v!

nf 0l
u iffi
# il" '
,,, ,,wrilHll[,{
, rflrllllfiMflq
'" illltriffiffit
,- ar-
{
Z
\iltsuYAvI
't| I[s us I t
^ lrrl[]ul 13
:{ r01 ldv0 UdV ]UdS][ \
t,
* c.S ='
: a t a a
I
. a t
; + a a t
I ,t a a
+ a a a
a
I t
* t a
l I a f a
t t I a
t t a t rt a
I a a
. :
a a f I a
a + a I a
+ I I eptn9 :
j
a
a t a e
I
]t
I i
aa I
'Oll U Pl; -
'l(l {* t1d r;er:a c
soqLUooJ arreqs
'aruelt.Jg ea
u1 r( rlors
r6r6u1 ra ad q
elaiurrl(or n
* 'rn;n1rd<
trr} 'er6o;oqrs
\ * 'rf gr re
\
=-":
E - .-
E
E

= CUP,RIHS I L-

Pubertatea la fe-.=
lntroducere

Hormonii Aparatul genita i: - "*

t{ Sentimentele
Dezvoltarea creierului
10

12
Despre sex

Sarcina

%- De ce sunt at6t de furios? 14 Contraceplia

16
%::= Suntem o familie Trebuie sd fac asta?
I

P-r:i-etenia 18 lgiena corporala

Relatiile
,
_20 Drogurile

Hirtuirea 22 Stiri tensionate

- I

T #f
'r* *
t*&
.,F'
\

b.
w
Cine sunt eu?

in nrediut onlin-e
24

26_
lmaginea cor-poralS

Stresul

€ It
Schimbiriin corp 28 De ce am nevoie de s
F

Pir peste tot 30 Ce nu estein reguli?

O vo-ce noui a2 Si fiu eu insumi

€,-
Cosurile 34 Tehnici de relaxare
l
ffi Aparatul genital masculin 36 Cum ob!.in ajutor?
.\
Excitatia
,
sexualS 38 lndice
 ZL a)rpul 8E ff
OL Zrolnte uriqo LUnJ *:,Wl]ltm
9E
89 arexelor ep !)!uqel ?E
99 turnsuJ no nr] gs ZE
v9 zgtnoor-uJ-ETse nu eJ OE
z9 zuruos op aro^ou ure af, oo gZ
* I
I
L \r .--_---
\ 09 Inse4s 9Z
89 gleJodJo) eaur6etul v7
99 aleuorsual lrPls ZZ
v9 a1trn6o.r6 az-
Z9 gp:odror eue16-1
8[
09 aelse reJ Ps arnqarl YL all
8V eridare.ryuo3 asorrn] ap
; eurfles
9V CL r r rlr tJdtd
vt xas a.rdsa6 0t
ZV ururuie] ;e1rua6 lnleredy I
ov aloJ el ealepaqnd 9
-#
,{ I
g-*.4rq.
d :s E
E #$..
8,1+i**+'
I
 Ce mi se vo imifr'fir
IiJI|RODUCERE = = ^rti schlmc"
,. ilt

.-.*,1
Corp
Ce este pubertoteo?
,,,.:-::=,&a
ubertatea este o perioadi ?n care corpul tiu 9i mintea ta se pregitesc
Comportamem
P pentru viata de adult. Este inceputul unei faze noi din viala ta -
adolescenla, c6nd cregti a;a de repede cum n-ai mai crescut dec6t in
primul tiu an de viaf5. -!
Nu ajungi la pubertate peste noapte 9i nu toli
b-ielii simt anumite schimbari in acela;i moment, $i pri.t.nii tai Chfpl Corpul gi cre-renl t
dar prin aceasti perioada inevitabil trec toli.
substanle numite horrnoi
vor trece P rin asta.
t

Sportivii tai preferafi, scriitorii ;i c6nt5relii au raspunde la noii hormoni sec

trecut si ei prin aceastd etap5. Chiar ;i p5rinlii, 9i adolescenfei, devenind trePl
profesorii t5i au trecut prin asta. Probabil corpul
adult.
tiu va continua sd se schimbe chiar;i dupi ce vei ..

depi;i pulin v6rsta de 20 de ani.

