Masini Si Instalatii

Denumirea testului: Maşini şi instalaţii în industria biotehnologică
ID test: MecanizAgr
Întrebări total în test: 255
Partea 1 50%: Număr de întrebări - 127, ([49,8%]-27,06%-23,14% ).
Partea 2 30%: Număr de întrebări - 69, (49,8%-[27,06%]-23,14% ).
Numărul total de grupuri (teme): 13
-------------------------------------------------------------------------------------------
Partea 1 50%: Număr de întrebări - 127, (49,8%).
Grupul (tema): Tema01
Întrebarea 1.
Ce este o instalaţie de prelucrare modernă?
Variante de răspuns:
1. Instalaţia de prelucrare modernă include un set complex de procese chimice, fizico-chimice,

microbiologice, biochimice, biotehnologie, termică şi alte procese tehnologice specifice pentru a
produce produse de înaltă calitate
2. Instalaţia de prelucrare modernă include un set de produse de înaltă calitate
3. Instalaţia de prelucrare modernă include un set complex de procese tehnologice specifice pentru a
produce produse de înaltă calitate
4. Instalaţia de prelucrare modernă include un set complex de procese chimice, fizico-chimice,

microbiologice
Întrebarea 2.
Cum se clasifică fluxurile tehnologice de lucru la întreprinderile de prelucrare moderne?
1. Fluxurile tehnologice de lucru la întreprinderile de prelucrare moderne se clasifică după: liniile unice
sau multiple, divergente, convergente şi combinate
2. Fluxurile tehnologice de lucru la întreprinderile de prelucrare moderne se clasifică după: liniile

combinate
sau multiple şi combinate
sau multiple
Întrebarea 3.
Care este esenţa tehnologiilor de economisire a resurselor şi energiei?
1. Economisirea resurselor şi energiei este tehnologia care cerinţele standardelor internaţionale
2. Economisirea resurselor şi energiei este tehnologia care asigură un consum minim de resurse, consum
de energie (tipuri termice, electrice, mecanice şi altele) pentru executarea proceselor tehnologice în
procesul de producţie (produsul final) de inalta calitate, care îndeplineşte cerinţele standardelor
internaţionale
3. Economisirea resurselor şi energiei este tehnologia care asigură executarea proceselor tehnologice în
procesul de producţie (produsul final) de inalta calitate, care îndeplineşte cerinţele standardelor
internaţionale
4. Economisirea resurselor şi energiei este tehnologia care asigură un consum minim de resurse, consum
de energie care îndeplineşte cerinţele standardelor internaţionale
Întrebarea 4.
Care este beneficiul prelucrării materiei prime de către producător?
1. Prelucrarea materiilor prime este benefică atunci cînd costul suplimentar la producerea produsului
finit rămâne la producător după realizarea mărfurilor
2. Prelucrarea materiilor prime este benefică atunci cînd costul suplimentar la producerea produsului
finit permite realizarea mărfurilor
3. Prelucrarea materiilor prime producerea produsului finit care rămâne la producător după realizarea
mărfurilor
4. Prelucrarea materiilor prime permite realizarea mărfurilor

Întrebarea 5.
Impactul deşeurilor biologice asupra mediului ambiant?
1. Îmburuienirea solului, poluarea atmosferii cu gaze nocive care contribuie la efectul de seră
2. Îmburuienirea solului, nerespectarea asolamentului
3. Îmburuienirea solului, nerespectarea asolamentului, poluarea atmosferii cu gaze nocive care

contribuie la efectul de seră
4. Îmburuienirea solului, nerespectarea asolamentului, poluarea atmosferii
Întrebarea 6.
Direcţia principală de utilizare a deşeurilor obţinute din producerea şi prelucrarea produselor agricole?
1. Deşeurile obţinute din producerea şi prelucrarea produselor agricole reprezintă produse de biomasă,
de energie electrică
2. Deşeurile obţinute din producerea şi prelucrarea produselor agricole reprezintă energie electrică
pot fi surse alternative de energie termică (de biocombustibil ecologic, cu o valoare medie de incalzire
de aproximativ 12 ... 15 MJ / kg) şi de energie electrică
pot fi surse alternative de energie termică (de biocombustibil ecologic, cu o valoare medie de incalzire
de aproximativ 12 ... 15 MJ / kg)
Întrebarea 7.
Unde este folosită tehnologia de degradare anaerobă a deşeurilor organice obţinute din producerea
produselor agricole?
1. La utilizarea nămolul rămas în urma epurării apelor utilizate cu obţinerea sursei de energie - biogaz
(biometan - combustibil gaz de calitate înaltă, cu o cifră octanică - 100), şi îngrăşământ organic de
calitate înaltă
2. La utilizarea gunoiului de grajd, stocurilor de fecale şi a nămolul rămas în urma epurării apelor
utilizate cu obţinerea sursei de îngrăşământ organic de calitate înaltă
3. La utilizarea gunoiului de grajd, stocurilor de fecale şi a nămolul rămas în urma epurării apelor
utilizate cu obţinerea sursei de energie - biogaz (biometan - combustibil gaz de calitate înaltă, cu o cifră
octanică - 100), şi îngrăşământ organic de calitate înaltă
4. La utilizarea gunoiului de grajd, stocurilor de fecale rămase în urma epurării apelor utilizate cu
obţinerea sursei de energie (biometan - combustibil gaz de calitate înaltă, cu o cifră octanică - 100), şi
îngrăşământ organic de calitate înaltă
Întrebarea 8.
Definiţi parametrii produselor agricole şi a deşeurilor organice?
1. Parametrii sunt numiţi mărimi fizice, ce î-şi păstrează valori în condiţii diferite
2. Parametrii sunt numiţi mărimi chimice, ce î-şi păstrează mărimi constante, în anumite condiţii fixe ale
procesului, şi care pot lua mai multe valori în condiţii diferite
3. Parametrii sunt numiţi mărimi fizice, ce î-şi păstrează mărimi constante, în anumite condiţii fixe ale
procesului, şi care pot lua mai multe valori în condiţii diferite
4. Parametrii sunt numiţi mărimi fizice, ce î-şi păstrează mărimi constante, în anumite condiţii fixe ale
procesului
Întrebarea 9.
Enumeraţi proprietăţile structurale şi mecanice, a materiei prime agricole?
1. Proprietăţile structural- mecanice: rezistenta mecanica, duritate, elasticitate, plasticitate, deformare,

relaxare, fluiditate
2. Proprietăţile structural- mecanice: rezistenta mecanica, plasticitate, deformare, relaxare, vâscozitate,

fluiditate
3. Proprietăţile structural- mecanice: rezistenta mecanica, duritate, elasticitate, plasticitate, deformare,

relaxare, vâscozitate, fluiditate
4. Proprietăţile structural- mecanice: rezistenta mecanica, duritate, elasticitate, plasticitate, vâscozitate,

fluiditate
Întrebarea 10.
Enumeraţi proprietăţile termice si optice ale materiei prime agricole?
1. Proprietăţi termice: capacitate de căldură, conductivitate termică, topire şi solidificare. Proprietăţile

optice: culoare, transparenta, densitate optică şi activitate
2. Proprietăţi termice: capacitate de căldură, punctul de inghet, de topire şi solidificare. Proprietăţile

optice: culoare, transparenta, densitate optică şi activitate
3. Proprietăţi termice: capacitate de căldură, conductivitate termică, punctul de inghet, de topire şi

solidificare. Proprietăţile optice: culoare, transparenta, densitate optică şi activitate
4. Proprietăţi termice: capacitate de căldură, conductivitate termică, punctul de inghet, de topire şi

solidificare. Proprietăţile optice: culoare şi activitate
Întrebarea 11.
Enumeraţi proprietăţile electro-fizice şi de absorbţie a materiei prime agricole?
1. Proprietăţile electro-fizice: constanta dielectrică şi conductivitate. Proprietăţile de absorbţie:

adsorbţia, chemisorbţie, higroscopică
2. Proprietăţile electro-fizice: constanta dielectrică şi conductivitate. Proprietăţile de absorbţie:

adsorbţia, chemisorbţie, desorbtie, adsorbţie, higroscopică
3. Proprietăţile electro-fizice: constanta dielectrică. Proprietăţile de absorbţie: adsorbţia, chemisorbţie,

desorbtie, adsorbţie, higroscopică
4. Proprietăţile electro-fizice: conductivitate. Proprietăţile de absorbţie: adsorbţia, chemisorbţie,
desorbtie, higroscopică
Întrebarea 12.
Da-ţi definiţia de rezistenţă a produselor agricole?
1. Rezistenţa () Н / см2 – capacitatea materialului de a rezista la acţiunea sarcinilor exterioare.

Caracterizată de munca cheltuită la formarea noii suprafaţe. Depinde de conţinutul de umiditate şi
structura moleculară a produsului
2. Rezistenţa () Н / см2 – capacitatea materialului de a rezista la deteriorările mecanice şi schimbări

ireversibile de formă (deformare plastică), sub acţiunea sarcinilor exterioare. Caracterizată de munca
cheltuită la formarea noii suprafaţe. Depinde de conţinutul de umiditate şi structura moleculară a
produsului

ireversibile de formă (deformare plastică), sub acţiunea sarcinilor exterioare. Depinde de conţinutul de
umiditate şi structura moleculară a produsului

ireversibile de formă (deformare plastică), sub acţiunea sarcinilor exterioare. Caracterizată de munca
cheltuită la formarea noii suprafaţe.
Întrebarea 13.
Definiţi deformarea materialelor?
1. Deformare - schimbarea poziţiilor de puncte pe corp, prin care se schimbă distanţa dintre ele, ca
urmare a influenţelor externe. Indicatorul de deformare a materialului este:
[ε] = l / ∆l,
unde l – schimbarea absolută în marimea corpului, m; ∆l - dimensiunea originală, m. Deformările pot fi

elastice si plastice
urmare a influenţelor externe. Indicatorul de deformare a materialului este:
[l] = ∆l ε,
unde ∆l – schimbarea absolută în marimea corpului, m; l - dimensiunea originală, m. Deformările pot fi

urmare a influenţelor externe. Indicatorul de deformare a materialului este: [ε] = ∆l / l,

4. Deformare - schimbarea poziţiilor de puncte pe corp. Indicatorul de deformare a materialului este:
[ε] = ∆l · l,

Întrebarea 14.
În ce constă diferenţa dintre deformarea elastică şi plastică a produsului?
1. Deformare este numită elastica, atunci cînd ea dispare în materialul după oprirea influienţei forţei
externe; şi numită plastică, atunci cînd ea nu dispare după încetarea acţiunii sale
2. Deformare este numită elastica, atunci cînd ea dispare în material şi numită plastică, atunci cînd ea nu
dispare după încetarea acţiunii sale
3. Deformare este numită elastica, atunci cînd ea nu dispare după încetarea acţiunii sale; şi numită
plastică, atunci cînd ea dispare în materialul după oprirea influienţei forţei externe
4. Deformare este numită elastica, atunci cînd ea dispare în materialul; şi numită plastică, atunci cînd ea
nu dispare
Întrebarea 15.
Ce tipuri de tensiuni apar în materialele la aplicarea unei forţei?
1. În funcţie de tipul de aplicare a forţei, apărută în material, se împărte în compresie (tracţiune normală
- compresie) şi forfecare (stresul de forfecare)
2. În funcţie de tipul de aplicare a forţei, apărută în material, se împărte tracţiune normală forfecare
3. În funcţie de tipul de aplicare a forţei, apărută în material, se împărte în compresie (tracţiune normală
- compresie)
4. În funcţie de tipul de aplicare a forţei, apărută în material, se împărte în forfecare (stresul de
forfecare)
Întrebarea 16.
Definiţi vâscozitatea substanţelor (lichidului)?
1. viscozitate- proprietatea substanţelor (lichidului) pentru a rezista mişcarii relative (deplasare) a

particulelor sale, determină apariţia forţelor cu o altă viteză

particulelor sale, determină apariţia forţelor de frecare internă între straturile de lichid, în cazul în care
acestea din urmă au o altă viteză
3. viscozitate- proprietatea substanţelor (lichidului) pentru a rezista mişcarii relative între straturile de
lichid, în cazul în care acestea din urmă au o altă viteză

forţelor de frecare internă între straturile de lichid
Întrebarea 17.
Definiţi vâscozitate efectivă a substanţei (lichidului)?
1. Vâscozitate efectivă se caracterizează prin raportul dintre tensiunea de deplasare la coieficientul de

vâscozitate dinamică
unde ηef – caracteristica finală, care descrie echilibrul între procesele de recuperare
2. Vâscozitate efectivă se caracterizează prin raportul dintre tensiunea de deplasare a straturilor de

lichid la coieficientul de vâscozitate dinamică
Pа s,
unde ηef – caracteristica finală, care descrie echilibrul între procesele de recuperare şi de distrugere a
structurii într-un flux continuu
3. Vâscozitate efectivă se caracterizează prin raportul dintre tensiunea de deplasare a straturilor de

lichid la coieficientul de vâscozitate dinamică
Pа s,
unde ηef – caracteristica finală, care descrie echilibrul între procesele de recuperare şi de distrugere a
structurii într-un flux continuu
4. Vâscozitate efectivă se caracterizează prin raportul dintre caracteristica finală la coieficientul de

vâscozitate dinamică
Pа s,
unde ηef – tensiunea de deplasare a straturilor de lichid, care descrie echilibrul între procesele de
recuperare şi de distrugere a structurii într-un flux continuu
Întrebarea 18.
Definiţi elasticitatea materialului?

1. Elasticitatea - capacitatea materialului de a-şi restabili forma şi marimea după deformare

(descărcare).
2. Elasticitatea organismelor ca urmare a interacţiunii dintre atomi
3. Elasticitatea - caracteristicile cantitative ale proprietăţilor elastice ale organismelor
4. Elasticitatea - reprezentând un factor în funcţie de tulpina forţei
Întrebarea 19.
Definiţi - relaxarea materialului?
1. Relaxare - recuperarea timpului de relaxare t
2. Relaxare - recuperarea echilibrului termodinamic (completă sau parţială), în sistemele macroscopice

dinamice formate dintr-un număr mare de particule, timp de relaxare t
3. Relaxare - recuperarea echilibrului termodinamic (completă sau parţială), şi timpul de relaxare t
4. Relaxare - recuperarea echilibrului dintr-un număr mare de particule
Întrebarea 20.
Definiţi – plasticitatea materialului?
1. Plasticitatea - capacitatea materialului de a-şi păstra total sau parţial deformarea obţinută sub
influenţa unor forţe externe, deformare, după încetarea aplicării forţei.
2. Plasticitatea - capacitatea materialului de a-şi păstra total sau parţial deformarea obţinută
3. Plasticitatea - capacitatea materialului de a-şi păstra total încetarea aplicării forţei.
4. Plasticitatea - capacitatea materialului reziduale şi elastice, produsă înainte de fractură
Întrebarea 21.
Definiţi termenul de frecare externă?
1. Frecare externă - interacţiunea prevenind mişcarea relativă de-a lungul suprafeţei de contact
2. Frecare externă - interacţiunea relativă de-a lungul suprafeţei de contact
3. Frecare externă - interacţiunea între corpuri prevenind mişcarea lor
4. Frecare externă - interacţiunea între corpuri de pe suprafaţa de contact, prevenind mişcarea lor
relativă de-a lungul suprafeţei de contact
Întrebarea 22.
Definiţi termenul de aderenţă?
1. Aderenţa (Р0) – forţă specifică a efortului normal de rupere a plăcii de pe produs. Aderenţa este de
trei tipuri: separare coezivă - în funcţie de produs, de limita de contact şi mixte adeziv-coeziv.
2. Aderenţa (Р0) – forţă specifică a efortului normal de separare coezivă - în funcţie de produs, de limita
de contact şi mixte adeziv-coeziv.
3. Aderenţa (Р0) – forţă specifică a efortului mixt adeziv-coeziv. Adesea orice tip de separare se numeşte
viscozitate
4. Aderenţa (Р0) – forţă specifică a limitei de contact şi mixte adeziv-coeziv.
Întrebarea 23.
Definiţi termenul de organismele coloidale?
1. Organismele coloidale - sunt organisme care se comprimă şi au o mare capacitate de adsorbţie
2. Organismele coloidale - sunt geluri elastice, care la îndepărtarea umezelei î-şi schimbă dimensiunea sa
în mod semnificativ (se comprimă), dar îşi păstrează proprietăţile elastice. Organismele coloidale au o
suprafaţă enormă interne şi au o mare capacitate de adsorbţie
3. Organismele coloidale - sunt geluri care îşi păstrează proprietăţile elastice.
4. Organismele coloidale - sunt organismele coloidale şi au o suprafaţă enormă internă

Întrebarea 24.
Definiţi termenul de organismele de coloid-capilară-poroase?
1. Organisme coloid-capilar-poros - materiale cu proprietăţi elastice schimbătoare.
2. Organisme coloid-capilar-poros - este grîu, amidon,
3. Organisme coloid-capilar-poros - materiale cu proprietăţi ale primelor două organisme, pereţii

capilarelor sunt elastici şi la absorbţia de umiditate se schimbă. Aceasta este făină, amidon, cereale,
lemn, etc.
4. Organisme coloid-capilar-poros - sunt organisme vii, pereţii capilarelor sunt elastici şi la absorbţia de
umiditate se schimbă. Aceasta este făină, amidon, cereale, lemn, etc.
Întrebarea 25.
Definiţi termenul de punctul de rouă?
1. Punctul de rouă - temperatura la care trebuie să fie răcit aerul umed saturat, ca vaporii de apă
supraîncălziţi aflaţi în el să fie aburui (picături de lichid)
2. Punctul de rouă - temperatura vaporilor de apă supraîncălziţi
3. Punctul de rouă - temperatura care caracterizeaza aburul (picături de lichid)

4. Punctul de rouă - temperatura la care trebuie să fie răcit aerul umed saturat, ca vaporii de apă
supraîncălziţi aflaţi în el să fie saturaţi, si se caracterizeaza prin condensarea aburului (picături de lichid)
Întrebarea 26.
Definiţi termenul de conţinutul de umiditate a aerului?
1. Conţinutul de umiditate (d) se determină ca raportul dintre cantitatea de aer mvap (kg) conţinută în
aerul uscat, la vaporii de apă ma
2. Conţinutul de umiditate (d) se determină ca raportul dintre vaporii de apă mvap (kg) conţinută în
aerul uscat, la cantitatea de aer ma
3. Conţinutul de umiditate (d) se determină ca raportul dintre vaporii de apă ma conţinută în aerul
uscat, la cantitatea de aer mvap (kg)
4. Conţinutul de umiditate (d) se determină cantitatea de aer ma
Întrebarea 27.
Definiţi termenul de umiditatea relativă a aerului?
1. Umiditate relativă – relaţia procentuală de umiditate absolută a aerului la maxim posibil la o anumită
presiune şi temperatură, atunci când plouă afară
presiune şi temperatură, atunci când aerul este saturat cu vapori de apă
3. Umiditate relativă – relaţia procentuală de umiditate absolută a presiunei aerului la temperatura

maxima la un anumit saturat cu vapori de apă
presiune şi temperatură, atunci când aerul uscat
Întrebarea 28.
Definiţi termenul de proprietăţile termofizice ale materialelor?
1. Caracteristicile termofizice (CTF) ale produselor depind de următorii factori:
1 - transfer de căldură şi masă a proceselor microbiologice, fizice, chimice şi altele, care se petrec timpul
stocării sau prelucrării produselor;
2 - direcţia fluxului de căldură;
3 – regimul de temperatură;
4 - forma şi dimensiunea particulelor produse
2. Caracteristicile termofizice depind de starea fizică a produsului şi de următorii factori:
1 - conditiile la limita de transfer a căldurii;

2 - proprietăţile fizice ale mediului de încălzire sau de răcire, tipul de fluid şi viteza de deplasare a
acestuia;
acestuia;
acestuia;
Întrebarea 29.
Definiţi termenul de transfer de masă?
1. Transfer de masă - procesul cu un domeniu non-uniformă a corpului sau de concentrare a

potenţialului chimic
2. Transfer de masă - procesul ireversibil de transfer de masă a componentei în spaţiu, cu un domeniu

non-uniformă a corpului sau de concentrare a potenţialului chimic
3. Transfer de masă - procesul de concentrare a potenţialului chimic
4. Transfer de masă - procesul ireversibil de concentrare a potenţialului chimic
Întrebarea 30.
Definiţi termenul de căldură prin convecţie?
1. Căldură prin convecţie - procesul de transfer de căldură convectiv are loc între suprafaţa corpului solid
şi fluxului de lichid sau gaz
2. Căldură prin convecţie - procesul de colaborare dintre căldura şi conductivitatea termică este numit
transfer de căldură convectiv. Transferul de căldură convectiv are loc între suprafaţa corpului solid şi
fluxului de lichid sau gaz
3. Căldură prin convecţie - procesul de transfer de căldură dintr-o parte a spaţiului până la o altă tarte în
curent de lichid, gaz sau energie solară. Căldura prin convecţie este întotdeauna însoţită de
conductivitate termică. Procesul de colaborare dintre căldura prin convecţie şi conductivitatea termică
este numit transfer de căldură convectiv. Transferul de căldură convectiv are loc între suprafaţa corpului
solid şi fluxului de lichid sau gaz
4. Căldură prin convecţie - procesul de transfer de căldură sau energie solară. Căldura prin convecţie
este întotdeauna însoţită de conductivitate termică. Procesul de colaborare dintre căldura prin
convecţie şi conductivitatea termică este numit transfer de căldură convectiv. Transferul de căldură
convectiv are loc între suprafaţa corpului solid şi fluxului de lichid sau gaz
Întrebarea 31.
Definiţi termenul de radiaţie termică?
1. Radiaţia termică - procesul de transformare a căldurei cauzate de iradieri reciproce şi absorbte de

două sau mai multe organisme care au temperaturi diferite, este numit de transfer de căldură radiativ
2. Radiaţia termică - procesul de procesul de transfer de căldură cauzată de iradieri reciproce şi absorbte
de două sau mai multe organisme care au temperaturi diferite
3. Radiaţia termică - procesul de conversie a energiei care cade în interiorul corpul. Procesul de transfer
de căldură cauzată de iradieri reciproce şi absorbte de două sau mai multe organisme care au
temperaturi diferite, este numit de transfer de căldură radiativ
4. Radiaţia termică - procesul de transformare a energiei interne a corpului în radiaţii şi transmiterea ei
în spaţiu sau corpuri din împregur. Procesul de conversie a energiei radiante care cade în interiorul
corpul, este numit absorbţie de căldură.
Întrebarea 32.
Definiţi termenul de transfer de căldură?
1. Transferul de căldură - procesul de transfer de căldură între obiecte (de exemplu, gaz şi lichid). În
acest caz se spune: energia internă a corpului, câmpului de temperatură, gradientul de temperatură,
fluxul de căldură, densitatea fluxul de căldură, diferenţa de temperatură, conductivitatea termică,
capacitatea de căldură şi coeficientul de transfer termic
2. Transferul de căldură - procesul de transfer de căldură între gradientul de temperatură, fluxul de

căldură, densitatea fluxul de căldură, diferenţa de temperatură, conductivitatea termică, capacitatea de
căldură şi coeficientul de transfer termic
3. Transferul de căldură - procesul de transfer de căldură între densitatea fluxul de căldură, diferenţa de
temperatură, conductivitatea termică, capacitatea de căldură şi coeficientul de transfer termic
4. Transferul de căldură - procesul de transfer de căldură între obiecte (de exemplu, gaz şi lichid),
separate printr-un perete solid. În acest caz se spune: energia internă a corpului, câmpului de
temperatură, gradientul de temperatură, fluxul de căldură, densitatea fluxul de căldură, diferenţa de
temperatură, conductivitatea termică, capacitatea de căldură şi coeficientul de transfer termic
Întrebarea 33.
Definiţi termenul de energie internă?
1. Energie internă (U) - energia stocată, care se conţine în sistemul de prelucrare (material). În
conformitate cu prima lege a termodinamicii pentru sisteme deschise, schimbarea energiei interne:
dU = dQ - (dЕк + d Е п+ dL ), Vt
unde dQ – cantitatea de căldură furnizată de sistem;
dЕк – schimbarea energiei cinetice;
dЕп - schimbarea energiei potenţiale;
dL - munca externă
dQ = dU - (dЕк + d Е п+ dL ), Vt
dL - munca externă
dU = dЕк - (dQ + d Е п+ dL ), Vt
dL - munca externă
dU = dL - (dЕк + d Е п+ dQ ), Vt
dL - munca externă
Întrebarea 34.
Definiţi termenul de cîmpul de temperatură?
1. Câmpul de temperatură – totalitatea valorilor la toate punctele organismului (sau spaţiu) într-un timp,
Т, оC
2. Câmpul de temperatură – totalitatea punctelor organismului (sau spaţiu) într-un timp fix, Т, оC
3. Câmpul de temperatură – totalitatea valorilor de temperatură setate la toate punctele ale

organismului (sau spaţiu) într-un timp fix, Т, оC
4. Câmpul de temperatură – totalitatea valorilor de temperatură ale organismului (sau spaţiu) într-un
timp fix, Т, оC
Întrebarea 35.
Definiţi termenul de gradient de temperatură?
1. Gradient de temperatură, este temperatura de la suprafaţa izotermă
2. Gradient de temperatură este derivata de temperatura de la suprafaţa şi este un gradient de

temperatură
3. Gradient de temperatură, toate punctele aflate pe suprafaţa unui gradient de temperatură
4. Gradient de temperatură, toate punctele aflate pe suprafaţa cărea au aceeaşi temperatură, numită
izotermă. Derivata de temperatura de la suprafaţa izotermă este un gradient de temperatură
Întrebarea 36.
Definiţi termenul de fluxu de căldură?

1. Flux de căldură - cantitatea de căldură Q, trecând în direcţia de cădere a temperaturii
2. Flux de căldură - cantitatea de căldură dt, trecând prin direcţia de cădere a temperaturii într-o unitate
de timp Q
3. Flux de căldură - cantitatea de căldură Q, trecând prin orice suprafaţă într-o unitate de timp dt, în
direcţia de cădere a temperaturii
4. Flux de căldură - cantitatea de căldură Q, trecând prin orice suprafaţă într-o unitate de timp dt
Întrebarea 37.
Definiţi termenul de densitatea fluxului de căldură?
1. Densitatea fluxului de căldură () - cantitatea de căldură este unitatea de timp şi unitatea de suprafaţă
element de suprafaţă. Densitatea fluxului de căldură transmis prin conducţie este direct proporţional
2. Densitatea fluxului de căldură () - cantitatea de căldură transmisă prin conducţie este direct
proporţional cu gradientul de temperatură
3. Densitatea fluxului de căldură () - cantitatea de căldură care trece printr-un element de arie de pe
suprafaţa izoterma, pe unitatea de timp şi unitatea de suprafaţă element de suprafaţă. Densitatea
fluxului de căldură transmis prin conducţie este direct proporţional cu gradientul de temperatură
4. Densitatea fluxului de căldură () - cantitatea de căldură care trece prin unitatea de suprafaţă element
de suprafaţă. Densitatea fluxului de căldură transmis prin conducţie este direct proporţional cu
temperatura
Întrebarea 38.
Definiţi termenul de presiunea de temperatură?
1. Presiunea de temperatură - diferenţa dintre temperatura vidului şi temperatura suprafaţei produsului
2. Presiunea de temperatură - diferenţa dintre temperatura gheţei şi temperatura suprafaţei produsului
3. Presiunea de temperatură - diferenţa dintre temperatura apei şi temperatura suprafaţei produsului
4. Presiunea de temperatură - diferenţa dintre temperatura mediului şi temperatura suprafaţei

produsului
Întrebarea 39.
Definiţi termenul de conductivitate termică?
1. Conductivitate termică - transportul molecular de căldură a unui gradient de temperatură.

Caracterizat prin coeficient de conductivitate termică l, Vт/м
2. Conductivitate termică - este caracterizat prin coeficient de conductivitate termică l, Vт/м
3. Conductivitate termică - transportul molecular de căldură într-un mediu continuu, ca urmare a

prezenţei unui gradient de temperatură. Caracterizat prin coeficient de conductivitate termică l, Vт/м
4. Conductivitate termică - transportul molecular de prin coeficientul de conductivitate termică l, Vт/м

Întrebarea 40.
Definiţi termenul de coeficient de conductivitate termică?
1. Coeficientul de conductivitate termică - parametru agrochimic, care este determinat empiric şi

caracterizează capacitatea unui material de a conduce căldura, în funcţie de proprietăţile materialului
(în special porozitatea şi umiditatea) şi de temperatură
2. Coeficientul de conductivitate termică - parametru fizic, care este determinat empiric şi caracterizează
capacitatea unui material de a conduce căldura, în funcţie de proprietăţile materialului (în special
porozitatea şi umiditatea) şi de temperatură
3. Coeficientul de conductivitate termică - parametru chimic, care este determinat empiric şi

4. Coeficientul de conductivitate termică - parametru frigotific, care este determinat empiric şi

Întrebarea 41.
Definiţi termenul de capacitatea specifică de căldură?
1. Capacitatea specifică de căldură este cantitatea de masă care trebuie să fie transferată într-un unitate
de masă a unei substanţe de a creşte temperatură cu un grad
2. Capacitatea specifică de căldură este cantitatea de abur care trebuie să fie transferată într-un unitate
de masă a unei substanţe de a creşte temperatură cu un grad
3. Capacitatea specifică de căldură este cantitatea de căldură care trebuie să fie transferată într-un
unitate de masă a unei substanţe de a creşte temperatură cu un grad
4. Capacitatea specifică de căldură este cantitatea de gheaţă care trebuie să fie transferată într-un
unitate de masă a unei substanţe de a creşte temperatură cu un grad
Întrebarea 42.
Definiţi termenul de coeficientul de transfer termic?
1. Coeficient de transfer termic a se caracterizează prin cantitatea de căldură transferată într-o unitate
de timp pe o diferenţă de temperatură între suprafaţa corpului şi a mediului de 1 0C
2. Coeficient de transfer termic a se caracterizează printr-o diferenţă de temperatură între suprafaţa

corpului şi a mediului de 1 0C
3. Coeficient de transfer termic a se caracterizează prin cantitatea de căldură transferată mediului de 1

0C
4. Coeficient de transfer termic a se caracterizează prin cantitatea de căldură transferată într-o unitate
de timp pe unitatea de suprafaţă solidă prin convecţie, la o diferenţă de temperatură între suprafaţa
corpului şi a mediului de 1 0C
Întrebarea 43.
Definiţi termenul de difuzibilitate termică?

