CATALIZA SI CATALIZATORI

Prof. Dr. Habil. Simona M. COMAN

Departamentul de Chimie Organica, Biochimie si Cataliza

Număr de ore pe săptămână/Verificarea/Credite

Curs Laborator/Seminar Evaluare Credite

28 ore (14 x 2) 56 ore (14 x 4) Examen scris 6.0

 Evaluare
Prezenta la curs este obligatorie in proportie de 70%
Pre-conditii Prezenta obligatorie la toate activitatile de laborator!
Incheierea activitatii de laborator prin participarea la colocviu!

Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare Pondere din

Seminar/labo Corectitudinea răspunsurilor:
rator însuşirea şi înţelegerea corectă a
problematicii tratate la laborator.
Realizarea corecta a sarcinilor
practice.
Curs Corectitudinea răspunsurilor
–înţelegerea şi aplicarea corectă a
problematicii tratate la curs
Rezolvarea corectă a exerciţiilor si
problemelor.
nota
finală
Temele de seminar (3) se predau la datele 10%
stabilite de comun acord cu studenţii.
Colocviu scris – accesul la colocviu este 10%
conditionat de realizarea lucrarilor
practice de laborator
Realizarea corecta a sarcinilor practice 10%
atribuite, insusirea tehnicilor de
laborator specifice.
Examen scris – accesul la examen este 70%
condiţionat de promovarea
colocviului de laborator.
Intenţia de frauda la examen se pedepseşte
cu eliminarea din examen.
Frauda la examen se pedepseşte prin
exmatriculare confom regulamentului
Universităţii din Bucureşti.
 Bibliografie

• Gerhard Ertl, Helmut Knozinger, Ferdi Schuth, Jens Weitkamp,

Handbook of Heterogeneous Catalysis, Wiley-VCH, 2008

• Rutger A. van Santen, Piet W. N. M. Van Leeuwen, Jacob A. Moulijn,

Bruce A. Averill, Catalysis: An Integrated Approach, Elsevier, 2000.

• Emilian Angelescu, Alfred Szabo, Cataliza eterogena, Editura Briliant,

Bucuresti, 1998, ISBN: 973-95354-3-7

• Ioan-Cezar Marcu, Principiile catalizei eterogene, Editura Universitatii

din Bucuresti, 2004
 Catalizator ??

1835 - Berzelius

- Catalizatorii “poseda puteri speciale care pot influenta afinitatea substantelor

chimice”

1900 - Ostwald

- Catalizator - “o specie chimica care accelereaza o reactie chimica fara sa

afecteze pozitia echilibrului”

1976 - IUPAC
- “O substanta care, prezenta in cantitati mici, determina cresterea vitezei de
atingere a echilibrului chimic, fara ca ea insasi sa sufere modificari chimice”
 Rolul catalizei in industrie

Rafinarea petrolului
 Rolul catalizei in industrie

Fabricarea chimicalelor de baza

Rolul catalizei in industrie
Importanta catalizei in industria chimica
Economic:

- crearea si asigurarea locurilor de munca

- asigurarea exporturilor unui numar mare de produsi finiti.

…….sursa de distrugere…..
 …….sursa de distrugere…..

Poluare atmosferica

• Efect de sera si consum energetic

• Deteriorarea stratului de ozon
• Ploi acide
• Ceata fotochimica
• Noxe (NOx si SOx)

Poluarea solului
Poluarea apelor
• Soluri industriale
• Fertilizanti, pesticide, insecticide • Deseuri nucleare si radioactive
• Ape de spalare industriale • Reziduuri chimice
• Solventi
• Detergenti si ape de spalare urbane
Elemente de chimie verde si dezvoltare durabila
 Chimie verde

Dezvoltare durabila

Chimie verde - “Promova tehnologiile chimice inovative pentru reducerea sau

eliminarea utilizarii sau generarii de substante toxice in design-ul, fabricarea si
utilizarea produsilor chimici".

– 1987, Dezvoltare durabila:

“Asigurarea necesitatilor prezentului fara a compromite capacitatea

generatiilor viitoare de asi asigura propriile necesitati".

Chimie -se bazeaza pe industrie deoarece este asimilata cu poluarea si

nechibzuinta utilizarii resurselor naturale.
 PREVENIRE! REGENERABILE!
R

O CHIMIE MAI SIGURA ! OMITE DERIVATIZAREA!

TOXICITATE REDUSA !
T D
DEGRADABILE!

CHIMIE VERDE
v !!!
ECONOMIE DE ATOM! UTILIZEAZA METODE SINTETICE SIGURE!
U

AUXILIARI SI SOLVENTI IN CANTITATE REDUSA!

