Ştiinţa textului şi analiza de text de Heinrich F. Plett

Semiotică, lingvistică, retorică

HEI!I"H F. P#E$$
Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$
Semiotică, lingvistică, retorică

 Introducere

*acă este adevărat că inovaţiile terminologice arată o schim+are n gndire sau cel
 -uţin ar tre+ui să o arate, atunci snt necesare unele ex-licaţii n legătură cu ex-resia ştiinţă a
textului/ 0olosită n titlu, iar acestea nu snt -osi+ile 0ără a ţine cont de 0undalul lor istoric.
"ăci, du-ă cum rezultă dintr1o sim-lă -rivire asu-ra discuţiilor şi -u+licaţiilor anilor din
urmă, acest termen a cştigat n scurt tim-, ncă de la a-ariţia sa 2a-roximativ in 3454634789,
o asemenea -o-ularitate, nct astăzi doar -uţini oameni de ştiinţă -ar a se sustrage 0orţei sale
de sugestionare. n acelaşi tim-, se -oate constata o tot mai largă răs-ndire n lim+a:ul
ştiinţi0ic a termenului text/. &şa cum acesta intră ntr1o relaţie de concurenţă cu noţiunea
literatură/, tot aşa se naşte o rivalitate şi ntre ştiinţa textului/ şi ştiinţa literaturii/. &ceastă
situaţie este evidenţiată, nu n ultimul rnd, de cele două cărţi -u+licate recent 2;reuer et al.
347<= &rnold6Sinemus [ed.] 347<9, care, deşi se numesc introduceri n ştiinţa literaturii/,
vor+esc mai ales des-re text/. "el de1al doilea volum, n care numeroase ca-itole conţin
termeni com-uşi 1 cu elementul text/ 2de exem-lu, Textbeschreibung, Textkritik,
Textgestaltung, Textart, Textanalyse1 ) conţine chiar şi un articol -rogramatic -entru o ştiinţă
a literaturii/ şi o ştiinţă a textului/ (Literaturwissenschaft und Textwissenschaft, o-. cit., --.
1!"#).
>otivele care au dus la -ostularea unei ştiinţe a textului/ tre+uiesc căutate n criza ? 
dealt0el 0ructuoasă ? n care se a0lă de ctva tim- ştiinţa literaturii. *es-re aceasta s1a scris
 -nă acum att de mult nct re-etarea unor 0a-te cunoscute devine@inutilă 2c0., -rintre alţii,
SchAencBe [ed.] 3478, Col+e [ed.] 3454, 347<9. Im-ortante -entru determinarea categorială
a unei ştiinţe a textului/ au devenit, mai ales două disci-line, lingvistica şi ştiinţele sociale.
&m+ele s1au ndre-tat, -ornind de la -remise di0erite, s-re o conce-ţie ştiinţi0ică des-re
text/ şi ştiinţa textului/. #ingvistica a a:uns -e la mi:locul anilor şaizeci la un stadiu n care
devenise necesară cu-rinderea unor 0enomene trans0rastice, care de-ăşeau deci limitele
 -ro-oziţiei. oua unitate lingvistică a -rimit numele text/ 2$ext/1Hartmann 345D9 iar noua
ramură a lingvisticii a 0ost numită lingvistica textului/ 2$extlinguistiB/ ? Hartmann 3459,
un termen urmat curnd de alţii ca ştiinţa textului/ 2$extAissenscha0t/ ? ;rinBer6Schmidt n
SchAencBe [ed.] 3478 75174= Schmidt, S.G., 34739 şi teoria textului/ 2$exttheorie/ ? an
*i:B 3478, Schmidt, S. G. 347<9. $oate aceste denu1
 

"6Ş$II%& $E'$( #(I Şl &&#I)& *E $E'$

miri snt sim-tomatice -entru -retenţia crescnd a lingvisticii de a 0i singura
com-etentă n domeniul textului. Favorizată şi de o recentă evoluţie  a lingvisticii s-re o
ştiinţă a comunicaţiei 2-ragmalingvistica9, această 3, -retenţie a 0ost 0ormulată de:a n 34J de
!. GaBo+son 2345 <J89 n aceK ex-unere 0inală la o sesiune de la Indiana (niversitL,
 Linguistics and $oetics, devenită cele+ră. Princi-alul argument era atunci, ca şi acum, 0a-tul
că o+iectul lingvisticii şi al ştiinţei literaturii e acelaşi şi anume, lim+a. M % 
  Pledoaria ştiinţelor sociale n 0avoarea unei ştiinţe a textului/ sună ast0el. "ondusă
de un interes emanci-ator n cunoaştere, această disci-lină -ledează -entru o -reocu-are
ştiinţi0ică 0aţă de toată literatura rece-tată n 0a-t, deci şi 0aţă de literatura trivială şi aşa1
numitele 0orme utilitariste şideconsum 2)AecB1und Ne+rauchs0ormen/ ? Sengle 3454,
;elBe 347< ş.a.9 = v a:ungnd, aşadar, la o lărgire a noţiunii tradiţionale de literatură. Inter-re1
tarea literară se trans0ormă n analiză de text/ 2$extanalLse/ ? ;Orger 347<9, ştiinţa
literaturii n ştiinţa textului/ 2$extAissenscha0t/ ? CerBho00 347<9.
!ezumnd această scurtă -rezentare, vom s-une #ingvistica şi ştiinţele sociale snt de
acord asu-ra 0a-tului că domeniul de studiu al ştiinţei textului are o extindere mai mare dect
cea a ştiinţei .literaturii. #e dez+ină nsă -rinci-iile -ro-use -entru delimitarea o+iectului
ast0el extins. n tim- ce intenţiile ştiinţelor sociale se ndrea-tă, n -rimul rnd, s-re
desco-erirea $elaţiei de condiţionare reci-rocă ntre text şi societate, lingvistica orientată s-re
un anume o+iect, se -reocu-ă mai ales de ntre+area care snt structurile semiotice invariante
care stau la +aza .textelor. "e1i dre-t, cele două @ @ disci-line s1au a-ro-iat metodologic de
cnd lingvistica a nce-ut să se nde-ărteze de conce-tul imanenţei textului 2in0luenţat de
şcolile structuraliste sau generativ1trans0ormaţionale9 şi să ia o orientare socio1comunicatiLă
2con0orm lucrărilor gru-ului T&L '&L Cristeva, Houde+ine etc.Q  3473 şi ale lui
Runderlich 3478, 34739.
n lucrarea de 0aţă, este -rezentată o ştiinţă a textului cu două com-onente, una
nonestetică 2textuală/9 şi una estetică 2literară/9. Ex-unerea ei se 0ace n trei eta-e 
3. sistematizarea conce-telor tradiţionale de literatură, du-ă -rinci-iile directoare ale
constituirii lor =  3
T. tri-la dimensionare semiotică a textualităţii/ 2$extualitUt/9 -e +aza conce-ţiei
lingvisticii textului= M
<. cristalizarea sistematică a tehnicilor retorico1stilistice ale lim+ii ca -ărţi
com-onente ale unui model estetic -entru text.

I$!V*("E!E67
&şadar, calea -arcursă. n cercetare ne duce de la ştiinţa literaturii la cea a textului
2Partea I9 şi a-oi iar de la ştiinţa textului la cea a literaturii 2Partea II9. Ştiinţa textului e mai
cu-rinzătoare dect cea a literaturii. "adrul ei teoretic l 0ormează semiotica, nu nsă o singură
metodă 2dirt lingvistică sau din ştiinţele sociale9. Fără ndoială, n interiorul acestui cadru,
snt -osi+ile di0erite variante metodologice. oi alegem -e cea a lingvisticii 2textului9 şi
ncercăm să desco-erim cu a:utorul ei as-ecte sistematice relevante ale unei ştiinţe -entru
texte estetice şi non1estetice. &W licnd categorii1cadru semiotice -e texte, -rocedăm n
concordanţă cu o direcţie a cercetărilor din Franţa, S(& şi !FN 2c0. de exem-lu, Cristeva,
3473, CinneavL 3473, ;ense 345T, Rienold 347T9. Folosind o metodă a lingvisticii, reluăm o
discuţie teoretică actuală a cărei valoare se -oate discuta du-ă gradul n care ea o0eră -uncte
de vedere categoriale -entru analize de text -osi+ile.
 

&ceastă constatare -rogramatică ne duce direct la cea de a doua com-onentă a titlului

acestei -rezentări analiza de text/. Ea este necesară, deoarece ex-erienţa de -nă acum ne
arată că lingviştii 2textului9 au analizat de regulă nşiruiri de două 2sau mai multe9 -ro-oziţii
2-e ct -osi+il 0ormate de ei nşişi9, nu nsă texte/ -ro-riu1zisX. Situaţia -oate 0i a-reciată,
mai uşor n domeniul textelor non1estetice dect n cel al textelor estetice. &colo, cu toată
dăruirea -usă n discuţii teoretice de -rinci-iu, s1a a:uns1-rea -uţin la o sistematizare
categorială, ca să nu mai vor+im de a-licarea consecventă a categoriilor teoretice -e texte.
 umai că de studiul ştiinţei textului/ 2c0. tudiu* der Textwissenschafl, Plett 347 39 ţine att
cunoaşterea teoriei ct şi descrierea textelor e0ectuate cu a:utorul acesteia. &naliza textului nu
este doar o ilustrare a teoriei textului, ci 0ormează şi +aza ei em-irică de veri0icare. Şi nu
arareori această activitate -ractica atrage atenţia asu-ra unor 0enomene care ncă nu au 0ormat
o+iectul re0lecţiilor teoretice. In acest sens, discuţiile ce urmează se vreau o -unte ntre
ştiinţa, teoretică şi cea a-licată.

I. DE LA ŞTIINŢA LITERATURII LA ŞTIINŢA TEXTULUI

V. #I$E!&$(!Y/ ŞI $E'$/

#iteratură/ şi text/ snt n mintea vor+itorului de rnd lucruri di0erite. #iteratura e

ntotdeauna şi text, nu şi invers 0ie asta o de0iniţie -rovizorie. >aterialul 0actic susţine o
ast0el de delimitare noţională. "ăci nimeni nu -une la ndoială 0a-tul că o dramă, o schiţă, o
 -oezie lirică snt literatură/. E -uţin -ro+a+il nsă ca aceeaşi a0irmaţie să se 0acă n legătură
cu indicaţiile de utilizare ale unui -rodus, cu ştirile de la radio, cu nregistrarea -e
magneto0on a unei conversaţii ntre doi oameni -e stradă sau cu un re0erat ştiinţi0ic. *u+ii ar 
a-ărea -ro+a+il n situaţia n care ar tre+ui decis dacă un eseu, o +iogra0ie, o lucrare istorică
sau o maximă I ţin de categoria literatură/. n toate aceste situaţii nsă se -oate vor+i 0ără
nici o di0icultate de texte/  se -oate M s-une, de exem-lu, textul/ dramei, al indicaţiei de
utilizare, sau al +iogra0iei. &ceasta nseamnă noţiunea de text este mai cu-rinzătoare 2mai
extinsă9 dect cea de literatură. *acă nsă @ se vor+eşte des-re literatură/, atunci aceasta se
ntm-lă de cele mai multe ori htr1un sens mai restrns 2intensiv9, ca să nu zicem mai elitUr.
(nde se a0lă cauza acestui 0a-t T
V ex-licaţie im-ortantă -entru o ast0el de atitudine 0aţă de ideea de literatură ne1o
o0eră istoria evoluţiei sale. &ceasta evidenţiază, alături de o multitudine de sensuri delimitate
istoric 2c0. Escar-it 347<9, mai ales două, care mai snt vala+ile şi azi
3. #iteratură Z tot ce e scris, ti-ărit sau -u+licat ntr1un 0el oarecare, scrieri/
2Schri0ttum/1SchadeAaldt 347<9?, un sens ce a-are [a atare n sintagma ca literatur+
 ri*ar+, literatur+ secundar+, literatur+ de secialitate, literatur+ de oer+, literatur+
 entru ian, literatur+ cos*etic+-
T. #iteratura Z literatură 0rumoasă/, +eletristică, -rin care se nţeleg texte cu -retenţii
de valori estetice.

-
#I$E!&$(!Y/ ŞI $E'$/64

*intre aceste două sensuri, mai ales cel din urmă a -us +azele -oziţiei 0avorizate a
literaturii. ina o -oartă ? du-ă H. !Odiger@?@Kveneraţia a-roa-e religioasă -entru o-era de
artă şi -entru artist/, care, nce-nd cu secolul al 31lea, a -us literaturii şi -oeziei un nim+
sacru şi ezoteric. Fa-tul că ştiinţa literaturii 2mai ales germanistica9 nu s1a -utut sustrage
0ascinaţiei unor ast0el de conotaţii este demonstrat de lucrările critice din volumul colectiv
 

editat de acelaşi autor şi intitulat  Literatur+ i oe/ie 2!Odiger [ed.] 347<9 n. care, nu o dată,
se 0ormulează necesitatea de a lărgi noţiunea tradiţională de literatură. oţiunea text/ este
dim-otrivă alcătuită alt0el. #a aceasta contri+uie, nu n mică măsură, 0a-tul că ea este mai
 -uţin de-endentă de -rocedeele de validare cărora literatura tre+uie să li se su-ună
 -ermanent. Vriginea lingvistică a termenului ne trimite la sensul de ţesătură (textus), m+inare
 ? sau, mai modern s-us, structură/ a unui lucru. n acest sens, găsim de0iniţii care identi0ică
textul cu 0orma lingvistică a o-erei/ 2s-rachliche Form des $extes/ ? NorsBi 3473<D89 sau
cu un -rodus linear al vor+irii 2a linear s-eech -roduct/ ? NornL, 3453  T59. #ucrări recente
mai arată, n a0ară de aceasta, că su+stratul textualizării/ 2ertextung/9, al -unerii n text,
nu tre+uie să 0ie cu orice -reţ lim+a. n a0ară de texte vor+ite şi scrise, -ot 0i deose+ite şi texte
n >orse sau gesturi 2c0. Hartmann 345D, Rienold 347T9. &st0el nţelese, textele snt structuri
relaţionale de semne de 0eluri şi origini di0erite. Ex-unerea ce urmează n această carte are la
 +ază o noţiune de text care rămne mărginită la mediul lim+ă. #iteratura este inter-retată ca o
su+mulţime estetică a actualizării textului n general. *e aici rezultă că ştiinţa literaturii este
cu-rinsă ntr1o ştiinţă a textului, ce ncă tre+uie 0ondată. n cadrul acesteia se va distinge
com-onenta este1 @ tică. Pe calea unei ast0el de conce-ţii noi, -rocedăm du-ă un cerc metodic,
a cărui utilitate urmează a 0i dovedită. &nalizăm mai nti ştiinţa tradiţională a literaturii,
 -entru a vedea du-ă ce criterii şi -ers-ective şi sistematizează domeniul de studiu. Sugestiile
ast0el -rimite -entru o -osi+ilă sistematizare ? ea este de natură semiotică ? urmează să 0ie
0olosite ntr1o eta-ă generalizatoare următoare, -entru
,

IV6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

a contura@ domeniul nostru de studiu, textul şi ştiinţa lui. *e aici urmează a-oi o
ntoarcere la ştiinţa literaturii, al cărei caracter estetic va 0i 0ondat din nou -e concluziile trase
n -artea de ştiinţă a textului. Prezentarea acestei vaşţe şM com-lexe -ro+lematici care, n mod
0iresc, nu -oate 0i dect a-roximativ com-letă, are loc ntr1un amestec de teorie t critică şi
analiză. nce-em cu o -arte critică cu delimitarea, criteriologică a o+iectului literatură/, aşa
cum s1a 0ăcut -nă acum.

3. OBIECTUL DE STUDIU „LITERATURĂ'

T
V lucrare mai recentă n legătură cu metodologia ştiin1. ţei literare 2Pollmann 3473 3
 ? T79 deose+eşte două -osi+ili1, taţi 0undamentale de utilizare a noţiunii de literatură/ una
de sine stătătoare şi una de-endentă. "a de-endentă/ 3 2unsel+stUndig/9 e considerată acea
literatură care are a utilitate transcendentă conştiinţei/, 2+eAuşstseinstrans1. zendente
SachdienlichBeit/9  literatura o+iectivă şi de s-ecialitate 2Sach ? und Fachliteratur/9. Ea
aduce in0ormaţii, des-re lucruri, -ersoane şi -rocese din realitate 2le+ensAeltliche
RirBlichBeit/9. Faţă de aceasta, literatura a-are, inde-endentă şi -ro-riu1zisă/ 2sel+stUndig
und eigentlich/9, cnd ntr1o o-eră lingvistică transmisă, dincolo de a 0i sim-lă unealtă, lim+a
devine \sesiza+ilăK şi ca valoare n. sine/. &ceastă o-oziţie este elucidată şi -rin termenii lui
!oland ;arthes *essage denote şi *essage connote. n această 0ormulare denotaţia
semnalează re0erirea comunicării li\, terare la o+iect, n tim- ce conotaţia -une n evidenţă
caracterul ei autoindicator, re0lexiv 2Şel+stverAeisungs1charaBter/9. "a mesa: conotativ/
literatura se m-arte1n literatură retorică, literatură 0rumoasa (belles lettres,  +eletristică9 şi
 -oezie. #iteratura retorică se caracterizează -rin autocorelare a lim+ii 2Sel+stzuordnung/9,
literatura, 0rumoasă, n -lus, -rintr1o corelare constructivă nouă 2neu au0+auende
)uordnung/9 şi o o+iectivizare şi ex-resivitate  sui generis, iar -oezia, ca un caz ideal de
literatură, se carac\. terizează -rintr1o integrare a tutur]r acestor momente, care
 

.-

V;IE"$(# *E S$(*I( #I$E!&$(!Y/633

se 0ac simţite -nă n urzeala densă a textului/ 2+is ins, NeAe+e des $extes hinein
als *ichte s-Or+ar/ T, Pollmann 347331<T9. &şadar, cele trei noţiuni de literatură re-rezintă n
acelaşi tim- grade ascendente ale 0a-tului de a 0i literatură. #iteratura retorică, 0rumoasă şi
 -oetică snt considerate de autor ca domenii -ro-riu1zise ale ştiinţei literaturii= rămne exclus
cel de al -atrulea ti- de literatură literatura o+iectivă.
$i-ologia -rezentată aici şi argumentarea ei dovedesc di0icultatea ştiinţei literaturii
contem-orane de a1şi de0ini n mod satis0ăcător o+iectulde studiu. &ceastă di0icultate iese la
iveală mai nti n terminologia am+iguă a unor ex-resii ca -ro-riu1zis/, inde-endent/,
de-endent/, sesiza+il/, corelare constructivă nouă/, densitate/, care lasă a-recierea
0a-tului literar mai degra+ă n seama unei ex-erienţe intuitive dect a unei raţiuni critice a0late
n căutarea unei scări de valori general1vala+ile. n -lus, -ro+lematica criteriilor literare este
mai degra+ă mascată dect elucidată, căci se ridică ntre+area, cum -ot 0i constatate
intersu+iectiv utilitatea transcendentă conştiinţei, ce ar ţine de literatura o+iectivă,
ex-resivitatea sui generis a literaturii 0rumoase şi densitatea -oeziei. V a treia s0eră de
 -ro+leme se re0eră, n cele din urmă, la ierarhizarea valenţelor literare şi la alcătuirea unui
canon de genuri literare. Sistemul lui PolGmann im-lică şi una şi alta. Pe de o -arte, conţine o
 -rezentare 0uncţională gradată a lim+ii literare, -e de alta ? şi +azată -e -rima ? o -iramidă de
texte, al cărei vr0 calitativ l 0ormează -oezia, iar +aza literatura o+iectivă. "hiar dacă 0acem
a+stracţie de di0icultatea sta+ilirii unor calităţi literare deose+itoare, -ro+lematica rămne
totuşi actul de evaluare n sine. "ăci el are o consecinţă imediată eliminarea -ri-ită a
literaturii create n slu:+a unui sco- din domeniul demn de o cercetare ştiinţi0ică. Prin aceasta
nsă, se m-iedică o re0lecţie 0undamentală att asu-ra +azei comune ct şi asu-ra di0erenţei
estetice ntre texte literare şi non1literare. >omentul valorii, 0ie ea negativă sau -ozitivă, este
din1totdeauna -ro-riu noţiunii de literatură/. *e regulă, calitatea valorică e una -ozitivă. Ea
şi găseşte ex-resia n numeroase de0iniţii restrictive ale literaturii. "ea a lui Po(manri

3T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$  x

e doar una dintre multe.1 V altă de0iniţie, care a-arţine lui Rol0gang CaLser 
234J43D9, atri+uie literaturii o o+iec l tualitate de ti- -ro-riu/ 2NegenstUndlicBeith eigener 
&rt/9 şi lim+ii, caracter structural/ 2Ne0OgecharaBter/9. V alta. o caracterizează ca o+iect
sui generis al cunoaşterii, cu un statut ontologic s-ecial 2an o+:ect o0 BnoAledge  sui generis
Ahich has a s-ecial ontological status/ RelleB6Rarren, 34J53DD9. n s0rşit, $. ". PollocB 
234DT9 introduce1un sis, tem categorial, care se a-ro-ie 0oarte mult de cel al lui ;ar1.
thes6Pollmann. Şi anume, deose+eşte, n a0ară de lim+a:uţ cotidian cu sim-la 0uncţie de
comunicare (hatic co**union) două 0orme s-eci0ice de acţiune a lim+a:ului un sim+olism.
i re0erenţial (referential sy*bolis*) la lim+a:ul ştiinţi0ic şi un sim+olism evocator (e0ocati0e
 sy*bolis*) la lim+a:ul ^ literaturii. &colo unde li-seşte evocarea n 0orma unei ex-e1. rienţe
 -ro-rii, e vor+a de -seudoliteratură.
Şirul delimitărilor ntre literatură şi non1literatură at -utea 0i continuat. #a 0el de
derutant este rezultatul unei -riviri de ansam+lu asu-ra di0erenţierilor n cadrul celor ^ două
domenii. Să luăm, de exem-lu, -entru unul din ele, -e F. R. ;ateson 2347T5T9 care
delimitează nonliterature Q de wouldbe literature şi subliterature. Pentru aceasta ia, -e rnd,
ca trăsături distinctive, -rezenţa unor sco-uri utilitariste, ilizi1+ilitatea şi divertismentul
 :urnalistic. Pe de altă -arte, -oate 0i considerată ca re-rezentativă clasi0icarea lui Pollmann, :
des-re care s1a vor+it de:a n amănunt literatura/ se su+divide n literatură retorică,
0rumoasă şi -oetică. Pollmann nu este singurul autor care -une -oezia n vr0ul scalei de
literaritate. umeroase titluri din -u+licaţii de ştiinţă literară susţin această -rioritate a
 

 -oeticului 2-rintre alţii *iltheL13485, >Oller 34<4, de asemenea &llemann 34J7@şi Seidler1
34549. V 0ormulare ex-licită se a0lă de:a n cunoscuta  2r3 $o4ti5ue 237D9 a lui Paul erlaine,
care -revesteşte un nou ideal de -oezie muzical1ex-resivă şi care ? s-re contras1, tare ? 
ncheie cu versul Et tout le reste est litt_rature/, ;enedetto "roce ridică această dihotomie la
rangul de -rinci-iu estetic, n tratatul său  La $oesia 234<59. Faţă de studiul elitUr al -oeziei, el
re-artizează literatura cu su+s-eciile ei: n domeniul ce a-arţine civilizaţiei.

V;IE"$(# *E S$(*I( #I$E!&$(!Y/63<

$oate aceste cazuri arată o decădere a noţiunii de literatură care 0ace ca ea să 0ie
a-roa-e identi0icată cu o +anală :oacă de1a scrisul/. "um se ex-lică un ast0el de 0enomen ? 
0ie că -rin 0orma legată a -oeziei, 0ie că -rintr1o su-erioritate a liricului sau -rintr1o su+limare
idealizată a creativităţii, a trăirilor, a atem-oralului, a genialităţii n -oezie 2c0. Ham+urger 
347<, "onradL 347<, !oss 347<9 ? -oate rămne nedecis. n orice caz, o+servatorul
con0runtat cu multitudinea de0iniţiilor amintite se vede ntr1o oarecare derută şi el nclină să
adere la o ex-licaţie resemnată #iteratură este ceea ce consideră 0iecare că este literatură/
2Hess, 347T449.
&ceastă derută se ntăreşte şi la o -rivire asu-ra istoriilor literaturii. &ici ar tre+ui să
se 0acă o ex-licitare a noţiunii de literatură, -e care autorii o -un la +azaW -rezentării istorice
res-ective. *ar aşa ceva nu se ntm-lă. n locul ei, ntlnim un amestec -estriţ de texte -use
n discuţie con0orm cnd cu una cnd cu alta dintre noţiunile de literatură. &lături de o-ere@ din
-oezia aleasă/ (&neidalui ergii,  6a*let a lui ShaBes-eare,  7aust de Noethe,  20arul lui
>oliXre ), stau şi acelea ale literaturii de rnd/, şi anume ale literaturii triviale 2ro+insonade9,
istorice (8eclinul i c+derea I*eriului 9o*an a lui Ni++on  ), retorice 2-redicile lui
;ossuet9, o+iective (Istoria natural+ a lui Pliniu cel ;ătrn: şi :urnalistice (The ectator a lui
&ddison şi Steele  ). *esigur, un motiv nu li-sit de im-ortanţă -entru a-recierea literar1
istorică a unor texte mai -uţin cali0icate este acela că din -erioada res-ectivă 2antichitate,
 -erioada vechii germane de sus şi a englezei vechi9 s1au -ăstrat doar -uţine documente scrise
şi de aceea, ne considerăm 0ericiţi să -utem com-leta -uţinele vestigii de -oezie cu alte texte1
document, eu consecinţa ca o ast0el de istorie a literaturii să devină mai mult o istorie a
culturii orientată s-re ce s1a scris. "nd, mai a-oi, 0luviul literar al tradiţiei curge mai din -lin,
se o+ţine un s-ectru larg de texte 2nu numai scrise, ci mai nou şi orale9, care, du-ă un
 -rocedeu s-eci0ic, snt cu-rinse n istoriile literaturii sau alungate din ele. *ar tocmai asu-ra
criteriilor unei ast0el de selecţii nu se re0lectează a-roa-e deloc.
Exem-lul cu istoriile literaturii a 0ost -rins aici, -entru a se arăta cum insu0icienta
 -ers-ectivei teoretice se re-er1

@
H6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$
cutează n inconsecvenţe concrete. "u att mai im-erioasă a-are necesitatea de a se
găsi un sistem de relevante metodice, care să a:ute la desclcirea ghemului de de0iniţii
existente -entru literatură. (n ast0el de sistem nu numai că ar -utea -une la ndemnă
viitorilor istorici literari un 0ir conducător ci ar -une, n -lus, ntr1o lumină adecvată şi
noţiunile tradiţionale de esteticitate literară.
3.3. P&$!( PE!SPE"$IE &S(P!& V%I(II *E #I$E!&$(!Y/
#iteratului american >. H. &+rams i revine meritul, de a 0i -rezentat n cartea sa. The
 :irror ani the La* 234J < şi urm.9 nenumăratele discuţii des-re literatură. El le -rinde
ntr1un sistem de -atru -ers-ective, n lumina căruia istoria criticii literare a-are ca o
construcţie dinamică@ cu -ermanente modi0icări n alegerea as-ectelor -rimordiale. "a -unct
de -lecare este 0olosit un sistem de coordonate, care ţine seama de toate momentele relevante
 -roducerii artei. &cesta cu-rinde att -rodusul de artă (work) ct şi cele trei -uncte de re0erinţă
 

ale sale artistul (artist), auditoriul (audience) şi realitatea (uni0ers).

!e-rezentarea gra0ică a relaţiilor dintre ele se -rezintă ast0el 
Yu
univers6realitate
li 
o-era ; 
artist@/ auditoriu
 t "ores-unzător acestui sistem de relaţii, in care intră orice
o-eră de artă, autorul deose+eşte mai nti trei teorii ale, : literaturii cea mimetică
2relaţia o-eră1univers9, cea ex-resivă 2relaţia o-eră1artist9 şi cea -ragmatică 2relaţia o-eră1 =
auditoriu9, la care se adaugă, ca o a -atra, teoria o+iectivă/ 2autonomia o-erei de artă9. *u-ă
cum reiese din discuţiile i, ulterioare, aceste teorii au decis, n 0uncţie de dominarea Q=

V;IE"$(# *E S$(*I( #I$E!&$(!&/63 

uneia sau alteia, de1a lungul istoriei, ce era sau nu literatură. &st0el, n clasicism, a
 -redominat teoria mimetică, n tim- te, de exem-lu, romantismul german vedea criteriul ade1
văratei literaturi n ex-resivitate.
&legem şi noi cele -atru dimensiuni ale literaturii sta+ilite de &+rams ca +ază -entru
idiscuţiile ce urmează. om ncerca să lămurim cvm se -oate sta+ili literaritatea/ literaturii.
Păreri ale di0eriţilor autori 2-rintre, care -oeto1logi, critici, literaţi9 vor servi ca material
ilustrativ. Prezentarea nu -retinde nici -e de-arte a 0i com-letă= ceea ce ne interesează mai
ales este să elucidăm -remisele 0undamentale ale modului nostru de a nţelege literatura.
Pentru o mai mare -recizie a ex-unerii, 0acem două modi0icări la terminologia lui &+rams,
nlocuind ex-resiile -ragmatic/ cu rece-tiv/ şi o+iectiv/ cu retoric/. n cel dinti caz,
ţinem cont de as-ectul legat de auditoriul o-erei literare, n cel de al doilea caz, de 0orme
deose+ite ale mediului ei lingvistic, n general, aşadar, snt -use n discuţie următoarele cate1
gorii 0undamentale ale literaturii mimesis1ul, ex-resivitatea, , rece-tivitatea şi retorica.

3.3.3. oţiunea mimetică de literatură

>imesis (i*itatio, imitaţie  ) se numeşte cel mai vechi criteriu -entru delimitarea
@0enomenului literar. Platon a 0ost -rimul care 31a discutat n amănunt, adăugndu1i, ce1i dre-t,
şi un sens -eiorativ, motivnd că orice imitaţie atrage du-ă sine o -ierdere n realism 0aţă de
existenţa reală a ideilor. ;a mai mult, imitaţia n artă -ierde de două ori din. realism căci
aceasta nu re0lectă nemi:locit idei, ci doar imaginile acestora 2realitatea lumii 0enomenale9.
&+ia &ristotel, elevul lui Platon, a 0ost cel care a dat imitaţiei demnitatea ei estetică, de0inind,
la nce-utul $oeticii sale, e-osul, tragedia, comedia, -oezia ditiram+ică -recum şi muzica de
0laut şi liră ca variante ale imitaţiei 23DD7 a T9. &ceastă 0undamentare a1ceea ce e literatură a
0ăcut e-ocă n Euro-a aşa nct -rin secolul 'I, Sir Phili- SidneL a -utut scrie n -oetica sa
directoare -entru e-oca elisa+etană PoetrL there0ore is an art o0 imitation, 0or so &ristotele
termeth it in his Aord

356Ş$II%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$

1
*i*esis, that is to saL, a re-resenting, counter0eiting, or. 0iguring 0orth ? to s-eaB 
meta-horicallL, a s-eaBing -icture .../ <  2345J3839. *e:a Nottsched a0irmă categoric n
<ersuch einer =ritischen 8ichtkunst 237J3449 Poetul este singurul care are -rintre
trăsăturile esenţiale, ca-acitatea/ de a imita natura şi de a o lua dre-t unicul său model n
toate descrierile, -ovestirile şi ideile sale/. umărul autorilor care, de la Platon şi &ristotel
ncoace, s1au dedicat temei mimesisului literar 2c0. *aiches 34J5 ca-. I?II9 0ormează de 0a-t
 

o ntreagă legiune 2Coller 34JD, ;oLd 3459.

&-roa-e toţi snt de acord cu 0a-tul că o ast0el de, imitaţie nu este ,o sim-lă co-ie a
lucrurilor existente, ci ? n terminologia@ lui &uer+ach ? realitate re-rezentată/ 2 >dargestellte
RirBlichBeit/9. &ceastă realitate nu re-rezintă ceea ce1 există, ci ceea ce -oate exista.
#iteratura nţeleasă ast0el nu tinde s-re real ci s-re -osi+il. $ocmai n aceasta constă statutul
ontologic deose+it/ 2RelleB6 Rarren9 al literarului des-re care am mai vor+it, tocmai > aceasta
este ceea ce, n de0iniţiile lui CaLser şi Pollmann, =@ era numit o+iectualitate de ti- -ro-riu/.
&lţi termeni snt 0icţiune, iluzie, a-arenţă 0rumoasă 2sch`ner Schein/ ?  sintagmă n care
cuvntul 0rumos/ se re0eră la as-ectul : estetic al acestui mod de re-rezentare a realităţii9.
$ermenii i. arată lim-ede că adevărul -oeţilor este de alt 0el dect lumea %) veri0ica+ilă a
realului. *u-ă &ristotel, el este mai 0ilozo0ic/, adică -osedă un grad mai mare de
generalizare. *e aceea, o nţelegere mimetică a literaturii neagă texte care dovedesc o
legătură strnsă cu o+iecte reale  ştiri, descrieri de călătorii, == re0erate ştiinţi0ice, istorie. n
critică, de exem-lu, a durat mult tim- dis-uta n legătură cu ntre+area dacă e-osul lui #ucan
des-re răz+oiul civil este literatură sau cronică n versuri 2Pa-a:eAsBi 34559. *ar şi azi ne
mai este adesea greu să delimităm exact 0icţiunea de realitate. *ovadă ar -utea 0i şi numai
numeroasele lucrări des-re romanul istoric.
&ristotel deose+eşte trei as-ecte ale imitaţiei o+iectul,, 3@ modul şi mediul ei. Fiecare
d:ntre aceste as-ecte im-lică -osi+ilităţi de clasi0icare care conduc s-re evidenţierea anumitor 
valenţe n cadrul domeniului literaturii mimetice. &st0el, n legătură cu obiectul imitaţiei, este
de mare im-or1

V;IE"$(# *E S$(*I( #I$E!&$(!Y/637

tanţă nţelegerea noţiunii de natură, care1i stă la +ază. n 0uncţie de conce-erea naturii
n mod idealist, realist sau -eiorativ, res-ectivele conţinuturi şi 0orme ale literaturii se
a-reciază -ozitiv ori negativ. &tta tim- cţ era vala+ilă aşa1numita -oetică de +reaslă/
2\StUnde-oetiBK9, numai aristocraţia era demnă de cele mai nalte 0orme ale literaturii,
e-o-eea şi tragedia. ;urghezii şi ţăranii, care nu erau socotiţi n stare de 0a-te no+ile, erau
damnaţi s-re s-ecii in0erioare 2comedia, satira, romanul9. "nd mai a-oi, nce-nd cu ro1
mantismul, a nce-ut o egalizare socială a o+iectelor demne de literatură, noţiunea.idealistă
des-re *i*esis s1a discreditat, n locul ei, a trecut realismul, care cerea o descriere exactă,
naturalist1ştiinţi0ică a lumii 0enomenale. *e cnd, n cele din urmă, a 0ost acce-tat şi
mimesisul -eiorativ n  ?sthetik des 6+sslichen (&stetica untului) a lui !osenBranz 2c0. şi
Gauss [ed.] 3459, toate conce-ţiile mimetice asu-ra o+iectelor intră ntr1o concurenţă
estetică, care culminează n aşa1numita dis-ută literară zurich1eză/.
n noţiunea de *od al imitaţiei, la &ristotel, este cu-rinsă şi -ro+lematica s-eciilor.
*u-ă cum s1a mai sugerat de:a, există o strnsă legătură ntre o+iectul şi modul imitaţiei, aşa
nct genul literar este corelat cu s0era/ realităţii -rezentate. E-o-eea şi tragedia s1au +ucurat
mult tim- de 0aima genurilor su-erioare, cărora le snt -e măsură doar -ersoane no+ile,
sentimente alese, acţiuni generoase şi un stil elevat (genus grande). *in acest motiv, nu au
ntrziat să a-ară controverse, atunci cnd +urghezul a aca-arat tragedia 2su+ 0orma tragediei
 +urgheze9 şi domeniul e-icului 2su+ 0orma romanului9 2c0., -rintre alţii, Szondi 347<, Ratt
345<9. V evoluţie analogă nce-e, din romantism ncoace, şi n domeniul liricii. >odul n care
conţinutul şi 0orma -ot contrasta, l arată, n cele din urmă, -arodia, care este cunoscută, de
exem-lu, su+ 0ormă de -oem eroi1comic (*ock!heroic ? eic, Po-e 9+irea buclei).
 :ediul imitaţiei literare este lim+a, n 0ormă scrisă sau orală. *eoarece există, n a0ară
de imitaţia literară 2adică lingvistică9, şi una vizuală 2n -ictură şi -lastică9, şi una acustică 2n
muzică9 a-are -osi+ilitatea 0undamentală a unei concurenţe ntre artele mimetice. &ceastă
dis-ută com-ara1
 

36Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

tivă se re0eră @att la arta re-rezentării 2mai ales 0idelitatea 0aţă de natură9 ct şi la
e0ectul /imitaţiei. "unoscută este rivalitatea ntre literatură şi artele -lastice, care, nce-ută n
secolul 'I, a durat -nă n secolul 'III 2Hagstrum, 34J9. Ea renaşte n secolul nostru -rin
lu-ta ce se dă ntre 0ilm, televiziune şi ti-ărituri, -entru a cştiga sim-atia -u+licului. "omics1
urilX şi reclama caută să integreze n imagini 0orme semiotice ver+ale şi vizuale. m-reună
ocu-ă domeniul e-icului şi dramaticului 2Ehmer [ed.] 347T9. n tim- ce aici se -une n
discuţie ca-acitatea mimetică a 0iecărui mediu n -arte, o cu totul altă -ro+lemă se ridică1 n
legătură cu calitatea s-eci0ic literară a mediului lingvistic. &ceastă caii1 , tUte noi o numim
retorică/ şi o vom discuta la momentul -otrivit 23.3.D9.
*acă ? du-ă această ex-unere ? aruncăm o -rivire / asu-ra -rezentărilor din istoriile
o+işnuite ale literaturii, rămnem cu im-resia că ele se re0eră, n -rimul rnd, la o acce-ţiune
mimetică a1 literaturii. #iteratura o+iectivă/ = rămne, n mare -arte, netratată, chiar dacă
unele exce-ţii de-ăşesc acest cadru o-era istorică a lui $ucidide,  Istoria @aturala a lui Pliniu
cel ;ătrn şi 8eclinul i c+derea I*eriului 9o*an a lui Ni++on. "or-uri străine snt şi o-ere
ca =onfesiunile lui &ugustin, Aurnalul lui Gohn EvelLn,  &seurile lui ;acon şi  2foris*ele lui
Scho-enhauer, care ar contraveni< caracterului mimetic 0undamental al unei istorii literare=:
Se -are că -entru cu-rinderea lor snt vala+ile alte criterii i, de literaritate dect cele mimetice,
de ti-ul celor discutate aici. Pe de altă -arte, se o+servă că nu este amintit a+solut tot ce este
mimetic şi că s1a 0ăcut o selecţie care nu ţine cont, de exem-lu, de o+iectivizările triviale ale
unui roman etnic. u numai o+iectul, ci şi 0orma şi mediul imitaţiei snt su-use unei selecţii
evaluative, care se mani0estă -rintr1un^ regim -re0erenţial acordat anumitor s-ecii sau
documente de lim+ă literară. !ezumatul concluziilor ast0el extrase este  oţiunea mimetica
de literatură este intensivă/ ntr1un du+lu sens 239 ea exclude texte non1mimetice = 2T9 ea
im-lică o gradaţie de autenticităţi mimetice, care duce la o a doua Selecţie 2intra1mimetică9 a
textelor. &m+ele as-ecte semnalează restricţiile s-eci0ice esteticităţii mimetice.

V;IE"$(# *E S$(*I( #I$E!&$(!Y/634

;
3.3.T. oţiunea ex-resivă de literatură
#iteratura este evaluată du-ă ex-resivitatea ei, adică du-ă modul n care ea constituie
o ex-resie a autorului ei, ? această conce-ţie s1a im-us de la romantism ncoace. V dovadă
elocventă -entru aceasta snt cuvintele ce se a0lă n -re0aţa lui RordsAorth la cea de a doua
ediţie a  Baladelor liriceC PoetrL is the s-ontaneous over0loA o0 -oAer0ul 0eelings/ D.
Ex-resivitate nseamnă, aşadar, trei lucruri emo1ţionalitate, s-ontaneitate şi ? ceea ce rezultă
din aceste două ? originalitate. &ceste trei noţiuni nsă şi au rădăcina n 0antezia -oetică care
nu ia ca etalon lumea exterioară, ci se consideră -e sine etalon a+solut. #iteratura n sens
ex-re1sivist este exteriorizare a eului -oetic. >aterialitatea textului are, aşadar, doar 0uncţie
mediatoare. Ea ne trimite la creator ca -rinci-iu ce o nsu0leţeşte. Ex-resivitatea literară
nseamnă deci #iteratura -osedă caracter sugestiv 2erAeisungscharaBter/9.
Emoţiile snt, n 0a-t, cele la care ne trimite literatura conce-ută ex-resivist.
RordsAorth 0oloseşte 0ormula -oAer0ul emotions/ şi vrea să arate cu ea că emoţiile
 -rezentate literar nu snt unele de toate zilele, ci unele ieşite din comun. &ceastă stare de
s-irit deose+ită asigură textului n cauză o -oziţie de exce-ţie, care l ridică deasu-ra
enunţurilor cotidiene. (n al doilea ingredient emoţional, s-ontaneitatea, i dă caracterul de
sinceritate 2c0. PeLre, 345<9. In 0elul acesta, o-era este declarată ex-resie ne0alsi0icată a
su+iectului -oetic. eridicitatea -oeziei nu mai constă atunci ntr1o relaţie veristă ntre
realitate şi text, ci n veracitatea emoţiei -oetice. Fa-tul că sentimentul este nemi:locit şi
deose+it relie0ează individualitatea scriitorului. "u ct sentimentul este mai individual, cu att
 

textul este mai individual, iar reci-roca celor s-use este şi ea vala+ilă. Idealul unei noţiuni
ex-resiviste des-re literatură este un text, a cărui unicitate -une n um+ră toate celelalte texte.
&utorul unui ast0el de text -oartă, nce-nd cu secolul al 'III1lea, titlul onori0ic de geniu/.
$răsătura distinctă a geniului literar este originalitatea.

T86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

"once-ţia des-re originalitate a celor care a-reciază literaritatea n mod ex-resivist
are consecinţe -entru evaluarea textelor ast0el realizate. "ea mai im-ortantă consecinţă este
că textele im-ersonale/ nu snt considerate literare. &şadar, orice imitaţie este rău 0amată ? 
att i*itatio naturae ct şi cea a modelelor clasice (i*itatio auctoru*). Vrice imitaţie este
demascată ca lustru 0als, nşelător. n locul ei, domină ex-resia eului autorului textului.
&cestui ideal al ex-resivităţii nu1i snt -e măsură nici e-o-eea nici drama, ci doar -oezia
lirică. "ăci registrul liric de ex-rimare conţine toate -osi+ilităţile de a -rezenta sentimente
s-ontane, deose+ite şi sincere ale unui vor+itor individual, ale eului liric. &cestei ex-resivităţi
i se -otrivesc la -ro-riu cuvintele lui "ollingAood 234D7339 Ex-ression is an activitL o0 
Ahich there can +e no techni]ue/. J Şi, n 0a-t, ex-resivitatea -oate 0i considerată egală cu o
naturaleţe extremă= nearti0icială, dacă ţinem cont de -ostulatul literar al sincerităţii. V ast0el
de sinceritate este cea -e care o revendică -ersonalităţi mai com-lexe şi -entru 0orme de
ex-rimare extrem de arti0iciale. "ăci tocmai n natura -rinci-iului ex-resivităţii stă 0a-tul că
di0erenţierii emoţionale şi ideatice i cores-unde o idiosincrasie tehnică 2n domeniul tematic,
al motivelor şi al stilului9. Pe +aza unor ast0el de cugetări, devine clar că un ideal literar, care
declară individualul şi originalul dre-t 0undament al ? artei sale, duce de1a dre-tul la cri-tic şi
ermetic. *acă am ridicat ex-resivitatea la calitatea de etalon -entru a-recierea esteticităţii
lingvistice, atunci de la -oezia -o-ulară/ romantică -nă la ermetismul -oeziei moderne nu
mai e mult. &tunci a avut dre-tate şi $. S. Eliot n The Three <oices of $oetry, s-unnd că cea
dinti voce a -oetului este aceea care ? 0ără -u+lic ? vor+eşte numai către sine, o a0irmaţie
care coincide -er0ect cu a lui ;enn des-re trăsătura monologică/ a liricii moderne. &ici se
 -ierde atitudinea de rece-tare s-eci0ică teoriei ex-re1 . sivităţii şi anume, intro-atia
2Ein0Ohlung/9 şi se, 0ace loc analizei tehnice. &ceasta nseamnă că esteticitatea literară se
modi0ică. !etoricul nlătură ex-resivul.
V scurtă -rivire asu-ra istoriilor literaturii de azi arată 0oarte re-ede că idealul de
literatură ex-resivist este +ine

V;IE"$(# *E S$(*I( #I$E!&$(!Y/6T3.

re-rezentat. &ceasta nu ne miră, căci istoriogra0ia literară ? ca orice istoriogra0ie ? 
este co-ilul acelei e-oci care a im-us res-ectivul mod de gndire romantismul. "hiar şi acest
0a-t ex-lică de ce ? cu toate s0orţările contrare ale unora ? istoriile literaturii snt ncă istorii
ale creatorilor şi nu exclusiv ale creaţiilor. !enunţarea la 2auto9+iogra0ii n 0avoarea analizei
de text nu schim+ă -rea mult această situaţie. Istoria literaturii rămne, n continuare,
dominată de mari -ersonalităţi, numai că n locul vieţii a trecut o-era lor textul l re-rezintă
 -e artist. &şa se 0ace că nu ntm-lător literatura de masă non1ex-resivistă 2-u+licistica,
reclama, literatura o+iectivă şi triviala9 este rar re-rezentată n istoriile literare. Pe de altă
 -arte, se consemnează genuri literare, al căror cadru, de o+icei -re-onderent mimetic, este
de-ăşit de trăsături ti-ic ex-resive auto+iogra0ia 2de exem-lu la ;. "elliniK ;.FranBlin,
Noethe9, :urnalul 2la S.Pe-Ls, F.He++el, &. Nide9K cuvntarea 2la "icero, Fichte, "hurchill9,
e-istola 2la Paulus, Noethe1Schiller, ;Lron9, memoriile 2la >arco Polo, "ardinalul !etz,
"asanova, ;ismarcB9, eseul su+iectiv 2la >ontaigne,. Eliot9, literatura de re0lexii 0ilozo0ice
2la ietzsche, Vrtega L Nasset9. &st0el de genuri arată, ntr1un mod exce-ţional
su+iectivitatea autorului, atitudinea sa 0aţă de literatură,, religie, 0ilozo0ie, societate şi 0aţă de
sine. ntr1o istorie literară -ur mimetică/ ele nu şi1ar găsi locul. &celaşi lucru ar urma să se
 

ntm-le, -rin analogie, chiar dacă nu 0ără re-lică 2c0. discuţia din ;ehrens, 34D89 şi cu cea
mai naltă 0ormă de1mani0estare a literaturii eului/  lirica.
3.3.<. oţiunea rece-tivă de literatură
& -rivi literatura din b-unctul de vedere al rece-tării eiK nseamnă a lua n
consideraţie e0ectul, im-resia -rovocată asu-ra ascultătorului6cititorului. *re-t cauză a
acesteia stau, -rintre alteţe, 0orma mimetică, ex-resivă şi stilistică a textului, dar şi
 -rezentarea lui im-resionantă 2de exem-lu ntr1o -iesă de teatru9. Posi+ilităţile de
im-resionare snt numeroase. &ceasta -entru că din antichitate există conce-te1ale literaturii
ce se leagă de e0ectul ei. *in tim-uri străvechiK

TT6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$


autorul a tre+uit să1şi -ună ntre+area asu-ra cărui -u+lic şi n ce mod vrea să
acţioneze. Pe de altă -arte, 0enomenul rece-tării literare i1a -rovocat, nu arareori, -e critici
2c0. Fraser, 34789. &ceasta şi găseşte :usti0icarea n natura lucrurilor, căci aici literatura este
nţeleasă ca 0orţă ce creează şi modi0ică realitatea. n centrul acestei conce-ţii 2des-re
rece-tare9, stă cititorul. >odul şi intensitatea n care textul l a0ectează este măsura etalon
 -entru ceea ce -oate 0i considerat literatură. S-us alt0el, textele, 0ără e0ect snt non1literare,
cele ce au o nrurire asu-ra rece-torului snt literare. &cest -rinci-iu urmează să 0ie ilustrat
de trei 0orme de rece-tare cea -sihagogică, cea sociologică şi cea intraliterară. <arianta
 sihagogic+ a discuţiei des-re 0elul rece-tării este 0undamentală -entru aşa1numita
RirBungsăstetiB/ estetica rece-tării/9 care a in0luenţat gndirea -oetologică -nă n secolul
'III. Izvoarele ei le găsim n teoria lui &ris1totel des-re hedone i catharsis, n  rodesse şi
delectare a lui Horaţiu şi n triada retorică a e0ectelor, docere, delectare şi *o0ere. &ceste
categorii, care se re0eră la existenţa morală, estetică şi a0ectivă a omului, au 0ost im-use de1a
lungul istoriei la modul a+solut, 0ie cte una, 0ie toate laolaltă. (rmarea a 0ost o canonizare a
textelor -rin criterii varia+ile de a-reciere@a dezideratului im-us lor. (n moralism sever, cum
a 0ost cultivat n -arte de -oezia didactică, exclude tendinţe estetizante, -entru a nu mai vor+i
de cele -atetice. Pe de altă -arte, un estetism extrem (l%art our l%art) res-inge categoric orice
ndoctrinare etică. *in contră, -atosul se im-une, -e de o -arte, ca o categorie inde-endentă a
e0ectului, -e de altă -arte, intră n legătură cu o com-onentă etică şi2sau9 cu una estetică
2Stone, 3457, !otermund, 347T9. "a o ultimă -osi+ilitate a-are sinteza dintre util (utile) şi
 -lăcut (dulce), care re-rezintă -ecetea e-ocii clasicismului ;raL, 345<9. n 0uncţie de
dominarea uneia sau alteia dintre aceste categorii se 0ormează incluziuni şi excluziuni de arii
de texte literare 2$ext0elder/9 care se su-un sau nu res-ectivelor categorii. "ores-unzător 
acestui 0a-t, se schim+ă şi nţelegerea esteticităţii literare. V istorie a criticii literaturii
dedicata as-ectului rece-tării ar -utea dovedi 0oarte uşor această a0irmaţie.
 i

V;IE"$(# *E S$(*I( #I$E!&$(!/6T<

&lături de această conce-ţie -uternic marcată de tradiţia nţelegerii e0ectului literaturii
există şi una mai nouă,, care -oate 0i numită  sociologic+. Ea -oate 0i inter-retată 0ie calitativ,
0ie cantitativ. Primul mod de inter-retare -riveşte literatura ? du-ă cum s-une EdAin
NreenlaA 234<337D9 ? n lumina contri+uţiei ei -otenţiale la istoria culturii/.
&cesta este as-ectul su+ care se vor nţelege acele liste de mari cărţi/ (Dreat Books)
a-reciate n lumea anglo1saxonă ca o documentaţie asu-ra ideilor care au avut o contri+uţie
nsemnată la istoria culturii umane -rin intermediul ti-arului. V ast0el de atitudine reiese
lim-ede, de exem-lu, dintr1o lucrare cu titlul $i-ăriturile şi mintea omului/ .($rinting and 
the :ini of :an  ? "arter6>uir, 3457,9. n ea snt descrise n total DTD de o-ere relevante
 

