Master Coach România 2019-2020

REPUNEREA RAPIDĂ DUPĂ GOL

-UN RISC ASUMAT-

Participant : EDEN HAIRI

Coordonator: FLORIN CAZAN

FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE HANDBAL

 Lucrarea de față are ca scop evidențiarea faptului că indiferent de numele echipei pe
care o antrenezi sau valoarea pe care acesta o are (valoare dată de CV-ul jucătorilor din
cadrul echipei), antrenorul trebuie să găsească întotdeauna cele mai potrivite tactici și metode
pentru echipa lui.
Tema aleasă pentru această lucrare este Repunerea Rapidă dupa Gol. Drept studiu
de fundamentare al acestei temei am ales să mă folosesc de experiența castigată în perioada
antrenării echipei CSM Bacău, in anul competitional 2018-2019.
La momentul sosirii mele la echipă, aceasta pierduse din rațiuni financiare șapte
sportivi. Motivul pentru care am ales să insist cu această tactică de a surprinde adversarul, a
fost, ca mai toate echipele din Liga Zimbrilor făceau schimbări atac – apărare și în special cei
care erau specialiști în apărare, erau apărători centrali. Echipa noastră, nu avea la momentul
respectiv un aruncător de la mare distanță, motiv pentru care în atacul pozițional marcam
puține goluri din aruncări de la 9 m.
Cuprins

1.1.- Motivația alegerii temei pag.5

1.2.- Metode folosite pag.6
1.3.- Rezultate și dezbaterea rezultatelor pag.7
1.4.- Concluzii pag.8

Bibliografie pag.9
Introducere

Un gol înscris din Repunere Rapidă după Gol este unul foarte spectaculos și totodată
întreține o atmosferă explozivă pentru spectatorii prezenți în sală sau acasă în fața
televizorului.
Schimbările ce au avut loc de-a lungul timpului în regulamentul de handbal, odată cu
modernizarea societății, au dus la creșterea importanței acestor goluri în economia jocului și
al rezultatului final. Un gol înscris din Repunere Rapidă după Gol, poate schimba soarta unui
joc, dar, de asemenea poate câștiga sau pierde un meci în ultimele secunde.
Datorită acestor schimbări, antrenorii și specialiștii în analiza elaborată al acestui
sport, și-au pus mintea la contribuție în a găsi noi metode și tactici de a surprinde echipele
adverse.
Doar o echipa cu o condiție fizică adecvată poate aplica Repunerea Rapidă după Gol
într-un mod eficient, dar trebuie să insiste în pregătirea fizică specifică în condiții apropiate
de joc și să-și îmbogățească abilitățile de tehnică individuală.
1.1.- Motivația alegerii temei

Tema aleasă pentru această lucrare este Repunerea Rapidă dupa Gol. Drept studiu
de fundamentare al acestei temei am ales să mă folosesc de experineța castigată în perioada
antrenării echipei CSM Bacău in anul competitional 2018-2019.
La momentul sosirii mele la echipă, acesta pierduse din rațiuni financiare șapte
sportivi. Motivul pentru care am ales să insist cu această tactică de a surprinde adversarul, a
fost ca mai toate echipele din Liga Zimbrilor făceau schimbări atac – apărare și în special cei
care erau specialiști în apărare, erau apărători centrali. Echipa noastră, nu avea la momentul
respectiv un aruncător de la mare distanță, motiv pentru care în atacul pozițional marcam
puține goluri din aruncări de la 9 m.
Primul contact cu repunerea rapidă după gol l-am avut în anul 2002 ca jucător al
echipei HCM Constanța după tragerea la sorți în Cupa Cupelor. Echipa mea a avut șansa să
joace cu cea mai galonată echipă a momentului, aceasta fiind TBV Lemgo. Când reușeam să
înscriem un gol cu multă muncă și efort, Lemgo înscria în poarta noastra în 3 secunde cu
repunerea rapidă, fără pic de efort, în timp ce noi făceam replierea în aparare bucurându-ne
de golurile marcate.