1. Difuzibilitate termică - procesul de modificarea temperaturii la periferiile unui punct din acest volum
2. Difuzibilitate termică - procesul de modificarea temperaturii la periferiile unui punct din volumul de
material la schimbarea cîmpului de temperatură (distribuţie de temperatură), în acest volum
3. Difuzibilitate termică - procesul de modificarea temperaturii la volumul de material în acest volum
4. Difuzibilitate termică - procesul de modificarea temperaturii la schimbarea cîmpului de temperatură

(distribuţie de temperatură), în acest volum
Întrebarea 44.
Definiţi termenul de capacitatea de răcire?
1. Capacitate de răcire - cantitatea de căldură, produsă de maşina frigorifică mediului ambiantă, Vt
2. Capacitate de răcire - cantitatea de căldură, produsă de o temperatură mai mică decăt temperatura
mediului ambiantă, Vt
3. Capacitate de răcire - cantitatea de căldură, produsă maşina frigorifică
4. Capacitate de răcire - cantitatea de căldură, produsă maşina frigorifică pe unitatea de timp, la o

temperatură mai mică decăt temperatura mediului ambiantă, Vt
Întrebarea 45.
Definiţi termenul de criteriile de similitudine?
1. Criteriile de similitudine – numere similare pentru cele două fenomene fizice sau sisteme - o condiţie
necesară pentru asemănarea lor fizică.
2. Criteriile de similitudine – numere pentru selectarea celor mai bune practici de prelucrare a materiilor
prime pentru şi a analiza rezultatele lor
3. Criteriile de similitudine – numere adimensionale compuse din cantităţile dimensionale fizice care
arată fenomenele fizice în cauză. Egalitatea criteriilor similare pentru cele două fenomene fizice sau
sisteme - o condiţie necesară pentru asemănarea lor fizică.
4. Criteriile de similitudine – numere adimensionale compuse din egalitatea criteriilor similare pentru
cele două fenomene fizice sau sisteme - o condiţie necesară pentru asemănarea lor fizică.
Întrebarea 46.
Ce caracterizează criteriul Reynolds?
1. Criteriul Reynolds– (la х=у=z=0) este raportul dintre forţele de inerţie care acţionează în lichid (rw2/l)
la forţele de frecare interne (mw/l2). Cu cît este mai mică valoarea criteriului Rе cu atît este mai mare
influenţa forţelor moleculare de vâscozitate, cu flux laminar de lichid. La careva valori critice Re - debitul
laminar devine turbulent
2. Criteriul Reynolds– (la х=у=z=0) este raportul moleculare de vâscozitate la fluxul laminar de lichid. La
careva valori critice Re - debitul laminar devine turbulent
3. Criteriul Reynolds– (la х=у=z=0) este raportul dintre forţele de inerţie care acţionează în lichid (rw2/l)
la valoarea criteriului Rе în flux laminar de lichid. La careva valori critice Re - debitul laminar devine
turbulent
4. Criteriul Reynolds– (la х=у=z=0) este raportul dintre forţele de frecare interne (rw2/l) la forţele de
inerţie care acţionează în lichid (mw/l2). Cu cît este mai mică valoarea criteriului Rе cu atît este mai
mare influenţa forţelor moleculare de vâscozitate, cu flux laminar de lichid. La careva valori critice Re -
debitul laminar devine turbulent
Întrebarea 47.
Prin ce se caracterizează fluxul de lichid turbulent?
1. Fluxul de lichid turbulent - modul de miscare a fluxul de lichid neregulat, temperatura şi presiunea,
distribuite neuniform în fluxul de lichid.
Pentru curgerea turbulentă Re > 4000. Condiţiile tranzitorii de la 2100 <Re <4000 (pentru fluide
newtoniene
2. Fluxul de lichid turbulent - modul de miscare a lichidului, în fluxul de lichid.
newtoniene)
3. Fluxul de lichid turbulent - modul de miscare fluidă a lichidului, cu schimbarea aleatorie a traiectoriei
particulelor care variază în timp, la care apar pulsaţii ale vitezei în fluxul de lichid neregulat, temperatura
şi presiunea, distribuite neuniform în fluxul de lichid.
newtoniene)
4. Fluxul de lichid turbulent - modul de pulsaţii ale vitezei în fluxul de lichid neregulat, temperatura şi
presiunea, distribuite neuniform.
newtoniene)
Întrebarea 48.
Definiţi termenul de densitatea fluxului de radiaţie?
1. Densitatea fluxului de radiaţie E – cantitatea de energie radiată care trece în limitele unui unghi
semisferic, şi este o caracteristică integrantă
2. Densitatea fluxului de radiaţie E – cantitatea de energie radiată care trece untr-o unitate de timp
printr-o unitate de suprafaţă în limitele unui unghi semisferic, şi este o caracteristică integrantă,
acoperind întreaga gamă de lungimi de undă
3. Densitatea fluxului de radiaţie E –este o caracteristică integrantă
4. Densitatea fluxului de radiaţie E – cantitatea de curenţi de aer care trece untr-o unitate de timp
printr-o unitate de suprafaţă în limitele unui unghi semisferic, şi este o caracteristică integrantă,
acoperind întreaga gamă de lungimi de undă
Întrebarea 49.
Definiţi termenul de emisivitatea înegririi corpului?
1. Emisivitatea înegririi corpului e - este raportul dintre densitatea corpului gri E şi temperatură
2. Emisivitatea înegririi corpului e - este raportul dintre temperatură şi densitatea corpului gri E
3. Emisivitatea înegririi corpului e - este raportul dintre densitatea corpului gri E şi negru absolut E0, la
aceeaşi temperatură
4. Emisivitatea înegririi corpului e - este raportul dintre densitatea corpului negru absolut E0, şi gri E la
aceeaşi temperatură
Întrebarea 50.
Care sunt avantajele ambalajelor din plastic?
1. Ambalajele din plastic sunt grele, rezistente la deteriorare, transparenţă, flexibilitate, compresibilitate
şi nu sunt plasticie. În plus, acestea nu pot lua o varietate mare de forme la turnare, pe aceste pachete
este uşor de aplicat vopseaua şi imprimarea, acestea pot să fie sterilizate şi pot fi utilizate în mod
repetat.
2. Ambalajele din plastic sunt uşoare, se deteriorare, transparenţă, flexibilitate, compresibilitate şi

plasticitate. În plus, acestea pot lua o varietate mare de forme la turnare, pe aceste pachete este greu
de aplicat vopseaua şi imprimarea, acestea nu pot să fie sterilizate şi nu pot fi utilizate în mod repetat.
3. Ambalajele din plastic sunt uşoare, rezistente la deteriorare, transparenţă, flexibilitate,

compresibilitate şi plasticitate. În plus, acestea pot lua o varietate mare de forme la turnare, pe aceste
pachete este uşor de aplicat vopseaua şi imprimarea, acestea pot să fie sterilizate şi pot fi utilizate în
mod repetat.
4. Ambalajele din plastic sunt uşoare, flexibilitate, compresibilitate, scumpe, se rup şi se inflamează uşor.
În plus, acestea pot lua o varietate mare de forme la turnare, pe aceste pachete este uşor de aplicat
vopseaua şi imprimarea, acestea pot să fie sterilizate şi pot fi utilizate în mod repetat.
Întrebarea 51.
Ce este o întreprindere de prelucrare modernă?
1. Întreprindere de prelucrare modernă este un sistem de producţie
2. Întreprindere de prelucrare modernă este mijlc de realizare a fluxurilor energetice, materiale şi

reprezintă procesul de producţie
3. Întreprindere de prelucrare modernă este un sistem de fluxuri energetice şi informaţionale, care în

combinaţie reprezintă procesul
4. Întreprindere de prelucrare modernă este un sistem complex tehnologic, considerat ca un set de

procese şi mijloace de realizare, fluxuri energetice, materiale şi informaţionale, care în combinaţie
reprezintă procesul de producţie
Întrebarea 52.
Cum se poate prezenta o maşină de prelucrare a materiilor prime?
1. Ca un sistem de prelucrare, şi liniile de transport a materiei prime, produselor şi a fluxurilor de

energie
2. Ca un sistem complex al cărui scheme reprezintă produsele şi a fluxurile de energie

3. Ca un sistem complex al fluxurilor de energie
4. Ca un sistem complex tehnologic, precum este o maşină de prelucrare a materiei prime, poate fi
reprezentată ca o figură, al cărui scheme reprezintă procesele care au loc în maşină, şi liniile de
transport a materiei prime, produselor şi a fluxurilor de energie
Întrebarea 53.
Cum este descris un model al masinii de prelucrare a materiei prime?
1. Pentru a descrie modelul de maşină se utilizează un set produse intermediare şi finale (de exemplu:
compoziţia, cheltuielile, parametrii termici), precum şi parametrii de proiectare şi tehnice (putere,
viteza, etc)
2. Pentru a descrie modelul de maşină se utilizează parametrii de proiectare
3. Pentru a descrie modelul de maşină se utilizează un set de parametri, care reflectă tipul şi
proprietăţile iniţiale, produse intermediare şi finale (de exemplu: compoziţia, cheltuielile, parametrii
termici), precum şi parametrii de proiectare şi tehnice (putere, viteza, etc)
4. Pentru a descrie modelul de maşină se utilizează compoziţia, cheltuielile, parametrii termici precum şi
puterea, viteza
Întrebarea 54.
Cum în funcţie de impactul energetic asupra produsului se pot identifica principalele grupe de procese
de prelucrare a materii prime?
1. În funcţie de impactul energetic asupra produsului se pot identifica principalele grupe de procese:
mecanice, complexe (fizice, chimice şi microbiologice).
mecanice, de căldură, şi transfer de masă, complexe (fizice, chimice şi microbiologice.
transfer de masă, complexe (fizice, chimice şi microbiologice).
mecanice, de căldură.
Întrebarea 55.
Enumăraţi principalele tipuri de procese mecanice de prelucrare a materiei prime?
1. Tipuri de procese mecanice: mărunţire, omogenizare, compactare (presare) morfogeneza (acordarea

produsului unei anumite forme), (filtrare, sedimentare şi centrifugare), filtrare prin membrană şi
purificare; de sortare, orientare - caracteristice maşinilor tehnologice
2. Tipuri de procese mecanice: compactare (presare) morfogeneza (acordarea produsului unei anumite
forme), o conexiune la conservarea componentelor originale ale interfeţei, dozare, fracţionarea
amestecare.
3. Tipuri de procese mecanice: mărunţire, omogenizare, compactare (presare) morfogeneza (acordarea

produsului unei anumite forme), o conexiune la conservarea componentelor originale ale interfeţei,
dozare, fracţionarea amestecare, (filtrare, sedimentare şi centrifugare), filtrare prin membrană şi
purificare; de sortare, orientare - caracteristice maşinilor tehnologice
4. Tipuri de procese mecanice: mărunţire, omogenizare, (filtrare, sedimentare şi centrifugare), filtrare
prin membrană şi purificare; de sortare, orientare - caracteristice maşinilor tehnologice
Întrebarea 56.
Enumeraţi principalele tipuri de procese de transfer de caldura si masa la prelucrarea materii prime?
1. Tipuri de procese de transfer de caldura si masa: de răcire, congelare, condensare, evaporare, uscare,
cristalizare, extracţia, distilarea, adsorbţia, absorbţia – sunt caracteristice aparatelor
2. Tipuri de procese de transfer de caldura si masa: încălzire, controlul temperaturii, sterilizare,

condensare, evaporare, uscare, fierbere, coacerea şi prăjirea, extracţia, distilarea,– sunt caracteristice
aparatelor
3. Tipuri de procese de transfer de caldura si masa: de răcire, congelare, încălzire, controlul

temperaturii, sterilizare, condensare, evaporare, uscare, cristalizare, fierbere, coacerea şi prăjirea,
extracţia, distilarea, adsorbţia, absorbţia – sunt caracteristice aparatelor
4. Tipuri de procese de transfer de caldura si masa: de răcire, sterilizare, condensare, evaporare, uscare,
cristalizare, fierbere, coacerea şi prăjirea, extracţia, distilarea, adsorbţia, absorbţia – sunt caracteristice
aparatelor
Întrebarea 57.
Enumeraţi principalele tipuri de procese complexe de prelucrarea materii prime?
1. Procesele complexe se împart în fiziologice (malţ)

2. Procesele complexe se împart în procesele de producţie a biomasei (metaboliţi secundari
3. Procesele complexe se împart în biiologice (malţ), fizice, chimice, tehnice, procesele de producţie a
biomasei (metaboliţi secundari şi de fermentaţie a bacteriilor)
4. Procesele complexe se împart în fiziologice (malţ), procesele de producţie a biomasei (metaboliţi

secundari şi de fermentaţie a bacteriilor)
Întrebarea 58.
Enumeraţi cerinţele generale impuse organelor de lucru a echipamentelor de prelucrare?
1. Cerinţe generale impuse organelor de lucru pot fi determinate de design-ul lor poate fi foarte divers şi
în mare măsură determinat de procesul elementar, care este încorporată în maşină.
2. Cerinţe generale impuse organelor de lucru pot să se ţină seama de faptul că acelaşi proces elementar
se poate efectua în moduri diferite, şi, prin urmare cu ajutorul diferitor părţi de lucru, în funcţie de
cerinţele produsului final
3. Cerinţe generale impuse organelor de lucru pot fi prelucrarea materiilor prime în produse finite.
Trebuie să se ţină seama de faptul că acelaşi proces elementar se poate efectua în moduri diferite, şi,
prin urmare cu ajutorul diferitor părţi de lucru, în funcţie de cerinţele produsului final
4. Cerinţe generale impuse organelor de lucru pot fi determinate la obţinerea indicatorilor cantitativi şi
calitativi specifici în prelucrarea materiilor prime în produse finite. Design-ul lor poate fi foarte divers şi
în mare măsură determinat de procesul elementar, care este încorporată în maşină. Trebuie să se ţină
seama de faptul că acelaşi proces elementar se poate efectua în moduri diferite, şi, prin urmare cu
ajutorul diferitor părţi de lucru, în funcţie de cerinţele produsului final
Întrebarea 59.
Enumeraţi principalele tipuri de sortare – separare a materiei prime?
1. În separarea amestecurilor granulare în fracţiuni care diferă după proprietăţile lor se disting
următoarele tipuri de sortare – separarea după dimensiunea şi forma particulelor, prin viteza de
depunere a particulelor într-un mediu lichid sau gazos, prin proprietăţile electromagnetice şi optice,
precum alte metode de separare
următoarele tipuri de sortare –prin viteza de depunere a particulelor într-un mediu precum alte metode
de separare
următoarele tipuri de sortare – separarea după culoarea şi umeditatea amestecurilor
următoarele tipuri de sortare – separarea după puterea curenţilor de aer sau vid şi prin viteza de
depunere a particulelor într-un mediu lichid sau gazos, prin proprietăţile electromagnetice şi optice,
precum alte metode de separare
Întrebarea 60.
Enumăraţi ce metode sunt folosite fragmentarea materialelor?
1. Fragmentarea se face prin absorbţie, dezipire abraziune, ultrasunete. Varietatea de fragmentare

depinde de natura forţelor aplicate la obiectul de strivire, mai precis, natura transferului de energie din
organul de lucru asupra obiectului strivit.
2. Fragmentarea se face prin lovitură, zdrobire, tocare, abraziune, ultrasunete. Varietatea de

fragmentare depinde de natura forţelor aplicate la obiectul de strivire, mai precis, natura transferului de
energie din organul de lucru asupra obiectului strivit.
3. Fragmentarea se face prin natura forţelor aplicate la organul de lucru asupra obiectului strivit.
4. Fragmentarea se face prin lovitură şi natura transferului de energie din organul de lucru asupra
obiectului strivit.
Întrebarea 61.
În ce cazuri este utilizată mărunţirea materialelor prin taiere?
1. Tăierea - este utilizat în industria de măcinare a materiilor prime şi produse semifinite pentru a da o
anumită formă sau dimensiune dată, şi, de asemenea, în cazurile în care obiectul are o structură plastică
care nu se dă în alte moduri. Tiprle de tăiere şi organele de lucru, de asemenea, depin de proprietăţile
fizice şi chimice ale materiilor prime şi semifabricatelor expuse la tăiere
2. Tăierea - este utilizat în industria de tăiere a materiilor prime şi produse semifinite pentru a da o
care nu se dă la măcinare în alte moduri. Tiprle de tăiere şi organele de lucru, de asemenea, depin de
proprietăţile fizice şi chimice ale materiilor prime şi semifabricatelor expuse la tăiere
3. Tăierea - este utilizat în industria plastică care nu se dă la măcinare în alte moduri. Tiprle de tăiere şi
organele de lucru, de asemenea, depin de proprietăţile fizice şi chimice ale materiilor prime şi
semifabricatelor expuse la tăiere
4. Tăierea - este utilizat în industria de prelucrare a materiilor prime şi produse semifinite pentru a da o
care nu se dă la măcinare în alte moduri. Tiprle de tăiere şi organele de lucru, de asemenea, depin de
proprietăţile fizice şi chimice ale materiilor prime şi semifabricatelor expuse la tăiere
Întrebarea 62.
Esenţa procesului de formare, sau modelarea unei forme a materialelor?
1. Formarea, este, oferirea organismelor vii la o anumită formă. Formarea sau modelarea, poate fi
considerate ca un proces elementar separat. Aceasta se face prin sudare, extrudare sau rotunjire a
materialului
2. Formarea, este, oferirea organismelor lichide la o anumită formă. Formarea sau modelarea, poate fi
considerate ca un proces elementar separat. Aceasta se face prin lipirere, extrudare sau rotunjire a
materialului
3. Formarea, este, oferirea organismelor din lemn la o anumită formă. Formarea sau modelarea, poate fi
considerate ca un proces elementar separat. Aceasta se face prin ştanţare, extrudare sau rotunjire a
materialului
4. Formarea, este, oferirea organismelor plastice la o anumită formă. Formarea sau modelarea, poate fi
considerate ca un proces elementar separat. Aceasta se face prin ştanţare, extrudare sau rotunjire a
materialului
Întrebarea 63.
Esenţa procesului de presare a materialului?
1. În mod corespunzător presarea este legarea particulelor a produsului iniţial în fracţiuni mai mari de o
anumită formă cu ajutorul substanţelor de legătură şi presiune corespunzătoare
2. În mod corespunzător presarea este dezlegarea particulelor a produsului iniţial în fracţiuni mai mari
de o anumită formă cu ajutorul substanţelor chimice şi presiune corespunzătoare
3. În mod corespunzător presarea este eliminarea particulelor din produsului iniţial în fracţiuni mai mici
de o anumită formă cu ajutorul substanţelor de legătură şi presiune corespunzătoare
4. În mod corespunzător presarea este legarea particulelor lichide a produsului iniţial în fracţiuni mai
mari de o anumită formă cu ajutorul substanţelor de legătură şi presiune corespunzătoare
Întrebarea 64.
În ce fel se poate efectua procesul de separare a fracţiunii lichide de corpul solid ?
1. Procesul de separare a lichidului de corpul solid - sortrarea lichidului separat prin echilibru de
presiune capilară este folosit, dacă este necesar, în primul rând, să se evidenţieze faza solidă mai valoros
(extragerea de suc, ulei, grăsimi), şi în al doilea rând, pentru a elimina excesul de umiditate din produs
2. Procesul de separare a lichidului de corpul solid - fierberea lichidului separat prin echilibru de
presiune capilară este folosit, la eliminarea excesul de umiditate din produs
3. Procesul de separare a lichidului de corpul solid - îmagazinarea lichidului separat prin echilibru de
presiune în primul rând, să se evidenţieze faza lichidă mai valoros (extragerea de suc, ulei, grăsimi), şi în
al doilea rând, pentru a elimina excesul de umiditate din produs
4. Procesul de separare a lichidului de corpul solid - filtrarea lichidului separat prin echilibru de presiune
capilară este folosit, dacă este necesar, în primul rând, să se evidenţieze faza lichidă mai valoros
(extragerea de suc, ulei, grăsimi), şi în al doilea rând, pentru a elimina excesul de umiditate din produs
Întrebarea 65.
Enumeraţi principalele tipuri de organe de lucru ale maşinilor de presat?
1. Un cilindru fără piston, surub-matrice, role, role-matrice plan panglică
2. Un cilindru cu piston cu găuri, matrice, role
3. Un cilindru cu piston, surub-matrice, role, role-matrice plan panglică
4. Un cilindru cu piston, surub-melcat, role schimbătoare
Întrebarea 66.
Pentru ce proces este folosit procesul de amestecare a materialelor ?
1. Procesul de amestecare este utilizat pentru a crea un contact rău intre componentele solide precum şi
pentru a îmbunătăţi omogenitatea structurii produsului.
2. Procesul de amestecare este utilizat pentru a intensifica procesele de transfer de căldură şi a

îmbunătăţi omogenitatea produsului.
3. Procesul de amestecare este utilizat pentru a crea un contact bun intre componentele feroase, pentru
a intensifica procesele de transfer de căldură şi masă, precum şi pentru a îmbunătăţi omogenitatea
structurii produsului.
4. Procesul de amestecare este utilizat pentru a crea un contact bun intre componente granulate,
lichide, gazoase şi, pentru a intensifica procesele de transfer de căldură şi masă, precum şi pentru a
îmbunătăţi omogenitatea structurii produsului.
Întrebarea 67.
Metode de punere în aplicare a amestecului în mediu lichid ?
1. Amestecarea în mediu găzos poate fi efectuat cu ajutorul unor agitatori
2. Amestecarea în mediu lichid poate fi efectuat cu instrumente chirurgicale
3. Amestecarea în mediu lichid poate fi efectuat mecanic, fluxuri de lichide, pneumatice si ultrasunete.
Agitarea mecanică se efectuiază prin intermediul unor agitatori de modele diferite
4. Amestecarea în mediu lichid poate fi efectuat prin intermediul unor modele diferite
Întrebarea 68.
Clasificarea principalelor tipuri de amestecatoare pentru substanţele granulate ?
1. după caracterul de îndeplinire a procesului: periodice, după viteza de rotire: rapide
2. după caracterul de îndeplinire a procesului: periodice şi continue, după viteza de rotire: rapide şi lente
3. după caracterul de îndeplinire a procesului: continue, după viteza de rotire: lente
4. după caracterul de îndeplinire a procesului: periodice şi lente
Întrebarea 69.
Enumeraţi principalele tipuri de dozatoare?
1. Dozatoare pot fi: de volum
2. Dozatoare pot fi: de greutate
3. Dozatoare pot fi: de volum şi de greutate
4. Dozatoare pot fi: de volum şi de puterea consumată
Întrebarea 70.
Definiţi termenul de sistem eterogen?
1. Sistem eterogen - un sistem în care există interfaţa dintre componentele sistemului (cu o compoziţie
omogenă şi este bine cunoscut prin proprietăţile fizice ale fiecărei faze)
2. Sistem eterogen - un sistem în care există o compoziţie omogenă şi heterogenă
3. Sistem eterogen - un sistem în care există interfaţa dintre componentele sistemului chimic
4. Sistem eterogen - un sistem în care există interfaţa dintre componentele sistemului (cu o compoziţie
neomogenă şi este rău cunoscut prin proprietăţile fizice ale fiecărei faze)
Întrebarea 71.
Definiţi termenul de filtrare?
1. Filtrarea - este procesul de aplicare pe ambele părţi ale mediei poroase (element de filtru). Această
diferenţă de presiune este diferenţa motrică a procesului şi este creat de o pompă, coloana hidrostatica
de suspendare, care prevăd filtrarea
2. Filtrarea - este procesul de curgere hidrodinamică prin porii, definiţi de diferenţa de presiuni aplicate
pe ambele părţi ale mediei poroase (element de filtru). Această diferenţă de presiune este forţa motrice
a procesului şi este creat de o pompă centrifugală, de vid, coloana hidrostatica de suspendare, care
prevăd filtrarea
3. Filtrarea - este procesul de fierbere hidrodinamică prin pori.
4. Filtrarea - este procesul de curgere hidrostatică prin porii, definiţi de surplusul de presiuni aplicate pe
ambele părţi ale mediei poroase (element de filtru). Acest surplus de presiune este forţa motrice a
procesului şi este creat de o pompă centrifugală, de presiune, coloana hidrostatica de suspendare, care
prevăd filtrarea
Întrebarea 72.
Enumeraţi principale caracteristici ale elementelor de filtrare?
1. Principalele caracteristici ale elementelor de absorbţie sunt materialul de fabricaţie, structura,

dimensiunea porilor şi grosimea, suprafaţa de filtrare, etc Pentru filtrarea prealabilă se folosesc straturi
de nisip sau alte materiale granulate, un strat de azbest fibros, vată de sticlă sau de bumbac, fibre de
bumbac sau sintetice, site de plasă metalică, plăci poroase de cuarţ, argilă, sticla, granit, carbura de
siliciu, etc
2. Principalele caracteristici ale elementelor de lipire sunt materialul de fabricaţie, structura,
siliciu, etc
3. Principalele caracteristici ale elementelor de udare sunt materialul de fabricaţie, structura,

siliciu, etc
4. Principalele caracteristici ale elementelor de filtrare sunt materialul de fabricaţie, structura,

siliciu, etc
Întrebarea 73.
Care sunt principalele tipuri de filtre?
1. În conformitate cu principiul de lucru filtrele sunt: necesare pentru filtrare: filtre care funcţionează
sub presiunea presiunea formată de către substanţele solide
2. În conformitate cu principiul de lucru filtrele sunt: anuale şi discontinuie. După modalitatea de lucru
sub diferite presiuni necesare pentru filtrare: filtre care funcţionează sub presiunea atmosferică a
suspensiei divizate, filtre care lucrează sub presiunea formată de către filtru
3. În conformitate cu principiul de lucru filtrele sunt: sezoniere şi care funcţionează sub vid hidrostatic a
suspensiei divizate, filtre care lucrează sub presiunea divizate de către pompă
4. În conformitate cu principiul de lucru filtrele sunt: periodice şi continuie. După modalitatea de lucru
sub diferite presiuni necesare pentru filtrare: filtre care funcţionează sub presiunea hidrostatică a
suspensiei divizate, filtre de vid, filtre care lucrează sub presiunea formată de către pompă
Întrebarea 74.
Definiţi termenul de membrană?
1. Membrana este o barieră selectiv permeabilă între cele două volume de samă plastică, care nu
controleaza transferul de masă între aceste volume.
2. Membrana este o barieră între volume, la selectarea unui element care este un amestec de substanţe
uscate
3. Membrana este o barieră selectiv permeabilă între cele două substanţe uscate, care controleaza
transferul de masă între aceste substanţe uscate
4. Membrana este o barieră selectiv permeabilă între cele două volume, care controleaza transferul de
masă între aceste volume, la selectarea unui element care transportă un amestec de alţii.
Întrebarea 75.
Când se utilizează ultrafiltrarea?
1. Ultrafiltrare este folosită pentru uscarea macromoleculelor mari - de exemplu, proteine sau amidon
2. Ultrafiltrare este folosită pentru separarea macromoleculelor mari - de exemplu, proteine sau amidon
3. Ultrafiltrare este folosită pentru filtrarea macromoleculelor mari - de exemplu, proteine sau amidon
4. Ultrafiltrare este folosită pentru amestecarea macromoleculelor mari - de exemplu, proteine sau
amidon
Întrebarea 76.
Când se utilizează nanofiltrarea?
1. Nanofiltrarea păstrează substanţe cu o greutate moleculară de 1000 la 10000. Membrane de

nanofiltrare, precum şi membrane de ultrafiltrare se clasifică pe baza de separare a cantităţii moleculare
mici sau procentul de separare de clorură de sodiu (cum ar fi membrana de osmoza inversa).
Nanofiltrarea utilizează presiunea de până la 200 kPa
2. Nanofiltrarea amestecă substanţe cu o greutate moleculară de 200 la 500. Membrane de nanofiltrare,

precum şi membrane de ultrafiltrare se clasifică pe baza de separare a procesului de separare de clorură
de sodiu. Nanofiltrarea utilizează presiunea de până la 210 kPa
3. Nanofiltrarea păstrează substanţe cu o greutate moleculară de 100 la 1000. Membrane de

nanofiltrare, precum şi membrane de ultrafiltrare se clasifică pe baza de separare a greutăţii moleculare
mici sau procentul de separare de clorură de sodiu (cum ar fi membrana de osmoza inversa).
Nanofiltrarea utilizează presiunea de până la 2100 kPa
4. Nanofiltrarea prezintă substanţe cu o greutate moleculară de 10 la 20. Membrane de filtrare, precum

şi membrane de ultrafiltrare se clasifică pe baza de aspirare a greutăţii moleculare mici sau procentul de
separare de clorură (cum ar fi membrana de osmoza inversa). Nanofiltrarea utilizează presiunea de până
la 210 kPa
Întrebarea 77.
Ce tipuri de membrane se utilizează în osmoza inversă?
1. La osmoza inversă se folosesc memebrane pot separa chiar şi cele mai mici molecule a substanţei
solide.
2. La osmoza inversă se folosesc memebrane de cea mai mică densitate, care nu pot separa chiar şi cele
mai mici molecule a soluţiei dizolvate.
3. La osmoza inversă se folosesc memebrane de cea mai mare greutate, care pot separa chiar şi cele mai
mari molecule a soluţiei dizolvate.
4. La osmoza inversă se folosesc memebrane de cea mai mare densitate, care pot separa chiar şi cele
mai mici molecule a soluţiei dizolvate.
Întrebarea 78.
Cum acţioneză asupra calităţii produsului viteza de congelare?
1. Calitatea produsului este legată de pierderea în greutate a produsului şi calitatea produselor,

deoarece fiecare produs are propriile sale caracteristici
2. Calitatea produsului este legată de viteza de fierbere, deoarece aceasta afectează distribuţia de
cristale de gheata din produsul, dimensiunea de cristale de gheaţă şi, în consecinţă, pierderea în
greutate a produsului. Determinarea relaţiei dintre viteza de fierbere şi calitatea produselor este dificilă,
deoarece fiecare produs are propriile sale caracteristici
3. Calitatea produsului este legată de distanţa de congelare, deoarece aceasta afectează distribuţia de
greutate a produsului. Determinarea relaţiei dintre distanţa de congelare şi calitatea produselor este
dificilă, deoarece fiecare produs are propriile sale caracteristici
4. Calitatea produsului este legată de viteza de congelare, deoarece aceasta afectează distribuţia de
greutate a produsului. Determinarea relaţiei dintre viteza de congelare şi calitatea produselor este
dificilă, deoarece fiecare produs are propriile sale caracteristici
Întrebarea 79.
Tipuri de dispozitive de refrigerare?
1. Dispozitivele de refrigerare pot fi împărţite în două grupe: folosind aerul ca mediu de căldura imediat
percepută de produs; şi cele ce folosesc alţi agenţi de răcire
2. Dispozitivele de refrigerare pot fi împărţite în două grupe: folosind materia primă ca mediu de
căldura; şi cele ce folosesc alţi agenţi de fierbere
3. Dispozitivele de refrigerare pot fi împărţite în două grupe: folosind agentul de răcire ca mediu de
căldura imediat percepută de produs; şi cele ce folosesc alţi termeni
4. Dispozitivele de refrigerare pot fi împărţite în două grupe: folosind vaporii de apă ca mediu de căldura
imediat percepută de produs; şi cele ce folosesc alţi agenţi de încălzire
Întrebarea 80.
Obiectivul principal la deshidratarea alimentelor?

1. Obiectivul principal al deshidratării produselor alimentare este îngheţarea apei la un nivel care va
minimiza posibilitatea dezvoltării microorganizmelor, prelungirea termenului de valabilitate a
produsului.
2. Obiectivul principal al deshidratării produselor alimentare este posibilitatea dezvoltării

microorganizmelor în produs. În plus de micşorarea stabilităţii produsului, aceasta presupune, de
asemenea, o creştere semnificativă în greutate şi volum, reducând astfel costurile de ambalare,
transport şi depozitare a produselor alimentare
3. Obiectivul principal al deshidratării produselor alimentare este adăugarea apei la un nivel care va
produsului. În plus de creşterea stabilităţii produsului, aceasta presupune, de asemenea, o reducere
semnificativă în greutate şi volum, reducând astfel costurile de ambalare, transport şi depozitare a
produselor alimentare
4. Obiectivul principal al deshidratării produselor alimentare este eliminarea apei la un nivel care va
produsului. În plus de creşterea stabilităţii produsului, aceasta presupune, de asemenea, o reducere
semnificativă în greutate şi volum, reducând astfel costurile de ambalare, transport şi depozitare a
produselor alimentare
Întrebarea 81.
Care sunt principiile de clasificare a uscătoarelor?
1. Uscatoare sunt clasificate pe baza de alimentare cu energie electrică, tipul de agent de răcire, modul
de transport al produsului, natura şi modul de aprovizionare cu materii prime, modul şi durata de
produs în uscător
2. Uscatoare sunt clasificate pe baza de alimentare cu căldură, tipul de agent de uscare, modul de
transport al produsului, natura şi modul de aprovizionare cu materii prime, modul şi durata de produs în
uscător
3. Uscatoare sunt clasificate pe baza de alimentare cu substanţe toxic, tipul de agent toxic, modul de
transport al produsului, natura şi modul de aprovizionare cu materii prime, modul şi durata de produs în
uscător
4. Uscatoare sunt clasificate pe baza de alimentare cu abur, modul de transport al produsului, natura şi
modul de aprovizionare cu materii prime, modul şi durata de produs în uscător
Întrebarea 82.
Principalele tipuri de uscătoare?
1. Uscătoare sunt cuptoare cu jgheab, uscător de aer sau o acţiune instantanee, spray, îngheţarea, role
şi fluide pat uscător
2. Uscătoare sunt cuptoare cu jgheab, tunel, centura, tambur (rotativ), uscător de aer sau o acţiune
instantanee, spray, îngheţarea, role şi fluide pat uscător
3. Uscătoare sunt cuptoare cu jgheab, tunel, uscător de aer congelat toxic sau o acţiune instantanee,
spray, îngheţarea sau deygheţarea şi fluide pat uscător
4. Uscătoare sunt frigidere cu jgheab, tunel, centura, tambur (rotativ), uscător cu jed de apă sau o
acţiune instantanee, spray, îngheţarea, role şi fluide pat uscător
Întrebarea 83.
Cum influenţează procesul de uscare asupra calităţii produsului finit?

1. Unul dintre obiectivele de deshidratare este de a asigura calitatea de discompunere a produsului finit.
Pierderea de valoare nutritivă se datorează în principal efectului de vitamine şi proteine, de temperatură
şi umiditate. La uscare se modifică în mod substanţial proprietăţile organoleptice ale produsului, cum ar
fi textura, culoarea si gust. Modificările în structura afectează solubilitatea şi capacitatea de a
rehidratare
2. Unul dintre obiectivele de deshidratare este de a asigura cantitatea microbiologică. La udare se

modifică în mod substanţial proprietăţile organoleptice ale produsului, cum ar fi textura, culoarea si
gust. Modificările în structura afectează solubilitatea şi capacitatea de a rehidratare
3. Unul dintre obiectivele de hidratare este de a asigura calitatea microbiologică. Pierderea de valoare
nutritivă se datorează în principal efectului de vitamine şi proteine, de temperatură şi umiditate. La
uscare nu se modifică în mod proprietăţile produsului, cum ar fi textura, culoarea si gust. Modificările în
structura infecteayă solubilitatea şi capacitatea de a rehidratare
4. Unul dintre obiectivele de deshidratare este de a asigura calitatea microbiologică. Pierderea de

valoare nutritivă se datorează în principal efectului de vitamine şi proteine, de temperatură şi umiditate.
La uscare se modifică în mod substanţial proprietăţile organoleptice ale produsului, cum ar fi textura,
culoarea si gust. Modificările în structura afectează solubilitatea şi capacitatea de a rehidratare
Întrebarea 84.
Ce informaţii este necesară pentru a elabora un agregat de uscare?
1. Pentru elaborarea unui agregat de uscare cel mai important sunt informaţiile ce oferă cinetica de
uscare şi ecuaţia vitezei uscare.Ultima este o parte integrantă a echilibrului de masă şi energia
consumată în uscătoare de modelare simulare
2. Pentru elaborarea unui agregat de uscare cel mai important sunt informaţiile ce oferă cinetica de
udare şi ecuaţia vitezei de udare.Ultima este o parte integrantă a echilibrului de masă şi energia
consumată în uscătoare de modelare simulare
3. Pentru elaborarea unui agregat de uscare cel mai important sunt informaţiile ce oferă consumul de
materii prime şi consum de apă.Ultima este o parte integrantă a echilibrului de masă şi energia
consumată în uscătoare
4. Pentru elaborarea unui agregat de uscare cel mai important sunt informaţiile ce oferă un echilibru de
masă
Întrebarea 85.
Mecanisme de transfer de masă şi de transfer de căldură în timpul uscării?
1. În timpul procesului de uscare se petrec două procese de transfer simultan: 1) transferul de căldură
de la mediu la suprafaţa produsului uscat, combinat cu o conductivitate termică în produsul în sine, şi
2)transfer de masă din interiorul produsului la suprafata, urmată de cedarea a apei în mediul
înconjurător
2. În timpul procesului de uscare se petrec două procese de transfer simultan: 1) transferul de căldură
de la suprafaţa produsului umed, combinat cu o conductivitate termică în produsul în sine, şi 2)transfer
de masă urmată de luarea apei din mediul înconjurător
3. În timpul procesului de uscare se petrec două procese de transfer simultan: 1) transferul de energie
de la mediu la suprafaţa produsului uscat, şi 2)transfer de greutate din interiorul mecanismului, urmată
în mediul înconjurător
4. În timpul procesului de uscare se petrec două procese de transfer simultan: 1) transferul de apă de la
mediu la suprafaţa produsului uscat, combinat cu o conductivitate termică în produsul în sine, şi
2)transfer de masă din exteriorul produsului la suprafata
Întrebarea 86.
Cum se efectuiază transferul de energie asupra materialului uscat?
1. Transferul de energie asupra materialului uscat se efectuiază prin conducţie (conductivitate) şi prin
fierbere
2. Transferul de energie asupra materialului uscat se efectuiază prin tratament termic
3. Transferul de energie asupra materialului uscat se efectuiază prin absorbţie, şi conducţie

(conductivitate)
4. Transferul de energie asupra materialului uscat se efectuiază prin convecţie, şi conducţie

(conductivitate)
Întrebarea 87.
Factorii care determină gradul necesar de tratament termic al produselor?
1. Tipul şi rezistenţa termică a microorganismelor prezente în produs, condiţiile de tratament termic,

proprietăţile termofizice ale acestui produs, precum şi forma şi dimensiunea ambalajului,
2. Tipul şi sporii sau enzime ale produsului, condiţiile de tratament termic, proprietăţile termofizice ale
acestui produs, , condiţiile de păstrare ale produsului, după tehnologia de procesare adecvate
3. Tipul şi prezenţa microorganismelor în produs, proprietăţile termofizice ale acestui produs, precum şi
forma şi dimensiunea ambalajului, condiţiile de păstrare ale produsului, după tehnologia de procesare
adecvate
4. Tipul şi rezistenţa termică a microorganismelor prezente în produs, sporii sau enzime ale produsului,
condiţiile de tratament termic, proprietăţile termofizice ale acestui produs, precum şi forma şi
dimensiunea ambalajului, condiţiile de păstrare ale produsului, după tehnologia de procesare adecvate
Întrebarea 88.
La ce nivel al pH-ului agentul patogen anaerob C. Toxina botulinică nu produce botulismul?
1. Se crede că gradul de aciditate mai jos 4,5 C. botulinum nu creşte sau nu produce toxina şi, prin
urmare, pH 4,5 luată ca o "linie de demarcaţie" între produsele care aparţin grupului de aciditate medie
şi scăzută. În consecinţă, prelucrarea produselor cu aciditatea medie (pH <4.5), nu prezintă griji privind
C. Botulinică
C. Botulinică
C. Botulinică
C. Botulinică
Întrebarea 89.
Cum se determină viteza de distrugere a microorganismelor?
1. Viteza de distrugere a microorganismelor este de obicei definită în termeni de "valoarea D” (timp de

reducere zecimală, timp pentru a reduce numărul de zece ori), care este timpul de expunere în minute,
la o temperatură dată la care populaţia de organisme care au supravieţuit se reduce de 10 ori
2. Viteza de distrugere a microorganismelor este de obicei definită în termeni de "valoarea D” (timp de

reducere zecimală, timp pentru a reduce numărul de zece ori), care este timpul de expunere în minute,
la o temperatură dată la care populaţia de organisme care au supravieţuit se reduce de 1000 ori
3. Viteza de distrugere a microorganismelor este de obicei definită în termeni, care este timpul de
expunere în minute, la o temperatură dată la care populaţia de organisme care au supravieţuit se
reduce de 50 ori
4. Viteza de distrugere a microorganismelor este de obicei definită în termeni de timpul de expunere în

minute, la o temperatură dată la care populaţia de organisme care au supravieţuit se reduce de 100 ori
Întrebarea 90.
Mecanismele de bază ale transferului de căldură către produsele tratate termic?
1. Există trei mecanisme posibile de transfer de căldură: a) datorită cantităţii de frig, b) prin convecţie
sau c) ocazional (care este o combinaţie coerentă de conductie si convectie sau convectie si cald)
2. Există un mecanis posibil de transfer de căldură: a) datorită conductivităţii de căldură.