 -entru istoria culturii, -rintre care dicţionare, atlasuri, tratate, +iogra0ii, istorii, enciclo-edii,
tratate 0ilozo0ice şi de ştiinţe ale naturii. $oate acestea snt, cum s-une traducerea germană a
titlului BEcher, die die Felt 0erGndern (=+r3i care schi*b+ lu*ea, 3454, mai +ine zis au
schim+at1o ). &şadar, criteriul de selectare este nrurirea socială a conţinuturilor 2religioase,
ştiinţi0ice, 0ictive9 răs-ndite de ele. *acă elementul calitativ :oacă n acest caz un rol, n
listele de +est1sellers, criteriul este exclusiv numeric şi se ghidează du-ă ci0rele 0ăcute -u+lice
n legătură cu vnzarea textelor 2>ott, 3455, #ehmann ? Hau-t, 34J39.
&tt criteriul valoric luat din statistica vnzărilor, ct şi cel al im-ortanţei cultural1
istorice, determină un canon literar ? care se deose+eşte evident de domeniul mimetic 2ex-re1
sivist, retoric9, al textului, 0ie şi numai -rin luarea n considerare a unor dovezi non1mimetice
2non1ex-resive, non1retorice9. n acelaşi tim-, există -arţial şi legături cauzale cu
rece-tivitatea -sihagogică şi intraliterară.
E0ecte -sihagogice şi sociale ale textelor snt, la rndul lor, răs-unzătoare de un al
treilea ti- de e0ect literar efectul textelor asura textelor. Este vor+a aici de -ro+lema rece-1
tării intraliterare, -e care antichitatea o denumea i*itatio auctoru*. $extele şi conţinutul lor,
caracterele şi structurile şi au o viaţă -ostumă, du-ă cum arată istoria mitului atri1zilor, a
ro+insonadelor, a sonetului shaBes-earian şi a uto1

TD6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 -iilor. n 0elul acesta, ia naştere o literatură universală/ care de-ăşeşte limitele de
s-aţiu şi tim-, dar mai ales limitele lingvistice. *eşi, -rin conţinut, mult mai veche, noţiunea
a 0ost conturată a+ia de Noethe care 0ace res-onsa+ilă -entru a-ariţia ei e-oca contem-orană
extrem de agitată/ şi comunicarea mult 0acilitată/ 2din Strich 34J7<789. *acă identi0icăm
literatura rece-tării/ 2!eze-tionsliteratur/9 cu literatura universală/ atunci tre+uie nţeleasă
 -rin aceasta totalitatea textelor ce au 0ost comunicate dincolo de s-aţiu tim- şi limite
lingvistice, texte care asigură continuitatea activităţii scriitoriceşti n cadrul unei arii de
cultură, de exem-lu, cea a-useană. &tunci, literatura este rece-tivă n sensul că 0iecare o-eră
0ormează o verigă distinctă dintr1un lanţ literar de-endenţial care nce-e n antichitate şi
a:unge -nă n zilele noastre. Nradul de literaritate al 0iecărui text n -arte este evaluat
con0orm -oziţiei sale n lanţul de-endenţial. Procedeul metodic 0olosit este com-araţia de
texte 2Reisstein 345, !Odiger [ed.] 3473, 347< a, #evin 347<9. In această acce-ţiune a
literaturii nu intră nici un text care, -e +aza unei originalităţi oarecare 2lingvistice, tematice,
0ormale9, nu a avut imitatori, aşadar, literatura cu un mare grad de ex-resivitate. *in acest
motiv, nsinguraţi att de im-ortanţi ca H`lderlin, !im+aud şi Ho-Bins nu ar avea ce căuta
ntr1o istorie a literaturii rece-tării. n a0ară de aceştia, unii dintre -oeţii manierişti, romantici
şi moderni vor 0i de asemenea n -ericol de a nu 0i cu-rinşi acolo. V calitate mai mică a
rece-tării ar -utea1o nregistra şi aşa1numiţa literatură e-igonală. *ealt0el scara intraliterară
de valori ar -utea 0i ncă mult -er0ecţionată. n totalitatea ei, ea arată -rezenţa unei noţiuni
0undamentale des-re literaritate, care ? deşi nu rămne nein0luenţată ? este totuşi 0oarte
di0erită de celelalte moduri de rece-tare.
"omună tuturor 0ormelor de rece-tare este re0erirea la. rece-torul literaturii. n 0uncţie
de criteriile ce i se a-lică, noţiunea de rece-tare se modi0ică. &st0el, se -oate vor+i de o
rece-tivitate -sihologică, sociologică, 0ilozo0ică. V 0ormă a-arte a-are atunci cnd rece-torul
de text este n acelaşi tim- şi creatorul lui. Este cazul ti-ului de rece-tare discutat n urmă,
căruia i1am dat numele de intraliterar/. *es-re

V;IE"$(# *E S$(*I( #I$E!&$(!/6TJ

toate conce-tele de e0ect, -rezentate aici, se -oate a0irma n .general că nu au -ătruns
 -rea sistematic n istoriile literare. "ategoriile rece-tării re-rezentate acolo se datoresc mai
mult unei -roceduri s-oradice, negndite. &ceasta se mani0estă n cazul rece-tării -sihagogice
 

 -rintr1o critică im-resionistă, care alege gustul/ -ersonal al scriitorului ca -unct de -lecare,
şi n cel mai +un caz, -rin de0inirea s-eciilor su+ as-ectul e0ectului lor 2de exem-lu, -oezie
didactică, roman de groază9. Fa-tul că şi conce-erea sociologică a noţiunii de e0ect este
re-rezentată insu0icient devine evident atunci cnd se ntre-rinde o enumerare literar1istorică
a unor o-ere non10icţio1nale 20ilozo0ice, de critică socială, istorice9 care, n momentul
a-ariţiei lor, s1au +ucurat de o mare răs-ndire. Funcţia lor este rezumată adesea la a -rezenta
in0ormaţii des-re backgroundul e-ocii literare res-ective= doar arareori le este dat ca, -e
 +aza unei noţiuni sociologice de literatură, să1şi -oată revendica un dre-t de existenţă -ro-rie.
V -ro+lemă nerezolvată unitar este mai a-oi şi rece-tivitatea intraliterară, n măsura n care
ea este eventual cu-rinsă n istoria literară tradiţională. *e regulă, ea a-are aici doar -rin
trimiteri ocazionale la izvoare sau -aralele ntre teme, motive şi 0orme. $re-te ale
rece-ţionării sau conexiuni mai am-le n acest -roces nu snt1 scoase n evidenţă. "onsecinţa
acestor o+servaţii nu -oate 0i dect necesitatea unui mai +un demers logic. Premisa esenţială
 -entru acesta este nsă recunoaşterea 0a-tului că literatura nţeleasă ca o+iect al rece-tării este
un 0enomen extrem de com-lex, a cărui desci0rare cercetarea a realizat1o -nă n -rezent doar 
 -arţial. *in acest motiv, rezultatele viitoare ale istoriei literaturii rece-ţioniste vor -urta
am-renta -rovizoratului.
3.3.D. oţiunea retorică de literatură
"a şilaPollmann 234733 T?79, este considerată aici dre-t ..retorică/ acea literatură
care se remarcă -rintr1o 0ormă lingvistică deose+ită. &ceasta -oate 0i, de exem-lu, marcată de
a+ateri de la norma lim+a:ului cotidian. #a rndul ei, a+aterea se concretizează n vor+irea
0igurată/ 20igOrliche

T56Ş$II%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$

!ede/9= a0lăm acest lucru n secolul 'I, n  $oetica lui Neorge Puttenham 23J49,
unde se s-une
Figurative s-eech is a noveltL o0 language evidentlL 2and Let not a+surdlL9 estranged
0rom the ordinarL ha+it and manner o0 our dailL ts,lB and Ariting, and 0igure itsel0 is a certain
livelL or good grace set u-on Aords,, s-eeches end sentences to some -ur-ose and not in
vain, giving them ornament or e00icacL +L manL manner o0 alterations in sha-e, in sound and
also in sens/ 5 2Smith [ed.] 34J4 II 35J9.
Figurile retorice 0ormează, aşadar, un sistem de categorii de modi0icări, res-ectiv
a+ateri, care descriu n moc# di0erenţiat diverse grade de arti0icialitate lingvistică şi de e0ecte
estetice şi emoţionale evocate -rin acestea. &+aterea ia naştere -rin nstrăinarea (estranged)
de norma vor+irii cotidiene. Ea nu este un sco- n sine -ur, ci este legată 0uncţional de un
e0ect decorativ sau a0ectiv. "a unitate 0undamentală a a+aterii lingvistice este considerata
0igura retorică. (n contem-oran al lui Puttenham, retoricianul englez HenrL Peacham,
conturează caracteristicile ei 0ormale
/& 0igure is a 0ashion o0 Aords, oration, or sentence, made neA +L art,1turning 0rom
the common manner and custom o0 Ariting or s-eaBing/ @ 23J77 ;.i.r.9
&şadar, a+aterile au ntotdeauna loc -e 0undalul unei. gramatici a lim+ii cotidiene şi
anume la toate nivelurile lingvistice cel al textului 2de exem-lu, al unei cuvntări9, al -ro1
 -oziţiei, al cuvntului 2mor0emului9 şi ? du-ă cum se -oate ntrezări de:a la Puttenham ? şi la
nivelul sunetului 2al 0onemului9. Snt luate n consideraţie chiar şi schim+ările semantice şi
gra0emice. Producerea unor ast0el de modi0icări/ solicită ca-acitatea artistică a creatorului
de text. Produsul acesteia este ? n terminologia lui R. CaLser 234J49 o-era de artă
lingvistică/ 2*as s-rachliche CunstAerB/9.
 oţiunea de literatură ast0el 0undamentată exclude orice text non1retoric = n schim+,
im-lică, de exem-lu, şi texte non10icţionale, n măsura n care ele dovedesc o 0ormă lingvis1
tică arti0icial1artistică. Pornind de la -unctul de vedere că literatura este un arti0iciu lingvistic,
 

 -ot 0i -rinse ntr1o

V;IE"$(# *E S$(*I( #I$E!&$(!Y/6T7

istorie a literaturii şi e-o-eea didactică des-re agricultură a lui@ergiliu, şi eseurile lui
;acon, şi a0orismele lui Scho-enhauer, şi -redicile lui ;ossuet, şi e-istolele lui Petrarca
 -recum şi lucrările de istorie ale lui "arlLle. ;a chiar texte moderne de reclame ar -utea să1şi
revendice un loc acolo 2c0. S-itzer 345T TD ? T779. Pe de altă -arte, snt excluse acele o-ere
ale căror merite lingvistice snt considerate minore, ca romanele lui "ourts1>ahler sau
comics1urile americane. Se o+işnuieşte, n cadrul literaturii retorice, să se 0acă şi alte gru-ări,
lundu1se ca criteriu, de exem-lu, deose+irea dintre vers şi -roză. V delimitare -recisă este
aici adesea di0icilă. Vricine care cunoaşte evoluţia istorică/ a versului va -utea enumera cu
uşurinţă cteva din trăsăturile lui tradiţionale metrul, ritmul, rima, stro0a, -lasticitatea, dar va
da de di0icultăţi vrnd să delimiteze modernul 0ers libre de -roza artistică. *e asemenea nu1i
va 0i tocmai uşor să sta+ilească bcriterii -recise -entru di0erenţierea -rozei su-use unui sco-,
deci non1retorice, de -roza artistică retorică 2c0. orden, 34J9. *e aceea, 0ormularea lui R.
Crauss -are mai degra+ă un a0orism s-iritual dect un s-ri:in real -entru orientare@ Proza
este literatură numai n măsura n care are -oezie/ 3454D39. "eea ce urmează a 0i literatură,
 sub sscie rheH dorica, nu reieee nici de aici.
.
1.2. LITERATURA CA „FAPT SEMIOLOGIC"
V -rivire de ansam+lu asu-ra celor -atru ex-licaţii date de0iniţiilor intensive ale
noţiunii de literatură arată că -unctul 1de -ornire ales de 0iecare dată include n acelaşi tim- şi
o normă valorică. &ceasta -oate 0i redusă la 0ormula cu ct un text este mai mimetic
2ex-resiv, rece-tiv, retoric9, cu att mai uşor nde-lineşte -remisele literarului. n 0uncţie de
 -unctul de vedere -e care l ado-t, mi a-are ca ideal 0ie imitaţia reuşită, 0ie ex-resia
originală, 0ie e0ectul dominant sau 0orma lingvistică desăvrşită. (n de0icit mimetic,
ex-resiv, rece-tiv sau retoric mi va a-ărea atunci ca de0icit al litera1rităţii. n 0elul acesta ia
0iinţă o gamă ntreagă de valenţe literare, care se ntinde de la un ideal 2mimetic,... 9-nă la
anti1

 -odul negativ 2mimetic ...9. #a unul din ca-etele ei găsim literatura n toată
s-lendoarea ei, antiteza o 0ormează non1literatura.
!e0lexii, ca cele 0ăcute aici, se +izuie -e două -remise -rima este că 0iecare din cele
 -atru noţiuni de literatură tratate se +azează -e o singură axiomă, care se numeşte cnd
mimetică, cnd ex-resivă, cnd rece-tivă,, cnd retorică. "ea de1a doua -remisă rezultă din
 -rima.. Ea se re0eră la 0a-tul că vala+ilitatea exclusivă a unei singure axiome a literarităţii
anulează vala+ilitatea celorlalte1axiome. (rmarea.este că anumite domenii de text devin li1
terare, altele nu, n 0uncţie de axioma -e care ne +izuim.. *u-ă cum au arătat destul de clar 
cele discutate -nă aici,, istoria tradiţională a literaturii se dovedeşte inconsecventă,,
amestecnd nere0lectat cele mai diverse -uncte de vedere1literare  as-ecte de mimesis stau
alături de cele retorice, d_cel_ ex-resive sau alături de as-ecte ale rece-tării.
*ar unghiul de vedere -entru care -ledăm aici este unul riguros. El acce-tă, de dragul
acurateţei argumentării, sta+ilirea de relaţii ideal1ti-ice. !ealitatea, n schim+, se -rezintă
alt0el. u tre+uie -usă la ndoială -osi+ilitatea ca un text mimetic să ai+ă o 0ormă lingvistică
retorică şi un e0ect a0ectiv. >ai de-arte, criteriul ex-resivităţii nu exclude -ef cel al
rezonanţei la -u+lic = alt0el nu am mai citi o-ere ex-resive. Şi a-oi, nici un text retoric nu
renunţă la ex-resie, e0ect sau realism = alt0el ar 0i com-let de nenţeles. &ceasta nseamnă
cele -atru -ers-ective asu-ra literaturii nu snt izolate şi a+solute, ci mi:locite. *in acest
motiv, lucrările de teorie1literară -rezintă regulat o noţiune intensivă a literaturii, care -oate 0i
 

considerată sintetică. *e exem-lu, atunci cnd. R. CaLser indică dre-t trăsături ale literaturii
o o+iectua1litate de ti- -ro-riu/ şi caracterul structural al lim+ii/,, atunci el uni0ică -unctul
de vedere mimetic cu cel retoric Pe de altă -arte, rece-tivitatea şi imitaţia se conto-esc n.
a0irmaţia lui RelleB6Rarren că literatura este un o+iect al@ cunoaşterii de un ti- deose+it, cu
un statut ontologic ales.. V imagine mai di0erenţiată ne o0eră conce-ţia lui !oman Ingarden
2345JTJ şi urm.9, con0orm căreia, o-era literară este o construcţie -oli0onă din straturi
eterogene, ce cu-rinde1

V;IE"$(# *E S$(*I( #I$E!&$(!/6T4

$iivelul sunetelor, al unităţilor semantice, al conce-ţiilor schematizate şi al o+iectelor 
 -rezentate. &ici se ntlnesc cel -uţin trei -ers-ective cea retorică, cea ex-resivă şi cea
mimetică= rece-tarea :oacă şi ea un rol im-ortant n cele ex-use. *ar nu li-sesc nici lucrări de
teorie a literaturii care -un n -rim -lan cu deose+ire un singur as-ect. &st0el, n lucrarea de:a
ades amintită a lui Pollmann, domină retoricul, iar atunci cnd Hess 2347T449 se mărgineşte
resemnat la 0ormula #iteratura este ceea, ce consideră 0iecare că este literatură/, ce altceva
este aceasta dect o evidentă -oziţie rece-ţionistă.
Istoria criticii literare şi a -oeticii o0eră situaţii 0oarte asemănătoare. Şi n aceste
domenii, -ers-ectivele literare se su-ra-un adesea. eoclasiciştii -un ? e dre-t ? accentul -e
as-ectul mimetic, dar nu ar vrea să renunţe nici la o 0ormă lingvistică retorică, cu att mai
 -uţin la. un e0ect cores-unzător 2c0. France 345J9. ici chiar trecerea romantică de la
mimesis la ex-resivitate nu nseamnă, nici -e de-arte, o renunţare totală la arta lingvistică şi a
e0ectelor ei 2*ocB1horn 34549. Pe de altă -arte, retorica şi rece-tarea au 0ost dintotdeauna
0oarte strns nrudite, lucru evident ntr1o -arţială re-etare a de0iniţiei lui Puttenham discutată
anterior 2n@Smith [ed.> 34J4 II 35J9
/Figurative s-eech is a noveltL o0 language..., and 0igure itsel0 is a certain livelL or 
good grace set u-on Aords... giving them ornament or e00icacL +L manL manner o0 alterations
in sha-e, in sound ans also in sense/ .
n acest citat, autorul descrie 0igura retorică, -e de o -arte, -rivind e0ectul ei estetic
(good grace, orna*ent, efficacy)  -e de altă -arte, o caracterizează -rin 0orma ei lingvistică
deose+ită (alteration). &m+ele momente snt indisolu+il m+inate n 0ormularea no0elty of 
language, inovaţie lingvistică, care se re0eră att la mediul ct şi la modul deose+it al
rece-tării sale.
*eose+it de 0rumos este 0ormulată legătura dintre -ers-ective n discutarea nuvelei
(tale) de către E. &. Poe 
/& sBil0ul artist has constructed a tale. I0 Aise, he has not 0ashioned his thoughts to
accomodate his incidents= +ut having conceived, Aith

<86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

deli+erate care, a certain uni]ue or single effect to +e Arought out, he then invents
such incidents ? he then com+ines such events as maL +est aid him in esta+lishing this
 -reconceived e00ect. I0 his verL initial sentence1tend not to the out+ringihg o0 this e00ect, then
he has 0ailed in his 0irst ste-1in the Ahole com-osition there should +e no Aord Aritten, o0 
Ahich thev tendencL, direct or indirect, is not to the one -re1esta+lished design. &nd +L such
means, Aith such care and sBill, a -icture is at length -ainted Ahich leaves in the mind o0 him
Aho contem-lates it Aith a Bindred art,, a sense o0 the 0ullest satis0action/ 2;ungert, [ed.]
347T D9.
#a acest -asa: 0ra-ează mai multe lucruri 
239 Pers-ectiva dominantă ? dealt0el sc@oasă n evidenţă de autor ? este e0ectul (effect)
nuvelei (tale) asu-ra rece-torului. &cesta 0ormează măsura etalon -entru reuşita estetică a
o-erei literare. E0ectul urmărit se concretizează n 0ormula a certain uni5ue or single effect,
 

n trăirea unei  satisfaction. !estul, att autorul ct şi mediul comunicării literare, este n
ntregime su+ordonat acestei cerinţe.
2T9 Prima su+dominantă, mediul lingvistic, solicită o tratare deose+it de arti0icială,
deci 2n sensul nostru9 retorică. >omentul artistic a-are n ex-resii ca deliberate care, cons
truct, care and skill. Ele l -rezintă -e autorul textului ca -e un constructor şi inginer.
&ctivitatea lui constă n a inventa, a com+ina, a com-une, a -icta imagini im-resionante.
2<9 *acă e0ectul este sco-ul 0inal al -ovestirii, iar mediul este arti0iciul lingvistic,
atunci 0antezia -oetică este condiţia existenţei am+elor. Ea este aceea care antici-ează, n
imaginea mentală, att e0ectul ct şi 0orma lingvistică. &ceasta ne1o dezvăluie cuvintele
ha0ing concei0ed ... a certain ... effect, reconcei0ed effect şi  reestablished design. Vrice
vrea să ai+ă e0ect, tre+uie mai nti să 0ie ela+orat con0orm unui -lan al 0anteziei n variantele
sale -osi+ile de 0ormă şi e0ect.
(n rezumat al celor s-use -nă aici duce la următoarele rezultate n teoria lui E. &.
Poe asu-ra nuvelei snt integrate trei -ers-ective literare 2cea rece-tivă, cea retorică şi cea
ex-resivă9= dintre ele, cea rece-tivă ocu-ă locul hegemon. Privite su+ as-ectul e0ectului
o+ţinut, lim+a şi ex-resia snt 0uncţionale= ast0el se im-une etalonul estetic. &cei critici

V;IE"$(# *E S$(*I( ($E!&$(!/6<3

1care includ teoria lui Poe n istoria esteticii rece-ţioniste au, aşadar, dre-tate. *,u-ă
cum s1a arătat, acest -unct de vedere nu exclude celelalte com-onente= ele -rimesc doar o altă
 -ondere. n 0ragmentul -rezentat din recenzia lui Poe des-re HaAthorne, este negli:ată doar 
 -ers-ectiva mimetică. &+senţa acesteia se ex-lică -rin rolul constructiv -e care autorul l
atri+uie 0anteziei imaginative.
Se.-une ntre+area dacă nu e li-sit de sens să deose+eşti -atru noţiuni intensive de
literatură, mai ales că ? de cele mai multe ori ? ele a-ar sintetizate. &ceastă o+iecţie este
susţinută şi de ideea că -oziţiile -rezentate -ot 0i, n -rinci-iu, ex-use -e orice text. "ăci
0iecare text stă ntr1o relaţie oarecare cu realitatea= el nsuşi este realitate re-rezentată. *ar 
orice text este, n acelaşi tim-, şi ex-resia unui vor+itor, a unuia individual sau su-ra1
individual. Vrice text realizează, n a0ară de aceasta, un e0ect, orict de -uţin evident ar 0i el.
Şi a-oi, nici un text nu se -oate realiza 0ără medierea lim+ii, 0ie el şi numai -uţin sau chiar 
deloc retoricizat. oţiunile de literatură intensive -ar să alunece, aşadar, s-re o noţiune
extensivă, -entru a se conto-i, n cele din urmă, cu ea. (nde tre+uie căutată cauza
"ele -atru noţiuni intensive de literatură -rezentate snt -rinse ntr1un sistem
re0erenţial de condiţii 0undamentale, care este vala+il -entru orice comunicare -rin semne.
Ştiinţa generală a semnelor -oartă numele de semiotică sau semiologie, n măsura n care
literatura este -rivită su+ as-ectul ei semiotic, se -oate vor+i des-re ea ca des-re un 0a-t
semiologic/ 2semiologisches FaBtum/ ? >uBa0ovsBL, 34783<9. umai că 0iecare -roces
semiologic are nea-ărat -atru com-onente un emiţător care emite semnul= un rece-tor care
rece-ţionează semnul = un re0erent, la care se re0eră semnul şi, n s0rşit, un cod care conţine
ntregul inventar de semne. &ceastă -rezentare schematică, care, ntre tim- 2mai ales n
lingvistica contem-orană9, a devenit un loc comun, -ermite şi următoarea re-rezentare
0uncţională
 ? emiţător ? emitere de semne 2emisie9 =
 ? rece-tor ? rece-tare de semne 2rece-ţie9 =
 ? re0erent ? realitate a semnelor 2realitate9 =
 ? cod ? inventar de semne 2re-ertoriu9.

<T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

*acă -rivim su+ acest as-ect noţiunile de literatură discutate, vom avea o sur-riză.
"ăci vom desco-eri că cele -atru -ers-ective din care a 0ost -rivit o+iectul literatură se core1
 

lează cu categoriile semiotice. oţiunea ex-resivă de literatură se re0eră la emiţător, cea

rece-tivă la rece-tor, cea mimetică la re0erent şi cea retorică la codul semnelor literare.
"ores-ondenţele desco-erite le -utem localiza n aşa1numitul triunghi semiotic/ 
!e0erent Z mimetic
6"od
 ; retoric  Emiţător !ece-tor 
ex-resiv rece-tiv
Prin urmare, există o literaritate orientată s-re emiţător, s-re rece-tor, s-re re0erent şi
s-re cod. "ea orientată s-re emiţător vrea să zică literatura este considerată estetică lund n
considerare autorul 2emiţătorul9. *e0iniţii analoge snt vala+ile şi -entru celelalte noţiuni de
literatură.
"u inter-retarea semiotică a celor -atru -ers-ective literare, conce-ţia lui &+rams
discutată la nce-utul ca-itolului 3.3. este -usă nţr1un cadru re0erenţial mai larg. "e
realizează acest cadru om răs-unde la această ntre+are mai nti, dnd cuvntul unui autor 
care a -u+licat recent o e*iotic+ a literaturii 2347T9. n această carte, autorul N`tz Rienold
 -ro+lematizează o-tica ştiinţi0ică modi0icată de noua orientare n cercetare 
Pe de o -arte, tentează uni0icarea -e care ar -utea1o o0eri semiotica,, -e de altă -arte,
se im-une -osi+ilitatea de a -une la dis-oziţie semiotica -entru interese de cercetare
divergente, -osi+ilităţile de uni0icare ? 0ie şi numai ca 0undal ? 0iind eventual chiar +locate/
2347T 3D9.
Prima alternativă o0eră o+iectului literatură/ -osi+ilitatea de a 0i inclus ntr1un sistem
de semne cu caracter de

V;IE"$(# *E S$(*I( #I$E!&$(!/6<<

universalitate. V ast0el de localizare semiotică ar -rezenta avanta:ul că nu -ierde
 -rivirea de ansam+lu asu-ra 0enomenelor şi -roceselor semiotice, ci, din contră, o menţine
mereu -rezentă. Fa-tul tre+uie nţeles -rin uni0icarea 2(ni0izierung/9 concluziilor ştiinţi0ice,
de care vor+eşte Rienold. *e la ea ar 0i de aşte-tat, n -rimul rnd, des-rinderea literaturii şi a
ştiinţei ei dintr1o existenţă 2şi acum ncă9 ezoterică. Semnul literar ar tre+ui să se su-ună
com-araţiei cu alte semne şi ar -rimi, a+ia n acest 0el, evaluarea cuvenită. *ar totodată, dacă
negli:ăm avanta:ul renaşterii simţului -entru totalitate, a-ar şi -ericolele unui ast0el de
 -rocedeu. Ele -oartă numele de sim-li0icare glo+ală/ 2glo+ale erein0achung/9 şi :udecăţi
 -auşale lineare/ 20lache Pauschalurteile/9. %inta -rinci-ală a atacului este s-eci0icitatea
literaturii. &ceasta e n -ericol de a se -ierde su+ năvala unui sistem, care -e deasu-ra nu
 -oate -rezenta ncă o teorie semiotică integrată -ro-riu1zisă/ 2eigentliche integrierte
semiotische $heorie+ildung/1Rienold 347T3D9. (rmarea ar 0i cştigul de noi cunoştinţe -e
seama unora care de mult snt considerate ca 0ixate.
"ea de a doua alternativă dezvăluită de Rienold nu duce la un ast0el de -eiicol. Ea
 -une n um+ră interesele uni0icatoare ale cercetării n 0avoarea unei semioticizări/ 2Semio1
tisierung/9 consecvente a o+iectivului literar. E dre-t că ast0el se -ierde imaginea ntregului=
n schim+ o+ţinem o di0erenţiere exactă n cadrul o+iectului ales -entru cercetare. &ceastă
di0erenţiere se re0eră att la termenul nou cştigat ct şi la lucrurile de:a cunoscute. n tot acest
 -roces, nu este exclus ca rezultate de:a o+ţinute să 0ie n -arte restructurate sau etichetate cu
termeni noi. Pericolul ce ameninţă aici este sim-lul nominalism. &cesta -oate lua două n0ăţi1
şări 0ie ca minuţiozitate terminologică -rea mare, de-ărtată de acum de o+iect, 0ie ca
nlocuire a numelor vechi cu altele noi, 0ără nsă a aduce şi o extindere reală a cunoaşterii.
*in ast0el de o+servaţii, reiese că alternativele semiotice o0erite de Rienold -rezintă
att avanta:e ct şi ca-cane, n ceea ce urmează vom ncerca să le 0olosim la maxim -e cele
dinti şi să le evităm, -e ct -osi+il, -e cele din urmă. "u alte cuvinte vor 0i 0olosite scheme
de argumentaţie
 

<D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E.$E'$

semiotice şi comunicative, dar numai n măsura n care ne -ar e0iciente. n a0ară de
aceasta, nu vom -ierde din vedere totalitatea 0enomenelor semiotice, dar vom acorda o atenţie
deose+ită o+iectului de studiu -ro-riu1zis. "a o+iect ne1a servit -nă. acum literatura. *orim
nsă să reamintim că, ncă de la nce-utul acestui ca-itol, am constatat un 0a-t con0irmat a-oi
adesea de1a lungul istoriei criticii literare şi a -oeticii, şi anume noţiunea şi o+iectul
literaturii -osedă un caracter exclusiv 2intensiv9, care le delimitează 0aţă de noţiunea şi
o+iectul text/. *acă vrem ca metoda semiotică să ai+ă vreun sens, atunci ea tre+uie să ne
a:ute să deose+im un semn textual/ de unul literar/. e amintim a-oi de o altă -ro+lemă
enunţată mai sus este oare necesar să di$ 0erenţiem -atru noţiuni intensive de literatură n
lumina ex-unerilor semiotice de -nă acum, cercetarea o+iectului literatură din unghiuri
multi-le este de dorit, +a chiar inevita+ilă, căci ea ţine cont de elementele 0undamentale ale
oricărei comunicări semiotice. "eea ce a a-ărut n lunga tradiţie a activităţii teoretice şi
 -ractice n domeniul literar se arată deci deodată n istoria s-iritului ? ntm-lător sau nu ? ca
0iind un model semiotic 0undamental. Se im-une a-oi ntre+area ce concluzii 0ac -osi+ilă
a-licarea acestui model -e o+iectul text. !ăs-unsul la această ntre+are constituie -rimul -as
metodic ce tre+uie 0ăcut. "el de al doilea se re0eră la literaritatea textelor, n sensul 0ormulării
lui ;eda &llemann
V+iectul ştiinţei literaturii 2nu este nici lim+a nici totalitatea textelor literare, ci9 este
literaritatea textelor/ 2n Col+e [ed.] 3454 3D49.
*acă luăm n serios acest citat, atunci *utatis *utandis  -utem zice V+iectul unei
ştiinţe a textului 2ce tre+uie creată9, este textualitatea textelor.
T. OBIECTUL DE STUDIU „TEXT"
V -rivire critică asu-ra lucrărilor mai vechi din ştiinţa literaturii ne conduce s-re
concluzia că noţiunea text/ este, ce1i dre-t, 0olosită 0recvent, dar n mod cu totul nesis1
tematic şi nere0lectat. Peter Schmidt, care trage această

V;IE"$(# *E S$(*I( $E'$/6<J

concluzie ntr1un articol des-re noţiunile text/ şi inter-retare/ (Textbegriff und 
 Interretation), nu dă un verdict mai 0avora+il nici unei ştiinţe a textului, zicnd
*evine lim-ede că \ textul K urmează să 0ie o+iectul ştiinţei noastre, dar totodată ne
0ra-ează 0a-tul că se o-erează mereu cu noţiuni ca literaritate şi -oeticitate, iar noţiunea
text/ nu este discutată deloc. Vri, numai discuţia ar -utea să arate dacă o+iectul acestei
ştiinţe este, n 0a-t, unul nou sau dacă s1a schim+at numai terminologia.../ 23473 38J9.
$ot aşa de sce-tic se ex-rimă şi EAald #ang ntr1un articol recent
e a0lăm, cred eu, ncă de-arte de o noţiune \ text K care să reconstituie mulţumitor 
din -unct de vedere teoretic, 0ie şi numai cteva din numeroasele cugetări intuitive, care se
re0eră semni0icativ la ceea ce 0ace ca o construcţie lingvistică să devină \textK./ 2347<T89.
Prima a0irmaţie a-arţine unui literat, cea de a doua unui lingvist. &m+ele -rezentări
nu -ar -rea o-timiste n ncercarea de a delimita 0enomenul text/.
"on0runtat cu attea variante ale noţiunii,, devii ntr1adevăr nesigur, mai ales dacă se
 -une 1-ro+lema de a găsi -entru toate un numitor comun. *oar nu există numai texte literare
2indi0erent ce am nţelege -rin aceasta9, ci şi din cele :uridice, teologice, de medicină, de
astrologie, economice, :urnalistice. Există texte, vor+ite, cntate, scrise, ti-ărite, stenogra0iate,
0ilmate. (n e-ita0 -oate 0i tot att de +ine text ca şi o reţetă medicală, un anunţ de ziar, o
transmisie radio0onică sau un roman de $homas >ann. (nităţi lingvistice evident incoerente
sau 0ragmentare -ot 0orma, n anumite condiţii, texte, n altele nu. $extele mai -ot 0i 0ie 0oarte
lungi, 0ie extrem de scurte = +a există texte care ? ca  $layul lui ;ecBett ?1 nu se 1termină
niciodată, cernd continuu rennoiri -rin ntoarcerea la -unctul de -lecare. &ceastă
 

multitudine derutează mai nti att de tare, nct nce-i să te ndoieşti că determinarea
o+iectului de studiu text/ ar mai -utea 0i luată n considerare.
*ar este tocmai o trăsătură a activităţii ştiinţi0ice aceea de1a generaliza, adică de1a
scoate n evidenţă as-ectele comune, din multitudinea 0a-telor izolate, căci numai n 0elul

<56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

acesta se -ot 0ace a0irmaţii care să ai+ă vala+ilitate generală. oi considerăm lim+a
dre-t as-ect comun tuturor textelor. V asemenea a0irmaţie -are oarecum +anală, dar nu este
nea-ărat de la sine nţeleasă. "ăci, aşa cum am mai remarcat şi ntr1un moment anterior,
noţiunea de text/ este 0olosită şi -entru mani0estări non1lingvistice 2gesturi...9 2Coch 34739.
$extul este lim+ă ? aceasta s-une mult şi totodată -uţin. rea să s-ună, de exem-lu, că textele
snt ceva ti-ic uman, că 0olosesc ntr1un 0el oarecare comunicării umane şi că se re0eră la nişte
o+iecte. *ar s-unnd aceasta ncă nu Ge lămurit dacă sim-la actualizare de lim+ă este de:a
text/ sau dacă numai anumite nsuşiri ale lim+ii :usti0ică această denumire. u este sta+ilit
nici dacă textele şi revendică o ştiinţă -ro-rie ? o ştiinţă a textului ? care să 0ie di0erită de
ştiinţa des-re lim+ă, sau dacă ele 0ormează o+iectul unei noi ramuri a lingvisticii, lingvistica
textului. Şi a-oi rămne neluat n seamă şi caracterul de semn s-eci0ic textului şi cu aceasta
necesitatea de a13 delimita att 0aţă de semnul non1lingvistic ct şi 0aţă de alte semne
lingvistice 2de exem-lu literatura9. &vem deci naintea noastră o ntreagă listă de -ro+leme,
care nregistrează totuşi numai cteva din ntre+ările ce se im-un s-re rezolvare.
&legem mai nti com-lexul de as-ecte legate de natura textului ca semn, -entru că
aici ni se -are a găsi cheia la toate celelalte -ro+leme. !elevanţa lui o su+liniază de0iniţia lui
Peter Hartmann 23473389, devenită cele+ră
„D! $ext, verstanden als die grundsUtzliche >`glichBeit des orBommens von
S-rache in mani0estierter Erscheinungs0orm, und 0olglich :eAeils ein +estimmter $ext als
mani0estierte Einzelerscheinung 0unBtions0Uhiger S-rache, +ildet das originUre s-rachliche
)eichen. *a+ei Bann die materiale Com-onente von :edem s-rachm`glichen
)eichentrUgermaterial ge+ildet Aerden/. 38
"u această -recizare s1a luat o decizie 0oarte im-ortantă. "ăci, dacă textul a-are ca
semn lingvistic originar/, atunci l vom lua dre-t -unct de re0erinţă -entru toate celelalte
0orme de mani0estare ale lim+ii. "u alte cuvinte  textul este macro ? sau su-ersemnul,
celelalte unităţi lingvistice 20onemele, mor0emele, sintagmele9 re-rezintă doar -ărţi de

V;IE"$(# *E S$(*I( $E'$/6<7

semn. "um se -rezintă de aici ra-ortul ntre semnele lingvistice su+ as-ectul
ntinderii, delimitării şi coerenţei textului !elaţii legate de aceste -ro+leme urmează a ne da
o dimensionare semiotică a semnului text.
T.3. *I>ESI(I SE>IV$I"E &#E SE>(#(I $E'$/
*acă nţelegem semiotica n sensul dat de (m+erto Eco ca ştiinţă care studiază toate
 -rocesele culturale ... ca -rocese de comunicare/ 2347T<T9, atunci o+iectul acestei disci-line,
semnul, este de0init n acelaşi tim- extensiv şi dinamic. Semnul lingvistic text/ este -us
ast0el n coordonate sociale şi comunicative şi are att trăsături comune cu alte semne, ct şi
trăsături care re0lectă modul său s-eci0ic de constituire.
T.3.3. Elemente de +ază ale comunicării -rin semne
Fiecare semn -osedă un. caracter general, care este determinat de -osi+ilitatea
utilizării lui n comunicare. &cest caracter general al semnului -oate 0i delimitat ast0el
39 (n semn se +azează -e convenţia socială. Prin urmare, nu este natural ci ar+itrar.
&ceasta nseamnă vala+ilitatea sa comunicativă -oate 0i ? teoretic ? anulată n orice moment
2de exem-lu schim+area semnelor unui sema0or9.
T9 (n semn este 0ormat din semnal 2Signal/9 şi indicaţie 2&nAeisung/9. Semnalul,
 

numit şi semni0icant/ sau 0orma semnului, este as-ectul material al semnului 2de exem-lu,
lumina roşie, n cazul sema0orului9. Indicaţia, numită şi semni0icat/ (sense, *eaning,
designatu*, connotation) , este sensul care este legat de un semnal 2de exem-lu, indicaţia
Stai ^/@odată cu semnalul lumină roşie/ n cazul sema0orului9 .
<9 (n semn stă -entru ceva -e care13 nlocuieşte (ali5ui+. slat fro ali5uo). #ucrul
nlocuit l numim re0erent/, o+iect, situaţie sau denotat 2de exem-lu, n cazul sema0orului,
maşina se o-reşte9.
D9 Semnalul, indicaţia şi re0erentul 0ormează triunghiul semiotic/. El re-rezintă un
ra-ort de semni0icaţie ntre trei mărimi, -e care Vgden şi !ichards 23455339 le numesc

<6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 sy*bol, thought sau reference şi referent. !e-rezentarea #$ gra0ică este următoarea
$hought6!e0erence 2indicaţia9
SLm+ol 2semnal96.WWWWWWWWWW!e0erent 2re0erent9
#inia ntreru-tă vrea să arate că relaţia ntre semnal şi re0erent este doar a-arentă = n
realitate am+ele snt mi:locite de reference. &ceastă mediere dă semnului caracterul său
ar+itrar.
J9 Semnele snt organizate n clase de semne. Există clase de semne de circulaţie, ale
al0a+etului >orse, de gesturi dar şi de semne lingvistice. "ondiţia 0ormării de clase de semne
o constituie existenţa unei mulţimi de caracteristici comune tuturor semnelor = de exem-lu, n
cazul semnelor lingvistice, caracterul lor digital, res-ectiv sim+olic.
59 $otalitatea semnelor cu-rinse ntr1o clasă 0ormează codul. El conţine ntregul
 -otenţial de semnale şi indicaţiile legate de ele. n a0ară de acestea, el re-rezintă stocul tuturor 
com+inaţiilor de semne -osi+ile. n consecinţă, codul acţionează selectiv, res-ectiv restrictiv
el cu-rinde anumite semne şi com+inaţii ntre ele, altele, n schim+, le exclude. u arareori,
un cod are mai multe su+coduri.
79 n tim- ce codul re-rezintă -otenţialitatea semnului (langue), ceea ce se transmite
(*essage, @achricht, *esaul) re-rezintă actualitatea utilizării semnului (.r;ole). "a
actualizare a codului, mesa:ul este o selecţie semni0icativă de semne dintr1unul sau mai multe
coduri 2de exem-lu, ver+al, vizual9. Suma semni0icaţiilor unui mesa: constituie in0ormaţia.
Fiecare mesa: semiotic necesită mi:locirea unuia sau a mai multor canale de transmisie 2de
exem-lu, acustic, o-tic9. Factori de +ruia: -e canal 2zgomotul/9 -ot -une n -ericol sensul
mesa:ului şi -rin aceasta şi in0ormaţia.
9 "omunicarea semnelor se des0ăşoară ntre un emiţător şi un rece-tor. Emiţătorul
trans-une in0ormaţia n semnele unui cod 2codare1,,EnBodierung/9 şi o emite 2emisie1Emis1
sion/9. !ece-torul -erce-e aceste semne 2-erce-ţie1Per1ze-tion/9 şi -reia din ele in0ormaţia
2decodare1*eBodierung/9.

VlE"$(# *E S$(*I( $E'$/6<4

%
"odarea nu este, aşadar, altceva de@ct -unerea n legătură a anumitor indicaţii
2semni0icaţii9 cu anumite semnale 2sem1ni0icanţi9, iar decodarea este -e de altă -arte,
citirea/ acestor indicaţii din semnalele care le -oartă.
49 "omunicanţii umani nu snt lucruri a+stracte, ci 0enomene com-lexe determinate
di0erit de 0actorii -sihologici, +iologici şi sociali. Ei acţionează, res-ectiv reacţionează -e
 +aza in0ormaţiilor din semne, ceea ce nseamnă semnele lingvistice -rovoacă semne
acţionale 2Handlungszeichen/9 şi invers.
$oate aceste as-ecte ale comunicării semiotice -ot 0i trans-use şi n următoarea
diagramă
"omunicare +i0azicU -rin semne
 

=cod 9recetor &e*i3otor Iinfor*ofie Jcanal se*n :*eso

D86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

$rans-use asu-ra semnului lingvistic text/, elementele 0undamentale ale comunicării
semiotice iau următoarea 0ormă concretă
39 $extul/ este un semn lingvistic, care se +azează -e convenţie socială. &r+itrarul
său se mani0estă, de exem-lu, -rin aceea că societatea i1a atri+uit de1a lungul tim-ului
semni0icanţi, semni0icaţii şi re0erenţi di0eriţi.
T9 Partea materială a semnului text este lim+a ntr1una din 0ormele ei mediale
2acustică, gra0ică9. Semni0icaţia textului este sensul, care este corelat cu semnalul sonor sau
scris. (n semni0icant -oate avea mai multe semni0icaţii 2-olisemie9 sau invers 2sinonimie9.
<9 "a re0erenţi ai semnului text/ -ot a-ărea situaţii/ cu mani0estări concrete di0erite
o+iecte ale -erce-ţiei senzoriale directe 2casă, semn de circulaţie9, lucruri a+stracte 2dragoste,
ură9, evenimente nesimultane contem-orane 2cursa automo+ilistică de la #e >ans9,
evenimente istorice 2+ătălia de la &ctium9 şi 0a-te ale -urei imaginaţii 2V)1uri, venirea
marţienilor9. >odul n care este inter-retată relaţia dintre re0erent şi semnul text determină
conţinutul de adevăr şi real al textului.
D9 $extul se constituie, aşadar, ca semn con0orm triunghiului semiotic. "eea ce
nseamnă ca are un semni0icant sunetele sau scrierea= un semni0icat sensul legat de sunet sau
literă= şi un re0erent realitatea s-re care ne orientează semnul.
J9 Semnul lingvistic text/ este un su-er1semn, care conţine o anumită mulţime de
su+semne. n 0uncţie de re-artizarea acestora n di0eritele realizări textuale 2distri+uţie ? 
*istri+ution/9, există mai multe clase sau categorii de texte 2$extsorten/9.
59 $extele se re0eră la un inventar de semne lingvistice care 0ormează +aza lor de
constituire. &cest inLentar 2cod9 este organizat n mai multe su+coduri. *acă, de exem-lu,
sta+ilim ca normă a codului lim+a cotidiană germană sau

V;IE"$(# *E S$(*I( $E'$/6D3

engleză, atunci vom -utea considera ca su+coduri semnele lingvistice de s-ecialitate,
dialectale sau istorice. "odul nu conţine doar inventarul de semne lingvistice, ci şi regulile,
du-ă care semnele -ot 0i com+inate ntre ele, ceea ce nseamnă concret anumite actualizări
lingvistice se exclud n text, altele, n schim+, se tolerează reci-roc. $otalitatea -osi+ilităţilor 
de com+inare ntr1un text se -oate re0lecta ntr1o gramatică a textului 2$extgrammatiB/9.
79 n tim- ce codul nseamnă -osi+ilitatea de a 0i a textului, mesa:ul concret re-rezintă
 

realizarea acestei -osi+ilităţi, textul concret. 2$extrealisat/ ? StroszecB 34739. Prin urmare,
nu există un text n sine/, ci numai unul actualizat comunicativ. Pentru aceasta este necesar 
un canal de transmisie acustic sau o-tic, n 0uncţie de cum semnul lingvistic e realizat 0onic
sau gra0ic. Factori de +ruia: -e canalul acustic -ot 0i, de exem-lu, inter0erenţa cu 0enomene
acustice străine de text 2muzică, zgomote9 sau o 0recvenţă ondulatorie -rea redusă res-ectiv
 -rea naltă a sunetului. "eva asemănător se -oate -etrece şi -e canalul o-tic, unde inter0erenţa
di0eritelor semne gra0ice cu mediul -ortant 2hrtie, scoarţă de co-ac, -iatră9, o sursă de lumină
sla+ă sau distrugeri ale su+stanţei semiotice gra0ice motiva+ile istoric -ot duce la o 0rag1
mentare a mesa:ului. >ediator/ al textului realizat este, n cazul transmisiei acustice, +anda
magnetică, discul, radioul \etc= n cazul celei o-tice, manuscrisul, cartea, ti-arul etc.
9 Emiţător este autorul textului= sarcina lui este de a coda o in0ormaţie 2ertextung/
 ? textualizare/9. !ece-torul textului este ascultătorul6cititorul, care decodează 1mesa:ul emis
2enttexten/ ? detextualizare/9. *acă li-seşte un rece-tor al mesa:ului, comunicarea textuală
este unidirecţională 2monologică/9. *acă emiţătorul nu este si autorul textului, ci este un
mediator -ersonal 2de exem-lu, im recitator9 sau unul medial 2de exem-lu, o carte9, atunci e
nimerit să se vor+ească de un emiţător secundar şi de un act secundar de codare. #a P.
Schmidt 234739, emiţăte1

DT6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

rul -ersonal secundar -oartă numele de $exthersteller/ ? -roducător de text/. Pe de
altă -arte, -oate a-ărea şi situaţia ca autorul de text să 0ie -ro-riul său rece-tor 2rece-tor 
 -rimar9. &tt n ce -riveşte emiţătorul secundar ct şi rece-torul -rimar este vala+ilă a0irmaţia
că ntre codarea 2res-ectiv decodarea9 -rimară şi codarea 2res-ectiv decodarea9 secundară
există o di0erenţă comunicativă/ 2Bommu1 , niBative *i00erenz/9 n -rivinţa
emisiei6-erce-ţiei semnului text. &ceasta se ex-lică -rin -remisele +iologice, -sihologice şi
sociologice di0erite, care determină situaţia de comunicare şi -e cei ce -artici-ă la ea. *intre
aceste -remise 0ace -arte şi codul, care nu este di0erit numai la emiţători şi rece-tori din
locuri şi tim-uri nde-ărtate 2de exem-lu, ShaBes-eare şi cititorii secolului '', ci şi la cei cu
situări locale şi tem-orale identice. Vricum ar 0i, codul emiţătorului şi cel al rece-torului
tre+uie să ai+ă attea elemente comune nct să 0ie -osi+ilă comunicarea. Fiecare comunicare
textuală este deci caracterizată -rin 0a-tul că emiţătorul şi rece-torul aduc n actul de
comunicare att -remise comune ct şi di0erite.
49 "omunicarea textuală nu -oate 0i -rivită, ca un 0enomen izolat, ci numai n cadrul
comunicării acţionale umane 2HandlungsBommuniBation/9. (n mesa: textual > 3 -oate
atrage du-ă sine att transmiterea unui mesa: contrar > T, dar şi o acţiune reactivă. S. G.
Schmidt, care a atras atenţia asu-ra acestor 0enomene 23454, 3473, 3473a, 347T9, include
textul n contextul general al unui :oc acţionai comunicativ/ 2BommuniBatives
Handlungss-iel/9 ? ex-resia 0iind 0ormată -rin analogie cu termenul :oc lingvistic/
2S-rachs-iel/9 al lui Rittgenstein. &st0el, semnul lingvistic text/ nu este, -nă la urmă, dect
o -arte a unui sistem general mai cu-rinzător de semne acţionale care servesc comunicării
umane. &lt0el s-us  textul se dis-ersează la un nivel su-erior, căruia i -utem da numele de
antro-ologic/.
&

V;IE"$(# *E S$(*I( $E'$/6D<

&-licată la semnul lingvistic text/, diagrama comunicării semiotice -rezentată
anterior ia acum următoarea 0ormă 
 

d  1  : H *esa
  K.1 e infor*a3ie
obicd  referin3a
 & =cod 
  J,co e*i3+tor 
nol 
 9
   recetor 
 se0n
*iagrame asemănătoare există de:a de ctva tim- ncoace de exem-lu la GaBo+son
23459, HLmes 23459, Franz 23459, ;ense 2345455 si urm.9, CinneavL 234739, StroszecB 
2347344, 34.7<35T9, Eco 2347T3579, Hein 2347T9, CalimeLer et al. 2347T39, ;reuer 2347T,
347<9. n esenţă, ele se aseamănă att ntre ele ct şi cu diagrama -rezentată aici, deşi unele se
re0eră la text/, altele la literatură/, iar terminologia di0eră şi ea -e alocuri. $oate aceste
modele -rezintă avanta:ul de a evidenţia -lastic -unctele esenţiale alebcomu1nicării textuale
2literare9 ntr1un cadru universal. *ezavanta:ul lor constă ntr1o -rea mare sim-li0icare a unor 
0a-te com-lexe, -reţ -e care tre+uie să13 -lătească orice -rezentare

DD6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

schematică. n a0ară de aceasta, o diagramă ca cea de aici, -oate, ce1i dre-t, să arate,
n cadrul unor -ers-ective semiotice relevante, cum e structurat semnul text, dar nu -oate
o0eri, n schim+, şi de0iniţia -ro-riu1zisă a structurii. &ceasta, se realizează ntr1un act
deose+it al -erce-erii de relevante,, act care scoate n evidenţă anumite relaţii din -otenţialul
de variante şi le corelează ntr1un model analitic coerent1
T.3.T. >odele structurale semiotice
*e la "harles Sanders Peirce, 0ondatorul semioticii, moderne, ncoace, au 0ost
ntre-rinse di0erite ncercări de a structura semnul. >ani0estările concrete ale acestor ncer1
cări snt modele ale semnului, care au 0orme di0erite, n 0uncţie de 0elul n care au 0ost
selectate şi coordonate relaţiile semiotice. &vanta:ul acestor niodele tre+uie văzut n 0a-tul că
totalitatea as-ectelor semiotice este su+ordonată unor 0uncţii centrale. &-licarea lor la semnul
lingvistic text/ nu numai că ne a:ută să vedem că acesta se schim+ă n 0uncţie de -ers-ectiva
semiotică aleasă, că este deci o mărime relaţională, ci ne conduce şi la concluzia că ntregul
o+iectiv text/, +a mai mult, 0enomenul textualitate/ devine sesiza+il a+ia din -ers-ectiva
generală a unui model structural semiotic. &desea, aceste două as-ecte au 0ost luate -rea
 -uţin n considerare de de0iniţiile existente -entru text şi literatură, ele 0iind tatonări
 

unilaterale ca la orice nce-ut. &+ia modelele structurale ne o0eră garanţia că vom -utea
cu-rinde domeniul de studiu text/ n toată ntinderea lui.
"a -unct de -ornire semiotic alegem modelele lui Carl ;Ohler şi "harles R. >orris,
m+ogăţind -e cel din urmă cu -uncte de vedere m-rumutate de la Neorg Claus. n conti1
nuare, vom discuta relevanţa lor -entru o ştiinţă a textului.
T.3.T.3. >odelul de organon al lui Carl ;Ohler 234<D9b
n Teorie asura li*bii (rachtheorie, 34<D,9, -sihologul ;Ohler tratează lim+a ca -e
un instrument (organon) care serveşte comunicării ntre -ersoane asu-ra lucrurilor. El
ex-licitează acest caracter instrumental al semnului lingvistic -rintr1o triadă de 0uncţii ale
acestuia, -e care le denumeşte ex-resie (y*to*), a-el (ignal)t  re-rezen1