A
CATALIZATORI!
IN-PROCES MONITORIZARE!
TEMPERATURA, PRESIUNE AMBIANTA!
 Eficienta reactiei chimice

Conversie (%) = (cantitate de reactant transformata / cantitate de reactant

introdusa in proces)x100

Randament (%) = (cantitate de reactant transformata in produsul dorit/cantitatea de

reactant introdusa in proces) x 100

Selectivitate (%) = (cantitatea de reactant transformata in produsul dorit/ cantitatea

de reactant transformata in proces) x 100

Randament (%) = (Conversie (%) x Selectivitate (%)) x 100

A+B→C+D+E
 Fabricarea intermediarului farmaceutic – floroglucinol.

Randament: 90%

Pentru fiecare 1 kg de floroglucinol se genereaza cca.

40 kg de deseuri solide !
 Randament: 90%

Reactie stoichiometrica 20 kg deseu/kg floroglucidol

DACA:
Randament de 100%

Cunoasterea stoichiometriei unei reactii chimice permite predictia

cantitatilor minime teoretice a deseurilor care se pot forma!
Economie de atom (EA):

- metoda de evaluare rapida a acceptabilitatii in mediu a diverselor alternative

de preparare a unui anumit produs inainte de realizarea oricarui experiment.

Presupune:

-randament de reactie de 100%

-utilizarea unor cantitati stoichiometrice de reactivi
-nu tine cont de existenta altor substante daca acestea nu sunt incluse in
stoichiometria reactiei.

- masura a numarului de atomi de reactant care se regasesc in produsul

principal de reactie si a celor care se regasesc in produsii secundari si deseuri.

Economie de atom (%) = (masa moleculara a produsului dorit /

masa moleculara a tuturor reactantilor) x 100
 Factorul E - cantitatea reala de deseuri produse in proces, definite ca fiind tot ce nu
reprezinta produsul dorit.

Presupune:

-randamentul de reactie
-include reactivi, pierderi de solvent, aditivi de reactie, etc.

Factor E = (cantitatea de produs secundar (deseu))

/ (cantitatea de produs de reactie)

Un factor E ridicat inseamna cantitati mari de deseuri si, in consecinta, o amprenta mai
puternica asupra mediului. Un factor E ideal este „0”.
EA = 52.2%
Prof. Sheldon (Universitatea Tehnica din Delft, 2000)

Segment industrial Productie anuala (t) Factor E Cantitate de

deseuri (t)
Petrochimie 106 - 108 cca. 0.1 106
Chimicale de baza 104 - 106 <1-5 105
Chimicale fine 102 - 104 5 - >50 104
Farmaceutice 10 - 102 25 - >100 103

-cresterea complexitatii structurale a produsilor de reactie, ca atare,

necesitand sinteze complexe, in mai multe etape
 Industria farmaceutica utilizeaza cu preponderenta reactivi stoichiometrici clasici si nu
catalizatori in realizarea sintezelor chimice!

Exemple:

- metale (Na, Mg, Zn, Fe) si hidruri metalice (LiAlH4, NaBH4) ca agenti de reducere
- oxidanti precum permanganatul, dioxidul de mangan sau reactivi cu crom (VI).
- cantitati stoichiometrice de acizi minerali (H2SO4, HF, H3PO4) sau acizi Lewis
(AlCl3, ZnCl2, BF3)

Principalele surse de deseuri sunt sarurile anorganice formate in timpul reactiei sau a
procesarii produsului de reactie.

Inlocuirea sintezelor clasice care utilizeaza cantitati stoichiometrice de reactivi

anorganici (sau organici) cu alternative catalitice – mai curate!
 PREVENIRE! REGENERABILE!

O CHIMIE MAI SIGURA ! OMITE DERIVATIZAREA!

TOXICITATE REDUSA ! DEGRADABILE!

CHIMIE VERDE !!!

ECONOMIE DE ATOM! UTILIZEAZA METODE SINTETICE SIGURE

AUXILIARI SI SOLVENTI IN CANTITATE REDUSA!

CATALIZATORI!
IN-PROCES MONITORIZARE!
TEMPERATURA, PRESIUNE AMBIANTA!
 De ce procesele catalitice nu au fost atat de frecvent
utilizate in fabricarea medicamentelor precum in industria chimicalelor de baza?

- istoria dezvoltarii sintezelor organice si a catalizei

- nivelul de productie in cazul farmaceuticelor este mult mai mic decat cel al
chimicalelor de baza, in acest caz necesitatea minimizarii deseurilor nefiind
o urgenta ca in cazul productiei chimicalelor de baza

- timp
 O
_
O Cr Cl
+
N
H O
O O

PCC 2 Cr Cr
+ O _ O O
N _
H O O

PDC

periodinan Dess-Martin

sensibil la socuri
reactivul Swern

dimetil sulfura (Me2S),

monoxid de carbon (CO)
dioxid de carbon (CO2)