3. Există trei mecanisme posibile de transfer de căldură: a) datorită conductivităţii de căldură, b) prin
convecţie sau c) temporar (care este o combinaţie coerentă de conductie si convectie sau convectie si
cald)
4. Există două mecanisme posibile de transfer de căldură: a) datorită conductivităţii de căldură, sau c)
temporar (care este o combinaţie coerentă de conductie si convectie sau convectie si cald)
Întrebarea 91.
Ce reprezintă în sine procesul de evaporare?
1. Evaporarea - procesul de separare a lichidului volatil de substanţele solide nevolatile. Evaporarea are
scopul să obţină un produs concentrat care conţine o soluţie de cantitatea necesară de substanţă
uscată, sau îndepărtarea contaminanţilor din apele uzate industriale
2. Evaporarea - procesul de uscare a lichidului. Evaporarea are scopul să obţină un produs concentrat
care conţine o cantitatea necesară de substanţă lichidă, sau îndepărtarea contaminanţilor din apele
uzate industriale
3. Evaporarea - procesul de filtrare a lichidului volatil de substanţele solide. Evaporarea are scopul să
obţină un produs diluat care conţine o soluţie de cantitatea necesară de substanţă uscată, sau
îndepărtarea contaminanţilor din apele uzate industriale
4. Evaporarea - procesul de separare a lichidului volatil care are scopul să obţină un produs diluat
Întrebarea 92.
Ce este un vaporizator?
1. Evaporator (vaporizator) - un dispozitiv în care lichidul iniţial posedă o viscozitate mărită (concentrat)
2. Evaporator (vaporizator) - un dispozitiv în care lichidul iniţial cu o substanţă umedă mărită se evaporă
pentru a fabrica un produs cu o viscozitate mică
3. Evaporator (vaporizator) - un dispozitiv în care lichidul iniţial cu o substanţă uscată scăzută se evaporă
pentru a fabrica un produs cu o viscozitate mărită (concentrat)
4. Evaporator (vaporizator) - un dispozitiv în care lichidul iniţial cu o substanţă uscată se condensează

pentru a fabrica un produs cu o viscozitate mărită (concentrat)
Întrebarea 93.
Conţinutul proceselor principale şi auxiliare ale operaţiunilor de prelucrare a materiei prime agricole?
1. Procese principale includ: proprietăţi în schimbarea formei sau marimii obiectelor prelucrate. Procese
auxiliare includ: asigurarea şi respectarea de bază (de exemplu, transport, instalare) a schemelor de
obiecte prelucrate
2. Procese principale includ: proprietăţi în formei obiectelor prelucrate. Procese auxiliare includ:
respectarea de bază (de exemplu, transport, instalare) a schemelor de obiecte prelucrate
3. Procese principale includ: proprietăţi în schimbarea obiectelor prelucrate. Procese auxiliare includ:
schemele de obiecte prelucrate
4. Procese principale includ: proprietăţi în schimbarea marimii obiectelor prelucrate. Procese auxiliare
includ: asigurarea schemelor de obiecte prelucrate
Întrebarea 94.
De ce depind indicatorii de performanţă ale echipamentelor de procesare?
1. Productivitate, eficienţă, fiabilitate, eficienţa consumului de combustibil şi alţi indicatori de

echipamente de procesare depinde nu numai de modul de interacţiune tehnologic cu mediul de lucru,
dar, de asemenea, cu privire la modul raţional de proiectare a echipamentelor şi cât de bine se face.
2. Productivitate, eficienţă, care depind nu numai de modul de interacţiune tehnologic cu mediul de

lucru, dar, de asemenea, cu privire la modul raţional de proiectare a echipamentelor şi cât de bine se
face.
3. Productivitate, eficienţa consumului de combustibil şi alţi indicatori de echipamente de procesare

depinde nu numai de modul de interacţiune tehnologic cu mediul de lucru, dar, de asemenea, cu privire
la modul raţional de proiectare a echipamentelor
4. Productivitate, cu privire la modul raţional de proiectare a echipamentelor
Întrebarea 95.
Pe ce principiu se bazează calculul de echilibrul material?
1. Calculul echilibrului de material şi de energie sunt definite print-un sistem specific, care poate fi
descrisă printr-o linie de producţie completă, o unitate într-o linie sau o parte a instalaţiei. Indiferent de
acest lucru, sistemul este definit de limitele stabilite prin construirea unei bloc-schemă a acestui proces
2. Calculul echilibrului de energie este definit de limitele stabilite prin construirea unei bloc-schemă a
altui proces
3. Calculul echilibrului de material şi de energie sunt definite print- o unitate într-o linie sau o parte a
instalaţiei. Indiferent de acest lucru, sistemul este definit de limitele stabilite a acestui proces
4. Calculul echilibrului de material şi de energie sunt definite print-un sistem provizoriu, care poate fi
descris printr-o linie, sau o parte a instalaţiei. Indiferent de acest lucru, sistemul bloc-schemă a acestui
produs
Întrebarea 96.
Care este ecuaţia de echilibru termic şi să explicaţi esenţa ei?
1. Ecuaţia de echilibru termic poate fi scris ca:
undе Qik –cantitatea de căldură introdusă în sistem;
Qek –cantitatea de căldură disponibilă în sistem;
Qiek –cantitatea de căldură cedată din sistem;
Qrk –cantitatea de căldură rămasă în sistem;
Qrck –cantitatea de căldură eliberată în timpul unei reacţii chimice;
Qpk –cantitatea de căldură irosită

undе Qik –cantitatea de căldură introdusă în sistem;
Qpk –cantitatea de căldură disponibilă în sistem;
Qrk –cantitatea de căldură rămasă în sistem;
Qek –cantitatea de căldură irosită
undе Qek –cantitatea de căldură introdusă în sistem;
Qik –cantitatea de căldură disponibilă în sistem;
Qpk –cantitatea de căldură rămasă în sistem;

Qrk –cantitatea de căldură irosită
undе Qrk –cantitatea de căldură introdusă în sistem;
Qek –cantitatea de căldură disponibilă în sistem;
Qik –cantitatea de căldură rămasă în sistem;
Qpk –cantitatea de căldură eliberată în timpul unei reacţii chimice;
Qrck –cantitatea de căldură irosită
Întrebarea 97.
De ce depinde compoziţia şi proprietăţile carnei?
1. Compoziţia şi proprietăţile carnei şi alte produse de animale sacrificate depinde de condiţiile de

creştere şi de hrănire, precum şi modificările care au loc în ţesuturi sub influenţa microorganismelor,
oxigen, aer, şi alţi factori
2. Compoziţia şi proprietăţile carnei şi alte produse de animale sacrificate depinde de specie, rasă, sex,
vârstă, condiţiile de creştere şi de hrănire, precum şi modificările care au loc în ţesuturi sub influenţa de
enzime, microorganisme, oxigen, aer, şi alţi factori
3. Compoziţia şi proprietăţile carnei şi alte produse de animale sacrificate depinde de vârstă, condiţiile
de creştere şi de hrănire, precum şi modificările care au loc în ţesuturi sub influenţa de enzime,
microorganisme, oxigen, aer, şi alţi factori
4. Compoziţia şi proprietăţile carnei şi alte produse de animale sacrificate depinde de specie, rasă,
precum şi modificările care au loc în ţesuturi sub influenţa de enzime, microorganisme, oxigen, aer, şi
alţi factori
Întrebarea 98.
Care este raportul dintre diferite ţesuturi în carne?
1. Raportul cantitativ a diferitor ţesuturi din carne este de aproximativ: carne musculară-50 ... 70%
grăsime-3 ... 20%, oase 15 ... 22%, ţesut conjunctiv-9 ... 14%
Întrebarea 99.
De ce depinde valoarea nutritivă a cărnii?
1. Valoarea nutritivă a cărnii depinde de proporţia de umiditate, proteine, conţinutul de oase, de

aminoacizi esenţiali, acizi graşi, vitamine grupei B. Caracterizînd valoarea nutritivă a cărnii ca sursă de
proteine, definirea calităţii pentru valoarea ei are conţinutul de ţesut muscular. Cea mai mare valoare
nutritivă o au muschii, cea mai mică valoare - ţesut conjunctiv
2. Valoarea nutritivă a cărnii depinde de proporţia de umiditate, proteine, conţinutul de gaze toxice, de
aminoacizi esenţiali, acizi graşi, vitamine grupei B, şi caracteristicile organoleptice. Caracterizînd
valoarea nutritivă a cărnii ca sursă de proteine, definirea calităţii pentru valoarea ei are conţinutul de
ţesut muscular. Cea mai mică valoare nutritivă o au muschii, cea mai mare valoare - ţesut conjunctiv
3. Valoarea nutritivă a cărnii depinde de acizi graşi, vitamine grupei B, şi caracteristicile organoleptice.
Caracterizînd valoarea nutritivă a cărnii ca sursă de proteine, definirea calităţii pentru valoarea ei are
conţinutul de ţesut muscular. Cea mai mică valoare nutritivă o au muschii, cea mai mare valoare - ţesut
conjunctiv
4. Valoarea nutritivă a cărnii depinde de proporţia de umiditate, proteine, conţinutul de grăsimi, de

aminoacizi esenţiali, acizi graşi, vitamine grupei B, şi caracteristicile organoleptice. Caracterizînd
valoarea nutritivă a cărnii ca sursă de proteine, definirea calităţii pentru valoarea ei are conţinutul de
ţesut muscular. Cea mai mare valoare nutritivă o au muschii, cea mai mică valoare - ţesut conjunctiv
Întrebarea 100.
Ce instrument este folosit pentru a sacrifica şi colectarea de sânge?
1. Pentru sacrificare este folosit cuţitul cu lungimea lamei de 15 ... 17 cm şi lăţimea de2,5 cm pentru
porci, şi pentru bovine, în scopul colectării de sânge - un cuţit special 51 cm lungime, cu un orificiu oval
în lama
2. Pentru sacrificare este folosit cuţitul cu lungimea lamei de 100 ... 120 cm şi lăţimea de 8 cm pentru
în lama
3. Pentru sacrificare este folosită cuţitul cu lungimea lamei de 150 ... 170 cm şi lăţimea de 25 cm pentru
în lama
4. Pentru sacrificare este folosit cuţitul cu lungimea lamei de 50 ... 90 cm şi lăţimea de 15 cm pentru
porci, şi pentru bovine, în scopul colectării de sânge - un cuţit special 51 cm lungime, cu un orificiu pătrat
pe lamă
Întrebarea 101.
Cerinţe şi instrumente pentru tăierea şi curăţirea carcaselor animalelor?
1. Carcasele de bovine şi porcine sunt împărţite în nouă jumătăţi, tăierea se face cu cositori electrice sau
pneumatice de-a lungul coloanei vertebrale la o parte de linia oaselor, pentru a nu deteriora maduva
spinarii. Curăţirea uscată - îndepărtarea măduvei spinării, rinichilor, cozii, resturile de diafragmă,
grăsimea internă, zone traumatizate şi a impurităţilor mecanice
2. Carcasele de bovine şi porcine sunt împărţite în două jumătăţi, tăierea se face cu ferăstraie electrice
sau pneumatice de-a lungul coloanei vertebrale la o parte de linia oaselor, pentru a nu deteriora
maduva spinarii. Curăţirea uscată - îndepărtarea măduvei spinării, rinichilor, cozii, resturile de
diafragmă, grăsimea internă, zone traumatizate şi a impurităţilor mecanice
3. Carcasele de bovine şi porcine sunt împărţite în cinci jumătăţi, tăierea se face cu coase electrice sau
4. Carcasele de bovine şi porcine sunt împărţite în zece jumătăţi, tăierea se face cu ciocane electrice sau
Întrebarea 102.
Esenţa procesului de maturare şi autoliză a cărnii?
1. După nașterea animalului, compoziţia şi proprietăţile tesuturilor se schimbă. Direcţia generală de

schimbare poate fi caracterizată ca prăbuşirea sistemelor biologice care formează materialul. Incepe
procesul de auto-dezintegrare sau autoliza de ţesuturi.Rolul principal în dezvoltarea de autoliza aparţine
enzimei care descompune proteinele, glucide, lipide, acizi nucleici în substanţe mai simple
2. După înmulțirea animalului, compoziţia şi proprietăţile tesuturilor se schimbă. Direcţia generală de

schimbare poate fi caracterizată ca imulțirea sistemelor biologice care formează materialul.Cauza
acestui colaps - tulburarea metabolismului în ţesuturi, ducând la încetarea furnizării de oxigen şi oprirea
producerii de energie, precum şi activităţile non-ţesute enzima devine distructivă. Rolul principal în
dezvoltarea de autoliza aparţine enzimei care descompune proteinele, glucide, lipide, acizi nucleici în
substanţe mai simple
3. După încetarea vieţii animalului, compoziţia şi proprietăţile tesuturilor moarte se schimbă. Direcţia
generală de schimbare poate fi caracterizată ca prăbuşirea sistemelor biologice care formează
materialul.Cauza acestui colaps - tulburarea metabolismului în ţesuturi, ducând la încetarea furnizării de
oxigen şi oprirea producerii de energie, precum şi activităţile non-ţesute enzima devine distructivă.
Incepe procesul de auto-dezintegrare sau autoliza de ţesuturi.Rolul principal în dezvoltarea de autoliza
aparţine enzimei care descompune proteinele, glucide, lipide, acizi nucleici în substanţe mai simple
4. După încetarea arderea animalului, compoziţia şi proprietăţile tesuturilor moarte se schimbă. Direcţia
generală de schimbare poate fi caracterizată ca prăbuşirea sistemelor biologice care formează
materialul.Cauza acestui colaps - tulburarea metabolismului în ţesuturi, ducând la încetarea furnizării de
oxigen şi oprirea producerii de energie, precum şi activităţile non-ţesute enzima devine distructivă.
Incepe procesul de auto-dezintegrare sau autoliza de ţesuturi.Rolul principal în dezvoltarea de autoliza
aparţine enzimei care descompune proteinele, glucide, lipide, acizi nucleici în substanţe mai simple
Întrebarea 103.
Esenţa procesului de răcire a produsului?
1. Răcirea produsului - este aburirea produsului până la limita inferioară a zonei biocinetice, în care apa
este într-o formă accesibilă pentru microorganismele în faza lichidă
2. Răcirea produsului - este scăderea temperaturii până la limita inferioară a zonei biologce, în care
gheața este într-o formă accesibilă pentru microorganismele în faza lichidă
3. Răcirea produsului - este scăderea temperaturii până la limita inferioară a zonei biocinetice, în care
apa este într-o formă accesibilă pentru microorganismele în faza lichidă
4. Răcirea produsului - este creșterea temperaturii până la limita inferioară a zonei biocinetice, în care
apa este într-o formă accesibilă pentru microorganismele în faza lichidă
Întrebarea 104.
Alege-ţi sistemele cu un debit de aer transversal în depozitare la rece w7 ?
1. а; d
2. b; g
3. d; e
4. c; f
Întrebarea 105.
Cum de a îmbunătăţi eficienţa depozitării cărnii în cameri frigorifice?
1. Pentru a mări depozitarea extinsă a cărnii şi a îmbunătăţi condiţiile de transport şi a micşora viteza de
uscare se aplică o metodă în care stratul de suprafaţă la o adâncime de 1 cm, este răcit la 25 ° C,
temperatura aerului +20 ... 35 ° C, iar viteza aerului 20 ... 30 m / s.. Timpul de prelucrare este de 26 ... 38
oră
temperatura aerului -20 ... 35 ° C, iar viteza aerului 5 ... 10 m / s.. Timpul de prelucrare este de 26 ... 38
oră
temperatura aerului -20 ... 35 ° C, iar viteza aerului 1 ... 2 m / s.. Timpul de prelucrare este de 6 ... 18 oră
temperatura aerului +20 ... 35 ° C, iar viteza aerului 10 ... 20 m / s.. Timpul de prelucrare este de 16 ... 28
oră
Întrebarea 106.
Operaţiunile efectuate în linia de producţie pentru sacrificarea şi prelucrarea cărnii de păsări?
1. Procesul tehnologic de prelucrare a cărnii de păsări include următoarele operaţiuni: livraresângerare
şi, îndepărtarea penelor, despicarea în carcase, răcire, sortare, etichetare, ambalarea carcaselor
2. Procesul tehnologic de prelucrare a cărnii de păsări include următoarele operaţiuni: livrare, sacrificare
şi asomare, sângerare şi, îndepărtarea penelor, etichetare, ambalarea carcaselor
şi asomare, despicarea în carcase, răcire, sortare, etichetare, ambalarea carcaselor
şi asomare, sângerare şi, îndepărtarea penelor, despicarea în carcase, răcire, sortare, etichetare,
ambalarea carcaselor
Întrebarea 107.
Principiul de eliminare a penelor la curăţarea carcaselor de pasăre?
1. Eliminarea penelor se produce după expunerea la aburi sau apă fierbinte, cu ajutorul maşinelor cu
bile sau maşini de disc cu injectarea simultană a apei la temperatura de 20 ... 25 ° C.
4. Eliminarea penelor se produce după expunerea la apă rece, cu ajutorul maşinelor cu bile sau maşini
de disc cu injectarea simultană a apei la temperatura de 4 ... 5 ° C.
Întrebarea 108.
Tipuri de membrane pentru produsele de salam?
1. Se utilizează membrane artificiale de o anumită formă. Cele artificiale: din hârtie, coajă comestibilă şi
materiale sintetice polimerice. Comparativ cu membrane naturale cele artificiale oferă mai multe
avantaje - diametru şi grosimi constante, lipsa de cerinţelor de pretratare
2. Se utilizează membrane naturale sau artificiale de o anumită formă. Cele artificiale: din celuloză,
proteine, hârtie, coajă comestibilă şi materiale sintetice polimerice. Comparativ cu membrane naturale
cele artificiale oferă mai multe avantaje - diametru şi grosimi constante, stabilitate la păstrare, lipsa de
cerinţelor de pretratare
3. Se utilizează membrane cauciuc de o anumită formă. Ele sunt din celuloză, proteine, şi materiale
sintetice polimerice. Comparativ cu membrane naturale cele din cauciuc oferă mai multe avantaje -
diametru şi grosimi constante, stabilitate la păstrare, lipsa de cerinţelor de pretratare
4. Se utilizează membrane naturale de o anumită formă. Cele artificiale: din celuloză, proteine, hârtie,
coajă comestibilă şi materiale sintetice polimerice. Comparativ cu membrane naturale cele artificiale
oferă mai multe avantaje - stabilitate la păstrare, lipsa de cerinţelor de pretratare
Întrebarea 109.
Esenţa procesului de extrudare şi umplere a salamurilor?
1. Umplerea membranelor cu farş numit extrudare si se efectuează pe diverse tipuri de alveole.

Umplerea membranelor cu carne tocată se face prin punerea pe ţeavă a membranelor. Diametrul ţevei
de ieşire este aproximativ egal cu diametrul membranei şi poate varia între 100-200 mm.
2. Umplerea membranelor cu farş numit extrudare si se efectuează pe diverse tipuri de agregate.
Umplerea membranelor cu carne tocată se face prin punerea pe masă a membranelor. Diametrul este
aproximativ egal cu diametrul membranei şi poate varia între 96-300 mm.
3. Umplerea membranelor cu farş numit extrudare si se efectuează pe diverse tipuri de şpriţuri.

4. Umplerea membranelor cu farş numit extrudare si se efectuează pe diverse tipuri de şpriţuri.

Întrebarea 110.
Din şpriţele de umplere a membranelor de mezeluri prezentate în figură în care caz umplerea se
efectuează cu ajutorul paletelor ?
1. а
2. b
3. d
4. c
Întrebarea 111.
Care este densitatea de ambalare a salamurilor fierte si afumate?

1. Cea mai mică densitatea de umplutură este la salamurile amestecate, iar cea mai mare –o au cele
turnate şi variază în intervalul 0.5-1.3 MPa. După şpriţarea mezelurilor extrudare se formează în bucăţi,
cu ajutorull legăturilor cu sfori sau sîrmă de masă plastică
2. Cea mai mică densitatea de umplutură este la salamurile fierte, iar cea mai mare –o au cele afumate şi
variază în intervalul 0.5-1.3 MPa. După şpriţarea mezelurilor extrudare se formează în bucăţi, cu
ajutorull legăturilor cu sfori sau sîrmă de aluminiu
3. Cea mai mică densitatea de umplutură este la salamurile afumate, iar cea mai mare –o au cele fierte şi
ajutorull legăturilor cu sfori sau sîrmă de fontă
4. Cea mai mică densitatea de umplutură este la salamurile crude, iar cea mai mare –o au cele murate şi
ajutorull legăturilor cu sfori sau sîrmă de oțel oxidabil
Întrebarea 112.
În ce constă operaţiile afumatului?
1. Procesul de afumat cuprinde următoarele etape: obţinerea fumului şi pregătirea lui pentru
prepararea amestecurilor, tratarea produselor în camera de fum, prelucrarea produselor de la sfârşitul
de afumat. În funcţie de temperatura din camera de afumat se distinge afumarea fierbinte şi rece
prepararea amestecurilor, pregătirea produselor pentru afumat, tratarea produselor în camera de fum,
prelucrarea produselor de la sfârşitul de afumat. În funcţie de temperatura din camera de afumat se
distinge afumarea fierbinte şi rece
3. Procesul de afumat cuprinde următoarele etape: pregătirea produselor pentru afumat, tratarea
produselor în camera de fum, prelucrarea produselor de la sfârşitul de afumat. În funcţie de
temperatura din camera de afumat se distinge afumarea fierbinte şi rece
prepararea amestecurilor, pregătirea produselor pentru afumat În funcţie de temperatura din camera
de afumat se distinge afumarea fierbinte şi rece
Întrebarea 113.
Care este intervalul de temperatură pentru afumarea salamurilor afumati?
1. 30…60 оС
2. 35...50 оС
3. 40…80 оС
4. 20…60 оС
Întrebarea 114.
Care este tratamentul termic – de prăjire a produselor de salamuri fierte?
1. Temperatura T - 200 ° C; Umiditatea j - 10 ... 20%, timp t, min - până la o temperatură de 250 ° C la
centrul salamului
centrul salamului
centrul salamului
centrul salamului
Întrebarea 115.
Care modalităţi de obţinere a fumului de afumat permit de a produce mai mult fum de înaltă calitate?
1. Mocnitură naturală a rumeguşului descompuns, aşezarea rumeguşului pe o suprafaţă umedă,

obtinerea de fum prin frecare
2. Mocnitură naturală a rumeguşului compuns, aşezarea rumeguşului pe o suprafaţă încălzită, obtinerea

de fum prin alunecare
3. Mocnitură naturală a rumeguşului descompuns, obtinerea de fum prin frecare
4. Mocnitură naturală a rumeguşului descompuns, aşezarea rumeguşului pe o suprafaţă încălzită,

obtinerea de fum prin frecare
Întrebarea 116.
Care substanţe de afumat influenţează gustul şi aroma produsului?
1. Fenoli, compusi carbonilici, alcooli,
2. Fenoli, compusi carbonilici, alcooli, esteri şi acizi
3. Fenoli, compusi carbonilici, esteri şi acizi
4. Fenoli, alcooli, esteri şi acizi
Întrebarea 117.
Din ce cauză se asigură efectul bactericid la expunerea substanţelor de afumat asupra produsului?
1. Este rezultatul efectului combinat de fum la temperaturi ridicate, componente de deshidratare,

activităţi antiseptice componentelor de afumat a fumului (formaldehidă) şi durata de afumat
2. Este rezultatul sunt activităţi septice componentelor de afumat a fumului (formaldehidă) şi durata de
afumat
3. Este rezultatul efectului combinat de abur la temperaturi ridicate, componente de deshidratare,

activităţi septice componentelor de afumat a fumului (formaldehidă)
4. Este rezultatul efectului combinat de apă la temperaturi ridicate, componente de deshidratare,

activităţi septice componentelor de afumat a fumului (formaldehidă) şi durata de afumat
Întrebarea 118.
Principalele avantaje ale camerelor automate pentru tratamentul termic al produselor din carne?
1. Camere termice universale computerizate includ sisteme avansate de fum şi abur, sisteme de înaltă
eficienţă de circulaţia al amestecului de lucru, sisteme cu microprocesor de control şi de gestionare a
proceselor şi parametrilor de prelucrare. Avantajele acestui tip de echipament termic este utilizarea
unui set mare de programe standard, cu posibilitatea de a schimba anumiţi parametri de prelucrare în
cadrul sistemului de control cu microprocesor, care elimină influenţa factorului uman pe rezultatul final
al prelucrării, respectarea standardele de siguranţă şi de mediu, abilitatea de a folosi diferite tipuri de
surse de energie, utilizarea extrem de eficienta a energiei şi materiale consumabile
2. Camere termice universale computerizate includ sisteme cu microprocesor de control şi de gestionare

a proceselor şi parametrilor de prelucrare. Avantajele acestui tip de echipament termic este influenţa
factorului uman pe rezultatul final al prelucrării, respectarea standardele de siguranţă şi de mediu,
abilitatea de a folosi diferite tipuri de surse de energie, utilizarea extrem de eficienta a energiei şi
materiale consumabile
3. Camere termice universale computerizate includ sisteme de înaltă eficienţă de circulaţia al

amestecului de lucru, sisteme cu microprocesor de control. Dezavantajele acestui tip de echipament
termic este utilizarea unui set mare de programe standard, cu posibilitatea de a schimba anumiţi
parametri de prelucrare în cadrul sistemului de control cu microprocesor, care elimină influenţa
factorului uman pe rezultatul final al prelucrării, respectarea standardele de siguranţă şi de mediu,
abilitatea de a folosi diferite tipuri de surse de energie, utilizarea extrem de eficienta a energiei şi
materiale consumabile
4. Camere termice universale computerizate includ sisteme avansate de vacum şi abur, sisteme de mică
eficienţă de circulaţia amestecului de lucru, sisteme cu procesor de control şi de gestionare a proceselor
şi parametrilor de prelucrare. Avantajele acestui tip de echipament termic este utilizarea unui set mic de
programe standard, cu posibilitatea de a schimba anumiţi parametri de prelucrare în cadrul sistemului
de control cu procesor, care nu elimină influenţa factorului uman pe rezultatul final al prelucrării,
respectarea standardele de siguranţă şi de mediu, abilitatea de a folosi diferite tipuri de surse de
energie, utilizarea extrem de eficienta a energiei şi materiale consumabile
Întrebarea 119.
Pentru ce în sistemul de prelucrare a produselor din carne se utilizează masina de tocat?

1. Pentru măcinarea de carne care este însoţit de triturare carne mai mult sau mai puţin pronunţată.
Nivelul de măcinare prin maşina de tocat este determinată de mărimea zăbrelelor şi numărul de
elemente de tăiere. Atunci când se şlefuieşte pe piese destul de mari (6 ... 25 mm) se utilizează 10 cuţite.
Pentru măcinarea mai fină (2 ... 3 mm), se folosesc patru cuţite
2. Pentru măcinarea prin grătar cu orificii de diferite dimensiuni, care este însoţit de triturare carne mai
mult sau mai puţin pronunţată. Nivelul de măcinare prin maşina de tocat este determinată de elemente
de tăiere. Atunci când se şlefuieşte pe piese destul de mari (6 ... 25 mm) se utilizează o sită şi un cuţit.
Pentru măcinarea mai fină (2 ... 3 mm), se folosesc în plus un cuţit suplimentar
3. Pentru măcinarea de carne prin tăiere cu cuţite şi împingerea prin grătar cu orificii de diferite
dimensiuni, care este însoţit de triturare carne mai mult sau mai puţin pronunţată. Nivelul de măcinare
prin maşina de tocat este determinată de mărimea zăbrelelor şi numărul de elemente de tăiere. Atunci
când se şlefuieşte pe piese destul de mari (6 ... 25 mm) se utilizează o sită şi un cuţit. Pentru măcinarea
mai fină (2 ... 3 mm), se folosesc două cuţite, două site, sau în plus un cuţit suplimentar
4. Pentru măcinarea este însoţit de triturare carne mai mult sau mai puţin pronunţată. Nivelul de
măcinare prin maşina de tocat este determinată de mărimea zăbrelelor şi numărul de elemente de
tăiere. Pentru măcinarea mai fină (2 ... 3 mm), se folosesc două cuţite, două site, sau în plus un cuţit
suplimentar
Întrebarea 120.
Pentru ce în sistemul mecanic de prelucrare a produselor din carne se utilizează frezele?
1. Pentru măcinarea fină a ingredientelor, mezeluri fierte şi de ficat, pâini din carne şi pateuri. În
producţia de produse din carne se prevede o structură uniformă de amestecare, grosime mare,
capacitatea de apă pe care o deţine
2. Pentru măcinarea fină a ingredientelor, umplutura în producţia de mezeluri, carnati, mezeluri fierte şi
de ficat, pâini din carne şi pateuri. În producţia de produse din carne se prevede o structură uniformă de
amestecare, grosime mare, vâscozitate, precum şi capacitatea de apă pe care o deţine
3. Pentru măcinarea fină a pâini din carne şi pateuri. În producţia de produse din carne se prevede o
structură uniformă de amestecare, grosime mare, vâscozitate
4. Pentru pâini din carne şi pateuri. În producţia de produse din carne se prevede o structură uniformă
de amestecare, precum şi capacitatea de apă pe care o deţine
Întrebarea 121.
Cum se poate evita încălzirea cărnii la cuttering?
1. Măcinarea cărnii congelate sau adăugarea de gheaţă
2. Măcinarea cărnii fierte sau adăugarea de apă
3. Măcinarea făinii congelate sau adăugarea de gheaţă
4. Măcinarea oaselor congelate sau adăugarea de gheaţă
Întrebarea 122.
Care sunt principalele sarcini care urmează să fie efectuate de către instalaţiile de prelucrare a cărnii?
1. Protejarea populaţiei de boli transmisibile. Prevenirea răspândirii bolilor infecţioase ale animalelor, în
cazul în care sau livrat animale sacrificate. Desfăşurarea măsurilor de precauţie împotriva contaminării
solului, deşeurile de animale sacrificare
2. Protejarea populaţiei de boli transmisibile la om prin carne, produse din carne şi produse tehnice din
animale pentru sacrificare. Prevenirea răspândirii bolilor infecţioase ale animalelor, în cazul în care sau
livrat animale bolnave la sacrificare. Desfăşurarea măsurilor de precauţie împotriva contaminării solului,
apei, aerului, deşeurile de animale sacrificare
3. Protejarea populaţiei de boli transmisibile la om prin deșeuri, produse din carne. Prevenirea
răspândirii bolilor infecţioase ale animalelor, în cazul în care sau livrat animale bolnave la sacrificare.
Desfăşurarea măsurilor de precauţie împotriva contaminării solului, apei, aerului
4. Protejarea populaţiei produse din carne şi produse tehnice din animale pentru sacrificare. Prevenirea
răspândirii bolilor la animale bolnave. Desfăşurarea măsurilor de precauţie împotriva contaminării
deşeurilor de animale sacrificare
Întrebarea 123.
Pentru ce se poate folosi mixer de carne?
1. Mixerul de carne este conceput pentru a amesteca carnea de vită pana la consistenţa dorită, cu toate
ingredientele prevăzute pentru formularea şi procesul tehnologic
2. Mixerul de carne este conceput pentru a fierberea carnea de vită pana la consistenţa dorită, cu toate
3. Mixerul de carne este conceput pentru a uscarea carnea de vită pana la consistenţa dorită, cu toate
4. Mixerul de carne este conceput pentru a înghețarea carnea de vită pana la consistenţa dorită, cu
toate ingredientele prevăzute pentru formularea şi procesul tehnologic
Întrebarea 124.
Pentru ce se poate utiliza aparatul pentru masaj de carne?
1. Aparatul este conceput pentru înghețarea cărnii sărate fără oase prin vid 0.03 MPa, în producţia de
şuncă în înveliş
2. Aparatul este conceput pentru uscarea cărnii sărate fără oase prin vid 0.03 MPa, în producţia de
3. Aparatul este conceput pentru masarea cărnii sărate fără oase prin vid 0.03 MPa, în producţia de
4. Aparatul este conceput pentru masarea cărnii dulci cu oase prin vid 0.03 MPa, în producţia de şuncă
în înveliş
Întrebarea 125.
Enumeraţi secţiile pentru sacrificarea şi prelucrarea cărnii ?
1. 1 - Departamentul de acceptare şi de odihnă a animalelor; 2 – camera de masacru; 3 - camera de

tăiere şi tăiere anterioară; 4 - camerele de curăţare a intestinelor; 5, 8 – coridorul; 7-cameră de
confiscare; 9,10 – frigidere; 11 -frigidere pentru măruntaiele; 12 - cameră de dezosare, mărunţire şi
omogenizare; 13- frigidere pentru semi-fabricate; 14-secţia de pregătire a intestinelor; 15.16-depozit de
material pentru legături, împachetării şi sărării; 17-antecameră afumătoare; 21-secţia de ambalare a
grăsimii; 22 -stocare de grăsime; 23-secţia de marinare şi sărare; 24-frigider de produse finite; 25-
depozit de produse finite; 26-depozit de materiale de ambalare; 27- eliberarea producţiei finite; 28-
oficiu; 29- laborator veterinar; 30- frigider de piese suspecte; 31- depozit de sare; 32-cameră de spălare
a lăzilor; 33-depozit de mijloace de curăţare.