1.2.- Metode folosite

Astfel am împărțit Repunerea Rapidă după Gol, în 3 categorii:

1. Repunerea rapidă după gol, cu pivot + extremele, atunci când nu apucă să se

realizeze schimbările între atac și apărare și apar breșe în apărare.
2. Repunerea rapidă după gol, cu pivot + extremele sau interii, atunci când nu se
realizează schimbările și atacanții rămân în apărare.
3. Repunerea rapidă după gol, cu pivot + extremele + interii, atunci când se
realizează schimbul atac –apărare, printr-o acțiune rapidă de atac + variantele
existente, în funcție de cum reacționează apărătorii.
 Foarte important este ca sportivii care intră în combinație să aibă o tehnică individuală
și viteză de deplasare deosebită, să dobândească prin antrenament în condiții de adversitate,
toate informațiile legate de traseele de joc și toate variantele existente în funcție de reacția
apărătorilor.

1. Repunerea rapidă după gol, cu pivot + extremele, atunci când nu apucă să se

realizeze schimbările între atac și apărare și apar breșe în apărare.

1. 1. Exercițiu interactiv cu un pas lung până la linia care marchează centrul terenului
urmat de dribling.

Primii jucători din fiecare echipă, pornesc simultan la semnalul fluierului.Urmatorul

jucător pasează mingea pe linia de alergare al primului sportiv, pana la centrul terenului de
unde acesta continuă cu dribling, aruncă la poarta și se întoarce la coadă șirului. Următorul
coechipier poate porni imediat după fiecare gol marcat. (fig. 1.1)

Competiția se termină când o echipă termină de marcat 12 goluri.

Exercitiul se execută , începând și de la cealaltă poartă.

Fig. 1.1
1.2. Exercițiu interactiv cu un pas lung la centrul terenului, urmat de un pas la
următorul jucător , urmat de dribling.

Primii jucători din fiecare echipă, pornesc simultan la semnalul fluierului la centrul
terenului. Primul portar al fiecărei echipe pasează mingea la sportivul de la centrul terenului
iar acesta din urmă la următorul coechipier la semnalul fluierului care execută repunere
rapidă de la centrul terenului, continuă cu dribling, aruncă la poartă și se întoarce la coada
șirului. Fiecare echipă are în componență 2 portari care au sarcina de a pasa lung la centrul
terenului, apoi să pareze aruncările sportivilor din echipa adversă. Fiecare jucător al celor
două echipe are sarcina de a sprinta la centrul terenului, de a pasa la urmatorul coechipier
care continuă cu dribling și aruncă la poartă, apoi revine la coada șirului. (fig 1.2)

Competiția se încheie când o echipă termină de înscris 12 goluri.

Exercițiul se execută, începând și de la cealaltă poartă.

Fig. 1.2
1.3. Exercițiu interactiv cu un pas lung la centrul terenului, urmat de un pas la
următorul jucător care continuă cu dribling

Primii jucători din fiecare echipă, pornesc simultan la semnalul fluierului la centrul
terenului. Primul portar al fiecărei echipe pasează mingea la sportivul de la centrul terenului
și acesta din urmă la următorul coechipier la semnalul fluierului care execută repunere rapidă
de la centrul terenului, continuă cu un singur dribling, aruncă la poartă și se întoarce la coadă
șirului. Fiecare echipă au în componență 2 portari care au sarcina de a pasa lung la centrul
terenului, apoi să pareze aruncările sportivilor din echipă adversa. Fiecare jucător al celor
două echipe au sarcina de a sprinta la centrul terenului, de a pasa la urmatorul coechipier care
continuă cu un singur dribling și aruncă la poartă, apoi revine la coada șirului.(fig. 1.3)

Competiția se încheie când o echipă termină de înscris 12 goluri.

Exercițiul se execută începând și de la cealaltă poartă.

Fig.1.3
1.4. Exercițiu interactiv cu un pas lung la centrul terenului, urmat de un pas la
următorul jucător care continuă cu dribling, schimbare de direcție din relația 1 la 1, cu
un apărător activ.

Primii jucători din fiecare echipă, pornesc simultan la semnalul fluierului la centrul
terenului. Primul portar al fiecărei echipe pasează mingea la sportivul de la centrul terenului
și acesta din urmă la următorul coechipier la semnalul fluierului care execută repunere rapidă
de la centrul terenului , continuă cu dribling, depășește apărătorul activ care se află la linia de
9m, aruncă la poartă și se întoarce la coada șirului. Fiecare echipă are în componență 2
portari care au sarcina de a pasa lung la centrul terenului, apoi să pareze aruncările sportivilor
din echipa adversă. Fiecare jucător al celor două echipe au sarcina de a sprinta la centrul
terenului, de a pasa la următorul coechipier care continuă cu dribling depășește apărătorul
activ din relația 1 la 1 și aruncă la poartă, apoi revine la coada șirului.(fig. 1.4)

Competiția se încheie când o echipă termină de înscris 12 goluri.

Exercițiul se execută , începând și de la cealaltă poartă.

Fig. 1.4
1.5. Exercițiu cu repunere rapidă de la portar la centrul terenului către pivot și apoi
se joacă atac rapid, 2 contra 2.
Portarul repune rapid mingea în joc pe care o recuperează din spațiul porții, la pivotul
care sprintează de la linia de 6m, la centrul terenului și pasează la semnalul fluierului, la una
din extreme, stânga sau dreapta (întotdeauna la extrema care se află pe aceeași parte cu
spațiul de schimb de jucători) și se joacă un atac rapid 2 contra 2 cu schimbări de direcție și
pas succesiv (fig.1.5.1.), sau cu încrucișare, împotriva a 2 sportivi aflați deja în defensiv. (fig
1.5.2.).

Fig. 1.5.1. cu pas succesiv

Fig. 1.5.2. cu incrucisare

Exercitiul se execută , începând și de la cealaltă poartă.
1.6. Exercitiu cu repunere rapidă de la portar la centrul terenului către pivot și apoi
se joacă atac rapid, 3 contra 2.
Portarul repune rapid mingea în joc pe care o recuperează din spațiul porții, la pivotul
care sprintează de la linia de 6m, la centrul terenului și pasează la semnalul fluierului, la una
din extreme, stg sau dr. ( întotdeauna la extrema care se află pe partea opusă, spațiului de
schimb) și se joacă un atac rapid 3 contra 2 cu pătrunderi și pas succesiv (fig.1.6.1) sau cu
încrucișare, împotriva a 2 sportivi aflați deja în defensivă. (fig. 1.6.2)
Exercitiul se termină când toți sportivi trec pe rând în postura de apărători, atacanți.
Exercițiul se poate începe și de la cealaltă poartă.

Fig. 1.6.1

Fig.1.6.2.
1.7. Exercițiu cu repunere rapidă de la portar la centrul terenului către pivot și apoi
se joacă atac rapid, 3 contra 2.

Prima dată se joacă atac 2 contra 1, din maxim 3 pase. După aruncare, atacanții se
repliază în apărare, portarul recuperează mingea și o repune în joc la centrul terenului la
sportivul care s-a aflat în apărare. La semnalul fluierului acesta repune mingea în joc către
una din extreme (întotdeauna la cea de pe partea opusă băncii de schimb) și se joacă un atac
rapid 3 contra 2, doar din 3 pase. Sportivul care a aruncat la poarta rămâne, ceilalți 2 jucători
vor deveni atacanți și vor juca imediat 2 contra 1 în terenul de unde a început exercițiul (după
aceea devin apărători și fac replierea și faza de apărare. Exercitiul se termină când toate
grupele de sportivi ajung sa fie pe rând, atacanți, apărători. (fig.1.7.1)
Exercitiul se execută, începând și de la cealaltă poartă.

Fig.1.7.1

1.8. Exercițiu cu repunere rapidă de la portar la centrul terenului către pivot și apoi
se joacă atac rapid, 3 contra 2.
Prima dată se joacă atac 3 contra 3, din maxim 5 pase. Cel care a aruncat, rămâne în
spațiul de poarta, ceilalți 2 atacanți se repliază în apărare, portarul recuperează mingea și o
repune în joc la centrul terenului. La semnalul fluierului se repune mingea în joc către una din
extreme (întotdeauna la cea de pe partea opusă băncii de schimb) și se joacă un atac rapid 3
contra 2, doar din 3 pase, dupa care vor executa urmatorul atac 3 contra 3 din maxim 5 pase
Exercitiul se termină când toate grupele de sportivi ajung să fie pe rând, atacanți, apărători.
(fig.1.8.)
Exercițiul se execută , începând și de la cealaltă poartă.

