooperative
contabil şefINTERRA
al Asociaţiei Mare.
Teritoriale a Societăţilor Cooperative
oarte puternice – Oferta6)din ziar!la3)
Venerat Trecãtoare
musulmani – Promissã deîncepem
Biblie 7) Redatecua-lRazim, în fantasticul
scăpa, ali-ar
poetului roman
fi meșterit lac exilat
din
podul complexul
de care
Augustus,să-ilagunar
Publius
ușureze Razim-
Ovidius Naso. Ovidiu,Meşteşugăreşti
trecerea. 3 iulieHarghita.
Sinoie, perlã ºi a smalþ
Litoralului. adicã Peºte, Portiþa
autorul cunoscutelor ºi„Metamorfoze”.
Istoria. Asta definesc
Istorie, nu glume amare 17 2 iulie
urã 4) Usturoi (reg.) – direct! Medie la matematicã!
– Cãutaþi de fini – Joc de Gorj! 8) Numit Multe debitatemai avem de văzut și cunoscut în minunata martiez CLAUDIU VINTILÃ, preºedinte al SCM
de ai noºtri aleºi. Nu amintim de Histria, Tomis, Callatis, z BERTA SUSANA PAP, contabil ºef al Socie-
– Serviciu pe vas 9) Farmec feminin acest lac cu10)
– Pacoste trecere
Poatenaturalã la mare. Ce nu prea ºtim este ºicãmaipenou, Vama ● FLOAREA CONSTRUCTORUL PĂTLĂGICĂ, şef contabil
Sibiu z ANA al SCM SÂRGUINŢA
SAVETA Giurgiu.
BELEIU,
fãþarnici 5) Duºmãnie – Se duce la tuns fundul sãu s-aunoastră
fi descoperit. descoperit
țară.
pentru cã suntem orbiþi de Mamaia, Costineºti
Veche.indicii
Deh,cã decâtaicicarte,
s-armai aflabinemonumentul LICA POTENKIN tãþii 18Cooperative
promiscuitate. funerarÎn sudul extrem se martie
preºedinte al SCM INTERRATEHNOPRECIZIA Satu Mare. Alba Iulia.
la musulmani – Promis de Biblie 7) Redate în al poetului roman exilat aflã de Mangalia,
Augustus, Publius
nu perla Ovidius
de staþiuni sudiceNaso.
(Olimp, Neptun, Jupiter, ●3GHEORGHE
Ovidiu, iulie
SIMIOANA, preşedinte al UJCM Vâlcea.

ãutaþi de fini – Joc de Gorj! 8) Numit ºi smalþ adicã autorul cunoscutelor

De toate pentru toþi
pe vas 9) Farmec feminin – Pacoste 10) Poate pentru cã suntem orbiþioraº-port
debitate de ai noºtri aleºi.
Venus,

în evulNu
Saturn),

mediu
de Mamaia,
amintim
ci oraºul

Pangaliade
indiferent Costineºti
întemeiat
„Metamorfoze”. Istorie, nu glume amare în
Histria,aºaTomis,
ºi acum…
de cei care auºitrecut
secolul

maipenou,
VI î.Hr.
Callatis,
cum îl ºtiþi.
aici: geþi,
Este cel

A fost tot timpul

Vama
mai
vechi oraº din jurul Mãrii Negre, în antichitate numindu-se Callatis, z CLAUDIU VINTILÃ, preºedinte al SCM La mulþi ani!
CONSTRUCTORUL Sibiu z ANA SAVETA BELEIU,
greci, romani,
rit. preºedinte al SCM TEHNOPRECIZIA Alba Iulia.
ORIZONTAL: 1) Relaxat (fig.) 2) FacVeche. pe sfinții turci ºi tãtari. Toþi
Deh, decât carte, mai bine promiscuitate. În sudul extrem se ºi-au pus amprenta ºi au contribuit la destinele
EDITOR: EDITOR: Asociaţia
UniuneaUniunea NaþionalãNațională
– A răspunde la o cerere 3) E un mare papagal – aflã Mangalia, nu perla de staþiuni sudice (Olimp, Neptun, Jupiter,