tăiere şi tăiere anterioară; 4 - camerele de curăţare a intestinelor; 5, 8 – coridorul; 6 - depozit de
intestine; 7-cameră de confiscare; 12 - cameră de dezosare, mărunţire şi omogenizare; 13- frigidere
pentru semi-fabricate; 14-secţia de pregătire a intestinelor; 15.16-depozit de material pentru legături,
împachetării şi sărării; 17-antecameră afumătoare; 18- camere de afumat; 20-secţia pentru tratamentul
termic de grasime; 21-secţia de ambalare a grăsimii; 22 -stocare de grăsime; 23-secţia de marinare şi
sărare; 24-frigider de produse finite; 25- depozit de produse finite; 26-depozit de materiale de ambalare;
27- eliberarea producţiei finite; 28-oficiu; 29- laborator veterinar; 32-cameră de spălare a lăzilor; 33-
depozit de mijloace de curăţare.

intestine; 7-cameră de confiscare; 9,10 – frigidere; 11 -frigidere pentru măruntaiele; 12 - cameră de
dezosare, mărunţire şi omogenizare; 13- frigidere pentru semi-fabricate; 14-secţia de pregătire a
intestinelor; 17-antecameră afumătoare; 18- camere de afumat; 19-frigider pentru grăsime; 20-secţia
pentru tratamentul termic de grasime; 21-secţia de ambalare a grăsimii; 22 -stocare de grăsime; 23-
secţia de marinare şi sărare; 24-frigider de produse finite; 27- eliberarea producţiei finite; 28-oficiu; 29-
laborator veterinar; 30- frigider de piese suspecte; 31- depozit de sare; 32-cameră de spălare a lăzilor;
33-depozit de mijloace de curăţare.

intestine; 7-cameră de confiscare; 9,10 – frigidere; 11 -frigidere pentru măruntaiele; 12 - cameră de
dezosare, mărunţire şi omogenizare; 13- frigidere pentru semi-fabricate; 14-secţia de pregătire a
intestinelor; 15.16-depozit de material pentru legături, împachetării şi sărării; 17-antecameră
afumătoare; 18- camere de afumat; 19-frigider pentru grăsime; 20-secţia pentru tratamentul termic de
grasime; 21-secţia de ambalare a grăsimii; 22 -stocare de grăsime; 23-secţia de marinare şi sărare; 24-
frigider de produse finite; 25- depozit de produse finite; 26-depozit de materiale de ambalare; 27-
eliberarea producţiei finite; 28-oficiu; 29- laborator veterinar; 30- frigider de piese suspecte; 31- depozit
de sare; 32-cameră de spălare a lăzilor; 33-depozit de mijloace de curăţare.
Întrebarea 126.
Cum se determină numărul total de produse finite a secţiei de mezeluri?
1. Numărul total de produse finite se calculează cu ajutorul formulei
unde: В -numărul total de materii prime de bază pentru anumit produs, necesar într-un schimb, kg; А
-numărul de produse finite produse într-un schimb, kg; z-producţia de produse finite la masa de materie
primă, %
unde: А-numărul total de materii prime de bază pentru anumit produs, necesar într-un schimb, kg; В-
numărul de produse finite produse într-un schimb, kg; z-producţia de produse finite la masa de materie
primă, %
unde: А-numărul total de materii prime de bază pentru anumit produs, necesar într-un schimb, kg; z
-numărul de produse finite produse într-un schimb, kg; В -producţia de produse finite la masa de
materie primă, %
unde: А-numărul total de materii prime de bază pentru anumit produs, necesar într-un schimb, kg; В-
numărul de produse finite produse într-un schimb, kg; z-producţia de produse finite la masa de materie
primă, %
Întrebarea 127.
Principii de plasare a echipamentelor de atelier pentru abatoare şi prelucrarea cărnii?
1. Principiul de bază este nerespectarea procesului tehnologic, precum şi inadmisibilitate transmisii de

sens opus sau care se suprapun, oferă confort şi siguranţă pentru lucru. Echipamentul ar trebui să fie
plasat în aşa fel încât distanţa maximă dintre maşinile individuale şi aparate montate frontal reciproc, nu
a fost mai mică de 3,5 metri. Lăţimea de trecere pentru camioane de cel puţin 2.5-3m
2. Principiul de bază este respectarea procesului tehnologic, precum siguranţă pentru lucru.
Echipamentul nu ar trebui să fie plasat în aşa fel încât distanţa maximă dintre maşinile individuale şi
aparate montate frontal reciproc, nu a fost mai mică de 3,5 metri. Lăţimea de trecere pentru camioane
de cel puţin 2.5-3m
3. Principiul de bază este nerespectarea procesului tehnologic, precum şi inadmisibilitate transmisii de

sens opus sau care se suprapun, oferă confort şi siguranţă pentru lucru. Echipamentul nu ar trebui să fie
plasat în aşa fel încât distanţa maximă dintre maşini nu a fost mai mare de 3,5 metri. Lăţimea de trecere
pentru camioane de cel puţin 2.5-3m
4. Principiul de bază este respectarea procesului tehnologic, precum şi inadmisibilitate transmisii de sens
opus sau care se suprapun, oferă confort şi siguranţă pentru lucru. Echipamentul ar trebui să fie plasat în
aşa fel încât distanţa maximă dintre maşinile individuale şi aparate montate frontal reciproc, nu a fost
mai mică de 3,5 metri. Lăţimea de trecere pentru camioane de cel puţin 2.5-3m
Întrebarea 128.
Proprietăţile tehnologice ale laptelui ca un produs rezultat din prelucrare?
1. În funcţie de tipul de prelucrare, laptele trebuie să aibă proprietăţi tehnologice adecvate. Pentru unt e
mai bine de utilizat lapte cu un conţinut ridicat de grăsimi. Pentru brânză - ar trebui să fie mai multe
proteine. La obţinerea laptelui sterilizat, condensat şi uscat e necesar un grad ridicat de dispersie a
componentelor compozite. Asupra proprietăţilor tehnologice şi chimice a laptelui influenţază
următoarele date: rasa animalelor, stadiul de lactaţie, vârsta, alimentaţia, bunăstarea şi îngrijirea
animalelor, salubritatea şi igiena mulsului, recoltarea, depozitarea şi transportul laptelui, tratamentul
acesteia în timp util şi de înaltă calitate primară, etc.
proteine. La obţinerea laptelui sterilizat, condensat şi uscat e necesar un grad ridicat de dispersie a
componentelor compozite. Asupra proprietăţilor tehnologice şi chimice a laptelui influenţază
următoarele date: rasa animalelortratamentul acesteia în timp util şi de înaltă calitate primară, etc.
proteine. La obţinerea laptelui uscat e necesar un grad ridicat de dispersie a componentelor compozite.
Asupra proprietăţilor tehnologice şi chimice a laptelui influenţază următoarele date: rasa animalelor,
stadiul de lactaţie, salubritatea şi igiena mulsului, recoltarea, depozitarea şi transportul laptelui,
tratamentul acesteia în timp util şi de înaltă calitate primară, etc.
4. În funcţie de tipul de prelucrare, laptele nu trebuie să aibă proprietăţi tehnologice adecvate. Pentru
unt nu e mai bine de utilizat lapte cu un conţinut ridicat de grăsimi. Pentru brânză - nu ar trebui să fie
mai multe proteine. La obţinerea laptelui sterilizat, condensat şi uscat nu e necesar un grad ridicat de
dispersie a componentelor compozite. Asupra proprietăţilor tehnologice şi chimice a laptelui nu
influenţază următoarele date: rasa animalelor, stadiul de lactaţie, vârsta, alimentaţia, bunăstarea şi
îngrijirea animalelor, salubritatea şi igiena mulsului, recoltarea, depozitarea şi transportul laptelui,
tratamentul acesteia în timp util şi de înaltă calitate primară, etc.
Întrebarea 129.
Care este durata optimă a fazei bactericide a laptelui proaspăt muls τcisternă, la Tl = 0, 5, 15 şi 30 °C?
1. 48, 26, 10 și 5
2. 40, 26, 10 și 5
3. 40, 26, 12 și 5
4. 48, 36, 12 și 5
Întrebarea 130.
Metode de prelungire a fazei de bactericid şi păstrare a calitatăţii laptelui?
1. Pentru a prelungi faza de bactericid şi pentru a păstra calitatea laptelui în timpul mulsului, sau imediat
după muls el este spălat. În Anglia, laptele trebuie să fie răcit până la 4,4 ° C în decurs de 2,5 ore după
muls. În Statele Unite, laptele trebuie să fie răcit la o temperatură nu mai mare de 4 ° C în decurs de o
oră după muls. L noi după o depozitare pe termen lung şi transportare, laptele este răcit pînă la T≤4 ° C
după muls el este filtrat şi răcit. În Anglia, laptele trebuie să fie răcit până la 4,4 ° C în decurs de 2,5 ore
după muls. În Statele Unite, laptele trebuie să fie răcit la o temperatură nu mai mare de 4 ° C în decurs
de o oră după muls. L noi după o depozitare pe termen lung şi transportare, laptele este răcit pînă la T≤4
°C
după muls el este filtrat şi amestecat cu apă fiartă. În Anglia, laptele trebuie să fie răcit până la 4,4 ° C în
decurs de 2,5 ore după muls. În Statele Unite, laptele trebuie să fie răcit la o temperatură nu mai mare
de 4 ° C în decurs de o oră după muls. L noi după o depozitare pe termen lung şi transportare, laptele
este răcit pînă la T≤4 ° C
după muls el este fiert. În Anglia, laptele trebuie să fie răcit până la 4,4 ° C în decurs de 2,5 ore după
muls. În Statele Unite, laptele trebuie să fie răcit la o temperatură nu mai mare de 4 ° C în decurs de o
oră după muls. L noi după o depozitare pe termen lung şi transportare, laptele este răcit pînă la T≤4 ° C
Întrebarea 131.
Care sunt indicatorii estimaţi de calitate a laptelui?
1. Calitatea laptelui se măsoară prin indicatorii: densitatea, cantitatea de grăsime, temperatura,

caracteristicile senzoriale, prezenţa de inhibare, conservanţi şi neutralizare, analiza substanţelor
reductază (determinată din timp în timp), eficacitatea de pasteurizare (în cazul de livrare a laptelui
pasteurizat). Temperatura T≤8 ° C, pH-ul ≤ 19 ° T. Calitatea laptelui este reglamentat de standarde
2. Calitatea laptelui se măsoară prin indicatorii: densitatea, aciditatea, puritatea (impurităţile mecanice),
cantitatea de grăsime, conservanţi şi neutralizare, analiza substanţelor reductază (determinată din timp
în timp), eficacitatea de pasteurizare (în cazul de livrare a laptelui pasteurizat). Temperatura T≤8 ° C, pH-
ul ≤ 19 ° T. Calitatea laptelui este reglamentat de standarde
caracteristicile senzoriale, prezenţa de inhibare, conservanţi şi neutralizare, analiza substanţelor
reductază (determinată din timp în timp), eficacitatea de pasteurizare (în cazul de livrare a laptelui
pasteurizat). Temperatura T≤8 ° C, pH-ul ≤ 19 ° T. Calitatea laptelui este reglamentat de standarde
cantitatea de grăsime, temperatura, caracteristicile senzoriale, prezenţa de inhibare, conservanţi şi
neutralizare, analiza substanţelor reductază (determinată din timp în timp), eficacitatea de pasteurizare
(în cazul de livrare a laptelui pasteurizat). Temperatura T≤8 ° C, pH-ul ≤ 19 ° T. Calitatea laptelui este
reglamentat de standarde
Întrebarea 132.
Enumeraţi operaţiunile de prelucrare primară a laptelui?

1. Generală - răcire, depozitare şi evidenţă. Suplimentară - separare, standardizare şi ambalare. Auxiliară

- cântărire, prelevare de probe, evaluare calitativă. Procesele implementate în ferme de lapte,
tratamentul primar sau de procesare a laptelui, în industria de prelucrare a laptelui sunt împărţite în
hidromecanice, termice şi mecanice
2. Generală - filtrare, răcire. Suplimentară - pasteurizare, separare. Auxiliară - primirea, cântărire,

prelevare de probe. Procesele implementate în ferme de lapte, tratamentul primar sau de procesare a
laptelui, în industria de prelucrare a laptelui sunt împărţite în hidromecanice, termice şi mecanice
3. Generală - filtrare, răcire, depozitare şi evidenţă. Suplimentară - pasteurizare, separare, standardizare

şi ambalare. Auxiliară - primirea, cântărire, prelevare de probe, evaluare calitativă. Procesele
implementate în ferme de lapte, tratamentul primar sau de procesare a laptelui, în industria de
prelucrare a laptelui sunt împărţite în hidromecanice, termice şi mecanice
4. Generală - filtrare, depozitare şi evidenţă. Suplimentară - pasteurizare, standardizare şi ambalare.

Auxiliară - primireaprelevare de probe, evaluare calitativă. Procesele implementate în ferme de lapte,
tratamentul primar sau de procesare a laptelui, în industria de prelucrare a laptelui sunt împărţite în
hidromecanice, termice şi mecanice
Întrebarea 133.
Principalele diferenţe în filtrare tradiţională şi prin membrană?
1. În filtrarea tradiţională se folosieşte tablă de oțel groasă de filtru cu o structură deschisă. La cea cu
membrană filtru cu dimensiunea porilor ordonată (din polimeri, ceramică, uneori din acetat de
celuloză).
2. În filtrarea tradiţională se folosieşte fontă groasă de filtru cu o structură deschisă. La cea cu
celuloză).
3. În filtrarea tradiţională se folosieşte hârtie groasă de filtru cu o structură deschisă. La cea cu

celuloză).
4. În filtrarea tradiţională se folosieşte hârtie groasă de filtru cu o structură deschisă. La cea cu

membrană filtru cu dimensiunea porilor neordonată (din ciornoziom, uneori din acetat de celuloză).
Întrebarea 134.
Principiul de lucru al răcitoarelor cu plăci?
1. Principiul de funcţionare se bazează pe transferul de căldură prin placă, la deplasarea în flux de lapte,
apă sau saramură unul contra altuia. Datorită pasării în paralel a plăcilor se formează canale de
amestecare (lapte şi apă sau saramură), în spaţiile dintre plăci şi scoaterea căldurii din schimbător
2. Principiul de funcţionare se bazează pe transferul de căldură prin placă, la deplasarea un flux de lapte,
apă sau saramură unul contra altuia. Datorită pasării în paralel a plăcilor se formează canale de
distribuţie (lapte şi apă sau saramură), în spaţiile dintre plăci şi scoaterea căldurii din schimbător
3. Principiul de funcţionare se bazează pe deplasarea un flux de lapte, gheață sau saramură unul contra
altuia. Datorită pasării în paralel a plăcilor se formează canale de distribuţie (lapte şi apă sau saramură),
în spaţiile dintre plăci şi scoaterea căldurii din schimbător
4. Principiul de funcţionare se bazează pe transferul de căldură prin apă sau acid unul contra altuia.
Datorită pasării în paralel a plăcilor se formează canale de distribuţie (lapte şi apă sau saramură), în
spaţiile dintre plăci şi scoaterea căldurii din schimbător
Întrebarea 135.
Clasificarea rezervoarelor adică a răcitoarelor de lapte?
1. Cele mai utilizate pe scară largă şi mai economice sunt rezervoarele cu vaporizator integrat, în care
laptele este răcit direct în vaporizator. Rezervorul cu răcirea lichidului depozitat sunt deschise,
semiermetice şi ermetice. Prin designul său sunt împărţite în: verticale. După sistemul de răcire –există
cu răcire directă prin intermediul vaporizatorului integrat; intermediar cu serpentina de răcire cu cămaşă
şi aspersoare. După natura mediului de lucru - lichid şi gazlichid.
2. Cele mai utilizate pe scară largă şi mai economice sunt rezervoarele în care laptele este fiert direct cu
agent frigorific cu punct de fierbere în vaporizator. Rezervorul cu răcirea lichidului depozitat sunt
deschise, semiermetice şi ermetice. După sistemul de răcire –există cu răcire directă prin intermediul
vaporizatorului integrat; intermediar cu serpentina de răcire cu cămaşă şi aspersoare. După natura
mediului de lucru - lichid şi gazlichid. După tipul de dispozitivului de amestecare - cu lama, elice şi
agitatoare speciale
3. Cele mai utilizate pe scară largă şi mai economice sunt rezervoarele cu cu agent frigorific cu punct de
fierbere în vaporizator. Rezervorul cu răcirea lichidului depozitat sunt deschise, ermetice. Prin designul
său sunt împărţite în: verticale şi orizontale (rotunde, ovale si dreptunghiulare).După sistemul de răcire –
există cu răcire directă prin intermediul vaporizatorului integrat; aspersoare. După natura mediului de
lucru - lichid şi gazlichid. După tipul de dispozitivului de amestecare - cu lama, elice şi agitatoare speciale
4. Cele mai utilizate pe scară largă şi mai economice sunt rezervoarele cu vaporizator integrat, în care
laptele este răcit direct cu agent frigorific cu punct de fierbere în vaporizator. Rezervorul cu răcirea
lichidului depozitat sunt deschise, semiermetice şi ermetice. Prin designul său sunt împărţite în: verticale
şi orizontale (rotunde, ovale si dreptunghiulare).După sistemul de răcire –există cu răcire directă prin
intermediul vaporizatorului integrat; intermediar cu serpentina de răcire cu cămaşă şi aspersoare. După
natura mediului de lucru - lichid şi gazlichid. După tipul de dispozitivului de amestecare - cu lama, elice şi
agitatoare speciale
Întrebarea 136.
Esenţa termenului de pasteurizare?

1. Pasteurizare este răcirea produsului (laptelui), pentru a distruge microorganismele menţinând în

acelaşi timp toate proprietăţile sale de bază. Bacilul de tuberculoză more atunci cand este expus la
temperatură de 63 ° C timp de 10 minute. Distrugerea completă a microorganismelor la prelucrarea la
63 ° C timp de 30 min
2. Pasteurizare este uscarea produsului (laptelui), pentru a distruge microorganismele menţinând în

3. Pasteurizare este înghețarea produsului (laptelui), pentru a distruge microorganismele menţinând în

temperatură de 63 ° C timp de 10 minute Distrugerea completă a microorganismelor la prelucrarea la 63
° C timp de 30 min
4. Pasteurizare este încălzirea produsului (laptelui), pentru a distruge microorganismele menţinând în

Întrebarea 137.
Cerinţe tehnologice pentru un pasteurizator?
1. Asigurarea distrugerii complete a microbilor. Universalitatea (pentru lapte şi produse lactate). Nu ar

trebui să se deterioreze proprietăţi imunobiologice, fizice şi chimice ale produsului tratat. Uşor de
produse şi expluatat. Rezistenţa organelor de lucru în contact cu produsul, la efectele chimice ale
produsului şi a materialelor de curăţare şi dezinfectare
2. Asigurarea distrugerii complete a microbilor. Universalitatea (pentru lapte şi produse lactate). Uşor de
3. Asigurarea distrugerii complete a produselor. Universalitatea (pentru lapte şi produse lactate). Nu ar

4. Asigurarea distrugerii necomplete a microbilor. Universalitatea (pentru lapte şi produse lactate). Ar

Întrebarea 138.
Clasificarea pasteurizatoarelor?
1. După metoda de tratament: termice - termică, apă rece, încălzire electrică directe şi indirecte. După
sursa de energie: la rece, electric - cu ultrasunete, cu electroimpuls, mecanice - centrifuga, frecare,
ionizare, chimice. După natura procesului - continuă şi lot. După construcţie: în vană cu lichid, cu o
cămaşă şi un mixer; tambur - cu tambur de presiune, tub, placă, screper
2. După metoda de tratament: termice - termică, încălzire electrică directe şi indirecte. După sursa de
energie: electric - cu ultrasunete, mecanice - centrifuga, ionizare, chimice. După natura procesului -
continuă. După construcţie: în vană cu lichid, cu o cămaşă şi un mixer; tambur - cu tambur de presiune,
screper
3. După metoda de tratament: termice - termică, apă rece. După sursa de energie: la rece, electric - cu
ultrasunete, cu electroimpuls, mecanice - centrifuga, chimice. După natura procesului - continuă şi lot.
După construcţie: în vană cu lichid, tambur - cu tambur de presiune, tub, placă
4. După metoda de tratament: termice - apă rece, încălzire electrică directe şi indirecte. După sursa de
energie: la rece, cu electroimpuls, mecanice - centrifuga, frecare, ionizare, chimice. După natura
procesului - continuă şi lot. După construcţie: în vană cu lichid, cu o cămaşă şi un mixer; tambur - cu
tambur de presiune, tub, placă, screper
Întrebarea 139.
Care sunt deosebirile durata lungă de pasteurizare la temperatură joasă (60 ° C), sau tratamentul pe
termen scurt (72 ° C) de la tratarea la temperatură înaltă?
1. Este utilizat pe scară largă modul de sterilizare a laptelui sau produselor din lapte (UHT), la
temperatura de 130 - I50 ° C cu timp 2 – 20 s. În deosebire de durata lungă de pasteurizare la
temperatură joasă (60 ° C), sau tratamentul pe termen scurt (72 ° C) temperatura înaltă de tratament
distruge toate organismele vii şi sporii lor. Pentru materia primă supusă la un tratament de temperatură
înaltă trebuie să se îndeplinească cerinţe stricte, aşa cum pot apărea schimbări în grăsimi, proteine,
glucide, enzime şi vitamine
temperatura de 530 - 650 ° C cu timp 2 – 20 s. În deosebire de durata lungă de pasteurizare la
temperatură joasă (-60 ° C), sau tratamentul pe termen scurt (-72 ° C) temperatura înaltă de tratament
temperatură joasă (-60 ° C), sau tratamentul pe termen scurt (-72 ° C) temperatura înaltă de tratament
temperatură joasă (-60 ° C), sau tratamentul pe termen scurt (72 ° C) temperatura înaltă de tratament
Întrebarea 140.
Pe diagrama pasteurizatorului cu placi de răcire unitate BPA-1-300 arătaţi secţiunile: prima de

recuperare, a doua de recuperare şi pasteurizare, a treia răcirea cu apă de la robinet, a patra răcire cu
apă gheaţă sau în saramură, ?
1. IV, V, I, II, III
2. V, II, III, IV, I
3. I, II, III, IV, V
4. II, III, IV, V, I
Întrebarea 141.
Din ecuaţiile prezentate la limita parametrilor de temperatura în diagrama procesul de pasteurizare

lnmax=40.76-0.53(Тмаx-273); ln t = а-b(Тк - 273) şi lntmin= 33.54 - 0.44 (Тmin – 273) specificaţi expresia
care descrie zona de conservare a microorganismelor?
1. ln t = а-b(Тк - 273) и lntmin= 33.54 - 0.44 (Тmin – 273)
2. ln t = а-b(Тк - 273)
3. lntmin= 33.54 - 0.44 (Тmin – 273)
4. lnmax=40.76-0.53(Тмаx-273)
Întrebarea 142.
Descrieţi procesul de regenerare (recuperare)?
1. Procesul de turnare a căldurii de la produsul încălzit către cel fiert este numit regenerare (recuperare).
Procesul este caracterizat de raportul de regenerare - restituirea sumei de căldură totale cheltuite
pentru pasteurizare (încălzire) a produsului
2. Procesul de returnare a căldurii este numit regenerare (recuperare). Procesul este caracterizat de
restituirea sumei de căldură totale cheltuite pentru pasteurizare (încălzire) a produsului
3. Procesul de returnare a căldurii de la produsul încălzit către cel rece este numit regenerare
(recuperare). Procesul este caracterizat de raportul de regenerare - restituirea sumei de căldură totale
cheltuite pentru pasteurizare (încălzire) a produsului
4. Procesul de returnare a căldurii de la produsul încălzit către cel rece este numit procesul caracterizat
de cheltuite pentru pasteurizare (încălzire) a produsului
Întrebarea 143.
Principiul de separare a produselor?

1. Separarea se efectuează la separatoare care utilizează capacitatea mecanică a amestecurilor (laptele)

împărţirea comună în forţa centrifuge provocată de diferenţa dintre densităţile componentelor sale.
Separarea are loc într-un tambur rotativ la 8 - 10 min-1 între plăci (50 - 70 -. 100 buc), cu un spaţiu între
ele de 0,35 - 0,5 cm. Apar globulele grase cu dimensiuni de 1 ... 10 microni
2. Separarea se efectuează la separatoare care utilizează capacitatea mecanică a componentelor sale.

Separarea are loc într-un vană rotativă la 8 - 10 mii min-1 între plăci (50 - 70 -. 100 buc), cu un spaţiu
între ele de 0,35 - 0,5 mm. Apar globulele grase cu dimensiuni de 1 ... 10 microni

Separarea are loc într-un tambur rotativ la 8 - 10 mii min-1 între plăci (50 - 70 -. 100 buc), cu un spaţiu
între ele de 0,35 - 0,5 mm. Apar globulele grase cu dimensiuni de 1 ... 10 microni

Separarea are loc într-un tambur rotativ la 8 - 10 min-1 între plăci (10 - 20 -. 3000 buc), cu un spaţiu între
ele de 0,35 - 0,5 m. Apar globulele grase cu dimensiuni de 1 ... 10 microni
Întrebarea 144.
Pe schema separatorului degresat de lapte arătaţi ieşirea smântânei şi a laptelui degresat ?
1. 8, 6
2. 8, 9
3. 6, 9
4. 9, 6
Întrebarea 145.
Descrieţi direcţia de mişcare a globulelor de grăsime în spaţiu talerelor separatorul de smântână?
1. Bile de grasime care intră în spaţiul dintre plăcile talerelor se la suprafaţa axei de rotaţie, care merg la
fluxurile cremă care trec prin canalul de control. Particulele noroi mai grele trec prin golul dintre talere
către periferie şi sunt depozitate pe interiorul conului de jos al separatorului
2. Bile de grasime care intră în spaţiul dintre plăcile talerelor se deplasează împreună cu fluxul de lapte
la periferie în jos, care merg la fluxurile cremă care trec prin canalul de control. Particulele noroi mai
grele trec prin golul dintre talere către periferie şi sunt depozitate pe interiorul conului de jos al
separatorului
la periferie în jos, şi apoi se depun pe suprafaţa exterioară a plăcii de jos şi sunt trimise la la fluxurile
cremă care trec prin canalul de control. Particulele noroi mai grele trec prin golul dintre talere către
periferie şi sunt depozitate pe interiorul conului de jos al separatorului
la periferie în jos, şi apoi se depun pe suprafaţa exterioară a plăcii de jos şi sunt trimise la suprafaţa axei
de rotaţie, care merg la fluxurile cremă care trec prin canalul de control. Particulele noroi mai grele trec
prin golul dintre talere către periferie şi sunt depozitate pe interiorul conului de jos al separatorului
Întrebarea 146.
Pe schema mecanismului de acţionare al separatorului arătaţi sprijinul plutitor superior care asigură
autoreglarea lentă a cilindrului şi o tranziţie lină prin viteza critică ?
1. 8
2. 10
3. 12
4. 7
Întrebarea 147.
În schema separatorului închis ermetic arătaţi canalul corpului mobil al tobei şi ciclonul de
sedimentare ?
1. 11; 9
2. 6; 10
3. 7; 11
4. 8; 16
Întrebarea 148.
Care este frecvenţă de rotaţie a separatoarelor şi oferă o eficienţă ridicată de separare a produsului?
1. n 120 s
2. n 100 s
3. n 180 s
4. n 140 s
Întrebarea 149.
Care este temperatura optima de separare a laptelui?
1. 30 - 65С
2. 35 - 45С
3. 25 - 55С
4. 25 - 85С
Întrebarea 150.
Cum se determinată calitatea lucrului separatorului de smântână?
1. Calitatea se determinată după masa estimată de grăsime rămasă în lapte degresat (0,03 - 0,01%).
Conţinutul de grăsime al smântânii este de 10 - 40%
2. Calitatea se determinată după masa estimată de apă rămasă în lapte degresat (0,03 - 0,01%).
Conţinutul de apă al smântânii este de 10 - 40%
Întrebarea 151.
Pe schema separatorului de normalizare arătaţi supapa de control pentru crema, crema de presiune a
friţcăi şi camera de presiune a laptelui standardizat ?
1. 4, 15, 3
2. 3, 15, 7
3. 15, 4, 6
4. 4, 6, 7
Întrebarea 152.
În diagrama, separarea laptelui în spaţiul dintre talere descrie-ţi traiectoria globulelor grase ?
1. Viteza absolută a globulelelor de grăsime pe măsură ce se îndepărtează de la axa de rotaţie nu îşi

schimbă direcţia sa. De aceea, globula de grăsime apropiindu-se la suprafaţa plăcii de separare, în
poziţia nu sedimentează pe suprafaţa sa exterioară. Globule grase cu diametru mic pot ajunge pe
suprafata talerului, iar unele pot fi eliminate cu fluxul de lapte degresat. Globule grase formează un flux
de frişcă care trece prin canalul corespunzător
2. Viteza absolută a globulelelor de grăsime pe măsură ce se îndepărtează de la axa de rotaţie îşi

schimbă direcţia sa = +. De aceea, globula de grăsime apropiindu-se la suprafaţa plăcii de separare, în
poziţia este îndreptată spre axa de rotaţie a tamburului şi se mişcă în sus. Globule grase cu diametru mic
pot ajunge pe suprafata talerulu. Globule grase formează un flux de frişcă care trece prin canalul
corespunzător

schimbă direcţia sa = +. De aceea, globula de grăsime apropiindu-se la suprafaţa plăcii de separare este
îndreptată spre axa de rotaţie a tamburului şi se mişcă în jos. Globule grase cu diametru mic pot ajunge
pe suprafata talerului, iar unele pot fi eliminate cu fluxul de lapte degresat. Globule grase formează un
flux de frişcă care trece prin canalul corespunzător

schimbă direcţia sa = +. De aceea, globula de grăsime apropiindu-se la suprafaţa plăcii de separare, în
poziţia sedimentează pe suprafaţa sa exterioară, aşa cum este îndreptată spre axa de rotaţie a
tamburului şi se mişcă în sus. Globule grase cu diametru mic pot ajunge pe suprafata talerului, iar unele
pot fi eliminate cu fluxul de lapte degresat. Globule grase formează un flux de frişcă care trece prin
canalul corespunzător
Întrebarea 153.
Definiţi procesul de omogenizare a laptelui?
1. Omogenizare - procesul de dezintegrare (dispersie) de globule grase în lapte sub influenţa unor forţe
externe cauzate de diferenţa de presiune. Temperatura optimă de omogenizare a produsului 355-
4000С, la o presiune de 10-25 MPa, în funcţie de tipul de produs
externe cauzate de diferenţa de presiune. Temperatura optimă de omogenizare a produsului 55-800С, la
o presiune de 10-25 MPa, în funcţie de tipul de produs
4. Omogenizare - procesul de integrare (dispersie) de globule grase în lapte sub influenţa unor forţe
Întrebarea 154.
Avantajele omogenizării?
1. După prelucrare, particulele sunt distribute uniform, precum şi stabilitatea particulelor în produsele
din cauza dispersiei şi turbulenţeei, reducând dimensiunea de globule grase împiedică separarea
produsului şi formarea smântânei, de culoare albă şi mai apetisantă, sensibilitate redusă de grăsime
pentru oxidanţi; un gust mai bun
2. După prelucrare, particulele sunt extrem de mici precum şi stabilitatea particulelor în produsele din
cauza dispersiei şi turbulenţeei, reducând dimensiunea de globule grase împiedică separarea produsului
de culoare neagră şi mai apetisantă, sensibilitate redusă de grăsime pentru oxidanţi; aromă mai
completă, un gust mai bun
3. După prelucrare, particulele sunt extrem de mici şi stabilitatea particulelor în produsele din cauza
dispersiei şi turbulenţeei, reducând dimensiunea de globule grase împiedică separarea produsului şi
formarea smântânei, de culoare albă şi mai apetisantă, sensibilitate redusă de grăsime pentru oxidanţi;
aromă mai completă, un gust mai bun
4. După prelucrare, particulele sunt extrem de mici şi de aceeaşi dimensiune de micronizare, distribute
uniform, precum şi stabilitatea particulelor în produsele din cauza dispersiei şi turbulenţeei, reducând
dimensiunea de globule grase împiedică separarea produsului şi formarea smântânei, de culoare albă şi
mai apetisantă, sensibilitate redusă de grăsime pentru oxidanţi; aromă mai completă, un gust mai bun
Întrebarea 155.
În diagrama, de rupere a globulelor grase în supapa omogenizatorului arătaţi: presiunea în supapă,

presiunea din decalajul supapei, viteza laptelui în supapa şi viteza laptelui după supapă ?
1. Ро, P1, V1, Vo
2. P1, Ро, Vo, V1
3. Ро, P1, Vo, V1
4. P1, Ро, V1, Vo
Întrebarea 156.
În diagrama, omogenizatorului de tip supapă arăteţi: supapa de aspiraţie; supapa de siguranţă, scaunul
supapei omogenizatorului; supapa omogenizatorului ?
1. 2, 4, 5, 6
2. 11, 4, 5, 6
3. 11, 4, 6, 5
4. 2, 4, 6, 5
Întrebarea 157.
În relaţia Qoră, кg/s ce exprimă simbolurile şi ce unităţi de măsură au?
1. z – numărul de plonjoare; S- cursa pistonului, m; n – numărul de rotaţii al manivelei, (min-1); об-

volumul КПД (об = 0,95-0,98); F - Aria secţiunii cilindrului, m2 ; ρ – densitatea produsului, кг/m3
2. z – numărul de plonjoare; S- cursa pistonului, m; ρ – numărul de rotaţii al manivelei, (min-1); об-

volumul КПД (об = 0,95-0,98); F - Aria secţiunii cilindrului, m2 ; n – densitatea produsului, кг/m3
3. ρ – numărul de plonjoare; S- cursa pistonului, m; n – numărul de rotaţii al manivelei, (min-1); об-