Fig. 1.8.

2. Repunerea rapidă după gol, cu pivot + extremele sau interii atunci când nu se
realizează schimbările și atacanții echipei adverse rămân în apărare.

2.1. Exercițiu de repunere rapidă de la portar la centrul terenului, urmat de un atac

rapid în superioritate 4 contra 3.

Prima dată exercițiul începe cu un atac 4 contra 4. Cei 4 atacanți au sarcina de a

construi un atac împotriva unei apărări 6-0, din maxim 5 pase, folosindu-se de toate
elementele specifice atacului, pătrunderi, schimbări de viteză, pase succesive, încrucișări,
plecări de interi cu sau fără minge. După finalizarea atacului, portarul, recuperează mingea și
o pasează în mare viteză la centrul terenului. La semnalul fluierului, pivotul repune mingea în
joc numai la centrul care coordonează atacul, după care sprintează în atac spre linia de 6m,
unde își ocupă un prim-plan față de minge. Centrul distribuie mingea pe partea apărării
vulnerabile, de preferat, pe partea de unde s-a finalizat atacul precedent. Se joacă un atac
rapid în superioritate, numai pe pătrunderi și pase succesive, sau pase către pivot. (fig.2.1.)
 Exercitiul se termină când toate grupele de sportivi ajung sa fie pe rând, atacanți,
apărători.
Exercițiul se execută, începând și de la cealaltă poartă.

Fig. 2.1

2.2. Exercițiu de repunere rapidă de la portar la centrul terenului, urmat de un atac

rapid 4 contra 4.
Prima dată exercițiul începe cu un atac 4 contra 4. Cei 4 atacanți au sarcina de a
construi un atac împotriva unei apărări 6-0, din maxim 5 pase, folosindu-se de toate
elementele specifice atacului, pătrunderi, schimbări de viteză, pase succesive, încrucișări,
plecări de interi cu sau fără minge. După finalizarea atacului, portarul, recuperează mingea și
o pasează în mare viteză la centrul terenului. La semnalul fluierului, pivotul repune mingea în
joc numai la centrul, după care sprintează în atac spre linia de 6m, unde își ocupă un prim-
plan față de minge. Centrul distribuie mingea pe partea apărării vulnerabile, de preferat, pe
partea de unde s-a finalizat atacul precedent. Se joacă un atac rapid, pe pătrunderi, pase
succesive, încrucișări, pase către pivotul aflat în prim-plan sau din acțiunea bloc-plecare.
(fig.2.2.)
Exercițiul se termină când toate grupele de sportivi ajung sa fie pe rând, atacanți,
aparatori.
Exercițiul se execută , începând și de la cealaltă poartă.
 Fig. 2.2

2.3. Exercițiu de repunere rapidă de la portar la centrul terenului, urmat de un atac

rapid 5 contra 4.
Exercitiul începe cu un atac 5 contra 5 la o poartă, începând de la extrema stânga
până la interul dreapta. Atacul poate construi un atac cu tema dată de antrenor, în funcție de
perioada competițională aflată. Urmată imediat de o repunere rapidă de la centrul terenului,
cu extrema care creează o situație de superioritate, pe partea opusă băncii de schimb,
poziționându-se după pasare, între apărătorii 5 si 6. (numerotarea apărătorilor se face de la
stânga la dreapta cu 1,2,3,4,5,6, unde 1 si 6 sunt apărători laterali). Interul dreapta în
exercițiul ales are sarcina de a patrunde în culoarul dintre aparatorii 4 și 5, urmărind reacția
apărătorilor. Dacă nici unul dintre apărătorii 4 sau 5 nu reacționează la pătrunderea interului
dreapta, interul poate arunca la poartă pe culoarul creat de poziționarea extremei și al
pivotului.(fig.2.3.1.)
 Fig. 2.3.1

Dacă apărătorul 5 reacționează la pătrunderea interului dreapta, atunci acesta are 2

opțiuni. Prima este de a pasa la extrema stânga, aflată între apărătorii 5-6 (fig.2.3.2.) sau la
extrema dreapta aflată în colțul terenului.(fig.2.3.3.)