La mulþi ani!
Partenere de viață 4) Recipiente – O furcă Venus, Saturn), ci oraºul întemeiat în secolul VI î.Hr. Este cel mai
înfiptă a Cooperației
a CooperaþieiMeșteșugărești Meºteºugãreºti –– UCECOM UCECOM
în piept 5) Bun de cinste – Suport de lumânări la vechi oraº din jurul Mãrii Negre, în antichitate numindu-se Callatis, REDACȚIA: B-dul Unirii nr. 73, Bl. G3, Tr. 3,
aniversare 6) Listă… în plic! – Atacă la masa în evul verdemediu Pangalia ºi acum… aºa cum îl ºtiþi. A fost tot timpul REDACÞIA: B-dul Unirii nr. 73, Bl. G3, Tr. 3,
Sectorul 3, București
– Merge cu colindul 7) Rezultatele unor lupte oraº-port libere indiferent de cei care au trecut pe aici: geþi, greci, romani, Sectorul 3, Bucureºti
turci ºi tãtari. Toþi ºi-au pus amprenta ºi au contribuit la destinele fax: 031/030.14.30/31
8) Înțelesuri ascunse – Ode… la modă! 9) Mașina fax: 031/030.14.30/31
unui baron! – E dată de toți pereții 10) Fără părtinire. Uniunea Naþionalã
telefon: 031/030.14.60
EDITOR: telefon: 031/030.14.60
e-mail: gazeta.viatacm@yahoo.com
VERTICAL: 1) O femeie dată dracului 2) Pre­ a Colectivul
Cooperaþiei Meºteºugãreºti – UCECOM
e-mail: redacțional:
gazeta.viatacm@yahoo.com
zentare pe celuloid 3) A meșteri cu acul și ața –
Ridicat pe șantier 4) În zonă! – Vine de la răsărit Lia Colectivul
Pintilie redacþional:
REDACÞIA: B-dul Unirii nr. 73, Bl. G3, Tr. 3,
Lia Pintilie
5) Prinde miros – Părinții națiunii 6) Salvează lumea Laurențiu Teodorescu
acestui municipiu. Un exemplu elocvent îl constituie Sectorul
Moscheea 3, Bucureºti
Laurenþiu Teodorescu
(pl.) – Fără pată 7) Luat cu ghilimele – Potrivit cu Esmahan Sultan, cea mai veche din Europa Creºtinã. A fost I.S.S.N 1223 – 8953
piciorul 8) Venerați de admiratori – Gheb în spate! construitã în 1575 de fiica Sultanului Selim al II-lea (1566-1574), fax: 031/030.14.30/31
Grafica computerizată:
soþia lui Sokollu Mehmet Paºa, vizirul Sultanului. Da, dar sã vedeþi I.S.S.N 1223 – Fabrica
8953 de Timbre
9) Vânticel – Folosit în alegerile generale 10) Tăiată! ce e istoria. Ea, moscheea a fost meºteritã din piatra zidurilor cetãþii
telefon: Tipărit la Fabrica de Timbre
031/030.14.60
– Se ține pe lângă drum. Callatis, piatrã de construcþie cu douã mii de ani mai veche. Da, dar Grafica computerizatã:
pe aici au trecut ºi romanii, aºa cã fântâna ritualã a Moscheei a fost Fabrica de Timbre
ziditã din piatra Mausoleului roman al Consului Vinares Upullus
e-mail: gazeta.viatacm@yahoo.com
decedat în 212 d. Hr. Asta este evoluþia, piatrã peste piatrã din ceea Tipãrit la Fabrica de Timbre
ce au ridicat predecesorii noºtri. (L.P.)
Colectivul redacþional: