Petcu George-Denis

Facultatea de Stiinte Aplicate si Inginerie

Fizica Tehnologica, Anul II
Mecanica Cuantica, 28.01.2021

Operatorii corespunzători mărimilor

fizice

Fie:

F(r; p) = F1(r) + F2(p) (1.8.1)

- o funcție care se compune aditiv dintr-o funcție de r și o

funcție întreagă de impuls p.
Operatorul corespunzător mărimii fizice notate cu F se
construiește după rețeta:

^
F =F1(r) + F2(-ih∇ ). (1.8.2)

Valoarea medie a lui F în starea ψ(r) este:

¿ F> ¿=∫ d rψ *(r) ^

F ψ(r). (1.8.3)
3

Aceasta este situația simplă când mărimea fizică are forma

(1.8.1). Dacă însă în definiția mărimii fizice intră produse de
tipul p° r, atunci operatorul corespunzător nu mai este clar
definit. Vom vedea mai departe care este rețeta de construcție a
unor astfel de operatori așa fel încât să fim în acord cu datele
experimentale.
Având în vedere că în mecanica cuantică vom avea mereu de-a
face cu mărimi operatoriale sau operatori, câteva cuvinte se
impun. Un operator este definit pe o anumită clasă de funcții
printr-o relație de tipul:
 Ψ' = ^A ψ (1.8.4)

Ψ' = funcția care se obține din ψ prin aplicarea operatorului ^A.

De exemplu, operatorul ∇ este definit pe clasa funcțiilor odată

definite pe tot spatiul sau pe un domeniu finit al acestuia,
funcțtii care satisfac anumite condiții la limită. În mod
asemănător, operatorul lui Laplace, ∇ 2, este definit pe clasa
funcțiilor dublu derivabile cu aceleași condiții ca si mai sus, etc.
Operatorii mecanicii cuantice pot fi:
-Operatori Diferențiali
-Operatori Integrali
-Operatori integro-diferențiali etc.
În mecanica cuantică vom considera operatori diferențiali și
inversul lor, operatorii integrali, definiți pe clasa funcțiilor
continue si derivabile într-un domeniu Ω care (poate fi și infinit)
și care satisfac condiții la limită uniforme pe frontieră (adică
satisfăcute și de funcția peste tot nulă in Ω și pe frontieră)
Așa cum am văzut corespondența A -> ^A cere construcția
operatorului ^A. Cum un operator ^A transforma functia ψ într-o
altă funcție Ψ' prin relația (1.8.4), principiul suprapunerii cere ca
operatorul ^A să fie liniar, adica să satisfacă relațiile;

^
A ( aψ )=¿a ^
A ψ,

^
A ¿1ψ1+a2ψ2)=a 1 ^
A ψ1 + a2 ^A ψ2 (1.8.5)

Unde ai (i=1,2), sunt, in general, mărimi complexe.

Dintre mulți operatori care apar în mecanica cuantică, numai

unii dintre ei au proprietatea remarcabilă că valorile lor medii
sunt reale. Cum mărimile fizice au valori reale, este clar că ne
interesează în primul rând acei operatori care duc la valori medii
reale.
Fie A o mărime fizică si ^A operatorul asociat ei. Deoarece (A)
trebuie sa fie real, avem:
¿ A>¿ =¿ A>¿ * (1.8.6)
Relație care mai poate fi scrisă ca:

∫ dqψ *(q) ^Aψ(q) = ∫ dq ¿ ¿* ^Aψ)* = ∫ dqψ * ^A*ψ* (1.8.7)

, unde ^A * este complex conjugatul operatorului ^A (Poziția

funcțiilor de undă în raport cu operatorul ^Aeste prestabilită și
acestea nu pot fi “mutate” peste operator).

Fie două funcții de undă ψ1 si ψ2 și expresia

∫ dqψ 1 ^Aψ2. (1.8.8)

Transpusul operatorului ^
A notat cu ( ^A ¿T se definește prin relația

∫ dqψ 1 ^Aψ2. = ∫ dqψ 2( ^A ¿T ψ1 (1.8.9)

Cele două poziții ale funcțiilor sunt schimbate! Revenind la

relația (1.8.7) si definiția (1.8.9) a operatorului transpus putem
scrie:

∫ dqψ * ^Aψ =∫ dqψ *( ^A*)Tψ (1.8.10)

Rezultând că ecuația (1.8.6) este satisfăcută dacă operatorul ^A
satisface relația:

^
A = ( ^A *)T (1.8.11)

Operatorul ¿*)T notat cu ^A+ se numeste autoadjunctul sau

hermiticul operatorului lui ^A . Pentru ca valorile medii ale
mărimilor fizice să fie reale, trebuie ca operatorii asociați să fie
hermitici:

^
A+ = ^
A
Ca urmare, operatorii mecanicii cuantice asociați mărimilor
fizice observabile trebuie să fie hermitici. Adesea, acesori
operatori li se mai spune și observabile.

În mecanica cuantică, pe lângă operatori care se asociază unor

mărimi fizice clasice, există și operatori care nu au corespondent
clasic. Printre aceștia vom cita operatorul de spin al unei
particule care este determinat de momentul kinetic propriu de
rotație.

Tabelul (1.1): Operatorii Mecanicii Cuantice pentru o particulă

Denumirea Mărimea fizică Operatorul asociat

Coordonata r r
x,y,z x,y,z

Impulsul p -ih∇
px,py,pz δ δ δ
-ih δx , -ih δy , -ih δz

Momentul cinetic L=r×p ^L

= -ihr x ∇
Lx = ypz - zpy ^Lx = -ih ( y δ - z δ
)
δz δy
Ly = zpx - xpz δ δ
^Ly = -ih (z -x )
Lz = xpy -ypx δx δz
^Lz δ δ
= -ih (x δy -y δx )
Energia
2 2
p ^ h
E= 2m
+ U (r) H = - 2m ∇2 + U (r)

In tabelul (1.1) se prezintă cei mai importanți operatori ai

mecanicii cuantice!