Fig. 2.3.2
 Fig. 2.3.3

Dacă apărătorul 4 reacționează la pătrunderea interului dreapta, atunci acesta are 2

opțiuni. Prima este de a pasa la pivotul aflat în prim-plan față de apărătorul 3 (fig.2.3.4) sau
de a pasa la centru care la rândul lui are 2 posibilități. Prima de a arunca la poartă pe culoar
(fig.2.3.5.) sau de a pasa la pivotul aflat în prim-plan față de apărătorul 4.(fig.2.3.6)

Fig. 2.3.4
Fig. 2.3.5

Fig. 2.3.6
3. Repunerea rapidă după gol, cu pivot + extremele + interii, atunci cand se realizeaza
schimbul atac –aparare, printr-o actiune rapida de atac + variantele existente, in functie
de cum reactioneaza aparatorii.
3.1. Atac rapid dupa gol, cu repunere rapida dupa gol de la portar, urmat de o
combinatie rapida, chiar daca adversarii reusesc sa faca schimbarile atac-aparare.
Exercițiul reprezintă de fapt, o continuare al tuturor exercițiilor existente de pană
acum, și reprezintă modalitatea de a putea surprinde apărarea prin creearea de breșe sau a
provoca o greșeală în defensivă (fie de întâmpinare al jucătorului cu minge sau schimb de
om) și în același timp, o revenire al atacanților pe posturi, urmată de schimbări aparare-atac,
daca este cazul.
Exercițiul începe cu un atac cu tema, 6 contra 6, urmat de repunere rapidă de la
centrul terenului, cu extrema de pe aceeași parte al terenului de schimb, în același registru,
respectand traseele de joc existente, urmărind breșele și variantele prezentate anterior până la
centru.
Daca nu s-a reușit surprinderea defensivei, atunci încercam să provocăm o greșeală de
schimb de om, printr-o încrucișare triplă între centru, interul stânga și interul dreapta,
concomitent cu aducerea extremei stânga la locul ei în atac.(fig.3.1.)

Fig. 3.1
3.2. Atac rapid după gol, cu repunere rapidă dupa gol de la portar, urmat de o
combinație rapidă, chiar dacă adversarii reușesc să facă schimbările atac-apărare.
Următoarea combinație, este rezultatul studiului asupra echipelor adverse și anume
ca dupa 2,3 acțiuni cu care reușești să surprinzi apărarea adversă, aceasta reacționează ca
atare și își ia măsurile cuvenite combaterii acțiunilor surpriză prin comasarea apărării în
partea mingiei, împărțindu-și oamenii în apărare, făcând astfel ca șansele de a marca să fie
diminuate considerabil.
Plecând de la aceeași idee de a crea breșe, sau o superioritate numerică, urmată de
provocarea de greșeli în defensivă, la schimbul de om, pe partea opusă băncii de schimb,
extrema renunță în ultima istanță la acțiunea inițială, declanșând un atac surpriză exact în
direcția opusă. Combinația propusă este de a creea superioritate printr-un atac rapid, în mare
viteză, prin pătrunderi și pase precise, pe niște trasee de joc cunoscute, urmărind în același
timp, toate variantele existente. Variantele sunt:
1.- după repunerea rapidă de la centrul terenului, extrema stângă(în cazul nostru),
schimbă direcția de atac și încrucisează cu interul stânga, care atacă larg, evitând zona
centrală a apărării, unde caută sa finalizeze printr-o aruncare de la semidistanță(aproape de
apăratori, intrand în spațiul semicercului de 9m), peste paravanul oferit de pivot, poziționat
între apărătorii 4 si 5.(fig.3.2.1)

Fig. 3.2.1
 2.- daca interul stânga nu are posibilitatea de a arunca, atunci v-a pasa la extrema
dreaptă, care încrucisează cu acesta și pătrunde în următorul culoar, obținând astfel
superioritate,(apărătorul nr.6 rămâne fără oponent) care duce la următoarea variantă existentă,
adică pasasează la interul dreapta, devenit centru, care pătrunde ușor și pasează repede la
centru care devine inter stânga, cu posibilitatea de a pătrunde în culoarul dintre apărătorii 1 și
2.(fig.3.2.2.)