Cfeiefl, Creierut tau .=
Poate ca iti va fi greu in unele zile. Pofi si simfi :entru a face loc noilor cc::
deja cd g6nde;ti ca un om mare, dar si fii incd si inveli lucru":
: +'mite
foarte atasat de lucrurile pe care le indrdgeai cAnd fi ea impulsionata. F
.a va ;i
erai mic. Nu fi ingrijorat * tofi p5lesc la fel. Nu a,rea nevoie de mai mult sor
egti singur, asa cd cere ajutor daci simfi ca ai -
nevoie de sprijin ;i incurajeaz5-li prietenii sd fac5
S-ur putea si aiba timp ce in creierul tau a -
,lc aceste schimbiri.
acela;i lucru. nev0ie d. ai utorul tau
Mintef incepisa ai
oreferinle ;i repulsii, nevo' s
nrerese noi. S-ar Putea si c
Cdnd se vo intdmplo ocest lucru? :a ai o dispozilie mai schimL
Pubertatea vine la vremea ei, cici fiecare persoand este diferita. Pentru unii incepe in sentimentele tale Pot sa det
ultimele clase din scoala primari, pentru alfii -in ultimii ani de gimnaziu sau oric6ndin si mai intense.
intervalul dintre aceste momente.
Fetele ajung la pubertate cu aproximativ un an inaintea biiefilor. in medie, fetele au in jur Comportamenti
de 11 ani cAnd lucrurile incep sd se schimbe, iar biiefii -in jur de 12 ani. S-ar putea sd !i se prietenii ;i integrarea intr-ur
para ca pubertatea dureazi foarte mult, dar acest fapt este un lucru bun -ifi dd timp sd te mal importante Pentru tine
obisnuiesti cu schimbarile din corpul t5u, cu noile tale preferinfe;i antipatii, sentimente, cu Este esenfial si PSstrezi co
comportamentul ;i modul tau de gSndire. Nu uita, vei fi tot tu dupi pubertate, dar cu mai familia, care ili poate oferi s
multe abilitali, experienta ;i forli.

6
I
altJaua? aPunrs? 'puello urllds ualo eleod ri1 ete: ,erpuel
tl_nN illuiltilfllill
reLU nl _?a ; ,1 ,.
nl eaJeltunLuoo tzallsed gs ;eriuase e1s3
I
p^ar ap nl 'a1ual : _ =,
lerolir6ur r1(a uiep r:un1e pugd lglap aut] nllued aluepodur reu.r
e1 qsdurl =: - rilr
araPaJlul lP aJ?J UJ p^auls pur^ap gs dnl6 un-rlut ealet6elur t6 rrueleud
n? pln3sl0 as ri gs e3l- - .:-r
er lrqrsod elsl rr+Aa
UOUOdUO? lnf ur ne ? :-:_ - .-
'asualur reu 14
utpueluo-::-ti.*,ti
acruralnd retu ^eutnap gs 1od alel alaluauutluas
ler 'eleolgquutqls leLU arilzodsrp o te pl
rnJesqo qs ealnd Je-S 'tou asaJolut
16 efur.ralatd
ronau 'rrs;ndal 16
re gs rdecu; IA1,U1N
L
lt __
'lrPqLulqls alsale fol nP1 :L -
--
l ^I InJ0ln
ne n?l Inlatall ug at durl u1
Pq lP ES Pal^:
uuros llntu tetll ap atonau eone
ta^ ltqeqold 'eleuors;ndu.r1 ee r6 4 en e1
euoLual4 'allll,tlp 'rou unrfn; lfanul gs ayulad a
.ron rf1 ere: runrxouot Jolrou rol acel e nrluad
ner6 urp erf,nl en npl Inrarar3 -
UAlal?
:oapuaqnd nc pnlp^al
.llnpe ,..,. .
al
u! pzoatollt^u1 a1 nos ep d:oc un 1e1dar1 putua^ap ,rafua:sa;ope @
;ndr.ur1 u1 riela.nas tuotuJoq lrou e; epundse_r
aN? I
!)zoasarcJu! 4 en ng1 ;ndlo3 'tuorurorl alturnu afuelsqns PlsP ulJd ataJl
aldru rnpo.rd nq+ Inrararr r( lndro3 IJ
aluru?nl n? ppll o pJ :dlO7
lP] llualalrJ r
ur lef,ap lnf,sajt teul te_
& luawo+todwoT - el eiet^ utp tou
a+u!N '* lsal^eoaJd as el ealutru l
F@ ::
-
======
aDal
p!at?
e1 eierrr ep aurf al lol uJ uequrq:s rfurrs ral
aaf, aP 15 oldtugruJ DA as !u of ?
 Cum octioneozfi
,
f#eft&+€Htt - - -^tonii sunt Prc:-" 'i'Ti
-=-enumiteglande . *
:::c in corpul nc.:-- -, :