V;IE"$(# *E S$(*I( $E'$/6DJ

tare (y*bol). "ele trei as-ecte semiotice snt -rezentate sistematic ntr1o diagramă
lineară, o0erindu1ni1se şi următoarea ex-licaţie 2345JT9

emită
"ercul din mi:loc sim+olizează 0enomenul acustic concret. $rei momente varia+ile ale
sale i con0eră n trei moduri di0erite caracterul de semn. #aturile triunghiului desenat aici
sim+olizează aceste trei momente. ntr1un 0el, triunghiul cu-rinde mai -uţin dect cercul
2-rinci-iul relevanţei a+stractive9 . Pe de altă -arte, el de-ăşeşte limitele acestuia -entru a
sugera că 0a-tul senzorial cunoaşte ntotdeauna o com-letare a-erce-tivă. Nru-urile de linii
sim+olizează 0uncţiile semantice ale semnului lingvistic 2com-lex9. Semnul lingvistic este
sim+ol datorită corelării lui cu o+iecte şi situaţii, sim-tom 2ex-resie, indiciu9 datorită
de-endenţei sale de emiţător, a cărui trăire intimă o ex-rimă, şi semnal datorită a-elului său
adresat auditoriului, a cărui atitudine exterioară sau interioară o diri:ează ca nişte semne de
circulaţie.
&vem, 1aşadar, de a 0ace cu un model relaţional 2!ela1tionsmodell/9, care redă tri-la
0uncţie a lim+ii. Semnul lingvistic re-rezentat -rin -rodusul medial al sunetului/

1 D56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

2das mediale ProduBt des #autes/9 2res-ectiv al semnului scris9 nu rămne, -rin
urmare, identic cu sine, ci se modi0ică du-ă as-ectul ales al relevanţei a+stractive/. S nu este
deci o idee structurală n sensul de langue, ci există numai n 0orma unor re-rezentări
 -er0ormative Sr , ST, S<. &ici S: Z semn al ex-resiei, 2sim-tom9, S:. Z semn al a-elului
2semnal9, S< Z semn al re-rezentării 2sim+ol9.
>odelul de organon ai lui ;Ohler, -e care13 regăsim, dealt0el şi n triada lui ;runo
Snell 234JT9 0ormală din 0uncţiile lim+ii@ im-resionare, ex-resie, re-rezentare 2RirBungs1,
 

&usdrucBs1, *arstellungs0unBtion/9, -rezintă im-ortanţă -entru orice semiotică a textului,

deoarece de-ăşeşte, -rin nţelegerea 0uncţională a semnului, orice ex-licaţie unilaterală a
textului. Prin urmare, textul există ca ex-resie, a-el şi re-rezentare, n 0uncţie de -ers-ectiva
aleasă ca dominantă cea a emiţătorului, cea a rece-torului sau cea a o+iectelor şi situaţiilor.
*acă -rivim na-oi la noţiunile de literatură -rezentate n ca-itolul I, atunci a-ar evidente
nişte -aralele  mimesis Z re-rezentare, ex-resivitate Z ex-resie, rece-ţie Z a-el. Elocvent
este 0a-tul că li-seşte o -aralelă la nţelegerea retorică a literaturii. &cest 0a-t nu ne sur-rinde,
căci modelul lui ;Ohler schiţat aici renunţă la as-ectul semiotic al com+inării semnelor. V
structurare imanentă semnului, aşa cum este cea im-licată de noţiunea retorică des-re
literatură -ostulată de noi, nu a-are n gn1direa instrumentală a organonului. &cest mod de a
 -rivi lucrurile nu reuşeşte deci să sistematizeze totalitatea noţiunilor tradiţionale de literatură.
&ceeaşi constatare este vala+ilă n mod analog şi -entru totalitatea -osi+ilităţilor textuale.
T.3.T.T. >odelele lui "h.R. >orris 234<9 si N. Claus 234549.
n  7oundations of the Theory of igns 234<9, >orris nu analizează n -rimul rnd
ceea ce -oate 0i considerat semn, ci -rocesul n care ceva 0uncţionează ca semn, şi anume
semioza 2Serniose/9. Su+ acest as-ect, el este com-ara+il cu ;Ohler. *ar ceea ce13
deose+eşte de acesta snt dimensiu1

V;IE"$(# *E S$(*I( $E'$/6D7

nile n care descom-une semioza. El o descom-une n trei elemente 
 ! sintactica 2SLntaBtiB/9 care analizează relaţiile ntre semn şi semn =
 ?  se*antica 2SemantiB/9 care analizează relaţiile ntre semne şi o+iectele n legătură
cu care snt a-lica+ile=
 ?  ig*atica 2PragmatiB/9 care analizează relaţiile ntre semne şi inter-reţii lor. 
Semanticii i se -oate su+suma 0uncţia de re-rezentare a lui ;Ohler, 0ar -ragmaticii
0uncţiile de ex-resie şi a-el. &-are, a -lus 0aţă de modelul de organon, relaţia structurală
imanentă semnului, care aici -oartă numele de sintactică/. "a şi ;Ohl er, >orris atrage
atenţia asu-ra 0a-tului că cele trei dimensiuni o+servate aici snt doar as-ecte ale unui -roces
unitar. Prin urmare, un semn nu -oate 0i de0init numai de sintactică, sau numai de semantică
sau -ragmatică 2347T T59.
"um se -rezintă această reţea de relaţii, a0lăm de la >orris n alt loc 2347T4D9,
con0orm schiţei alăturate

SE>&$I"& P!&N>&$I"&

D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 

Su-ortul material al semnului nde-lineşte n semioză rolul de intermediar, inter-retul

 -e cel al emiţătorului, res-ectiv al rece-torului= inter-retarea este sesizarea mediată, a unui
lucru, sesizare uşurată de -urtătorul de semn. Nreutăţi a-ar n de0inirea noţiunilor desemnat
2*esignat/9 şi denotat 2*enotat/9 care se a0lă am+ele n domeniul, semantic. >orris
notează n legătură cu acestea *aca lucrul la \are ne re0erim există ca lucru la care ne
re0erim, atunci o+iectul re0erinţei este un \denotatK/ 2347TTT9 W &ici este vor+a de domeniul
o+iectelor şi situaţiilor/ din modelul lui ;Ohler. u se -une n discuţie dacă denotatele snt
o+iecte -erce-ti+ile sau doar unităţi culturale/ 2Bulturelle Einheiten/, Eco 347T7D9. Fa-t
este că nu orice -urtător de semn 2de exem-lu, lim+a9 ne trimite la un o+iect real existent,
nsă cu toate acestea vrea să s-ună ceva/.. "ele ast0el s-use/ 2cunoscute su+ denumirea de
conţinut al semnului/, sens/, noţiune/ etc9 snt numite de >orris desemnat/ 2*esignat/9,
şi se nţelege -rin ele categoria de o+iecte la care este a-lica+il semnul/ 2>orris. 347TTT9.
Fiecare semn are, aşadar, un desemnat, dar nu şi nea-ărat un denotat. Fa-tul că >orris
localizează cele două noţiuni n domeniul semantic, se ex-lică -rin -oziţia lui +ehavioristă
2c0. >orris 34D59.
V altă -oziţie ocu-ă aici semioticianul din !.*.N., Neorg= Claus 234549. >odelul său
 -ăstrează, n esenţă, sintactica, şi -ragmatica lui >orris, dar, :usti0icnd -rin teoria materia1
listă a cunoaşterii, introduce -entru desemnat şi denotat două relaţii semiotice se-arate
 ?  se*antica 2SemantiB/9, care analizează sensul semnului 2acesta şi are locul
existenţial n conştiinţa care nmagazinează imaginea lucrurilor, stărilor şi acţiunilor9, şi
 ?  sig*alica 2SigmatiB/9, care analizează 0uncţia de1desemnare a semnului 2se
desemnează6denumesc o+iecte,, stări, acţiuni ale realităţii o+iective9.
&st0el, Claus creează o -aradigmă din -atru elemente,.
 care m-arte domeniul semiotic att su+ as-ectul o+iectiv
2sintactică, sigmatică9 ct şi su+ as-ect mental 2semantica şi
n -arte, -ragmatica9, n tim- ce la >orris li-seşte se-ararea
lor strictă.
t 

V;IE"$(# *E S$(*I( $E'$/6D4

T.T. PE!SPE"$IE &#E (EI SE>IV)E #I$E!&!E ŞI $E'$(&#E.1V
SIVPS
Ideile -rezentate aici nu snt deloc li-site de im-ortanţă, -entru literatură/ şi text/.
 e amintim că noţiunea retorică de literatură/ nu1şi găsea cores-ondent categorial n
modelul lui ;iihler. l găsim doar n dimensiunea sintactică la >orris6Claus. Pe de altă -arte,
la aceşti semioticieni ex-resia şi a-elul nu snt -rezentate se-arat, ci tre+uiesc su+sumate
dimensiunii -ragmatice de aici, noţiunea ex-resivă şi rece-tivă de literatură snt de natură
 -ragmatică. Şi n cele din urmă, nţelegerea mimetică a literaturii cores-unde dimensiunii
semantice la >orris, mai exact, variantei date acesteia de Claus. "ăci mimesis1ul are, n
acce-ţiunea, tradiţiei critice, un desemnat, dar nu şi un denotat = el nu are un re0erent n lumea
o+iectivă. #egăturile -rezentate aici -ermit următoarea schematizare 
 oţiunea ;Ohle >orri Claus
de literatură r  s
ex-resivă ex-re  -rag  -ragm
rece-tivă sie matică atică
mimetică a-el sema sigmat
re-rezntică ică
entare sintactică seman
tică
 

retorică 1 sintact
ică
!eţinem ca rezultat următoarele >odelele semiotice ale autorilor -rezentaţi 0ac
 -osi+ilă, cu toate deose+irile de amănunt, o dimensionare relativ unitară a o+iectivului li1
teratură/. Sta+ilirea dimensiunii literare nu nseamnă nsă sta+ilirea literarităţii, aceasta din
urmă re-rezentnd o anumită calitate 2estetică9 a textelor. &şa că, n s-atele 0enomenului text
literar/, tre+uie să căutăm ceea ce este comun tuturor textelor textualitatea. &+ia du-ă ce am
sta+ilit ce nseamnă textualitate -utem 0ace -asul următor să descriem calitatea a ceea ce este
literatură. &legem, n acest

J86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

sco-, datorită 0ungi+ilităţii sale, modelul lui >orris şi vor+im, de acum nainte, des-re
sintactica, semantica şi -ragmatica textului. Pe +aza acestei tri-le dimensionări, rezultă logic
trei de0iniţii ale textului. "u alte cuvinte o+iectul de studiu text/ este determinat de
 -ers-ectiva din care este -rivit. *in această constatare rezultă -ro+lema 0ormei -e care tre1
 +uie să o ado-te o ştiinţă a textului care 1să ţină cont de acest 0a-t.
<. TEXTUALITATEA ŞI ŞTIINŢA TEXTULUI
"a semn lingvistic,. textul există -e trei -lanuri de re0erinţă relaţiile semn1semn,
semn1inter-ret, semn1o+iect. &ceste -lanuri snt singurele -osi+ile, ast0el că o semioză
com-letă a textului este re-rezentată de sintactica textului 2$ sin ? $extsLntaBtiB/9, -ragmatica
textului $ -rag ? $ext-ragmatiB/9 şi de semantica textului 2$ sem ? $extsemantiB/9. Fiecare
din aceste dimensiuni semiotice constituie6dezvăluie un alt o+iect de studiu text/  $ Uin  l
 -rezintă ca o+iect 0ormal1structural, $ -rag ca o+iect comunicativ, iar $ sem ca o+iect -urtător de
sens. *re-t consecinţă, nici $ Sin, nici $ -rag, nici $sem nu cu-rind toate as-ectele tex1tualităţii,
adică toate caracteristicile -osi+ile de constituire a textului. Fiecare din aceste dimensionări
ale textului ex-li1citează numai un as-ect, e dre-t relevant, al acestuia. In acelaşi tim-, o
izolare totală a uneia din dimensiunile textului se dovedeşte im-osi+ilă. V sintactică izolată
renunţă la realitatea semnului şi la cel ce13 utilizează şi, deci, la semni0icaţia comunicativă a
textului. V -ragmatică izolată negli:ează com+inarea elementelor textuale şi conţinutul lor 
denotativ. Iar unei semantici izolate i li-seşte relaţia structurală a semnului.1şi includerea lui
comunicativă n situaţii concrete de transmitere a textului. *e aceea, ntr1o analiză de text,
dimensiunea semiotică aleasă tre+uie -rivită doar ca 0actor de relevanţă dominant. "elelalte
dimensiuni snt mereu -rezente ca su+dominante mai mult sau mai -uţin restrnse, 0ără a
 -utea 0i excluse total...G..#. CinneavL 23473<33?<3T9
&

'E'$(&($&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#l6J3

 -ro-une, n acest sco-, o ierarhizare du-ă im-ortanţă (hierarchy of i*ortance ), -e
care o ex-licitează ast0el 
/I0 one1uses e 0or encoder, s 0or signal, r 0or realitL, and d 0or decoder, in anL given
sLstem one o0 the com-onents is ca-italized and the other are distinctlL loAer case, and in an
order Ahich maL varL era, edr, &rds, 8csr, 9eds etc./133
&ceastă o+servaţie im-ortanta nu schim+ă nsă nimic din 0ondul -ro+lemei că cele
trei ramuri ale disci-linei re-rezintă -ers-ective nereducti+ile şi echivalente, care cores-und
celor trei dimensiuni o+iective ale -rocesului semnalizării/ 2>orris 347T39.
Sintactica, -ragmatica şi semantica textului snt dimensiuni ale unei semiotici a
textului sau, cum se mai -oate s-une, ale unei ştiinţe a textului integratoare/ 2integrative
$extAissensha0t/9. &ceastă ştiinţă a textului -oartă atri+utul de integratoare/ -entru că
valori0ică toate -osi+ilităţile dimensionării textului. V+iectul ei -rimordial este textualitatea,
adică condiţiile constituirii textului. &+ia n al doilea rnd, ea se ocu-ă cu texte izolate şi cu
 

a-artenenţa lor la di0erite gru-ări de text 2$extBlassen/9, deoarece aceste 0orme de

mani0estare snt deducti+ile din 0a-tul de a avea textualitate. &ceastă ştiinţă a textului este, n
acelaşi tim-, atotcu-rinzătoare şi generală ea nu admite altă ştiinţă a textului dect -e sine, ea
este a+solută. *in acest motiv, este incorect să 0ormăm -luralul ştiinţe ale textului/, căci
atunci ne gndim, de exem-lu, la ştiinţe orientate s-re text ca teologia sau :uris-rudenţa. Se
 -oate dovedi nsă că, n aceste cazuri, se -ractică doar o -ragmatică sau semantică 2eventual
şi o sintactică9 variată, care a dus a-oi la 0ondarea de disci-line di0erite. n mod asemănător se
 -une şi -ro+lema altor ramuri ale ştiinţei, n măsura n care acestea dedică o -arte a activităţii
de cercetare inter-retării 1de texte. E vor+a de sociologie, -sihologie, teoria artei etc. "a o
0ormă distinctă a ştiinţei textului, urmează a 0i considerată şi lingvistica 2Z lingvistica
textului9.

<T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

*acă generalizăm aceste a0irmaţii, rezultă următoarea schemă -entru arhitectura unei
ştiinţe a textului 
Ştiinţa tex0ului
Sintactica textului Pragmatica textului Semantica textului
& & % A& ( \y/ i \\
teol. sociol. :uris, lingv. . teol. sociol. :uris, lingv
&&IA%
teol. sociol. :uris, lingv. ...
Schema mai necesită unele ex-licaţii. Ea conţine, -e de o -arte, dimensiunile
semiotice de:a cunoscute, -e de alta şi su+clasi0icarea metodică a acestora 2metoda
teologică ...9. Fiecare metodă este marcată de un cor-us de reguli -ro-rii, n 0uncţie de criterii
de relevanţă s-eci0ice. &ceste relevante alese s-eci0ic se -ot re-eta n 0iecare dimensiune
textuală n -arte, ast0el că ele a-ar tri-lu dimensionate. Ex-licăm acest as-ect -e +aza alegerii
de relevante sociologice Se analizează -rin *etoda sintacticii textului structurile sociale
interne ale textului, -rin *etoda rag*aticii textului condiţiile sociale ale -roducerii şi
rece-tării textului şi -rin *etoda se*anticii textului relaţia dintre text şi un model sociologic
al realităţii. Sociologia sintactico1textuală este numită de #ei+0ried 2347837T şi urm.9 şi
sociologia textuală/ @$extsoziologie/9, cea -ragmatic1textuală şi semantico1textuală nsă
sociologie a textului/ 2Soziologie des $extes/9.
n s-atele unor ast0el de denumiri se ascunde cunoscuta dihotomie intrinsicextrinsic
aroach 2RelleB6Rarren 34J59 care -oate 0i tradusă şi cu termenii de *etode interne i
externe textului. Fără ndoială, sntem acum tentaţi de a localiza 1metodele interne textului n
sintactica lui, iar -e cele externe textului n -ragmatica şi semantica textului. &tunci, aşa1
numita inter-retare imanentă o-erei şi oua "ritică (@ew =riticis*) ar tre+ui categorisite, n
 -rimul rnd, ca sintactico1textuale, -sihologia cititorului ca -ragmatic1textuală, iar 

$E'$(&#I$&%E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(l6J<

sociologia re0lectării realităţii n romanul istoric ca semantico1textuală. $re+uie nsă
să ne amintim că, ntr1o semioză a textului, nu -ot 0i eliminate -ur şi sim-lu două dimensiuni
n 0avoarea uneia singure, ci că ele snt su+ordonate, n sensul ierarhi/+rii du+ i*ortan3+M 
a lui CinneavL, -rimatului unei dimensiuni cu regim -re0erenţial. Pornind de la această
 -remisă, schema -rezentată mai sus este o a+stractizare,, care tre+uie extinsă -rintr1o nouă
relaţie de dominare. Presu-unnd că > 3 este o metodă, de exem-lu, cea sociologică, atunci
ne -utem imagina următoarele relaţii de de-endenţă
a9 >lsin +9 >lsin  c9 >l -reg  d9 >l -rag  e9 >lsem  09 >lsem  g9 >l -rag  h9 33333331>l-rag
>lsem >lsill >lsera >lsin >l -rag >lsem .
333333 >lsem >l-rag >lsem >lsin >l -rag >lsin 8
 

&ceasta nseamnă, dacă luăm, de exem-lu, varianta d9 că semioza textului -orneşte
de la condiţiile -roducerii şi rece-tării textelor 2>l -rag9, de unde şi trage concluziile asu-ra
modelului social al realităţii -us la +aza textului 2>lsem9 şi că -e această +ază 0ace mai
de-arte deducţii asu-ra structurii semiotice deose+ite a textului. &şa cum sugerează varianta
g9, ultimul -as -oate rămne ne0ăcut. n 0elul acesta, a-ar semioze de text reduse, alături de
acelea care tind s-re o com-lexitate mai mare. V semioză ct mai cu-rinzătoare este, de
exem-lu, cea marxistă, care desco-eră relaţiile ntre structura şi comunicarea textuală -e +aza
unui model +ine@ 0ixat al realităţii vezi variantele e9 şi 09Q. Pe de altă -arte, există şi o
conce-ţie lingvistică, care -riveşte 0enomenul text a-roa-e exclusiv din -ers-ectiva sintacticii
semnului.
$uturor acestor metode amintite aici 2şi altora9 le revine sarcina de a a0la, n cadrul
unei ştiinţe a textului, ce 0ac ca textul să 0ie text, adică să desco-ere textualitatea textelor. *ar,
n acelaşi tim-, -entru a da relaţii n această -ro+lemă, n momentul de 0aţă, nu este nici o
ştiinţă mai -otrivită dect lingvistica, n 0orma ei s-eci0ică de lingvistică a textului

JD6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

$extlinguistiB/9. &ceastă ramură a lingvisticii 2linguistische $eildiszi-lin/ ? 
Hartmann 3459 urmăreşte, n -rimul rnd, să1şi legitimeze o+iectul de studiu -e +aza
modului său deose+it de a se constitui 0a-t ce are două :usti0icări. Primul motiv se re0eră la
delimitarea lingvisticii textului 0aţă de acele secţiuni lingvistice care nu ţin cont de sistema1
tica unităţii lingvistice text/ 2de exem-lu, sintaxa9. &l doilea motiv se re0eră la distanţarea
0aţă de un anume 0el de a -rivi textul6 care -orneşte de la -remisa că o+iectul studiului este un
0enomen individual şi unic. Pe de o -arte, lingvistica se extinde şi devine o lingvistică ce
de-ăşeşte limitele -ro-oziţiei 2c0. HendricBs 34579= aceasta -resu-une un domeniu de
argumentare care de-ăşeşte -e cel al -rocedurilor lingvistice o+işnuite. Pe de altă -arte,
lingvistica textului -rocedează du-ă etaloaneie oricărei gndiri lingvistice moderne, n măsura
n care ea se interesează de as-ecte generale ale textelor, de legităţi generale n com+inarea
 -ro-oziţiilor n text/ 2Fries 3473TT89. #ocul n care ast0el de concluzii -ot 0i sistematizate
snt gramaticile textului. Sarcina acestora este 0ormulată, -rintre alţii, de van *i:B ast0el ... a
$1g0am1mar 0ormallL enumerates all and onlL grammatical texts o0 language/ 3T 2347T379.
Prin urmare, de0inirea lingvistică a textualităţii este identică eu analiza gramaticalităţii tex1
tului, n momentul de 0aţă, o ast0el de analiză nu -oate 0i ,dată nici măcar n linii mari.
>otivul -oate 0i găsit att n 0a-tul că nu există ncă, -entru nici o lim+ă, o gramatică a
textului com-letă, ct şi n 0a-tul că inventarul categorial al teoriei gramaticii textului este
ncă insu0icient -entru descrierea tuturor 0enomenelor @imagina+ile -entru text. *e aceea,
dacă n cele ce urmează vom ncerca o analiză a constituirii lingvistice a textului, rezultatele
 -e care le vom -rezenta nu vor -utea 0i dect s-oradice şi -rovizorii. >ai im-ortant dect
rezultatul este nsă -rocedeul 0olosit, el urmărind o linie directoare semiotică. R. *ressler 
2347T9 a recunoscut această -osi+ilitate, 0ăcnd distincţie ntre sintaxa, semantica şi
 -ragmatica textului 2$extsLntax/, $extsemantiB/, $ext-ragmatiB/ ? c0. WWCallmeLer et al.
347T I 38T şi urm., 347D I 5D şi urm.9 n cele ce urmează vom ncerca sa izolăm cele trei
dimensiuni ct mai mult


$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(l6JJ
una de alta, -entru a demonstra -e această cale a+stractivă, , că 0iecare din ele -ro-agă
o altă noţiune de text. *re-t criterii euristice ale di0eritelor actualizări textuale vom 0olosi
ntinderea 2extensiunea ? Extension/9, limitele 2delimitarea ? *elimitation/9 şi coerenţa
2CohUrenz/9 textelor. *eşi ele :oacă un rol nsemnat n discutarea lingvisticii textului, ele au
0ost ignorate sistematic n discuţia legată de dimensiunile semiotice, de unde se şi ex-lică, n
 

 -arte, şi tratarea lor nere0lectat unilaterală. Exem-le ilustrative -e text vor veni să com-leteze
 -ro+lemele ex-use.
<.3. *I>ESI(E& SI$&"$I"Y & $E'$(#(I
n sens semiotic, sintactic/ nseamnă conexiunea semnelor cu alte semne. &ceastă
legătură nu se 0ace la ntm-lare, ci res-ectă anumite reguli. *in -unct de vedere sintactic, un
text este 0ormat dintr18 nşiruire ordonată de semne lingvistice. &ceastă a0irmaţie legată de
regularităţi com+inatorice este con0ormă cu o gramatică a textului şi -oate 0i 0ăcută cu sni
0ără includerea dimensiunii -ragmatice sau semantice. . *acă, de exem-lu, luăm n
considerare şi dimensiunea -ragmatică, textul va a-ărea ca un o+iect comunicativ su-us
schim+ărilor s-aţio1tem-orale determinate de -roducerea= şi rece-tarea lui. V ştiinţă care ar 
ţine cont de acest 0a-t ar -rezenta rezultate su+iective, varia+ile şi cu o valoare de generalitate
redusă. *ar lingvistica modernă doreşte tocmai contrariul. *e la Ferdinand de Saussure
ncoace, ea tinde să1şi e0ectueze cercetările inde-endent de variantele actului comunicativ
@2vor+itor, rece-tor, s-aţiu, tim- ...9. &ceasta im-lică, -e de o -arte, o reducţie -ragmatică a
semnului lingvistic vor+itorul.şi auditorul snt eliminaţi din o+iectul analizei ştiinţi0ice ca
0actori su+iectivi. n locul lor a-are ? ca n cazul gramaticii trans0ormaţionale a lui "homsBL
23454 345JQ 3J9 ? un vor+itor6auditor ideal (ideal seaker[ hearer), deci o construcţie
a+stractă, sau ? ca n structuralismul american ? un legiuitor anonim, care im-uneb condiţiile
analizei, dar care, la rndul său nu este luat n considerare de această analiză. Pe de altă -arte,
este redusă.

J56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

şi latura semantică a semnului lingvistic  conţinutul său de real şi veridic este
negli:at. "ea care domină este semantica intrastructurală = -entru o semantică re0erenţială
există doar vagi nce-uturi.
*in cele ex-use aici, reiese că avem de1a 0ace cu o lingvistică care consideră lim+a ca
 -e un sistem relaţional imanent/ bimmanentes !elationssLstem/ ? Hei+ig 34733D9= n ter1
minologia lui de Saussure, langue, n cea a lui "homsBL co*eten3+. &ceastă lingvistică
nlocuieşte -ers-ectiva diacronică 2istorică9 cu cea sincronică. Ea este, -e ct -osi+il,
inde-endentă de su+iect şi re0erinţă. Şi, n cele din urmă, ea tinde s-re rezultate care
cores-und -ostulatelor de invariantă, generalitate şi -redicti+ilitate maximă. *acă se a-lică
această conce-ţie lingvistică la 0enomenul text/, rezultă aceleaşi -ro+leme ca cele -e care le1
a -us n evidenţă o critică de orientare -ragmatică a-licată la cercetările structurale sau
generativ 1 trans0ormaţionale. !e-roşurile se re0eră, -rintre altele, la statica noţiunii de text, la
eliminarea su+iectului analizat, la li-sa dimensiunii istorice, la renunţarea la inter1
textualitate/ şi la -retenţia de generalitate a verdictelor legate de text 2c0., de exem-lu,
Cristeva 3473= #achmann 347<9. "u toate acestea, -nă acum, ma:oritatea tentativelor 
lingvisticii textului au -ornit de la o sintactică a+stractivistă. om 0olosi exem-lul acestor 
ncercări nu 0ără a avea unele reţineri, dar acce-tăm, deocamdată, această +ază de -ornire,
 -entru a -rezenta ct mai ex-licit caracteristicile acestei norme semiotice a textualităţii. #a
rezolvarea -ro+lemei constituirii sintactice a textelor contri+uie su+stanţial de0inirea
extensiunii, a delimitării şi a coerenţei.
<.3.3. Extensiunea sintactică a textului
Pro+lema extensiunii -oate 0i 0ormulată ast0el "um se com-ortă semnul lingvistic
text/ 0aţă de alte semne lingvistice *u-ă cum se ştie, semnele lingvistice snt sistematizate
ca 0oneme 2semnul sunet9, mor0eme 2semnul cuvnt9 şi sintagme 2semnul -ro-oziţie9. "u
exce-ţia 0onemului, ele re-rezintă unităţi structurale, care rezultă din com+inarea unor 

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I6J7

unităţi mai mici mor0emul din com+inaţii de 0oneme, sintagma din com+inaţii de
 

mor0eme. Fonemul, mor0emul şi sintagma -ot 0i deci localizate la nivele lingvistice di0erite,
care se clădesc unul -e celălalt. !elaţiile structurale -rezen1 . tUte se -ot exem-li0ica ast0el
a9 la ni0elul fonologie, de ex., n engleză 6t6, 6r6, 6g6,
 N. A)&;
 +9 la ni0elul *orfologic, de ex., n engleză trij Z
* +&&&!&&$&/; @c9 la ni0elul sintactic, de ex., n engleză $he tree is green/ Z daj
k tri j k izj k gri nj/ 3<
Fiecare nivel com+inatoriu conţine deci unităţi lingvistice de mărimi di0erite. "a
urmare, cea mai mică unitate lingvistică structurală este 0onemul, cea mai mare -ro-oziţia.
Sntem 0oarte a-roa-e de ideea că textul este o 0ormă deose+ită a com+inaţiilor ntre semne,
deasu-ra nivelului sintactic. "u o ast0el de -remisă, vom -resu-une
d9 ni0elul textologicC de exem-lu, -entru engleză, $he W tree is green. It Lields a lot
o0 0ruit./3D
Privită din -ers-ectiva sintacticii semiotice, condiţia I minimală -entru constituirea
unităţii lingvistice text/ este sim-la com+inare a două -ro-oziţii. Vrice unitate mai mică
dect att este un text incom-let res-ectiv o unitate lingvistică, ce -oate 0i considerată su+
as-ect sintactic, mor0ologic sau 0onologie. *e-ăşirea acestei norme este nsă -osi+ilă n mod
nelimitat.
 u este li-sită de im-ortanţă -entru -rocedura analitică a sintacticii ..K textului nici
ntre+area, n ce relaţie stă semnul lingvistic text/ cu celelalte semne lingvistice. *ecisiv
 -entru structurarea acestei relaţii este .semnul lingvistic ales ca normă lingvistică de +ază.
Snt -osi+ile două căi. se consideră dre-t mărime de re0erinţă 0ie cel mai mic semn, 0onemul,
0ie \el mai mare, textul. *acă 0onemul este semnul lingvistic originar/, atunci se a:unge la
text -rin com+inarea de unităţi tot mai mari din 0onemele com+inate rezultă mor0eme, din
mor0eme -ro-oziţii, din -ro-oziţii texte. V-eraţionalizarea noţiunii de text se 0ace -e calea
sintetizării. *acă nsă textul este semnul originar/, atunci toate celelalte semne lingvistice se
0! de0ini -rin ra-ortare la el. Ele snt considerate -ărţi ale macrosemnului
I
.

J6Ş$3I%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

text/. Iar aceste -ărţi de semn snt, la rndul lor, strati0icate di0erit. *acă. -ro-oziţia
 8er Bau* ist grEn% 1% este -arte de semn de gradul nti, atun"C mor0emul  Bau* este de
gradul doi, iar 0onemul 6+6 unul de gradul trei. V-eraţionalizarea noţiunii de text are loc -e
cale analitică. &m+ele orientări metodice se -ot schematiza ast0el
39 se*nul @ N0 istic originarC  on e*ul 
3
 4 O 
O*  /f 
 -ro-czl@
ie M &k a
oaor0m
>oOy; 
0onem
P% 
demers sintetic
T9 se*nul ling0istic originarC textul 
text
 -ro-oziţie mor0em 0onem
 

demers analitic
Fiecare din aceste -osi+ilităţi a găsi t ecou n lingvistica textului. >i mult a 0ost
a-licată cea de a doua, caracterizată -e scurt ca decurgndW de la -ro-oziţie la text/ 2#ang
347< T39 sau ca trans0rastică/. Prima, nsă are o mai -uternică 0undamentare teoretică 2c0.
Hartmann 345 a9. *acă, n cele ce urmează, vom 0ace uz mai mult de varianta a doua,
aceasta, se va ntm-la, n -rinci-al, din motive -ractice.
 8efini3ieC Fiecare text conţine ca +ază de constituire1sintactică o extensiune minimală
de două -ro-oziţii corelate ntre ele = o extensie maximală nu este im-usă. $extul esterai
macrosemn, la care se ra-ortează toate celelalte semne lingvistice ca -ărţi de semn 2de gradul
unu, doi sau trei9. Pers-ectiva o -utem alege de la semnul lingvistic cel mai= mic s-re text sau
invers.
<.3.T. *elimitarea sintactică a textului
Pro+lema textologică a delimitării -oate 0i 0ormulată ast0el  există din -ers-ectiva
sintactică 2adică a com+inării, semnelor9 semnale care să marcheze nce-utul, res-ectiv
s0rşitul textului !ăs-unsul este nu. "ăci 0iecare text -oate, n -rinci-iu, să 0ie mărit la
in0init -rin adăugare, la nce-utul sau s0rşitul lui, a unui număr nelimitat de semne

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I6J4

 -arţiale 2de exem-lu, -ro-oziţii9. &st0el, următorul text ormat din două -ro-oziţii 239
 -oate 0i ex-andat lund 0orma. 2T9 
239 Cein >ensch ist un0ehl+ar. *eshal+ dar0 auch niemand einen .andern
ungerecht0ertigt tadeln.
2T9 >orallehren -0legen einen tie0eren Sinn zu ha+en. Geder Aei .z.;. um die
0olgende alte Reisheit Cein >ensch ist un0ehl+ar. *eshal+ dar0 auch niemand einen anderen
ungerecht0ertigt tadeln. Sonst 0Ullt eines $ages m`glicherAeise e+en dieser $adel au0 ihn
sel+st zurOcB. *ie Conse]uenz daraus ist die &u00orderung zur di00erenzierten #@rteils+ildung
O+er sich sel+st und O+er die anderen. 35
Schematic, acest -roces se -oate 0ormula asa $ a Z P < k P D Z $T Z l> Q $ " Q P< k PD k
Pş k P 5 2Z@@ se va citi se rescrie ca/9. ici un semnal din textul 239 nu arată că el tre+uie n
mod o+ligatoriu să ncea-ă cu  Jein şi să se termine cu tadeln. 1"u alte cuvinte, -rivit din
interiorul textului, nu există semnale -ozitive -entru nce-utul, res-ectiv s0rşitul lui.
"aracteristici delimitative tre+uiesc desco-erite, mai degra+ă, -rin negaţie, du-ă cum
reiese din următoarele exem-le
2<9 >orallchren -0legen einen tie0eren Sinn zu ha+en. Geder Aei .z.;. um die
0olgende alte #e+ensAeisheit
2D9 Sonst 0Ullt eines $ages m`glicherAeise e+en dieser $adel au0 ihn sel+st zurOcB.
*ie Conse]uenz daraus ist eine &u00orderung zur di00erenzierten $Grteils+ildung O+er sich
sel+st und O+er die andern. 37
*eşi 2<9 şi 2D9 nde-linesc condiţiile sintactico1textuale minimale, am+ele tre+uiesc
 -rivite ca texte de0ective 2eli-tice9. n 2<9 li-seşte urmarea textului cerută de semne antici-a1
toare, ca die folgende şi de cele două -uncte. Iar n 2D9 li-seşte -artea -remergătoare, asu-ra
căreia ne atenţionează semne ca adver+ul  sonst şi -ronumele dieser şi ihn. *e 0iecare dată se
naşte un gol semantico1sintactic 2eli-să9, care nu este um-lut de alte semne lingvistice sau
extralingvistice 2situative9. &st0el a-are o a+atere de la o regulă a gramaticii textului, deşi
sintaxa 0iecărei -ro-oziţii 2<9:şi r G0D911rrF@-Warte
 

586Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

este corectă. !egula ignorată aici se -oate 0ormula ast0el semne cu re0erinţă
anterioară sau -osterioară 2nach?6 rOcBverAeisende )eichen/9 tre+uiesc saturate/
contextual 2c0. icBel 345TT ? TJ9. *in cauza neres-ectării acestei reguli, 2<9 şi 2D9 nu snt
texte. *in contră, exem-lul 239. este text, dar alt0el dect exem-lul următor
  2J9 2Hans zeigt au0 ein ;ild der #ondoner ationalgalerie9 *ies ist Hol+eins
 +erOhmtes Portrait $he &m+assadors/ 2Pause9, 3
*u-ă HarAeg 2345 3JT şi urm. 345 a9, n exem-lul 239 avem de1a 0ace cu un text
emic/ 2emisch/9, n 2J9 cu unul etic/ 2etisch/9. Emic/ este un text care este determinat
intern -rin li-sa unor semne la nce-utul sau s0rşitul lui care să 0acă trimiteri la cele s-use
mai nainte sau mai a-oi. e a0lăm n 0aţa unui text etic/, cnd există caracteristici de
delimitare transcendente textului 2de exem-lu, la texte scrise, titluri sau semnale -ost-use,
cum ar 0i fRrit, la texte 0ormulate oral, -auze sau situaţii de vor+ire deictice9. (ltima
de0iniţie 0olosită la delimitarea textului şi -otrivită exem-lului 2J9, de-ăşeşte cadrul
dimensiunii sintactico1textuale. *omeniul ei -ro-riu1zis este -ragmatica. *iscutnd acea
dimensiune vom reveni cu amănunte şi asu-ra de0iniţiei date aici.
 8efini3ieC V delimitare a textului imanentă semnului mi -oate 0i 0ăcută dect ex
negati0o, deoarece orice text, n -rinci-iu, -oate 0i mărit la nes0rşit -rin adăugiri de semne.
 u se -oate vor+i de text, atunci cnd el -rezintă la nce-ut semne cu re0erinţă anterioară şi la
s0rşit din cele cu re0erinţă -osterioară. *acă li-sesc aceste semne, se vor+eşte de un text
emic/. *acă aceste semne snt saturate/ din text, atunci este vor+a ? din -ers-ectivă
 -ragmatică ? de un text etic/.
5.1.5. C!678 9$68:$: 8 3##$
"el de1al treilea -unct şi totodată cel decisiv -entru o de0iniţie sintactică a textualităţii
se re0eră la coerenţa elementelor textului, la ceea ce le ţine laolaltă. Fără această

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(l653

coerenţă nici un text nu este imagina+il, dar nici 1celelalte unităţi lingvistice
structurale, care rezultă din com+inaţia unor elemente structurale in0erioare mor0emul şi
 -ro-oziţia. "eea ce a 0ost recunoscut ncă demult n domeniul mor0emului şi al -ro-oziţiei, e
vala+il şi -entru text com+inarea de semne -arţiale, din care este constituit el, nu este su-usă
unui -rocedeu de nsumare ar+itrară, ci unor reguli com+inatorii -recise. n acest sens vom
com-ara următoarele două exem-le
259 Herrn >eLers Ragen +e0and sich seit langem in !e-aratur. *ieses CurssLstem
er0ordert, einen zentral ausgear+eiteten $ermin-lan 0Or Classenar+eiten. (nd Aomit gedenBst
du unseren etter zu unterhalten
279 SoBrates ist ein >ensch. &lle >enschen sind ster+lich. &lso ist .SoBrates
ster+lich.34
&tt 259 ct şi 279 constituie o nsumare de -ro-oziţii corecte din -unct de vedere
sintactic= de 0iecare dată, este vor+a de trei, ceea ce nseamnă că se res-ectă mărimea mini1
mală necesară constituirii unui text. n a0ară de aceasta, am+ele secvenţe de -ro-oziţii snt
emice n -rivinţa delimitării, adică le li-sesc semnele de re0erinţă anterioară de la nce-ut,
res-ectiv cele de re0erinţă -osterioară de la s0rşit. "u toate acestea, doar cea de a doua
gru-are de -ro-oziţii re-rezintă un text. Prima secvenţă nu este -osi+ilă ca text. Se 0ormează
doar o sim-lă nşiruire de -ro-oziţii 0ără vreo legătură ntre ele. #egătura este asigurată n al
doilea exem-lu de  :enschen 2-ro-oziţia a T1a9,  sterblich, okrates, also 2-ro-oziţia a <1a9,
elemente care se re0eră 0iecare n -arte la elemente anterioare -e care le reiau. *acă
desemnăm elementele acestea cu ST, iar -e cele reluate cu SI, atunci analiza -entru 279 se
 -rezintă ast0el
279@ a9 SoBratesg: ist ein >ensch s9
 

 +9 &lle >enschengT , sind ster+lich SI

c9 &ISVC  ist SoBratesST , ster+lichgT ,
&lt0el s-us Elementele identice snt reluate din -ro-oziţia anterioară n -ro-oziţia
următoare. Poate interveni şi situaţia că sărim -este o -ro-oziţie, ca n exem-lul cu

5T6Ş$II1%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

ocrate 2Slc ? ST"@9. >ai a-oi, -rin con:uncţia C se 0ace re0erire direct la textul
anterior, care este 0ormat din doua -remise ale unui silogism care se ncheie cu o concluzie
2c9. *e aici rezultă că -ărţile secvenţei de -ro-oziţii snt legate -rin re-etiţii mor0o1s_mantice,
iar n +9 ? c9, n -lus, -rintr1o1conexiune con:uncţională. n exem-lul 259 nu găsim ceva
asemănător. E dre-t că şi acolo -ar să existe elemente conectoare, de exem-lu,
demonstrativul dieses 2-ro-oziţia a T1a9 şi -ronumele -ersonal du 2-ro-oziţia a <1a9, dar li-sa
congruenţei semantice ntre eventualele elemente de re0erinţă comună şi schim+area
nemotivată a tim-urilor 2-rima6a doua -ro-oziţie9 semnalează 0a-tul că acestei nşiruiri de
 -ro-oziţii i li-seşte statutul tcxtualităţii. &şadar, 279 este text, 259 nu. Exem-li0icările
anterioare, orict de elementare au 0ost ele, o recunoaştem, im-un o clasi0icare a tuturor 
elementelor care, de-ăşind limitele -ro-oziţiei, determină o coerenţă textuală. V ast0el de
clasi0icare este n mod o+ligatoriu incom-letă att tim- ct nu există o gramatică a textului din
 -ers-ectiva sintactico 1 semiotică. n anul 345, H. Isen+erg a ntocmit o listă -rovizorie 2care
astăzi se cere de:a com-letată9, din care -rezentăm aici cteva categorii de ast0el de elemente
ale coerenţei 
39 ana0orice
T9 selecţia articolului . .
<9 ordinea -ărţilor de -ro-oziţie 2-ermutaţii9
D9 -ronominalizare şi -ro1adver+iale
J9 -oziţia accentelor -rinci-ale n -ro-oziţie
59 intonaţia
79 em0ază şi contrast
9 relaţii cauzale ntre -ro-oziţii nşiruite 0ără con:uncţii
3T9 alternanţa tim-urilor ver+ale s.a. ,
(nele dintre aceste caracteristici constitutive textului urmează să le discutăm mai :os.
n -rezentarea lor a-are ca o di0icultate 0a-tul că lingviştii denumesc adesea di0erit lucruri
identice 2res-ectiv asemănătoare9. &st0el se su-ra-un, termeni ca  2nahoriku* res-ectiv
 2nahora 2HallidaL

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I65<

345D <8D = *ressler 347TT< şi urm,9  $ro7or* 2Steinitz 3459, ubstituais 2HarAeg
3459 şi The*a 2*anes 34789, ei desem1nnd acele semne n text care se re0eră la in0ormaţii
 -remergătoare n text. .Faţă de acestea, ex-resii ca ubsti.tuendu*, Jatahora şi  9he*a se
0olosesc n legătură cu semne @ lingvistice care se ra-ortează la textul -osterior 3er. ubs
tituendu* şi ubstituais, The*a şi 9he*a se condiţionează 1reci-roc. Fenomenele gramatico1
tex.tule desemnate de aceşti termeni şi de alţii asemănători asigură textualizarea -ro1
 -oziţiilor. "eea ce tre+uie să urmeze acum este o ex-licaţie di0erenţiată a nuanţelor 
terminologice.
V ana;or+ 2&na-hora/9 are 0uncţia de 1a relua ceva de:a ex-rimat anterior= -rivită
din -unct de vedere sintactico1. .semiotic, ea nu are autonomie textuală, ci de-inde de
elemente semiotice ale textului -recedent ei, elemente -e care le nlocuieşte. Printre
elementele textuale ana0orice se a0lă, =n general, -ronumele, de exem-lu, -ronumele
 -ersonal es n 
29 Hans liest ein ;uch. Es handelt von der $extlinguistiB. T8
 

sau -ronumele demonstrativ diese, n

249 )u Reihnachtern erhielt Edith als NeschenB eine !eise nach @$unis. *iese hatte sie
sich schon immer geAOnscht.T3 
&-are nsă şi situaţia, cnd un -ronume are o 0uncţie cataforic+ 2Bata-horische
FunBtion/9, adică se re0eră la elemente actualizate du-ă el, de exem-lu, -ronumele demons1
trativ diesC
2389  8ies hatte Herr >Oller schon immer geahnt@1 Sein &ngestellter vvar ein
verBanntes Nenie. TT
&ici cele două -uncte -reiau sarcina unui semn cata0oric su-limentar. n toate aceste
situaţii, -ronumele acţionează ca locţiitor/ 2Stellvertreter/ ? CallmeLer et al 347T33 D5 ş1i
urm.9.
!. Steinitz 2345, 34549 şi H. ater 23459 -rivesc -ronumele numai ca -e o categorie
ntre rofor*e. &st0el, ater deose+eşte Pro1N 2Z -ro1gru- nominal, -e scurt Pro1ume9,
Pro1&dver+e, Pro1N 2Z -ro1gru- ver+al, -e scurt Pro1er+e9, Pro1&d:ective şi nlocuitori
de -ro-oziţii 2Pro1

5D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

Satz/9. Printre -ro1nume, el enumera, de exem-lu, -ronumele -ersonal, demonstrativ,
relativ. "a -ro1adver+e, el -riveşte cuvinte ca aa 2modal9, aici şi acolo 2local9, atunci
2tem-oral9 de aceea 2cauzal9, ca -ro1ver+e a face, ca -ro1ad:ectiv aa şi Rn felul, ca
nlocuitori de -ro-oziţii aceasta, de aceea 2din această ultimă categorie 0ac -arte şi cuvintele
 sonst n TQ şi also n 7Q9 = un alt nume -entru aceste elemente este cel de conectori/
2ConneBtoren/, c0. *ressler 347T 54 şi urm.9. (n exem-lu de -ro1ver+, -entru engleză este
do, n 
2339 *o Lou liBe a television shoA ? es, I do. T<
(n exem-lu englezesc de -ro1adver+ este there n 
23T9 ;ill emigrated to &merica. $here he +ecame a rich man. TD
!. Steinitz 23459 mai remarcă n legătură cu -ronumele că, de regulă, ele au un
inventar de caracteristici semantice 0oarte redus, +a uneori ? din -ers-ectiva teoriei mulţimi1
lor ? re-rezintă mulţimea totală, cea mai generală a clasei nominale. &ceastă relaţie de
incluziune este vala+ilă, ntr1o 0ormă modi0icată, şi -entru alte -ro10orme. Ea se -oate
ex-lica, de exem-lu, -e +aza relaţiei ntre -ro1ver+ şi ver+ n cazul exem-lului 2339. &ici do
 -oartă caracteristicile (S0erb), (Sacti0), n tim- ce ver+ul like care l -recede, le -oartă
 -rintre altele şi -e acestea  (>0 erb), SSacti0), ( >e0aH luati0), (So/iti0), (Se*o3ional),
(Sataa*ent). &şadar, n 2339 do este mulţimea totală sintactico1semantică a lui like. n
legătură cu acest text minimal din două -ro-oziţii, mai tre+uie reţinut un 0a-t. "ea de a doua
 -ro-oziţie re-rezintă o reducţie a celei dinti nu numai că do  -reia 0uncţia de nlocuitor 
 -entru like, ci com-lementul direct a tele0isionshow este chiar omis. (n ast0el de 0enomen
este numit de !. Nunter 2345<9 a contextual ellisis, şi de &. . IsacenBo 2345J9 eli-să
condiţionată de context/. &ceasta vrea să nsemne că sarcina de a com-leta determinarea
insu0icientă a elementelor textuale ana0orice i revine contextului.
Şi articolul  -oate servi dre-t ana0oră, res-ectiv cata0oră. &cest lucru a 0ost arătat,
recent, mai ales de Reinrich 23454, 34739. El com-ară, n -rimul rnd, articolul hotărt cu cel

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(l65J

nehotărt n legătură cu -oziţia lor ntr1o gramatică a textului şi a:unge la concluzia că
cel dinti ne trimite la o in0ormaţie anterioară n text, cel din urmă la una -osterioară. Iată
dovada ntr1un exem-lu
23<9 or einigen $agen Aurde ein Flugzeug nach #i+Len ent0Ohrt. *ie >aschine
Aurde in $ri-olis zur #andung gezAungen.T8
 

&ici, articolul nehotărt ein introduce o in0ormaţie nouă = el este cata0oric, n sensul că
ne aşte-tăm ca toate re0eririle ulterioare să 0ie 0ăcute la  7lug/eug. "ontrar lui, articolul hotărt
die n cea de a doua -ro-oziţie este ana0oric, tri1miţnd la cele s-use anterior el -resu-une
cunoaşterea o+iectului desemnat de el din textul ce13 -recede. Pe scurt, se -oate atri+ui
articolului nehotărt caracteristica de (!a*intit anterior), celui hotărt cea de (Sa*intit 
anterior). Call1meLer 2347T9 a extins aceste o+servaţii ale lui Reinrich asu-ra clasei lărgite a
articolului 2articolul -osesiv, determinativ, interogativ şi -ersonal9. Pe de altă -arte,
ex-unerea, lui Reinrich nu a rămas necontrazisă 2c0. ;aumann, 3478, "hatman [ed]. 3473
T<D?TD89. V o+iecţie 0ormulată de el nsuşi o vom ilustra cu următorul text, nce-utul la
 $ortretul lui 8orian Dray de V. Rilde
23D9 $he studio Aas 0illed Aith the rich odour o0 roses, and Ahen the light summer 
Aind stirred amidst the trees o0 the garden, there came1through the o-en door the heavL scent
o0 the lilac or the more delicate -er0ume o0 the -inB10loAering thorn. T5
nce-utul textului nu conţine dect articole hotărte. *ar acestea nu snt toate relevante
 -entru gramatica textului, n ex-resii ca the rich odour of roses, the trees of the garden, the
hea0y scent of the lilac şi the *ore delicate erfu*e of the inkflowering thorn, articolul
hotărt are doar 0uncţie sintactică. *incolo de limitele -ro-oziţiei ne trimit nsă ex-resii ca
the studio, the light sli**er wind, the oen door. S-re deose+ire de exem-lul 23<9, aceste
cuvinte articulate nu reiau elemente de text anterioare= cititorul caută n van un text
 -recedent, care să1i dea o in0ormaţie des-re atelier\6 sau ua deschisă. "e altceva i rămne de
0ăcut dect să1şi concen1

556Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

treze atenţia asu-ra conţinutului a ceea ce urmează. Rein1rich ex-lică acest 0enomen,
 -e dre-t, ca a+atere de la .gramatica textului, care intră n domeniul unei stilistici a textului.
Funcţia lui -ragmatică este -roducerea de tensiune 2motiv -entru care vom ntlni acest
 -rocedeu deose+it de des n titluri de o-ere  8ie Fahl0erwandtschaften şi The 9ing and the
 Book). n cu totul altă situaţie se a0lă su+stantivele die Felt, die &rde, das 2ll "1 , care
desemnează o+iecte cu caracter de unicat şi care snt articulate cu articolul hotărt datorită
0a-tului că toată lumea le cunoaşte. ici aici rolul gramaticii textului nu -oate 0i trecut cu
vederea.
HarAeg, care aduce n discuţia lingvistică des-re text termenii ubstituendu* şi
ubstituens 2c0., de exem-lu, 345, 345a, 34739, ncearcă -rimul o clasi0icare mai largă a
coerenţei textului. "entrul acestei clasi0icări l constituie su+stituţia. Su+stituţia este, du-ă
HarAeg 2345T89, nlocuirea unei ex-resii lingvistice -rintr1o alta anume/. Ex-resia de
nlocuit el o numeşte Su+stituendum/, iar cea care o nlocuieşte Su+stituens/ T. *acă
su+stituendul şi su+stitutul stau unul -entru altul n unul şi acelaşi loc din text, atunci există o
relaţie -aradigmatică de su+stituţie= dacă se nlocuiesc n două locuri consecutive n text,
atunci relaţia de su+stituţie se numeşte sintagmatică. HarAeg distinge trei ti-uri de su+stituţie
sintagmatică
a9 substitu3ia sintag*atic+ unidi*ensional+
adică o su+stituţie, al cărei su+stitut nu -oate su+stitui sintagmatic alt su+stituend,
dect -e cel care l -recede n textul dat, deci nici un altul desemnnd altceva/ 2345 T59.
 &xe*leC Hans Hans= der >ensch der >ensch= alle Frauen alle Frauen T4 =
 +9 substitu3ia sintag*atic+ bidi*ensional+,
adică 0orma com+inată a su+stituţiei sintagmatice şi a celei -aradigmatice, mi:locite
de ea/ 2345 TJ9.  &xe*leC eine Frau sie= ein Cna+e er.<8
c9 substitu3ia sintag*atic+ de conta*inare,
adică o su+stituţie, n care un su+stitut sintagmatic unidimensional este nlocuit cu
unul -aradigmatic +idimensional 2345 T79. Exem-le Hans er= der >ensch 2n general9
 

er.<3

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I657

&ceste trei ti-uri de su+stituţie se constituie -rin trei categorii de ex-resii de
su+stituţie, şi anume su+stituenzi, su+stituţi şi su+stituenzi1su+stituţi (ubstituendaM, Su+s1
tituentia/, ubstituenda ? Su+stituentia/, c0. 3473 3TD? 
 ? 3T59. n a9 se mani0estă cele două -ărţi -rin su+stituenzi ? su+stituţi, n +9 -rima
 -arte se mani0estă -rintr1un su+s1, tituend, iar a doua -rintr1un su+stitut, n c9 -rima -arte
 -rintr1un su+stituend ? su+stitut şi a doua -rBitr1un su+stitut. Fiecărei ex-resii de su+stituţie i
se corelează următoarele 0enomene de lim+ă
 ?  substituen/ilor,  -rintre altele, ex-resii nedeterminate de ti-ul cine0a şi 0ormele,
iniţiale ale su+stantivelor comune 0olosite individual -recedate de un articol nehotărt,
numerale sau ex-resii ca unii, *ulte, cite0a, etc. 2de ex. un bGrbat, *ul3i oa*eni)-
 ?  substitu3ilor, -rintre altele, -ronumele 0olosite ana0oric (el, ea ) şi adver+ele (aici,
atunci ), con:uncţiile (de aceea, aadar ) şi 0ormele secvenţiale ale su+stantivelor comune
0olosite individual nsoţite de un articol hotărt sau ex-resii ca acestaacela 2de ex. b+rbatul,
acei trei coii) -
 ?  substituen/ilor ! substitu3i,  -rintre alte, nume -ro-rii (Doethe ),  -recum şi
su+stantive comune 0olosite n general sau cu valoare universala 2de ex. o*ul n generalQ,
nici o fe*eie).
Se -oate o+serva că multe din o+servaţiile noastre anterioare -ot 0i incluse n această
schemă.
>eritul -ro-riu1zis al lui HarAeg constă n 0a-tul că n lucrarea sa des-re -ronume a
ntre-rins tentativa unei 0enomenologii a su+stituţiei 234537 şi urm.9. n acest sco-, el
 -ro-une un sistem de criterii relevante -entru su+stituţie, care -oate 0i a-licat la oricare altă
 -arte de vor+ire. El 0ace distincţie ntre 2&9 concatenarea 2erBettung/9 -ronominală +inomă
cu ti-uri 2I9 lexicologice, 2II9 to-ologice, 2III9 numerologice şi 2I9 -seudoti-uri, şi 2;9 ti-uri
de concatenare -ronominală multi-lă. *ecisive -entru determinarea coerenţei textului snt,
aşadar, -uncte de vedere semantice, sintactice 2-oziţia9, de 0recvenţă şi de distri+uţie a
elementelor su+stituţiei. HarAeg su+divide ti-urile

56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

de mai sus n su+clase, de exem-lu, ti-ul lexicologie l m-arte n
39 ubstitu3ii de identit+3i textuale
a9 su+stituţii de identităţi sistematice (o fe*eieC fe*eia aceasta)-
 +9 su+stituţii de similarităţi sistematice
i+a9 sinonimie normală (un curier otalC otaul) ţ+9 sinonimie inter-retativă (un
a0ion- as+rea asta *ecanic+ i 3ea+n+ )-
 +c9 su+stituţie sistematică neutră (un b+iatC el)
") ubstitu3ii de seudoidentit+3i textuale (Dusta0 2 schenbach C b+iatul ).
<9 ubstitu3ii textuale de contiguitate (*oti0ateC )
a9 logic (infringereaC 0ictoria)
 +9 ontologic (fulgerul C tunetul )
c9 cultural (tra*0aiul C 0at*anul )
d9 situational (un b+iat cu +r lung C costu*ul de *arinar engle/esc ).
Enumerarea ti-urilor de su+stituţie lexicală se des0ăşoară de la l.a9 -nă la <.d9 du-ă
criteriul -redicti+ilităţii descresende. *acă -rocedura su+stituţiei semantice este n cazul l.a9
ncă o+ligatorie, atunci n <.d9 ea este su-usă, n 0oarte mare măsură, unei decizii su+iective.
(nde vom găsi cauza
Să luăm exem-lul su+stituţiei contigui motivate cultural 2<.c9 de ti-ul
 

2.3D9 Nestern Aar ich au0 einer 6och/eit. 8ie Braut trug einen Aeien Schleier.<T
In acest caz,  Braut nu este un su+stitut direct, adică identic sau asemănător cu
 6och/eit, ci este ceea ce am -utea numi un im-licat al acestui lexem. Procedeul lui HarAeg
ex-licitează această im-licaţie semantică -rin inter-olarea/ sau encataliza/
2Inter-oiation6EnBatalLse/ ? H:elmslev9 unei -ro-oziţii ca )ur Hochzeit geh`rte eine
;raut/. 8 ast0el de ex-licare/ a coerenţei -roduce următorul text
2>@9 Nestern Aar ich au0 einer 6och/eit. 2)ur der 6och/eit geh`rte eine Braut.) 8ie
 Braut trug einen Aeien Schleier.<<

$E'$(&#I&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I654

n acest -rocedeu, regăsim o -ro+lemă care nu e doar a sistemului lui HarAeg, ci a
ntregii sintactici textuale semiotice. >etodei su+stituţiei sintagmatice e0ectuate de HarAeg i
se -oate re-roşa 0a-tul că este -rea ntortocheată, intuitivă şi nea-lica+ilă la texte mai
com-lexe. (nii critici, care cred n ast0el de re-roşuri, au ncercat să găsească o soluţie,
urmnd calea -ro-usă de şcoala generativ1trans0ormaţională şi -ostulnd o structură de
adncime textuală/ 2$exttie0enstruBtur/ ? c0. !ohrer 3473, van *i:B 3473, 347T, Pet`0i
34739. $otuşi, nici aici, momentul deciziei su+iective n stab +ilirea şi validarea coerenţei
textului nu -oate 0i trecut cu vederea. >otivul se a0lă n 0a-tul că o coerenţă motivată
ontologic, cultural sau situativ cere analistului cunoştinţe vaste des-re lume= cum zice I.
;ellert 23478 <D<9 the entire BnoAledge o0 the Aorld. Iar aici a-ar di0erenţele, deci şi limi1
tele -osi+ilităţii de a sta+ili reguli de im-licaţie o+iective/. Sintactica textului cere luarea n
considerare a unor o+servaţii -ragmatice.
(nor re-roşuri asemănătoare tre+uie să le 0acă 0aţă şi şcoala -ers-ectivei 0uncţionale
n -ro-oziţie/ 20unBtionelle Satz-ers-eBtive/, FSP9 a lui F. *anes 23478, 3478 a9 care, n
continuarea unor lucrări mai vechi a lingviştilor cehi 2>athesius, Fir+as, ;enes9, deduce
anumite structurări de text din aran:area 0actorilor de coerenţă. n acest sco-, se introduc
termenii The*a 2Z to-ic/9 şi  9he*a 2Z comment/9. Primul desemnează o+iectul la care se
re0eră un enunţ, cel din urmă desemnează conţinutul in0ormaţional al enunţului textual.
$ema/, care -oartă articolul hotărt, comunică un lucru cunoscut. !ema/ nsă, nsoţită de
articolul/ nehotărt, mi:loceşte, de o+icei, in0ormaţia nouă. &m+ele noţiuni se su-ra-un
a-roximativ celor discutate -nă acum des-re ana0oră6su+stitut şi cata0oră6su+stituend. "eea
ce13 interesează -e *anes este ntre+area cum -ot10i constatate structuri de text cu a:utorul
acestor conce-te. n acest sco- el sta+ileşte tema ca mărime, re0erenţială, şi anume, n asa 0el,
nct orice text 2şi -ărţile sale9 -oate 0i

786Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 -rivit ca o succesiune de teme/ 234787D9. Pornind de la această de0iniţie, el
 -ostulează -atru ti-uri de -rogresie tematică/ 2thematische Progression/9
39 $rogresia linear+ si*l+
!ema -rimului enunţ devine tema celui de al doilea.
 &xe*luC Harald Bau0te vor zAei Gahren ein neues Haus. Ein solches hatte ihm schon
immer als Runschtraum vorgeschAe+t. <D
2T9 $rogresie cu o te*+ constant+ 2durchlau0endes $hema/9. V nşiruire de enunţuri
conţine mereu aceeaşi temă, căreia i se corelează n 0iecare enunţ cte o remă nouă.
 &xe*luC ShaBes-eare gilt als Englands gr`ter dramatischer *ichter. Er schrie+
$rag`dien, Aie sie von englischs-rachigen &utoren nie Aieder erreicht Aurden. Er 0Ohrte die
Com`die ? +esonders in ihrer engen er+indung von HeiterBeit und Ernst ? au0 ihren
H`he-unBt. Ihm gelang es in seinen Historiendramen eine -olitisch1ethische Conze-tion von
unerh`rter &usdrucBsBra0t zu gestalten. (nd schlielich sind diesem &utor einige der 
gelungensten !e-rUsentanten eines im 37. Gahrhundert neuen *ramentL-s, de0 !omanze, zu
 

verdanBen.<J
<9 $rogresie cu te*e deri0ate 2a+geleitete $hemen/9
. Există o hi-ertemă/ 2HL-erthema/9 2de exem-lu a unui aliniat9 din care snt
derivate teme -arţiale.
 &xe*luC  eA GerseL is 0lat along the coast and southern -ortion= the northAestern
region is mountainous. $he coastal climate is mild, +ut there is considera+le cold in the
mountain areas during the Ainter months. Summers are 0airlL hot. $he leading industrial
 -roduction includes chemicals, -rocessed 0ood, coal, -etroleum, metals and electrical
_]ui-ement. $he most im-ortant cities are eAarB, GerseL "itL, Peterson, $renton, "amden.
acation districts include &s+urL ParB, #aBeAoods, "a-e >aL, and others/ <5 23478 a, 31
349.
D9 8e/0oltarea unei re*e di0i/ate 2ges-altenes !hema/9
Există 2ex-licit sau im-licit9 o temă du+lă, a cărei două 2sau mai multe9 com-onente
0ormează -unctele de -lecare -entru două 2sau mai multe9 -rogresii -arţiale inde-endente.

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(l673

 &xe*luC $Ao children came out o0 a sAeet sho-. $heL Aere +rother and sister. $he
girl Aas holding a chocolate ice1cream. $he +oL Aas holding tAo straA+errL ice1creams, one
0or himsel0 and one 0or his little +rother $ommL. SuddenlL one o0 the straA+errL ice1creams
0ell to the ground. /Vh dear ^/ the +oL said to his sister, /I@ve dro--ed $ommL@s ice1cream./ <7
V ast0el de ti-ologie structurală, orict ne1ar li-si ea, ni se -are -ro+lematică atta tim-
ct analizele de text nu snt veri0ica+ile intersu+iectiv. Şi nici nu e de mirare că nu -ot 0i -use
la dis-oziţie criteriile de derivare ale hi-ertemei şi temei 2n <9, dacă nu este ncă lămurită
su0icient nici delimitarea ntre remă şi temă -rin aşa1numitele ntre+ări -arţiale. 2Pentru
exem-lul 3 "e şi1a cum-ărat Harald acum doi ani/9 (n al cincilea ti- de -rogresie
tematică ? rogresie te*atic+ cu salt te*aticM 2thematische Progression mit einem
thematischen S-rung/9 ? nici nu mai este tratată n amănunt, cu :usti0icarea -lauzi+ilă că aici
a-are di0icila -ro+lemă a im-licaţiei şi a -ragmaticii. $otuşi, ncercarea lui *anes merită toată
consideraţia, căci ea conţine 1un nce-ut de determinare semiotico1sintactică a categoriilor de
text, o -ro+lemă de deose+it interes n ultimul tim- 2c0. NOlich6 !ai+le [ed.] 347T, c0. de:a
Hartmann 345D9.
*iscuţia anterioară ne1a o0erit -rezentarea eclectică a -ro+lematicii coerenţei textului
din -ers-ectiva semiotico1sintactică. Ea n1a -utut o0eri dect o sumară imagine des-re
discuţiile la o+iect ce se -oartă n -rezent, \ere0lectnd nsă toată com-lexitatea lucrărilor 
existente. &şa au 0ost tratate, de exem-lu, din amintitul catalog a lui Isen+erg 23459 numai
 -unctele 3, T şi D. #a ca-itolul Poziţia cuvintelor/ 2<9 c0. Heidol-h 3455 = HarAeg 3457 şi
*ressier 347T J< ? JD, 7D= la accent şi intonaţie ntr1o 0onologie a textului 2J, 59 c0. Fir+as
345, HarAeg 3473 şi *ressler 347T 7J178 2cu +i+i.9= -entru tim- 23T9 c0. Reinrich 3478,
3473 a. #ucrări im-ortante n -ro+lema izoto-iei nediscutată aici, le găsim la &. G. Nreimas şi
F. !astier 2reluat n CallmeLer et al. 347D II 3T5?3JT, 3J<?34T9. Priviri generale asu-ra
cercetărilor ne o0eră şi lucrările lui ;rinBer 3473, 347<, Fries, (. 347D, van *i:B 347T,
*ressler 347T şi HendricBs 3457, 347T. Folositoare n toate -ro+lemele enunţate este
 +i+liogra0ia lui *ressier6Schmidt 347<.
 8efini3ieC Pers-ectiva semiotică a sintacticii cere, -entru constituirea unui text,
coerenţă ntre elementele ce13

7T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

condiţionează. &ceasta este asigurată intratextual -rin -rezenţa ex-licită 2sau
im-licită9 a unor elemente de legătură, care nde-linesc rolul de a ne trimite la cele s-use
anterior sau -osterior n text. &st0el de elemente de legătură se numesc
 

ana0oră6su+stitut6temă6articol hotărt6-ro10orme, -e de o -arte, de -e alta, cata0oră6su+s1

tituend6remă6articol nehotărt. Ele 0ac ca textualitatea să nsemne mai mult dect o sim-lă
nsumare a unor clase de semne su+ordonate. Felul, ntinderea şi distri+uţia 0actorilor de
coerenţă snt as-ecte ale structurii care constituie -remise -entru 0ormarea categoriilor de
text.
<.3.D. !ezumat "onstituirea sintactică a textului
 V lingvistică a textului orientată semiotico1sintactic şi -riveşte o+iectul că semn
lingvistic, a cărui condiţie minimală de constituire este o succesiune de două -ro-oziţii
ncheiată 2emică/9 sau n lanţ 2coerentă/9. Prin urmare de0iniţia va 0i $extul este o unitate
semiotică macrolingvistică, 0ormată din succesiunea @minimală a două -ro-oziţii coerente c
structură emică.= Formularea unitate semiotică macrolingvistică/ sugerează ca, n cazul
 -ro-oziţiilor, cuvintelor şi sunetelor, este vor+a de semne -arţiale care tre+uiesc ra-ortate la
su-ersemnul text/. "uvntul emic/ atrage atenţia asu-ra 0a-tului că nu au voie să a-ară
semnalizări1negative -entru delimitare, şi anume ana0orice şi cata0orice, care de-ăşesc -rin
trimiteri nainte, res-ectiv na-oi, limitele mulţimii de semne n discuţie. "oerenţă/
nseamnă că textualitatea semiotico1sintactică cere existenţa unor elemente de legătură
ex-licite, res-ectiv ex-licitarea/ lor acolo unde ele snt date im-licit. V analiză
distri+uţională sintactico1semntică a momentelor de conexiuni textuale duce la sta+ilirea de
structuri şi categorii de text.
p ştiinţă care şi constituie o+iectul text/ din -ers-ectivă sintactică şi ndrea-tă
atenţia s-re un cod. &şadar, ea analizează com-oziţia şi com+inarea semnelor lingvistice ce
0ormează texte. Ea se realizează n 0orma ei -ură numai cnd este nlăturată orice inter0erenţă
cu semantica şi -ragmatica. *ar este im-osi+il să excluzi total din analiza sin1

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I67<

tactică, de exem-lu, com-onenta -ragmatică a su+iectului rece-tor. &cest lucru a
reieşit n re-etate rnduri şi cu ocazia discutării -ro+lemei delimitării şi coerenţei. *e aceea,
va tre+ui să ne mulţumim, la multe din inter-retările imanente textului, doar cu o -ragmatică
şi o semantică restrnsă dar nu des0iinţată. 
5.1.<. A68$= > 3
&naliza următoare 0ăcută -e două texte, dintr1un manual şi dintr1un ziar, urmează să
arate ce -oate realiza metoda lingvisticii textului din -ers-ectivă semiotico1sintactică. n
cazul -rimului text, vrem să veri0icăm ce rezultate se -ot o+ţine cu metodele şi noţiunile
 -rezentate. Prin contrast, cel de1al doilea text va 0i -rezentat n inter-retarea unui aut i
străin, care ne ex-une totodată şi un sistem ncă ne1di0.cutat al analizei textului.
<.3.J.3. &naliza unui text dintr1un manual ;ig ;en/
Sursa   &nglish is 7unC manual de lim+ă engleză -entru şcoala generală, D vol.,
Hannovra, 3457 urm., III, <<.
 Big Ben
2Fotogra0ie Imaginea unui turn cu ceas9
3. $his is the 0amous clocB toAer.
T. It is the toAer o0 ;ig ;en.
<. ;ig ;en is 0amous all over the Aorld.
U. ;ig ;en is the +ig +ell inside the clocB toAer o0 the Houses o0 Parliament in
#ondon.
J. ;ig ;en striBes the hours.
5. Its chimes are also 0amous all over the Aorld.
7. ou can hear the chimes on the ;ritish radio. < ntr1o oarecare măsură, noi am
ntre-rins o structurare a textului
deoarece nu am -rezentat succesiunea de -ro-oziţii, ca n original, n continuare, ca
 

nşiruire gra0emică ce um-le un rnd0@de carte, ci am des0ăcut textul n -ro-oziţii numerotate

0iecare m -arte. "u aceastaam urmărit un sco- metodic şi totodată -ractic. "ăci, n 0elul
acesta, -e de o -arte, se M scoate n evidenţă -ro-oziţia ca unitate relevantă, constitutivăb a
textului, -e de altă -arte, se asigură o claritate mai mare n o+servarea c+Bctului cer cetării.

7D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

$extul -rezentat urmează a 0i analizat n ce -riveşte extensiunea, delimitarea, coerenţa
şi structura sa. a9  &xtensiunea textului
$extul nu este 0ormat ? ca, de exem-lu, textele cu un -ermanent dacao, cum este
 $layul lui ;ecBett ? dintr1o mulţime in0inită de semne. *in contră, numărul acestora este
limitat. eo+işnuită este nsă legătura ntre cuvnt şi imagine, alt0el s-us  com+inarea unor 
semne ver+al1gra0emice cu unele non1ver+al1vizuale. Partea ver+ală a macrosemnului text/
este 0ormată din titlu şi şa-te -ro-oziţii, -artea non1ver+ală dintr1o 0otogra0ie care re-rezintă
un turn cu ceas. u -utem insista aici asu-ra caracteristicilor divergente ntre cele două ti-uri
de semne = ele au -ătruns n discuţia semiotică su+ numele de iconicitate/ şi sim+olică/
2IconizitUt/, SLm+oliB/ c0. ;ense 34549. Este su0icient să constatăm că extensiunea
minimală semiotico1sintactică -entru constituirea textului, şi anume, existenţa a două
 -ro-oziţii, este res-ectată, +a chiar este de-ăşită, +9  8eli*itarea textului
Pro+lema delimitării textului se -une, din -ers-ectiva semiotico1sintactică, n sensul
că vor+ind de textualitate, nce-utul, res-ectiv s0rşitul textului nu au voie să ne trimită
dincolo de aceste limite -rin semne ana0orice, res-ectiv cata0orice. V -rivire asu-ra
 -ro-oziţiei 7 din textul des-re ;ig ;en ne arată că nu există nici un 0el de element cata0oric,
"u aceasta nsă nu se s-une că textul tre+uie să se s0rşească nea-ărat aici. Pro+a contrară
arată că el -oate 0i extins, n -rinci-iu, la nes0rşit
. $heL have a clear, metallic sound.
4. $he English have got ]uite accustomed to it.
38. $heL liBe it.
33. It has almost +ecome a national sLm+ol. <4
Invers, textul -oate să se termine, du-ă -ro-oziţia T, 2c0. extensiunii minimale9 cu
oricare dintre -ro-oziţii, deoarece nici una nu conţine trimiteri antici-ative. !ezultatul acestor 
o+servaţii este s0rşitul textului -oate 0i, ex negati0o, caracterizat dre-t ncheiat, dre-t
emic/. V

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I67J

 -redicti+ilitate -ozitivă a acestuia nu este -osi+ilă din -unct de vedere semiotico1
semantic.
*in contră, nce-utul textului ngreunează analiza, nce-utul textului ver+al
2-ro-oziţia 39 conţine un -ronume demonstrativ ana0oric care ne ndrea-tă atenţia s-re turnul
arătat. &ceasta -oate nsemna *eictica nominală a lui this 0ormează un criteriu de delimitare
transcendent textului. *u-ă Harvveg 23459, la acesta se mai adaugă şi un alt criteriu titlul
 Big Ben]. Prin urmare, textul ar tre+ui caracterizat ca 0iind etic/. Existenţa lui ca text ar avea
doar o +ază -ragmatică, dar nu una sintactică. Situaţia se schim+ă nsă n cazul n care o
teorie semiotică ela+orează o noţiune de text care să admită şi elemente semiotice
extralingvistice. "u această -remisă şi 0ăcnd a+stracţie de titlu, avem de1a 0ace cu un text
emic/ care este 0ormat dintr1o -arte de text ver+ală şi una non1ver+ală. c9 =oeren3a textului
Pro+lema aceasta este n acelaşi tim- şi o -ro+lemă a elementelor de legătură. $extul
de 0aţă nu conţine conectori con:uncţionali. &ceasta ne 0ace să -resu-unem că legătura ntre
 -ro-oziţii este asigurată de alte elemente re0erenţiale. 7. electarea articolului. (nele dintre
articolele din text au 0uncţie textual1gramaticală, altele nu. *intre acestea din urmă, 0ac -arte
su+stantivele articulate 2c0. Reinrich 3454, 34739, care, deşi au articol hotărt, nu au 0uncţie
 

ana0orică. Snt su+stantive ca the world 2<,59, the 6ouses of $arlia*ent 2D9 şi the British
radio 279 sau lucruri -resu-use ca 0iind cunoscute, de exem-lu the big bell 2D9 şi the hours
2J9. Ele 0ac -arte din cercul mai larg al -ragmaticii, tot aşa ca şi numele -ro-riu  Big Ben
nearticulat 2c0. CallmeLer et al. 347T II D< ? &rtiBulat mit ullartiBel/ ? su+stantiv
articulat cu articol zero/9. *in -unctul .de vedere al gramaticii textului găsim, n cadrul clasei
articolului, următoarele elemente relevante
articol nehotărt M articol hotărt
3. a 0amous clocB toAer 
T. the toAer o0 ;ig ;en D. the clocB toAer 7. the chimes

756Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

*e 0iecare dată, su+stantivul cu articol hotărt -oartă caracteristica de ([a*intit 
anterior), cel cu articol neho1tărt -e cea de (!a*intit anterior). umirea anterioara -entru T
se 0ace n 3, cea -entru D ri 3, cea -entru 7 n 5. !ezultatul cel mai 0ra-ant al analizei este
0a-tul că nu toate articolele actualizate snt relevante n sensul unei gramatici a textului
semiotico1sintactice, ci numai o -arte din ele. &rticolul hotărt 0olosit ana0oric este distri+uit
n tot textul 2T,D,79. &rticolul nehotărt 0olosit cata0oric stă, n mod semni0icativ, n -rima
 -ro-oziţie el anunţă o in0ormaţie care determină cursivitatea ulterioară a textului.
T. ubstituen/i i substitu3i. *acă determinăm textul, cu HarAeg 23459, ca -e o
nşiruire coerentă de su+stituenzi şt su+stituţi, atunci, -entru gru-area -ro-oziţională aleasă,,
rezultă următoarea succesiune a su+stituţiilor
Pro- Su+stituţi Su+stituenzi =
oziţia
8 2imaginea unui
turn9
3 this a 0amous clocB  
toAer 
T it the toAer o0 ;ig
;en
< ;ig ;en ;ig ;en
D@ ;ig ;en . . ;ig ;en
J ;ig ;en ;ig ;en
5 its chimes
7 chimes 11111
Folosind, n@ continuare, modelul lui HarAeg, vom recunoaşte mai multe ti-uri de
su+stituţie 
2a9 su+stituţii sintagmatice unidimensionale se /@nregistrează n -ro-oziţiile T6<, <6D şi
D6J Big Ben;Big Ben, Big Ben;Big Ben, Big Ben] Big Ben.
2+9 su+stituţii sintagmatice multidimensionale au loc n -ro-oziţiile .36T şi 567. n 36T
un -ronume -ersonal nlocuieşte un su+stituend nominal, n 567 su+stitutul este un gru-
nominal ana0oric. Există -osi+ilitatea de a inter-reta şi 863 (tablou);this ca -e o su+stituţie din
această categorie, dacă 0acem uz de o teorie semiotică integrată a textului.

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I677

2c9 o su+stituţie sintagmatică de contaminare găsim n J65  Big Benits, unqe numele
 -ro-riu este nlocuit de un -ronume -osesiv. &cce-tnd aceeaşi -remisă enunţată su+ 2+9, am
 -utea -rinde aici şi gru-a:ul Big Ben 2titlu962ta+lou9.
&ceastă ex-unere ne duce la concluzia că textul şi datorează consistenţa su+stituţiilor 
de identităţi textuale, iar acestea snt 0ie su+stituţii de identităţi sistematice, 0ie su+stituţii
sistematice neutre. $oate acestea demonstrează că, su+ as-ectul lexicului, textul -rezintă
 

modalităţi de concatenare relativ sim-le. 2Structurilor de contiguitate, de exem-lu, li se cere o

com-lexitate mult mai mare9. n 0elul acesta= devine inutilă clasi0icarea relaţiei dintre
su+stituend şi su+stitut con0orm teoriei mulţimilor, clasi0icare -e care o -ro-une !. Steinitz
23459. >ai tre+uie 0ormulată aici şi o a doua constatare legată de coerenţa textului dat avnd
n vedere că Big Ben este 0olosit de trei ori ca ana0oră, el 0iind un su+s1tituend1su+stitut, deci
o ex-resie ce -oate 0i 0olosită n egală măsură şi ca su+stituend şi ca su+stitut, legăturile din1
text nu snt 0oarte strnse. "aracteristicile sim-lităţii şi ale le:e1rităţii coerenţei con0eră
textului un grad redus de com-lexitate. V analiză structurală nu va 0ace dect să susţină acest
verdict.
*in motive tehnice de -rezentare, analiza coerentei 0ăcută mai sus a decurs oarecum
selectiv. Ea s1a mărginit a-roa-e n exclusivitate la su+iectele nominale şi la com-lementele
directe, 0ără a ţine cont şi de celelalte su+stantive sau -ărţi de vor+ire. &ici vrem să
recu-erăm, -e scurt, cele omise. >ai nti, se -oate o+serva că textul mai conţine şi alte
su+stituţii de identitate 2n acce-ţiunea lui HarAeg9. "uvntul6amoAs 2 39 rea-are n 2<9 şi 259,
doar că n 0ormula  fa*ous all o0er the world, iar gru-ul nominal clocktower 239 rea-are n
2D9 şi 0orma redusă tower n 2T9. &-oi 0orma ver+ală is a-are n 2 39 ? 2D9 = altă 0ormă
0lexionară a lui to be a-are n .259 ca are. *in toate cele trei şiruri de su+stituţii, reiese că
to-ologia 2adică -oziţia9 su+stituţiei sintagmatice -oate 0i di0erită. "uLntul  fa*otts, de
exem-lu, se re-etă la distanţă de o -ro-oziţie 23?<9, res-ectiv de trei -ro-oziţii 2<?59, n tim-
ce is a-are de la 239 la 2D9 n 0iecare -ro-oziţie. n -rimul caz, HarAeg 2345 T38 şi urm.9
vor+eşte de o relaţie to-ologică distanţată, n cel din urmă, de o relaţie to-ologică de contact.

76Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

n acest loc, se -oate 0ace ncă o o+servaţie. &cce-tnd existenţa relaţiilor to-ologice
distanţate, a-ar şi su+stituţii textuale de contiguitate. *in această categorie ar 0ace -arte de
exem-lu 
3. $his is a 0amous clocB toAer. şi
D. ;ig ;en is the +ig +ell inside the clocB toAer o0 the Houses o0 Parliament in
#ondon, res-ectiv
5. Its chimes are also 0amous all over the Aorld.
&ceste su+stituţii contigui ar -utea lua 0orma unor inter-olări de genul  0 
3. a9 & clocB toAer has a +ell. D8 res-ectiv
3. +9 & +ell has chimes. D3
n 0elul acesta, s1ar a-lica anumite reguli ale im-licaţiei 2 c0. ;ellert 34789, -e +aza
cărora din enunţul 2 39 s1ar -utea deduce concluziile 2la, 3 +9. i Ele -resu-un cunoştinţe
des-re aria noastră de cultură. Prin urmare, există su+stituţii contigui condiţionate cultural. n
cazul lui its chi*es 259, situaţia su+stituţiei se com-lică n sensul că aici a-are un su+stituend
du+lu, n -arte ex-licit (its), n -arte im-licit (chi*es) 2HarAeg 345= TTT şi urm., T<59. *ar 
a-ariţia acestei relaţii de su+stituţie mai com-lexe rămne singulară. *in acest motiv, nu
tre+uie să ne modi0icăm -rea mult -ărerea ex-rimată n legătură cu calitatea textului ;ig
;en/.
d) tructura textului
*acă ne orientăm du-ă ta+elul din c. T cu su+stituenz şi su+stituţi, atunci -entru
textul Big Ben rezultă următorul lanţ de su+stituţie 
8 Su+stituend 8 60otogra0ie6
Su+stitut 8 this
3 Su+stituend 3 a fa*ous clock tower 
Su+stitut 3  it 
" Su+stituend T the tower of Big Ben
< Su+stitut Ta Big Ben
 

D Su+stitut T+ Big Ben

 Su+stitut Tc Big Ben
5 .Su+stitut Td its 5 Su+stituend < chi*es
Su+stitut < chi*es

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I674

*u-ă HarAeg 2345TJ89 avem de1a 0ace aici cu un ti- mixt de conexiuni alternante şi
nealternante, -rin alternant/ 2alternierend/9 nţelegndu1se schim+area, -rin nealternant/
2nichtalternierend/9 nţelegndu1se identitatea ntre su+stituenzi şi su+stituţi. $re+uie nsă
o+servat că ti-ul nealternant este 0oarte +ine re-rezentat din -unct de vedere numeric 2n Ta ? 
Td9. *ar se -are că textele structurate nealternant +at -asul -e loc, -e cnd cele cu alternanţe
de su+stituţie -resu-un o ra-idă schim+are n as-ectele -rezentate 2HarAeg 345 TJ< ? TJD9.
&-licat la textul discutat aici, nseamnă că monotonia ti-ului nealternant este contracarată
numai la nce-ut şi la s0rşit de situaţii de alternanţă.
&celaşi lucru se -oate 0ormula şi n terminologia lui F. *anes. *u-ă modelul
 -ers-ectivei 0uncţionale, rema este recunoscută cu a:utorul ntre+ărilor -arţiale, de exem-lu
ntre+are -arţială Rhat is thisDT rema 2!I9 a 0amous clocB toAer tema 2$I9 this
tranziţie is
&cest -rocedeu -oate 0i a-licat şi la celelalte -ro-oziţii din text. n 0inal, vom a:unge
la următoarea structură de text 
T 1N9"
 V T "(W91 )!N9"
1
!5?*  R2 ) @ >  R
 S 

 V 
$D2Z 9" ) ?  9i I
r J2Z  9" ) N 9a
i
r,2Z 9" ) ? 9X 
I
r 72Z ! 5 ? ! 7

86Ş$II$& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

Prin urmare, structura textului -oate 0i -rivită ca un amestec ntre o -rogresie lineară
sim-lă şi o -rogresie cu temă constantă. Este o structură -uţin com-lexă, de o mare regu1
laritate.
Sistemului lui *anes i s1a re-roşat adesea li-sa -osi+ilităţii de o-era1ţionalizare=@
"auza acestui re-roş tre+uie căutată, -rintre altele, n -ro+lemele ridicate de delimitarea
temei şi remei. &cest lucru -oate 0i +ine exem-li0icat -e -ro-oziţia 5 din text
 Its chi*es are also fa*ous o0er the world.OOO
&ici suit -osi+ile două ntre+ări -arţiale, care ne conduc de 0iecare dată, la o altă temă,
res-ectiv remă.
Prima ntre+are -arţială Fhat is there about it which is also fa*ous
all o0er the world Y 
rema chi*es
tema  its =
tranziţie ? are also fa*ous all o0er the world.
&şa s1a -rocedat mai nainte = rezultatul a 0ost că s1a mai adăugat ncă o verigă la
lanţul -rogresiei cu temă constantă. "ealaltă -osi+ilitate este
& doua ntre+are -arţială Fhat is also fa*ous all o0er the world Y D3 rema its chi*es
 

tema also fa*ous all o0er the world 

tranziţie are
&ici se ţine cont de 0a-tul că n 2 39 şi 2<9 au existat de:a cuvintele  fa*ous, res-ectiv
 fa*ous all o0er the world. Privit ast0el, n 259 ar exista un salt tematic/, dacă its nu ne1ar 
atenţiona asu-ra celor anterioare. *i0icultatea structurării textului constă.bn acest caz, n
aceea că its i fa*ous all o0er the world snt două segmente de text ana0orice, care -ot 0i,
aşadar, inter-retate ca teme. *eoarece un ast0el de 0enomen textual nu este deloc rar,
modelului lui *anes i li-seşte ca-acitatea teoretică de a 0i ex-licit, 0a-t care -une su+ semnul
ntre+ării a-lica+ilitatea lui n analiza unor texte mai com-lexe. "u toate acestea tre+uie
menţionat ca as-ect -ozitiv al lucrărilor lui *anes şi ale altor teoreticieni ai -ers-ectivei
0uncţionale n -ro-oziţie/ 0a-tul de a 0i stimulat .n mod decisiv  discuţia des-re structura şi
categoriile textelor.

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%&. $E'$(#(l63

<.3.J.T. &naliza uriei ştiri din ziar 
Sursa 2achener <olks/eitung din T8.T.3473 Heint:e im CranBenhaus ? ee ? &achen,
34. Fe+ruar. ? *er niederlUndische Schlagerstar Heint:e, der in >oresnet +ei &achen Aohnt,
hat eine ;linddarmentzOndung. *er Schlagerstar hUlt sich zur )eit in >Onchen zu
&u0nahmen au0 und vers-Orte , am *onnerstagmorgen he0tige ;auchschmerzen. *er 
>anager +enachrichtigte die Eltern +ei &achen, die darau0hin eine (ntersuchung anordneten.
*er +ehandelnde &rzt im >Onchener CranBenhaus !echts der Isar/ ist Pro0essor >aurer. D8
&cest text a 0ost analizat de Claus ;rinBer 23473 T<<?<J9 ntr1o comunicare des-re
lingvistica textului, su+ as-ectul structurii in0ormaţionale/ 2In0ormationsstruBtur/9. &naliza
sa, care -orneşte de la diverse lucrări ale lui H. Nlinz 23454, 347838D urm., c0. mai nou
347<9, tematizează relaţia ntre constituirea textului 2$extBonstitution/9 şi structura
inteligi+ilităţii 2erstehensstruBtur/9, de-ăşind cu aceasta sintaxa textului nelegată de
vor+itor6ascultător. n cele ce urmează, o cităm n ntregime
$extul se m-arte ntr1un titlu 2-rogramatic9 şi -atru -ro-oziţii. V inter-retare a 0elului
n care a 0ost nţeles textul de mai mulţi in0ormanţi, su+ as-ectul contri+uţiei generale
20uncţiei9 a diverselor segmente de text 2titlu, -ro-oziţii9 la in0ormaţia glo+ală, a dus la
următorul rezultat
$itlul (6einte i* Jrankenhaus ) conţine in0ormaţia 0undamentală a textului.
Pro-oziţia 3 aduce :usti0icarea -entru comunicarea concretă 0ormulată n titlu, ceea ce vrea să
nsemne că in0ormaţia -rimei -ro-oziţii stă ntr1o relaţie cauzală cu in0ormaţia 0undamentală.
&cest mod de a nţelege lucrurile este argumentat de in0ormanţi -rin -osi+ilitatea legării
enunţurilor cu weil%. 6einte liegt i* Jrankenhaus, weil er Blinddar*ent/Endung hat D5.
Pro-oziţia T aduce o du+lă contri+uţie la in0ormaţia glo+ală. In tim- ce -ro-oziţia Ta (8er 
chlagerstar hGlt sich /ur Zeit in :Enchen /u 2ufnah*en auf... ) este nţeleasă ca o localizare
a in0ormaţiei 0undamentale, -ro-oziţia T+ (...und 0ersErte a* 8onnerstag*orgen heftige
 Bauchsch*er/en ) aduce antecedentele in0ormaţiei 0undamentale cum s1a a:uns Ia această
stare de lucruri/9. Pro-oziţia < este,inter-retată ca o continuare a relatării antecedentelor.
Pro-oziţia D este ra-ortată direct la titlu, iar in1

T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

0ormaţia adusă de ea este considerată ca o s-eci0icare a in0ormaţiei 0undamentale
0ormulate acolo 2indicarea s-italului şi a medicului curant9.
Structura in0ormaţională a textului -oate 0i deci descrisă -rin succesiunea şi legarea
anumitor constante relaţionale generale 2situaţiile concrete au rol de varia+ile9, care ne indică
relaţiile interne ale 0iecărui segment de text cu res-ectarea in0ormaţiei 0undamentale. Pentru
notiţa noastră din ziar rezultă, ntr1o scriere 0ormală a+reviată, următoarea structură in0or1
 

maţională 
SI ?K. IF k 2caus, loc, antec, s-ec9
Semnele 0olosite se vor citi ast0el structura in0ormaţională a textului SI9 este
caracterizată de 0a-tul că in0ormaţia 0undamentală 2IF9 -rimeşte o :usti0icare 2caus9,
antecedente 2antec9 şi o s-eci0icare 2s-ec9, şi anume ntr1o anumită succesiune.
(rmătoarea schemă ne -oate arăta cum snt re-rezentate n textul nostru in0ormaţia
0undamentală şi constantele relaţionale -rin anumite segmente de text 2titlu, -ro-oziţii,
 -ro-oziţii -arţiale9
titlu
 -ro-oziţia 3
loc
antec
-''I
#
s-ec
!eiese clar că structura in0ormaţională şi structurarea 2externă9 n -ro-oziţii nu
cores-und ntotdeauna 2-ro-oziţia T9. n 0ond, aici e vor+a de o relaţie ar+itrară. In -rimul
rnd, in0ormaţia 0undamentală nu este conţinută, n mod o+ligatoriu, ntr1un segment textual
anume 2ca, n cazul nostru, n titlu9. Ea -oate 0i extrasă 0oarte +ine şi din in0ormaţia glo+ală.
*e analiza structurii in0ormaţionale ţine şi descrierea mi:loacelor lingvistice 0ixe, care
semnalează elementele semantice şi relaţiile. &ici ne mărginim la cteva sugestii.
!elaţia cauzală ntre titlu şi -ro-oziţia 3 nu este semnalată de mi:loace lingvistice 0ixe
2ca, de exem-lu, conectarea -rin deshalb, daru*,

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I6<

weil etc.9 = ea -rinde contur, ntr1un sens 0oarte larg, n re0erinţa semantică, a
ex-resiilor i* Jrankenhaus liegen i Blinddar*ent/Endung habenO 1 , re0erinţă ce se +azează
 -e ceea ce ;ellert numeşte BnoAledge o0 the Aorld/ şt -e care HarAeg o descrie mai concret
ca su+stituţie de contiguitate motivată cultural/. In schim+ -ro-oziţia -arţială Ta conţine un
semantem ver+al, care a-arţine acelei clase de semanteme, care ex-rimă o relaţie locală (sich
in :Enchen auf halten  ?  sich irgen dwo aufhalten ) G. Funcţia textuală a. -ro-oziţiei -arţiale
T+ şt a -ro-oziţiei < de a 0ormula antecedente este semnalată n textul nostru de schim+area
tim-urilor 2-rezent  !O.  -reterit9. &ceastă analiză -oate 0i continuată a-oi cu o descriere a
anumitor conexiuni 2gramaticalizate9 trans0rastice 2de exem-lu, 0enomenele de core10erinţă
de:a tratate9 şi a structurii gramaticale a 0iecărei -ro-oziţii. *ar noi nu vom mai urmări aceste
lucruri.
"eea ce ;rinBer numeşte n această exce-ţională analiză. structură in0ormaţională/,
va numi ntr1o lucrare de mai trziu. structura semantico1tematică/ 2semantisch1thematische
StruBtur/ ? 347<T39. &cest termen este mai -otrivit, căci re0lectă mai +ine 0a-tul că el alege
ca -unct de re0erinţă -rimar linearitatea succesiunii semnelor n text şi nu as-ectul
rece-torului, cu toate că argumentează cu noţiuni ca in0ormaţie 2In0ormation/9 şi in0ormant
2In0ormant/9. ;rinBer rămne deci n domeniul sintacticii textului. "u toate. acestea, el este
0oarte conştient de im-ortanţa, -ragmaticii -entru lingvistica textului, aşeznd rece-tarea
textului -rintre o+iectivele de cercetare -rimordiale. n cele ce urmează va 0i vor+a de
 -ragmatica textului.
<.T. *I>ESI(E& P!&N>&$I"Y & $E'$(#(I
*in -ers-ectiva -ragmatică, textul ne a-are ca instrument al comunicării lingvistice
ntre emiţător şi rece-tor. Fiecare act comunicativ se com-une dintr1o multitudine de 0actori
determinanţi. (nii dintre cei relevanţi au 0ost discutaţi n ca-itolul T.3.3. (&le*ente de ba/+
ale co*unic+rii rin se*ne ). qn sumar rezumat ni13 o0eră asa1numita 0ormulă #assAell
 

Rho SaLs Rhat In Rhich "hannel $o Rhom Rith Rhat E00ect/ 4 2c0. PraBBe 345J9. *ar 
emiţătorul şi rece-torul ocu-ă o -oziţie dominantă ntre 0actorii comunicaţiei, dat

D6Ş$II%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$

0iind că a+ia -rin -rezenţa lor devine -osi+ilă comunicarea. In 0elul acesta, iau naştere
 -roducerea şi rece-tarea textului. &m+ele snt schim+ătoare ntr1un nalt grad. "auza acestui
lucru tre+uie văzută n condiţionarea istorică a rece-tivităţii res-ectiv -roductivităţii9
rece-torilor 2res-ectiv emiţătorilor9 umani, s-re deose+ire de cei arti0iciali 2c0. S. G. Schmidt
3473 a, Niittgemanns 347T9. ici un act de rece-tare a textului nu este identic cu altul.
!ăs-unzătoare de acest lucru snt -remise comunicative cnd externe, cnd interne. *intre
cele dinti 0ac -arte s-aţiul, tim-ul şi situaţia actului de comunicare, dintre cele din urmă,
0actorii +iologici, -sihologici si sociologici ai rece-torului 2res-ectiv ai emiţătorului9. #uate
m-reună, ele 0ormează o reţea 0oarte com-lexă de 0actori determinanţi, care condiţionează
0iecare act al rece-tării 2res-ectiv creării9 de texte 2c0. Runderlich 3478, 3473 [ed.], 347T,
;rettschneider 347T, S. G. Schmidt 347< -assim9. &şadar, noţiunea -ragmatică de text nu
este statică= caracteristica ei constantă este, mai degra+ă, dinamica -rocesuală. "onsecinţa
radicală din aceste a0irmaţii este cţi rece-tori, attea texte. Fiecare normă a textualităţii este
o normă individuală. 1 Privit n detaliu, aceasta nseamnă -entru rece-tor, textul niciodată nu
este acelaşi ca -entru cel care 31a -rodus şi invers, căci amndoi aduc n actul de comunicare
 -remise di0erite. &şadar, dacă un text, are un singur emiţător -roducător şi un singur rece-tor,
atunci, din -ers-ectivă -ragmatică,/ există două texte  acel text care este conce-ut ntr1un
anume 0el şi acel text nţeles ntr1un alt 0el anume. &ceeaşi constatare rămne vala+ilă şi
 -entru cazul n care doi sau mai mulţi cititori6auditori iau contact simultan sau n momente
di0erite cu acelaşi/ text. "onstatarea mai rămne vala+ilă şi atunci cnd autorul şi rece-torul
unui text snt una şi aceeaşi -ersoană, deoarece 0actorul tim-, -rezent ntre momentul
conce-ţiei şi cel al rece-tării textului, determină o di0erenţă comunicativă/ 2BommuniBative
*i00erenz/ ? c0. Plett 347D9. *ar aceasta nseamnă că,,din -ers-ectivă -ragmatică, nu -oate 0i
niciodată com-let ncheiat un anume 0el de1a 0i al textului. >ai mult, textul ca 0enomen text/
este -otenţial deschis -ermanent unor noi concretizări

$E'$(&#II@&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I6J

2Cristeva 34739. n 0aţa acestei 0luctuaţii a o+iectului de studiu determinată su+iectiv,
se ridică, -e dre-t, ntre+area dacă activitatea ştiinţi0ică n domeniul -ragmaticii textului mai
este -osi+ilă. "ăci, du-ă cum ştim, ştiinţa cere ca rezultatele ei să -oată 0i generalizate, adică
să -oată 0i extinse asu-ra 0enomenelor identice sau asemănătoare. *acă nsă textele nu a-ar 
n sine/, ci numai ca individualităţi condiţionate comunicativ, atunci lucrul acesta este
vala+il şi -entru :udecăţile -e text. Ştiinţa literaturii a reacţionat, -nă acum, la această
situaţie, deose+ind anumite ti-uri de cititori 2de exem-lu, cititori individuali, colectivi, medii,
ştiinţi0ici, istorici, contem-orani ...9 şi 0olosindu1lc ca +ază de -ornire -entru anumite
 -roceduri metodologice 2c0. -entru critică RelleB6Rarren 34J5 ca-. 'II9. Pentru lingvistica
modernă, situaţia se -rezintă n altă lumină. Ea se concentrează asu-ra ntre+ării, dacă este
 -osi+il să se dezvolte, alături de o teorie -entru langue 2com-etenţă9 şi una -entru  arole
2-er0ormanţă9.
*acă, astăzi, acest lucru este considerat realiza+il, atunci numai n măsura n care o
normă individuală se su-ra-une cu una socială. &ceastă normă socială este condiţionată
istoric. "a urmare, se consideră ca normă a textualităţii -ragmatice ceea ce este recunoscut de
către o societate ca 0iind constitutiv -entru text ntr1un anume loc, la un anume moment, ntr1
o anume situaţie. orma vala+ilă azi acce-tă, de exem-lu, următoarele categorii de texte 
ştirea de la radio, reţeta, reclama, articolul de 0ond, re0eratul, re-orta:ul de 0ot+al, :urnalul,
 +iogra0ia. Istoricitatea normei devine evidentă -rin 0a-tul că diverse categorii de text din cele
 

enumerate erau ncă necunoscute cu o mie de ani n urmă, n tim- ce altele 2de exem-lu,
e-o-eea eroică, 0ormula magică9 au dis-ărut n urma dis-ariţiei 0uncţionalităţii lor culturale
2c0. #otman6P:atigorsBi: 34549. Prin aceasta se :usti0ică a0irmaţia că norma textualităţii
 -ragmatice este su-usă schim+ării -ermanente. ormele textului se nlocuiesc -ermanent una
 -e alta. &lternanţa dintre ele -oate avea loc evolutiv, ntr1o evoluţie tre-tată. *ar ea -oate să
intervină şi violent1eru-tiv, cnd se a:unge la un con0lict ntre norme, con0lict care se termină
n 0avoarea -ărţii mai -uternice

56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$


2c0. NOnther 347<9. V schim+are de acest 0el -oate 0i iniţiată att de -artea emiţătoare
ct şi de cea rece-toare deci n -roducerea sau n rece-tarea textului. *acă, de exem-lu,
emiţătorul tinde s-re o schim+are a normei textuale, atunci el schim+ă com-oziţia structurii
sintactice a semnului, canalul transmisiei textului sau -e cel căruia i se adresează mesa:ul
textului său. $rans0ormarea unuia dintre aceste elemente ale comunicării -oate să intervină
asu-ra normelor textuale vala+ile schim+ndu1le. Să luăm, ca exem-lu, schim+area
auditorului de la aristocraţi la +urghezi sau schim+area canalului gra0ic al cărţii cu cel audio1
vizual al televizorului. "u condiţia ca acest lucru să ai+ă loc ntr1un cadru social general,
schim+area normei -oate să se -roducă analog şi n rece-tarea textului. orma emiţătorului şi
a rece-torului -ot să coincidă n mare măsură, iar atunci este statornicită o normă existentă =
sau ele snt divergente, atunci norma dominantă este contestată de unul din -olii comunicării,
n 0elul acesta, determinarea textualităţii se dezvăluie a 0i un -roces dialectic +i-olar, un
 -roces, care nu se mărgineşte numai la as-ectul lingvistic, ci se re0eră, n egală măsură, la
trans-unerea lim+ii ntr1o acţiune socio1comu1nicativă/ 2q+er0Ohrung von S-rache in
sozioBommuniBa1tive Handlung/ 1 S. G. Schmidt 347T379.
<.T.3. Extensiunea -ragmatică a textului
*in -ers-ectivă -ragmatică, ntinderea unui text are alte coordonate dect sim-la
conexiune ntre semne 2sintactica9. Sintactica textului :oacă şi aici un rol, dar numai n cadrul
s-aţiului de condiţionare creat de actul de comunicare. $extul nu este, n consecinţă, o
structură imanentă sistemului, ci o unitate 0uncţional1comunicativă. ntinderea textului nu este
su-usă deci unei norme cantitative minimale, ci numai sco-ului actului de comunicare. *e
aici, se -oate ntm-la ca chiar şi un singur 0onem (o ), un singur mor0em (2far+ ) 98# o
singură -ro-oziţie ( <re*ea este fru*oas+. ) să ai+ă statut de text. "riteriu al textualităţii este
aici numai uni1

$E'$(&#I $&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(l67

tatea 0uncţionalităţii, res-ectiv a strategiei textului. "oncret asta nseamnă ,
2 3J9 a9 V ^ Z exteriorizare 2&usdrucB/9
 +9 &0ară^ Z -oruncă 2;e0ehl/9
c9 remea este 0rumoasă. Z constatare 2Feststellung/9
Strategiile numite se -ot nmulţi şi cu altele. Isen+erg 234789, care le dă numele de
0uncţii comunicative/ 2BommuniBative FunBtionen/9, enumera Rnde*nul 2&u00orderung/9,
 tirea 2achricht/9, deictica 2*eixis/9, anun3ul 2Cundga+e/9 şi  articia3ia
2Partizi-ation/9. V -aletă mult mai vastă ne o0eră Vhmann 2347T9, care analizează,@ legat de
teoria actelor de vor+ire a lui &ustin 2345T9, Searle 234549 şi endler 23478, 3478a9 aşa1
numitele ver+e -er0ormative 2P9 ca indici ai unor 0orţe ilocuţionare/ (illocutionary
 forces ). &st0el de roluri ilocutive snt, de exem-lu,  &xositi0es, tatus 7ixers, 7uture
 8irectors, 9esonsability &stablishers şi  &xecutors J8, care snt su+clasi0icaţi şi ei la rndul
lor. Să luăm ca exem-lu  &xositi0esC 
3. 2ttesters
 

Exem-lu I conecture that there is li0e on >ars.

P state, su+mit, -ostulate, testi0L, -redict, regret, insist, sAear, etc. =
". e5uencers%
Exem-lu From that statement I conclude that Lou are a cLnic. P re:oin, in0er,
ansAer, res-ond, deduce, add, etc.=
<. $ositioners%.
Exem-lu  I endorse his suggestion that the chairman should resign. P a00irm,
su+scri+e to, AithdraA, demur to, o+:ect to, agree to, re-udiate, etc.
D. &*haticsC
Exem-lu I tell Lou that Lou@re Arong. P in0orm, assure, -ut it to, etc.
J. 'ueries%.
Exem-lu  I ask Lou, Aho Aas Lour accom-lice  P in]uire,bdemand to BnoA29 J3

6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

n general, ele re-rezintă universalii -ragmatice/ 2-ragmatische (niversalien/ ? 
Ha+ermas 34739, care au ca-acitatea de a constitui texte n cadrul unor situaţii comunicative.
!olurilor ilocutive ca ex-resii generalizate ale unor strategii lingvistice de acţiune li
se -ot corela diverse 0orme de mani0estare lexicale şi gramaticale, ca de exem-lu, -entru
 orunc+ 2;e0ehl9
2 359 o roo/i3ie i*erati0+ C *u1te acasă ^ sau o roo/i3ie enun3iati0+C &cum -leci
acasă, sau o roo/i3ie interogati0+ C  1ai de gnd să -leci acasă  sau o roo/i3ie exlicitat+
de un 0erb erfor*ati0C ţi -oruncesc să -leci acasă.
Şi invers, rolurile ilocutive -ot con0eri textului, n 0uncţie de situaţia comunicativă
schim+ată, altă valoare -ragmatică. &st0el, următorul text 0ormat dintr1o singură -ro-oziţie
2379 Plăcut şi -lin de onoare este să mori -entru -atrie. 2Horaţiu9
 -oate i inter-retat odată ca exteriori/are 2&usdrucB/9 a dragostei de -atrie, a-oi ca
Rnde*n 2&u00orderung/9 la -artici-area la lu-tă, şi a-oi ca negare 2egation/9 a
militarismului.
*in -unctul de vedere al -ragmaticii, textele au deci adesea trăsătura
 -oli0uncţionalităţii. &ceastă valenţă -oli0unc1ţională se -oate o+serva, de exem-lu, n 0a-tul
că textele -ot -rimi inter-retări di0erite, eventual chiar contrare n situaţii comunicative
2istorice/9 di0erite. *e aceea, autorul o+işnuieşte să adauge textului său semnale
meta-ragmatice 2-er0ormative9, adică din acelea care indică strategia textuală aleasă n
exem-lul 2379 e vor+a de intonaţie, de o anumită 0ormă gra0ică 2de exem-lu, litere gotice9 sau
de o hi-er-ro-ozi1ţie -er0ormativă, cum ar 0i "onvingerea mea -ro0undă este .../ sau, u
snt de acord cu cele s-use de Horaţiu -rin cuvintele1.../. Pe de altă -arte, există şi strategii
de textua1lizare consacrate n tim-, care au dus la constituirea unor ntregi categorii de text.
&st0el de categorii erau de:a cunoscute, de -ildă, n retorica antică, care situează acuzarea res1
 -ectiv a-ărarea n genul :uridic 2exem-lu -ledoaria9, ade1

$E'$(&#I&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I64

.ziunea sau neaderarea n genul deli+erativ 2exem-lu dez+aterea -arlamentară9 şi
lauda şi re-roşul n genul e-ideictic 2exem-lu textul de reclamă9 2c0. #aus+erg 3458 I JT? 
J59. &ici, ca şi n alte situaţii, a-are evident că un text, mai ales unul mai am-lu, nu -rezintă
doar o singură strategie 2un singur rol ilocutiv9. Există strategii -rinci-ale şi strategii
secundare, roluri ilocutive -rimare şi din acelea secundare. Esenţial -entru constituirea
 -ragmatică a textualităţii este că o anumită strategie este dorainantă şi le su+sumează -e
celelalte. umai aşa se -ăstrează unitatea 0uncţionalităţii , textului.
 8efini3ieC Extensiunea -ragmatică a textului are ca unitate $ de măsură unitatea
0uncţională de comunicare. &ceasta ia naştere -rin dominarea unei strategii textuale sau a
 

unui rol ilocutiv 2de exem-lu, verdict, anunţ, deictică...9. "elelalte roluri snt su+ordonate
0uncţionalităţii acestuia, n totalitatea lor, rolurile ilocutive 0ormează o gramatică a acţiunilor 
lingvistice, care se su-ra-une -este gramatica enunţurilor lingvistice (locutionary acts).
<.T.T. *elimitarea -ragmatică a textului
(n text nce-e, res-ectiv se ncheie atunci cnd emiţătorul şi6sau rece-torul l declară
ca nce-ut sau ncheiat ast0el se -oate rezuma, -e scurt, -oziţia -ragmatică. #imitele textului
snt marcate, aşadar, -rintr1o ntreru-ere du+lă a comunicării. Pro+lema care se ridică este
unde tre+uie să intervină o ast0el de ntreru-ere. *e regulă, cercetarea se mulţumeşte cu
indicaţia, că avem la dis-oziţie o multitudine de semnale tradiţionale 2semne meta-ragmatice9
 -entru aceasta, cum ar 0i
 ? semnale la nce-ut   Anoiit, o 0ormulă de salut (ti*ate do*nule x ), titlul (2
Testa*ent of eif=ontrol )-\ M WbWWWWWW 
 ? semnale de 0inal  7inis eris, sfRrit, a*incu sti*+, la re0edere, $laudite, &xeuntY
"

&semenea caracteristici de delimitare au caracter de to-i 2$o-os/9, adică s1au

ncetăţenit -rin convenţie. $ot un o+icei

486Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 -ragmatic este şi atunci, cnd texte orale snt limitate la am+ele ca-ete -rin -auze mai
mari n vor+ire, iar textele scrise -rin s-aţii mai mari li+ere ntre rnduri. *e 0iecare dată, se
semnalizează ast0el nce-utul res-ectiv s0rşitul comunicării.
*ar cu ast0el de constatări a+ia nce- di0icultăţile -ro1-riu1zise. "ine ne s-une, de
exem-lu, care -auză n vor+ire şi care s-aţiu n text au e0ect terminal n text  Vare schim1
 +area vor+itorului nseamnă de:a schim+are de text ? du-ă cum ar reieşi din de0inirea unei
unităţi a enunţului/ (utterance units) la ". ". Fries 23457 TD8 şi urm.9 Sau aceasta este
marcată de -lecarea sau venirea unui vor+itor 2de exem-lu, n dramă9 Sau a+ia terminarea
vor+irii res-ectiv a scrierii nseamnă s0rşitul de text Vricare din aceste ntre+ări ar -rimi
răs-uns a0irmativ, ar avea ca urmare 0ormarea unei noi nţelegeri a textualităţii şi a delimitării
textului. "eea ce au comun este că de0inirea lor se 0ace din exterior/, adică nu con0orm unor 
0actori imanenţi textului ci a unora comunicativi 2emiţător, rece-tor, canal, situaţie de comu1
nicare9. Şi HarAeg 23459 localizează aceste semnale limi1tatoare n a0ara textului. $extele
care nce- de exem-lu cu un titlu le numeşte etice/, adică nedeterminate linguo1structural, n
tim- ce acele texte, care snt determinate intralingvistic şi linguo1structural/ 2345 3JT9,
 -oartă numele de emice/. nce-uturile etice de text ar 0i, aşadar, 0undamentate -ragmatic,
cele emice, din contră, sintactic 2c0. ca-. <.3.T9.
*esişul derutant al acestor tentative de delimitare a textului ca şi al altora nce-e să se
lumineze, dacă ne reamintim noţiunea de unitate 0uncţională comunicativă/. "on0orm
acesteia, sarcina de a delimita textul nu este nde-linită de sim-lul 0a-t al nce-erii ex-rimării
lingvistice. *elimitarea este realizata numai cnd există un sco- comunicativ +ine conturat
2c0. Herrnstein Smith 34789. *ar asta nu se ntm-lă cu necesitate la orice ntreru-ere a
vor+irii sau la orice schim+are de vor+itor. *e aceea, dacă nu ar exista norme sociale de
semnalizare a nce-utului şi s0rşitului de text, ar tre+ui, de 0a-t, să cercetăm la 0iecare act de
vor+ire dacă ne a0lăm n 0aţa unei unităţi 0uncţionale comunicative. "onvenţiile de
semnalizare snt adesea legate de anumite categorii de

$E'(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(l643

text. &st0el, un text care nce-e cu o 0ormulă de adresare şi se ncheie cu una de salut
 -oartă trăsăturile unităţii 0uncţionale numită scrisoare. V -oantă şi o morală snt indici că s1a
ncheiat sco-ul comunicativ al unei glume res-ectiv al unei 0a+ule. Şi tot aici se -ot da ca
exem-lu ridicarea cortinei, iluminarea scenei şi -rologul ca semne, că va urma o unitate
 

comunicativă dramatică de o ntindere limitată.

Exem-lul dramei ne mai dezvăluie ncă o trăsătură -ragmatică a textelor. $extele
 -osedă, n a0ară de limite externe, şi limite interne, de exem-lu, n teatru, m-ărţirea n acte şi
scene. &st0el de delimitări interne secţionează textul n unităţi comunicative -arţiale, care se
clădesc ierarhic una -este alta. Ele snt conturate n 0uncţie de diversele categorii de text,
ast0el că nu -ot 0i schim+ate oricnd şi oricum. (n exem-lu este structurarea n acte şi scene,
care nu -oate 0i trans-usă asu-ra ca-itolelor, su+ca-itolelor şi aliniatelor din roman, cu
exce-ţia cazului cnd avem de1a 0ace cu o 0ormă dramatică de roman. Şi reci-roca este
vala+ilă, doar dacă nu e vor+a de un teatru e-ic. ici unităţile stro0ice din lirică nu -ot 0i
schim+ate oricnd cu uzanţele delimitatoare dramatice sau e-ice, dect eventual dacă s-ecia
de text n discuţie ado-tă caracteristici ale celorlaltor s-ecii. >otivul acestor di0erenţe tre+uie
văzut acolo unde 0iecare s-ecie de text re-rezintă o unitate comunicativă s-eci0ică, cu un -o1
tenţial s-eci0ic de roluri ilocutive 2c0. Nroe 347D9. n această conce-ţie găsim o mare
concordanţă cu teoria genurilor, du-ă cum aceasta este orientată lingvistic sau non1lingvistic
2c0. IhAe [ed.] 34736347T333 377?DJ, Hem-0er 347<9, *in cauza divergenţelor de -ăreri
existente, nu s1a elucidat ncă de0initiv nici modul n care snt 0ormate rolurile ilocutive sau
strategiile textului, -e +aza cărora se constituie s-eciile de text. !enunţăm aici la a mai
enumera şi alte -ro+leme ce se ridică.
 8efini3ieC V delimitare -ragmatică a textului se -roduce -rintr1o ntreru-ere du+lă a
comunicării. &ceasta -oate 0i marcată -rin semnale meta-ragmatice la nce-utul şi la s0rşitul
0luxului semiotic. "riteriul orientativ este nsă ntotdeauna unitatea 0uncţiei comunicative. "a
moţi1

4T6Ş$%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

vaţie a constituirii textului, ea este totodată şi condiţie a -osi+ilităţii delimitării ei
externe şi interne. Vrice delimitare a textului este su-usă unor normări stricte, s-eci0ice
s-eciilor de texte.
5.2.5. C!678 !88$: 8 3##$
*in -unctul de vedere sintactic, textele se constituie cnd com-onentele lor snt legate
ntre ele -e +aza unor reguli conexionale. n -ragmatică, motivul -rimordial al constituirii
textului nu13 0ormează com+inarea lineară a semnelor, ci actul textualizării res-ectiv actul
rece-tării textului. Su+iectul emiţător, res-ectiv rece-tor, este cel care -une +aza unităţii şi
coeziunii textului. &ceastă constatare este im-ortantă, -entru că există texte, cărora cu greu li
se -ot atri+ui trăsături de coerenţă/. Este, de exem-lu, cazul următoarei -oezii vestite a lui
Ezra Pound
2 39 In a tation of the :etro
$he a--arition o0 these 0aces in the croAd = Petals on a Aet +lacB +ough. J<
Pentru a constata că ntre di0eritele -ărţi există o coerenţă redusă, nu tre+uie nea-ărat
să ştii că acest distih re-rezintă com-rimarea a douăzeci şi o-t de versuri iniţiale. *ar -entru
constituirea -ragmatică a noţiunii de text este, -entru moment, su0icient 0a-tul că autorul, din
 -ers-ectiva lui comunicativă, a declarat aceste rnduri ca 0iind text. Prin urmare, el a văzut
ntre ele o legătură. *ar această legătură este oare -rezentă şi -entru rece-tor El este o+işnuit
să acce-te 0orma lingvistică -oezie/ ca text. *acă 0ace acest lucru conştient, adică dacă se
intercalează ca decodor n -rocesul comunicării textuale, atunci el va com-leta lacunele n
coerenţă din re-ertoriul său comunicativ. Prin urmare, el va crea linearitatea com-letă a
elementelor lingvistice şi va 0undamenta ast0el o textualitate -ragmatică.
#acunele de coerenţă ale -oeziei citate din Ezra Pound -reocu-ă, e dre-t, -e rece-tor 
n mare măsură. (m-lerea unui gol nu1i va 0i -rea grea n cazul trecerii de la titlu la

$E'%(&#3$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(l64<

 

 -rimul vers  Staţia de metrou şi mulţimea oamenilor au ceva comun se a0lă ntr1un
ra-ort de reci-ient şi conţinut, adică un lucru este im-licat n celălalt. *in contră, coerenţa
ntre cele două versuri este mult mai greu de sta+ilit.. V relaţionare im-licită -rintr1un
con:unctor sau o -articulă de com-araţie 2de exem-lu like) li-seşte. #a asta se mai adaugă
li-sa ver+ului din am+ele sintagme. ;a chiar li-seşte orice legătură semantică ntre versul 3 şi
versul T de 0iecare dată, ex-resiile ţin de domenii semantice di0erite. "u toate aceste as-ecte
negative, autorul a declarat această succesiune de semne lingvistice ca 0iind text, iar cititorul
este con0runtat cu acest 0a-t. *ar rece-torul -rimeşte de la text nsuşi o sugestie -entru o
 -osi+ilă legătură semantică a -ărţilor sale. "ăci am+ele versuri snt structurate sintactic la 0el.
Ele snt 0ormate din cte un gru- nominal 2su+iect, com-lement9 şi un adver+ de loc şi
am+ele nu au ver+. *in titlu, care de asemenea conţine un adver+ de loc, li-seşte gru-ul
nominal. Schematizarea acestei -aralelităţi sintactice se -rezintă ast0el 
23@9 $itlu 8 k &dvl>M
ers 3 Nt k &dvQoc@ ers T NT k &dv,b
*acă din -aralelitatea sintactică cititorul trage o concluzie asu-ra unei -aralelităţi
semantice, atunci el -une, -ro+a+il, n legătură  faces 239 cu etals 2T9 şi station of the *etro
289 cu crowd 239 şi cu bough 2T9. El 0ace acest lucru ştiind, -e +aza ex-erienţei sale, că staţiile
de metrou nghit mase de oameni, că snt ntunecate şi umede, că snt -rost luminate şi -rost
canalizate şi că se ntind -e -orţiuni lungi şi strimte şi că acolo 0eţele -asagerilor care aştea-tă
a-ar -alide şi 0antomatice n masa alt0el amor0ă de oameni. $oate acestea snt -remise ale
comunicării determinate cultural. Ele snt acelea care 0ac -osi+ilă coerenţa textului. Ea -oate
0i ex-licată n următoarele -ro-oziţii
23/9 $he metro has a station $he metro stationi s stretched out $he station has a
croAd $he metro station is +lacB $he croAd has 0aces $he metro station is Aet

4D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

$he 0aces a--ear Ahite & +ough is a thing Ahich is stretchec0out Petals a--ear Ahite
$he +ough is +lacB 
&n a--arition looBs Ahite $he +ough is Aet JD
n 0elul acesta se sta+ileşte coerenţa textului. S-unnd -ragmatic/ s-unem
comunicativ/, iar aceasta nseamnă din nou, că structura de adncime -oate 0i schim+ată, n
 -rinci-iu, dacă n actul de comunicare snt aduse orizonturi ale ex-erienţei de viaţă di0erite. E
dre-t că există o anumită limită a varia+ilităţii. &cesta este contextul lingvistic.
Prin aceasta se sugerează o di0erenţiere care vrem să o1ex-unem n cele ce urmează.
"a exem-lu ilustrativ vom lua textul din <.3.J.3. ntr1o 0ormă modi0icată
2349 2Fotogra0ie Imaginea unui turn cu ceas9
3. Here Lou see the toAer o0 ;ig ;en.
T. ou can listen1 to it everL night on ;;" radio. 88
Să considerăm -ro+lema core0erinţei ca 0iind elucidată (itWBig Ben the tower). $ot
mai rămne neclar, la cine se re0eră numele -ro-riu  Big Ben. *acă rece-torul ştie că e vor+a
de numele unui clo-ot din ceasul clădirii Parlamentului englez 2su+stituţie de contiguitate
 Big Ben is a bell) J, atunci legătura se 0ace uşor -rin com-letarea golului coeren1ţial. n caz
contrar, legătura tre+uie să se -oată 0ace numai din contextul lingvistic = cu alte cuvinte, ceea
ce este im-licat lingvistic tre+uie şi ex-licitt lingvistic. "ele ex-licitate rămn +inenţeles
0oarte generale = n cazul nostru,  Big Ben este numele unei surse sonore dintr1un turn. &tta ne
 -ermite ex-licitarea lui listenC listen 1K  sound. &ici atingem limita unei o-eraţii a sintacticii
textului n sens strict. *ar cunoaşterea 0a-tului că n turnuri snt, de o+icei, clo-ote care
indică tim-ul -rin +ătăile lor 0ace -arte din -ragmatica textului. Ea -rezintă avanta:ul că
concretizează descrierea n sensul strategiei textuale a emiţătorului. &sta vrea să nsemne
ntr1o comunicare reuşită, aceeaşi ex-erienţă de viaţă este comună emiţătorului şi
 

rece-torului. Elementul nou cş1tigat de rece-tor -rin text constă n 0a-tul că de acum -oate
asocia numele  Big Ben cu un turn şi cu un ceas avnd o n0 ă1

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(l64J

ţişare anume 2vezi 0oto9 şi că a0lă că sunetul lui  Big Ben  -oate 0i auzit n 0iecare seară
la -rogramul radio al ;;".
&naliza anterioară ne1a dezvăluit două ti-uri de com-letări ale textului. Primul ti- se
clădea -e i*lica3iile textului, avnd la +ază contextul textual/ 2textueller Context/9. *in
contră, al doilea ti-, care 0ăcea uz de contextul situativ/ 2situativer Context/9 2c0. Slama ? 
"azacu 3453 mai aies ca-. III9, se +aza -e aşa1numitele  resuo/i3ii. n tim- ce ex-licarea
im-licaţiilor din text are loc n dimensiunea lui intralingvistică 2sintactica textului9, cea a
 -resu-oziţiilor are loc n cadrul situaţiei comunicative şi a datelor ei 2emiţător, rece-tor, cod,
canal, o+iecte etc. Z -ragmatica textului9. Fără a intra n amănuntele discutării 0oarte largi şi
di0icile a noţiunii de -resu-oziţie 2c0. Pet`0i6FrancB [ed.] 347<9, n cele ce urmează, vom
nţelege -rin aceasta toate 0elurile de -remise im-licite recunoscute, care snt 0ormulate de
vor+itori, cnd aceştia e0ectuează sau vor să e0ectueze un act comunicativ reuşit din -unct de
vedere ilocutiv/ 2Schmidt, S. G. 347< 38T9. Emiţătorul şi rece-torul tre+uie să dis-ună de un
 -otenţial comun de -resu-oziţii, -entru ca un act comunicativ să -oată reuşi. n caz contrar,
intervine amintita di0erenţă comunicativă/. (n exem-lu -entru aceasta snt convenţiile
ncheiate ntre state cu ornduiri sociale di0erite. Există adesea -ericolul ca ast0el de acte să 0ie
inter-retate di0erit, căci, inter-retnd, -ărţile -artici-ante -ot asocia di0eritele noţiuni 2ca
democraţie, in0ormaţie, autodeterminare9 cu -remise ideologice di0erite, care nu -ot 0i deduse
nemi:locit din text 2c0. *iecBmann 3454  mai ales ca-.I9. Ex-licaţia lingvistică a acestui
0enomen o găsim acolo unde aceste noţiuni snt 0ormule deschise/ 2#eer0ormeln/ ? 
$o-itsch9 şi de aici snt ex-use, n -rinci-iu, unei -olisemii ideologice/ şi unor divergenţe n
rece-tare.
n general, des-re im-ortanţa comunicativă a -resu-oziţiilor se -oate s-une  cu ct un
text este mai de-endent de ele, cu att -osi+ilitatea decodării lor di0erite este mai mare. &cest
lucru este vala+il mai ales n cazul acelor texte scrise, la care n contextul situational li-seşte
 -osi+ilitatea unei reveri0icări in0ormative. Şi mai di0icilă devine -ro+lema, cnd ntre
textualizarea şi decodarea textului intervine un

456Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

interval istoric, ast0el că, ntre tim-, se modi0ică 2de exem-lu, se lărgeşte9 stocul
 -resu-oziţiilor -osi+ile. *iacronia acestor -remise ex-lică evoluţia istorică şi relativitatea
analizelor de text. Ea este evidentă nu numai n inter-retarea 0ormulelor semantice deschise,
cum ar 0i n .voca+ularul -olitic,. ci mai ales la com-letarea lacunelor coerenţei. &st0el de
lacune a-ar a-roa-e n toate textele. Ele snt evidente mai ales acolo unde, din cauza unor 
traume mecanice 2deran:amente -e canalul de comunicare, de exem-lu, descom-unerea
hrtiei9 din texte li-sesc unele elemente. &cestea tre+uiesc com-letate de editor, dacă vrea să
 -rezinte un text coerent. *isci-lina care se dedică, -rintre altele, acestei sarcini, -oartă
numele de critică a textului/ 2$extBritiB/9. "ritica mai veche 2clasică/9 a textului şi vedea
menirea mai ales n restaurări= -e calea reconstituirii istorice, adică -rin sesizarea voinţei
autorului, ea ncerca să o+ţină o 0ormă de text ct mai a-ro-iată de textul original. $oate
inter-retările a+erante de la acesta 2variantele/9 erau considerate, su+ acest as-ect, ca
0alsi0icări ale originalului. "ritica mai nouă, din contră, se conduce du-ă ideea că variantele
datorate -rocesului de transmitere tre+uiesc considerate ca re-rezentanţi semni0icativi ai
anumitor stadii din -rocesul de 0ormare a textului. &ceastă conce-ţie este ex-usă n diverse
lucrări dintr1o antologie tratnd editarea textelor, scoasă de >artens6 )eller su+ titlul Texte
und <arianten 234739. &colo se a0irmă la un moment dat $extul ca atare este un -roces, care
 

dintotdeauna s1a sustras unei 0ixări statice= el cu-rinde ntreaga trans0ormare lingvistică a
unei realităţi extralingvistice sesizate intelectual sau senzorial/ 2>artens 3473  3549. Iar o
altă -u+licaţie de0ineşte dre-t o sarcină a ştiinţei textului analiza ntregului -roces 2de
0ormare a textului9 de la -rima lui constituire de către autor -nă la res-ectiva concretizare de
către res-ectivul cititor, ncor-ornd ntregul -roces de -roducere a textului/ 2Schmidt, P.
347<3TT9. "u asemenea o+servaţii se sugerează im-ortanţa -e care o -ot avea -resu-oziţiile
 -entru 0ormarea textului n general şi -entru coerenţa textului n s-ecial. *eoarece
 -resu-oziţiile, ca de alt0el ntregul act al comunicării -rin text, -resu-un

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I647

cunoştinţe des-re realitatea extralingvistică/ 2auers-rachliche RirBlichBeit/,
>artens9, adică des-re o+iecte de re0erinţă, -ragmatica textului nu a:unge -rea de-arte 0ără
semantica textului. !eci-roca acestei relaţii de condiţionare este şi ea vala+ilă, lucru -e care1
3 vom arăta n alt ca-itol.
 8efini3ieC "oerenţa -ragmatică a textului este 0undamentată n -ersoana emitentă sau
rece-toare -artici-antă la comunicare. &ceasta com-letează 2su+stituie9, -e +aza unor 
cunoştinţe anterioare 2-resu-oziţii9, lacunele existente n text şi creează ast0el un text coerent.
&ceastă coerenţă -ragmatică există la nivelul unei structuri de adncime. aria+ilitatea
inter-retărilor -osi+ile creează coerenţe şi texte di0erite ntre ele. oţiunea -ragmatică de
coerenţă arată clar că textul este un 0enomen -rocesual ce are eta-e evolutive di0erite.
<.T.D. !ezumat "onstituirea -ragmatică a textului
Pers-ectiva semiotică a -ragmaticii analizează textul ca -e o unitate 0uncţională
comunicativă a cărei +ază de constituire snt emiţătorul 2ca -roducător de text9 şi6sau rece-1
torul 2ca rece-tor de text9. Emiţătorul şi rece-torul snt, la rndul lor, entităţi 0oarte com-lexe.
*in acest motiv, textele constituite -ragmatic nu snt invariante, ci -otenţial, ele se modi0ică
cu orice act de comunicare. &cest 0enomen -oartă numele de di0erenţă comunicativă/ şi
 -oate 0i o+servat clar -rin analize ale aceluiaşi text distanţate n tim-. Extensiunea textului nu
de-inde aici de o normă minimală cantitativă, ci de dominarea unei 1strategii 0uncţionale n
comunicare 2de exem-lu, anunţ, a-el, verdict9, care con0eră ? ex-licit sau im-licit ? -unerii n
text 2res-ectiv desci0rării textului9 cte un statut comunicativ s-eci0ic. Strategiile textuale sau
rolurile ilocutive au nsuşiri de universalii -ragmatice. Poli0uncţionalitatea textelor se
datorează utilizării lor varia+ile n legătură cu acelaşi -urtător de semn. *acă

46Ş$II%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$

se schim+ă strategia, se schim+ă textul. &cest 0enomen este deose+it de evident n
cazul sta+ilirii limitelor şi coerenţei textelor. &ici, strategia selectează din cunoştinţele
existente la -artenerii comunicării acele -resu-oziţii care -ot structura @comunicativ
nce-uturi, res-ectiv ncheieri 2etice, deictice9 incom-lete de texte -recum şi incoerenţe. n
acest -roces, Din rol im-ortant l :oacă o+işnuinţa de structurare a -roducătorului şi
rece-torului. Ea se mani0estă n diversele 0orme date claselor de text.
$extualitatea -ragmatică nu este imagina+ilă dect -e o axă diacronică. oţiunea
diacronică de text nu este statică, ci nregistrează o -ermanentă dinamică a 0ormării -rogre1
sive a textelor. orma de text -usă la +ază, la rndul ei, nu este 0ixată odată -entru totdeauna,
ci este o mărime istorică, a0lată n -ermanentă schim+are. Formularea ei se 0ace ntr1o
gramatică diacronică a textului. *in cauza multitudinii de detalii ce -ot 0i o+servate, această
gramatică este extrem de com-lexă. Printre -ro+lemele ei cele mai di0icile se a0lă
desco-erirea -resu-oziţiilor vala+ile la un moment dat. *at 0iind că acestea snt nţelese
adesea di0erit de către -artici-anţii la -rocesul comunicării ne a0lăm n 0aţa unei cauze
0undamentale -entru varia+ilitatea şi su+iectivitatea rezultatelor analizei -ragmatice a
textului. &m+ele trăsături snt controlate n ştiinţă -rin sta+ilirea, ncă de la nce-utul analizei,
 

a -remiselor e0ectuării ei. *oar -e această cale a intersu+iectivităţii/ ni se -are -osi+ilă

cercetarea -ragmatică a textelor. n caz contrar, vor domni intuiţia şi s-eculaţia.
5.2.<. A68$= > 3
Inter-retarea a două texte caracterizate -rintr1o ra-ortare ex-licită la rece-tor ni se
 -are deose+it de adecvată -entru a arăta -ers-ectivele şi limitele unei analize de text
 -ragmatice/ 2-ragmatische $extanalLse/ ? ;reuer 347T, 347< a9. Este vor+a de un text de
reclamă şi de un text 20ragment9 dintr1un diseurs -olitic. &m+ele a-arţin unor clase de text
care -roduc unităţi comunicative a-elative.

$E'(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(l644

<.T.J.3. &naliza unui text din reclama economică
Sursa Life, TD.<.347T
The =ase of the inging =igarette 
2"ntec  $aste me ^ $aste ni_ ^9
Holmes $his is it, Ratson ^ $he verL -lace that #adL >ontmarch heard
the strange singing ^ Ratson "an@t 0athom it ^ Rhat could it +e, Holmes Holmes
From the clues I deduce it is a cigarette . . . named *oral . . .
loA in /tar/@ and nicotine content . Aith a uni]ue 0ilter sLstem
and remarBa+lL good taste ^ Ratson "ome o00 it. Holmes ^ Taste in a loA /tar/ and
nicotine cigarette 
@ &+surd ^ &+surd ^ Holmes Examine the evidence, Ratson. $rL one^ Ratson
&stounding, Holmes^ ;ut hoA did Lou BnoA Holmes Rith *oral good taste is elementarL,
mL dear Ratson^ *oral $aste me. 2Firma $he 0ilter sLstem Lou@d need a scientist to ex-lain .
. . +ut *oral
saLs it in tAo Aords, /$aste me/9. J7
$extul dat 0ormează doar o -arte dintr1o reclamă codată su+ 0orma unei com+inaţii
dintre cuvnt şi imagine 2s-ecia de text comics9 care aco-eră -e cinci -lanşe -eretele unui
magazin. *eoarece, -entru noi, textul este cel ce are o semni0icaţie -rimară, l1am des-rins
aici de imagine. Pentru analiza tematicii "omics şi reclamă/ 0acem o trimitere la lucrarea cu
acelaşi nume 2"omics und Rer+ung/9 a lui Carl !iha, care m-reună cu alte re0erate des-re
!etorica reclamei/ 2-rintre altele ale lui G. Hantsch, #. Fischer, H. Enders9 a a-ărut n revista
rache i* technischen Zeitalter DT 2347T9  3J<?35J.
$extul de reclamă -us aici n discuţie are o extensiune ce -oate 0i de0inită exact, 0iind
marcată de semnalele limi1tatoare titlu şi ntreru-erea comunicării 2terminarea semnelor 
scrise9. *u-ă HarAeg 23459, avem de a 0ace aici cu un text etic/. Intern, textul este
structurat datorită alternării vor+itorilor. >ai nti e vor+a de dialogul ntre două -ersoane 
Holmes şi Ratson = se asociază a-oi un al treilea

3886Ş$II%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$

2*orai9 (n vor+itor anonim 20irma9 ncheie textul, re10erindu1se la enunţul celui de1
al treilea vor+itor (Taste *e), care este totodată şi cntecul de la nce-utul textului. *acă
analizăm 2cu Vhmann 347T9 rolurile ilocutive din text, -entru vor+ele lui Holmes, vom
constata următoarele roluri ilocutive J
&ttester /$his is it, Ratson^ . . ./
Se]uencer /From the clues I deduce .../
erdictive /..=Aith a uni]ue 0ilter sLstem .../6/Rith *oral, good
taste is elementarL .../ In0luencer /Examine the evidence, Ratson. $rL one^/
or+ele lui Ratson -rezintă alte roluri ilocutive
Positioner /"an@t 0athom it^/6/&stounding, Holmes^/
uerL /Rhat could it +e, Holmes/ 6 /;ut hoA did Lou BnoA/
 

"el de1al treilea vor+itor, *oral, 0oloseşte un

In0luencer /$aste me/,
care a-are la nce-utul textului 2cntec9 şi la s0rşitul lui, aici -rins ntr1un  2ttester.
S-us alt0el actele de vor+ire ale lui Holmes re-rezintă o constatare, concluzionare, o :udecată
şi o tentativă de in0luenţare, n tim- ce Ratson reacţionează la toate cu o atitudine anume
2uimire9 şi cu ntre+ări. ncheierea o 0ormează acţiunea de ndemn a lui *oral şi a 0irmei. (n
ndemn conţine şi 0ragmentul de cntec dat la nce-ut, n tim- ce titlul re-rezintă o constatare.
*in cele s-use, rezultă următoarea structură ilocuţionară 
$itlul &ttester 
"ntecul In0luencer ? In0luencer 
Holmes 3  &ttestei1
Ratson 3 Positioner ? uerL
Holmes T Se]uencer ? erdictive
Ratson T  Positioner ? uerL ? Positioner 
Holmes < In0luencer ?In0luencer 
Ratson < Positioner ?uerL

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I6383

Holmes D erdictive *orai In0luencer 
Firma &ttester ? &ttester ? In0luencer.
n 0elul acesta au 0ost recunoscute rolurile ilocutive şi distri+uţia lor n text.
*ar ncă nu s1a sta+ilit care dintre rolurile ilocutive 0undamentează, -e +aza dominării
sale, textul ca unitate 0uncţională comunicativă. Pentru aceasta tre+uie luat n considerare
ntregul act al comunicării. El este ast0el clădit, nct rece-torul textului să 0ie determinat să
cum-ere ţigări cu marca *oral/. &sta nseamnă textul tre+uie să declanşeze n rece-tor o
consecinţă acţională +ine conturată. *e aceea, rolul ilocutiv dominant este cel al in0luenţării
2In0luencer/9. $oate celelalte roluri se a0lă, 0aţă de el, ntr1un ra-ort 0uncţional su+ordonat
cine vrea să in0luenţeze tre+uie să 0acă constatări, să tragă concluzii, să 0ormuleze verdicte.
Se -oate constata că in0luenţarea creşte către s0rşitul textului. *e in0luenţat vor să in0luenţeze
trei vor+itori Holmes, *oral şi 0irma. Holmes vrea să13 convingă doar -e -artenerul său
Ratson, *oral att -e Holmes ct şi -e Ratson. Şi, n cele din urmă, un vor+itor anonim din
 -artea 0irmei ncearcă să atragă -e cititorul -ovestirii -rezentate, lăsnd -e *oral să mai
vor+ească o singură dată, n locul omului de ştiinţă. &şadar, există un du+lu nivel al
comunicării. Primul există ntre Holmes, Ratson şi *oral, al doilea ntre -urtătorul de cuvnt
al 0irmei şi rece-tor. Primul este 0ictional, al doilea real. "ele două nivele ale comunicării nu
snt inde-endente unul de altul, ci snt legate -rin marca de ţigări -ersoni0icată. #a -rimul
nivel, acest -ersona:/ l in0luenţează mai ales -e Ratson, la al doilea, -e cititor. &cest lucru
 -oate 0i recunoscut 0ără greutate n rolul lui Ratson ca om mirat şi 0rămntat de ntre+ări.
$re+uie remarcat că enunţul -ersuasiv al lui *oral este citat de re-rezentantul 0irmei. Prin
aceasta, el trece n rolul ilocutiv al unuia care constată/ de -e o -oziţie distanţată/ de -ro1
 +lemă 2Feststeller/,  2ttester), iar reclama cştigă un -lus de o+iectivitate/. In0luenţarea nu
are loc direct, ci indirect, -rintr1un 0a-t istoric/ relatat.

38T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

Pro+lema 0icţiunii atinsă aici este legată şi de numele -artici-anţilor la actul
comunicării. Holmes şi Ratson snt desigur cunoscuţi rece-torului din romanele lui "onan
*oLle. &ceste nume l 0ac să se aşte-te la o -oveste cu detectivi, senzaţie ntărită şi de
anunţarea unui caz/ (case) n titlu, ntr1un ast0el de cadru comunicativ intră, -e dre-t,
rolurile ilocutive ale constatării, concluzionării şi verdictului. "u att mai sur-rinzător este
 -entru cititor 0a-tul că textul nu se ncheie, aşa cum se o+işnuieşte n -ovestirile -oliţiste, cu
 

o constatare sau cu un verdict, ci cu un ndemn. Personi0icarea *oral/ nde-lineşte de două

ori 2o dată ntr1un citat9 acest rol ilocutiv. Povestirea -oliţistă se trans0ormă ntr1o reclamă. Ea
este doar anexă/ argumentativă 2&u0hUnger/, ? c0. !`mer 345 37?34T9 -entru suada
retorică. !eacţiile corecte/ la aceasta snt achiziţionarea măr0ii şi consumul.
$extul ales -oate 0i cu-rins n categoria discursului ersuasi0M 2-ersuasivei1
*isBurs/ ? CinneavL 3473 T33 şi urm.9 &cest ti- de discurs este nsă, n acelaşi tim-, şi
domeniul teoretic al retoricii. *. ;reuer a -ro-us n mai multe lucrări 2 347T, 347< a, 347D9
ca -ragmatica textului să se -ractice -e +aza unei retorici clasice m+ogăţite cu metode
moderne. Privit >$6 acest unghi, textul de reclamă este o variantă a s-eciei vor+irii deli1
 +erative/, a cărei ţel -ersuasiv este recomandarea 2sau non1recomandarea9 #6#$ lucru  Try
one  . . Taste *e .... Su+ordonată acestei atitudini deli+erative 0undamentale este
e-ideictica/ 2E-ideixis/9, adică lăudarea o+iectului n discuţie . . . with a uni5ue filter 
 syste* and re*arkably good taste . 2-entru terminologie, c0. #aus+erg 3458 I J< urm., Plett
347< 3J?359. Prin urmare, textul de reclamă este un act dt rtcomandare 2;eratungsrede/9 cu
momente e-ideictice. Forma sa este cea a dialogului %(dialogis*us ) -e care N. Puttenham
23J49 l desemnează ca the 9ight 9easoner. $erminologia lui Puttenham sugsrează
antici-area teoriei actelor de vor+ire n 0elul n care a nţeles el 0igurile retorice. Exem-le
Dno*e Z the 8irector, Ironia Z the 8rie :ock, 2steis*us Z the :erry coffe, :eiosis W the
 8isable,%, &xeditio Z the eedie 8isatcher. "teodată el merge atit de de-arte, nct
identi0ică 0igurile retorice cu roluri sociale  entcntia Z the age ayer, 2llegoria W the
=ourtly figure res-ectiv the 7igure of false se*blant, 6ierbole 6sic6 Z the 'uerre^cher.ha

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(l638<

<.T.J.T. &naliza cuvntării lui "hurchill din 3<.J.34D8 n 0aţa "amerei "omunelor 
20ragmente9
Sursa Rinston S. "hurchill, Farti*eeeches, com-, +L !andol-h S. "hurchill,
#ondon, o. G., -g. T871T8.
Vn FridaL evening last I received His >a:estL@s "ommission to 0orm a neA
&dministration. It Aas the evident Aish and Aill o0 Parliament and the nation that this should
 +e conceived on the +roadest -ossi+le +asis and that is should include all -arties, +oth those
Aho su--orted the late Novernment and also the -arties o0 the V--osition. I have com-leted
the most im-ortant -art o0 this tasB ...
Re have +e0ore us an ordeal o0 the most grievous Bind. Re have +e0ore us manL,
manL long months o0 struggle and o0 su00ering. ou asB, Ahat is our -olicL  I Aill saL It is
to Aage Aar, +L sea, land and air, Aith all our might and Aith all the strength that Nod can
give us = to Aage Aar against a monstrous tLrannL, never sur-assed in the darB, lamenta+le
catalogue o0 human crime. $hat is our -olicL. ou asB, Ahat is our aim  I can ansAer, in one
Aord ictorL ? victorL at all costs, victorL in s-ite o0 all terror, victorL, hoAever long and
hard the road maL +e = 0or Aithout victorL, there is no survival. #et that +e realised = no
survival 0or the ;ritish Em-ire = no survival 0or all that the ;ritish Em-ire has stood 0or, no
survival 0or the urge and im-ulse o0 the ages, that manBind Aill move 0orAard toAards its
goal. ;ut I taBe u- mL tasB Aith +uoLancL and ho-e. I 0eel sure that our cause Aill not +e
su00ered to 0ail among men. &t this time I 0eel entitled to claim the aid o0 all, and I saL,
/"ome, then, let us go 0orAard together Aith our united strength/. 58
"uvntarea, din care au 0ost extrase 0ragmentele de mai sus, este una dintre cele mai
cunoscute cuvntări ţinute de "hurchill. Este cuvntarea lui inaugurală ca -rim ministru n 0aţa
"amerei "omunelor din &nglia. nce-utul şi s0rşitul ei 2redate aici9 snt marcate de două
atitudini ale vor+itorului di0erite. Pentru această schim+are, -e -lan gramatical, utilizarea
tim-urilor ver+ale are rol de semnal. n -artea I1a de text domină -reteritul, n -artea a Ii1a,
 -rezentul. *acă dăm curs tezei lui H. Reinrich 23473 a9, con0orm căreia gru-ul tem-oral I
 

2-rezent, -er0ect, viitor, AOrde k k in0initiv I9 creează situaţia de comunicare a discutării/

2;es-rechen/9, gru-ul tem-oral II 2-reterit, mai mult ca

38D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 -er0ect, AOrde bin0initiv II9 -e cea a -ovestirii/ 2ErzUhlen/9, atunci cuvntarea lui
"hurchill nce-e cu o relatare şi se termină cu un comentar 5l. *ar, a relata6a -ovesti/
nseamnă  vor+itorul e relaxat = el este distanţat 0aţă de situaţia relatată = ascultătorul este
ndemnat s-re o rece-tare -asivă. &ltele snt as-ectele relevante n cazul discutării/ 
vor+itorul este tensionat = el acţionează şi -rovoacă reacţia -artenerului= lucrurile -e care le
 -rezintă l solicită total. &-licate la cuvntarea lui "hurchill, cele s-use nseamnă vor+itorul
nce-e cu un ton calm, distanţat, a-roa-e rece. El ncheie -rintr1o atitudine de comentator,
 -rintr1o atitudine de -artici-are sentimentală.  $resenterfectul I ha0e co*leted ..., care
0ace -arte din categoria tim-urilor de comentariu, marchează trecerea de la situaţia relatării la
cea a comentariului.
V consemnare a rolurilor ilocutive ce -ot 0i sta+ilite -entru cele două -ărţi ale textului
susţine cele s-use aici ntr1un alt mod. n -rima -arte, constatăm numai atentatori, care snt
descrişi de Vhmann 2347T3T89 ast0el  $he  y em-hasize the -rocess o0 inter-reting and
descri+ing realitL, and the Bind o0 Aarrant the s-eaBer is Ailling to give to his inter-retation/
T
. Primele doua -ro-oziţii ale textului -rezintă aceste roluri. *ar n cea de a treia, intervine o
schim+are se naşte un dialog 0ictiv cu ntre+ări şi răs-unsuri, ceea ce, n termenii teoriei
actelor de vor+ire, s1ar 0ormula aşa 'ueries şi e5uencers se alternează 2deşi -rin aceasta nu
se s-une nimic des-re momentul 0icţiunii9. (rmează  &*halics (Let that be realised...) şi
 $ositioners (I feel sure..., I feel entitled. ncheierea o 0ormează o  &xhortationC =o*e, then, let 
us go forward. Este momentul să remarcăm două lucruri. Primul este numărul mare al
ver+elor -er0ormative, care, n -arte, snt adesea re-etate  ask, say, answer, feel, sure, realise.
*e aici -utem concluziona cu a:utorul acestor semnale meta-ragmatice, autorul doreşte să
0acă ascultătorului ct mai ex-licit 0elul acţiunii sale locutive. n al doilea rnd, 0ra-ează
creşterea 2-resu-usă9 a intensităţii comunicative n suita di0eritelor roluri ilocutive.
*eocamdată, această -resu-oziţie este o i-oteză datorită 0a-tului că 2ncă9 nu există o
m-ărţire sistematică a actelor de vor+ire du-ă

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(l6l8J

acest criteriu. "u toate acestea, nu se -oate nega că  &xhortation este mai intensivă su+
as-ect comunicativ dect  2ttester, deoarece include ca -ostulat acţiunea ver+ală sau non1
ver+ală a rece-torului. n tim- ce rolurile ilocutive de la nce-utul textului urmăreau
in0ormarea rece-torului, cele de la s0rşitul textului vor să13 determine să acţioneze.
Pentru ca textul dat să -oată 0i caracterizat ca -arte lingvistică com-onentă a unui :oc
acţionai comunicativ, care 0uncţionează comunicativ/ 2BommuniBativ 0unBtionierender 
s-rachlicher ;estandteil eines BommuniBativen Handlungss-iels/ Schmidt, S. G. 347T3J9
tre+uie cunoscut contextul său -ragmatic. Editorul cuvntării -are a 0i nţeles această
necesitate, căci, nainte de a reda textul cuvntării, el ex-une -e scurt evenimentele -olitice
interne si externe 2"hurchill o.G. T879
P!I>E >IIS$E! 
& SPEE"H *E#IE!E* I $HE HV(SE VF "V>>VS
>& 3<, 34D8
>aL 38. NermanL invades Holland and ;elgium. $he ;ritish &rmL
ansAers the a--eal o0 Cing #eo-old and moves north into ;elgium.
>r. eville "ham+erlain resigns the o00ice o0 Prime >inister 
and the Cing invites >r. "hurchill to 0orm a neA administration.
>aL 3<. $he *utch !oLal FamilL arrives in #ondon. 5<
 

Prin această -recizare, contextul situational este +ine conturat, chiar dacă nu excesiv
de detaliat. *istincţia ntre ştirile de -olitică internă şi externă o regăsim şi n cuvntare.
nce-utul ei se ocu-ă cu evenimentele de -olitică internă din zilele -recedente. n acelaşi
tim-, ncheierea 1cuvntării insistă asu-ra situaţiei de răz+oi şi asu-ra -oziţiei vor+itorului 0aţă
de aceasta. n -rima -arte, -entru a -utea a-recia corect evenimentele -rezentate, rece-torul
tre+uie să ştie cum se 0ormează un guvern n >area ;ritanic *incolo de -rocedura generală,
el mai tre+uie să cunoască numele regelui, a -recursorului lui "hurchill şi a -artidelor 
re-rezentate atunci n "amera "omunelor. Pentru nţelegerea corectă a momentului istoric
este necesară ex-licarea -resu-oziţiilor 

3856Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 -ragmatice, aşa cum a 0ăcut1o, n -arte, editorul. Sco-ul urmărit este reconstituirea
unei situaţii comunicative istorice şi a -remiselor ei, -entru ca mesa:ul textului să 0ie
inteligi+il şi rece-torului secundar din anul 347D. n caz contrar, ntre el şi mem+rii "amerei
"omunelor ;ritanice din 34D8 se naşte aceea discre-anţa cognitivă, -e care am numit1o
di0erenţă comunicativă/.
Şi mai lim-ede se -oate o+serva -ro+lematica atinsă la s0rşitul cuvntării. &ici
li-seşte orice indiciu asu-ra situaţiei de răz+oi actuale 2ra-ort de -e 0ront9. "uvntul Der*ans
nu a-are, dar n schim+ a-are *onstrous tyranny. Intrarea tru-elor +ritanice n ;elgia nu este
menţionată. n schim+, vor+itorul numeşte sco-ul ei 0ictory. &ceasta nseamnă vor+itorul se
ridică deasu-ra situaţiei actuale, el generalizează. El -oate 0ace acest lucru, -entru că -utea să
 -resu-ună cunoaşterea evenimentelor din răz+oi de către auditoriul său. El -utea -resu-une
ca 0iind cunoscută şi ideologia im-eriului, rămnnd 0oarte vag n ex-resia  for all that the
 British &*ire has stood for. Pierznd ulterior contextul situational al unor ast0el de 0enomene
de lim+ă, textul ca-ătă o im-recizie/ 2(n+estimmtheit/ c0. Ingarden 345J T531?T78, Iser 
34789, care l 0ace -arţial dis-oni+il unor moduri de rece-tare di0erite. !ece-torul devine
ast0el -roducător/ de text = adică el um-le golurile semantice 0ormate -rin -ierderea
contextului cu concretizările/ lui -ro-rii. "u ct un text este mai -uternic determinat de
context, cu att este mai mare invarianta rece-tării sale.
*acă inter-retăm textul dat du-ă categoriile retoricii clasice, atunci -rima -arte ne
a-are ca etică/,  doua ca -atetică/ 2-entru noţiuni, c0. *ocBhorn, 34549. &ceasta
cores-unde unor o+ieceiuri vechi, con0orm cărora nce-utul vor+irii (exordiu* ) era
caracterizat, de regulă, -rin ethos, ncheierea vor+irii (erora3ia) -rin  athos. &nalog acestor 
nsuşiri ale 0uncţiilor vor+irii emoţionale, -rima -arte 2a-ro-iat ? omenească/9 nu conţine
0iguri retorice ostentative, s-re deose+ire de a doua 2-ătimaş ? mişcată9. &ici găsim 0igura
numită  subiectio 2dialog 0ictiv9, a-oi o multitudine de 0iguri iterative şi, n cele din urmă, o
a-ostro0are a ascultătorilor  =o*e, then, let us go forward .... Este evident că numeroase
 -ro+leme ale. -ragmaticii textului au 0ost antici-ate de:a de retorică.

