01.02.

2023, 22:58 Ddşş

Nu ne cuplăm marelui tot decât în punctele neesenţiale oricum lui dar

vitale nouă, fie ce model am adopta-creea, şi centrazei ce se scrie astfel.
Cea mai bună dintre lumi?
Media-vom dat cu indat şi va fi neapărat?!...
Alteritatea ca pagubă colaterală?
Comunizarea disjunctă nu e de fel...cruntă.
 
Regalitatea – sau conducerea drept paradă
De la burghezie deja regalitatea vetustă devenea.
Preşedinţia nu e musai brează nici ea. Dar se acordă, eea!!
Idealismul ca radicalitate para-indeterministă
Pragmatismul ca medializare para-materialistă
Democraţia – totul pentru om sau pentru totţi-nimeni?
Orânduirile au urmat eliberarea treptată din ecosistem, din coliviile
necesi- tăţii. Orânduirea primitivă ne media cu natura sălbatică.
Orânduirea sclava-gistă ne media cu socialul para-piramidal. Cea
medievală ne-a cam vasalizat piramidei divin-sociale. Orânduirea
burgheză ne media cu imperiul necesită-ţii, ne vasaliza etalonului maşină
şi apoi capital.
Orânduirea capitalistă şi socialistă, de tip Ianus bifrons, ne-a blocat în
siste-micitatea etalonului comercial-economic.
Am pierdut orientarea naturală între divin şi universal.
Nici orânduirea următoare, comunitarismul nu ne scoate din impas. Dar
ne va echilibra cu datul terrian. Şi ne va călăuzi iar spre re-dare, devenire.
A nu rupe banda lui Mobius!!
Reîntoarcerea la capitalism e un bluf.
O ultimă zvâcnire a acestuia pe piaţa est-europeană.
Capitalism – limitat duce la socialism. Nelimitat duce la oligarhism.
Tirania şi anarhia pândeşte la cotitură, răscruce.
Proprietatea doar privată – e tot a o face lată.
Proprietatea doar socialistă-de stat e un hiat.
Corelarea statal-individuală a proprietăţii şi nu doar e cheia unei orânduiri
dacă nu perfecte, barem suficiente evoluţiei, etapei istorice.
Liber-comunitarism sau infra-colonialism
Liniarscendenţa evoluţiei umane
 
Gânditorii la rampă
Până nu-s arşi de flacără de lampă
 
Planitate în infinire
Curbură în definire
Cât de sus-jos trebuie mers
Spre a ne calibra indefinirii
 
Majormente ptt exp
Societatea – ultima formă de supunere a insului de către natura de jur?
 
 
Damian Luz
 
 
 
 
 

file:///C:/Users/dan/Desktop/lumini de toamnă.htm 6/7