' : tl tiu se pregS:::-: :-

rganismul t5u este controlat prin :="tate,oglanda ---
mesajele transportate prin sSnge
- oofizi elibereaza f-:-- : '
.-= declan;eazd aces: :-- =
de niste substanle chimice numite
hormoni, transmise de unele celule spre - .:asta glandS micur, -. =

-=:mand cu un bob de -=:=

altele pentru a le face si aclioneze.
. -ata la baza creieru -
Hormonii, printre alte roluri pe care le - -mita hipotalamus.
indeplinesc, il au si pe acela de a-i semnala
corpului tiu ci trebuie si inilieze procesul Debutul pubertS|ii searnffi
de trecere la pubertate. de domino care cad una *[
hipotalamusul semnaleazi h
hormonul gonadotrop (horr
gonadotropina). Acesta se a
Controlul chimic s6nge.
Hormonii nu controleazd doar acliunile legate
rlAnd nivelul acestui horm:-
de pubertate. Organismul tiu produce in jur
e :=
-at, el indicS hipofizei sa
de 50 de hormoni diferifi, care ili indici cum
moni, numili hormonul fo :-
sa cresti, c6nd si mSn6nci;i cum si procesezi
sl hormonul luteinizant (LH
hrana, c6nd si dormi si o multime de alte
crin circulalia sangvina p6r-
lucruri. Ei controleaza si raspunsul corpului
vezi paginile 36-37), carora
tiu la pericole.
sa produci hormonul testost
Daca vei simti vreodata cd tremuri de
Testosteronul este hormonu
fric5 sau de furie, acest fapt se datoreaz5
cele mai multe schimbiri ca-'
hormonului numit adrenalinS, care iti
interiorul gi la exteriorul corpi
pregateste corpul s5 se lupte sau si fugi
pubertS!ii.
din fata unui pericol.

Jocul ocuzotiilor Storeo de spirit

, ffiSffi.M@NEB Hormonii sunt substanle put
Hormonii au c5pitat o reputafie proastS.
Adesea ei sunt invinuili pentru tot ce se
int6mpld in timpul pubert5tii, inclusiv proasta
SUffiT Uffi FEL ci nu sunt responsabili pentr
in timpul adolescenfei, pot s:
starea de spirit in mod nea;t
dispozi,tie, emoliile intense si impulsivitatea.
Dar oamenii de ;tiini5 gtiu acum ci cele mai tsE hffiES&JE irltat, nemullumit sau anxios

multe lucruri de acest fel sunt provocate de

ia o pauzS ;i fd ceva care te I

schimbirile €are au loc tn creier in vremea 6ffiEMEgE. posibilitatea sa te destinzi. V

mai multe sugestii pentru rel
adolescenfei- Hormonii nu sunt dusmanii t5i.
Sunt doar o parte a corpului tiu ;i fac ceea ce
trebuie si fad.

