Autorittile au luat másuri.

Lacrimile sau lacrimoi-

dele, cum lispus imediat, au fost analizate in locuri
s-a

diferite. Unele au fost duse la Institutul de Mediciná

Legalá, altele la Facultatea de Zoologie i câteva, în se-
cret, la un laborator militar chipurile specializat
in stu-
diul aparitiilor extraterestre.
La început, se zvonea c ar putea fi ouá
martiene
periculoase, ce s-ar deschide i ar declan_a o invazie.
LACRIMILE Dar, potrivit analizelor, nu erau forme de viaá, cel pu-
tin nu în acceptiunea noastr. Nu aveau organe _i nici
metabolism, erau inerte, tormate din materii terestre,
Primele în zori la siliciu, carbon, sruri, anhidride carbonice, mucine _i
au
aprut periferie. Gunoierii au lipide, de_i combinate într-un mod tare ciudat nici
gsit vreo zece
pe un
câmp. Se pregteau s le pun în mineral, nici vegetal -, cineva a spus c primordial, får
camion, gândindu-se c sunt saci din
dat
plastic, când _i-au a putea explica mai mult.
de
ciudenia lor.
seama
Dar nu era u_or s le studiezi în profunzime: dac
Bule mari i dezumflate, meduze
translucide, unele încercai s sträpungi pereii, dispreau fr sä lase vreo
rotunde, altele alungite, unele de form urm, reducându-se la o pictur care se evapora în cà-
un fruct flasc
neregulat, ca
_i deformat. La atingere nu erau nici teva secunde. Unele se dizolvau sub ochii oamenilor de
lipi-
cioase, nici moi, dar aveau consistena _tiin, de parc nu ar fi suportat o privire cercettoare.
pieii de animal,
ca un delfin de Si a doua zi o sut de lacrimoide au fost väzute în
pild, pe când altele emanau cäldura unui
tesut catifelat. De fapt, pri diferite ale acelui ora_. In curti, pe drumuri, chiar
påreau fcute dintr-o materie
diferit în funcie de cine se i pe terasa unei case.
apropia de ele. Chiar dacå Cine le gsea confirma c se puteau atinge, dar, dac
preau stricate, moarte, nu emanau un miros urät.
Aveau un colorit încercai s le deschizi, se dizolvau. i, când dispreau,
palid _i incert, de la galben-deschis la r spândeau în atmoster sunete asemntoare unui glas
albastru-perlat. Dar ceea ce i-a nedumerit
pe primii care de auror bore-
eliberând reflexii _i culori, raze
le-au descoperit uman,
a fost c înäuntrul materiei
opaline, al. Dar niciun aparat de înregistrare sau camer TV nu
lptoase a unora dintre ele parc se vedea umbra unui reu_ea s surprind nici cel mai mic sunet sau imagine.
chip sau un anumit moment _i uneori se auzea un sunet Nu urzicau, nu erau nici otr vitoare sau toxice, a

vag din interior, o voce

îndeprtat. stabilit comisia tiinific abilitat. Concluzia a fost,

88
STEFANO BENNI DUMNEZEU 89
GRAMATICA LUI
 erau mai mult ca sigur picturi mari _i anor. vandalii bätråni i tineri a devenit o distracie obi_nuit
a_adar, c

male de ploaie pe care poluarea le f cuse mutante, mon- sä le trag lacrimoidelor un _ut i astfel s le detoneze.
struoase. Nu era exclus s con in vreun gaz necunoscut, intre timp, invadatorii misterio_i au devenit mai mici,
care s provoace halucina iu auditive i VIzuale u_oare. dar preau, ca s spunem a_a, mai vii, aproape furio_i.
Când dispreau, unii scoteau un rget animalic, altii
Nu mai trebuie men ionat cà in preså 1 la televizor de Una rnit
impr_tiau o raz luminsângeroas. a

liot de exper i s-a dezlän uit in teorii i presupuneri, mai tlacr arz toare.
usor un copil cu o

