Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative

Sprcializarea: Administratie Europeana

POLITICA AGRICOLA COMUNITARA

Student: Dumitrache Emiia

Iancu Ionela Bianca

2022
 Cuprins

Introducerea
Politica Agricolă Comună este printre primele politici comune adoptate de Uniunea
Europeană, pe atunci, Comunitatea Economică Europeană (Tratatul de la Roma 1957).
Geneza ei a fost o reacţie la problemele alimentare care au urmat celui de-al doilea război
mondial. Trebuie precizat că termenul de „politică comună” reflectă una dintre trăsăturile
definitorii ale PAC, aceea că, pentru circa 90% din produsele agricole, decizia nu mai aparţine
statelor membre, ci Uniunii Europene. Sunt două motive care au condus la apariţia acestei
politici:

 Primul, a fost nevoia unei „fluidizări” a comerţului european cu produse agricole, şi mai
ales dorinţa ţărilor exportatoare de a se asigura de certitudinea plasamentului produselor
lor.
 Al doilea motiv, a fost o anumită temere faţă de situaţia în care forţa de muncă eliberată
din agricultură ca urmare a mecanizării n-ar fi putut fi absorbită în acelaşi timp de
celelalte sectoare ale economiei, caz în care veniturile agricole ar fi scăzut şi mai mult
relativ la cele din industrie

Politica Agricolă Comună (PAC) are ca scop dezvoltarea unui sistem agricol modern, care să
asigure un nivel de viaţă echitabil populaţiei rurale, stabilizarea pieţelor şi asigurarea
aprovizionării la preţuri rezonabile a consumatorilor.

Lansată în 1962, politica agricolă comună (PAC) este un parteneriat între agricultură și
societate, între Europa și agricultorii săi. Ea caută:

 să îi sprijine pe fermieri și să îmbunătățească productivitatea agricolă, pentru o

aprovizionare stabilă cu alimente la prețuri accesibile;
 să îi protejeze pe agricultorii din Uniunea Europeană, astfel încât aceștia să-și poată
asigura un trai decent;
 să contribuie la combaterea schimbărilor climatice și la gestionarea durabilă a resurselor
naturale;
 să conserve zonele rurale și peisajele de pe întreg teritoriul său;
 să mențină vitalitatea economiei rurale prin promovarea locurilor de muncă din sectorul
agricol, din cel agroalimentar și din sectoarele asociate.

 PAC este o politică comună pentru toate țările din UE. Ea este gestionată și finanțată la
nivel european din resursele bugetului UE.

Actorii principali ai PAC:

Sursa:
Institutul European din România 2005:5).(politica agricola comina a ue si aplicarea acesteia in Romania-
Claudiu Porumbacean https://revad.uvvg.ro/files/nr4/3.%20claudiu%20porumbacean.pdf
ASE document http://um.ase.ro/no3/2.pdf

POLITICA AGRICOLA COMUNA PE SCURT

https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/key-policies/common-agricultural-policy/cap-glance_ro
 Comisia Europeană consultă în mod regulat grupurile de dialog civil (Grupurile sunt
formate cel puțin din organizații neguvernamentale de la nivel european)
Asociații reprezentative : grupuri de interese socio-economice, organizații ale societății
civile, sindicate care sunt înregistrate în Registrul comun de transparență și comitetele
agricole(Comitetele sunt formate din reprezentanți ai guvernelor din UE și prezidate de un
reprezentant al Comisiei. Ele veghează la adoptarea documentelor de punere în aplicare de
către Comisia Europeană, sub supravegherea țărilor UE.) pentru a elabora cele mai bune
reglementări și politici în materie de agricultură. Grupurile de experți consiliază Comisia
Europeană în acest sens – de exemplu, Grupul operativ privind piețele agricole formulează
opinii referitoare la practicile comerciale neloiale.

Obiectivele politicii agricole comune: Iniţial, obiectivele PAC, stabilite prin Tratatul de la Roma din
1957, au fost următoarele :

-creşterea productivităţii în agricultură prin promovarea progresului tehnic, prin asigurareadezvoltării

producţiei agricole şi prin utilizarea optimă a factorilor de producţie, în special a forţei de muncă; --- -
asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia ocupată în agricultură, în special prin creşterea
veniturilor individuale ale persoanelor din sectorul agricol;

- stabilizarea pieţelor; asigurarea unei aprovizionări constante cu produse alimentare; asigurarea

aprovizionării consumatorilor la preţuri rezonabile.

O dată cu reformarea PAC şi obiectivele acesteia s-au modificat. În conformitate cu Agenda 2000,
obiectivele PAC sunt următoarele:

- continuarea proceselor de reformă începute în 1992 prin reducerea preţurilor şi creşterea valorii
plăţilor compensatorii; îmbunătăţirea competitivităţii produselor din UE prin scăderea preţurilor;

- Revista de Administraţie Publică şi Politici Sociale 31 garantarea siguranţei şi calităţii alimentelor

pentru consumatori prin îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole ; .--
Imbunătăţirea sistemului de producţie prin protejarea mediului înconjurător şi respectarea condiţiilor
de bunăstare pentru animale printr-o politică mai exigentă în acest sens;

- integrarea componentei de mediu în instrumentele şi obiectivele politicii agricole comune;

introducerea în cadrul PAC a unei politici complexe de dezvoltare rurală, care: - să permită asigurarea
unor venituri stabile şi a unui standard de viaţă echitabil pentru populaţia ocupată în agricultură;

- să creeze oportunităţi şi alternative de angajare fermierilor şi familiilor lor; simplificarea legislaţiei;

flexibilitate în domeniul alocării sprijinului PAC în statele membre

Sursa : https://revad.uvvg.ro/files/nr4/3.%20claudiu%20porumbacean.pdf
https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/key-policies/common-agricultural-policy/cap-
glance_ro