volumul КПД (об = 0,95-0,98); F - Aria secţiunii cilindrului, m2 ; z – densitatea produsului, кг/m3
4. F – numărul de plonjoare; S- cursa pistonului, m; n – numărul de rotaţii al manivelei, (min-1); об-

volumul КПД (об = 0,95-0,98); z - Aria secţiunii cilindrului, m2 ; ρ – densitatea produsului, кг/m3
Întrebarea 158.
Ce înţelegeţi prin procesul tehnologic de producerea laptelui înăcrit prin metoda rezervoarelor?
1. Procesul tehnologic de producere a laptelui înăcrit prin metoda rezervoarelor include: pregătirea
materiilor primepasteurizare (85 - 87 ° C - 5 la 10 min, 90 - 92 ° C - 2 - 3 min), omogenizare (55 - 60 ° C,
17,5 MPa), răcire, răcirea suspensiei închegate, maturizarea suspensiei închegate (iaurt I4 - I60C, 10 - 12
ore, lapte Mare), ambalare
materiilor prime, normalizare (3,2%, 2,5%, 1,5%), pasteurizare (85 - 87 ° C - 5 la 10 min, 90 - 92 ° C - 2 - 3
min), omogenizare (55 - 60 ° C, 17,5 MPa), răcire, fermentare, fermentarea în rezervoare speciale,
răcirea suspensiei închegate, maturizarea suspensiei închegate (iaurt I4 - I60C, 10 - 12 ore, lapte Mare),
ambalare
materiilor prime, normalizare (3,2%, 2,5%, 1,5%), omogenizare (55 - 60 ° C, 17,5 MPa), răcire,
fermentare, fermentarea în rezervoare speciale, maturizarea suspensiei închegate (iaurt I4 - I60C, 10 -
12 ore, lapte Mare), ambalare
materiilor prime, normalizare (3,2%, 2,5%, 1,5%), pasteurizare (85 - 87 ° C - 5 la 10 min, 90 - 92 ° C - 2 - 3
min), fermentare, fermentarea în rezervoare speciale, răcirea suspensiei închegate, maturizarea
suspensiei închegate (iaurt I4 - I60C, 10 - 12 ore, lapte Mare), ambalare
Întrebarea 159.
Care este procesul tehnologic de preperare a smantînei?
1. Smîntîna se obţine prin metode metoda termostat din frişcă şi culturi pure de streptococi lactici.
Metoda rezervuarelor cuprinde: separarea laptelui, omogenizare (T = 60 ° C) şi răcirea frişcăi, dospirea (T
= 24OC) şi fermentarea smântânei, amestecarea şi îmbutelierea de smantanei, ambalarea şi
etichetarea , răcire şi maturarea. Metoda termostat cuprinde: primirea laptelui, separarea, pasteurizare,
fermentarea frişcăi, etichetarea; fermentarea frişcăi (T = 24 OC), răcirea (T = 0 - 8 ° C) şi maturarea
smantînînei (τ = 6 - I2 h)
2. Smîntîna se obţine prin metode rezervoarelor şi metoda termostat din frişcă şi culturi pure de
streptococi lactici. Metoda rezervuarelor cuprinde: separarea laptelui, normalizarea răcirea frişcăi,
dospirea (T = 24OC) şi fermentarea smântânei, amestecarea şi îmbutelierea de smantanei, ambalarea şi
etichetarea , răcire şi maturarea. Metoda termostat cuprinde: primirea laptelui, separarea, răcire frişcăi,
fermentarea frişcăi, ambalarea şi etichetarea; fermentarea frişcăi (T = 24 OC), răcirea (T = 0 - 8 ° C) şi
maturarea smantînînei (τ = 6 - I2 h)
streptococi lactici. Metoda rezervuarelor cuprinde: separarea laptelui, normalizarea, pasteurizarea (T =
65 ° C) şi omogenizare (T = 60 ° C) şi răcirea frişcăi, dospirea (T = 24OC) şi fermentarea smântânei,
amestecarea şi îmbutelierea de smantanei, ambalarea şi etichetarea , răcire şi maturarea. Metoda
termostat cuprinde: primirea laptelui, separarea, pasteurizare, omogenizare, răcire frişcăi, fermentarea
frişcăi, ambalarea şi etichetarea; fermentarea frişcăi (T = 24 OC), răcirea (T = 0 - 8 ° C) şi maturarea
smantînînei (τ = 6 - I2 h)
streptococi lactici. Metoda rezervuarelor cuprinde: primirea laptelui, separarea, pasteurizare,
omogenizare, răcire frişcăi, ambalarea şi etichetarea; fermentarea frişcăi (T = 24 OC), răcirea (T = 0 - 8 °
C) şi maturarea smantînînei (τ = 6 - I2 h). Metoda termostat cuprinde: separarea laptelui, normalizarea,
pasteurizarea (T = 65 ° C) şi omogenizare (T = 60 ° C) şi răcirea frişcăi, dospirea (T = 24OC) amestecarea şi
îmbutelierea de smantanei, ambalarea şi etichetarea , răcire şi maturarea
Întrebarea 160.
Descrieşi procesul tehnologic de producere de îngheţată?
1. Înghetata este un produs valoros, produs pe baza de apă, precum şi produse lactate, ouă, arome,
produse de zahăr, arome, culori naturale.Procesul tehnologic de producere a îngheţatei cuprinde
următoarele operaţiuni: recepţie şi pregătire a materiilor prime, dozarea şi amestecarea produselor
individual (35-45 ° C), pasteurizare (70, 75, 80 sau 85 0C, 30, 20, 10 sau 5 minute), filtrarea amestecului
pînă şi după pasteurizare, omogenizare (7.5-15 MPa, 63 ° C), răcire şi maturare, umplere, întărire (-15 +
-18 ° C) şi stocare (-20 ... -23 ° C)
2. Înghetata este un produs valoros, produs pe baza de lapte (integral şi degresat), precum şi produse
lactate, ouă, arome, produse de zahăr, arome, culori naturale.Procesul tehnologic de producere a
îngheţatei cuprinde următoarele operaţiuni: recepţie şi pregătire a materiilor prime, dozarea şi
amestecarea produselor individual (35-45 ° C), filtrarea amestecului pînă şi după pasteurizare, răcire şi
maturare, umplere, întărire (-15 + -18 ° C) şi stocare (-20 ... -23 ° C)
3. Înghetata este un produs valoros, produs pe baza de resturi vegetale, precum şi produse lactate, ouă,
arome, produse de zahăr, arome, culori naturale.Procesul tehnologic de producere a îngheţatei cuprinde
următoarele operaţiuni: recepţie şi pregătire a materiilor prime, dozarea şi amestecarea produselor
individual (35-45 ° C), pasteurizare (70, 75, 80 sau 85 0C, 30, 20, 10 sau 5 minute), filtrarea amestecului
pînă şi după pasteurizare, omogenizare (7.5-15 MPa, 63 ° C), răcire şi maturare, umplere, întărire (-15 +
-18 ° C) şi stocare (-20 ... -23 ° C)
4. Înghetata este un produs valoros, produs pe baza de lapte (integral şi degresat), precum şi produse
lactate, ouă, arome, produse de zahăr, arome, culori naturale.Procesul tehnologic de producere a
îngheţatei cuprinde următoarele operaţiuni: recepţie şi pregătire a materiilor prime, dozarea şi
amestecarea produselor individual (35-45 ° C), pasteurizare (70, 75, 80 sau 85 0C, 30, 20, 10 sau 5
minute), filtrarea amestecului pînă şi după pasteurizare, omogenizare (7.5-15 MPa, 63 ° C), răcire şi
maturare, umplere, întărire (-15 + -18 ° C) şi stocare (-20 ... -23 ° C)
Întrebarea 161.
Definiţi termenul de brînză ca un produs cu proteine din lapte fermentat?
1. Branza de vaci este un produs cu lipide, care este produs din lapte degresat, zară urmată de
îndepărtarea cheag de zerul rezultat. Brînza are un gust curat, delicat acru şi miros. Consistenţa brânză
de vaci, în funcţie de modul de producţie poate fi stratificat sau o masă omogenă
2. Branza de vaci este un produs cu proteine, care este produs din lapte normalizat pasteurizat sau lapte
degresat. Brînza are un gust curat, delicat acru şi miros. Consistenţa brânză de vaci, în funcţie de modul
de producţie poate fi stratificat sau o masă omogenă
3. Branza de vaci este un produs cu proteine, care este produs din cheag de fermentare, urmată de
îndepărtarea cheag de zerul rezultat. Brînza are un gust curat, delicat acru şi miros. Consistenţa brânză
de vaci, în funcţie de modul de producţie poate fi stratificat sau o masă omogenă
4. Branza de vaci este un produs cu proteine, care este produs din lapte normalizat pasteurizat sau lapte
degresat, zară şi cheag de fermentare, urmată de îndepărtarea cheag de zerul rezultat. Brînza are un
gust curat, delicat acru şi miros. Consistenţa brânză de vaci, în funcţie de modul de producţie poate fi
stratificat sau o masă omogenă
Întrebarea 162.
Esenţa metodei tradiţionale de producere a brânzei de vaci?
1. Procesul tehnologic de producere a brânzei în mod tradiţional include următoarele operaţiuni:

curăţarea laptelui, obţinerea de materii prime după compoziţia dorită, pasteurizare, răcire la o
temperatură de fermentare, fermentaţie, fermentarea, mărunţirea amestecului, separarea de zer,
răcirea, ambalarea. În acest fel, se foloseşte un coagulant pentru închegarea proteinelor din lapte, se
produce brânză grasă şi semigrasă fină

curăţarea laptelui, pasteurizare, răcire la o temperatură de fermentare, fermentaţie, fermentarea,
mărunţirea amesteculuirăcirea, ambalarea. În acest fel, se foloseşte un coagulant pentru închegarea
proteinelor din lapte, se produce brânză grasă şi semigrasă fină

curăţarea laptelui, obţinerea de materii prime după compoziţia dorită, pasteurizare, răcire la o
temperatură de fermentare, fermentaţie, fermentarea, ambalarea. În acest fel, se foloseşte un
coagulant pentru închegarea proteinelor din lapte, se produce brânză grasă şi semigrasă fină

curăţarea laptelui, obţinerea de materii prime după compoziţia dorită, mărunţirea amestecului,
separarea de zer, răcirea, ambalarea. În acest fel, se foloseşte un coagulant pentru închegarea
proteinelor din lapte, se produce brânză grasă şi semigrasă fină
Întrebarea 163.
Descrieţi lucrul unei linii tehnologice pentru producerea brânzei în mod tradiţional?
1. Producerea brânzei de vaci, în mod tradiţional de către linia de producţie, în care laptele este în
secţiunile de răcire pasteurizare, sisteme de recuperare pentru produsele lactate, în cazul în care acesta
este încălzit la 35 - 40 ° C. Laptele pasteurizat este răcit la o temperatură de coacere în secţiunea de
recuperare şi trimis la băi speciale pentru a produce brânză
2. Producerea brânzei de vaci, în mod tradiţional de către linia de producţie, în care laptele este livrat de
la primul tanc în tanc de echilibrare, iar apoi în secţiunile de răcire pasteurizare, sisteme de recuperare
pentru produsele lactate, în cazul în care acesta este încălzit la 35 - 40 ° C Laptele pasteurizat este trimis
la băi speciale pentru a produce brânză
la primul tanc în tanc de echilibrare, iar apoi este încălzit la 35 - 40 ° C. Laptele este trimis la un
separator-curat. Laptele pasteurizat este răcit la o temperatură de coacere în secţiunea de recuperare şi
trimis la băi speciale pentru a produce brânză
la primul tanc în tanc de echilibrare, iar apoi în secţiunile de răcire pasteurizare, sisteme de recuperare
pentru produsele lactate, în cazul în care acesta este încălzit la 35 - 40 ° C. Laptele este trimis la un
separator-curat şi o secţiune de pasteurizare. Laptele pasteurizat este răcit la o temperatură de coacere
în secţiunea de recuperare şi trimis la băi speciale pentru a produce brânză
Întrebarea 164.
Arătaţi pe schema unei veni de închegare a laptelui: vana de presare, pânza de filtrare şi cilindrul
hidraulic ?
1. 1, 3, 7
2. 1, 5, 3
3. 1, 6, 3
4. 1, 5, 8
Întrebarea 165.
Procesul tehnologic de producere a brînzei prin metoda divizată?
1. Procesul tehnologic de producţie a brânzei de vaci prin metoda divizată include următoarele
operaţiuni: incalzire (40 - 45 ° C), precum şi separarea laptelui, pasteurizarea (85 - 90 ° C, cu expunere de
15 – 20 s) şi răcirea frişcăi răcire {32 - 34 ° C (în timpul iernii) şi 28 - 30 ° C (vara)} degresarea laprelui,
fermentaţie şi fermentare (până la pH 66 - 76 ° T) degresarea laptelui, deshidratarea (75 - 79%), răcirea
(8 - 15 ° C), reducerea grăsimilor din brânză, amestecarea brânzei cu conţinut scăzut de grăsime cu
smântână, ambalare
15 – 20 s) şi răcirea frişcăi, pasteurizare (78 -82 ° C cu expunere de 20 – 30 s) şi răcire {32 - 34 ° C (în
timpul iernii) şi 28 - 30 ° C (vara)} degresarea laprelui, fermentaţie şi fermentare (până la pH 66 - 76 ° T)
degresarea laptelui, deshidratarea (75 - 79%), răcirea (8 - 15 ° C), reducerea grăsimilor din brânză,
amestecarea brânzei cu conţinut scăzut de grăsime cu smântână, ambalare
15 – 20 s) şi răcirea frişcăi, pasteurizare (78 -82 ° C cu expunere de 20 – 30 s) şi răcire {32 - 34 ° C (în
timpul iernii) şi 28 - 30 ° C (vara)} degresarea laprelui, răcirea (8 - 15 ° C), reducerea grăsimilor din
brânză, amestecarea brânzei cu conţinut scăzut de grăsime cu smântână, ambalare
15 – 20 s) şi răcirea frişcăi, pasteurizare (78 -82 ° C cu expunere de 20 – 30 s) fermentaţie şi fermentare
(până la pH 66 - 76 ° T) degresarea laptelui, deshidratarea (75 - 79%), răcirea (8 - 15 ° C), reducerea
grăsimilor din brânză, amestecarea brânzei cu conţinut scăzut de grăsime cu smântână, ambalare
Întrebarea 166.
Tipuri şi caracteristicile brânzeturilor?
1. Brânza este un aliment bogat în calorii, care conţin minerale, grasimi, proteine (inclusiv toţi
aminoacizii esenţiali), precum şi complexul de vitamine şi liposolubile. Prin caracteristicile tehnologice
brânzeturile naturale sunt împărţite în brînză tare şi brînză moale. După caracteristicile naturale
brânzeturile se împart în: caşcaval, brânză moale (cheag sau lapte) şi brânzeturi murate. Cea mai mare
valoare energetică (100 g 870-1674kDzh) o au brânzeturile dure. Ele sunt superioare faţă de carnea de
vită, cu 1,1-2,1 ori, de peşte-cu 1,4-2,8, pâine albă, cu 1,8 ori
2. Brânza este un aliment bogat în calorii, precum şi complexul de vitamine şi liposolubile. Prin
caracteristicile tehnologice brânzeturile naturale sunt împărţite în brînză tare şi brînză moale. După
caracteristicile naturale brânzeturile se împart în: caşcaval, brânză moale (cheag sau lapte. Cea mai mare
3. Brânza este un aliment bogat în calorii, care conţin minerale, acizi toxici, proteine (inclusiv toţi
aminoacizii esenţiali), precum şi complexul de vitamine şi liposolubile. Prin caracteristicile tehnologice
brânzeturile naturale sunt împărţite în brînză tare şi brînză moale. După caracteristicile naturale
brânzeturile se împart în: caşcaval, brânză moale (cheag sau lapte) şi brânzeturi murate. Cea mai mare
4. Brânza este un aliment bogat grasimi, proteine (inclusiv toţi aminoacizii esenţiali), precum şi
complexul de vitamine. Prin caracteristicile tehnologice brânzeturile naturale sunt împărţite în brînză
tare şi brînză moale. După caracteristicile naturale brânzeturile se împart în: caşcaval, brânză moale
(cheag sau lapte) şi brânzeturi murate. Cea mai mare valoare energetică (100 g 870-1674kDzh) o au
brânzeturile dure. Ele sunt superioare faţă de carnea de vită, cu 1,1-2,1 ori, de peşte-cu 1,4-2,8, pâine
albă, cu 1,8 ori
Întrebarea 167.
Caracteristica laptelui potrivit la prepararea brânzei după durata de închegare?

1. După durata de închegare este împărţit în trei grupe. Laptele primei grupe se încheagă în 1500 minute
sau mai puţin, al II-lea – în 1500 - 4000 minute şi III - în 4000 minute sau mai mult Laptele primei grupe
este recomandat sî fie folosit cu lapte celei de-a II grupă, astfel că brânza obţinută posedă a textura
excesiv de dură. Laptele grupei a III numit închegare-lentă, aceasta este folosit în fabricarea
brânzeturilor. Evaluarea laptelui pasteurizat se realizează cu cheag-fermentare de testare, bazată pe
controlul calităţii cheagului
2. După durata de închegare este împărţit în două grupe. Laptele primei grupe se încheagă în 15 minute
sau mai puţin, al II-lea – în 15 - 40 minute. Laptele primei grupe este recomandat sî fie folosit cu lapte
celei de-a II grupă, astfel că brânza obţinută posedă a textura excesiv de dură Evaluarea laptelui
pasteurizat se realizează cu cheag-fermentare de testare, bazată pe controlul calităţii cheagului
sau mai puţin, al II-lea – în 15 - 40 minute şi III - în 40 minute sau mai mult Laptele primei grupe este
recomandat sî fie folosit cu lapte celei de-a II grupă, astfel că brânza obţinută posedă a textura excesiv
de dură. Laptele grupei a III numit închegare-lentă, aceasta este folosit în fabricarea brânzeturilor.
Evaluarea laptelui pasteurizat se realizează cu cheag-fermentare de testare, bazată pe controlul calităţii
cheagului
sau mai puţin, al II-lea – în 150 - 400 minute şi III - în 400 minute sau mai mult. Laptele primei grupe este
recomandat sî fie folosit cu lapte celei de-a II grupă, astfel că brânza obţinută posedă a textura excesiv
de dură. Laptele grupei a III numit închegare-lentă, aceasta este folosit în fabricarea brânzeturilor.
Evaluarea laptelui pasteurizat se realizează cu cheag-fermentare de testare, bazată pe controlul calităţii
cheagului
Întrebarea 168.
Procesul tehnologic de producere a brânzei naturale în mod tradiţional?
1. Procesul tehnologic de producere a brânzei naturale în mod tradiţional numără următoarele: primirea
laptelui, răcirea intermediară, încălzire, curăţeire şi normalizare, pasteurizare (71 - 72 ° C cu timp 20 - 25
s), făcând aluat (1 - 0,3%), clorura de calciu (10 - 40 g de sare uscat la 100 de litri de lapte) şi cheag (2 -.
2,5 g de enzimă la 100 de litri de lapte enzimei introduse în lapte într-o - soluţie de 1...2,5%, preparat cu
apă acidă sau zer pasteurizat), coagularea laptelui, prelucrarea sau amestecarea, formarea brânzei,.
autopresarea şi presarea brânzei, sărarea şi maturizarea
s), răcire şi maturare (pentru a creşte aciditatea acestuia cu 1 - 5 ° T), lapte se încălzeşte, făcând aluat (1
- 0,3%), prelucrarea sau amestecarea, autopresarea şi presarea brânzei, sărarea şi maturizarea
laptelui, răcirea intermediară, încălzire, curăţeire şi normalizare, răcire şi maturare (pentru a creşte
aciditatea acestuia cu 1 - 5 ° T), lapte se încălzeşte, făcând aluat (1 - 0,3%), clorura de calciu (10 - 40 g de
sare uscat la 100 de litri de lapte) şi cheag (2 -. 2,5 g de enzimă la 100 de litri de lapte enzimei introduse
în lapte într-o - soluţie de 1...2,5%, preparat cu apă acidă sau zer pasteurizat), prelucrarea sau
amestecarea, formarea brânzei,. autopresarea şi presarea brânzei, sărarea şi maturizarea
s), răcire şi maturare (pentru a creşte aciditatea acestuia cu 1 - 5 ° T), lapte se încălzeşte, făcând aluat (1
- 0,3%), clorura de calciu (10 - 40 g de sare uscat la 100 de litri de lapte) şi cheag (2 -. 2,5 g de enzimă la
100 de litri de lapte enzimei introduse în lapte într-o - soluţie de 1...2,5%, preparat cu apă acidă sau zer
pasteurizat), coagularea laptelui, prelucrarea sau amestecarea, formarea brânzei,. autopresarea şi
presarea brânzei, sărarea şi maturizarea
Întrebarea 169.
Scopul normalizării laptelui în producţia de brânză?
1. Scopul normalizării laptelui în productia de branzeturi este de a obţine un anumit raport între
resturile solide și în substanţă uscată. Această este considerată ca valoarea standard, deoarece în
procesul de maturare a brânzeturilor nu se schimba. Conţinutul de substanţă uscată de brânză depinde
în principal de raportul dintre proteine într-un amestec normalizat, utilizarea acestor componente,
raportul de cazeină şi proteine, precum şi cu privire la conţinutul de sare.
2. Scopul normalizării laptelui în productia de branzeturi este de a obţine un anumit raport între grăsimi
şi resturile solide, numită grăsimea brînzei în substanţă uscată. Această grăsime este considerată ca
valoarea standard, deoarece în procesul de maturare a brânzeturilor nu se schimba. Conţinutul de
grăsime în substanţă uscată de brânză depinde în principal de raportul dintre grăsime şi proteine într-un
amestec normalizat, utilizarea acestor componente, raportul de cazeină şi proteine, precum şi cu privire
la conţinutul de sare.
3. Scopul omogenizării laptelui în productia de branzeturi este de a obţine un anumit raport între
grăsimi şi resturile solide, numită grăsimea brînzei în substanţă uscată. Această grăsime este considerată
ca valoarea standard, deoarece în procesul de maturare a brânzeturilor nu se schimba. Conţinutul de
grăsime în substanţă uscată de brânză depinde în principal de raportul dintre grăsime şi proteine într-un
amestec normalizat, utilizarea acestor componente, raportul de cazeină şi proteine, precum şi cu privire
la conţinutul de sare.
4. Scopul normalizării laptelui în productia de branzeturi este de a obţine substanţă uscată. Această
grăsime este considerată ca valoarea standard, deoarece în procesul de maturare a brânzeturilor nu se
schimba. Conţinutul de grăsime în substanţă uscată de brânză depinde în principal de raportul dintre
grăsime şi proteine într-un amestec normalizat, utilizarea acestor componente, raportul de cazeină şi
proteine, precum şi cu privire la conţinutul de sare.
Întrebarea 170.
Coagularea laptelui la producerea brânzei?
1. Coagularea laptelui se efectuează la o temperatură care este optim pentru dezvoltarea microflorei
lactice mezofile. Temperatura optimă de coagulare a laptelui este de 300 - 350 ° C. Deoarece
temperatura optima de enzime de coagulare este o temperatură de 38 - 41 ° C, temperatura creste
durata de coagulare se redue. Fermentarea are loc la temperatură scăzută de coagulare a laptelui. În
cazul în care laptele este păstrat cu enzima la 4 - 7 ° C, iar apoi repede încălzit la o temperatură de 300 -
320 ° C, va exista o coagulare rapidă sau instant a laptelui
lactice mezofile, ca şi în prelucrarea ulterioară a acestuia este un factor foarte important în aciditatea
lui, impusă de fermentarea acidului lactic. Temperatura optimă de coagulare a laptelui este de 30 - 35 °
C. Deoarece temperatura optima de enzime de coagulare este o temperatură de 38 - 41 ° C,
temperatura creste durata de coagulare se redue. Fermentarea are loc la temperatură scăzută de
coagulare a laptelui. În cazul în care laptele este păstrat cu enzima la 4 - 7 ° C, iar apoi repede încălzit la o
temperatură de 30 - 32 ° C, va exista o coagulare rapidă sau instant a laptelui
lui, impusă de fermentarea acidului lactic. Temperatura optimă de coagulare a laptelui este de 3000 -
3500 ° C. Deoarece temperatura optima de enzime de coagulare este o temperatură de 38 - 41 ° C,
coagulare a laptelui. În cazul în care laptele este păstrat cu enzima la 4 - 7 ° C, iar apoi repede încălzit la o
temperatură de 30 - 32 ° C, va exista o coagulare rapidă sau instant a laptelui
lui, impusă de fermentarea acidului lactic. Temperatura optimă de coagulare a laptelui este de 30 - 35 °
C. Deoarece temperatura optima de enzime de coagulare este o temperatură de 38 - 41 ° C,
coagulare a laptelui. În cazul în care laptele este păstrat cu enzima la 400 - 700 ° C, iar apoi repede
încălzit la o temperatură de 30 - 32 ° C, va exista o coagulare rapidă sau instant a laptelui
Întrebarea 171.
Tăiere ca fiind unul dintre operaţiunile de prelucrare a caşului coaugulat?
1. Prelucrarea caşului coaugulat include taierea, setarea, amestecarea, a doua fază de încălzire şi
scurgererea porumbelor de caş.
2. Prelucrarea caşului coaugulat include taierea, amestecarea, scurgererea porumbelor de caş.
3. Prelucrarea caşului coaugulat include taierea, a doua fază de încălzire şi scurgererea porumbelor de
caş.
4. Prelucrarea caşului coaugulat include amestecarea, a doua fază de încălzire şi scurgererea porumbelor
de caş.
Întrebarea 172.
În ce constă operaţiunea de frământare a caşului înainte de a doua fază de încălzire?
1. Frământare grăunţilor de caş înainte de a doua fază de încălzire se face cu scopul de a îngheța. La
frământare volului grăuntelui de caş, devine rotunjit.Aciditatea creşte în caş şi zer. De obicei, durata de
funcţionare pentru o varietate de brânză este de 15 - 50 de minute. Grăunţii de caş gata nu este
strecoară între degete
2. Frământare grăunţilor de caş înainte de a doua fază de încălzire se face cu scopul de a dezvolta
procesul de lacţie. La frământare volului grăuntelui de caş, devine rotunjit.Aciditatea creşte în caş şi zer.
De obicei, durata de funcţionare pentru o varietate de brânză este de 1 - 5 de minute. Grăunţii de caş
gata se strecoară între degete
3. Frământare grăunţilor de caş înainte de a doua fază de încălzire se face cu scopul de a usca a etanşa,
precum şi a dezvolta procesului lacţie. La frământare volului grăuntelui de caş, devine rotunjit.
Aciditatea creşte în caş şi zer. De obicei, durata de funcţionare pentru o varietate de brânză este de
1500 - 5000 de minute. Grăunţii de caş gata nu este strecoară între degete
4. Frământare grăunţilor de caş înainte de a doua fază de încălzire se face cu scopul de a usca a etanşa,
precum şi a dezvoltarea procesului de lacţie. La frământare volului grăuntelui de caş, devine
rotunjit.Aciditatea creşte în caş şi zer. De obicei, durata de funcţionare pentru o varietate de brânză este
de 15 - 50 de minute. Grăunţii de caş gata nu este strecoară între degete
Întrebarea 173.
Construcţia linii de fabricare a brânzei?
1. Producţia de brânzeturi se efectuează pe linii de producţie, care includ dispozitive de amestecare a
caşului, îngrijirea brânzei în timpul coacerii (containere pentru sărare, maşină de spălat brînza,
acoperirea cu ceară şi linie de ambalare în folie )

caşului, prese, brânzei în timpul coacerii (containere pentru sărare, maşină de spălat brînza, acoperirea
cu ceară şi linie de ambalare în folie )
3. Producţia de brânzeturi se efectuează pe linii de producţie, care includ echipamente pentru sărare şi
îngrijirea brânzeiîn timpul coacerii (containere pentru sărare, maşină de spălat brînza, acoperirea cu
ceară şi linie de ambalare în folie )

caşului, prese, precum şi echipamente pentru sărare şi îngrijirea brânzei în timpul coacerii (containere
pentru sărare, maşină de spălat brînza, acoperirea cu ceară şi linie de ambalare în folie )
Întrebarea 174.
Acoperirea cu ceară a brânzeturilor?
1. Aparatul pentru acoperirea cu ceară este un container izolat cu elementele de încălzire electrice.
Aliajul de parafină înainte de începerea lucrărilor este încălzit la 545 ° C. Brânză nu este introdusă în
aliajul de parafină topită, cu un cadru mobil, care merge în sus şi în jos mecanic. Productivitatea
aparatului este de 300-400 brânzeturi pe oră.
Aliajul de parafină înainte de începerea lucrărilor este încălzit la 145 ° C. Brânză este introdusă în aliajul
de parafină topită, cu un cadru mobil, care merge în sus şi în jos mecanic. Productivitatea aparatului este
de 300-400 brânzeturi pe oră.
Întrebarea 175.
Descrieţi caracteristica untului din frişcă?
1. Untul este un produs alimentar produs din lapte de vacă, constând în principal din grăsimi din apă -
82%. În afară de grăsime în unt se găsesc parţial toate componentele frişcăi – fosfaţi, proteine, lactoză şi
apă. Valoarea biologică a untului depinde de conţinutul în grăsime din lapte acizi graşi polinesaturaţi şi
fosfolipide, vitamine liposolubile A, D, E, şi solubil în apă B1, B2 şi C.
2. Untul este un produs alimentar produs din lapte de vacă, constând în principal din grăsimi din lapte -
100%. În afară de grăsime în unt se găsesc parţial toate componentele apei – fosfaţi, proteine, lactoză şi
3. Untul este un produs alimentar produs din lapte de vacă, constând în principal din grăsimi din lapte -
4. Untul este un produs alimentar produs din sînge de vacă, constând în principal din grăsimi din sînge -
Întrebarea 176.
Descrieţi metoda de producţie a untului din frişcă?
1. Procesul tehnologic de producere a untului din frişcă constă din următoarele operaţii: primirea,
pasteurizarea şi dezodorizarea, temperatură joasă de prelucrare (maturarea fizică) şi baterea frişcăi,
ambalarea şi depozitarea untului
încălzirea, pasteurizarea şi dezodorizarea, temperatură joasă de prelucrare (maturarea fizică), se spală
boabele unt, sărarea (pentru unt sărat), prelucrarea, ambalarea şi depozitarea untului
încălzirea şi separarea laptelui, pasteurizarea şi dezodorizarea, temperatură joasă de prelucrare
(maturarea fizică) şi baterea frişcăi, se spală boabele unt, sărarea (pentru unt sărat), prelucrarea,
ambalarea şi depozitarea untului
dezodorizarea, temperatură joasă de prelucrare (maturarea fizică) şi baterea frişcăi, se spală boabele
unt, sărarea (pentru unt sărat), prelucrarea, ambalarea şi depozitarea untului
Întrebarea 177.
Esenţa procesului de dezodorizare a frişcăi?
1. Deodorizarea frişcăi este utilizată pentru a elimina mirosurile si aromele, datorită prezenţei
substanţelor adsorbite volatile. Smântâna în primul rând se omogenizează şi apoi trimisă la descărcarea
în vid 0.06 - 0.07 MPa. Aici smîctîna se fierbe, la o temperatură de 65 - 70 ° C. În timpul fierberii cu aburi
sunt eliminate substanţele zburătoare, care oferă cremei un gust neplăcut şi gust de pasteurizare
substanţelor adsorbite volatile. Smântâna în primul rând se pasteurizează şi apoi trimisă la dezodorant,
unde se face descărcarea în vid 0.06 - 0.07 MPa. Aici smîctîna se fierbe, la o temperatură de 165 - 170 °
C. În timpul fierberii cu aburi sunt eliminate substanţele zburătoare, care oferă cremei un gust neplăcut
şi gust de pasteurizare
unde se face descărcarea în vid 0.06 - 0.07 MPa. Aici smîctîna se fierbe, la o temperatură de 65 - 70 ° C.
În timpul fierberii cu aburi sunt eliminate substanţele zburătoare, care oferă cremei un gust neplăcut şi
gust de pasteurizare
unde se face descărcarea în vid 0.06 - 0.07 MPa. Aici smîctîna se fierbe, la o temperatură de 265 - 270 °
C. În timpul fierberii cu aburi sunt eliminate substanţele zburătoare, care oferă cremei un gust neplăcut
şi gust de pasteurizare
Întrebarea 178.
Esenţa procesului de maturare a smântânei?
1. La maturarea fizică a smîntînei în procesul de procesare la temperatură scăzută grăsimilee din lapte
îngheață, şi schimbările fizic-chimice ale membranaei de globule grase. Doar în prezenţa în smîntînă a
grasimlor care se întăresc la batere nu pot forma grăuntele de unt, asigură o bună consistenţă a untului
şi un conţinut normal de grăsimi în lapte bătut. În timpul maturării fizice doar o parte din grăsimea
lichidă trece în stare solidă.Raportul de grăsime solidificat cu numărul său iniţial în procente este numit
gradul de întărire a grăsimilor (nu mai puţin de 30-35%)
2. La maturarea fizică a smîntînei în procesul de procesare la temperatură scăzută grăsimilee din lapte se
întăresc, şi schimbările fizic-chimice ale membranaei de globule grase. Doar în prezenţa în smîntînă a
grasimlor care se întăresc la batere pot forma grăuntele de unt, asigură o bună consistenţă a untului şi
un conţinut normal de grăsimi în lapte bătut. În timpul maturării fizice doar o parte din grăsimea lichidă
trece în stare solidă.Raportul de grăsime solidificat cu numărul său iniţial în procente este numit gradul
de întărire a grăsimilor (nu mai puţin de 30-35%)
un conţinut normal de grăsimi în lapte bătut. În timpul maturării chimice doar o parte din grăsimea
lichidă trece în stare solidă. Raportul de grăsime solidificat cu numărul său iniţial în procente este numit
gradul de întărire a grăsimilor (nu mai puţin de 30-35%)
un conţinut normal de grăsimi în lapte bătut. În timpul maturării fizice doar grăsimea lichidă trece în
stare uscată. Raportul de grăsime solidificat cu numărul său iniţial în procente este numit gradul de
întărire a grăsimilor (nu mai puţin de 30-35%)
Întrebarea 179.
Esenţa procesului de batere a frişcăi (smîntînei)?
1. Luând în considerare compoziţia chimică a conţinutului de grăsime din lapte şi grăsime din smântână,
se setează temperatura de batere primăvara - vara 57-92 ° C, în toamna - iarna - 81-94 ° C. În procesul
de batere se petrece o încălcare a integrităţii membranelor de grăsime globulă, membranele se separă
de globule grase. Cele mai multe dintre globule grase care şi-au păstrat coajă merg în zară, şi doar o
mică parte se duc la unt. Apoi globulele grase fără coajă din contul grăsimei lichide se lipesc împreună în
smocuri pentru a forma grăuntele de unt. În timpul prelucrerii grăunţii de unt se unesc într-o bucată de
unt
unt
unt
se setează temperatura de batere primăvara - vara 7-12 ° C, în toamna - iarna - 8-14 ° C. În procesul de
batere se petrece o încălcare a integrităţii membranelor de grăsime globulă, membranele se separă de
globule grase. Cele mai multe dintre globule grase care şi-au păstrat coajă merg în zară, şi doar o mică
parte se duc la unt. Apoi globulele grase fără coajă din contul grăsimei lichide se lipesc împreună în
unt
Întrebarea 180.
Descrieţi procesul tehnologic de producere a untului prin metoda batereii în linia tehnologică?
1. Laptele primit este supus încălzirii şi separării. Crema de la separator vine intr-un recipient de păstrare
a cremei temporar. După pasteurizare, dezodorizare, smântână vine într-un container în care acestea
sunt păstrate pentru maturare fizică. Cremă după maturizarea fizică vine maşina de bătut de funcţionare
periodică sau funcţionare continuă, unde se efectuează baterea cremei, sărarea
a cremei temporar, de unde este îndreptată la pasteurizatorul-răcitor. După pasteurizare, smântână vine
într-un container în care acestea sunt păstrate pentru maturare chimică. Cremă după maturizarea
chimică vine maşina unde se efectuează baterea cremei, se spală boabele de unt, prelucrarea untului
3. Laptele primit este supus uscării. Crema de la separator vine intr-un recipient de păstrare a cremei
temporar, de unde este îndreptată la pasteurizatorul-răcitor cu. După pasteurizare, dezodorizarea şi
răcire smântână vine într-un container în care acestea sunt păstrate pentru maturare fizică. Cremă după
maturizarea fizică vine maşina de bătut de funcţionate periodică sau funcţionare continuă, unde se
efectuează baterea cremei, se spală boabele de unt, sărarea şi prelucrarea untului
a cremei temporar, de unde este îndreptată la pasteurizatorul-răcitor. După pasteurizare, dezodorizarea
şi răcire smântână vine într-un container în care acestea sunt păstrate pentru maturare fizică. Cremă
după maturizarea fizică vine maşina de bătut de funcţionare periodică sau funcţionare continuă, unde se
efectuează baterea cremei, se spală boabele de unt, sărarea şi prelucrarea untului
Întrebarea 181.
Operaţiile procesului de producţie a untului prin metoda transformării smîntînii cu cantitate mare de
grăsime?
1. Receptarea laptelui, încălzirea şi separarea laptelui, pasteurizarea smântânei şi separarea (obţinerea

cremei bogate in grasimi - 100%), normalizarea şi tratamentul termommecanic al smântânii cu procent
de grăsimi ridicate, ambalarea şi control temperatura untului
2. Receptarea laptelui, încălzirea şi separarea laptelui, primirea smântânei cu grăsimea medie (32 - 37%),
pasteurizarea smântânei şi separarea (obţinerea cremei bogate in grasimi - 83,5%), normalizarea şi
tratamentul termommecanic al smântânii cu procent de grăsimi ridicate, ambalarea şi control
temperatura untului
3. Receptarea laptelui, încălzirea şi separarea laptelui, primirea smântânei cu grăsimea medie (92 -
100%), pasteurizarea smântânei şi separarea (obţinerea cremei bogate in grasimi - 100%), normalizarea
şi tratamentul termommecanic al smântânii cu procent de grăsimi ridicate, ambalarea şi control
temperatura untului
4. Receptarea laptelui, primirea smântânei cu grăsimea medie (32 - 37%), pasteurizarea smântânei şi
separarea (obţinerea cremei bogate in grasimi - 83,5%), normalizarea şi - tratamentul termom-mecanic
al smântânii cu procent de grăsimi ridicate, ambalarea
Întrebarea 182.
În ce constă procesul de transformare al smântânii cu procent de grăsimi ridicate în unt?
1. Transformarea smăntînii grase în unt în timpul tratamentului termomecanic este un complex fizico-
chimic ce constă din trei etape: de răcire (de la 60-70 ° C la temperatura de solidificare a grăsimilor din
lapte - 20-22 ° C) şi cristalizarea gliceridelor; faza de transformare şi formarea de globule grase structurii
primare
chimic ce constă din trei etape: de fierbere (de la 60-70 ° C la temperatura de solidificare a grăsimilor din
lapte - 20-22 ° C) şi cristalizarea gliceridelor; faza de transformare a, şi formarea de globule grase
structurii primare
lapte - 200-220 ° C) şi cristalizarea gliceridelor; faza de transformare şi formarea de globule grase
structurii primare
lapte - 120-122 ° C) şi uscarea gliceridelor; faza de ormarea de globule grase structurii primare
Întrebarea 183.
Ce înţelegeti prin maşină frigorifică şi instalaţie frigorifică?