t
t
#
&
l t ,
€ J
ffi
t
t %h
, *ffi,% 'aJexelaJ nrluad rrlsebns ollntu retu
t 69-89 epurbed el rzon'rzurlsop a1 gs ealelrpqrsod
I M "Egm
rw @ !e psel 'e$a14rur; a) aref e^a) ^e] rd gzned o er
ffi
'ar ap rr1( nu rd sorxue nes lurnilnurau '1e1rr
J % r14a gce6 '1e1da16eau pour uJ 1r-rrds ep earels
o
1 azeiuangur ri-ps lod 'raiua:sa;ope 1ndur1 u1
BflW$ffi
rir-urs ac 1o1 nrluad r;rqesuodsar luns nu ?l
aleol nJ 'a:rurelnd efuelsqns luns lruoruJoH Tffid rom
llrlds eP DarDls BBffi@W
'p?01
.rrfgpaqnd
ps atnqa,tl A? oaa?
;ndur1 u1 ng1 rn;ndrol InrorJalxa e; 16 ;n.rorle1ur
?% $ nfi lnqho? 0 u1 rnpord os aJef upqurrqls allnur reur alal
PuruJalap aJel InuouroLl alsa Inuoralsolsal
auod o tzop run9 'uorolsolsol lnuoLuloq prnpold gs
'tpy rruowinP gdeacul gs {:rpur al erorpl '(Z€-9t a;rur6ed rzan)
olel atalnf,llse1 e; qugd ^eurnbues erielncrrr ur.rd
lUnS nu ttWotl/Uot4 6unte g1 16 HSI '(Hl)+uezruralnl ;nuoluloq r6
I
(HSl) luelnturlsolnlrloJ nuoulror.,l riruunu'ruoru
€u1fux -rorl lop rfie azaraqrp gs lazgodrq g:rpur ;e '1ec
-!p!J ap Inlsap alse uoLuror.l rnlsare Inla^lu pugf
'a6ugs
ur ezealnLUntre as elsolv '(eurdollopeuo6
pzeaJaqrla aJef uourroq) do.rlopeuo6 ;nuoutoq
gcnpord gs razgodrq gzealeutuos ;nsnuelelodrq
lgluJ leN 'e1;e gdnp eun pel erer oulruop ap
ezr;odrp a;asard nl enLunl puptueas rrigyaqnd Inlnqa6
'sntue;e1od1q p1r.r.lnu
eeunr6ar ur 'rn;nlararf ezeq el elenps
\ also'orezeru ep qoq un nl eupLueas
aier'gin:ru.r gpuel6 glsealv
'se:old 1sa:e qzee6uelfap alel
r ruoLuror-.; pzearaqr la gzgodrq
:I qllunu gpuelb o 'elepeqnd
a1(a1q6ard as nq1 lndror
"p
pug3 'nJlsou ;ndloc ug csaspO
as olel 'apue16 a+runu aue6ro
r:rtu e1(ru u1 r6npord luns lruoLuroH
Dzoeuolieo un]
L
I 5Ei'TIT-IEilTELE
Bobo controleaza':'- - :
senzalii neplacute - :, -: - il,
l:ri' rfl

Face acest lucru sp--.-:. .''

rnor hormoni de s:':. : =

ceva normall Cano ':: . -

E.

sat, tnveli si le faci '.'. = .

-
- Cum opor emofiile?
Bobo te poote
reierul tiu este responsabil pentru toate g6ndurile gi sentimentele foce sd te
C tale. Sentimente negative pot si apari chiar si fdri voia ta. Partea
buni este ci poli si inveti cum si le faci fat5. simfi:
CAnd nu te simli bine, o parte a creierului t5u ili ingreuneazi realizarea anumitor lucruri, dar
numai pentru ci vrea s5 fii in siguranta. inlelege-l 9i incearci s5-l faci si nu reactioneze
excesiv. Creierul ;i corpul tiu aclioneazS impreuni. Ajutd-le aplic6nd regula celor cinci
actiuni cu efect favorabil (vezi mai jos) de cAte ori pofi.
iur'llnPr'*l]'
De ce md simt oso?
, "*,:.j:";':'j:'J,:""
Ca toati lumea, si tu te-ai niscut deja programat s5 simfi emofii, asemenea si scapt'
ca
unui calculator nou care vine cu un sistem de programe instalat. in timpul
pubertSlii este posibil si ai emofii si sentimente mai puternice, mai
intense dec6t p6ni atunci.
Emoliile iau nastere in creier ca rdspuns la un gAnd, la un eveniment sau
la un lucru pe care este posibil si nu-l fi remarcat direct. Acestea provoa- Ce or trebui sd f(
cd o rev5rsare de substanle care ifi strSbat corpul in c6teva secunde. S-ar putea sa simfi palpitafii i-

Sentimentele sunt senzaliile pe care le observi in corpul tdu din cauza esti emofionat, fericit, ingrijo:,
pla asta pentru cd ai in inima =
acestor emolii. Fericirea, curajul, mullumirea, tristelea, furia ;i
ingrijorarea sunt cAteva dintre sentimentele pe care le pofi recunoaste. voase care comunicd tot timpi
de corpul;i de creierul t5u, p
Ce legdturd ore Bobo cu toote importante pentru fericirea si

ocesteo? lVenline fericirea corpului si a

regula celor cinci actiuni cu t
O parte a creierului t5u, numiti amigdalS cerebral5, face favorabil:
parte din sistemul tiu limbic (ce rSspunde de emotii,
de comportament ;i de memoria pe termen lung). Hai 1. Hrinegte-te in mod corec
s-o numim c5!elu;ul Bobo. Rolul lui Bobo este s5 te 2. Bea destuld ap5.
6 fereasci de primejdii, iar el isi ia rolul foarte in serios! 3. Fd multe exercifii
Bobo se ocupa de invitarea emofionalS, adicd de fizice.
acumularea de cunogtinle despre emofii si modul 4. Dormi suficient.
_4
de gestionare a acestora. El se comporti ca un cAine 5. lncearca sa tact
de paz5 care patruleazd prin zona. DAnd de necazuri, t in fiecare zi