$E'$(&#I$&$E& ŞI. Ş$II%& $E'$(#(I6387

5.5. DIMENSIUNEA SEMANTICĂ A TEXTULUI
*in -ers-ectiva semanticii, textul a-are ca semn care ne indică un desemnat. n ce l
 -riveşte -e acesta textul 2ca toate semnele9 exercită o 0uncţie de locţiitor, ceea ce nseamnă că
 -rin -rezenţa semnului a-are şi o+iectul desemnat. #ocul existenţial al a-ariţiei sale ne dă
indicii asu-ra conţinutului de adevăr al unui text. Se disting ndeo+şte două 0eluri de conţinut
conştiinţa şi realitatea senzorială. "a 0enomen al conştiinţei, semnul text are un sens
designator 2mental9, ca 0enomen al realităţii, din contră, unul denotativ 2em-iric9. !elaţia
dintre desemnat şi denotat, -e de o -arte, şi dintre aceştia doi şi semni0icant, -e de alta, este
greu de -recizat c0. T.3.T9. *e-inde care model al cunoaşterii şi al realităţii este -us la +aza
semiozei 2c0. Scha00 347<9. (n model -ozitivist al realităţii va -une accent, de exem-lu, -e
 

 -osi+ilitatea de a veri0ica senzorial un enunţ textual şi nu va atri+ui nici un denotat acelui

semn, care nu nde-lineşte această cerinţă,, adică l va arunca n domeniul -resu-unerilor, al
minciunii, al sim-lei literaturi/. *in contră, o conce-ţie idealistă asu-ra realităţii re0uză un
ast0el de o+iectivism şi declară, de -ildă, conştiinţa ca măsură unică a realului, n tim- ce, n
 -rimul caz, desemnatul se -ierde n denotat, n cel de al doilea caz, se ntm-lă 0enomenul
invers denotatul de-inde de desemnat. V a treia -osi+ilitate este cea socio1comunicativă. "e
se -oate nţelege -rin aceasta, vom ncerca să ex-unem -e +aza analizei deose+itoare a trei
exem-le de text.
#uăm ca -unct de -ornire următoarele microtexte
2T89 &m TJ. Guni 347< Aar das Retter im !heinland sch`n.
2T39 Vtto ist verrOcBt. Er ist nUmlich gestern a+end &uto ge0ahren.
2TT9 In Ham+urg O+erlegt der Innensenator zusammen mit Hagen+ecBs Er+en, o+ der 
>illionen verschlingende $ier-arB au0gel`st und statt dessen Bostenlose "harter0lOge nach
dem aturschutz-arB der Serengeti ange+oten Aerden sollen (8ie Zeit, #K :Gr/ 1_`# ). u
n exem-lul 2T89, cele enunţate -ot 0i veri0icate sau corectate -rin con0runtarea
notaţiilor meteorologice. Ştiinţa este

386Ş$I3%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

aceea care con0irmă conţinutul de adevăr al textului= la rndul ei, ea recurge -entru
aceasta la date em-irice, din care trage concluzii, care cores-und imaginii o+işnuite des-re
starea numită vreme 0rumoasă/. Procedura 0olosită aici se orientează, aşadar, du-ă -rinci-iul
em-iric al veri0icării, aşa cum a 0ost cultivat, de exem-lu, n acest secol de şcoala
neo-ozitivismului. "el de al doilea exem-lu 2T39 nu -oate 0i veri0icat n acelaşi 0el, deoarece
este 0oarte -osi+il să nu13 cunoaştem -e Vtto. "eea ce cunoaştem nsă este o conexiune
argumentativă sta+ilită de nG*lich 5S. Sensul rezultat din context, ni se -are nsă im-recis,
deoarece caracteristicile (a fi aiurit) şi (a *erge cu *aina) nu se a0lă ntr1un ra-ort de
incluziune. Prin urmare, din -ers-ectiva unei semantici a textului, ce -rocedează logic, relaţia
cauzală de ti-ul el este aiurit, -entru că merge cu maşina/ este contradictorie şi -rin aceasta
incorectă. Exem-lul 2TT9 are o com-lexitate semantică mai mare. &0irmaţia 0ăcută n textul
res-ectiv este li-sită de orice contradicţie logică = n -lus, există -osi+ilitatea veri0icării,
deoarece ea se re0eră la situaţii 0ixate exact n tim- şi s-aţiu. *ar, aşa cum rezultă din
com-araţia cu date de o+servaţie dis-oni+ile, mesa:ul nu rezistă unei veri0icări em-irice.
)iarul a minţit/ oare u, nu a 0ăcut acest lucru, căci nota res-ectivă se a0lă, m-reună cu
altele, ntr1o ru+rică cu titlul Ştiri exclusive. 3 &-rilie/, şi oricine ştie că, n această zi,
societatea noastră 0ace să dis-ară distincţia ntre adevăr şi minciună. *eşi să-tămnalul a
a-ărut la <8 martie@347<, semnalul 0icţiunii şi al minciunii/ din titlu indică o altă normă dect
 -e cea a veri0ica+ilităţii 0actice sau al incom-ati+ilităţii logice. i dăm numele de re1
0erenţialitate socio1comunicativă/ 2sozio1BommuniBative !e10erenzialitUt/9 vrnd să s-unem
cu aceasta că -unctul de re0erinţă al semnului text este determinat de normele comunicării
sociale. S-us alt0el -ragmatica semnului determină semantica lui.
V -rivire asu-ra celor trei exem-le şi asu-ra modalităţilor semantice desco-erite ne
arată că de ele se leagă trei noţiuni des-re adevăr di0erite una 0acticistă, una logică şi una
comunicativă. Prima, şi 0ixează con0irmarea celor enunţate n o$aiectul desemnat, cea de a
doua n concludenta

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$((Gl6384

argumentativă a şirului de semne, cea de a treia n situaţia de comunicare. &cestei
triade i cores-unde o semioză tri-lă a textului cea semantică 2n sens restrns9, cea
sintactico1semantică şi cea -ragma1semantică. oi ne decidem -entru conce-ţia -ragma1
semantică, deoarece ni se -are cea mai cu-rinzătoare. Ea -ostulează un sistem socio1
 

comunicativ de norme re0erenţiale sau, s-us alt0el, un model al realităţii, care este activat la
0iecare transmitere de text. u este statică, ci este ca-a+ilă să evolueze. &cest 0a-t se o+servă,
 -rintre altele, şi -rin aceea că textele se nvechesc, adică -ierd din realitate/, -entru că
modelul realităţii -e care se +azează este schim+at de unul mai -rogresist. *ar acest lucru se
 -oate o+serva şi din situaţia inversată unele texte 2de exem-lu, textele ştiinţi0ico10antastice9
au devenit azi mai -line de realitate/ dect la vremea conce-erii lor.
>ai -utem arăta cum contextul comunicativ -oate modi0ica re0erenţialitatea unui
semn1text, -e +aza exem-lelor 2T891şi 2T39. n 2T39 sintactica semnelor nu este coerentă,
motiv -entru care cele s-use n text le1am considerat li-site de re0erinţă. *in -ers-ectiva
 -ragma1semantică, textul cştigă n re0erenţialitate, dacă, din contextul comunicării, se ca-ătă
in0ormaţia 2-resu-oziţia9, că Vtto a 0ost +eat turtă n seara res-ectivă. Pe de altă -arte,
re0erenţialitatea lui 2T89 se schim+ă, dacă vor+itorul vrea să 0ie nţeles ironic, adică ntr1o
inversiune semantică. Presu-oziţia ce -oate 0i construită ar 0i, de -ildă u1mi -lac
tem-eraturile ridicate/, n am+ele exem-le, -ers-ectiva -ragma1semantică ne arată cum
caracterul re0erenţial al semnului text este varia+il. &ceastă varia+ilitate de-inde de cadrul
comunicativ ales şi de 0actorii săi. Se -oate a0irma cu siguranţă că ea nu este nelimitată.
 u -utem intra aici n amănuntele discuţiilor 0ilozo0ice mai noi n -ro+lema re0erinţei.
"u -rivire la această temă, -utem găsi lucrări de #. #insBL, P. F. StraAson, C. *onellan, ).
endler, G. !. Searle şi R. . uine, n antologia editată de *. *. Stein+erg şi #. &.
GaBo+ovits intitulată  e*anticsC 2n Interdiscilinary 9eader in $hilosohy, Linguistics and 
 $sychology 2"am+ridge, 3473 75, urm.9 -recum şi n culegerea de re0erate scoasă de !.
;u+ner su+ titlul rache und 2nalysis 2N`ttingen, 3459. In legătură

3 IV6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

cu conce-ţia comunicativă a unei semantici re0erenţiale s1a ex-rimat adesea *.
Runderlich 23473, 347T, 347<9. !ecent, nr. <6347< al revistei  8egr4s a tratat tema La notion
de referent ntr1un gru- de articole 0oarte neunitare.
5.5.1. E369$#68 986$: a, 3##$
Su+ as-ect semantic, extensiunea textului nu se sta+ileşte du-ă o anumită unitate de
lungime 2de exem-lu, existenţa a două -ro-oziţii9, ci este determinată de către unitatea
o+iectelor şi situaţiilor/ denotate. &ceasta nseamnă că, să zicem, notaţia >armeladă/ -e un
 +orcan este la 0el de +ine text ca şi descrierea unui ta+lou sau un re-orta: des-re o ex-ediţie n
Himalaia. u degea+a mai vor+im şi des-re texte medicale, :uridice, sociologice, gndindu1ne
că unitatea ntinderii tex1@ tului este asigurată de identitatea re0erentului 2medical, :uridic,
sociologic ...9. (nitatea re0erenţială a textului -oate 0i 0ormulată ca un 0el de tematică a
textului 2c0. *ressler 347T 37, urm, an *i:B 347T 3<T, urm= Rienold 347T 4, urm=
;rinBer 347<34?TT9. $ematica 0ormează +aza semantică a unui text sau a unei unităţi
textuale mai mari. Enunţată ntr1o -ro-oziţie, tema vala+ilă -entru tot acest ca-itol este 
2T<9 Fiecare text are o dimensiune sintactică, una -ragmatică şi una semantică.
Fiecare temă se descom-une, la rndul ei, ntr1o serie de teme -artiale 0acultative. V
ast0el de temă -arţială -entru 2T<9 este
2TD9 *imensiunea sintactică a textului de0ineşte textul ca nsuşire lineară de semne
su+ as-ectul extensiunii, delimitării şi al coerenţei.
&nalog -ot 0i 0ormulate şi celelalte teme -arţiale dimensiunea -ragmatică a textului/
res-ectiv dimensiunea semantică a textului/. e -utem, aşadar, imagina o ntreagă ierarhie
de teme şi su+teme, care nu constituie doar 0iecare text n -arte n s-eci0icul său semantic, ci
re-rezintă, 0oarte -ro+a+il,1-unctul de -ornire -entru categorii de text determinate semantic.

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(l6Ill

*in -ers-ectiva semanticii textului, avem de1a 0ace cu un text atunci cnd el
 

ex-licitează o temă, res-ectiv o ierarhie de teme şi su+teme com-ati+ile. "om-ati+il/

nseamnă aici tre+uie să se acorde su+ as-ectul anumitor trăsături re0erenţiale/ 2CalimeLer 
et al. 347T3 38D9. (neori tema şi titlul unui text snt identice n 0ormulare, dar asta nu n
mod o+ligatoriu, căci titlurile -ot 0i şi nerelevante -entru tematica textului. $oate a0irmaţiile
concrete ale textului tre+uie să -oată 0i considerate ca deduse6derivate din tema textului. n
0elul acesta, un text -oate 0i analizat ca o ar+o1ri0icaţiede ex-licaţii deductive= vr0ul ar+orelui
este tema, +aza enunţul. (n text se ntinde -nă acolo, unde o temă se -otriveşte cu enunţurile
concrete. *e asemenea, su+textul aco-eră doar domeniul de vala+ilitate al unei su+teme.
 8efini3ieC Extensiunea semantică a textului se de0ineşte du-ă unitatea re0erenţială a
elementelor lingvistice. &cestea snt su+sumate unei teme a textului şi eventual mai multor 
su+teme 0acultative. $ema şi su+temele 0ormează +aza constituirii textelor şi su+textelor.
!ealizarea lor are loc -rin ex-ansiune semantică, adică -rintr1o derivare concretă a temei.
<.<.T. *elimitarea semantică a textului
*in -unctul de vedere semantic, un text este limitat de @ unitatea re0erinţei tematice.
&ceasta nseamnă că odată cu schim+area temei are loc şi o schim+are de text. V ast0el de
situaţie a-are, cnd cea de a doua temă nu e legată de nici un moment semantic al -rimei teme
2exem-lu  $ema 3  tiin3a textului i anali/a de text, $ema T Intrig+ i iubire). >ai există şi
 -osi+ilitatea ca o temă să 0ie anunţată nainte de nce-erea textului 2de exem-lu, -rin titlul
 Big Ben n <.3.J.39, să a-ară a+ia la s0rşitul textului 2de exem-lu, n morala 0inală a unei
0a+ule9 sau să 0ie inclusă ntr1o 0ormulă de tranziţie 2de exem-lu &m ncheiat această temă şi
ne orientăm s-re următoarea .../9. &cestea snt caracteristici delimitative, care au un statut
metasemantic.

33T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

*ar delimitarea semantică a textului devine -ro+lematică atunci cnd ntre două
ntreru-eri mai mari ale comunicării există mai multe teme ce -ot 0i adunate ntr1o unitate 2de
exem-lu, ora de audienţe la ;undestag9 sau atunci cnd, din contră, o singură temă este
0ărmiţată n mai multe +ucăţi din cauza mai multor ntreru-eri ale comunicării 2de exem-lu,
n romanul serial9. &ici se o+servă deose+it de clar relevanţa dimensiunii semiotice alese
 -entru constituirea textului. *in -ers-ectiva sintacticii textului, -rimul exem-lu este, n orice
caz, un text res-ectiv o serie de texte = diversele e-isoade ale celui de1al doilea exem-lu snt,
din contră, 0iecare n -arte doar 0ragmente, -entru că -rezintă elemente ana0orice şi
cata0orice. Pragmatica textului ar -utea să declare am+ele exem-le ca 0iind texte, n măsura n
care ea -ersistă n a considera semnalul delimitator al ntreru-erii comunicării/ ca criteriu al
constituirii textului. "el de1al doilea text 2etic/9 ar 0i inclus/ n comunicare -rin -resu-oziţii
ale emiţătorului6rece-torului. *acă nsă 0uncţia comunicativă este cea care 0ormează +aza
constituirii -ragmatice a textului, atunci este ndoielnic dacă -rimul exem-lu mai -oate 0i
considerat text. Pentru constituirea semantică a textului ni se -rezintă iarăşi altă imagine
criteriul delimitativ al unităţii re0erenţiale 0ace ca n -rimul caz să existe o multitudine de
texte, n tim- ce n cel de1al doilea exem-lu să avem doar un text, cu toate numeroasele
ntreru-eri comunicative. *imensiunea semanticii textului ne dă ast0el -osi+ilitatea unei
delimitări a textului, care nu -oate 0i realizată n aceeaşi măsură nici de sintactică, nici de
 -ragmatica textului.
 8efini3ieC *elimitarea semantică a textului se orientează du-ă unitatea re0erinţei
tematice. Schim+area temei nseamnă deci schim+area textului. V ast0el de schim+are -oate 0i
semnalată -rin ex-resii metasemantice 2titlu, aliniate, 0ormule de tranziţie ...9. #imite
semantice ale textului -ot dar nu tre+uie nea-ărat să coincidă cu cele de ti- sintactic sau
 -ragmatic.

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(l633<

 

5.5.5. C!678 986$: 8 3##$

"oerenţa se re0eră, n sensul semanticii textului, la com-ati+ilitatea anumitor trăsături
re0erenţiale n nşiruirea de semne lingvistice. Există cazuri, n care a-licarea acestei a0irmaţii
se 0ace 0ără nici o greutate. (n ast0el de caz a-are, de -ildă, cnd există o identitate de
re0erinţă datorată re-etării unui anumit segment de text, ca n exem-lul următor 
2TJ9 SoBrates Aar der #ehrer Piatons. Platon seinerseits Aar der #ehrer des
&ristoteles.55
unde re-etarea lui  $laton se re0eră la una şi aceeaşi -ersoană. >ai com-lexă devine
 -ro+lema, cnd mai mulţi semni0icanţ denotează acelaşi o+iect 2aceeaşi situaţie9, ca de
exem-lu, ex-resiile okrates, 2thener, er, $hilosoh, &he*ann n
2T59 SoBrates Aar ein &thener. *ie achAelt Aei von ihm, da er dort zeit seines
#e+ens als Philoso-h tUtig Aar. on dem Ehemann 'an1thi--es hat sie allerdings Baum otiz
genommen.57
Se -are că ntre aceste segmente lingvistice 2lexeme9 există o concordanţă, alt0el nu ar 
 -utea să a-ară unul n locul celuilalt -entru denotarea aceleiaşi -ersoane. Există o mulţime de
trăsături semantice comune, care asigură statutul core0e0enţial al ex-resiilor numite. $uturor 
le snt comune trăsăturile (>singular) şi (S*asculin)- ele constituie semantica -ronumelui
 -ersonal er. n tim- ce -ronumele are mulţimea de trăsături cea mai restrnsă, numele -ro-riu
okrates o are -e cea mai extinsă şi anume trăsăturile semantice ale tuturor ex-resiilor 
core0erenţiale cu el. Prin urmare, -ronumele -ersonal are gradul de generalitate cel mai mare,
numele -ro-riu -e cel mai mic. *in aceasta iarăşi -oate 0i trasă concluzia că numele -ro-riu
re-rezintă tema textului, din care derivă toate ex-resiile core0erenţiale (2thener, er) din 2T59.
Pnă aici a:unge a0irmaţia semanticii re0erenţiale. *ar des-re secvenţialitatea 2distri+uţia9 tex1

33D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

tuală a acestor elemente -rimim date din regulile semanticii relaţionale 2semiotico1
sintactice9 2c0. <.3.<9. &m+ele ti-uri de semantică snt -rea strns legate, -entru a -utea 0i
des-ărţite cu una cu două.
Să luăm ncă cteva exem-le, care ne vor arăta cum -ragmatica contextului
comunicativ in0luenţează semantica. &ici este relevantă mai ales distincţia dintre mi:loacele
de re0erinţă de-endente şi cele inde-endente de situaţie. &m+ele le vom ex-lica -e +aza
următoarelor două exem-le de text
2T79 *iese sind die sch`nsten, die ich Ihnen anzu+ieten ha+e. Gene dort sind zAar auch
sch`n, a+er sie +esitzen nicht solchen *u0t. !iechen Sie mal ^
2T9 *ie sch`nsten ;lumen, die Herr >Oller Herrn >eLer an+ieten Bann, sind #ilien.
Er schUtzt sie h`her ein als Iris, da :ene nicht den +etUu+enden *u0t dieser +esitzen. 5
n 2T79, ex-resiile diese, ich, Ihnen (ie), ene, dort şi  solcher se re0era la lucruri,
 -ersoane şi locuri, care nu -ot 0i sta+ilite exact dect -rin cunoaşterea situaţiei comunicării.
Ele ne trimit la -ersoana vor+itorului (ich), la cel cui i se adresează vor+irea (ie), la anumite
o+iecte ale vor+irii, care se a0la localizate, unele mai a-roa-e (diese), altele mai de-arte (ene
dort) de vor+itor şi, n cele din urmă, la o calitate a acestor o+iecte ale vor+irii (solcher). Este
vor+a de mi:loace de re0erinţă de-endente de situaţie -ronume şi adver+e cu 0uncţie
deictică/ 2indicatoare9. Pe de altă -arte, exem-lul 2T9 conţine o mulţime de mi:loace de
re0erinţă inde-endente de situaţie nume -ro-rii (6err :Eller, 6err :eyer), articol zero
(Lilien, Iris) ca şi ex-resii core0erenţiale, -ronume -ersonale (er, sie) şi -ronume
demonstrative (ene,diese). Să -resu-unem că am+ele texte au acelaşi o+iect de re0erinţă
2cum-ărarea de 0lori/9, atunci n 2T79 coerenţa semantică a textului este dată a+ia de situaţia
comunicării= n 2T9 nsă, este su0icientă sintactica textului -entru a o+ţine coerenţa
semantică. Pentru amănunte legate de aceasta vezi ca-itolul des-re sintactica şi semantica
textului. *e asemenea Runderlich 347<, *ressler 347TTT, urm.9
 

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I633J

*i0icultăţi mai mari a-ar n cazul unei core0erenţialităţi de0iciente. &ceasta reiese
dintr1un exem-lu ca cel ce urmează
2T49 Erich macht &ugust orhaltungen, &ugust Aiederum Erich. Er Aill o00en+ar 
einen Streit vom )aun +rechen. 5
n acest text 0ormat din două -ro-oziţii nu este clar la cine se re0eră -ronumele
 -ersonal erC la  &rich sau la  2ugust. *in cauza am+iguităţii core0erenţiale, anunţul textului
su0eră o -ierdere n denotaţie, care se -oate mani0esta, n comunicare, -rintr1o nenţelegere
ntre emiţător şi rece-tor. 8 ncercare de a evita acest lucru o re-rezintă dezam+iguizarea
2ex-licitarea semantică9 -rin introducerea unor su+stituţi s-eci0icatori cum snt let/terer 2sau
erster er), dieser 2sau ener) sau &rich 2sau 2ugust). *acă ast0el de su+stituţi nu există n
text, rece-torul tre+uie el nsuşi să1i adauge din cunoaşterea situaţiei de comunicare. #im+a:ul
0igurat al -oeziei a incitat dintotdeauna -e cititor la o activitate -ragmatică de acest 0el. Să ne
reamintim aici -oezia de:a citată a lui Ezra Pound 239
2<89 In a tation of the :etro
$he a--arition o0 these 0aces in the croAd = Petals on a Aet, +lacB +ough.@
unde versul 3 şi T desemnează, mai nti, lucruri total di0erite 0eţe din mulţime şi
 -etale -e o ramură. Să -resu-unem că am+ele se a0lă ntr1o relaţie de identi0icare 2c0. <.T.<9,
atunci rece-torul este -us să sta+ilească el nsuşi core0erinţa ex-resiilor. El reuşeşte n măsura
n care desco-eră o mulţime de trăsături semantice comune. Pentru ex-resiile  faces şi  etals
ar -utea 0i 0ormulat următorul numitor semantic general ( k white), ( Sround), ( Sfragile),
( Stransitory) .n  Şi alte trăsături snt mai mult sau mai -uţin imagina+ile. *e-inde de
imaginea des-re realitate a su+iectului, dacă şi cum se a:unge la core0erinţe 2c0., -rintre alţii,
Figge 3473 Carttunen 345, 34549. #a textele -oetice, această situaţie se im-une 0oarte
 -ro+a+il mai mult dect la cele ne-oetice.
 8efini3ieC "oerenţa semantică a textului este condiţionată de core0erinţa unităţilor 
textuale 2adică de re0e1

3356Ş$3I%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

rinţa denotativă identică9. "ore0erinţa -oate 0i descrisă cu a:utorul trăsăturilor 
semantice. Ea se extinde, de la caz la caz, de la identitatea totală -nă la cea -arţială, +a chiar 
 -nă la o similitudine minimală ntre mulţimile de trăsături. "alitatea coerenţei unui text va 0i
a-reciată n concordanţă cu acestea. *acă e vor+a de o core0erinţa im-licită, atunci ea tre+uie
să devină clară -artenerului comunicării. &ceastă activitate -resu-une din -artea lui un model
al realităţii concret, care re-rezintă varia+ila -ragmatică a unui ast0el de -rocedeu.
<.<.D. !ezumat "onstituirea semantică a textului
Pers-ectiva semiotică a semanticii analizează textul ca unitate semantică re0erenţială,
adică urmăreşte ce deno1tează 2res-ectiv desemnează9 el. *enotatul re-rezintă un 0ragment
dintr1un model de realitate, care nu este nici o mărime o+iectivă 2adică veri0ica+ilă9, nici una
doar su+iectivă 2adică ar+itrară9, ci un 0actor de re0erinţă comunicativ, care -remerge orice
transmitere de text. n acest sens, textul se constituie din core0erinţa continuă 2lineară9 a
 -ărţilor sale. V ast0el de core0erinţa se mani0estă ntr1o identitate de trăsături mai mare sau
mai mică ntre elementele core0erentiale. "u ct mulţimea comună a trăsăturilor semantice
este mai inare, cu att e mai mare coerenţa textului. $extul este delimitat de temă 2inclusiv de
o ierarhie de su+teme9. Suma core0erenţilor este considerată ca derivată din aceasta9. "t se
ntinde o temă, att ţine un text. Schim+area temei nseamnă schim+are de text. Semnul
 -entru aceasta este ncetarea identităţii de re0erinţă, uneori şi o ex-resie meta1semantică 2de
exem-lu, titlu, 0ormule de tranziţie9. (n text constituit con0orm semanticii textului coincide
adesea, dar nu ntotdeauna, cu unul constituit con0orm sintacticii sau -ragmaticii textului. n
 

orice caz, dimensiunile semiotice ale sintacticii ? cum ar 0i varianta numită semantică re1
laţională ? şi ale -ragmaticii ? de -ildă, n cazul mi:loacelor de re0erinţă de-endente de
situaţie ? :oacă un rol nsemnat n domeniul semanticii re0erenţiale.

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I6337

5.5.<. A68$= > 3
"a mostră -entru o analiză semantică a textului, vom alege următoarele două
exem-le, care accentuează n mod deose+it relaţia re0erenţială a semnului text o reţetă culi1
nară şi un text ştiinţi0ic 2lingvistic9. &m+ele re-rezintă două variante ale discursului
re0erenţial (reference discourse), -e care G. #. CinneavL le denumeşte infor*ati0e res-ectiv
 scientific 23473 ca-. <9.
<.<.J.3. &naliza unei reţete culinare
Sursa >. Pie-enstocB,  7ran/sische JEche, ed. 35, >Onchen 345<, -. J3.
 Jastan ien $Eree >arrons en -ur_e
*ie Aie vorstehend in ;ouillon, Rasser oder >ilch gedOnsteten Castanien im >ixer 
 -Orieren, mit noch etAas heier >ilch oder Sahne glattrOh1ren, nur mit Salz oder mit Salz
und etAas )ucBer a+schmecBen ? :e nach erAendungsart. 7T
$extul este 0ormat dintr1o singură -ro-oziţie, care se descom-une n trei sintagme cu
trei ver+e, un com-lement n acuzativ şi diverse construcţii adver+iale. El mai tre+uie
considerat ca eli-tic, căci i li-seşte su+iectul -recum şi 0orma 0lexionară a ver+elor. *acă s1
ar -une -ro+lema com-letării acestor eli-se, atunci construcţia următoare ar tre+ui, de -ildă,
su+stituită cu un ver+ -er0ormativ ex-licit Rir em-0ehlen Ihnen, die... Castanien im >ixer 
zu -Orieren /7<. "u toate acestea, textul nu este, n -rimul rnd, un text hortativ, lucru -e care
ni13 indică eli-sa = +a mai mult, -ers-ectiva -ragmatică rămne n urma celei semantice. n
centrul enunţului textual se a0lă descrierea unui -roces,, care să ai+ă ca rezultat -re-ararea
unei anumite mncări. Pentru rece-tor, ver+ele au caracter re0erenţial, n sensul unor indicaţii
 -entru acţiune. Sco-ul acţiunii, o+iectul de re0erinţă  $ireu de castane 0ormulat n titlu, este,
n acelaşi tim-, tema ntregului text. *u-ă cum arată următoarea schiţă

336Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

semantică a structurii textului, textul reţetei culinare -oate 0i considerat ca dezvoltare
a acestei teme 7D 
2herstellen9
" "---.
a+schmecBen
&
erAendungsart 1//
A

glatt rOhren
A
 -Orieren
 Jastanien$Eree
.11/b&
gedOnstete Castanien
c , , etAas
, +alz und $ i
i )ucBer 
 

sK gedOnstete Castanien
&
gedOnstete Castanien
$6 . ;ouillon oder Rasser oder >ilch
Prin această schiţă, sistemul derivaţiilor tematice este re-rezentat n mod clar. >ai
tre+uie nsă adăugat, că asemenea ra-orturi structural1semantice att de clare a-ar arareori n
texte.
$extul se ntinde, su+ as-ect semantic, -nă unde ţine re0erenţialitatea ex-licaţiilor 
tematice. !eţeta dată se ncheie cu o 0ormulă des-re criteriul (felul Rntrebuin3+rii ) unei
alegeri ntre alternative bulion;a+;late, late fierbinte; frica şi  sare;sare i /ah+r. n 0elul
acesta, 0ace trecerea de la -lanul textual la cel al acţiunii. nce-utul textului se constituie
alt0el. El conţine un element ana0oric wie 0orstehend, care -resu-une o in0ormaţie
 -remergătoare necesară. &ceasta

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I6334

este dată de un text anterior, de o altă reţetă. &colo există -remisele semantice, care
con0eră ana0oricelor din textul etic/ des-re -ireul de castane s-eci0icitatea lor core0eren1
ţială. Pentru dezvăluirea relaţiilor existente dăm n ntregime . textul -remergător 
 Jastanien gedG*ft >arron _tuv_s
7J8 g EdelBastanien, etAas Sellerie1 J8 g ;utter 
Braut und Su--engrOn 3 $asse ;ouillon
*ie Castanien mOssen vor der )u+ereitung erst geschUlt Aerden. *as geschieht durch
das leichte Einschneiden au0 der geA`l+ten Seite. *ann au0 ein ;lech setzen, etAas Rasser 
darau0s-ritzeh, 38 >inuten in den ;acBo0en ge+en, dann so0ort schUlen. (nd zAar ist nicht1
nur die dicBe +raune Schale, sondern auch das leichte +raune HUutchen zu ent0ernen.
*ie geschUlten Castanien mit dem NrOnzeug und etAas ;utter und ;ouillon
Aeichchsmoren.7/
$extul des-re "astane nă+uşite/ l vom numi, n cele ce urmează $extul I/, cel
des-re Pireul de castane/, $extul II/.
"t de im-ortant este textul I -entru sta+ilirea semanticii com-lete a textului II se
 -oate o+serva -e 0a-tul că -rocesul desemnat -e scurt n textul II -rin -artici-iul  gedEnstet 
este ex-licat n amănunt 2am-li0icat9 n textul I. &cest cuvnt  gedEnstet este deci ana0oricul
ntregului text I. $extul II re-rezintă aşadar un text secvenţional al textului I sau n altă
acce-ţiune ? un text, care nglo+ează textul I ca -e o -resu-oziţie -ragmasemantică. 2>otivul
 -entru această reducere ar -utea 0i evitarea unor redundanţe -osi+ile n textul II9. *ar am+ele
texte -ot 0i considerate şi su+texte aie unui singur text cu tema =astaneC  -rimul su+text
=astane Rn+buite- al doilea su+text  $ireu de castane. $extul cu tema =astane ar 0i, la rndul
său, un su+text al textului 2ca-itolului9 cu tema  Legu*e, care iarăşi ar 0i un text -arţial al
ntregului text al cărţii, ast0el că ar .rezulta o ierarhie de texte şi teme. Ea ar 0i identică cu o
 -iramidă a semanticii textului 0ormată din deducţii continui.
 

3T86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

!a-ortul dintre textul II şi textul I nu este a+solut ne-ro+lematic n ceea ce -riveşte
core0erenţialitatea. Formula care a-are n textul II la nce-ut "astanele -re-arate ca mai sus
n +ulion, a-ă sau la-te/ desemnează trei alternative, care nu snt date n această 0ormă -rin
textul I. #a-tele/ nici nu este amintit acolo= a-a şi +ulionul a-ar n contexte di0erite.
!ece-torul se vede -us n ncurcătură -rin acest de0ect al ra-ortării core0erenţiale = el se simte
 -rovocat să dezam+igueze el nsuşi. V realizare greşită a dezam1+iguării -oate avea ca
urmare o acţiune eronată. u numai core0erinţa este insu0icient ex-licată, ci şi re0erinţa. Ea
 -riveşte numele de materie (*ass nor*s)C +ulion, a-ă, la-te, 0rişca, sare, zahăr n textul II.
&st0el de su+stantive necesită, n 0ormula unei reţete, o s-eci0icare cantitativă, care să asigure
reuşita ntre-rinderii. V ast0el de s-eci0icare se 0ace numai relativ la castanele comesti+ile şi
la +ulion n textul I = cantităţile celelalte 0ie că rămn com-let neex-licate, 0ie că snt sta+ilite
cu a:utorul -ronumelui nede0init etwas. (rmarea este că, n aceste -uncte, enunţul textului
este insu0icient determinat semantic. *eterminarea de0initivă rămne n seama rece-torului,
dar cu aceasta a-are şi riscul legat de trans-unerea textului n acţiune. &-recierea semanticii
textului 2cu -rivire la 0uncţia -ragmatică a reţetei culinare -rezentate9 tre+uie, din acest
motiv, să 0ie mai degra+ă negativă.
<.<.J.T. &naliza unui 0ragment de text lingvistic
Sursa #. ;loom0ield, Language, #ondra, 3457 2-rima ediţie 34<<9, -. 3D1 3J.
3T.T. 2 39 $he 0ree 0orms 2Aords and -hrases9 o0 a language a--ear in larger 0ree
0orms 2-hrases9, arranged +L taxemes o0 modulation, -honetic modi0ication, selection, and
order. 2T9 &nL meaning0ul, recurrent set o0 such taxemes is a  syntactic construction. (#) For 
instance, the English actor1action construction a--ears in -hrases liBe these 
 Aohn ran Bill fell 
 Aohn fell ur horses ran away.
 Bill ran

-.
$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I63T3
2D9 In these exam-les Ae see taxemes o0 selection. 2J9 $he one constituent (Aohn, Bill,
our horses ) is a 0orm o0 a large class, Ahich Ae call no*inati0e exressions- a 0orm liBe ran
or 0ery good could not +e used in this AaL. 259 $he other constituent (ran, fell, ran away ) is a
0orm o0 .another large class, Ahich Ae call  finite 0erb exression = a 0orm liBe  Aohn or 0ery
 good could not +e used in this AaL. 279 SecondlL, Ae see a taxeme o0 order the nominative
ex-ression  recedes the 0inite ver+ ex-ression. 29 Re need not sto- here to examine the
various other tL-es and su+tL-es o0 this construction, Ahich shoA di00erent or additional
taxemes. 249 $he meaning o0 the construction is roughlL this, that Ahatever is named +L the
su+stantive ex-ression is an actor that  erfor*s the action named +L the .0inite ver+
ex-ression. 2389 $he tAo immediate constituents o0 the English actor1action construction are
not interchangea+le Ae saL that the construction has tAo  ositions, Ahich Ae maL call the
 -ositions o0 actor and action. 2 339 "ertain English Aords and -hrases can a--ear in the actor 
 -osition, certain others in the action -osition. 23T9 $he -ositions in Ahich a 0orm can a--ear 
are its functions or, collectivelL, its  function. 23<9 &ll 0orms Ahich can 0ill a given -osition
there+L constitute a  for*class. 2 3D9 $hus, all the English Aords and -hrases Ahich can 0ill
the actor -osition in the actor1action conrtruction, constitute a great 0orm1class, and Ae call
them nominative ex-ressions = similarlL, all the English Aords and -hrases Ahich can
o 0ill the action -osition on the actor1action construction, constitute a second
great 0orm1class, and Ae call them 0inite ver+ ex-ressions.75
$extul dat re-rezintă un -aragra0 23T.T9 dintr1una din cele mai cunoscute o-ere ale
acestui secol. 2umerotarea -ro-oziţiilor este un adaos 0ăcut de noi, -entru a uşura orien1
 

tarea9. "a text ştiinţi0ic, 0ace -arte din categoria textului re0erenţial reference discourse
2CinneavL, 347377, urm.9, aceasta nsemnnd că relaţia ntre text şi re0erent se su-ra-une
 -rin relevanţă tuturor celorlaltor relaţii semiotice. &ceasta se vede, -rintre altele, n 0a-tul că
la ver+e, domină -ersoana a <1a 2singular şi -lural9 = doar arareori a-are acel wc care cu-rinde
 -e autor şi -e rece-tor n egală măsură şi semnalează consensul dintre ei. V+iect de re0erinţă
al textului este lim+a, mai exact descrierea sistemului ei. &ceastă descriere se +azează -e un
model al realităţii/, -e care l ela+orează autorul textului 2omul de ştiinţă #. ;loom0ield9

3TT6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

des-re lim+ă. *acă se renunţă nsă la acest model atunci enunţul textului rămne 0ără
o+iect, n adevăratul sens a# cuvntului.
nainte de a urmări n continuare această idee, să ne -unem ntre+area care e
delimitarea şi coerenţa acestei -ărţi de text. *e0initorie -entru aceşti 0actori este, din -er1
s-ectiva semanticii textului, unitatea re0erinţei tematice. *acă analizăm su+ acest as-ect
0ragmentul de text -rezentat, atunci constatăm următoarele n -rimul aliniat al -aragra0ului,
n -ro-oziţia 2T9, se 0ormulează tema  syntactic construction, scoasă n evidenţă -rin elemente
ti-ogra0ice d_viante. "on0orm cu 239, aceasta se divide n -atru su+teme (taxe*es)
*odulation, honetic *odification, selection şi order. Pro-oziţia 2<9 vine a-oi să -rezinte
construcţia englezească de actoraction ca domeniu deose+it de utilizare a temei şi a
su+temelor, n acest sco- -unnd la dis-oziţie un cor-us de analiză 0ormat din J -ro-oziţii.
Pnă aici se ntinde -rimul aliniat al w 3T.T. "el de1al doilea aliniat tratează doar două
su+teme,  selection 2D9 şi order 279, care snt ex-licate, su+ as-ectul utilizării lor 2<9 mai nti
se-arat [selectionC 2D9?.259, orderC 279 ?29Q a-oi laolaltă 249 ?23D9Q. 23D9 semnalează cu this,
concluziv ncheierea discutării lor. n w 3T.<. urm. se e0ectuează a-oi dezvoltarea celorlalte
su+teme *odulation şi  honetic *odification. V descriere semantică a textului din w 3T.T
a:unge deci la concluzia, că acest -aragra0 descom-une o temă n D su+teme 2-rimul aliniat9
şi că mai a-oi, dezvoltă dintre acestea, două su+ as-ectul com-onentelor lor extensionale.
*acă, -nă acum, am a-ro0undat ierarhia tematică, o -rivire asu-ra ntregii cărţi ne
dezvăluie că  syntactic construction este doar o temă -arţială a ca-itolului 3T yntax. yntax
la rndul său, este o temă -arţială a temei  Language, care coincide cu titlul lucrării. n 0elul
acesta, cartea lui ;loom0ield se com-une dintr1o temă şi o ierarhie de su+teme de gradul unu,
doi ... Fiecare su+temă, la rndul ei, -oate 0i derivată din tema su-raordonată. &ceasta are
extensiunea mai mare, tema derivată extensiunea mai mică. Schema de1

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I63T<

ducţiilor are, n cazul cărţii lui ;loom0ield, următoarea 0ormă idealizată 
&; " *

& re-rezintă hi-ertema, ;?"?* res-ectiv clasa de teme -arţiale de gradul unul, doi şi
trei. &ceastă schemă este idealizată, deoarece realitatea enunţului textual nu urmăreşte
nicidecum -ermanent această construcţie ierarhică. &r 0i greşit să corelăm tre-tele ierarhiei
tematice de1a dre-tul cu diviziunile carte 2&9, ca-itol 2;9, -aragra0e 2"9 şi aliniate 2*9, deşi n
exem-lul dat acest lucru se ntm-lă adesea.
n cadrul -aragra0ului 3T.T., structura semantică este adesea 0ormată -rin o-oziţii
 +inare de ti-ul 2J9 the one constituent ! 259 the other constituent]. n a0ară de aceasta,
de0iniţia de identitate cu a 0i/ nu a-are arareori de ti-ul -ro-oziţiei 2T9Q. &m+ele as-ecte
snt caracteristice -entru tendinţa către o semantică ştiinţi0ică -recisă. n cazul de0iniţiei
terminologice, se urmăreşte o+ţinerea unui ra-ort de unu la unu ntre semnul lingvistic şi
 

o+iectul denotat. "orelaţia dihotomică a semnelor textuale -e de altă -arte sugerează că

desemnatele acestora stau ntr1o relaţie strnsă mtre ele, relaţie ex-licitată de acest mod de
delimitare. S-us alt0el *iscursul ştiinţi0ic cere att o semantică re0e1renţială ct şi una univoc
relaţională a com-onentelor lui. Polisemia şi sinonimia snt nedorite= n locul lor trece desi1
deratul monosemiei semnelor lingvistice 0olosite. Ea este cea care garantează, ca n cazul lui
;loom0ield, re-etarea ex-resiilor odată de0inite  de exem-lu, taxe*e, constituent, finite 0erb
exression etc. Pe de altă -arte, ana0oricele [such 2T9, these 2D9, the one 2J9, the other 259Q şi
conectorii [secondly 279, thus 23D9Q accentuează coerenţa semantică a ex-resiilor trans1
 -ro-orţionale, şi anume ntr1un mod att de ex-licit, nct rece-torul nu -oate găsi nici o +reşă
care să -roducă o eroare

3TD6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

comunicativă. n acest sens, textul dat este inde-endent de comunicare şi -rin aceasta,
invariant.
Pe de altă -arte, el de-inde totuşi de datele su+iective ale -ragmaticii. El -resu-une un
model de re0erinţă de ti- em-iric. &sta nseamnă că toate constatările legate de o+iectul
lim+ă/ tre+uiesc 0ăcute -e o +ază de veri0icare 0actică. V ast0el de 0undamentare o dă
cor-usul de -ro-oziţii din 2<9. n -ro-oziţiile 2D9 -nă n 23D9 au loc generalizări inductive cu
un grad crescnd de a+stractizare şi cu com+inaţii tot mai com-lexe. *acă i-oteza 239 ?2<9Q şi
cor-usul analizei se dovedesc insu0iciente, atunci statutul re0erenţial sau exten1sionalitatea
enunţului textual este egală cu zero. "onstatnd aceasta, noi nşine -roducem un enunţ
metasemantic. *acă textul -arţial citat aici din ;loom0ield ocu-ă o -oziţie re0e1renţial1
semantică 2o+iectul analiza sintactică a construcţiei actoradion), atunci textul, care a 0ost
conce-ut aici des-re textul -arţial al lui ;loom0ield, este metare0erenţial  enunţul textual
des-re un enunţ textual, al cărui o+iect este, la rndul său, un enunţ textual 2sintactic9.
5.. POSIBILITĂŢI ALE UNEI ŞTIINŢE A TEXTULUI „INTEGRATOARE"
Prezentarea de -nă acum a aşezat textul şi textuali1tatea n dimensiunile semiotice ale
sintacticii, -ragmaticii şi semanticii. S1a arătat cum o+iectul cercetării se modi0ică odată cu
 -ers-ectiva de studiu aleasă. V ast0el de reducţie a +azei teoriei textului a scos n evidenţă
ca-acităţile şi limitele cunoaşterii diverselor semioze ale textului. &st0el, am constatat că o
sintactică nelegată de su+iect şi re0erinţă -oate dezvălui doar incom-let individualitatea
istorico1socială a unui text. Pe de altă -arte, nu există o semantică autonomă, ci această
dimensiune semiotică este legată de norma socio1comunicativă a modelului de realitate ca şi
de regulile sintactice ale nlănţuirii de semne. Şi, n cele din urmă, există o -ragmatică, care,
cu toată com-lexitatea structurii -ro-rii, nu -oate renunţa la sintaxa şi semantica semnului. n
0aţa acestei necesităţi 0undamentale a tuturor dimensiunilor semiotice, a-are ca inutilă
ntre+area care

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I63TJ

dintre ele -oate să le su+sumeze -e celelalte, deşi, mai nou, se acordă -ragmaticii un
loc oarecum -rioritar. >ai im-ortantă nsă -are a 0i constatarea că a+ia semioza com-letă
2triadică9 a unui semn dezvăluie multitudinea com-letă a as-ectelor sale. *acă trans-unem
această concluzie asu-ra semnului text/ şi asu-ra ştiinţei lui, su+disci-lina semiotică ştiinţa
textului/, atunci a:ungem la următoarea constatare ştiinţa textului n sens com-let este
 -osi+ilă doar ca ştiinţă integratoare/ a textului, nţelegnd -rin integrare/ o sintetizare a
dimensiunilor semiotice n vederea unei semioze com-lete a textului. &+ia o ştiinţă
integratoare a textului este n stare să 0undamenteze o noţiune semiotică com-lexă des-re
text. V ast0el de noţiune ar -utea să se -rezinte ast0el 2variantă du-ă *ressler 3478559
T Z n0b> d Q sak Szk sn k bk n0N
unde  T Z text, n0b W non0erbal beha0ior erne, s Z  sentence şi ^ ? deixis. n această
 

0ormulă, n0b re-rezintă as-ectul -ragmatic. Sţ k  s -e cel sintactic şi d -e cel semantic. Prin
asta nu se s-une nimic des-re vreo dominare a vreuneia dintre as-ecte. Ex-resie a
sintetizărilor semiotice snt cuvinte com-use ca -ragma1semantic/, -ragma1sintactic/, sau
semanto1sintactic/.
n ca-itolul -recedent, metoda lingvistică luase asu-ra sa sarcina de a analiza o+iectul
text/ su+ as-ectul celor trei dimensiuni semiotice. E dre-t că această metodă este ncă
insu0icient -regătită -entru o ast0el de ntre-rindere, motiv -entru care multe lucruri a-ar cam
 +ruşte şi ne-otrivite, dar, de -e -oziţia ei teoretică generală, ea ne o0eră -remisele sesizării
mai +une a anumitor -ro+leme legate de o+iect 2de exem-lu, nlănţuirea de semne,
tematizări9 dect e -osi+il cu alte metode. n 0elul acesta, au -utut 0i articulate cu oarecare
claritate diverse as-ecte textologice. n alte cazuri, tentativele lingvisticii textului s1au dovedit
insu0icient de adecvate o+iectului. >otivul l -utem găsi, de -ildă, n gradul de generalizare
ridicat al ela+orării teoriei lingvistice, 0ormulată n regulile/ uneia sau a mai multor 
gramatici ale textului, generalizare care atinge numai -nă la un anu1

3T56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

mit -unct individualitatea concretă a textului. #a rndul său, acest 0a-t se ex-lică şi
 -rin aceea că instrumentariul de analiză al lingvisticii textului a+ia dacă -ermite inter-retarea
unor texte mai extinse 2de exem-lu, romane9, cel mult doar dacă o 0ace cu -reţul renunţării la
sarcinile unui sistem categorial lingvistic -ro-riu1zis. &cest lucru, din nou, este determinat de
0a-tul că mai ales domeniul -ragmaticii tre+uie să ţină cont de un com-lex de 0actori att de
variat, nct com-etenţa lingvisticii este cu mult de-ăşită. n acest -unct se dezvăluie o s0eră
de ntre+ări, care -resu-une 0olosirea unor noi metode 2de exem-lu, sociologice,
 -sihologice9. e -utem imagina, de -ildă, o corelare ntre lingvistică şi sociologie n
dimensiunea semiotică a -ragmaticii, ceea ce am -utea numi atunci sociolingvistică
 -ragmatică/ 2-ragmatische SoziolinguistiB/9. Posi+il ar 0i nsă şi să legăm ntre ele nu numai
două metode, ci şi două dimensiuni semiotice= un exem-lu ar 0i legarea sintacticii lingvistice
cu -ragmatica -sihologică n lucrarea lui E. &. &rmstrong hakeseare s I*agination
2#incoln, 345< 34D5Q9, unde modul conexiunilor lingvistice este -rezentat ca ex-resie a
 -siho1genezei -rocesului creator la ShaBes-eare.
*in o+servaţii ca cele de mai sus tragem concluzia că regula de -rocedură a unei
ştiinţe a textului integratoare/ are, n -rinci-iu, două nivele de sinteză
 $ri*ul ni0el al sinte/eiC corelarea diverselor dimensiuni semiotice n sco-ul o+ţinerii
unei semioze com-lexe a textului, de exem-lu 
sintactica lingvistică 2sociologică, -sihologică9 şi6sau semantica lingvistică
2sociologică, -sihologică9 şi6sau -ragmatica lingvistică 2sociologică, -sihologică9 n diverse
relaţii de dominare 2c0. <9.
 2l doilea ni0el al sinte/eiC corelarea diverselor metode cu sco-ul o+ţinerii unei
metodizări com-lexe a textului
a9 n cadrul unei singure dimensiuni semiotice, de exem-lu -ragmatica lingvistică şi
 -ragmatica sociologică

$E'$(&#I$&$E& ŞI Ş$II%& $E'$(#(I63T7

 +9 n cadrul mai multor dimensiuni semiotice, de exem-lu semantica lingvistică şi
 -ragmatica -sihologică.
 u avem intenţia să exersăm aici di0erite -osi+ilităţi de com+inare -e -rimul sau al
doilea nivel de sinteză. Este 0oarte -ro+a+il sa existe numeroase -osi+ilităţi. Sarcina unei
teorii a textului integratoare/ este de a veri0ica aceste com+inaţii su+ as-ectul condiţiilor 
constituirii lor. Prin aceasta s1ar aduce o contri+uţie la 0undamentarea ştiinţi0ică a inter-re1
tării sintetice/ 2sLnthetisches Inter-retieren/ ? Hermand 34549.
 

Ştiinţa ast0el 0ondată am numit1o ştiinţă a textului, -entru că ea consideră ca domeniu

al ei, n -rinci-iu, toate textele. "ondiţia minimă -entru text/ este mediul lim+ă, 0ie ea scrisă
sau vor+ită. V limitare la 0orma scrisă aşa cum o -ro-une P. !icoeur 2347833 339
&--elons texte tout discours 0ix_ -ar l@_criture/ nu mai -oate 0i azi acce-tată 2c0., -rintre
alţii, Fries, ". ". 3457, HarAeg, 345 a, 3473, Sitta, 347<9. V ntre+are ce se leagă de această
constatare şi care a 0ost -usă de mai multe ori -nă acum este dacă semnele non1lingvistice
 -ot 0i tratate ca texte. Semiotica generală -ledează -entru o ast0el de -rocedură 2Eco 347T9.
N. Rien old 234739 vor+eşte -ragmatic de texte -lurime1diale/ 2-lurimediale $exte/9 şi
atrage atenţia asu-ra relevanţei -relucrării textului/ 2$extverar+eitung/9 nţele1gnd -rin
aceasta, -rintre altele, trans-unerea textelor/ de un anumit ti- de semne n texte de alt ti- de
semne. Pentru o ast0el de -rocedură este a+solut necesară nde-linirea a trei cerinţe= mai nti
să nu existe nelămuriri asu-ra constituţiei semiotice a res-ectivelor semne ce generează
textul= a-oi să existe claritate asu-ra statutului textuali1tăţii/ -roduse -rin aceste semne= şi
n cele din urmă să 0ie elucidate condiţiile unor -osi+ile comutări ale claselor de semne.
$oate aceste -uncte ar tre+ui integrate ntr1un al treilea nivel de sinteză al ştiinţei textului,
unde să 0ie re0lectată coocurenţa textelor şi su+textelor ver+ale şi nonver+ale.