1. Maşina frigorifică este numit un set de instrumente si dispozitive, care efectuează un ciclu frigorific.
Maşina frigorifică este folosit pentru a răci încăperi, aparate sau alte obiecte. Maşina frigorifică cu
dispozitive de distribuire a frigului pe obiectele fierbinți şi cu construcţii izolae se numeşte instalaţie
frigorifică
2. Maşina frigorifică este numit un set de instrumente si dispozitive. Maşina frigorifică este folosit pentru
a încălzi încăperi, aparate sau alte obiecte, precum şi ridicarea temperaturii prin îndepărtarea căldurii de
la corpuri şi încălzirea mediul înconjurător. Maşina frigorifică cu dispozitive de distribuire a căldurii pe
obiectele răcite şi cu construcţii izolae se numeşte instalaţie frigorifică
3. Maşina frigorifică este numit un set de instrumente si dispozitive, care efectuează un ciclu frigorific.
Maşina frigorifică este folosit pentru a răci încăperi, aparate sau alte obiecte, precum şi coborârea
temperaturii prin îndepărtarea căldurii de la corpuri şi răcirea mediul înconjurător. Maşina frigorifică cu
dispozitive de distribuire a frigului pe obiectele răcite şi cu construcţii izolae se numeşte instalaţie
frigorifică
4. Maşina frigorifică este numit un set de instrumente si agregare, care efectuează nu un ciclu frigorific.
Maşina frigorifică este folosit pentru a încălzi încăperi, aparate sau alte obiecte, precum şi coborârea
temperaturii prin îndepărtarea căldurii de la corpuri şi răcirea mediul înconjurător. Maşina frigorifică cu
dispozitive de distribuire a frigului pe obiectele răcite şi cu construcţii izolae se numeşte instalaţie
frigorifică
Întrebarea 184.
Maşina frigorifică - pompa de căldură?
1. Atunci când maşina frigorifică ia caldura de la corpul cu nivelul de temperatură scăzută, o converteşte
la un nivel de temperatură mai mare şi o dă în mediul înconjurător. Atunci maşina frigorifică este adesea
numită o pompă de căldură. În cazul în care maşina este utilizată pentru răcire încăperilor, dispozitive,
sau orice alte obiecte, şi căldura scoasă în spaţiu nu este folosit, aparatul se numeste un frigider. În cazul
în care corpul este încălzit prin aplicarea căldurii pompate din mediul înconjurător, aparatul se numeste
o pompă de căldură
2. Atunci când maşina frigorifică dă caldura de la corpul cu nivelul de temperatură scăzută, o

converteşte la un nivel de temperatură mai mică. Atunci o pompă de căldură este adesea numită maşina
frigorifică. În cazul în care maşina este utilizată pentru încălzirea încăperilor, dispozitive, sau orice alte
obiecte, şi căldura scoasă în spaţiu nu este folosit, aparatul se numeste un frigider. În cazul în care corpul
este încălzit prin aplicarea căldurii pompate din mediul înconjurător, aparatul se numeste o pompă de
căldură
la un nivel de temperatură mai mare şi o dă în mediul înconjurător aparatul se numeste un frigider. În
cazul în care corpul este încălzit prin aplicarea căldurii pompate din mediul înconjurător, aparatul se
numeste o pompă de căldură
la un nivel de temperatură mai mare şi o dă în mediul înconjurător. Atunci maşina frigorifică este adesea
numită o pompă de căldură. În cazul în care maşina este utilizată pentru răcire încăperilor, dispozitive,
sau orice alte obiecte, şi căldura scoasă în spaţiu nu este folosit, aparatul se numeste un o pompă de
căldură. În cazul în care corpul este încălzit prin aplicarea căldurii pompate din mediul înconjurător,
aparatul se numeste frigider
Întrebarea 185.
Tipuri de instalaţii frigorifice?
1. Sistemele de refrigerare sunt împărţite în sisteme cu răcire moderată şi profundă. Către prima se
referă masinile de compresie a căror lucru implică cheltuieli de energie al doilea se referă reducerea de
emisii şi separarea amestecurilor de gaze
2. Sistemele de refrigerare sunt împărţite în sisteme cu răcire profundă. Către prima se referă masinile a
căror lucru implică cheltuieli de energie mecanice, al doilea se referă reducerea amestecurilor de gaze
3. Sistemele de refrigerare sunt împărţite în sisteme cu răcire profundă. Către prima se referă masinile
de compresie şi refrigerare cu aburi si gaz, a căror lucru implică cheltuieli de energie mecanice, al doilea
se referă reducerea de emisii
4. Sistemele de refrigerare sunt împărţite în sisteme cu răcire moderată şi profundă. Către prima se
referă masinile de compresie şi refrigerare cu aburi si gaz, a căror lucru implică cheltuieli de energie
mecanice, al doilea se referă reducerea de emisii şi separarea amestecurilor de gaze
Întrebarea 186.
Cerinţe care urmează să fie luate în considerare atunci când se aleg agenţii frigorifici?
1. La selectarea agentului frigorific se ia în considerare: 1. Proprietăţile termodinamice ale agentului

frigorific - gradul de presiuni, în care se efectuează procesul în masina, parametrii critici, temperatura de
congelare, gradul de perfecţiune, etc; 2. Termo-fizici (vâscozitate, conductivitate termică, greutatea
specifică, etc), proprietăţile fizico-chimice şi fiziologice; 3. Factorii practici – impactul agentului frigorific
asupra ozonului, metalelor şi dizolvarea lui în ulei şi apă, proprietăţi fiziologice, de inflamabilitate şi de
exploziv, costul şi disponibilitatea
2. La selectarea agentului frigorific se ia în considerare: 1. Proprietăţile termodinamice în care se

efectuează procesul în masina, parametrii critici, temperatura de congelare, gradul de perfecţiune, etc;
2. Termo-fizici (vâscozitate, conductivitate termică, greutatea specifică, etc), fiziologice; 3. Factorii
practici – impactul agentului frigorific asupra ozonului, metalelor şi dizolvarea lui în ulei şi apă,
proprietăţi fiziologice, de inflamabilitate şi de exploziv, disponibilitatea

frigorific - gradul de presiuni, în care se efectuează procesul în masina, gradul de perfecţiune, etc; 2.
Termo-fizici (vâscozitate, conductivitate termică, greutatea specifică, etc), proprietăţile fizico-chimice şi
fiziologice; 3. Factorii practici – impactul agentului frigorific asupra metalelor şi dizolvarea lui în ulei şi
apă, proprietăţi fiziologice, de inflamabilitate şi de exploziv, costul şi disponibilitatea

frigorific - gradul de de congelare, gradul de perfecţiune, etc; 2. Termo-fizici (vâscozitate, conductivitate
termică, greutatea specifică, etc), proprietăţile fizico-chimice şi fiziologice; 3. Factorii practici – impactul
agentului frigorific asupra ozonului, metalelor şi dizolvarea lui în ulei şi apă, proprietăţi de inflamabilitate
şi de exploziv
Întrebarea 187.
Caracteristicile diferenţiate ale agentului frigorific (freonul)?
1. Frionul se diferă printr-o gamă largă de proprietăţi termodinamice (punctul de fierbere, presiunea,
etc). Cele mai multe dintre freoane sunt uleiuri lubrifiante şi capacitatea de a distruge stratul de ozon.
Prin urmare, freonul R11-12 sunt interzise în multe ţări. Pentru turbocompresoare se utilizază freon cu
greutate moleculară mare şi capacitate mică de răcire în vrac, de exemplu, la temperaturi moderate,
evaporarea este recomandat să fie pînă la anul 2025 freon R22, la temperaturi mai mici - în principal,
etilenă şi etan. Acum, în loc de a folosi freon R12 R 40IA, R40IB, R 409A, R22, este analoagă R404A, în loc
de R502-R402A, R408A, R402V
etc). Cele mai multe dintre freoane sunt neinflamabili, nepericuloase, inodor, solubilitatea în uleiuri
lubrifiante şi capacitatea de a distruge stratul de ozon. Prin urmare, freonul R11-12 sunt interzise în
multe ţări. Pentru turbocompresoare se utilizază freon cu greutate moleculară mare şi capacitate mică
de răcire în vrac, de exemplu, la temperaturi moderate, evaporarea este recomandat să fie pînă la anul
2025 freon R22, la temperaturi mai mici - în principal, etilenă şi etan. Acum, în loc de a folosi freon R12 R
40IA, R40IB, R 409A, R22, este analoagă R404A, în loc de R502-R402A, R408A, R402V
3. Frionul se diferă printr-o gamă largă de uleiuri inflamabili, nepericuloase, inodor, capacitatea de a
distruge stratul de ozon. Prin urmare, freonul R11-12 sunt interzise în multe ţări. Pentru
turbocompresoare se utilizază freon cu greutate moleculară mare şi capacitate mică de răcire în vrac, de
exemplu, la temperaturi moderate, evaporarea este recomandat să fie pînă la anul 2025 freon R22, la
temperaturi mai mici - în principal, etilenă şi etan. Acum, în loc de a folosi freon R12 R 40IA, R40IB, R
409A, R22, este analoagă R404A, în loc de R502-R402A, R408A, R402V
etc). Cele mai multe dintre freoane sunt în uleiuri inflamabili, nepericuloase, capacitatea de a distruge
stratul de ozon. Prin urmare, freonul R11-12 sunt interzise în multe ţări. Pentru turbocompresoare se
utilizază freon cu greutate moleculară mare şi capacitate mică de răcire în vrac, de exemplu, la
temperaturi moderate, evaporarea este recomandat să fie pînă la anul 2025 freon R22, la temperaturi
mai mici - în principal, etilenă şi etan. Acum, în loc de a folosi freon R12 R 40IA, R40IB, R 409A, R22, este
analoagă R404A, în loc de R502-R402A, R408A, R402V
Întrebarea 188.
Principalele domenii de utilizare a maşinilor frigorifice?
1. Pentru răcire cu gheață în încăperi sau pentru depozitarea produselor sunt fabricate maşini frigorifice
de racit cu aer condensat. Pentru lichidele răcite (lapte şi produse lactate, apă, saramură, ulei, etc) se
produc frigidere utilizând un lichid de răcire cum ar fi mercurul, cu răcire directă a produsului prin
intermediul unităţii vaporizator construit în pereţii rezervorului sau un alt tip de lichid de răcire, cu răcire
directă a produsului de către evaporatoare scufundare
2. Pentru răcire cu aer în încăperi sau pentru depozitarea produselor sunt fabricate maşini frigorifice de
racit cu aer răcită cu apă, etc Pentru lichidele răcite (lapte şi produse lactate, apă, saramură, ulei, etc) se
produc frigidere utilizând un lichid de răcire intermediar cum ar fi fierul, cu răcire directă a produsului
prin intermediul unităţii vaporizator construit în pereţii rezervorului sau un alt tip de lichid de răcire, cu
răcire directă a produsului de către evaporatoare scufundare
racit cu vaporiri de apă, Pentru lichidele răcite (lapte şi produse lactate, apă, saramură, ulei, etc) se
produc frigidere utilizând un lichid de răcire intermediar cum ar fi substanțele lubrifianta, cu răcire
directă a produsului prin intermediul unităţii vaporizator construit în pereţii rezervorului sau un alt tip
de lichid de răcire, cu răcire directă a produsului de către evaporatoare scufundare
racit cu aer condensator şi vaporizator cu un condensator răcit cu apă, etc Pentru lichidele răcite (lapte
şi produse lactate, apă, saramură, ulei, etc) se produc frigidere utilizând un lichid de răcire intermediar,
cu răcire directă a produsului prin intermediul unităţii vaporizator construit în pereţii rezervorului sau un
alt tip de lichid de răcire, cu răcire directă a produsului de către evaporatoare scufundare
Întrebarea 189.
Capacităţile constructive ale compresorului cu spiră?
1. Compresorul ermetic cu spiră consta intr-un mecanism de cuplare care este conectat la arborele
motorului. Motorul electric montat pe suporturi antivibraţie. Carcasa este sudat la placa, care, este
ataşată de cadrul suporturilor antivibratorului compresorului-condensator
2. Compresorul ermetic cu spiră consta intr-un mecanism de cuplare spirală care este conectat la
arborele motorului. Toate elementele sunt închise într-o carcasă închisă ermetic, cu aspiraţie şi duzele
de refulare. Carcasa este este ataşată de cadrul suporturilor antivibratorului compresorului-condensator
arborele motorului.Motorul electric montat pe suporturi antivibraţie. Toate elementele sunt închise în
duzele de refulare. Carcasa este sudat la placa, care, este ataşată de cadrul suporturilor antivibratorului
compresorului-condensator
arborele motorului. Motorul electric montat pe suporturi antivibraţie. Toate elementele sunt închise
într-o carcasă închisă ermetic, cu aspiraţie şi duzele de refulare. Carcasa este sudat la placa, care, este
ataşată de cadrul suporturilor antivibratorului compresorului-condensator
Întrebarea 190.
Descrie-ţi pe schemă: principiul de lucru al compresorului cu spiră ?
1. Organul de lucru este compus din două spirale centralizare, rotiţi 180 ° unul de altul: spirala care se
roteşte şi alta staţionează. Această mişcare creează o compresiune în camera dintre cele două spire, aşa
cum se arată în figură. Gazul de presiune joasă este prins de cavitatea periferică pe măsura formării,
circulaţia în continuare a bobinei rotative de gaz se condensează în cavitate, care este reduce în volum,
se deplasează spre centrul spiralei. Ilustraţiile arată comprimarea gazelor de la intrare până la eliberarea
sa, timp de trei ture complete
roteşte şi alta staţionează. Această mişcare creează o compresiune în camera dintre cele două spire, aşa
cum se arată în figură. Gazul de presiune joasă este prins de cavitatea periferică pe măsura formării,
circulaţia în continuare a bobinei rotative de gaz se condensează în cavitate, care este reduce în volum,
se deplasează spre centrul spiralei. Ilustraţiile arată comprimarea gazelor de la intrare până la eliberarea
sa, timp de trei ture complete
3. Organul de lucru este compus din 5 spirale centralizare, rotiţi 180 ° unul de altul: spirala care se
roteşte. Această mişcare creează o compresiune în camera dintre cele 5 spire, aşa cum se arată în figură.
Gazul de presiune joasă este prins de cavitatea periferică pe măsura formării, circulaţia în continuare a
bobinei rotative de gaz se condensează în cavitate, spre centrul spiralei. Ilustraţiile arată comprimarea
gazelor de la intrare până la eliberarea sa, timp de trei ture complete
roteşte şi alta staţionează. Această mişcare creează o compresiune în camera dintre cele două spire.
Gazul de presiune joasă este prins de cavitatea periferică pe măsura formării, circulaţia în continuare a
bobinei rotative de gaz se condensează în cavitate, care este reduce în volum, se deplasează spre centrul
spiralei. Ilustraţiile arată comprimarea gazelor de la intrare până la eliberarea sa, timp de trei ture
complete
Întrebarea 191.
Condensatoarele maşinilor frigirofice?
1. Condensatoarele maşinilor frigirofice sunt cazane de caldura, aparatele prin care agent frigorific (apă
sau aer) este procesul de fierbere la presiunea corespunzătoare şi temperatură
2. Condensatoarele maşinilor frigirofice sunt schimbatoare de caldura, ste procesul de condensare la

presiunea corespunzătoare şi temperatură
3. Condensatoarele maşinilor frigirofice sunt schimbatoare de caldura, aparatele prin care eliminarea
căldurii din mediul de agent frigorific (apă sau aer) este procesul de condensare la presiunea
corespunzătoare şi temperatură
4. Condensatoarele maşinilor frigirofice sunt centrale termice, aparatele prin care eliminarea căldurii din
mediul de agent frigorific toxic este procesul de condensare la presiunea corespunzătoare şi
temperatură
Întrebarea 192.
Evaporatoarele maşinilor frigirofice?
1. Evaporatoarele maşinilor frigirofice sunt nişte aparate schimbătoare de materie, în care evaporarea se
datorează din contul fierberii agentului frigorific în ele.
2. Evaporatoarele maşinilor frigirofice sunt nişte care controlează fierberea agentului frigorific în el.
3. Evaporatoarele maşinilor frigirofice sunt nişte aparate schimbătoare în care uscarea se datorează din
contul fierberii agentului frigorific în ele.
4. Evaporatoarele maşinilor frigirofice sunt nişte aparate schimbătoare de căldură, în care răcirea se
datorează din contul fierberii agentului frigorific în ele.
Întrebarea 193.
Destinaţia şi construcţia filtrului-deshidrator al frigiderului?
1. Filtrul-deshidrator este de a elimina umezeala lapte. Filtrul-deshidrator este o carcasă cilindrică, în

care cartuşul este instalat, umplut cu desicant (gel de siliciu sau zeolit). Pe ambele laturi ale carcasei sunt
găuri, închise de ecranul filtrului prin care agentul frigorific lichid pătrunde în cartuş şi în afară de ăsta. În
caz de înfundare a filtrului sau pierderea de zeolit(gel de siliciu) a capacitatea de absorbţie a filtrului,
manşonul este eliminat se spală filtrul cu benzină curată şi desicantul se instalează prin încălzirea la
temperaturi de cel puţin 250 ° C timp de 2 ore
2. Filtrul-deshidrator este de a elimina umezeala şi impurităţile din răcitorul cu lichid frigorific. Filtrul-
deshidrator este o carcasă cilindrică, în care cartuşul este instalat, umplut cu desicant (gel de siliciu sau
zeolit). Pe ambele laturi ale carcasei sunt găuri, închise de ecranul filtrului prin care agentul frigorific
lichid pătrunde în cartuş şi în afară de ăsta. În caz de înfundare a filtrului sau pierderea de zeolit(gel de
siliciu) a capacitatea de absorbţie a filtrului, manşonul este eliminat se spală filtrul cu benzină curată şi
desicantul se instalează prin încălzirea la temperaturi de cel puţin 250 ° C timp de 2 ore
3. Filtrul-deshidrator este de a elimina lichidul frigorific. Filtrul-deshidrator este o carcasă cilindrică, în

care cartuşul este instalat, umplut cu desicant (gel de siliciu sau zeolit). Pe ambele laturi ale carcasei sunt
găuri, închise de ecranul filtrului prin care agentul frigorific lichid pătrunde în cartuş şi în afară de ăsta. În
caz de înfundare a filtrului sau pierderea de zeolit(gel de siliciu) a capacitatea de absorbţie a filtrului,
manşonul este eliminat se spală filtrul cu benzină curată şi desicantul se instalează prin încălzirea la
temperaturi de cel puţin 250 ° C timp de 2 ore
4. Filtrul-deshidrator este de a elimina umezeala şi impurităţile din untul uscat. Filtrul-deshidrator este o
carcasă cilindrică, în care cartuşul este instalat, umplut cu desicant (gel de siliciu sau zeolit). Pe ambele
laturi ale carcasei sunt găuri, închise de ecranul filtrului prin care agentul frigorific lichid pătrunde în
cartuş şi în afară de ăsta. În caz de înfundare a filtrului sau pierderea de zeolit(gel de siliciu) a
capacitatea de absorbţie a filtrului, manşonul este eliminat se spală filtrul cu benzină curată şi desicantul
se instalează prin încălzirea la temperaturi de cel puţin 250 ° C timp de 2 ore
Întrebarea 194.
Dispozitivele de reglare automată şi controlul lucrului maşinilor de refrigerare?
1. Pentru a automatiza lucrul maşinilor de refrigerare se utilizează: comutator de presiune, termostat.

Pentru controlul calităţii şi monitorizarea fluxului de lucru se includ răcitorul de vid, care sunt destinate
să măsoare suprapresiunea sau vidul în sistemul unităţii de refrigerare şi termometre
2. Pentru a automatiza lucrul maşinilor de refrigerare se utilizează: valva de expansiune termostatica,

valva solenoid, comutator de presiune, releu diferential, termostat. Pentru controlul calităţii şi
monitorizarea fluxului de lucru se includ răcitorul de vid, care sunt destinate să măsoare suprapresiunea
sau vidul în sistemul unităţii de refrigerare şi termometre

valva solenoid, comutator de presiune. Pentru controlul calităţii şi monitorizarea fluxului de lucru se
includ răcitorul de vid, care sunt destinate să măsoare suprapresiunea sau vidul în sistemul unităţii de
termometre

releu diferential, termostat. Pentru controlul calităţii şi monitorizarea fluxului de lucru se includ răcitorul
de vid, care sunt destinate să măsoare suprapresiunea sau vidul în sistemul unităţii de refrigerare
Întrebarea 195.
Care este destinaţia supapei de reglare a presiunii temperaturii?
1. Supapa de reglare a presiunii temperaturii este destinată pentru agentul lichid, cu reglementarea
supapei sale în conformitate cu sarcina termică din vaporizator
2. Supapa de reglare a presiunii temperaturii este destinată pentru cu reglementarea supapei sale în
conformitate cu sarcina termică din vaporizator
3. Supapa de reglare a presiunii temperaturii este destinată pentru alimentarea automată a agentului
lichid frigorific în vaporizator, cu reglementarea supapei sale în conformitate cu sarcina termică din
vaporizator
4. Supapa de reglare a presiunii temperaturii este destinată pentru alimentarea automată a agentului
lichid, cu reglementarea supapei sale în conformitate cu sarcina termică din vaporizator
Întrebarea 196.
Construcţia generală a masinii termofrigorifică TXU-I4?
1. TXU-I4 este format din compresorul 1PB 10-2-024, vaporizator , condensator, panou de comandă şi
control, trei schimbătoare de căldură, filtru deshidrator, şurub de expansiune si electrovalve. Maşina
este echipată cu un rezervor pentru apă caldă şi rece, un panou de control pentru pompa lichidului de
răcire. În calitate de agent de răcire este folosită apa, în conformitate cu STAS 2874-82
2. TXU-I4 este format din compresorul 1PB 10-2-024, vaporizator , trei schimbătoare de căldură, filtru
deshidrator, şurub de expansiune si electrovalve. Maşina este echipată cu un rezervor pentru apă caldă
şi rece, un panou de control pentru pompa lichidului de răcire. În calitate de agent de răcire este folosită
apa, în conformitate cu STAS 2874-82
3. TXU-I4 este format din compresorul 1PB 10-2-024, vaporizator , condensator, panou de comandă şi
control, trei schimbătoare de căldură, filtru deshidrator. Maşina este echipată cu un rezervor pentru apă
caldă şi rece, un panou de control pentru pompa lichidului de răcire. În calitate de agent de răcire este
folosită gheața, în conformitate cu STAS 2874-82
4. TXU-I4 este format din compresorul 1PB 10-2-024, condensator, panou de comandă şi control, trei
schimbătoare de căldură, filtru deshidrator, electrovalve. Maşina este echipată cu un rezervor pentru
apă caldă şi rece, un panou de control pentru pompa lichidului de răcire. În calitate de agent de răcire
este folosită apa, în conformitate cu STAS 2874-82
Întrebarea 197.
Ce reprezintă furajele combinate pentru hrana animalelor. Ce avantaje au faţă de furaje individuale?
1. Furaje combinate (furaje) reprezintă un amestec realizat de ştiinţă pe bază de reţete. Utilizarea
eficientă a furajelor pentru animale este de 20-30% mai mare, decât hrănirea cu componentele sale în
amestecuri simple
2. Furaje combinate (furaje) reprezintă un amestec curăţat pînă la dimensiunea optimă a furajelor
aditive, realizat de ştiinţă pe bază de reţete. Utilizarea eficientă a furajelor pentru animale este de 20-
30% mai mare, decât hrănirea cu componentele sale în amestecuri simple
3. Furaje combinate (furaje) reprezintă un amestec complex omogen curăţat şi mărunţit pînă la
dimensiunea optimă a furajelor aditive, realizat de ştiinţă pe bază de reţete. Utilizarea eficientă a
furajelor pentru animale este de 20-30% mai mare,decât hrănirea cu componentele sale în amestecuri
simple
4. Furaje combinate (furaje) reprezintă un amestec complex omogen curăţat şi mărunţit pînă la
dimensiunea optimă a furajelor aditive, realizat de ştiinţă pe bază de reţete. Utilizarea eficientă a
furajelor pentru animale este de 2000-3000% mai mare, decât hrănirea cu componentele sale în
amestecuri simple
Întrebarea 198.
Care sunt componentele şi modul de a fi introduse în furajele pentru hrana animalelor?
1. Componente furajelor sunt utilizate împreună cu furajere din cereale, diverse resturi uscate de la
producţie tehnică, substanţe care conţin azot sintetic - înlocuitori de proteine furajere, aminoacizi
sintetici, suplimente minerale, antibiotice pentru furaje, unii agenţi farmacologici, substanţe de
suprafaţă activi (detergenţi), antioxidanţi, anxiolitice (agenţi anti-anxietate), etc
producţie tehnică, furaje de origine animalieră, făină din iarbă, substanţe care conţin azot sintetic -
înlocuitori de proteine furajere, antibiotice pentru furaje, unii agenţi farmacologici, substanţe de
suprafaţă activi (detergenţi), anxiolitice (agenţi anti-anxietate), etc
producţie tehnică, furaje de origine animalieră, făină din iarbă, substanţe care conţin azot sintetic -
înlocuitori de proteine furajere, aminoacizi sintetici, suplimente minerale, vitamine, antibiotice pentru
furaje, unii agenţi farmacologici, substanţe de suprafaţă activi (detergenţi), antioxidanţi, anxiolitice
(agenţi anti-anxietate), etc
4. Componente furajelor sunt utilizate împreună cu furajere din cereale, furaje de origine animalieră,
făină din iarbă, substanţe care conţin azot sintetic - înlocuitori de proteine furajere, suplimente
minerale, vitamine, antibiotice pentru furaje, unii agenţi farmacologici, substanţe de suprafaţă activi
(detergenţi), antioxidanţi, etc
Întrebarea 199.
Ce reprezintă în sine furajele în raţii totale?
1. Furajele în raţii totale pentru hrana animalelor sunt produşi în primul rând pentru porcine (în cantităţi
nelimitate). Acestea contin toate substantele nutritive necesare. Furaje trebuie să îndeplinească pe
deplin nevoile animalelor din cerinţele de energie şi nutrienţi în funcţie de tipul lor, vârsta şi
productivitate
2. Furajele în raţii totale pentru hrana animalelor sunt produşi în primul rând pentru cabaline (în
cantităţi nelimitate). Acestea contin toate substantele nutritive necesare. Furaje trebuie să
îndeplinească pe deplin nevoile animalelor din cerinţele de energie şi nutrienţi în funcţie de tipul lor,
vârsta şi productivitate
3. Furajele în raţii totale pentru hrana animalelor sunt produşi în primul rând pentru păsări. Acestea
contin toate substantele nutritive necesare. Furaje trebuie să îndeplinească pe deplin nevoile animalelor
din cerinţele de energie şi nutrienţi în funcţie de tipul lor, vârsta şi productivitate
4. Furajele în raţii totale pentru hrana animalelor sunt produşi în primul rând pentru păsări, porcine şi
cabaline (în cantităţi limitate). Acestea contin toate substantele nutritive necesare. Furaje trebuie să
îndeplinească pe deplin nevoile animalelor din cerinţele de energie şi nutrienţi în funcţie de tipul lor,
vârsta şi productivitate
Întrebarea 200.
Ce reprezintă în sine furajele concentrate?
1. Furaje concentrate mixte, alcătuiesc cea mai mare parte a hranei pentru animale produse industrial.
Acestea conţin concentrate, în principal, cereale, tărâţe de grâu, ulei de prăjituri, făină de oase din peşte
sau carne, făină de iarbă, şi săruri minerale, vitamine şi alte substanţe biologic active. Acestea furajele
sunt destinate ca supliment alimentar la principale furaje de raţion - dure, suculente de aceea la
compilarea reţetelor de furaje concentrate se iau în considerare nu numai specie, vârstă şi
productivitatea de animale, dar, de asemenea, calitatea şi structura raţiei de bază
2. Furaje concentrate mixte, alcătuiesc cea mai mare parte a hranei pentru pești și albini produse
industrial. Acestea conţin concentrate, în principal, cereale, tărâţe de grâu, ulei de prăjituri, făină de
oase din peşte sau carne, făină de iarbă, şi săruri minerale, vitamine şi alte substanţe biologic active.
Acestea furajele sunt destinate ca supliment alimentar la principale furaje de raţion - dure, suculente de
aceea la compilarea reţetelor de furaje concentrate se iau în considerare nu numai specie, vârstă şi
3. Furaje concentrate alcătuiesc cea mai mare parte a hranei pentru produsele vegetale produse
industrial. Acestea conţin concentrate, în principal, cereale, tărâţe de grâu, ulei de prăjituri, făină de
oase din peşte sau carne, făină de iarbă, şi săruri minerale, vitamine şi alte substanţe biologic active.
Acestea furajele sunt destinate ca supliment alimentar la principale furaje de raţion - dure, suculente de
aceea la compilarea reţetelor de furaje concentrate se iau în considerare nu numai specie, vârstă şi
4. Furaje concentrate mixte, alcătuiesc cea mai mare parte a hranei pentru animale produse industrial.
Acestea conţin concentrate, în principal, cereale, tărâţe de grâu, făină de oase din peşte sau carne, făină
de iarbă, şi săruri minerale, alte substanţe biologic active. Acestea furajele sunt destinate ca supliment
alimentar la principale furaje de raţion - dure, suculente de aceea la compilarea reţetelor de furaje
concentrate se iau în considerare nu numai specie dar, de asemenea, calitatea şi structura raţiei de bază
Întrebarea 201.
Care sunt suplimentele de echilibrare ?