Amigdala reactioneazi excesiv la lucruri pe care le considerd ceva ce ifi place

(Bobo) periculoase pentru tine - chiar dac5, de fapt, nu sunt impreuni cu cineva
a;a. Oamenii de gtiinti sustin cd la pubertate Bobo este care !ine la tine.
mai activ si mai sensibil decSt de obicei.
l0
u
'aurl el eur{ arer alsS :: - =
enouo nr qunerdu.rl +u :
aeegd rig al elal
rz alelaq uJ ',.,nr=,=, .,. . .til,n l|iltfi
l]ejt qs elrealul '9
.*, aure: _-:: i - ilt r:L,",lul|lltri
'luaDuns !uJJoo ', lnc: _ ,
...t- ,lilrtllff
'4f,!z!+ ap :- :: ,i : I ilflillilulllllill
I
rll!f,raxo o]lnLll el 't isor.rasL.:_::.
'gde glnlsep eog 'Z olesats::,,:
'1 re;1 '(6un*-:. : e?
lforol pollr uJ a1-a15aug.rg
'riouua ap :: - - :
:llqeJo^e] ecel 'e;etqata: : :: :
lrala nf, lunlice !f,u!f, rola) e;n6a.t
nl n?1 rnlnrarerr e r( rnlndror earlrJa] auriua6l
'aurq ep el earels r( earoual nrlued eluepodut alDol nf oq@.ts
+uns Fnopugue gr nrlued 'ne1 ;nrararc ap 96 ;nd.ror ap
'a1(eoun:er
p[J6 !V 'np] Inrerarl nr ;nduutl +o+ plrunulor oref aseon ric: = =, ;
it? a10?aa uJ !?ol t6 eunl 'eaia- -:
-rau elnlol leluols u1 16 gu.rrur uJ re pl nrlued else g1d
-urglul oS lesolls nes 1eloftr6uJ'+llpoj 'leuorioure r16a eznel ulp nel l- l-:
al ps oaa to 6
pugl rer.uols u1 r( ldard u1 rrieldged riurs gs eelnd re-g 'apunlas elarye qFfr
?op 1i1yntcnl a? -eono:d eelsalv 1ialp ftr
a!f,DJ os lnqarl ro al nes ]uoultuona un q rp,4
= teuu 'altutalnd ter.u =
1ndul1 u;'1eJe1su, a*:-:
.q6g:s 9s el eeuoLuase 'rrioua rfu .. :
t
a#lPn1"atr
"xa:
'etp$lP alrrienlts )#;;Iv'rNI rJurf, lolaf, eln6e.r pue:
rirna
rs alaulalqord azeuorirear nu gs rrel l
a+ 9s
es 'lzunfse rep 'unltnl loltLUnue ea.t ez
rs rbn; 9s Pug'l^
:;itu;s eaued 'el eton eleJ I
'iut al alaluorurluas rd alrJn
Ps af,oJ
elood el oqog
r:'
'nrs;nduur rzeuorireer es lol uJ'elrpugb eurq 'e;euorier rzoap rer qs rd giel oe1 e; es rienul'1es aa
-uellap e-ol oqog gr nrluad reurnu lnrgde ne rriezuas alsafe gr rl6ounral pugl ileurrou e^el
alse else g;duugluJ as ru .rornlnl 'ng1 ;ndror ug riedu.rod luns arer sorls ap ruourioq rour
-
eararnpord el olnp of eaar';orued un 1n;gde e pr ngl Inlnrarall r-npugunds nrlnl lsafe a)el
'eieolqrgnodLUlaluourluas a+le r( ee.rer1sn.r1 'eun1 'errr; er n91 ;nd.ror uge1n:q1dau rriezuas
op lo+]se roun eriuede el elnp aleod 14
g6n1 'g1dn; 'ale1tpqotu1 ep alrri:ear gzealorluol oqog 2
 l-i i-- 1*,, rilr
ar pe deasupr-d

DEZH&ffiRE* C&EI EIIIUI -ortroleaza sta'a; :: : - :