Fig. 3.2.2
3.- în funcție de inițiativa pe care o are apărătorul nr. 1, centrul devenit inter
stânga, poate pasa pe succesiv la extrema stângă care finalizează, sau, (fig.3.2.3.)

Fig. 3.2.3
 4.- dacă unghiul oferit de apărătorul nr.1, este prea mic pentru a încerca aruncarea,
dar totuși extrema stânga a hotărât să se lanseze și să sară din unghi mic, atunci extremă, v-a
cauta angajarea interului dreapta devenit centru, printr-un pas ,,în areriană’’.(fig.3.2.4.)

Fig. 3.2.4
Odata incheiata si aceasta varianta, echipa revine in atac pozitional, se pot face
schimbarile necesare daca este cazul si se pregateste atacul pozitional.
1.3. Rezultate și dezbaterea rezultatelor

La începutul sosirii mele la CSM Bacău repunerea rapidă după gol era una
sporadică executată de unul sau maxim doi jucători, fără trasee bine stabilite și fără susținerea
celorlalți coechipieri. Când am început să implementez acest concept de repunere rapidă
după gol, rezultatele nu au fost deloc pozitive. Randamentul dintre numărul de goluri înscrise
și greșelile de prindere pasare fiind unul nesatisfăcător. Impactul psihologic era unul negativ,
pierderea mingilor printr-o repunere rapidă dupa gol dintr-o greșeală de prindere pasare sau
ratare, nu este un lucru peste care să treci ușor. Însă, odată ce au fost puse la punct sarcinile și
traseele tuturor sportivilor care intra în combinație, prin antrenament și analize video ale altor
echipe, dar și analiând propriile jocuri de verificare, randamentul a devenit unul pozitiv. Aș
putea spune că după ce fiecare sportiv a realizat și asumat importanța repunerii rapide după
gol, aceasta a devenit un ”must”.
Pentru ca această concepție de repunere rapidă după gol să aibă eficacitate 100%,
sportivii au fost supuși unor programe de antrenament specifice, în care să-și îmbogățească
pregătirea fizică, abilitățile, tehnica individuală dar și agilitatea necesară în timpul jocului
intre membrii echipei. În același timp, am supus sportivii la antrenamente distincte, sub
presiunea timpului, în care să-și dezvolte capacitatea de a alege cea mai bună soluție dintre
toate existente. Pentru ca, bazat pe diferite studii, pentru reorganizarea apărării, sportivii au
nevoie cu aproximație între 6-10 secunde.
Un rol important în pregătirea echipei îl are pregătirea pe plan cea psihologic,
unde echipa trebuie educată să fie pregatită de a transforma un dezavantaj, într-un avantaj
psihologic în timpul jocului, lucru care poate schimba soarta unui joc.
1.4. Concluzii

Contraatacul, atacul rapid și repunerea rapidă de la centrul terenului după gol,

fac parte din arsenalul fiecarei echipe de handbal ce practică acest sport la cel mai înalt nivel.
S-ar putea spune că repunerea rapidă dupa gol ulitizându-se trasee bine stabilite și
sarcini precise pentru fiecare dintre sportivii implicati, ar trebui să faca parte din strategia
fiecarei echipe; strategie ce ar trebui sa funcționeze la parametrii corespunzatori pe întreaga
perioadă de desfașurare a jocului.
Din puncutul meu de vedere, strategia de „Repunere Rapidă dupa Gol”, reprezintă un
risc pe care, orice antrenor susținut de echipă ar trebui să și-l asume. Întrucât solicită
adversarul la un efort sustinut pe tot parcursul desfășurării jocului.
Astfel la începutul jocului, trecând peste perioada de tatonare, se pot marca goluri
ușoare și rapide, împotriva unor apărări dezorganizate, provocând un ascendent moral și
psihologic față de adversari.
La final de meci, această strategie, coroborată cu ultimile schimbări de regulament
(referitoare la faulturile în ultimul minut de joc) îmi susține teoria, comform
căreia ,,Repunerea Rapidă dupa Gol’’ poate răsturna o situație în avantajul echipei, rezultând
în obținerea unui rezultat pozitiv.