.1.1
3T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$
<.D.3. &naliză de text *ouă versiuni ale unei -ovestiri ilustrate ver+alizate
Sursa Peter HaABins, n ;. ;ernstein, =lass, =odes, and =ontrol, #ondra 3473, -.
34D 2trad. germ, de N. Ho+elitz tudien /ur srachlichen o/ialisation, *Osseldor0, 34739
itua3iaC  işte co-ii -rimesc o serie de D imagini, care re-rezintă o suită de
evenimente. Ei snt -uşi să trans-ună -ovestea n cuvinte. Prima . imagine re-rezintă nişte
 +ăieţi, care :oacă 0ot+al = n cea de a doua, o minge z+oară -rin 0ereastra unei case = cea de a
treia arată o 0emeie, care se uită a0ară -e 0ereastră şi un +ăr+at, care 0ace un gest de
ameninţare = n cea de a -atra imagine, co-iii o şterg.
*oi co-ii, & şi ;, conce- 0iecare altă -oveste -e marginea acestor imagini. Iată cele
două texte ( TI şi T" ) C
(TI) $hree +oLs are -laLing 0oot+all and one +oL BicBs the +all and it goes through the
AindoA the +all +reaBs the AindoA and the +oLs are looBing at it and a man comes out and
shouts at them +ecause theL@ve +roBen the AindoA so theL run aAaL and then that ladL looBs
out o0 her AindoA and she tells the +oLs o00.
(T") $heL@re -laLing 0oot+all and he BicBs it and it goes through there it +reaBs the
AindoA and theL@re looBing at it and he comes out and shouts at them +ecause theL@ve +roBen
it so theL run aAaL and then she looBs out and she tells them o00./
Pe +aza com-araţiei ntre cele două texte vom ncerca să evidenţiem unele as-ecte
 -osi+ile ale unei ştiinţe a textului integratoare/. S-re orientare, vom 0olosi nivelele de
sinteză schiţate mai sus.
 @i0elul de sinte/+ 1  *acă luăm lingvistica dre-t -unct de -ornire metodic unitar,
atunci, -entru com-araţia textelor -e +aza 0iecărei dimensiuni semiotice, rezultă mai nti
următoarele constatări izolate
a ) Rn do*eniul sintacticiiC $I şi $T snt 0ormate mai ales din -ro-oziţii -rinci-ale
nşiruite -aratactic 2exce-ţie o hi-otaxă cauzală9. $I şi $T di0eră -rin aceea că $I este
emic/, $T etic/. &ceasta nseamnă in $I in0ormaţiile noi snt semnalate, de regulă, -rin
a-elative, numerale 2cardinale9, articole nehotărte şi articole zero 2exce-ţie 0ac -rima a-ariţie
a lui the window şi -ronumele demonstrativ n that lady) = a+ia a-oi a-ar -ro1

TEXTUALITATEA ŞI ŞTIINŢA TEXTULUI&12

 

0ormele, care reiau in0ormaţia cunoscută. *im-otrivă, $T este 0ormat mai ales din
 -ronume, care nlocuiesc in0ormaţia extratextuală = textul ne trimite dincolo de limitele lui.
b ) Rn do*eniul rag*aticiiC $I conţine mai ales mi:loace de re0erinţă inde-endente de
situaţie, $T nsă din cele de-endente de situaţie. &ceasta, nseamnă că $3 -oate 0i nţeles şi
0ără context situational, n tim- ce -entru %T acest lucru nu e vala+il. ;ernstein 2347J 34J9
caracterizează emiţător\ /lui $I şi $T ast0el /$he 0irst child taBes verL little 0or granted,
Ahereas the second child taBes a great deal 0or granted. $hus 0or the 0irst child the tasB Aas
seen as a context in Ahich his meanings Aere re]uired to +e made ex-licit, Ahereas the tasB 
0or the second child Aas not seen as a tasB Ahich, re]uired such ex-lication o0 meaning/.@ <
c ) Rn do*eniul se*anticii  $I şi $T snt mostre -entru -relucrarea de text/
trans-unerea unei suite de semne vizuale ntr1o suită ver+ală. &m+ele ti-uri de semne -osedă
aceleaşi o+iecte de re0erinţă şi ar 0i tentant să com-arăm rezultatele 0iecărei denotaţii. *ar 
aceasta nu 0ace o+iectul discuţiei noastre. El tre+uie să 0ie doar o com-araţie din -ers-ectiva
semanticii textului ntre $3 şi $T. &ici se o+servă că $3 are o structură denotativă mai
ex-licită, n tim- ce $T necesită o determinare cu a:utorul structurii imaginilor date situativ.
Pnă aici a:unge semioza sintactică, -ragmatică şi semantică izolată a textului, n
măsura n care ea este vala+ilă. V semioză sintetică a textului uneşte dimensiunile dis-arate
cam n 0elul următor
 $ri*a sinte/+C semantică ? -ragmatică.
biecti0eC $re+uie sta+ilit ce relaţie există ntre realizarea denotativă a lui $I res-ectiv
$T şi ca-acităţile comunicative 2-otenţialul ilocutiv/, IlloButions-otential/9 ale
res-ectivilor -roducători de text.
 2 doua sinte/+C sintactică ? semantică
biecti0eC $re+uie sta+ilit ce relaţie există ntre densitatea/ concatenărilor 
 -ronominale si claritatea semantică 2re0erinţa9 n $i şi $T.
 2 treia sinte/+C  -ragmatică ? semantică ? sintactică biecti0eC $re+uie sta+ilit ce
relaţie există ntre de-endenţa 0aţă de situaţie, realizarea denotativă şi core0erenţiali1tatea lui
$i şi $T.

3<86Ş$II$%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

Posi+ilităţile de com+inare ar -utea 0i nmulţite 0oarte uşor con0orm schemei
 -rezentate n ca-itolul <. n mod ciudat, lingvistica textului a ex-licitt doar arareori
asemenea ncercări de semioză textuală integratoare/ "hiar şi ;ernstein şi ade-ţii lui o
 -ractică -rea -uţin.
 @i0elul de sinte/+ "C &ici nu este vor+a att de o sintetizare a dimensiunilor semiotice
ct, mai ales, de una a metodelor ştiinţi0ice. &st0el, n legătură cu textele de re0erinţă $i şi $T
devine uşor imagina+ilă o sinteză a metodelor lingvistice şi sociologice. "eva de genul acesta
a ncercat, n anii trecuţi, şcoala cercetării +arierelor lingvistice 2S-rach+arrieren/ ? 
;ernstein 3473= Vevermann 3473, ie-old 34789. Pe de o -arte, s-ri:inindu1se -e cercetări
em-irice, ea a i-os1taziat n domeniul -ragmaticii două ti-uri de roluri sociale, -e cel al
mem+rilor -ăturii mi:locii 2!l9 şi -e cel al mem+rilor -ăturilor de :os 2!T9 şi a atri+uit
0iecăruia moduri com-ortamentale sociale di0erite. Pe de altă -arte, ea a legat -e !l şi !T de
anumite moduri de a utiliza lim+a. n exem-lele noastre, !l s1ar lega de $I şi !T de $T. *acă
corelăm -ragmatica sociologică cu sintactica lingvistică, -ragmatica şi semantica, vom
constata, de -ildă, următoarele !elativ la textualizarea unor date 2vizuale9, $I de la !l se
caracterizează -rin emică/, de-endenţă situaţională redusă şi claritate re0erenţială, iar $T de
la !T, din contră, se caracterizează -rin etică/, de-endenţă situaţională mare şi determinare
re0erenţial1semantică insu0icientă. ;ernstein 23473675 urm.9, care rezumă aceste constatări
atri+uind lui !l un cod ela+orat/ 2ela+oriert/9, lui !T unul restrns/ 2restringiert/9, s-une
n legătură cu aceasta $hese codes themselves are 0unctions o0 a -articular 0orm o0 social
 

relationshi- or, more generallL, ]ualities o0 social structure/ 74. Sarcina unei ştiinţe a textului
integratoare/ de a dezvălui legături 0uncţionale nu ar -utea 0i 0ormulată mai lim-ede. ici
chiar du+iile 2ndre-tăţite9 legate de succesul cercetării socio1lingvistice a lui ;ernstein nu
schim+ă cele s-use. Ex-erimentul are caracter -ragmatic -entru orice mani0estare de metodă
textuală sintetică.

w
II.-DE LA ŞTIINŢA TEXTULUI LA ŞTIINŢA LITERATURII
8. $E'$/ ŞI #I$E!&$(!Y/
*acă textualitatea textelor este o+iectul ştiinţei textului, atunci literaritatea lor este
o+iectul ştiinţei literaturii. #i1teraritatea/ este 0orma de text s-eci0ică esteticului= un alt nume
 -entru aceasta este -oeticitate/. "u literaritate/ denumim acele trăsături ale textului care
deose+esc textele literare de cele non1literare, -oezia de non1-oezie. n măsura n care textele
literare snt su-use condiţiilor generale ale constituirii textelor, ele intră n domeniul de
analiză al unei ştiinţe a textului mai vaste. n măsura n care ele au nsă nsuşiri care -oartă
trăsături ale esteticului, ele snt o+iectul unei ştiinţe a literaturii mai1s-eci0ice. &ceasta este, n
consecinţă, o su+disci-lina a ştiinţei textului= ca ştiinţă su+ordonată, ea -resu-une existenţa
celei dinti. &m+ele ştiinţe snt cu-rinse, cum am arătat mai sus 23.T9, n cadrul categorial al
semioticii generale. n acest cadru, literatura se -rezintă doar ca o variantă deose+ită a
semnelor estetice, şi anume cea lingvistico1textuală, alături de semnele estetico1acustice şi
alte semne estetice. *e aceea este necesar ca estetica generală a semnului să o0ere etalonul
care să 0acă -osi+ilă o localizare şi o analiză adecvată a 0enomenelor estetice ale textului.
Estetica semiotică se a0lă ncă la nce-ut 2c0.. -rintre alţii, >orris, 347T634<46,
>orris6Hamilton 345J, ;ense 345J, >uBa0ovsBL 3478, Schmidt, S. G. 3473, Eco 347T3DJ1
3579. &tta tim- ct ea nu există ca sistem ela+orat, nu sntem n stare să ntre-rindem o
de0inire -recisă a esteticii lingvistice. Pentru cele ce urmează tre+uie să ne mulţumim cu sta1
 +ilirea unui -rag estetic/ 2Usthetische SchAelle/9 cu. a:utorul noţiunii de deviaţie/
2&+Aeichung/9 2c0. Plett 347<9. &cel -rag/ 0ormează condiţia unei eventuale literarităţi. Se
o+servă ast0el că această categorie 2mai nti li-sită de conţinut9 se concretizează di0erit ri
cadrul diverselor dimensiuni semiotice. S-re exem-li0icarea -rocedurii alegem me1

3<T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

toda lingvistică. "u a:utorul ei se ela+orează un model de estetică a textului.
Ex-licarea lui are loc ntr1un sistem de deviaţii stilistico1retorice 20iguri/ ? Figuren/9.
*iscuţia o vom ncheia cu deschiderea unei -ers-ective s-re o ştiinţă a literaturii
integratoare/, 0ormnd ast0el un cores-ondent la -rogramul ntocmit n 3.<.D.
1. LITERARITATE ŞI ŞTIINŢA LITERATURII
*acă ştiinţa literaturii urmăreşte să sta+ilească litera1ritatea ca o+iect -e măsura ei,
atunci, du-ă cele s-use n 3.T, aceasta nu este -osi+il dect n condiţiile structurării semiotice
a textului. Pentru noi, -e de altă -arte, va 0i decisiv modelul lui >orris, care -revede o
dimensionare a semnului du-ă -ers-ectiva sintacticii 2relaţia semn1semn9, a -ragmaticii
2relaţia semn1mnuitor emiţător, rece-torQ9 şi a semanticii 2relaţia semn1o+iect9. *acă
urmăm acest model, tre+uie să -revedem i-otetic trei modalităţi de literaritate  una sintactică,
una -ragmatică şi una semantică.
1.1. DIMENSIUNI SEMIOTICE ALE LITERARITĂŢII
n articolul său  Linguistics and $oetics, !. GaBo+son 2345 34JQ9 construieşte un
model al comunicării lingvistice, n care deose+eşte şase 0uncţii sau atitudini/. &titudinea
legată de emiţător o numeşte e*oti0+ % 2de exem-lu, inter:ecţii9, cea legată de rece-tori o
numeşte conati0+ 2de exem-lu, -ro-oziţii im-erative9 şi cea legată de realitate referen3ial+
2de exem-lu, ex-unerea9 ? această clasi0icare cores-unde modelului de organon a lui ;Ohler 
 

2c0. I.T.3.T.39, -e care l şi citează. n a0ară de aceste trei 0uncţii, mai aminteşte 0uncţia  fatic+,
care -roduce contactul comunicării 2de exem-lu Hello, do Lou hear me/ 39 şi una *etalin
 gual+, care tematizează lim+a nsăşi ca o+iect 2de exem-lu, *o Lou BnoA Ahat I mean/ T9.
n 0inal, a:unge la următoarea de0iniţie a -oeticului
$he set (&instellung ) toAards the >ESS&NE as such, locus on the message 0or its
oAn saBe, is the PVE$I" 0unction o0 language 2345= <J59. <

#I$E!&!I$&$E ŞI Ş$II%& #I$E!&$(!II6 ^ <<

şi l cu-rinde n următoarea -rezentare schematică 2345<J79
!EFE!E$I&# ./,
E>V$IE PVE$I" "V &$I E
PH&$I"
>E$&#IN(&#
Prin urmare, esteticul lingvistic constă n ada-tarea la mesa:ul ca atare al textului, mai
exact ntr1o selecţie şi com+inaţie deose+ită a elementelor lingvistice. Princi-iul 0undamental
este echivalenţa/ 2]uivalenz/9, des-re care vom mai vor+i. n 0elul acesta, se -un +azele
unei noţiuni de -oeticitate, care -oate 0i considerată ca 0iind semiotico1sintactică sau
imanentă textului. Ea accentuează relaţiile interne semnului şi 0ace a+stracţie de legăturile
re0erenţiale şi comunicative. Idealul ei este o-era de artă lingvistică sau ? alt0el s-us ? 
autonomia esteticului.
V -rivire asu-ra dimensiunilor semiotice ne a:ută să o+servăm 0oarte curnd că cele
s-use de GaBo+son snt unilaterale. El nu numai că se decide -entru o anumită dimensiune
semiotică, sintactica, dar, n cadrul acesteia, mai alege şi o anumită metodă, -e cea
lingvistică. ;a mai mult, aşa cum vom vedea, această conce-ţie lingvistică des-re literaritate
 -ermite doar una din -osi+ilităţile deschise de această metodă. Vri, argumentaţia din ca-. 3.<.
arată că există cel -uţin trei conce-te semiotice des-re literatură, care, n 0uncţie de metoda
aleasă, snt nuanţate di0erit, ast0el că rezultă următoarea schemă
 WWWb? 3. sintacticC a9 -sihologic, +9 sociologic, . b?@ c9 lingvistic, d9 . . .
tiin3a literaturii! 1111111111111111 T. rag*aticC a9 -sihologic, +9 sociologic,
2literaritate9 bbbWbb c9 lingvistic, d9 . , .
b/b<. se*anticC a9 -sihologic, +9 sociologic, [9 lingvistic, d9 . . .
&şa cum s1a arătat. n 3.< şi 3.<.D, este vala+ilă şi aici, -rin analogie, constatarea că
 -roiecţia sistemului de o-err1ţiuni din ştiinţa literaturii -rezentată este a+stractivă, n

3<D6Ş$I3%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

sensul că arată izolat dimensiunile semiotice şi metodele ştiinţi0ice, n tim- ce a+ia o
ştiinţă a literaturii integratoare/ dezvăluie toată multitudinea de activităţi ştiinţi0ice -osi+ile
n domeniul o+iectului literatură/. *ar, ca şi mai1nainte, relevanţa a+stractivă -rezintă
avanta:ul de a -une mai +ine n -rim -lan -ers-ectivele 0undamentale ale literarităţii. Pentru
determinarea ştiinţi0ică a literarităţii este decisiv răs-unsul la ntre+area, cum este nţeleasă
deviaţia/ ca differentia secifica estetică n diversele dimensiuni ale. textului. Năsirea
răs-unsului este nsă condiţionată de o analiză a noţiunii de deviaţie/ n sine. "a trăsătură a
esteticităţii, ea are următoarele nsuşiri 0undamentale
39 are un caracter referen3ial, adică nu este autonomă, ci -oate 0i nţeleasă doar -e
0undalul unor 0enomene lingvistice non1deviante (rela3ia structural+ extern+) -
T9 are caracter siste*atic, adică nu este nţeleasă ar+itrar ca orice a+atere din text, ci
are o structură intestină (rela3ia structural+ intern+).
&m+ele relaţii structurale garantează caracterul normativ al deviaţiei estetice. Ele snt
 -rezente ex-licit sau im-licit n toate de0iniţiile literarităţii existente. &st0el, n ca-. I.I.I.,
relaţia structurală externă a 0ost descrisă n 0elul următor la. noţiunea mimetică des-re
 

literatură, ca o-oziţie ntre 0icţiune şi realitate, la noţiunea ex-resivă des-re literatură, ca

o-oziţie ntre re0erinţa la eu şi re0erinţa la o+iect, la cea rece-tivă, -rintre altele, ca o-oziţie
ntre e0ectul emoţional şi raţional, la cea retorică, ca o-oziţie ntre lim+a:ul artei şi cel
cotidian. *ar au 0ost arătate şi -osi+ilităţi structurale interne ale normei estetice, de exem-lu,
n -ermanenta structurare a mimesis1ului şi n sistemul 0igurilor retorice. *e aici se o+servă
clar cum conce-ţia des-re literaritate se modi0ică nu numai du-ă o dimensiune semiotică, ci
şi n 0uncţie de a+ordarea metodică. V teorie mimetică, care se +azează -e aşa1numita clauză
de +reaslă 2StUndeBlausel/9 0ace -arte din domeniul unei semantici de0inite sociologic. Iar 
un model retoric clădit -e o-oziţia dintre norma lingvistică cotidiană şi cea arti0icială -oartă
0ără doar şi -oate trăsături lingvistice. *i- -unct de vedere teoretic, chiar dacă n -ractică nu
este bnea-ărat -lauzi+il, ne -utem imagina

#I$E!&!I&E ŞI Ş$II%& #I$E!&$(!II63<J

că n cadrul diverselor dimensiuni semiotice 0iecare metodă -roduce o variantă
distinctă a literarităţii.
"a-. 3.<. a -rezentat variantele -osi+ile ale dimensici arii semiotice a textualităţii cu
a:utorul lingvisticii. "e -oate 0i deci mai tentant dect să continuăm această ncercare şi n
această a doua -arte a discuţiei noastre, 0orţnd lingvistica să constituie şi un model estetic al
textului. "elelalte modele 2sociologice, -sihologice ...9 snt att de com-lexe şi de de-endente
de anumite -remise, nct discutarea lor n legătură cu -ro+lema literarităţii ar necesita 0iecare
n -arte un tratat -ro-riu. Pe de altă -arte, există un număr mare de lucrări -remergătoare
general teoretice la această temă, attea nct se -oate vor+i de lingvisticizarea cercetării
literare/ 2#inguistisierung der #iteratur0orschung/1Piirainen 3454, c0. van de elde 34549.
Pe de altă -arte, meteda literar1lingvistică are de:a un -recursor istoric sistemul de clasi0icare
al 0igurilor de stil retorice 2c0. I.3.3.D9. n 0elul acesta, ne a0lăm n -osesia unei multitudini de
re0lexii teoretice, care se re0eră att la relaţiile structurale externe, ct şi la cele interne ale
normelor lingvistice de estetică lingvistică. nce-em cu ex-unerea -ro+lemelor care rezultă
din de0inirea relaţiilor structurale externe.
1.2. PREMISE TEORETICE PENTRU O DEFINIŢIE LINGISTICĂ A
LITERARITĂŢII
!oman GaBo+son, autorul unei ncercări de de0inire lingvistică a literarităţii citate n
II. 3.3., se mărgineşte la dimensiunea sintactică a semnului. Şi nu este un caz izolat ne1o
arată -u+licaţiile existente la o+iect. *oar arareori lingvistica a ndrăznit să ncerce o de0inire
 -ragmatică sau semantică a 0enomenelor lingvistico1estetice. "auza tre+uie că se a0lă n
com-lexitatea extraordinară a acestor dimensiuni semiotice, s-us mai concret n cazul
 -ragmaticii, este vor+a de multitudinea 0actorilor extralingvistici, n cazul semanticii, este
vor+a de -ro+lema deose+it de di0icilă a re0erenţiali1tăţii. *im-otrivă, -ers-ectiva sintactico1
semiotică se -oate limita, n -rimul rnd, la 0ormele deviaţiilor dintre 0ormt le

3<56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

şi conexiunile semnelor. Procednd, -nă acum, de cele mai multe ori n 0elul acesta,
analiza lingvistică a literaturii a a-licat totodată şi următoarele restricţii
39 eli*inarea roduc+torului (resecti0 a recetorului ) textuluiC 1
*imensiunea -ragmatică cu structura ei com-lexă de condiţionări este ast0el scoasă
din circuit= n locul su+iectivităţii unui autor 2rece-tor9 al textelor literare, a-are construcţia
idealistă a unei com-etenţe -oetice/ 2;ierAisch 34549 =
T9 eli*inarea referentului textuluiC
*imensiunea semantică ca +ază de constituire a realităţii de re0erinţă -entru
enunţurile literare este ast0el nlăturată= n locul -reocu-ărilor -entru conţinutul de adevăr şi
0icţiune al textelor literare 2semantica re0erenţială9 a-ar acelea legate de structura conţinutului
 

internă textului 2semantica relaţională9=

<9 eli*inarea diacroniei textuluiC
*imensionarea istorică 2diacronică9 a literaturii este nlăturată ca urmare a reducţiilor 
de la 39 şi T9 = n locul ei trece descrierea sincronică a stărilor literare a textelor, res-ectiv
 -roiectul unor i-oteze de cunoaştere atem-orală 2acronă9, care tre+uie veri0icate -e date
literare em-irice=
D9 eli*inarea li*baului natural din ter*inologia tiin3ific+.
Se renunţă la 0olosirea lim+a:ului cotidian din cauza -reciziei lui reduse 2exem-lu 
 -olisemia9 = locul lui l ia un inventar de sim+oluri non1lingvistice 2matematico1logice9
2exem-lu logica -redicatelor9.
Sco-ul acestor -atru ti-uri de reducţii este să des0iinţeze determinarea istorică,
su+iectivitatea, varia+ilitatea şi naţionalitatea din căile cunoaşterii ştiinţi0ice şi să asigure ana1
lizei lingvistice  literaturii un maxim de generalitate, sta+ilitate, veri0ica+ilitate şi
 -redicti+ilitate a rezultatelor. !ezultatul urmează a 0i o ştiinţă a literaturii o+iectivă/ ? n
sensul unei relaţii -ure cu o+iectul ? 8 ştiinţă li-sită de de0ectele/ -recursoarelor ei. &ici nsă
tre+uie să intervină critica unui ast0el de -rocedeu lingvistic. &ceasta nu -une su+ su+ semnul
ntre+ării doar -osi+ilitatea de -rinci-iu a

#I$E!&!I$&$E ŞI Ş$II%& #I$E!&$(!II63<7

unui ast0el de reducţionism, ci şi vala+ilitatea nelimitată a sco-urilor urmărite de
analiză. *ar nainte de a discuta aceste o+iecţii, vrem să descriem tentativele unei lingvistici
semiotico1sintacti[e de a 0ixa structura relaţională externă a normei lingvistico1estetice.
 ici nu intenţionăm, dar nici nu este -osi+il să o0erim aici o -rivire de ansam+lu
atotcu-rinzătoare asu-ra +i+liogra0iei existente n dez+aterea lingvistică a -ro+lemei
literarităţii. om 0ace doar unele trimiteri. >onogra0ii introductive cu luări de -oziţie critice,
n -arte ndre-tăţite, găsim la (itti 234549, #eech 234549, FoAler 234739, "ha-man 2347<9,
*elas6Filliolet 2347<9 şi la Sanders 2347<9. "om-lexă şi -reţioasă este lucrarea vastă a lui
IhAe 2 347T9. *eose+it de im-ortante -entru această tematică snt numeroase1sele articole şi
re0erate, n mare -arte uşor accesi+ile n volume colective, cum ar 0i cele editate de *avie et 
al. [ed.] 234539, Se+eoB [4d.] 23456345869, Narvin [ed.] 2345D9, Creuzer6NunzenhUuser 
[ed.] 234546345J69, FoAler [ed.] 234559, "hatman6#evin [ed.] 234579, Freemann [ed.]
2 34789, "hatman [ed.] 234739, ;lumensath [ed.] 2347T9, Nreimas [ed.] 2347T9, Cachru6
StahlBe [ed.] 2347T9, şi IAhe [ed.] 234736347T ]). n a0ară de acestea, n mod curent -ot 0i
găsite contri+uţii la o -oetică lingvistică n revistele de s-ecialitate  $oetics 3 23473 urm.9,
 $o4ti5ue 3 23473 urm.9 şi  LiLi 23473 urm.9, dar şi n a-roa-e toate celelalte -u+licaţii
lingvistice. >ulte dintre monogra0iile şi volumele colective susnumite conţin anexe
 +i+liogra0ice, care 0ac trimiteri la alte -u+licaţii.
Pentru discutarea -ro+lemei, vrem să mai amintim că, caracterul re0erenţial al normei
deviaţiei constă n 0a-tul că esteticitatea ca  foregrounding lingvistic 2termenul este traducerea
englezească -entru actualisace a lui >uBa0ovsBL 345DQ9 se deose+eşte de 0undalul unei
norme non1estetice. nainte de a dez+ate acest  foregrounding, tre+uie deci conturată 0orma
backgroundingulai.
3.T.3. ;acBgrounding/1ul non1estetic
&cesta este 0ormulat ntr1o gramatică a textului. ;aza 0ormulării snt semnele
lingvistice şi modalităţile lor de legare 2c0. I.<.9 Ele re-rezintă,o normă standard vor+irea

3<6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

cotidiană. Prin aceasta se nţelege acel lim+a: care, utilizat 0ără intenţii su-limentare,
serveşte 0ără nici o restricţie sau normare sco-ului \+analK al contactului interuman şi al
acţiunilor lingvistice n relaţiile umane./ 2Hartmann 345D 3T?3<D9. V ast0el de de0iniţie
 

0oarte generală nu este, evident, li-sită de nea:unsuri, dacă tre+uie să 0ormeze +aza
backgroundinguhii non1estetic.
 $roble*atica- *i0icultatea constă n -recizarea conţinutului noţiunii de lim+a:
cotidian. *e regulă, -rin aceasta se nţelege o 0ormă a lim+ii, care este acce-tată ca mi:loc
general de comunicare de către cea mai mare -arte a mem+rilor unei comunităţi lingvistice.
*ar se dovedeşte că 2a9 n unele comunităţi lingvistice o ast0el de normă comunicativă nu
există de loc sau e re-rezentată 0oarte sla+ 2de exem-lu, n indiană9. Să nsemne asta oare că e
vala+ilă regula că  foregroundingu>  -oetic creşte -ro-orţional cu modul de existenţă al
normei cotidiene n al doilea rnd 2+9, tre+uie să ne gndim la 0a-tul că lim+a:ul cotidian are
o variantă orală şi una scrisă 2c0. Sanders 347< < ? D49. "are din ele să 0ie oare 0undalul
deviaţiei *ecizia ar tre+ui luată aici di0erenţiat, dacă, aşa cum s1a ntm-lat mai sus 2I.<.9, se
extinde conce-tul de textualitate şi asu-ra textelor constituite oral1>ai a-oi 2c9, merită atenţie
şi 0a-tul că lim+a:ul cotidian admite variante sociale şi regionale dialectele. !e-rezintă oare
aceste su+coduri diastratice res-ectiv diato-ice, atunci cnd a-ar amestecate cu lim+a:ul de
comunicare general, de:a o deviaţie estetică sau -ot să 0uncţioneze ele nsele ca
backgroundingY &ceeaşi ntre+are se -oate -une2d9 n legătură cu 0olosirea ex-resiilor şi
citatelor n iim+i străine. &-oi 2e9, 0enomenul determinant comunicativ al variantelor 
0uncţionale/ sau al categoriilor de stil şi tonalitate -une su+ semnul ntre+ării i-oteza unui
lim+a: cotidian structurat unitar. Paleta o0erită de Goos 2345T9 cu-rinde o gamă de variante ce
include fro/en (rintable), for*al, consultati0e si causal, inti*ate şi, n cele clin urmă 209, nu
tre+uie să -ierdem din vedere că desco-erirea unei norme cotidiene sincrone este di0icilă atta
tim- ct, n 0iecare cli-ă, se amestecă diverse stări lingvistice. &-ar alăturate elemente -e cale
de dis-ariţie şi elemente noi, arhaisme şi neologisme, 0ără a se -utea

#I$E!&!I$&$E ŞI Ş$II%& #I$E!&$(!II63<4

0ace o distincţie -recisă ? această concluzie au 0ormulat1o $nianov şi GaBo+son de:a
n 34T 234557J9.
*u-ă aceste o+servaţii a-are mai mult dect -ro+lematică desco-erirea unei norme
unitare de lim+a: cotidian ca backgrounding ne-oetic. "hiar şi numai descrierea sincronă a
unei ast0el de norme -resu-une o comunitate lingvistică omogenă, 0ără di0erenţe regionale şi
sociale, 0ără in0luenţe străine, 0ără di0erenţe de vrstă, 0ără variante ale re0erinţei situative,
0ără idiolecte. "u att mai di0icilă ar 0i -rezentarea -ers-ectivei diacronice. ici recurgerea la
cte un text izolat 2c0. $home 345J9 nu o0eră o rezolvare a di0icultăţii, deoarece nu este
lim-ede cum tre+uie corelată gramatica textului res-ectiv cu gramaticile tuturor celorlaltor 
texte 2c0. HendricBs 3454 3?J9. ici soluţia o0erită de -ragmatica lingvistică -rin criteriul
unei norme su+iective de es-ectaţie/ 2ErAartungsnorm/ ? "arstensen 3478T589 nu este
com-let ne-ro+lematică, căci att selecţia vor+itorilor care constituie norma ct şi -ro+lema
alegerii metodei 2statistica9 -rovoacă di0icultăţi. !ămne doar -ro-unerea -e care au 0ăcut1o
 -nă acum ma:oritatea re-rezentanţilor unei stilistici a deviaţiilor Ea nţelege nivelul
normalului, n acce-ţiunea -ur lingvistico1gramaticală nu n cea stilistică, dre-t o mărime
auxiliară, care să servească doar ex-licitării anumitor neregularităţi la nivelul literar. In cele
din urmă, de0iniţia stilului ca a+atere de la normă/ 2&+Aeichung von der orm/9 se
dovedeşte a 0i o construcţie destinată ex-licării lingvistice a lim+a:ului -oetic.../ 2Sanders
347<<39. n cele ce urmează, vrem să o+servăm -ro+lemele şi -osi+ilităţile o0erite de o ast0el
de conce-ţie.
3.T.T. /Forcgrounding/1ul estetic
#a ncercarea 0ormulării unei de0iniţii a normei de estetică textuală a-are -ro+lema
modalităţii de re0erinţă la norma non1estetică. In -rinci-iu, ne -utem imagina trei -osi+ilităţi
39 lim+a:ul -oetic 0ormează o su+clasă 2dialect9 a lim+a:ului comun = T9 el este un lim+a:
s-ecial cu un sistem de reguli -ro-rii= <9 el se -rezintă ca -osi+ilitate su-erioară
 

HV6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

de actualizare a lim+ii. (ltima de0iniţie, care răstoarnă ra-ortul dintre  foregrounding 
şi backgrounding, nţelegnd lim+a:ul cotidian ca a+atere de la lim+a:ul total/ 2"oşeriu
3473 3J9 de la +un nce-ut nu -oate să atingă o -recizare -ozitivă a esteticităţii lingvistice,
motiv -entru care, n cele ce urmează, nu vom mai ţine cont de ea. "ea de a doua de0iniţie
o0eră, ce1i dre-t, sectorului literar o inde-erdenţa +ine delimitată, dar, -rin conce-tul ei de
countergra**ar 2RelleB9, ru-e orice legătură ntre lim+a:ul estetic şi cel non1estetic. n
schim+, -rima 0ormulare ex-rimă tocmai acest caracter re0erenţial al am+elor variante de
lim+a:. Ea descrie lim+a:ul -oetic ca -e un sistem de semne su+ordonat lim+a:ului cotidian şi
totodată conexiunile semnelor acestui sistem. S-eci0icul acestei relaţii este -rins adecvat n
termeni ca gramatica secundară -oetică/ sau sistem secundar modelator/ 2-oetische
SeBundUr1grammatiB/ = seBundUres modell+ildendes SLstem/ ? #otman 347T9.
"riteriul de +aza al unui ast0el de sistem este nsă ncă mult dis-utat. Există mai multe
criterii, iar 0ixarea concretă la unul din ele re-rezintă de:a un act evaluativ. orma estetică
este o normă a valorii= acest lucru nu13 -ot modi0ica nici 0ormalizările nici cuanti0icările
lingvisticii. *eose+irea dintre -rocedeele lingvisticii şi cele ale teoriei literaturii tradiţionale,
n -ro+lema valorii 2c0. >Oller1Seidel, Schulte1Sasse, StrelBa9, constă n 0a-tul că ntr1un caz,
calităţile valorice snt desco-erite -rin analize de text, n celălalt caz, calităţile valorice snt
ex-use ca i-oteze sintactico1semiotice. *is-uta n :urul adevăratului/ criteriu se naşte -rin
0a-tul că am+ele -rezintă att soluţii ct şi -ro+leme. *in multitudinea -ro-unerilor se
cristalizează -atru conce-te, două calitative şi două cantitative, -e care le vom ex-une aici cu
avanta:ele şi dezavanta:ele lor.
39  8e0ia3ia estetic+ Z nongra*aticalitate, adică o a+atere de la regulă -rin
neres-ectarea normei gramaticii lim+a:ului standard. *eoarece există mai multe grade ale
a+aterii gramaticale 2#ie+, 3478= #eAandoAsBi 347<T<1TD89, ne -utem imagina, -rin
analogie, mai multe grade ale -oetici1tăţii 2c0. Steu+e 3455, 345= ;urger 347<9. &cestea nu
 -rivesc doar un singur nivel lingvistic ci -e toate 0onologie,.

#I$E!&!I$&$E ŞI Ş$II%& #I$E!&$(!II6Hl

mor0ologie, sintaxă, semantică, gra0emică 2Schmidt, S. G. 3459. *acă deviaţiile
estetice coincid ntr1un text n acelaşi -unct structural, atunci -utem vor+i de convergenţă/
Convergenz/1c0. !i00aterre 347<J5?J9.
 $roble*aticaC m-otriva inter-retării deviaţiei estetice ca a+atere gramaticală se -ot
ridica, -rintre altele, trei o+iecţii  a9 nu orice non1gramaticalitate este estetică, -entru că
atunci -rodusele lingvistice a+erante de orice 0el ar 0i literare. *ar aceasta nu s1a acce-tat n
nici o societate, 2+9 on1gramaticalitatea la nivelul sintactico1semiotic nu este nicidecum
singura normă a literarităţii = +a mai mult, -rinci-iul echivalenţei 2c0. T.9 are aceeaşi -retenţie,
2c9 *acă se -ostulează o normă statistică a valorii, un 0ext este cu att mai literar, cu ct
 -rezintă mai multe agramatisme 2c0. Caemmer1ling, 347T779. "el mai nalt grad de
literaritate l1ar -rezenta un text ce constă numai din a+ateri. (n ast0el de text nu mai e
inteligi+il. Prin urmare, -entru a 0i relevant estetic, un text tre+uie să -rezinte att 0enomene
gramaticale ct şi agramaticale 2du-ă GaBo+son, mai +ine antigramaticale9.
T9  8e0ia3ia estetic+ Z echi0alen3a, adică o a+atere ce ntăreşte regula, constnd n
aceea că structuri echivalente se su-ra-un regulilor grmaticalităţii lim+a:ului cotidian.
Echivalenţa/ -oate 0i redată -rin sinonime ca re-etiţie/, cores-ondenţă/, concordanţă/,
identitate/, asemănare/, analogie/ 2c0. Posner 34739. GaBo+son, inventatorul acestui ti- de
deviaţie, de0ineşte cu a:utorul ei noţiunea de 0uncţie -oetică/ 
$he -oetic 0unction -ro:ects the -rinci-le o0 e]uivalence 0rom the axis o0 selection
into the axis o0 com+ination D. 2345 <J9.
 

&xa selecţiei este identică cu -aradigmatica ex-resiilor= aceasta nseamnă elemente

lingvistice echivalente -ot să intervină unul -entru altul ntr1o anumită -oziţie structurală
2echivalenţă verticală9. Iar axa com+inaţiei este identică cu sintagmatica ex-resiilor= aceasta
nseamnă elemente lingvistice echivalente snt legate ntre ele n cazul secvenţei textuale
liniare 2echivalenţă orizontală9. GaBo+son ex-une acest -rinci-iu -e exem-lul relaţiei de
echivalenţă 0onologică

HT6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

horrible 6arry, unde horrible  -oate 0i schim+at cu ex-resii ca dreadful, terrible,
 frightful, disgusting J  2-aradigmatică/9, dar este ales -entru că din com+inaţia cu  6arry
2sintagmatică/9 rezultă 0igura 0onică/ a -aranomasiei. !e-rezentarea gra0ică a acestor 0a-te
se -rezintă a+stract ast0el 2du-ă Runderlich 34733<D9
cxo -o0odigrrbi@c 0 @ WWWW Q

*in această -rezentare se o+servă că elementele dintr1o clasă de echivalenţe intră ntr1
un text şi devin -ărţi ale secvenţei de text. n a0ară de clasa de echivalenţe 0onologice există şi
una mor0ologică, una sintactică, una semantică şi una gra0emică. "onvergenţa -oetică a-are
atunci, cnd se su-ra-un1mai multe clase de echivalenţe. S. !. #evin 2345T9 numeşte acest 0el
de -oetizare couling, cercetnd mai ales aran:amentul +inar a două sau mai multe elemente
echivalente 0onologie, res-ectiv semantic, n -oziţii sintagmatice echivalente. n 0elul acesta,
rima a-are ca a cou-ling in Ahich the -honicallL e]uivalent 0orms occur in -ositions
e]uivalent Aith res-ect to the rhLme1scheme o0 a -oem/  2345TD<9.
*u-ă GaBo+son, n a0ară de #evin, mai ales lucrări 0ranţuzeşti şi ruseşti 2c0.
*elas6Filliolet 347<, #otman 347T,

#3$E!&!I$&$E ŞI Ş$II%& #I$E!&$(!II63D<

347Ta9 au accentuat relevanţa estetică a echivalenţei. GaBo+son nsuşi a demonstrat n
di0erite articole 2345J, 3455, 3455a, 3454, 347T9 a-lica+ilitatea -rinci-iului desco-erit de l
 -entru analize de -oezii. "ea mai cunoscută este inter-retarea -oeziei lui ;audelaire #es
chats/ 23456345T9 -e care a 0ăcut1o m-reună cu #_vi1Strauss 2c0. şi GaBo+son6Gones 34789.
 $roble*aticaC m-otriva -rezentării deviaţiei estetice ca echivalenţă există
următoarele o+iecţii 2a9 u orice echivalenţă este estetică, -entru că alt0el orice asonantă
accidentală şi orice -aralelism ntm-lător ar semnala -rezenţa lite1rarităţii. 2+9 #a nivelul
sintactico1semiotic, echivalenţa nu este singurul -rinci-iu generator de -oeticitate, deoarece
cu a:utorul lui nu -oate 0i ex-licată, de exem-lu, meta0ora, un caz de non1gramaticalitate/.
2c9 *acă se -ostulează o măsurătoare valorică statistică, atunci un text este cu att mai literar,
cu ct conţine mai multe echivalenţe. #a ca-ătul unei ast0el de scale de echivalenţe se a0lă un
text, care are elemente a+solut identice, de exem-lu, suita 8888 8/, care este identică
gra0emic, mor0ologic, sintactic şi semantic. Su+ acest as-ect, orizontalitatea şi verticalitatea
echivalenţei -roduc tot att de -uţin un sens ca şi non1gramaticali1tatea, atta doar că aici
 

e0ectul ca-ătă numele de +analitate/ 2;analitUt/ ? c0. #evin 345TD urm9. Prin urmare,
ntr1un text tre+uie să a-ară şi momente de neregularităţi gramaticale, -entru ca el să 0ie
considerat -oetic.
<9  8e0ia3ia estetic+ W ocuren3+, termenul desemnnd o a-ariţie statistic rară a
0enomenelor lingvistice. #a +aza acestei de0iniţii se a0lă ideea că lim+a:ul -oeziei este o va1
riantă \ ocurent+ K caracteristică individual 0aţă de 0undamentul o0erit de recurenţa
lingvistică cotidiană 2ca domeniu al o+işnuitului, al a+itualului, deci al general1vala+ilului9/
2Schmidt, S. G. 345T49. &st0el de ocurenţe se desco-eră, cuanti0icndb ordinea ierarhică
con0orm cu 0recvenţa di0eritelor unităţi lingvistice şi -ro+a+ilitatea trecerii n linearitatea
secvenţei de text= rezultatul este stilul/ unui discurs
/$he stLle1 o0 a discourse is the message carried +L 0re]uencL distri+utions and the
transitional -ro+a+ilities, es-eciallL as theL di00er 0rom those o0 the same 0eatures in the
language as a Ahole/ 7 2;loch 34J< DT9.

3DD6Ş$H%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

P!$6 aceasta se 0ac re0eriri la domeniul statisticii stilistice. Ea se ocu-ă de 0recvenţa şi
distri+uţia elementelor lingvistice n text. $ot ce este rar, exce-ţional.a-are ca -oetic, tot ce e
0recvent, normal este non1-oetic. umeroase lucrări au a-ărut -e marginea acestei teme 2de
exem-lu, n Creuzer6 NunzenhUuser [ed] 3454, *olezel6;aileL [ed] 1, #eeddQ 1H.
 $roble*aticaC m-otriva normei statistice a ocurenţei vor+esc următoarele motive 2a9
Este im-osi+il să se indice o limită general vala+ilă ntre ceea ce este ocurent6estetic şi ce este
non1ocurent6non1estetic. V ast0el de decizie este ntotdeauna su+iectivă şi evidenţiază
di0icultatea de a o+iectiviza calităţi estetice -e calea cantitativă, 2+9 Pe de altă -arte, dus la
extrem, -rinci-iul ocurenţei ar nsemna că textul cu cel mai nalt grad de -oeticitate ar 0i unul
care ar consta doar din actualizări lingvistice unice. &ici este vala+il ce s1a s-us şi des-re
non1gramaticalitate la -ct. 2c9Q. 2c9 n cele din urmă, rămne totuşi neclar la care mulţime de
texte anume se re0eră conce-tul de ocurenţă/. Este vor+a de totalitatea textelor existente sau
de texte individuale n -rimul caz, rezultatul este -rea general, n al doilea -rea s-ecial.
"ăci, dacă statistica ocurenţei se re0eră la toate haax lego*ena 2actualizări unice9 ce a-ar 
ntr1o lim+ă ca neologisme, arhaisme, conexiuni sintactice neo+işnuite etc., atunci a-are
 -ericolul să 0ie nregistrate ocurenţe ne-oetice 2şi lim+a:ul tehnic cunoaşte, de exem-lu,
cuvinte nou ela+orate9. In cazul contrar, unde se notează ocurenţe -rezente n 0iecare text n
 -arte există -osi+ilitatea ca, n a0ara textului, acelaşi element lingvistic să -rezinte o cotă de
recurenţă mare.
D9  8e0ia3ia estetic+ W recuren3+, adică o a-ariţie a 0enomenelor lingvistice 0recventă
din -unct de vedere statistic. V ast0el de echivalenţă -ostulează, -entru textele literare, un
exces de elemente lingvistice 2redundanţă9, cum nu se ntlneşte n lim+a:ul cotidian 2c0.
F`nagL 3453T3J urm.9. !edundanţă există -e toate nivelele lingvistice, dar e deose+it de
evidentă n domeniul semanticii 2c0. Coch 34559. n multe cazuri, analiza atinge aceleaşi
0enomene care au 0ost atinse cu ocazia discutării echivalenţei, cu deose+irea că

LITERARITATE ŞI ŞTIINŢA LITERATURII&1<

aici se 0olosesc -rocedee de măsurare matematice 2c0. F`nagL 3453, Cnauer 3454,
#OdtBe 34549.
 $roble*aticaC V+iectivele criticii -rivesc aceleaşi as-ecte care au 0ost de:a discutate
la ocurenţă, cu deose+irea că aici este invocată -remisa statistică 2a9 n cazul recurenţei,
delimitarea ntre 0recvenţa estetică şi raritatea non1estetică a 0enomenelor lingvistice este
su-usă de asemenea unei decizii su+iective, 0a-t -rin care se dovedeşte că o+iectivitatea/
 -rocedeelor măsurătorii cantitative nu are vala+ilitate a+solută, ci de-inde de decizii
 -remergătoare determinate -ragmatic, 2+9 !ecurenţă extremă nseamnă, du-ă cum ştim de:a
 

din cele s-use la echivalenţă, +analizarea ex-resiei textuale, 2c9 n cele din urmă, e vala+ilă şi
aici -ro+lematica ex-usă su+ 2c9 la ocurenţă.
*acă -rivim n ansam+lu cele -atru conce-te de deviaţie lingvistico1estetice
 -rezentate, atunci, de 0iecare dată, este vor+a de i-oteze, care1şi găsesc, ce1i dre-t, un
oarecare su-ort n realitatea em-irică a literaturii, dar cu toate acestea nu se dovedesc a 0i
 -rinci-ii care să constituie n mod sistematic -oeticitatea. "u alte cuvinte este necesară o
 -ragmatică literar1estetică 2-er0ormanţă9, care să con0irme validitatea uneia sau alteia dintre
normele esteticităţii -entru anumite actualizări textuale ntr1un anumit loc şi la un anumit mo1
ment şi ntr1o anume societate. "a -osi+ilitate doar, 0ormulăm aici +ănuiala că -erioadele
manieristice din literatură se orientau mai degra+ă du-ă -rinci-iile non1gramaticali1tăţii şi
ocurenţei, cele clasiciste, n schim+, du-ă normele echivalenţei şi recurenţei ? asta numai
 -entru a aminti o1antiteză construită de E. !. "urtius. Sfa arătat adesea că literatura modernă
este caracterizată -rintr1o orientare s-re ti-ul de deviaţie manierist.
 @ongra*aticalitatea;ocuren3a şi echi0alen3a;recuren3a ca şi conce-te teoretice
0ormează, se -are, o-oziţii +inare. Primul cu-lu se remarcă -rin trăsăturile singuralităţii, non1
 -redicti+ilităţii şi noutăţii. Frumosul literar a-are n unicatu# care -une la ndoială +a chiar 
ignoră norma devenită o+işnuinţă a lim+a:ului cotidian. Formaliştii ruşi numesc acest
0enomen alienare/ (ostranenie) 2c0. SBlovsBi 34359 şi nţeleg -rin aceasta 2-ragmatic9
deautomatizarea senzaţiei/

;
IH56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$ o+ţinută -rin mi:loacele unei
0orme ngreunate/ 2c0. Eichen+aum 34TJ, Striedter 34739. Poziţia o-usă 2echivalenţă6
recurenţă9 este marcată de trăsăturile 0recvenţei şi -redic1ti+ilităţii. Frumosul literar nu se
con0undă aici cu singularul. *in contră, a+ia re-etarea aceluiaşi lucru -roduce -lăcerea
estetică. "ele două -oziţii contrastante se deose+esc şi -rin ^ 0elul n care snt argumentate
ştiinţi0ic. n tim- ce non1gra1
II maticaliţatea şi echivalenţa snt scoase n evidenţă -e +aza
I o-eraţională a unei gramatici, sta+ilirea ocurenţei şi recu1
MM rentei se 0ace cu argumente statistice. &m+ele -roceduri se
M -ot nsă ntlni acolo unde actualizările lingvistice agramate
3 res-ectiv echivalente din text snt măsura+ile. n 0elul acesta,
3 se vede că -remizele celor -atru criterii normative enunţate
MMM se su-ra-un n -arte. Ele coincid, toate existnd ca  foregro
M uncling estetic -e 0undalul unei norme i-otetice a lim+a:ului
>> cotidian.
i0 I.T.<. "ritica -ragmatică Ia adresa stilisticii deviaţiei
::^ Este elocvent 0a-tul că toate criticile aduse acestei con1
viij ce-ţii a esteticii lingvistice, de orice nuanţă ar 0i, vin de -e
II o-oziţie semiotică, -e care tre+uie să o numim -ragmatică/.
Ea izvorăşte din 0a-tul că este -us la ndoială cvatru-lul
I( reducţionism lingvistic, n 0orma n care a 0ost schiţat mai
sus 23.T.9. &ceste du+ii snt cel mai -regnant 0ormulate de
MMI , Hugo Friedrich #iteratura ca atare nu este langue, ci
Hi aroleM 23457TT<9. "u aceasta se a0irmă că literatura e o
S :M:^ ens singulare, care nu -oate 0i cu-rinsă de regulile generale
ale vreunei gramatici a -oeziei/ 2NrammatiB der Poesie/ ? 
l@:: GaBo+son 34549. "u aceasta se mai s-une că as-ectele li1
II 1 teraturii nu -ot 0i inter-retate ca relaţii semiotico1sintactice
li izolate, ci tre+uie ntotdeauna -use n legătură cu un context
 

II de ti- comunicativ şi re0erenţial. n cele din urmă, -rin

III aceasta se cere ca 0iecare analiză a literarităţii să se +azeze SI -e ştiinţele istorice
ermeneutice. &lte a0irmaţii ale teoreticienilor literaturii creează im-resia unor variaţii ale
acestor II^ -uncte de critică. &st0el marxistul rus &rvatov, n articolul său des-re  Li*baul 
 oetic i ractic insistă de:a din 34T<,

#I$E!&!I$&$E ŞI Ş$II%& #I$E!&$(!II63D7

n 0aţa 0ormaliştilor, asu-ra naturii sociale a lim+a:ului -oetic. Esteticianul -olonez !.
Ingarden, din contră, re-roşează lingvisticii că nu -oate descrie realitatea re-rezentată
oglindită n o-era de artă/ 2345379. Catacic, la rndul său, accentuează că 0iinţa literară nu
este o nsuşire a textului, ci că de-inde doar de rece-tor, dacă, -rin realizarea conţinutului
lingvistic, se naşte sau nu literatură/ 2347<TD89. Iar H. Nra+es atrage atenţia asu-ra 0a-tului
că teoriile lingvistice nu dau nici un 0el de in0ormaţie asu-ra a ceea ce l determină -e cititor 
să nţeleagă anumite trăsături ca semne -entru calitatea literarului/ şi, -rin urmare,, să
rece-teze un text ca literatură/ 2347<D5<9. &cestea au 0ost doar cteva -uncte de vedere
asu-ra -oeticii lingvistice luate din teoria literaturii. #a toate tre+uie remarcat că argumentaţia
trece 0oarte re-ede de la critica 0ăcută sintacticii lingvistice la o critică a lingvisticii n
general. *oar arareori se ia notă, n ast0el de situaţii, de dimensiunea -ragmatică şi semantică
a lingvisticii, ca să nu mai vor+im de sesizarea -osi+ilităţilor de constituire a literarităţii.
#ingvistica a răs-uns re-roşurilor ştiinţei literaturii= +a mai mult, şi1a 0ăcut chiar 
autocritica, ncercnd să atingă un grad mai mare de adecvare a descrierii n analiza 0eno1
menelor literare. "otitura se -roduce n concordanţă cu o orientale generală s-re teoriile
comunicării o+serva+ilă mai ales n ultimii ani. ntr1un articol mai lung (8er *ethodische
tand einer, linguistischen $oetik 3454G, C. ;aumgUrtner atrage atenţia că noţiunea
 -oeticului -oate 0i de0inită doar social, deoarece, n inde-endenţa sa actuală 0aţă de 0orme
lingvistice s-eci0ice, ea nu -oate 0i sancţionată dect social/ 23473<49. n mod consecvent,
el res-inge construcţia unei com-etenţe -oetice/ ela+orată de ;ierAisch 234549. &semănător 
 -rocedează şi IhAe 234789 şi &+raham6;raunmOller 234739. "el dinti 0oloseşte noţiunea de
 -er0ormanţă, cei din urmă -e cea de acce-ta+ilitate, ncercnd ast0el să aco-ere s-eci0icul
utilizării literare a lim+ii. n tim- ce ast0el de tentative -ornesc de la o conce-ţie generativ1
trans0orma1ţională modi0icată, >. !i00aterre a construit ncă de tim-uriu, o variantă
 -ragmatică a structuralismului imanent literar ntr1o serie de -u+licaţii 234J4, 3458, 345D
etc.9.