1. Suplimente de proteine-vitamine şi proteine-vitamino-minerale se conţin furaje concentrate bogate in

proteine, minerale si vitamine (prăjituri, drojdie, leguminoase, etc), precum şi preparatele de vitamine,
săruri minerale, antibiotice şi alte biostimulatori. Acestea sunt utilizate pentru introducerea în hrana
pentru creșterea produselor vegetale şi ca un supliment alimentar format din cereale şi furaje suculente.
Procentul aditivului de intrare în resturi de cereale pentru hrana animalelor sau să indice pe eticheta
produsului

pentru albinele din stupuri şi ca un supliment alimentar format din cereale şi furaje suculente. Procentul
aditivului de intrare în resturi de cereale pentru hrana animalelor sau să indice pe eticheta produsului

pentru animale produse în ferme, şi ca un supliment alimentar format din cereale şi furaje suculente.
Procentul aditivului de intrare în resturi de cereale pentru hrana animalelor sau să indice pe eticheta
produsului
4. Suplimente de proteine-vitamine şi minerale se conţin furaje concentrate bogate in minerale si

vitamine (prăjituri, drojdie, leguminoase, etc), precum şi preparatele de săruri minerale, antibiotice şi
alte biostimulatori. Acestea sunt utilizate pentru introducerea în hrana pentru animale produse în lacuri
cu apă, şi ca un supliment alimentar format din cereale şi furaje suculente. Procentul aditivului de
intrare în resturi de cereale pentru hrana animalelor sau să indice pe eticheta produsului
Întrebarea 202.
Ce sunt premixuri şi în ce scop sunt utilizate?
1. Premixuri sunt destinate să pătrundă în furaje în scopul de a îmbogăţi substanţele biologic active. În
premixuri se includ vitamine, anumiţi aminoacizi, antioxidanti, precum şi substanţe chimice, care sunt cu
acţiuni curative şi preventive.în calitate de umplere se utilizează tărâţe de grâu, drojdie, făină
2. Premixuri sunt destinate să pătrundă în furaje şi suplimente de proteine şi de vitamine, în scopul de a

îmbogăţi substanţele biologic active. În premixuri se includ vitamine, minerale, enzime, anumiţi
aminoacizi, antioxidanti, antibiotice, precum şi substanţe chimice, care sunt cu acţiuni curative şi
preventive.în calitate de umplere se utilizează tărâţe de grâu, drojdie, făină
3. Premixuri sunt destinate să pătrundă în substanţele biologic active. În premixuri se includ vitamine,
minerale, enzime, anumiţi aminoacizi, antioxidanti, antibiotice, precum şi substanţe chimice, care sunt
cu acţiuni curative şi preventive.în calitate de umplere se utilizează tărâţe de grâu, drojdie, făină
4. Premixuri sunt destinate să pătrundă în vitamine, în scopul de a îmbogăţi substanţele biologic active.
În premixuri se includ vitamine, minerale, enzime, anumiţi aminoacizi, antioxidanti, antibiotice, precum
şi substanţe chimice, care sunt cu acţiuni curative şi preventive, în calitate de umplere se utilizează
drojdie, făină
Întrebarea 203.
Cum se marchează furajele ca hrană pentru animale şi premixurile?
1. Reţete de furaje şi preamestecuri pentru animale din specii diferite sunt atribuite numerele
corespunzătoare în acest tip de furaje, prin următoarele: PC - furajele complete, QC - furaj-concentrat,
BVD - supliment de proteine şi vitamine, P - premix. Numărul reţetei este format din două numere,
primul indică tipul de producţie şi un grup de animale, al doilea - numărul de reţete în acest grup
corespunzătoare în acest tip de furaje, prin următoarele: PC - furajele complete, QC - furaj-concentrat, P
- premix. Numărul reţetei este format din două numere, primul indică tipul de producţie şi un grup de
animale, al doilea - numărul de reţete în acest grup
corespunzătoare în acest tip de furaje, prin următoarele: PC - furajele complete, BVD - supliment de
proteine şi vitamine. Numărul reţetei este format din două numere, primul indică tipul de producţie şi
un grup de animale, al doilea - numărul de reţete în acest grup
corespunzătoare în acest tip de furaje, prin următoarele: QC - furaj-concentrat, P - premix. Numărul
reţetei este format din două numere, primul indică tipul de producţie şi un grup de animale, al doilea -
numărul de reţete în acest grup
Întrebarea 204.
Transcrieţi reteta alimentară SC5?
1. Reţeta SC5 înseamnă că furajele pentru hrana animalelor (PC) este proiectat pentru puii vârsta
cuprinsă între 10 până la 40 săptămâni
2. Reţeta SC5 înseamnă că furajele pentru hrana animalelor (PC) este proiectat pentru puii albine vârsta
cuprinsă între 1 până la 4 săptămâni
3. Reţeta SC5 înseamnă că furajele pentru hrana animalelor (PC) este proiectat pentru puii de carne
vârsta cuprinsă între 1 până la 4 săptămâni
4. Reţeta SC5 înseamnă că furajele pentru hrana animalelor (PC) este proiectat pentru peștii de carne
vârsta cuprinsă între 1 până la 4 săptămâni
Întrebarea 205.
Conţinutul certificatului lot de furaje?
1. În certificat pentru furaje, eliberat de o fabrică sau depozit, se indică numele fermei de vaci, data de
fabricaţie, scopul de hrană, reţete şi nutriţia. În cazul în care furajul este îmbogăţit cu microorganizme se
indica apoi compoziţia lor
2. În certificat pentru furaje, eliberat de o fabrică sau depozit, se indică numele cumparatorului, data de
3. În certificat pentru furaje, eliberat de o fabrică sau depozit, se indică numele instalaţiei - producător,
data de fabricaţie, scopul de hrană, reţete şi nutriţia. În cazul în care furajul este îmbogăţit cu
microorganizme se indica apoi compoziţia lor
4. În certificat pentru furaje, eliberat de o fabrică sau depozit, se indică numele animalului, data de
Întrebarea 206.
Ce indicatori se folosesc la evaluarea calităţii materiei prime de furaje pentru producţia de furaje?
1. Materia primă furajeră se va evalua pe baza următoarelor criterii:
- Nutriţie generale exprimate în unităţi de furaje (unităţi de eficienţă.)
- Conţinutul de proteine în %, în special părţile nedigerabile sau digerabile;
- Energia de schimb, care este parte din energia hranei pentru animale, care este absorbită de către
organism a animalelor;
- Conţinutul de grăsime, aflat în produs;
organism a animalelor; - Conţinutul de celuloză (a carbohidraţi digerabili numai de animale
rumegătoare)
organism a animalelor;
- Conţinutul de celuloză (a carbohidraţi digerabili numai de animale rumegătoare)
- Nutriţie generale exprimate în unităţi de furaje (unităţi de eficienţă.) - Energia de schimb, care este
parte din energia hranei pentru animale, care este absorbită de către organism a animalelor;
- Conţinutul de celuloză (a carbohidraţi digerabili numai de animale rumegătoare)
Întrebarea 207.
Când se utilizează un furaj alimentar de origine animală?
1. Furajele alimentare de origine animală ar trebui să fie folosit ca o sursă valoroasă de proteine in raţii
la porci, păsări de reproducţie, animale, şi în special pentru producători, oi şi pui de înlocuire
2. Furajele alimentare de origine animală ar trebui să fie folosit ca o sursă valoroasă de încălzire si
vitamine G in raţii la porci, animale, şi în special pentru producători, oi şi pui de înlocuire
3. Furajele alimentare de origine animală ar trebui să fie folosit ca o sursă valoroasă de proteine si
vitamine B in raţii la porci, păsări de reproducţie, animale, şi în special pentru producători, oi şi pui de
înlocuire
4. Furajele alimentare de origine animală ar trebui să fie folosit ca o sursă valoroasă de păsări de
reproducţie, animale, şi în special pentru producători, oi şi pui de înlocuire
Întrebarea 208.
Care sunt acţiunile dvs. atunci când se găseşte un focar de auto-încălzire a materii prime în silozuri?
1. Atunci când se găseşte un focar de auto-încălzire a materialului în silozuri, materia primă trebuie
încarcată imediat în containere şi supuse presării, la găsirea focarelor de auto-încălzire în depozite,
acesta este supus încălzirii
descarcată imediat în containere şi supuse fierberii, la găsirea focarelor de auto-încălzire în depozite,
acesta este supus uscării şi răcirii
descarcată imediat în containere şi supuse răcirii, la găsirea focarelor de auto-încălzire în depozite,
acesta este supus uscării şi răcirii
descarcată imediat în containere şi supuse evaporării, la găsirea focarelor de auto-încălzire în depozite,
acesta este supus extrudării
Întrebarea 209.
Care sunt indicatorii de estimare a calităţii furajelor?
1. La indicatori de calitate: unitate de alimentare (kg), energia de schimb (kcal/100 g), proteine (%),
grăsime (%), ţesut(%)
2. La indicatori de calitate: unitate de alimentare (kg), energia de schimb (kcal/100 g), proteine (%)
3. La indicatori de calitate: energia de schimb (kcal/100 g), proteine (%), grăsime (%), ţesut(%)
4. La indicatori de calitate: unitate de alimentare (kg), proteine (%), grăsime (%), ţesut(%)
Întrebarea 210.
Ce operaţiuni tehnologice sunt efectuate în dezvoltarea furajelor de hrană pentru animale, premixuri şi
BVMK?
1. Operaţiunile tehnologice de bază în producţia de furaje sunt: receptie, repartizarea pentru depozitare
a materiilor prime şi păstrarea, calitatea de control a materiilor prime la indicatorii stabiliţi; separare
(purificarea) de materii prime, decojirea culturilor - ovăz şi orz, măcinarea materiilor prime; distribuirea
componentelor, amestecarea componentelor, introducerea de componente lichide,
granularedepozitare şi distribuţie a produselor finite pentru consumatori
a materiilor prime şi păstrarea, calitatea de control a materiilor prime la indicatorii stabiliţi; distribuirea
componentelor, amestecarea componentelor, introducerea de componente lichide, granulare, controlul
de calitate al produselor fabricate pe indicatori GOST, depozitare şi distribuţie a produselor finite pentru
consumatori
3. Operaţiunile tehnologice de bază în producţia de furaje sunt: receptie, calitatea de control a

materiilor prime la indicatorii stabiliţi; separare (purificarea) de materii prime, decojirea culturilor - ovăz
şi orz, măcinarea materiilor prime; distribuirea componentelor, introducerea de componente lichide,
granulare, controlul de calitate al produselor fabricate pe indicatori GOST, depozitare şi distribuţie a
produselor finite pentru consumatori
a materiilor prime şi păstrarea, calitatea de control a materiilor prime la indicatorii stabiliţi; separare
(purificarea) de materii prime, decojirea culturilor - ovăz şi orz, măcinarea materiilor prime; distribuirea
componentelor, amestecarea componentelor, introducerea de componente lichide, granulare, controlul
de calitate al produselor fabricate pe indicatori GOST, depozitare şi distribuţie a produselor finite pentru
consumatori
Întrebarea 211.
Analizaţi graficul cineticii procesului de amestecare a furajelor şi precizaţi care curbe caracterizează:
procesul de segregare, procesul de amestecare şi echilibrul amestecului
?
1. 1, 2, 3
2. 3, 2, 1
3. 3, 1, 2
4. 2, 1, 3
Întrebarea 212.
Esenţa procesului de granulare a furajelor?
1. Natura fizica a procesului de granulare a furajelor este de a arde cea mai mare parte a materialului fin
din monoliţi de dimensiunile geometrice cu proprietăţi fizice şi mecanice dorite
2. Natura fizica a procesului de granulare a furajelor este de a îngheța cea mai mare parte a materialului
fin din monoliţi de dimensiunile geometrice cu proprietăţi chimice dorite
3. Natura fizica a procesului de granulare a furajelor este de a converti cea mai mare parte a materialului
fin din monoliţi comprimat de dimensiunile geometrice cu proprietăţi fizice şi mecanice dorite
4. Natura fizica a procesului de granulare a furajelor este de a opări cea mai mare parte a materialului fin
din monoliţi de dimensiunile geometrice cu proprietăţi fizice şi mecanice dorite
Întrebarea 213.
Care este principiul de funcţionare a maşinei de slifare-polizor pentru decojirea orzului?
1. În maşina de slifare-polizor orzul este supus la frecare intensă între roţile abrazivă şi sita cilindră, când
este total completat spaţiul inelar. Produsul prelucrat, se mută în jos, trece prin priză. Cojile se aspiră de
ventilator în ciclon de evacuare. Randament dupa slifare este nu mai puţin de 80%
2. În maşina de slifare-polizor oasele sunt supuse la frecare intensă între roţile abrazive şi sita cilindră,
când este total completat spaţiul inelar. Produsul prelucrat, se mută în jos, trece prin priză. Cojile se
aspiră de ventilator în ciclon de evacuare. Randament dupa slifare este nu mai puţin de 80%
3. În maşina de slifare-polizor ouăle de găină sunt supuse frecării intense între roţile abrazive şi sita
cilindră, când este total completat spaţiul inelar. Produsul prelucrat, se mută în jos, trece prin priză.
Cojile se aspiră de ventilator în ciclon de evacuare. Randament dupa slifare este nu mai puţin de 80%
4. În maşina de slifare-polizor carnea de vacă este supusa la frecare intensă între roţile abrazive şi sita
cilindră, când este total completat spaţiul inelar. Produsul prelucrat, se mută în jos, trece prin priză.
Cojile se aspiră de ventilator în ciclon de evacuare. Randament dupa slifare este nu mai puţin de 80%
Întrebarea 214.
Care sunt principiile de clasificare a schemelor tehnologice de construire a procesului de producţie de

furaje?
1. Schemele tehnologice de construire ale procesului de producţie a furajelor alimentare sunt clasificate
în funcţie de următoarele principii: Formarea de serie-paralelă pentru toate componentele şi
amestecarea lor o singură dată. Acest principiu se mai numeşte clasic; Formarea de preamestecuri de
materie primă de cereale şi de proteine si vitamine cu administrarea de doze repetate.
2. Schemele tehnologice de construire ale procesului de producţie a furajelor alimentare sunt: Formarea
de serie-paralelă pentru toate componentele şi amestecarea lor o singură dată. Acest principiu se mai
numeşte clasic; Formarea de preamestecuri de materie primă de cereale şi de proteine si vitamine cu
administrarea de doze repetate; Formarea de preamestecuri de materie primă de cereale, proteine şi
minerale, fără re-dozare; Principiul de linii drepte.
3. Schemele tehnologice de construire ale procesului de producţie a furajelor alimentare sunt: Formarea
de serie-paralelă pentru toate componentele . Acest principiu se mai numeşte clasic; Formarea de
preamestecuri de materie primă de cereale, proteine şi minerale, fără re-dozare; Principiul de linii
drepte.
4. Schemele tehnologice de construire ale procesului de producţie a furajelor alimentare sunt clasificate
în funcţie de următoarele principii: Formarea de preamestecuri de materie primă de cereale şi de
proteine si vitamine cu administrarea de doze repetate; Formarea de preamestecuri de materie primă
de cereale, proteine şi minerale, fără re-dozare; Principiul de linii drepte.
Întrebarea 215.
Ce prevede complexul de activităţi organizatorice şi tehnice efectuate pe parcursul procesului de

pregătire a producţiei de furaje pentru a începe exploatarea liniilor de producţie?
1. Pregătirea tehnologică implică un complex de activităţi organizatorice şi tehnice efectuate înainte de

includerea în activitate a liniilor de producţie includ următoarele operaţiuni: 1 - umplerea cu
componente a containerilor operaţionale (silozuri); 2 – se pun la morile cu ciocane site cu găuri cu
diametrul necesare; 5 – se verifică lucrul circuitelor cu energie electrică şi de comandă a procesului de
producţie

includerea în activitate a liniilor de producţie includ următoarele operaţiuni: 1– se pun la morile cu
ciocane site cu găuri cu diametrul necesare; 2 – se stabillesc în presă matrice cu diametrul de găuri
corespunzătoare; 3 – se verifică starea întregului echipament de producere, transport si utilaj auxiliar; 4
– se verifică lucrul circuitelor cu energie electrică şi de comandă a procesului de producţie
diametrul necesare; 3 – se stabilc în presă matricele cu diametrul de găuri corespunzătoare; 4 – se
verifică starea întregului echipament de producere, transport si utilaj auxiliar; 5 – se verifică lucrul
circuitelor cu energie electrică şi de comandă a procesului de producţie

diametrul necesar; 3 - se stabillesc în presă matrice cu diametrul de găuri corespunzătoare; 4 - verifică
starea întregului echipament de producere, transport si utilaj auxiliar;
Întrebarea 216.
Principalele părţi ale boabelor?
1. În boabe există trei părţi principale: coajă, endospermă şi germeni. Raport în greutate de aceste părţi
în bobul de grâu este: coajă - 7,3 ... 11,1%; endospermul - 80 ... 95,5%; embrionului - 1,4 ... 3,1%
2. În boabe există trei părţi principale: coajă, endospermă şi germeni. Raport în greutate de aceste părţi
în bobul de grâu este: coajă - 73 ... 80%; endospermul - 8 ... 9,5%; embrionului - 1,4 ... 3,1%
3. În boabe există două părţi principale: endospermă şi germeni. Raport în greutate de aceste părţi în
bobul de grâu este: endospermul - 80 ... 95,5%; embrionului - 1,4 ... 3,1%
4. În boabe există două părţi principale: coajă şi germeni. Raport în greutate de aceste părţi în bobul de
grâu este: coajă - 7,3 ... 11,1%; embrionului - 1,4 ... 3,1%
Întrebarea 217.
Principalele proprietăţi fizico-mecanice ale cerealelor?
1. Proprietăţile fizice şi mecanice ale boabelor de cereale sunt caracterizate de o serie de indicatori, cei
mai importanţi sunt: 1 - culoare şi miros, 2 - umiditatea, 3 - moloz, 4 - contaminarea; 5 - densitatea şi
puterea de rezistenţă, 6 - uniformitate a dimensiunilor, 7-natura lor, 8 - sticlozitate, 9 cantitatea şi
calitatea glutenului, 10-cenuşa
mai importanţi sunt: 1 - culoare şi miros, 3 - moloz, 4 - contaminarea; 5 - densitatea şi puterea de
rezistenţă, 6 - uniformitate a dimensiunilor, 7-natura lor, 8 - sticlozitate, 9 cantitatea şi calitatea
glutenului, 10-cenuşa
mai importanţi sunt: 1 - culoare şi miros, 3 - moloz, 4 - contaminarea; 5 - densitatea şi puterea de
rezistenţă, 6 - uniformitate a dimensiunilor, 8 - sticlozitate, 9 cantitatea şi calitatea glutenului, 10-cenuşa
mai importanţi sunt: 1 - culoare şi miros, 2 - umiditatea, 3 - moloz, 4 - contaminarea; 6 - uniformitate a
dimensiunilor, 7-natura lor, 8 - sticlozitate, 10-cenuşa
Întrebarea 218.
Ce reprezintă în sine glutenul din boabe?
1. Glutenul în cereale este o substanţă proteică sub formă de substanță fizică, care rămâne după
spălarea cu apă a aluatului după îndepărtarea amidonului, fibre, precum şi substanţelor solubile în apă.
Conţinutul de gluten de grâu este de 14 ... 58%. Proteine care formeaza glutenul, se găsesc doar in
endosperm. Conţinutul de gluten de peste 30% este considerata ridicat, 26 ... 30% - medie, 20 ... 25% -
mai mic decât media, mai puţin de 20% - scăzut. Cu cît conţinutul de proteine în boabe de grâu e mai
mare (dar nu mai mult de 17%), cu atît e mai mare conţinutului de gluten şi proprietăţi bune de copt a
făinei produsă din acesta
2. Glutenul în cereale este o substanţă proteică sub formă de gel, care rămâne după spălarea cu apă a
aluatului după îndepărtarea amidonului, fibre, precum şi substanţelor solubile în apă. Conţinutul de
gluten de grâu este de 14 ... 58%. Proteine care formeaza glutenul, se găsesc doar in endosperm.
Conţinutul de gluten de peste 30% este considerata ridicat, 26 ... 30% - medie, 20 ... 25% - mai mic decât
media, mai puţin de 20% - scăzut. Cu cît conţinutul de proteine în boabe de grâu e mai mare (dar nu mai
mult de 17%), cu atît e mai mare conţinutului de gluten şi proprietăţi bune de copt a făinei produsă din
acesta
3. Glutenul în cereale este o substanţă proteică sub formă de gheață, care rămâne după spălarea cu apă
a aluatului după îndepărtarea amidonului, fibre, precum şi substanţelor solubile în apă. Conţinutul de
gluten de grâu este de 14 ... 58%. Proteine care formeaza glutenul, se găsesc doar in endosperm.
Conţinutul de gluten de peste 30% este considerata ridicat, 26 ... 30% - medie, 20 ... 25% - mai mic decât
media, mai puţin de 20% - scăzut. Cu cît conţinutul de proteine în boabe de grâu e mai mare (dar nu mai
mult de 17%), cu atît e mai mare conţinutului de gluten şi proprietăţi bune de copt a făinei produsă din
acesta
4. Glutenul în cereale este o substanţă proteică sub formă de vapori, care rămâne după spălarea cu apă
a aluatului după îndepărtarea amidonului, precum şi substanţelor solubile în apă. Conţinutul de gluten
de grâu este de 14 ... 58%. Proteine care formeaza glutenul, se găsesc doar in endosperm. Conţinutul de
gluten de peste 30% este considerata ridicat, 26 ... 30% - medie, 20 ... 25% - mai mic decât media, mai
puţin de 20% - scăzut. Cu cît conţinutul de proteine în boabe de grâu e mai mare (dar nu mai mult de
17%), cu atît e mai mare conţinutului de gluten şi proprietăţi bune de copt a făinei produsă din acesta
Întrebarea 219.
Principalele proprietăţi tehnologice ale cerealelor?
1. Proprietăţile tehnologice ale boabelor sunt un set de proprietăţi fizice şi mecanice care determină
comportamentul materialelor în procesul de prelucrare. Proprietăţile tehnologice ale bobului se
încadrează în făina de copt. Evaluarea obiectivă a proprietăţilor fizice, mecanice şi tehnologice în cereale
pot permite construirea în mod corespunzător a procesului în mori, pentru a stabili parametrii de
funcţionare a sistemelor tehnologice şi asigură pentru producţia de făină de înaltă calitate
2. Proprietăţile tehnologice ale boabelor sunt un set de proprietăţi mecanice care determină
comportamentul materialelor în procesul de înlăturare. Proprietăţile tehnologice ale bobului se
încadrează în făina de copt. Evaluarea obiectivă a proprietăţilor mecanice, mecanice şi tehnologice în
cereale pot permite construirea în mod corespunzător a procesului în mori, pentru a stabili parametrii
de funcţionare a sistemelor tehnologice şi asigură pentru producţia de făină de înaltă calitate
3. Proprietăţile tehnologice ale boabelor sunt un set de proprietăţi fizice care determină
încadrează în embrion. Evaluarea obiectivă a proprietăţilor fizice, mecanice şi tehnologice în cereale pot
permite construirea în mod corespunzător a procesului în mori, pentru a stabili parametrii de
funcţionare a sistemelor tehnologice şi asigură pentru producţia de făină de înaltă calitate
4. Proprietăţile tehnologice ale boabelor sunt un set de proprietăţi chimice care determină
încadrează în făina de copt. Evaluarea obiectivă a proprietăţilor chimice, mecanice şi tehnologice în
cereale pot permite construirea în mod corespunzător a procesului în mori, pentru a stabili parametrii
de funcţionare a sistemelor tehnologice şi asigură pentru producţia de făină de înaltă calitate
Întrebarea 220.
Care este diferenţa dintre făină integrală (monosort) şi cea de calitate înaltă?
1. La unităţile de producere a făinei se produc două tipuri: faina integrala (monosort) şi calitatea înaltă a
soiului. Făina de calitate înaltă este mai valoroasă, se distinge printr-o măcinare de grad înalt şi permite
o gamă largă de copt pâini. Schema obţinerii făinei de calitate înaltă diferă de scheme de obţinere a
făinei integrale care are un proces tehnologic mai mare
soiului. Făina de calitate înaltă este mai neagră, se distinge printr-o măcinare de grad înalt şi permite o
gamă largă de copt pâini. Schema obţinerii făinei de calitate înalt diferă de scheme de obţinere a făinei
integrale care are un proces tehnologic mai mare
soiului. Făina de calitate înaltă se distinge printr-o măcinare ușoară. Schema obţinerii făinei de calitate
înalt diferă de scheme de obţinere a făinei integrale care are un proces tehnologic mai mare
soiului. Făina de calitate înaltă nu este valoroasă, se distinge printr-o măcinare de grad mic şi nu permite
o gamă largă de copt pâini. Schema obţinerii făinei de calitate înaltă diferă de scheme de obţinere a
făinei integrale care are un proces tehnologic mai mare
Întrebarea 221.
Care sunt etapele procesului de măcinare a cerealelor slefuite de calitate înaltă?
1. La slefuire procesul de măcinare a boabelor după structura constă din trei faze: - formarea de crupe şi
coji de treierat în sistemele de zdrenţuire; - îmbogăţirea crupelor în sistemele de macinare; - măcinarea
făinei îmbogăţită de crupe şi pe coji rămase - pentru sisteme de slefuire. Împreună cu măcinare a
produselor de cereale şi intermediare (crupe) se efectuiază sortarea produselor și se formează făină de
soiuri la masini de vînturare cu site
2. La slefuire procesul de măcinare a boabelor după structura constă din două faze: - îmbogăţirea
crupelor în sistemele de macinare; - măcinarea făinei îmbogăţită de crupe şi pe coji rămase - pentru
sisteme de slefuire. Împreună cu măcinare a produselor de cereale şi intermediare (crupe) se efectuiază
sortarea produselor și se formează făină de soiuri la masini de vînturare cu site
3. La slefuire procesul de măcinare a boabelor după structura constă din două faze: - formarea de crupe
şi coji de treierat în sistemele de zdrenţuire; - îmbogăţirea crupelor în sistemele de macinare. Împreună
cu măcinare a produselor de cereale şi intermediare (crupe) se efectuiază sortarea produselor și se
formează făină de soiuri la masini de vînturare cu site
4. La slefuire procesul de măcinare a boabelor după structura constă din trei faze: - măcinarea făinei
îmbogăţită de crupe şi pe coji rămase - pentru sisteme de slefuire; - îmbogăţirea crupelor în sistemele de
macinare; - formarea de crupe şi coji de treierat în sistemele de zdrenţuire. Împreună cu măcinarea
produselor de cerealelor şi fierberea lor se efectuiază sortarea produselor și se formează făină de soiuri
la masini de vînturare cu site
Întrebarea 222.
Pe ce principii se bazează curăţarea cerealelor de impurităţi?
1. Curăţarea cerealelor de impurităţi se bazează pe diferenţa dintre proprietăţile fizice şi mecanice ale
componentelor comune, care includ: dimensiunile geometrice ale particulelor; densitatea, greutatea
specifică şi natura; proprietăţile aerodinamice ale impurităţilor; forma şi starea suprafeţei
componentelor comune, care includ: dimensiunile geometrice ale particulelor; proprietăţile
aerodinamice ale impurităţilor; forma şi starea suprafeţei
componentelor comune, care includ: densitatea, greutatea specifică şi natura; proprietăţile
aerodinamice ale impurităţilor; forma şi starea suprafeţei
componentelor comune, care includ: dimensiunile geometrice ale particulelor; densitatea, greutatea
specifică şi natura; forma şi starea suprafeţei
Întrebarea 223.
Care sunt metodele de curăţare a amestecului de cereale?
1. Separare prin sită - este folosită pentru separarea componentelor amestecului de cereale după lăţime
şi grosime, precum şi după forma suprafeţei; Separare celulară - este folosită pentru separarea
cerealelor de-a lungul lungimeaii a particulelor; Separarea vibratoare - se bazează pe selectarea
amestecului de cereale de impurităţi, densitate diferită şi greutatea specifică; Separare magnetică -
separarea din amestec de cereale de impurităţi metalice
cerealelor de-a lungul lungimeaii a particulelor; Separare aerodinamică - separarea din amestec de
cereale a impurităţilor care diferă de proprietăţile aerodinamice de masă; Separare magnetică -
separarea din amestec de cereale de impurităţi metalice
şi grosime, precum şi după forma suprafeţei; Separare aerodinamică - separarea din amestec de cereale
a impurităţilor care diferă de proprietăţile aerodinamice de masă; Separarea vibratoare - se bazează pe
selectarea amestecului de cereale de impurităţi, densitate diferită şi greutatea specifică; Separare
magnetică - separarea din amestec de cereale de impurităţi metalice
cerealelor de-a lungul lungimeaii a particulelor; Separare aerodinamică - separarea din amestec de
cereale a impurităţilor care diferă de proprietăţile aerodinamice de masă; Separarea vibratoare - se
bazează pe selectarea amestecului de cereale de impurităţi, densitate diferită şi greutatea specifică;
Separare magnetică - separarea din amestec de cereale de impurităţi metalice
Întrebarea 224.
Cu ce se caracterizează sita?
1. Sitele - sunt principalele organe de lucru a maşinilor de sortare şi se caracterizează prin forma şi
mărimea găurilor, coeficientul de secţiune eficace. Dimensiunile găurilor sunt interdependente cu
numărul sitei. Coeficientul de secţiune eficace se caracterizează prin capacitatea de cernere a sitei.
Acesta este definit ca raportul dintre suprafaţa de găurii la suprafaţa de lucru a sitei
2. Sitele - sunt principalele organe de lucru a maşinilor de sortare şi se caracterizează prin numărul
găurilor de pe ea, coeficientul de secţiune eficace. Dimensiunile găurilor sunt interdependente cu
numărul sitei. Coeficientul de secţiune eficace se caracterizează prin capacitatea de cernere a sitei.
Acesta este definit ca raportul dintre suprafaţa de găurii la suprafaţa de lucru a sitei
3. Sitele - sunt principalele organe de lucru a maşinilor de sortare şi se caracterizează prin forma
secţiunii eficace. Dimensiunile găurilor sunt interdependente cu numărul sitei. Coeficientul de secţiune
eficace se caracterizează prin capacitatea de cernere a sitei. Acesta este definit ca raportul dintre
suprafaţa de găurii la suprafaţa de lucru a sitei
4. Sitele - sunt principalele organe de lucru a maşinilor de sortare şi se caracterizează prin coeficientul de
secţiune eficace. Dimensiunile găurilor sunt interdependente cu numărul sitei. Coeficientul de secţiune
eficace se caracterizează prin capacitatea de cernere a sitei. Acesta este definit ca raportul dintre
suprafaţa de găurii la suprafaţa de lucru a sitei
Întrebarea 225.
Pe diagrama sitelor ce separă boabe după dimensiune şi formă, arătaţi site ce separă amestecul de
cereale în lăţime
1. в
2. б
3. г
4. а
Întrebarea 226.
Pe diagrama lucrului separatorului de cereale, indicaţi canalul de separare de aer ?
1. 4
2. 5
3. 7
4. 6
Întrebarea 227.
Care sunt principalele caracteristici ale procesului de cernere la maşini de curăţire a cerealelor?
1. Principalii indicatori la maşinile de curăţare a cerealelor sunt: gradul de separare a amestecului;

numărul de treceri; numărul de dispariţie; factor de divizare a sitei: masa de greutate a seminţelor, care
sunt pe sita la momentul dat; productivitatea sitei la vînturare
2. Principalii indicatori la maşinile de curăţare a cerealelor sunt: gradul de separare a amestecului; factor
de divizare a sitei: masa de greutate a seminţelor, care sunt pe sita la momentul dat; productivitatea
sitei la vînturare

numărul de treceri; factor de divizare a sitei: masa de greutate a seminţelor, care sunt pe sita la
momentul dat;
numărul de treceri; numărul de dispariţie; productivitatea sitei la vînturare
Întrebarea 228.
Ce factori determina eficacitatea trioarelor?
1. Eficacitatea lucrării trioarelor depinde de: viteză, forma şi dimensiunile celulelor, poziţia jgheaburilor
di interiorul lor; coeficientul de frecare a cerealelor de pe suprafaţa trioarelor
2. Eficacitatea lucrării trioarelor depinde de: dimensiunile celulelor, poziţia jgheaburilor di interiorul lor;
tipul impurităţilor, coeficientul de frecare a cerealelor de pe suprafaţa trioarelor
di interiorul lor; tipul impurităţilor, coeficientul de frecare a cerealelor de pe suprafaţa trioarelor
di interiorul lor; tipul impurităţilor,
Întrebarea 229.
În diagrama vibraţiilor pneumatice de curăţare a cerealelor de la impurităţi minerale specificaţi ieşirea

de cereale curate
1. I
2. I, II
3. II
4. III
Întrebarea 230.
Pe diagrama tehnologică a maşinei de decorticat vertical, specificaţi ieşirea de cereale de pe suprafaţă

curată?
1. I
2. II
3. III
4. II и III
Întrebarea 231.
Care sunt principiile şi caracteristicile de tratament hidrotermal a cerealelor înainte de măcinare?
1. Procesele tehnologice de interacţiune a cerealelor cu cenușa și caldura sunt esenţiale în pregătirea lor
pentru măcinare. Tratament hidrotermal direcţionat afectează proprietăţile fizice, mecanice şi biologice
ale boabelor, creşte gama si calitatea produsului finit
2. Procesele tehnologice de interacţiune a cerealelor cu focul si caldura sunt esenţiale în pregătirea lor
3. Procesele tehnologice de interacţiune a cerealelor cu apa si caldura sunt esenţiale în pregătirea lor
pentru măcinare. Tratament hidrotermal direcţionat afectează proprietăţile biologice ale boabelor,
creşte gama si calitatea produsului finit
4. Procesele tehnologice de interacţiune a cerealelor cu apa si caldura sunt esenţiale în pregătirea lor
Întrebarea 232.
Care sunt operaţiunile tehnologice a proceselor complexe de tratament hidrotermal al cerealelor?
1. Spălarea cerealelor in masini de spalat; hidratarea dozată treptat, decojirea umedă a cerealelor,
absorbţia şi distribuţia umidității în părţile anatomice ale cerealelor, efectele termice
2. Spălarea cerealelor in masini de spalat; hidratarea dozată treptat, absorbţia şi distribuţia umidității în
părţile anatomice ale cerealelor, efectele termice
3. Spălarea cerealelor in masini de spalat cu săpun; hidratarea dozată treptat, decojirea umedă a
cerealelor, absorbţia şi distribuţia umidității în părţile anatomice ale cerealelor, efectele termice
4. Spălarea cerealelor in masini de spalat; hidratarea dozată treptat, decojirea uscată a cerealelor,
absorbţia şi distribuţia umidității în părţile anatomice ale cerealelor, efectele termice
Întrebarea 233.
Care este diferenţa dintre măcinarea simplă şi selectivă în procesul tehnologic de prelucrare a cerealelor
la producţia de făină?
1. Măcinarea simplă permite de-a obţine făină integrală. Măcinare selectivă permite de-a obţine făină de
calitatea doi. La măcinarea simplă toate ingredientele care alcătuiesc boabe sunt distruse în mod egal
pînă la obţinerea unui amestec furager. La măcinarea selectivă cerealele se distrug şi apoi se extrage
anumite particule din componenţa sa. În acest caz, măcinarea se efectuează de mai multe ori, în scopul
de a realiza o extracţie mai completă a particulelor
2. Măcinarea simplă permite de-a obţine făină moale. Măcinare selectivă permite de-a obţine făină tare.
La măcinarea simplă toate ingredientele care alcătuiesc boabe sunt distruse în mod egal pînă la
obţinerea unui amestec neted. La măcinarea selectivă cerealele se distrug şi apoi se extrage anumite
particule din componenţa sa. În acest caz, măcinarea se efectuează de mai multe ori, în scopul de a
realiza o extracţie mai completă a particulelor
soi. La măcinarea simplă toate ingredientele care alcătuiesc boabe sunt distruse în mod egal pînă la
obţinerea unui amestec neted. La măcinarea selectivă cerealele se distrug şi apoi se extrage anumite
particule din componenţa sa. În acest caz, măcinarea se efectuează de mai multe ori, în scopul de a
realiza o extracţie mai completă a particulelor
soi. La măcinarea simplă toate ingredientele care alcătuiesc boabe sunt distruse în mod egal pînă la
obţinerea unui amestec neted. În acest caz, măcinarea se efectuează o dată, în scopul de a realiza o
extracţie mai completă a particulelor
Întrebarea 234.
Etapele procesului de măcinare a cerealelor slefuite cu calitate înaltă?
1. 1 –formarea de crupi cu scoaterea cojii (proces zdrenţuire); 2 – măcinarea măruntă a produselor