ales pentru c ora_ul era acum invadat de lacrimoide,

Ora_ul i-a primit la început cu plcere pe turi_tii aflai
Pentru oameni de tin, erau rezultatul nelini_titor al
în vacant. A fost amenajat un parc special cu czi în care
inerentului dezastru climatic. Pentru fanaticii religio_i,
lacrimoidele erau expuse, cu jocuri de lumini i muzic.
erau un avertisment supranatural. Pentru oamenii poli-
Dar, dup nici o lun, moda turistic a disprut. Mii de
tici, erau rezultatul politicilor de mediu cretine ale prii
brelocuri din plastic moale nu S-au vândut. Comicii nu
adverse. Pentru intelectuali, erau material poetic de le-au mai folosit când fceau glume. Nimeni nu mai tia
proast calitate, ba chiar minunat, de nedescris, iar pole- înmulteasc, iar
ce s cread despre ele. Continuau s se

mica îi angrena în certuri interminabile. lumea începea s le deteste. Dar nu toi le urau. Câiva,
Un medic tânr a scris într-un articol c observase o O femeie
cuprin_i de o atracie ciudat, le tineau în cas .
particularitate. Când se apropiau de lacrimi, muli oa- S-a aruncat de pe un acoperi_ cu una în brae _i imediat
meni erau cuprin_i de o melancolie blând. Nu fric, nu S-a afirmat c au o putere malefic. Ziarele au primit
anxietate, ci senzaia imperceptibil de a fi regsit ceva
ordin s nu mai dezbat subiectul, oamenii de tiin s-au
necunoscut. O nostalgie confuz.
dat btui. Lacrimoidele nu se puteau gti. Nu se puteau
Reactia oamenilor de tiin oficiali a fost seac: suges-
vinde. Trebuia s se uite de ele.
tia d na_tere mereu la fantome, care apoi dispar la prima
prob empiric. Erau picturi de ploaie i cu asta, basta.
Pân într-o sear, când un om de _tiin mai încp
Dar asigurrile nu erau suficiente. Din zi în zi, lacri-
ânat decât ceilali studia o lacrim pe gsise în
care o
moidele se multiplicau, camioanele descrcau cu sutele
in incineratorul din afara ora_ului, chiar dac ar fi tost grdin. CO întinsese pe mas, dreptunghiular i strälu
cum era, _i se uita la variaiile
de culoare.
suficient s le detoneze. Citoare

Oamenilor le era fric de fragilitatea lor sau de cine A intrat _i fiul lui de sapte ani în camerd.
tie ce boal
necunoscut? Doar o mic parte era inca S-a uitat cu atenie i a zis:

- Stiu ce e.
pästrat _i studiat. Dar în acest timp se înmulteau I
invadau drumurile. Chiar dac erau Omul de tiin a räs.
amendai, pentru

90 GRAMATICA LUI DUMNEZEU

91
STEFANO BENNI
 -
Nu râde, tati, l-a certat biatul. Acesta-i un vis,
E visul pe care mi l-ai povestit luna
trecut, când ai zis
c voiai s duci s lucrezi pe insula aia ca s
te
studiezi
bolile indigenilor. Uite, înuntru se vd marea
_i insula.
Dac asculti, auzi voci de la oamenii ia
de departe. Si
acesta, a zis artând cu degetul un
perete al lacrimoidei,
e_ti tu.

La auzul acelor cuvinte, lacrima s-a

mrit, a devenit
aproape sferic _i o clip omul de _tiin a vzut visul
întreg, peisajul _i chipurile.
Nu era lämurit din
prima. A mai fåcut i alte analize.
Fiul se uita la el dând din cap.
Pân într-o sear, când, în lumina
apusului, omul de
_tiin a vzut limpede în spatele materiei opaline ima-
ginea unei femei pe care o iubise.
A_a c a înteles: lacrimoidele erau visuri uitate, nicio
dat îngrijite sau urmate cu pasiune. Visuri pierdute fr
lupte, visuri aruncate. Omul de _tiin a vorbit cu _eful
lui. Nu l-a crezut, ba chiar s-a înfuriat, se prea c ideea
l tulbura. I-a spus c acum lacrimoidele se mic_orau, nu
merita osteneala de a trezi din nou interesul pentru ele.
Va fi vai de el dac d glas acelei teorii absurde.
De fapt, lacrimoidele au disprut.
Primria a dat afar mare parte din gunoieri. O carte,
Misterul lacrimilor extraterestre, nici nu a mau ajuns pe
rafturile librriilor. O ultim lacrimoid s-a dizolvat,
închis într-o vitrin la muzeu.

Apoi, într-o diminea, ora_ul s-a trezit prizonier

într-o bula uria_ _i transparent . Oamenii respirau cu
greu. lar chipurile i cuvintele au început s se încetogeze.