:tunci cAnd cre e'- -,, - -- * *
substanfe ar treb,u .= : : :' *
'nundat de horn o- : :

practic6nd, de ex:-: -
,\
n timpul adolescenlei, creierul tiu funclioneazi si reactioneaz5 la ce de relaxare (vezi .'= : :-.-
se intAmpli in jurul tiu altfel decAt atunci c6nd erai copil. Specialigtii Potfi momentein ca': .=-.
! in neurostiinte spun ci adolescenta este o etape in care creierul se sau ingrijorat din ca-:= - -
dezvolti pe propriul siu drum. observi. Nu-!i face gr;ji .:,

r ,it
Creierul
pe
tiu va continua sE se schimbe ;i si se dezvolte
tot parcursul adolescenlei. Vechile conexiuni din
creierul tiu vor fi redirecfionate sau redezvoltate. Astfel
si te vei simli din 'c -
Daci !i se pare ca d--=.:= -
te simfi bine din nou ':
.
-:: : '-
^, I se va face loc pentru noi conexiuni, pe misurd ce vei programeazS-te la o c.-:- :-
pentru a fi ajutat si te : -',
invdla din noile experienle din viala ta. Va fi o muncd
grea pentru tine si pentru creierul tiu, aga ci nu este de

t
mirare c; s-ar putea si te simfi obosit sau s5-!i dai seama ci Aso
, se formeozd or
g6nde;ti gi simfi altfel lucrurile dec6t atunci c6nd erai mai mic.
Experienfele prln care I-+: :.
contribui la modelarea cre e-
vei aminti de ele si la ma:-- :,
Dor ce foce, de fopt, creierul meu? tiu este extrem de bine :::.
reaminti momentele emcl :-
in fiecare zi, creierul t5u trimite milioane de mesaje - chiar gi atunci c6nd dormi. Muncegte
adolescenla ;i a te ajuta :i -
necontenit ca sd te facS s5 fii mai inteligent si mai bun la invSf5turS. Datoriti uimitorului
S-ar putea sd auzi spun3no--
tiu creier, tu poli si vorbegti, s5-!i faci planuri, si invefi, sd te adaptezi, s5-!i amintesti, si
creier c5 la aceast5 vdrsta e.:
faci diverse lucruri, sd rezolvi probleme, si te amuzi 9i si infelegi idei complicate.
asta inseamni doar ci aces:'
Creierul tiu are nevoie gi de perioade in care si te odihnegti, s5 te relaxezi gi s5 nu faci nicio ca sd se potriveasci cu meJ
treabd, si visezi cu ochii deschigi, sd mAzgdlegti, si te plimbi sau si faci exercitii fizice in tdu, pentru ca tu sd te Pofi 1r

naturS, sd asculli muzicS, si te uili la imagini frumoase sau si citegti revistele, cirtile sau si fii in siguran!5.
benzile desenate preferate.
\, I Daci faci lucrurile care i1i Plar
UgureazS-i viafa creierului t5u mAnc6nd s5nitos gi hidratSndu-te cu familia ;i cu prietenii t;i, i1

Bea c6teva pahare de api pe parcursul zilei, pentru ca mesajele

si cilStoreasci mai u?or spre

De ce om cAteodotd o dispozilie
creier.

otdt de schimbdtoore?
dF creierul si se dezvolte'in mor
a;a c5 nu ezita s5 faci ceea c(
z5! Eventual sd iei un castror
de porumb ;i si te uili la un
sau s5 jucafi un joc.
in adolescen!5, sistemul tbu cerebral poate fi temporar desincronizat atunci c6nd se
reorganizeazi ca mod de funcfionare si de gestionare a emofiilor. Sistemul tiu limbic (vezi
pagina 10) poate sd reaclioneze excesiv, aga ci este posibil ca la un moment dat si te simfi
Ca ;i ampr.ntele tale digi
fericit, iar dupi un minut si fii foarte trist, ingrijorat sau furios. iti va trece - €ste doar Bobo
creier care funcfioneaz
care latrS la tine. I un
in plus, hormonii responsabili de schimbirile fizice din corpul tdu pot s5 puni in incurcdtur5 I dislexia, sindromul Tour.lte
t-
creierul t5u in curs de dezvoltare. El nu fusese obisnuit sd aibd de-a face cu at6t de mulli mai impulsivi, anxiofl
hormoni care foiesc prin corp. Bobo este deosebit de sensibil la acegti hormoni. I si

lt