intermediare îmbogăţite cu măcinarea cojilor rămase (procesul de măcinare)
2. 1 –formarea de crupi cu scoaterea cojii (proces zdrenţuire); 2 - îmbogăţirea produselor intermediare a

măcinării (procesul de măcinare);
3. 1 –formarea de crupi cu scoaterea cojii (proces zdrenţuire); 2 - îmbogăţirea produselor intermediare a

măcinării (procesul de măcinare); 3 – măcinarea măruntă a produselor intermediare îmbogăţite cu
măcinarea cojilor rămase (procesul de măcinare)
4. 1 – îmbogăţirea produselor intermediare a măcinării (procesul de măcinare); 3 – măcinarea măruntă a

produselor intermediare îmbogăţite cu măcinarea cojilor rămase (procesul de măcinare)
Întrebarea 235.
Indicatorii de calitate ai procesului de măcinare?
1. Indicatorii calitativi ai procesului de măcinare: cenuşă, culoarea făinei, cantitatea de fibre din făină şi
tărâţe. Indicatori de calitate, precum şi indicatorii cantitativi, sunt folosite pentru diferite etape ale
procesului tehnologic. Cei mai utilizaţi indicatori pe scară largă sunt conţinut de cenuşă de diferite
produse (crupe, făină) şi culoarea albă a făinei, care sporeşte eficienţa de evaluare a calităţii de făină
2. Indicatorii calitativi ai procesului de măcinare: culoarea făinei, cantitatea de fibre din făină şi tărâţe,
cantitatea de amidon din tărâţe. Indicatori de calitate, precum şi indicatorii cantitativi, sunt folosite
pentru diferite etape ale procesului tehnologic. Cei mai utilizaţi indicatori pe scară largă sunt culoarea
albă a făinei, care sporeşte eficienţa de evaluare a calităţii de făină
3. Indicatorii calitativi ai procesului de măcinare: cenuşă, culoarea făinei, cantitatea de fibre din făină şi
tărâţe, cantitatea de amidon din tărâţe. Indicatori de calitate, precum şi indicatorii cantitativi, sunt
folosite pentru diferite etape ale procesului tehnologic. Cei mai utilizaţi indicatori pe scară largă sunt
conţinut de cenuşă de diferite produse (crupe, făină) şi culoarea albă a făinei, care sporeşte eficienţa de
evaluare a calităţii de făină
4. Indicatorii calitativi ai procesului de măcinare: cenuşă, cantitatea de fibre din făină şi tărâţe,
cantitatea de amidon din tărâţe. Indicatori de calitate, precum şi indicatorii cantitativi, sunt folosite
pentru diferite etape ale procesului tehnologic. Cei mai utilizaţi indicatori pe scară largă sunt conţinut de
cenuşă de diferite produse (crupe, făină) care sporeşte eficienţa de evaluare a calităţii de făină
Întrebarea 236.
Moara cu valţuri - clasificarea şi organele de lucru?
1. Morile cu valţuri sunt clasificate în funcţie de: - Numărul de perechi de role – cu o pereche; -
Dimensiunea rolei - lungimea; - După destinaţie - ghintuite şi netede.
Organele de lucru ale morii cu valţuri sunt două role cilindrice din acelaşi diametru în contact unii cu alţii
prin intermediul procesului de materiale şi rotirea în direcţii opuse unul faţă de celălalt
2. Morile cu valţuri sunt clasificate în funcţie de: - Numărul de perechi de role – cu una şi cu două
perechi; - Dimensiunea rolei - diametrul şi lungimea; - După destinaţie - ghintuite şi netede.
prin intermediul procesului de materiale şi rotirea în aceeași direcţie unul faţă de celălalt
3. Morile cu valţuri sunt clasificate în funcţie de: - Numărul de perechi de role – cu una şi cu două
perechi; - Dimensiunea rolei - diametrul şi lungimea; - După destinaţie - ghintuite şi netede.
4. Morile cu valţuri sunt clasificate în funcţie de: - Numărul de perechi de role –cu două perechi; -
Dimensiunea rolei - diametrul; - După destinaţie - ghintuite şi netede.
Întrebarea 237.
Care sunt particularităţile aparatului de lucru la o moară cu valţuri?
1. Moară cu valţuri constă dintr-un cadru, două perechi de role abrazive, două perechi de role de
contorizare, două motoare, melcul de alimentare şi a mecanismelor de reglare, pensurile şi cuţitele, role
de curăţare. Maşina este alcătuită din două jumătăţi autonome. În fiecare jumătate a maşinii este
situată cîte o pereche de role abrazive: în partea de sus – rola are a rotaţie rapidă, în partea de jos - o
rotaţie mai lentă. Rolele sunt goale. În maşină rolele se stabilesc în diagonală sub un unghi de 300 față
de orizontală
contorizare, două motoare, melcul de alimentare, pensurile şi cuţitele, role de curăţare. Maşina este
alcătuită din două jumătăţi autonome. În fiecare jumătate a maşinii este situată cîte o pereche de role
abrazive: în partea de sus – rola are a rotaţie rapidă, în partea de jos - o rotaţie mai lentă. Rolele sunt
goale. În maşină rolele se stabilesc în diagonală sub un unghi de 300 față de orizontală
contorizare, melcul de alimentare şi a mecanismelor de reglare, pensurile şi cuţitele, role de curăţare.
Maşina este alcătuită din două jumătăţi autonome. În fiecare jumătate a maşinii este situată cîte o
pereche de role abrazive: în partea de sus – rola are a rotaţie rapidă, în partea de jos - o rotaţie mai
lentă. Rolele sunt goale. În maşină rolele se stabilesc în diagonală sub un unghi de 300 față de orizontală
contorizare, două motoare, melcul de alimentare şi a mecanismelor de reglare. Maşina este alcătuită din
două jumătăţi autonome. În fiecare jumătate a maşinii este situată cîte o pereche de role abrazive: în
partea de sus – rola are a rotaţie rapidă, în partea de jos - o rotaţie mai lentă. Rolele sunt goale. În
maşină rolele se stabilesc în diagonală sub un unghi de 300 față de orizontală
Întrebarea 238.
Pe diagrama maşini cu role cu două perechi şi o singură pereche, specificaţi rola de măsurare, şurub de
avans, alimentarea senzorilor (perdele), nivel de control, rolele decalajului de aprovizionare si cutite de
curăţare ?
1. 3, 4, 5, 9, 11, 12
2. 3, 4, 5, 8, 10, 11
3. 3, 4, 5, 6, 8, 11
4. 1, 2, 5, 8, 10, 11
Întrebarea 239.
Principiul de măcinare a cerealelor şi produselor intermediare, în spaţiul între role?
1. Măcinarea cerealelor şi a produselor intermediare se efectuează într-un spaţiu în formă de pană

format de suprafeţele paralele, rotindu-se în direcţii opuse, la viteze diferite. Distrugerea boabelor este
rezultatul unei combinaţii de deformaţii prin compresie şi forfecare.
2. Măcinarea cerealelor şi a produselor intermediare se efectuează într-un spaţiu deschis format de
suprafeţele cilindrice a două role rotative paralele, rotindu-se în direcţii opuse, la viteze diferite.
Distrugerea boabelor este rezultatul unei combinaţii de deformaţii prin compresie şi forfecare.

format de suprafeţele cilindrice a două role rotative paralele, rotindu-se în direcţii opuse, la viteze
diferite. Distrugerea boabelor este rezultatul unei combinaţii de deformaţii prin compresie şi forfecare.

format de suprafeţele cilindrice a două role rotative paralele, rotindu-se în direcţii opuse, la viteze
diferite. Distrugerea boabelor este rezultatul unei combinaţii de deformaţii elastice.
Întrebarea 240.
Pe diagrame locul de amplasare a ascuţişului şi spatele plisat, rulouri de lucru cu abur specificaţi unde se
efectuiază influenţa tare şi moale a ascuţişului pe produsul mărunţit
1. c, d
2. a, d
3. a, b
4. b, d
Întrebarea 241.
Cum se clasifică fracţia produselor primite la cernere?
1. Fracţia produselor primite la cernere se clasifică după greutate. Cea mai mare fracţie se numeşte
colector de sus, care se împarte în mare şi primul de sus. Crupe sunt împărţite în 3 grupe: mari, mijlocii şi
mici. Făină - cea mai mica fractiune
2. Fracţia produselor primite la cernere se clasifică după grosime. Cea mai mare fracţie se numeşte
mici. Făină - cea mai mica fractiune
3. Fracţia produselor primite la cernere se clasifică după calitate. Cea mai mare fracţie se numeşte
mici. Făină - cea mai mare fractiune
4. Fracţia produselor primite la cernere se clasifică după mărime şi calitate. Cea mai mare fracţie se
numeşte colector de sus, care se împarte în mare şi primul de sus. Crupe sunt împărţite în 3 grupe: mari,
mijlocii şi mici. Făină - cea mai mica fractiune
Întrebarea 242.
Principiul de sortare a maşinii cu ecran de vînturare?
1. Principiul de funcţionare se bazează pe sortarea produse concasate pe ecrane plate în fluxul de aer în
creştere. La influenţa combinaăt al fluxului de aer şi vibraţii sitelor se face stratificarea (auto-sortare)
componentelor eterogene. Particulele mai grele, constând în principal din endosperm, cad jos pe sită şi
se cern, particulele mai mici (agregate de endospermă cu coji) sunt situate în partea superioară, nu au
reuşit să se cerne iesă din sită, cele mai usoare particulele sunt transportate în mers cu fluxul de aer.
Organul principal de lucru este un canal de cernere în sită. Canalul efectuează mişcare circulară
uniformă de translaţie, în care toate punctele descriu în planul orizontal al cercului pe aceeaşi rază
2. Principiul de funcţionare se bazează pe sortarea produse concasate pe ecrane plate în fluxul de aer în
descreștere. La influenţa combinaăt al fluxului de aer şi vibraţii sitelor se face stratificarea (auto-sortare)
componentelor eterogene. Organul principal de lucru este un canal de cernere în sită. Canalul
efectuează mişcare circulară uniformă de translaţie, în care toate punctele descriu în planul orizontal al
cercului pe aceeaşi rază
3. Principiul de funcţionare se bazează pe sortarea produse concasate pe ecrane plate în fluxul de apă în
creştere. La influenţa combinaăt al fluxului de apă şi vibraţii sitelor se face stratificarea (auto-sortare)
componentelor eterogene. Particulele mai grele, constând în principal din endosperm, cad jos pe sită şi
se cern, particulele mai mici (agregate de endospermă cu coji) sunt situate în partea superioară, nu au
reuşit să se cerne iesă din sită, cele mai usoare particulele sunt transportate în mers cu fluxul de apă.
Organul principal de lucru este un canal de cernere în sită. Canalul efectuează mişcare circulară
uniformă de translaţie, în care toate punctele descriu în planul orizontal al cercului pe aceeaşi rază
4. Principiul de funcţionare se bazează pe sortarea produse concasate pe ecrane plate în fluxul de vapori
în creştere. La influenţa combinaăt al fluxului de vapori şi vibraţii sitelor se face stratificarea (auto-
sortare) componentelor eterogene. Particulele mai grele, constând în principal din endosperm, cad jos
pe sită şi se cern, particulele mai mici (agregate de endospermă cu coji) sunt situate în partea
superioară, nu au reuşit să se cerne iesă din sită, cele mai usoare particulele sunt transportate în mers
cu fluxul de vapori. Organul principal de lucru este un canal de cernere în sită. Canalul efectuează
mişcare circulară uniformă de translaţie, în care toate punctele descriu în planul orizontal al cercului pe
aceeaşi rază
Întrebarea 243.
În diagrama de sortare de tip lot precizaţi mecanismul de echilibru; corpul sitei, suspendarea superioară
şi furtunul de evacuare ?
1. 1, 4, 6, 10
2. 1, 2, 3, 11
3. 1, 3, 4, 10
4. 1, 3, 5, 10
Întrebarea 244.
Procesul de sortare a crupelor şi dunst după factorul de calitate?
1. Scopul principal al procesului de sortare de crupe şi dunst după factorul de calitate, sau îmbogăţirea
cu crupe, este pe baza de calitatea lor la selecţie de particule, a cărui calitate este aproape de calitatea
endospermului. Procesului de sortare după factorul de calitate poate fi paralel
endospermului. Procesului de sortare după factorul de calitate poate fi unic sau multiplu, serial şi paralel
endospermului. Procesului de sortare după factorul de calitate poate fi unic
cu crupe, este pe baza de cantității lor la selecţie de particule, a cărui cantitate este aproape de
cantitatea endospermului. Procesului de sortare după factorul de calitate poate fi unic sau multiplu,
serial şi paralel
Întrebarea 245.
Ce reprezintă în sine macinarea boabelor de grâul şi de secară?
1. Măcinarea este o capacitate legată într-o anumită construcție şi operaţii de prelucrare a cerealelor în
cenușă. Schema sunt operaţiile tehnologice, precum şi caracteristicile tehnologice ale organelor de lucru
pe fiecare sistem
2. Măcinarea este o capacitate legată într-o anumită secvenţă de procese şi operaţii de prelucrare a
cerealelor în granule. Schema sunt operaţiile tehnologice, precum şi caracteristicile tehnologice ale
organelor de lucru pe fiecare sistem
cerealelor în combifuraj. Schema sunt operaţiile tehnologice, precum şi caracteristicile tehnologice ale
cerealelor în făină. Schema sunt operaţiile tehnologice, precum şi caracteristicile tehnologice ale
Întrebarea 246.
Ce indicatori caracterizează tipul făinei?
1. Tipul fainei este caracterizat, după cum urmează: - Dimensiunea particulelor; - Conţinutul de cenuşă; -
Cantitatea şi calitatea glutenului (atunci când se macină grâu)
2. Tipul fainei este caracterizat, după cum urmează: - Conţinutul de cenuşă; - Culoare; - Cantitatea şi
calitatea glutenului (atunci când se macină grâu)
Culoare;
Culoare; - Cantitatea şi calitatea glutenului (atunci când se macină grâu)
Întrebarea 247.
Condiţie de bază a cerealelor pentru măcinat?
1. Condiţie de bază sunt: umiditate 14% cenusa cerealelor curate (fără de gunoi) 1,97%, materiale
străine 1% amestec de grâu 1%, natura boabelor de grîu 750 g/l, secară 700 g/l
Întrebarea 248.
Cerinţe pentru procesul de măcinare a cerealelor în făină?
1. Procesul de măcinare a cerealelor în furaj trebuie să asigure următoarele cerinţe: slefuirea cea mai
bună a cerealelor - endospermă şi perfecţionarea în continuare a acesteia la măcinare de o anumită
dimensiune, masa rezultată trebuie să conţină un număr minim de coji şi embrionul de făină nu trebuie
să fie mai mic decât setul calculat pentru acest tip de măcinare
2. Procesul de măcinare a cerealelor în cenușă trebuie să asigure următoarele cerinţe: slefuirea cea mai
3. Procesul de măcinare a cerealelor în făină trebuie să asigure următoarele cerinţe: slefuirea cea mai
bună a cerealelor masa rezultată trebuie să conţină un număr minim de coji şi embrionul de făină nu
trebuie să fie mai mic decât setul calculat pentru acest tip de măcinare
4. Procesul de măcinare a cerealelor în făină trebuie să asigure următoarele cerinţe: slefuirea cea mai
Întrebarea 249.
Caracteristicile de biogaz, ca un produs din biomasă?
1. Biogazul este un amestec de metan (CH4) - 55 ... 70%, dioxid de carbon (CO2) - 26 ... 40%, oxigen (O2 )
-0,2%, şi hidrogen sulfurat (H2S) - 0,2%, care rezultă din fermentarea anaerobă sub influenţa bacteriilor
de metan. Ca urmare a fermentării de metan într-un bioreactor transformă biomasa în energie biogaz.
Fermentaţie a microorganismelor din metan biomasa prevede deodorizarea sa, deparazitare, inhibă
germinarea buruienilor, ajută fertilizarea agenţilor de transfer (sodiu, fosfor şi potasiu) în instalaţiile de
forma minerale uşor asimilate de culturi
2. Biogazul este un amestec de metan (CH4) - 55 ... 70%, hidrogen (H2) -1 ... 3%; azot (N2) - 3 ... 2%;
oxigen (O2 ) -0,2%, şi hidrogen sulfurat (H2S) - 0,2%, care rezultă din fermentarea anaerobă sub
influenţa bacteriilor de metan. Ca urmare a fermentării de metan într-un bioreactor transformă biomasa
în energie biogaz. Fermentaţie a microorganismelor din metan biomasa prevede deodorizarea sa,
deparazitare, inhibă germinarea buruienilor, ajută fertilizarea agenţilor de transfer (sodiu, fosfor şi
potasiu) în instalaţiile de forma minerale uşor asimilate de culturi
3. Biogazul este un amestec de metan (CH4) - 55 ... 70%, dioxid de carbon (CO2) - 26 ... 40%, hidrogen
(H2) -1 ... 3%; azot (N2) - 3 ... 2%; oxigen (O2 ) -0,2%, şi hidrogen sulfurat (H2S) - 0,2%, care rezultă din
fermentarea anaerobă sub influenţa bacteriilor de metan. Ca urmare a fermentării de metan într-un
bioreactor transformă biomasa în energie biogaz. Fermentaţie a microorganismelor din metan biomasa
prevede deodorizarea sa, deparazitare, inhibă germinarea buruienilor, ajută fertilizarea agenţilor de
transfer (sodiu, fosfor şi potasiu) în instalaţiile de forma minerale uşor asimilate de culturi
4. Biogazul este un amestec de dioxid de carbon (CO2) - 26 ... 40%, hidrogen (H2) -1 ... 3%; azot (N2) -
3 ... 2%; oxigen (O2 ) -0,2%, şi hidrogen sulfurat (H2S) - 0,2%, care rezultă din fermentarea anaerobă sub
influenţa bacteriilor de metan. Ca urmare a fermentării de metan într-un bioreactor transformă biomasa
în energie biogaz. Fermentaţie a microorganismelor din metan biomasa prevede deodorizarea sa,
deparazitare, inhibă germinarea buruienilor, ajută fertilizarea agenţilor de transfer (sodiu, fosfor şi
potasiu) în instalaţiile de forma minerale uşor asimilate de culturi
Întrebarea 250.
Oportunitatea utilizării biogazului?
1. Biogazul ar trebui să fie utilizat drept combustibil pentru producerea de apă caldă, dar poate fi, de
asemenea, convertit în energie electrică şi prin arderea în motoarele cu ardere internă (MAI), ca regulă,
diesel. Eficienţa biogazului ca un transportator de energie în conversia energiei termice este de 70 ...
80%, energie electrică - doar 25 ... 30%
asemenea, convertit în energie electrică. Eficienţa biogazului ca un transportator de energie în conversia
energiei termice este de 70 ... 80%, energie electrică - doar 25 ... 30%
Întrebarea 251.
Procesele microbiologice care apar în timpul formării metanului?
1. Procesul de metanogeneza este un proces complex biochimic de descompunere a materiei minerale,

care este pus în aplicare în două etape metan-bacterii.
2. Procesul de metanogeneza este un proces complex fizic de descompunere a materiei organice, care
este pus în aplicare în două etape metan-bacterii.
3. Procesul de metanogeneza este un proces complex biochimic de descompunere a materiei organice,

care este pus în aplicare în două etape metan-bacterii.
4. Procesul de metanogeneza este un proces complex biochimic de descompunere a materiei organice,

care este pus în aplicare în două etape metan-butan.
Întrebarea 252.
Moduri efectuare a procesului de metanogeneza?
1. Procesul de metanogeneza poate avea loc sub anumite temperaturi pozitive de mediu: până la 100C -
regim psihrofil, cu t = 50 ... 600C - termofile, cu t = 40 ... 450C – termo tolerat. În practică, se utilizează
două moduri de metanogeneza: mezofile şi termofile. Majoritatea plantelor existente de producere a
biogazului şi staţii care funcţionează în regim de mezofilă
regim psihrofil, cu t = 30 ... 400C - mezofil, cu t = 50 ... 600C - termofile. În practică, se utilizează două
moduri de metanogeneza: mezofile şi termofile. Majoritatea plantelor existente de producere a
regim psihrofil, cu t = 30 ... 400C - mezofil, cu t = 50 ... 600C - termofile, cu t = 40 ... 450C – termo tolerat.
În practică, se utilizează două moduri de metanogeneza: mezofile şi termofile. Majoritatea plantelor
existente de producere a biogazului şi staţii care funcţionează în regim de mezofilă
regim psihrofil, cu t = 30 ... 400C - mezofil, cu t = 40 ... 450C – termo tolerat. În practică, se utilizează
două moduri de metanogeneza: mezofile şi termofile. Majoritatea plantelor existente de producere a
Întrebarea 253.
Cum se obţine şi se foloseşte biometanul?
1. Drept combustibil pentru MAI, pentru motivele menţionate, se utilizează nu biogazul ci derivate din
aceasta - biometan. Pentru a face acest lucru, scoateţi CO2 din biogaz şi alte impurităţi, şi apoi
biometanul rezultat are compoziţie aproape uniform, care conţine 96 ... 98% CH4, care corespunde
conţinutului de metan în sectorul gazelor naturale. Biometanul ca un combustibil pentru motor are cifra
octanică 110 şi căldura sa de combustie 50 ... 55 MJ/m3, care depăşeşte caracteristici similare ale
benzinei, care sunt, respectiv, 75 ... 85, şi 45 MJ / kg. Comparativ cu biometanul combustibilul lichid are
o rezistenţă mai mare de detonare, care permite motorului pentru a reduce concentraţia de substanţe
nocive în gazele de evacuare şi pentru a reduce depunerile în motoare
aceasta - bioetan. Pentru a face acest lucru, scoateţi CO2 din biogaz şi alte impurităţi, şi apoi bioetanul
rezultat are compoziţie aproape uniform, care conţine 96 ... 98% CH6, care corespunde conţinutului de
metan în sectorul gazelor naturale. Bioetanul ca un combustibil pentru motor are cifra octanică 110 şi
căldura sa de combustie 50 ... 55 MJ/m3, care depăşeşte caracteristici similare ale benzinei, care sunt,
respectiv, 75 ... 85, şi 45 MJ / kg. Comparativ cu bioetanul combustibilul lichid are o rezistenţă mai mare
de detonare, care permite motorului pentru a reduce concentraţia de substanţe nocive în gazele de
evacuare şi pentru a reduce depunerile în motoare
3. Drept combustibil pentru MAI, pentru motivele menţionate, se utilizează biogazul. Pentru a face acest
lucru, scoateţi CO2 din biogaz şi alte impurităţi, şi apoi biometanul rezultat are compoziţie aproape
uniform, care conţine 96 ... 98% CH4, care corespunde conţinutului de metan în sectorul gazelor
naturale. Biogazul ca un combustibil pentru motor are cifra octanică 110 şi căldura sa de combustie 50 ...
55 MJ/m3, care depăşeşte caracteristici similare ale benzinei, care sunt, respectiv, 75 ... 85, şi 45 MJ / kg.
Comparativ cu biometanul combustibilul lichid are o rezistenţă mai mare de detonare, care permite
motorului pentru a reduce concentraţia de substanţe nocive în gazele de evacuare şi pentru a reduce
depunerile în motoare
aceasta - biometan. Biometanul ca un combustibil pentru motor are cifra octanică 110 şi căldura sa de
combustie 50 ... 55 MJ/m3, care depăşeşte caracteristici similare ale benzinei, care sunt, respectiv, 75 ...
85, şi 45 MJ / kg. Comparativ cu biometanul combustibilul lichid are o rezistenţă mai mare de detonare,
care permite motorului pentru a reduce concentraţia de substanţe nocive în gazele de evacuare şi
pentru a reduce depunerile în motoare
Întrebarea 254.
Caracteristicile comparative ale brichetelor din fitomasă ?
1. Conţinut redus de sulf - mai puţin de 0,07% (pentru comparaţie, conţinutul de sulf al lignitului este de
2%); Valoarea de căldura specifică 18 ... 20 MJ / kg; Greutate cu volum 800 ... 1000 kg/m3; Conţinutul de
substanţă uscată - mai puţin de 1,2%. În măsură să furnizeze stocare economică la o umiditate relativă
de până la 80%, pentru o perioadă nelimitată. Perioada de de ardere a brichetelor este de 180 ... 240 de
minute, la o temperatură de 300 ... 700 ° C
2%); Valoarea de căldura specifică 18 ... 20 MJ / kg; Umiditate relativă 5 ... 9%; Greutate cu volum 800 ...
1000 kg/m3; Conţinutul de substanţă uscată - mai puţin de 1,2%. În măsură să furnizeze stocare
economică la o umiditate relativă de până la 80%, pentru o perioadă nelimitată. Perioada de de ardere a
brichetelor este de 180 ... 240 de minute, la o temperatură de 300 ... 700 ° C
2%); Valoarea de căldura specifică 18 ... 20 MJ / kg; Umiditate relativă 5 ... 9%; Greutate cu volum 800 ...
1000 kg/m3; Conţinutul de substanţă uscată - mai puţin de 1,2%. În măsură să furnizeze stocare
brichetelor este de 18 ... 24 de secunde, la o temperatură de 300 ... 700 ° C
2%); Umiditate relativă 5 ... 9%; Greutate cu volum 800 ... 1000 kg/m3. În măsură să furnizeze stocare
brichetelor este de 180 ... 240 de minute, la o temperatură de 300 ... 700 ° C
Întrebarea 255.
Care este valoarea calorica a paletelor organice şi cum se petrece arderea?
1. Valoarea calorică a brichetelor este de 4,5 ... 5 kW / kg, ceea ce este de 1,5 ori mai mare decât cea a
lemnului și este comparabil cu cărbunele. Astfel, arderea a 1000 kg de brichete este alocată aceeaşi
cantitate de căldură ca şi la arderea 1600 kg de lemn, 478 de metri cubi de gaze naturale, 500 de litri de
motorină, 685 de litri de păcură. Atunci când este arsă în aer este eliberat numai sub formă de CO2, care
a fost iniţial absorbit de plante in timpul fotosintezei. Arderea brichetelor este mai eficientă - reziduurile
(cenusa) să nu depăşească 0,5-1% din consumul total de combustibil utilizat, iar cenuşa poate fi utilizată
ca îngrăşământ de potasiu
cantitate de căldură ca şi la arderea 500 de litri de motorină, 1000 kg de cărbune, 685 de litri de păcură.
Atunci când este arsă în aer este eliberat numai sub formă de CO2, care a fost iniţial absorbit de plante
in timpul fotosintezei. Arderea brichetelor este mai eficientă - reziduurile (cenusa) să nu depăşească 0,5-
1% din consumul total de combustibil utilizat, iar cenuşa poate fi utilizată ca îngrăşământ de potasiu
motorină, 1000 kg de cărbune, 685 de litri de păcură. Atunci când este arsă în aer este eliberat numai
sub formă de CO2, care a fost iniţial absorbit de plante in timpul fotosintezei. Arderea brichetelor este
mai eficientă - reziduurile (cenusa) să nu depăşească 0,5-1% din consumul total de combustibil utilizat,
iar cenuşa poate fi utilizată ca îngrăşământ organic
motorină, 1000 kg de cărbune, 685 de litri de păcură. Atunci când este arsă în aer este eliberat numai
sub formă de CO2, care a fost iniţial absorbit de plante in timpul fotosintezei. Arderea brichetelor este
mai eficientă - reziduurile (cenusa) să nu depăşească 0,5-1% din consumul total de combustibil utilizat,
iar cenuşa poate fi utilizată ca îngrăşământ de potasiu

Masini Si Instalatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masini Si Instalatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Denumirea testului: Maşini şi instalaţii în industria biotehnologică

Întrebări total în test: 255

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 127, ([49,8%]-27,06%-23,14% ).

Partea 2 30%: Număr de întrebări - 69, (49,8%-[27,06%]-23,14% ).

Numărul total de grupuri (teme): 13

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 127, (49,8%).

Grupul (tema): Tema01

Ce este o instalaţie de prelucrare modernă?

1. Instalaţia de prelucrare modernă include un set complex de procese chimice, fizico-chimice,

4. Instalaţia de prelucrare modernă include un set complex de procese chimice, fizico-chimice,

Cum se clasifică fluxurile tehnologice de lucru la întreprinderile de prelucrare moderne?

2. Fluxurile tehnologice de lucru la întreprinderile de prelucrare moderne se clasifică după: liniile

Care este esenţa tehnologiilor de economisire a resurselor şi energiei?

Care este beneficiul prelucrării materiei prime de către producător?

4. Prelucrarea materiilor prime permite realizarea mărfurilor

Impactul deşeurilor biologice asupra mediului ambiant?

2. Îmburuienirea solului, nerespectarea asolamentului

3. Îmburuienirea solului, nerespectarea asolamentului, poluarea atmosferii cu gaze nocive care

4. Îmburuienirea solului, nerespectarea asolamentului, poluarea atmosferii

Grupul (tema): Tema02

Definiţi parametrii produselor agricole şi a deşeurilor organice?

Enumeraţi proprietăţile structurale şi mecanice, a materiei prime agricole?

1. Proprietăţile structural- mecanice: rezistenta mecanica, duritate, elasticitate, plasticitate, deformare,

2. Proprietăţile structural- mecanice: rezistenta mecanica, plasticitate, deformare, relaxare, vâscozitate,

3. Proprietăţile structural- mecanice: rezistenta mecanica, duritate, elasticitate, plasticitate, deformare,

4. Proprietăţile structural- mecanice: rezistenta mecanica, duritate, elasticitate, plasticitate, vâscozitate,

1. Proprietăţi termice: capacitate de căldură, conductivitate termică, topire şi solidificare. Proprietăţile

2. Proprietăţi termice: capacitate de căldură, punctul de inghet, de topire şi solidificare. Proprietăţile

3. Proprietăţi termice: capacitate de căldură, conductivitate termică, punctul de inghet, de topire şi

4. Proprietăţi termice: capacitate de căldură, conductivitate termică, punctul de inghet, de topire şi

Enumeraţi proprietăţile electro-fizice şi de absorbţie a materiei prime agricole?

1. Proprietăţile electro-fizice: constanta dielectrică şi conductivitate. Proprietăţile de absorbţie:

2. Proprietăţile electro-fizice: constanta dielectrică şi conductivitate. Proprietăţile de absorbţie:

3. Proprietăţile electro-fizice: constanta dielectrică. Proprietăţile de absorbţie: adsorbţia, chemisorbţie,

Da-ţi definiţia de rezistenţă a produselor agricole?

1. Rezistenţa () Н / см2 – capacitatea materialului de a rezista la acţiunea sarcinilor exterioare.

2. Rezistenţa () Н / см2 – capacitatea materialului de a rezista la deteriorările mecanice şi schimbări

3. Rezistenţa () Н / см2 – capacitatea materialului de a rezista la deteriorările mecanice şi schimbări

4. Rezistenţa () Н / см2 – capacitatea materialului de a rezista la deteriorările mecanice şi schimbări

Definiţi deformarea materialelor?

unde l – schimbarea absolută în marimea corpului, m; ∆l - dimensiunea originală, m. Deformările pot fi

unde ∆l – schimbarea absolută în marimea corpului, m; l - dimensiunea originală, m. Deformările pot fi

unde ∆l – schimbarea absolută în marimea corpului, m; l - dimensiunea originală, m. Deformările pot fi

4. Deformare - schimbarea poziţiilor de puncte pe corp. Indicatorul de deformare a materialului este:

unde ∆l – schimbarea absolută în marimea corpului, m; l - dimensiunea originală, m. Deformările pot fi

Ce tipuri de tensiuni apar în materialele la aplicarea unei forţei?

Definiţi vâscozitatea substanţelor (lichidului)?

1. viscozitate- proprietatea substanţelor (lichidului) pentru a rezista mişcarii relative (deplasare) a

2. viscozitate- proprietatea substanţelor (lichidului) pentru a rezista mişcarii relative (deplasare) a

4. viscozitate- proprietatea substanţelor (lichidului) pentru a rezista mişcarii relative (deplasare) a

Definiţi vâscozitate efectivă a substanţei (lichidului)?

1. Vâscozitate efectivă se caracterizează prin raportul dintre tensiunea de deplasare la coieficientul de

2. Vâscozitate efectivă se caracterizează prin raportul dintre tensiunea de deplasare a straturilor de

3. Vâscozitate efectivă se caracterizează prin raportul dintre tensiunea de deplasare a straturilor de

4. Vâscozitate efectivă se caracterizează prin raportul dintre caracteristica finală la coieficientul de

Definiţi elasticitatea materialului?

1. Elasticitatea - capacitatea materialului de a-şi restabili forma şi marimea după deformare

2. Elasticitatea organismelor ca urmare a interacţiunii dintre atomi

3. Elasticitatea - caracteristicile cantitative ale proprietăţilor elastice ale organismelor

4. Elasticitatea - reprezentând un factor în funcţie de tulpina forţei

Definiţi - relaxarea materialului?

1. Relaxare - recuperarea timpului de relaxare t

2. Relaxare - recuperarea echilibrului termodinamic (completă sau parţială), în sistemele macroscopice