3D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

accesi+ile acum n lim+a germană su+ titlul trukturale tilistik 2347<9. &ceastă
 -oziţie este exem-li0icată ntr1o analiză remarca+ilă a -oeziei lui ;audelaire #es chats/, -e
care !i00aterre a e0ectuat1o voit n contrast cu inter-retarea dată aceleiaşi -oezii de GaBo+son
şi #_vi1Strauss. &ici, ca şi n alte rnduri, introduce n teoria lingvistică 0actorul comunicaţie,
 -rezentnd norma de 0undal, numită de el context stilistic/, ca structură varia+ilă -otenţială
(attern), iar deviaţiile/ ca 0enomene de sur-riză marcate contrastiv. &cestea, la rndul lor,
 -ot 0orma un context -otenţial -entru alte devieri. !ece-torul care, -entru !i00aterre,
corelează n mod ideal im-resiile estetice cu trăsăturile textului -e care le determină, este
numit arhicititor/. In 0elul acesta com-onenta rece-tor este ancorată n conce-tul teoretic
 -rin nsăşi terminologie. Fa-tul că o ast0el de ntre-rindere nu este tocmai li-sită de -ro+leme
se -oate dovedi -rin aceea că !i00aterre nu a 0ost ntotdeauna acce-tat. &u 0ost discutate critic
mai ales noţiunea de context, -ro+lema evaluării estetice şi construcţia arhicititorului 2c0.
#evin 3454 <7?<, HendricBs 3454 38 urm., $ra+and 3478 TD<?TDD9. Şi n -rezentarea
noastră am atins de:a unele as-ecte -ro+lematice, ca cel al normei es-ectaţiei 23.T.3.9  i cel al
contextului.
 

$oate aceste e0orturi ale lingvisticii dovedesc ncercarea de a ieşi din limitarea
metodică autoim-usă şi de a deveni un instrument descri-tiv adecvat -entru actualizări
textuale estetice reale. u -oate rămne neo+servat nici că, n 0elul acesta, se -roduce o
a-ro-iere 0aţă de teoria şi -ractica erme1$teuticii ştiinţei literaturii, mai ales 0aţă de noua
orientare a ermeneuticii rece-ţiei.2Gauss, Iser, Reinrich9. Sim-tomatică -entru acest -roces
este -ledoaria lingvistului şi literatului H. Reinrich -entru o ştiinţă comunicativă a
literaturii/ 2BommuniBative #iteraturAissenscha0t/ 234739Q. *ar o dovadă şi mai -uternică
 -entru@această i-oteză o -oate constitui atenţia crescndă ce se acordă, mai nou, 0ormaliştilor 
ruşi şi structuraliştilor cehi. #ucrările lor, care de regulă nu -ot nega in0luenţa lingvisticii,
accentuează ? -rintre alţii -redecesorii lui Gauss 234579 ? mai ales diacronia dialectică a
normei literare 2Eichen+aum, >uBarovsBL9. "oncret,

#3$E!&!I$&$E ŞI Ş$II%& #I$E!&$(!II6H4

aceasta nseamnă deviaţia lingvistico1estetică nu se deose+eşte doar de norma
cotidiană sincronă, ci şi de o normă -oetică a -recursorilor, -e care ea, ca deviaţie de la
deviaţie, a nlocuit1o n -rocesul evoluţiei literare/. n 0elul acesta, lim+a:ul -oetic devine un
0enomen -rocesual, su-us unor schim+ări continue ale limitelor şi structurii -ro-rii 2c0. -re1
zentările lui Erlich 345D, Striedt_r 3473, *olezel6Craus 347T, FlaBer 347<, "ervenBa 347<,
NOnther 347<9.
V altă ntre+are ce se -une este dacă lingvistica -oate să 0acă 0aţă re-roşului continuu
venit de la ştiinţa literaturii de a nu 0i a-tă să rezolve -ro+lemele 0icţionalităţii cu mi:loacele
ce1i stau la dis-oziţie. Ficţionalitate nseamnă, tradus n voca+ularul semioticii, 0orma
s-eci0ic literară a re0erinţei. Prima ncercare concretă n această direcţie a 0ost 0ăcută de S. G.
Schmidt 2347T9. El sta+ileşte mai nti că re0erinţa tre+uie tratată ca o categorie la nivelul
comunicării nu al lexicului. Privite ast0el, textele literare nu snt -roiectate -entru situaţii de
comunicare anume. >ai mult, ele snt situativ a+stracte. &ceasta -resu-une că snt inter-re1
tate -arţial 2de autor9, ceea ce are iarăşi ca urmare 0a-tul că re-rezintă 2-entru rece-tor9
mulţimi de texte -olivalente, care -ot 0i conectate la mai multe sisteme de inter-retare.
Poli0uncţionalitatea/ 2c0. Schmidt 3473@9 constituenţilor textului şi a ntregului text 0ace ca
textul să -rezinteK locuri li+ere\, Kim-recizii\ 2#eerstellen/, (n+estimmtheiten/1Iser 34789
care -ot 0i um-lute, res-ectiv inter-retate de 0iecare rece-tor alt0el/ 2Schmidt 347T579.
Ficţionalitatea/ nu este, aşadar, o mărime ontologică, ci una socio1comuni@ cativă.
n -asa:ele anterioare, s1a arătat cum lingvistica nce-e să 0acă mai laxe restricţiile
im-use de ea, din motive de -rinci-iu, analizei 0enomenului de literaritate/. &ceasta -riveşte
att -e rece-torul de text, ct şi -e re0erentul acestuia şi diacronia textului. ntre tim-, s1a mai
a:uns şi la concluzia că o 0ormalizare extremă, ce 0oloseşte inventarul de sim+oluri ale logicii
şi matematicii, nu nseamnă dect o o+iectivizare a-arentă, care nu nlătură -ro+lemele erme1
neutice 0undamentale. n 0aţa acestei extinderi a nce-uturilor 

3J86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

I
mărginit1lingvistice cu noi dimensiuni, ni se -are -otrivită ntre+area, ce -osi+ilităţi
mai eeistă -entru o sintactică estetică a textului, cu att mai mult cu ct se menţin -ro+lemele
ridicate n discuţia -e marginea di0eritelor criterii ale deviaţiei.
. 1.5. PERSPECTIELE UNEI SINTACTICI ESTETICE A TEXTULUI
"u toate di0icultăţile descrise, se -oate construi o sintactică estetică a textului, dacă se
 -orneşte de la -remise şi ţeluri adecvate. *u-ă >. ;ense, estetica ela+orează -rinci-ii... dar 
nu cu mi:loacele artei, ci n 0orma unei teorii -ure/ 2345JTT9. S. G. Schmidt, care -reia
această idee, -recizează noţiunea de teorie la ;ense ca 0iind o i-oteză, a cărei realizare -oate
0i dovedită numai n analiza diverselor o-ere de artă/ 23473379. *acă conce-em o gramatică
 

 -oetică a deviaţiilor n acest 0el, atunci ea nu este altceva dect o i-oteză asu-ra condiţiilor ce
0ac -osi+ilă esteticitatea lingvistică. "a o ast0el de i-oteză, ea are caracterul constanţei
aistorice= aceasta nseamnă ea este inde-endentă de -ersoană, s-aţiu şi tim-. Este vor+a de o
construcţie teoretică, care conţine toate -osi+ilităţile de actualizare a 0enomenelor estetice
lingvistice. *ar aceasta nu nseamnă că 0iecare 0enomen lingvistic a+erant tre+uie să 0ie
considerat -oetic = lim+a:ul cotidian este şi el -lin de aliteraţii 2de exem-lu, ti*e and tide,
 :ann und :aus X  ) şi de meta0ore de exem-lu, Tischbein, head of the d4arte*ent _ ) 2c0.
Stan1BieAicz 34533<?3D9. "eea ce -une ex-resiilor lingvistice am-renta de -oetic/ este
mai degra+ă 0uncţia lor estetică/. Prin aceasta se nţeleg două lucruri. n -rimul ei sens,
0uncţia estetică/ nseamnă că 0iecare deviaţie n -arte este integrată ntr1un context de
momente structurale interde-endente, care -rezintă o oarecare regularitate. $extura ast0el
0ormată o -utem caracteriza,@ cu >uBa0ovsBL 2345D9 ca unitate n diversitate/ (unity in
di0ersity) sau, du-ă un vechi -rinci-iu estetic, ca concordia discors. "el de1al doilea nţeles al
0uncţiei estetice/ este orientat s-re rece-tare, n sensul că mostra structurală lingvistică
exercită asu-ra rece-1

I.I$E!&!I$&$E ŞI Ş$II%& #I$E!&$(!II63J3

torului un e0ect estetic. &m+ele sensuri luate m-reună arată o -oziţie
 -ragmasintactică 0aţă de literaritate. &ceastă -oziţie este -rin natura ei diacronică, adică
schim+ătoare. V-oziţia -rezentată aici cores-unde celei dintre langue; com-etenţă şi
 :5aro6e6-er0ormanţă. n legătură cu aceasta, F. ;. ;ateson se ex-rimă 0oarte -otrivit,
argumentnd totodată şi -unctul de vedere -ro-riu
/>L -oint o0 de-arture is Saussure@s distinction +etAeen langue 2the language1
sLstem9 and arole 2the -articular language1occasion9. Pro:ected into the s-here o0 literature
langue +ecomes \stLleK 2Aith its su+divisions o0  genres, \to-oiK, 0igures o0 s-eech -oetic
diction etc.9, and  arole +ecomes the -articular arti0act in the context o0 its original audience .
. ./ 38 2in FoAler 3473 5J9.
Formulări -entru langue se 0ac n teoria literaturii 2teoria stilului9, cele -entru  arole
se 0ac n analize concrete -e text. Se nţelege deci, de ce FoAler negli:ează această dihotomie
şi -rin aceasta sensul unor ast0el de constante, atunci cnd s-une ...there is no constant, or 
set o0 constants, Ahich di00erentiates all mem+res o0 the class \literatureK 0rom all mem+res
o0 the class \nonliteratureK 33/ 23455339.
edem n aceasta un -unct de -lecare -entru un sistem de a+ateri, care -une la
dis-oziţie -osi+ilităţile de generare şi analiză a 0a-telor estetice lingvistice. Sistemul este, n
orice caz, mai general şi mai cu-rinzător dect 0iecare actualizare literară luată se-arat, care
nu 0ace să concretizeze dect o -arte din el.
"are din cele -atru ti-uri de deviaţie estetică -oate -relua sarcina unor ast0el de
constante  Ex-unerea noastră tre+uie să se ra-orteze la gramaticalitate nu la statistică.
&ceastă decizie elimină ocurenţa şi recurenţa n sensul descris de noi, deşi statistica -oate
o0eri metodei lingvistice un s-ri:in -reţios. !ămn aşadar criteriul agramaticalităţii şi cel al
echivalenţei. *acă a+solutizăm -rimul criteriu, atunci nu -utem ex-lica 0enomene ca cel al
aliteraţiei, al rimei, al -aralelismului şi al sinonimiei = dacă l considerăm -e cel de al doilea
ca a+solut, atunci ne vor li-si categoriile descri-tive necesare

3JT6Ş$II$& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

n cazul 0enomenelor meta0oră, a0ereză, inversiune sintactică şi anagramă. *ar am+ele
criterii luate m-reună 0ac -osi+ilă o +ază ct mai largă n ex-licarea tuturor variantelor de
utilizare -oetică a lim+ii. &şa ne1o sugerează de:a ;ier1Aisch -rin deose+irea 0ăcută ntre
deviaţii de la structura normală 0ăcute conştient/ şi su-ra-unerea unor structuri secundare
 -este lim+ă/ 234553D39, o di0erenţiere care a 0ost -reluată de "h. ;ezzel 2347879. &m+ele
 

ti-uri constau din deviaţii -rimul ti- din deviaţii ce lezează reguli, cel de1al doilea din
deviaţii ce le ntăresc. n a0ară de aceasta, mai -ot exista şi deviaţii secundare/, cum ar 0i
 -rin -rezenţa -otenţială a unor relaţii de echivalenţa -arţială 2de exem-lu semi1aliteraţie,
semi1rimă9.
Prin ast0el de idei ne a-ro-iem de un domeniu al cercetării ştiinţi0ice, care, de o+icei,
se numeşte stilistică/. Snt cunoscute multi-lele inter-retări date noţiunii de stil/ şi
disci-linei ce se ocu-ă de ea 2c0. de exem-lu, EnBvist 345D, "hatman 3457, Sanders 347<9.
*in acest motiv, ar 0i inutil să 0acem aici o reca-itulaţie. Singurul relevant aici este sensul dat
0ormei lingvistice artistice/ 2BOnstlerische S-rach0orm/9. Su+ acest as-ect, toate ncercările
e0ectuate n direcţia unei -oetici res-ectiv ştiinţe lingvistice a literaturii tre+uiesc -rivite ca
tentative ale unei teorii a stilului. &şa tre+uie a-reciată şi conce-ţia lui ;ateson. *u-ă cum
 -utem o+serva dintr1o -rivire asu-ra tradiţiei stilisticii, această acce-ţiune a stilului ca 0iind
acelaşi lucru cu arta lingvistică nu este li-sita, de -recursori. Ea şi are rădăcini n retorică,
din care ?ca elocutio! stilistica mai 0orma o -arte ncă şi n secolul al 'I'1lea. &şa cum arată
dez+aterea din ca-. 3.3.3.D, retorica stilului re-rezintă +aza unei noţiuni retorice des-re1
literatură/. Pe aceasta dorim să o ex-licăm sistematic n cele ce urmează. n acest sco-,
tre+uie să -rivim mai ndea-roa-e teorii retorico1stilistice mai vechi şi mai noi, căutnd să
vedem dacă se găsesc acolo su-ra-uneri cu cele două criterii ale deviaţiei -ro-use de
lingvistică. Prezentarea ce urmează va demonstra că există, ntr1adevăr, asemenea
concordanţe. &-oi, cu a:utorul noilor categorii găsite, vom construi un model de estetică a
textului.

E#&;V!&!E& ((I >V*E# *E ES$E$I"Y & $E'$(#(l63J<

2. ELABORAREA UNUI MODEL DE ESTETICĂ A TEXTULUI
!etorica ? ars bene dicendi deose+ită de gramatică, recte dicendi scieniia  ? este,
con0orm de0iniţiei antice, arta de a vor+i 2şi scrie9 +ine, n sensul unei ex-rimări -retenţioase
estetic, adecvate situaţiei, dovedind moralitate şi dorinţa de a o+ţine un e0ect, o ex-rimare
care şi -oate revendica interesul general. Ea cu-rinde att teoria (ars rhetorica, arta de a
vor+i:, ct şi -ractica (ars oratoria, elocinţa,9 şi are ast0el, n acelaşi tim-, caracter de
nvăţătură des-re artă dar şi des-re exercitarea ei/. &st0el descrie R. Gens 23473 D<T9 0orma
şi 0uncţia unei disci-line care are o tradiţie de a-roa-e două milenii şi :umătate n teorie şi o
 -ractică şi mai veche. *e1a lungul acestei ndelungate istorii, retorica a creat, ca teorie
(rhetorica docens), o multitudine de categorii -entru -roducerea 2şi analiza9 unor texte
e0icace. *acă, aici, nu avem intenţia de a 0ace o istorie a acestora este numai -entru că
interesul nostru se ndrea-tă s-re o sistematizare generală a retoricii. Posi+ilităţi n acest sens
vom căuta, n cele ce urmează, 0ăcnd re0eriri la ex-unerile anterioare.
Pnă acum. nu există nici o -rezentare a-ro0undată atotcu-rinzătoare a istoriei
retoricii. V -rivire de ansam+lu asu-ra unor lucrări im-ortante ne1o o0eră +i+liogra0ia lui R.
Gens 23473 DD7 ? DJ59. *e menţionat snt următoarele lucrări R. Croll 234D89, >. #. "larBe
23459, !. ;arthes 23478 a9, ". S. ;aldAin 234T9, R. S. HoAell 234J59, R. N. "rane 234<79,
G. *LcB 234549, P. R. !.@ Stone 234579, (. St`tzer 2345T9, >. #. #inn 2345<9. &tenţie tre+uie
să se acorde şi următoarelor readerC HoAes 234539, SchAartz6!Lcenga 2345J9,
"rocBer6"armacB 2345J9 şi Schanze 2347D9.
T.3. RETORICA ŞI STILUL
"e nseamnă retorică/ ra-ortat la texte *u-ă de0iniţia lui Gens, care re0lectă
oarecum co**unis oinio, ea este o anumită calitate valorică (bene), care de-ăşeşte calitatea
gramaticală a sim-lei corectitudini n vor+ire (recte). &ceastă calitate valorică deose+ită
0ormează caracterul artistic (ars) al retoricii. #a modul general, acest caracter -oate 0i
0ormulat şi ast0el retorica este n stare să -roducă, cu
 

3JD6Ş$I%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

a:utorul unei serii de tehnici, o anume relie0are lingvistică şi -e +aza acesteia un
anumit e0ect. *in acest motiv, ea -oate 0i nţeleasă ca -arte a unui sistem de comunicare ge1
neral sau a unei semiotici inter-retate comunicativ. Vri, tocmai n acest sens, n ultimul tim-,
retorica trăieşte un 0e# de renaştere 2c0. -rintre alţii, FranB1;`hringer 345<, ;etting1haus
3457, Co--erschmidt 347<9. Prin urmare, n această disci-lină domină dimensiunea
 -ragmatică a semnului. n centrul ei se a0lă textul vor+irii -ersuasive.
*u-ă conce-ţia antică, textul -ersuasiv trece -rin mai multe 0aze de ela+orare -nă la
a 0i de0initiv. Prima 0ază, numită şi in04ntio, este cea a găsirii materialului. Ea este urmată de
disositio, structurarea materiei găsite. Faza a a treia, elocutio, o re-rezintă -relucrarea
lingvistică a materialului structurat. "u aceasta este ncheiat -rocesul -ro-riu1zis de 0ormare a
textului. Fa-tul că retoricienii antici erau -reocu-aţi, n general, de cuvntări orale a 0ăcut nsă
ca, de o+icei, să mai a-ară ncă două 0aze cea a nvăţării -e de rost (*e*oria) şi -rezentarea
cuvntării ( actio ;ro**tiatio ), su+iecte, care azi revin mnemotehnicii şi cinezicii res-ectiv
dicţiei.
n cele ce urmează, ne -reocu-ă mai ales 0aza a treia, elocutio, cuvnt ce se traduce şi
stil/. *e:a de tim-uriu, această 0ază s1a des-rins din schema celor cinci  artes artis şi şi1a
cştigat o oarecare autonomie 2c0. HoAell 34J5335?3<7, Nenette 34789. (na din urmări este
că retorica şi stilistica nce- să 0ie considerate unul şi acelaşi lucru, -roces care l regăsim şi
n terminologia noastră noţiunea retorică 2adică stilistică9 de literatură/ 23.3.3.D.9. "ea de a
doua consecinţă este esteticizarea 0ormelor lingvistice retorice = sco-ul concret al -resuadării
este -ărăsit n 0avoarea unui exhi+iţionism oratoric li-sit de sens. "hiar şi ntr1o retorică ca
cea  lui $homas Rilson, The 2rte of 9h4tori5ue 23JJ<9, care consemnează toate cele cinci
0aze, se -oate ntlni o ast0el de atitudine 
For Ahereas Imiencion hel-eth to 0inde matter, and *is-osicion serueth to -lace
argumentes Elocucion getteth Aordes to set 0urthe imiencion,  Aith suche +eautie
commendeth the matter, that reason semeth to +ee clad in -ur-le, AalBLng a0ore, +othe +are
and naBed 3T 2J v9.

E#&;V!&!E& ((I >V*E# *E ES$E$I"Y & $E'$(#(I63JJ

*e aici nu mai e dect un -as mic -nă la teza lui GaBo+son des-re caracterul re0lexiv
al mesa:ului -oetic.
Pe +aza unei ast0el de -oziţii 0undamentale se -oate nţelege de ce categoriile din
elocutio, numite tradiţional 0iguri/, snt nţelese ca 0orme lingvistice cu conţinut -oetic.
"riteriul -entru determinarea lor este, aşa cum o arată cele s-use n 3.3.3.D, a+aterea de la
lim+a:ul cotidian. Este, du-ă cum ştim, o inter-retare mai ales sintactico1semiotică a 0igurilor 
de stil retorice. *acă nu -ierdem din vedere totalitatea -osi+ilităţilor stilistice semiotice,
atunci devine imagina+ilă o dimensiune sintactică, una semantică şi una -ragmatică a
0igurilor retorice. 8 -rimă ncercare n acest sens a 0ăcut1o Nui ;onsie-e 23459= el a:unge la
următoarea di0erenţiere
a9  figuri sintactice, care se +azează -e o-eraţii a-licate 0ormei semnului şi care
cu-rind următoarele su+clase
3. 0iguri trans-ozitive 2a-oziţia, atomizarea, -aranteza, reversia9 =
T. 0iguri -rivative 2eli-sa9 =
<. 0iguri re-etitive 2aliteraţia, izo0onia, -aralelismul, re-etiţia9 =
 +9  figuri se*antice,  +azate -e o-eraţii a-licate sensului semnului (relatu*), care
cu-rind următoarele su+clase
3. 0iguri contrare 2antiteza, litota, oximoronul9 =
T. 0iguri com-arative 2climax, hi-er+ola, meta0ora, litota9 =
<. 0iguri su+stitutive 2metonimia, sinecdoca9. &utorul, care 0oloseşte aceste 0iguri
 

 -entru a analiza com+inaţiile dintre cuvnt şi imagine n reclamă, nu mai 0undamentează şi o

categorie se-arată de 0iguri -ragmatice. G. Co--erschmidt 2347<378?3739 aduce aici o
com-letare, indi1cnd ca +ază ti-ică de inter-retare -entru 0igurile -ragmatice relaţia
inter-retant6adresat/. &ici intră, -rintre altele, obsecratio 2vor+irea im-lorativă9,
a-ostro0area, ntre+area retorică şi dialogul 0ictiv, -e scurt, acele 0iguri ce -oartă numele de
0iguri ale orientării s-re -u+lic/ 2Figuren der Pu+liBums1zugeAandtheit/ ?#aus+erg 3458
I. <75 urm9 şi 0iguri a-elative/ 2&--ell0iguren/ ?Plett 347<5< ? 549. u -oate

3J56Ş$II>$& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

trece neo+servat 0a-tul că -ostularea categoriilor de 0iguri semiotice tre+uie să ducă la
o schim+are a schemelor cate1gorizărilor clasice, cum ar 0i, de exem-lu, m-ărţirea n 0iguri
0ormale, 0iguri de sens şi tro-i. nsă şi mai im-ortantă este, -oate, concluzia ? ncă
ne0ormulată -nă acum ? că 0igurile retorice tradiţionale -ermit, de regulă, o inter-retare
sintactică, una semantică şi una -ragmatică. n 0elul acesta, -rivită din unghiuri semiotice
di0erite, o meta0oră, de exem-lu, re-rezintă 0ie 2sintactic9 o a+atere de la contextul de sens,
0ie 2semantic9 o su+stituţie de sens s-eci0ică, 0ie 2-ragmatic9 o 0ormă deose+ită de
ex-resie6e0ect. n determinarea unei 0iguri de stil retorice, se -ot ntlni două sau trei -ers-ec1
tive semiotice= +a, aşa cum arată ex-erienţa 2c0. exem-lul din 3.3.T.9 acest -roces este normal.
V sintactică sau o semantică a meta0orei 0ără luarea n consideraţie a -ragmaticii este o
a+stracţiune.
V ast0el de a+stracţiune o vom ntlni atunci, cnd G. Co--erschmidt, analog cu
 -ostulatele lui ;ierAisch 23455, 34549, cere o gramatică retorică secundară/ 2rhetorische
SeBundUrgrammatiB/9 sau mai general o gramatică generală estetică/ 2allgemeine
Usthetische NrammatiB/ ? 347<35D9. &ceasta se orientează du-ă criteriul deviaţiei/, care
generează, -e +aza anumitor reguli, dintr1o ordine de grad in0erior 2gramaticalitatea9/, o
ordine de grad mai nalt 2-oetici1tatea, retoricittea9/. *acă acce-tăm această -oziţie 0unda1
mentală, atunci 0iecare 0igură retorică n -arte re-rezintă o structură lingvistică estetică
deviantă. Figurile retorice snt organizate -e sisteme, ncă din antichitate, sisteme care -osedă
caracter de model. (nele modele sintactico1semiotice ale retoricii stilistice urmează să le
 -rezentăm n cele ce urmează.
2.2. MODELE RETORICO-STILISTICE PENTRU TEXT
>odelele n discuţie -rovin de la #eech, uintilian şi de la gru-ul i. din #Ottich.
Sarcina lor constă n a deschide -ers-ective unei sistematizări lingvistice a categoriilor de stil
retorice şi de a -regăti constituirea unui model -ro-riu.

E#&;V!&!E& ((I >V*E# *E ES$E$I"Y & $E'$(#(I63J7 2.2.1. M>#

#$ G. N. L: ?1, 1H
n articolul său  Linguistics and the 7igures of 9hetoric 234559, #eech ntre-rinde o
m-ărţire a tuturor categoriilor stilistice n sintagmatice şi -aradigmatice. Sintagmatic/ este
 -entru el termenul cu care desemnează com+inaţia lineară de unităţi lingvistice n text
2dimensiunea orizontală9. Snt numite -aradigmatice/ acele unităţi, care -ot 0i su+stituite
ntre ele ntr1un anume -unct structural al secvenţei de text 2dimensiunea verticală9. n 0iecare
dimensiune există un anumit 0el de deviaţie (foregrounding).
39 7igura aradig*atic+ ia naştere -rintr1un ga- in the esta+lished code ? a violation
o0 the -redicta+le -attern/ 3S 234553D59. Este vor+a deci de ncălcarea unei reguli= se -oate
 -une n ecuaţie  deviaţie estetică Z non1gramaticali1tate. V-oziţia dintre selecţia -redicti+ilă
şi cea neaşte-tată a unităţilor textuale #eech o ilustrează cu a:utorul următoarei -aradigme
234553DT9
inches @ V!>&I. aAaL
0eet
 

Lards
etc. /
0armLards *EI&$
Forma lingvistică deviantă  far*yards away o găsim la *Llan $homas.
T9  7igura sintag*atic+  -oate 0i inter-retată ca -attern su-erim-osed on the
 +acBground o0 ordinarL linguistic -atterning/ 3J 234553D59. Este vor+a deci de o deviere ce
ntăreşte regula = se -une n ecuaţie  deviaţie estetică Z ? echivalenţă. "a exem-le, #eech
numeşte re-etiţia construcţiei ver+ko+iect n
He 0ound his BeL and o-ened the door.

3J6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

şi cores-ondenţa sintagmatică com-lexă n vor+ele lui Vthello
I Bissed thee ere I Billed thee, 37
unde snt -rezente identitatea structurii 2S101101V9 şi a -ronumelor 26, thee ) ntre
 -ro-oziţia -rinci-ală şi cea secundară, -recum şi asemănarea 0onologică n kissed şi killed.
&tt -rimul ct şi cel de1al doilea ti- de 0iguri -ot 0i realizate la toate nivelele lingvistice. V
 -rezentare amănunţită o dă autorul n cartea sa  2 Linguistic Duide to &nglish $oetry 234549.
&colo -rezintă o-t ti-uri de deviaţii deviaţii lexicale, gramaticale, 0onologice, semantice,
gra0ologice, dialectale, istorice şi de registru 23454<5?JT9.
2.2.2. M># #$ J#$6$$86
 oţiunea de deviaţie/ o găsim de:a la uintilian. Ea se numeşte acolo *utatio, adică
schim+are/ şi 0ormează -unctul de -lecare -entru un sistem categorial retorico1stilistic, care
mai are ecou şi n com-endiul neoscolastic al lui #aus+erg 234589. ;aza sa o 0ormează o
5uadriartita ratio 2Instr. Vr. 3.J.<9, care :usti0ică structuri -ersuasive -rin următoarele
criterii al ad:uncţiei (adieclio), al reducţiei (dclractio), al mutaţiei (trans*i3ialio) şi al
su+stituţiei (i**utatio) elementelor de text. &ceste structuri de-ăşesc norma standard a
lim+a:ului cotidian. *acă o considerăm -e aceasta ca o com+inaţie a elementelor a, + şi c,
 -aradigma retorică a stilului ia următoarea 0ormă
 orma standard kak+kc

3. adiectio kak+kckd
T. detractio kak+?c
<. kakck+
transmutatio
 2. immutatio k a D1 z k +

E#&;V!&!E& ((I >V*E# *E ES$E$I"Y & $E'$(#(I63J4

"ategoriile claselor retorico1stilistice 3?<, care -ornesc de la o deviaţie cantitativă
2mai ales n 3?T9, se numesc 0iguri/, categoriile clasei calitative D, nsă, se numesc tro-i/
c0. #aus+erg 3458 I TJ8 urm, <8 urm9. Princi-iu stilistic estetic director se numeşte
-odoa+ă/ (ornatus)- sco-ul său este -lăcerea/ (delectatio) rece-torului. or+irea nem1
 -odo+ită este com-arată cu -oziţia inex-resivă a cor-ului omenesc relaxat,  figura cu -oziţia
modi0icată a cor-ului 0aţă de -oziţia de relaxare ? aceasta este o -rezentare elocventă a
deviaţiei stilistice.
T.T.<. >odelul gru-ului :x din #Ottich 234789
&cest gru-, din care 0ac -arte -rintre alţii G. *u+ois, P. Edeline, G. >. ClinBen+erg,
ntocmeşte sistemul unei 9h4tori5ue g4n4rale 2germ 2llge*eine 9hetorik 347D9, ale cărui
 -atru mostre 0undamentale, adonction, suression, re*utation şi suression ? adonction
2n această ordine9, -reiau schema claselor stilistice a lui uintilian, deşiode-ăşesc -rintr1o
 

sistematizare mai strnsă şi o di0erenţiere mai su+tilă. Punctul central n acest model l
0ormează deviaţia lingvistică (4cart linguisti5ue) -  +aza de la care se -orneşte se numeşte
trea-ta zero/ (degr4 /4ro). Pentru acest backgrounding se -ro-un mai multe criterii intuiţia,
univocitatea, argumente statistice, -osi+ilitatea su+iectivă, izoto-ia. (nele dintre ele au 0ost
de:a discutate n această carte. &nti-odul l 0ormează unitatea 0undamentală a deviaţiei,
numită şi meta+olă (*4labole). Ea este actualizată n 0ormă de meta1-lasme, metataxe,
metasememe şi metalogisme. *intre acestea, -rimele două ti-uri de meta+ole -rivesc
ex-resia 2semni0icantul9, cele două din urmă nsă conţinutul 2semni0icatul9 semnului
lingvistic 2c0. I.T.3.39. *re-t criteriu secund de organizare a-are nivelul articulaţiei= aici
tre+uie 0ăcută o deose+ire ntre 0iguri orientate -rimar s-re cuvnt 2meta1-lasme,
metasememe9 şi 0iguri orientate -rimar s-re -ro-oziţie 2metataxe, metalogisme9 2347DJJ9. n
tim- ce meta-lasmele -ot 0i inter-retate ca 0iguri mor0ologice 2n -arte şi 0etnologice9,
mettaxele ca 0iguri sintactice şi meta1

3586Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

sememele ca 0iguri semantice, metalogismele se nscriu n tradiţia 0igurilor clasice
ale gndirii/. Privite semiotic, -rimele trei clase de meta+ole snt localizate n domeniul
sintacticii = clasa a -atra are tangenţe cu semantica 2re0erinţa9 semnului.
"ea de a treia dimensiune semiotică rămne a-roa-e netratată, deoarece, du-ă
conce-ţia autorilor, im-licaţiile -sihologice ale acestor as-ecte \-ragmaticeK se o-un, -e
moment, analizei 2347DDD9. *in cele ex-use rezultă că accentul -rinci-al al cărţii revine
relaţiilor structurale ale elementelor codului. "eea ce 0ra-ează n acest -roces este o nclinaţie
 -uternică s-re analiză. Ea -oate 0i recunoscută şi du-ă acele tabula classificatoria.e care le
ntocmesc autorii n sco-ul unei sistematizări mai +une 23478D49 2vezi ta+el -ag. 3539.
&ceastă 0ormă de .clasi0icare deschide -ers-ective s-re viitor. Pe +aza caracterului ei
sistematic, ea 0ace -osi+ilă, -e de o -arte, o localizare a 0iecărei 0iguri retorice, -e de altă
 -arte, ea atrage atenţia asu-ra -osi+ilităţii de desco-erire a unor 0iguri, care nu snt -rezentate
n manualele de retorică clasică. &cest lucru l determină, ntre altele, numeroasele
su+clasi0icări redate doar n -arte de ta+el 2c0., de exem-lu, schema su+tilă a meta-lasmelor 
la ClinBen+erg 345 şi a metataxelor la *u+ois 34549. Im-ortantă este noţiunea de
trans0ormare 0olosită adesea de autori. Ea dă acestei retorici structurale un caracter dinamic,
care o a-ro-ie de o retorică generativă/.
 umeroase alte ncercări de modele retorice -ot Ii amintite aici doar n treacăt. V
stilistică relativ tradiţională ntocmită -e 0undamentul nivelelor lingvistice ne -arvine de la
Cuznec6SBre+nev 345 I458Q. >ai modernă, este ncercarea sumară a lui $. $odorov 234579,
care 0ace o distincţie ntre un gru- de anomalii şi unul de 0iguri/ 2n sens restrns9 şi care
su+divide am+ele gru-uri, la rndul lor, du-ă sunet6sens, sintaxă, semantică şi semn6 re0erent.
H. ;onheim 2347<9, la rndul său, sta+ileşte un sistem de 0iguri structurat ierarhic 0ormat din
o-oziţii de trăsături +inare, sistem care să ordoneze, res-ectiv să reducă multitudinea adesea
nesistematică a termenilor clasici, dar care, n acelaşi tim-, urmează să dezvăluie, n sensul
unei construcţii euristice, 0iguri ncă necunoscute -nă acum. Şi, n cele din urmă,

-
E#&;V!&!E& ((I >V*E# *E ES$E$I"Y & E'$(#(l6353
 

   3  ,   e
  e
   l
  e
   t   o   e   m
  s
  o    +   c    i
   t
   i   r   n   m
  e   e
   l    _
C   #
 ,   -    i
  e   L   s    h
  -
  c    H   u  ,   n
  n   e   e   i
  o
  e   u    E
  n   u   s
  c
   i   ]    i
  e
   i   e
   l   ]
   i   r
   t    i
   l   e
  r    +   g   e
   _
   t    t   r
  e   e   s   o   i
  a     t
  e   e   e    h   t     n
  u   u   s   -   n    a
  a   e      4
  ]   ]   a    t   s
   _   +    n
  o   o   m
   d    d   o    >  a
  c   c   n   e   e
   i
  e   e   t
  o
  n   n   n   m  r
  L   L   a   L   o
 ,      S
  s ,   n   1  ,    e
S   n   m
  a   s i  ,   o   L
  e
  s    ,   n   e
 ,    h
  a   e   o   e
  s   t
  r   s   i   u
   M     X   t   -   l  ,
  e
   "
  -
   i    h   a
   t   n   e
   l   o
   l   c    t   e
  u    l
   l   n   _
   t   L   a   a   n
  ]   e   a    S   n   o
   i
   t  ,   e ,    E   r
  a   c   a    +   r    i
  n   e   t   e    P   n   e   e   s
  a   m   X   x   o   e   -   r
  e
  m    d
  a
   t   c    d   m
  s   L   v
   _   g   n   a ,  ,   n
 ,
   t   a    h   n
  e   e  ,   e   n ,   n
  o
  s   s   e      i
   X
  r    X   s   g   o    t
S    _    h
   t    X
  r   a   [   t  u  
  e    h   s   _   g   n   i
K    i   -   o    i   a   t
  n   0   s
  g   r    d   a   n   +
  o  ,  ,    &
   l    , P   #  e   u
  e   e   e
  o   -   -   s  ,   e   e   s
   h   o   o   X   n   s
  s   i  ,   r
  s
  -   r   o   X
   i    l   u
  e   o
  r   c   c   _    t    h
   t   a   x   +
  o   a   v
   n    n   1    n
   o    o    n    n    o
    i
   s     i
    t    o
    i    o
    i     i
    t
&    s
   e
   c
   n  .
   I
   s
   s
    t
   c    a
    t
   r    o    I
   I    e
   r    n    u
   ,     I    o
   ,    I    *
   ,      d    r
     u     2    ,     d
   u    e
    )  .
   I     )    2     $
-    .
I   I   e  .
  e   e
   l    l
   l    
   l   e    I

. /,    
 
35T6Ş$I3%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$
mai tre+uie amintită o lucrare 0undamentală a lui G. >. CliuBen+erg 2 347<9, n care se
 
discută critic condiţiile construirii modelelor retorice. eim-ortante n această direcţie snt
nsă diversele -u+licaţii ale lui F. "hristensen n legătură cu o retorică generativă/ 2de
exem-lu, n =ollege =o*osition and =o**unication H 345<Q, 1<<@'11; 35 345JQ, 3JJ? 
1<H, care nu au dect -uţine lucruri comune cu ideile generative/ ale gru-ului din #Ottich,
ale lui ;onheim şi ale acestei -rezentări.
2.5. BAELE CONSTRUCŢIEI UNUI NOU MODEL
*iscuţia de -nă acum asu-ra modelelor de 0iguri retorice a arătat cu claritate
di0icultăţile unei sistematizări adecvate. Ele şi găsesc cauza, n +ună -arte, n 0a-tul că un
model deductiv -rezintă numeroase lucruri care nu snt -rinse n terminologia tradiţiei
retoricii clasice. *ar şi mai im-ortant este că -osi+ilităţile modelului snt adesea de-ăşite de
s0era schim+ătoare a categoriilor clasice. n -rimul caz, insu0icienţa nomenclaturii tradiţionale
se a0lă n mărginirea, n cel de1al doilea caz, n lărgimea extensiunii ei. *in acest motiv, un
model nou tre+uie să a-eleze att la inovaţii terminologice ct şi la restricţii, -entru ca, n 0elul
acesta, să -oată -rezenta com-let şi univoc toate as-ectele structurii sale iar interrelaţiile lor 
să le -rezinte trans-arent. n acest sens, -rocedează modelul -e care13 ex-unem n continuare.
El -reia numeroase im-ulsuri de la modelele -rezentate n T.T. şi se vrea o i-oteză lingvistică
 -e marginea dimensiunii semiotico1sintactice a esteticii lim+ii. Punctele sale de re-er snt
 

&. deviaţia lingvistică.

;. unitatea lingvistică.
&m+ele cu toate su+diviziunile lor 0ormează o reţea de coordonate, n care -ot 0i
localizate multe, dacă nu chiar cele mai multe 0iguri retorice. n cele ce urmează, vom
 -rezenta o structură grosieră a 0iecărui -unct de vedere n -arte.
 2. 8e0ia3ia ling0istic+
Se dă o secvenţă 2com+inatorică9 semiotico1sintactică ak+kc, care coincide cu un
sistem gramatical normal -os1

E#&;V!&!E& ((I >V*E# *E ES$E$I"Y & $E'$(#(I635<

tulat. V modi0icare estetică a acestei com+inaţii semiotice se -roduce -rin
trans0ormări. &cestea -ot avea la +ază dre-t criteriu 0ie deviaţia de a+atere de la regulă 0ie -e
cea care ntăreşte regula.
6. 8e0ia3ia de abatere de la regul+
n cazul ei, -rin următoarele trans0ormări, nu se mai res-ectă sistemul de reguli
gramaticale normale
39 adi3ie (inser3ie, adec3ie) dese*ne
a k +kc ?y ak+kckd
T9 subirac3ie (reducere, suri*are, detrac3ie) de se*ne
8    : @ 8  
<9 er*uta3ie (transo/i3ie, trans*uta3ie ) de se*ne
ak+kc  ! akck+
U) substitu3ie (i*uta3ie) de se*ne
ak+kc ?y akzkc
Prin 0a-tul că n contextul com+inatorie se adaugă, se omite, se mută sau nlocuieşte
un semn ia naştere de 0iecare dată 0enomenul esteticităţii sintactice a textului.
$i-urile de trans0ormări -rezentate aici cores-und exact trans0ormărilor cunoscute din
gramatica generativ1trans0ormaţională su-rimare, inserţie, su+stituţie, -ermutaţie 2c0.
;echert et al. 3478334 urm.9. *eose+irea constă n aceea că, n modelul nostru, ele servesc
desco-eririi -osi+ilităţilor de deviaţie lingvistico1estetică.
 II. 8e0ia3ia de Rnt+rire a regulei
n acest caz, sistemul gramatical normal este activat -rin ali-irea unor semne
echivalente
J9 echi0alen3a de se*neC
ak+kc 1 ak+ kcka
Echivalenţa se realizează n şirul de semne -rin re-etarea totală sau -arţială a unuia
sau a mai multor elemente de semn.
n terminologia gramaticii generativ1trans0ormaţionale, n cazul echivalenţei se
vor+eşte de recursivitate.

35D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

n tim- ce ti-urile de deviere 39 ? D9 ating su+stanţa/ semnului lingvistic, n cazul
echivalenţei este vor+a de o categorie relaţională două unităţi semiotice intră ntre ele ntr1o
relaţie.
"lasele de deviaţie I şi II -ermit şi unele su+categorizări. (na din acestea, -e care nu
o vom dez+ate aici, este 0recvenţa adiţiei, su+tracţiei. . . de semne. Im-ortante snt şi -oziţia şi
gradul de asemănare 2similaritate9 a semnului trans0ormat similaritatea mai ales la D9 şi J9Q.
or urma acum cteva ilustrări ale acestor su+categorii
a9 o/i3ia se*nului
aa9 Pre1-oziţia 2-oziţie anterioară9
 

la 39  a k + k c O d Q a k + k c la T9  a k + k e?y + k c
a+9 Im-oziţia 2-oziţie la mi:loc9
la 39  a k + k c ?y a k + k d k c la T9  a k + k c ?K a k c
ac9 Post1-oziţia 2-oziţie 0inală9
la 3Q  a k + k c O a k + @ k c k d la T9  a k + k c 1 a k +
 +9 si*ilaritatea (ase*+narea ) se*nului
&semănarea dintre două semne -oate 0i de două 0eluri
 +a9 asemănare totală identitate 2egalitate9 de semne a,N Z aT. 1\. &ceastă su+categorie
nu este imagina+ilă dect -entru relaţia
de echivalenţă 2J9, unde descrie 0orma -ură a re-etării.
 ++9 asemănarea -arţială  a0initate 2nrudire9 de semne  a t S aT. &ceastă su+categorie
cu-rinde att ti-ul de deviaţie D9 cit şi J9.
&lte su+categorii vor 0i discutate a+ia n legătură cu ti-urile de 0iguri concrete. >ai
tre+uie să menţionăm că toate categoriile şi su+categoriile -ro-use aici snt a-lica+ile şi la
alte semne n a0ară de cele lingvistice, de exem-lu, la semnele -icturale 2c0., de exem-lu,
articolul lui ;onsie-e 345 şi al lui Imdahl 34789.
 B. nit+3ile ling0istice
#a +aza 0iecărei deviaţii lingvistice se a0lă un anumit segment lingvistic. &st0el de
segmente vor 0i, -entru noi,

FIN(!I FVV#VNI"E63"J
n cele ce urmează, sunetul, cuvntul şi -ro-oziţia ? alt0el s-us 0onemul, mor0emul
2li+er9 şi -ro-oziţia. n -lus, vom mai discuta şi deviaţii de scriere 2gra0emică9 şi de seme 2se1
mantică9, ast0el că vor a-are cinci ti-uri de deviaţii estetico1lingvistice 
I ? 0iguri 0onologice 20iguri sonore şi 0iguri -rozodice,
meta0one9  ca-itolul < =
II ? 0iguri mor0ologice 20iguri n cuvinte, metamor0e9 
ca-itolul D =
III ? 0iguri sintactice 20iguri -re-oziţionale, metataxe9
ca-itolul J=
I ?0iguri semantice 20iguri de sens, metasememe9
ca-itolul 5.
 ? 0iguri gra0emice 20iguri de gra0ică, metagra0e9 
ca-itolul 7.
&ceste categorii de 0iguri nu -ot 0i -rivite izolat unele de altele.,>ai mult chiar,
existenţa convergenţei stilistice res-ectiv a densităţii 0ace, de exem-lu, necesară luarea n
consideraţie a as-ectului semantic al metamor0elor sau as-ectul 0onologie al metataxelor.
Pentru toate 0igurile măi este a-oi vala+il 0a-tul că realizarea lor are loc ntotdeauna n cadrul
macro1unităţii text/. *acă, n cele ce urmează, dis-are totuşi uneori acest nivel de re0erinţă,
acest lucru este determinat im-erios de motive didactice.
"lasi0icarea n unităţi de deviaţie lingvistice -rezentată mai sus nu este tocmai li-sită
de -ro+leme. *u-ă cum arată lucrarea gru-ului din #Ottich, se dovedeşte a 0i di0icilă
delimitarea -recisă a unităţilor. G. *u+ois et al 2347D J<9 0ac, de exem-lu, deose+irea ntre
 -atru nivele de articulaţie a semni0icanţilor 8. trăsături distinctive= 3. a9 0oneme 2gra0eme9
=.+9 sila+e= c9 cuvinte= T. a.) sintagme, +9 -ro-oziţii= <. texte. *intre acestea, nivelul 8 şi < snt
ne0ormalizate, n tim- ce semni0icanţii devianţi ai nivelelor 3 şi T snt luaţi dre-t 0iguri
retorice cu numele de meta-lasme/ şi metataxe/. &utorii snt conştienţi de 0a-tul că există
 -osi+ilitatea ca, de exem-lu, meta-lasmele să -ermită, n anumite condiţii, o. su+m-ărţire n
0iguri 0onologice sila+ice şi de cuvinte. >odelul nostru are de n0runtat di0icultă i
asemănătoare. &st0el clasa de 0iguri I -oate să ia n considerare şi sila+e.
 

3N56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

clasa a II1a, n -arte, mor0eme legate, iar clasa a IlI1a şi sintagme. &ceastă sim-li0icare
şi găseşte :usti0icarea n motive didactice şi aici ca şi n  9h4tori5ue% generale a gru-ului din
#Ottich. n numeroase lucrări de stilistică şi retorică, aceste -ro+leme nici măcar nu snt
amintite.
<. FIN(!I FVV#VNI"E
*e o+icei, 0onemele snt su+clasi0icate n segmentale şi su-rasegmentale. *in -rima
categorie 0ac -arte vocalele şi consoanele, din ultima categorie accentul, -auza 2:unctura9 şi
nălţimea sunetului. $oate aceste elemente indis-ensa+ile -entru structura 0onică a unei lim+i
0ormează 0undamentul unei estetici 0onice a textului. Felul n care aceasta se con0igurează n
amănunt de-inde de ex-licaţia dată deviaţiei sonore. >ai nti, deose+im o structură de +ază
0ono1estetică şi o su-rastructură 0ono1estetică. Prima se constituie -rin deviaţii segmentale,
cealaltă -rin deviaţii de ti- su-rasegmental res-ectiv -rozodic. n -rimul caz, vor+im de 0iguri
sonore consonatice şi vocalice, n cel de1al doilea caz de 0iguri -rozodice 2ers0iguren/9
dintre care 0ac -arte 0iguri de accent, -auze şi nălţime. nce-em discuţia cu 0igurile sonore.
5.1. STRUCTURA DE BAĂ FONO-ESTETICĂ FIGURILE SONORE
Figurile sonore se m-art du-ă criteriile deviaţiei de lezare sau ntărire a unei reguli.
Primul ti- de deviaţie se naşte -rin aceea că, n cadrul unei unităţi lingvistice 2de exem-lu,
cuvntul9, se adaugă, se reduc, se rearan:ează sau nlocuiesc 0oneme res-ectiv com+inaţii de
0oneme contrar regulilor gramaticii cotidiene. "el de al doilea ti- de deviaţie, din contră, se
 +azează -e -unerea n relaţie a unor unităţi sonore echivalente n text. *in această o-oziţie
rezultă două gru-uri de 0iguri  figurile de0ia3iei fonologice, unde termenul de deviaţie/ este
0olosit cu sensul său restrns 2de distrugere a normei/9 şi  figuri ale echi0alen3ei fonologice.


FIN(!I FVV#VNI"E6357
<.3.3. Figuri ale deviaţiei 0onologice
n antichitate, aceste 0iguri snt greşeli n com-oziţia sonoră corectă a cuvntului/
2#aus+erg 3458 3TJ49 şi -oartă numele de barbaris*e- ca trăsătură a licenţei -oetice,, nsă,
se numesc *etalas*e. >eta-lasmele se clasi0ică du-ă cele -atru categorii de. modi0icări 
adiţie, su+tracţie, -ermu1taţie şi su+stituţie. Privită 0onotactic, modi0icarea se -oate -roduce
la nce-utul, mi:locul sau s0rşitul unei unităţi mor0ologice.
<.3.3.3. &diţia
&dăugarea de elemente 0onologice are loc
a9 n -oziţie anterioară $rosthesis 2-rosteza9 2Lclad/ n loc de ciad/9 =
 +9 n -oziţie medie  &enthesis 2e-enteză9 2+lacBamoor/ n loc de +lacBmoor/9 =
c9 n -oziţie 0inală $aragog4 2-aragogă9 2Aing_d/ n loc de Ainged/9.
&cest ti- de meta-lasmă, care are adesea cauze n istoria lim+ii, l ntlnim cu
 -recădere n versuri, avnd o 0uncţie estetică secundară &cest lucru se o+servă mai ales n
diare/+, care multi-lică unităţile1cuvnt n interior -rin aceea, că des-arte un şir 0onetic
monosila+ic n două sila+e/ 2*u+ois et al. 347D49 = notarea gra0ică a acestui 0a-t se 0ace
 -rintr1o tremă 2de exem-lu, generation/ n loc de generation/9.
239 "a exem-le de text vom alege modele lingvistice engleze şi 0ranceze.
a9 Primul exem-lu este luat din -oezia The Three Ao0ial Felsh*en 2n E. #ear et al.,
 2 Book of @onsense, ed. E. !hLs, #ondra 3453, -g. 5J9, din care redăm aici doar -rimele
două stro0e 
$here Aere three :ovial Relshmen
&s I have heard them saL, &nd theL Aould go a1hunting (-on St. *avid@s *aL.
&nd all the daL theL hunted,
 

&nd nothing could theL 0ind, ;ut a shi- a1sailing,

&1sailing Aith the Aind.3

356Ş$II%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$

er+ele -re0ixate cu a 2hunt1/, sail1/9 snt exem-le -entru -rosteză. Ele 0ac să se
 -ăstreze regularitatea metrului, n -lus, ele dau textului caracterul arhaic 2-rivit istoric,
cuvintele com-use cu a erau iniţial +ar+arisme de la -re-oziţii ca V>9.
 +9 #a S-enser găsim di0erite exem-le de trans0ormări 0onologice adiţionale 2du-ă !ix
347< <5?<79
 $rosthesis
Rhose -leasing sound Lshrilled 0ar a+out 34 (===6 5T9
 &enthesis
\K Ahom sheA o0 -erill hard
"ould terri0ie 0rom Fortunsg 0aire ad>>a.rd T8 (7.'. D.38.37.J9
 $aragoge l
Rithouten reason or regardT3 (7.'. T..D7.59.
c9 G. *u+ois et al.. 2347D49 ne amintesc de un vers dintr1un,,şonet a lui !. ueneau
 Le =hien ^ la :andolineC
 ,11 1 #es nrous nretiennent les nracleurs, , eareK 1In sensul său general, este cam
ne+ulos, dar care demonstrează n acelaşi tim- că, -rosteză nu răm@ne o trăsătură izolată=
legată de mor0eme, ci -oate să se ntindă şi de1a lungiul=unei -ro-oziţii, odată cu 0ormarea
echivalenţei 0onologice a1 aliteraţiei.
<.3.3.T. Su+tracţia @ !educerea de elemente, 0onologice are loc
a9 n -oziţie anterioară   2hGresis 2a0ereza9 2/gainst/ n loc .de /against/9 =
 +9 n -oziţie medie ynkoe 2sinco-a9 2/o@er/ n loc de
/over/9@=
c9 n -oziţie 0inală  2okoe 2a-oco-a9 2/ o0t/ n loc de /o0ten/9 TT.
Există şi unele 0orme s-eciale
d9 yni/4se 2siniceza9 2gr. syni/esis), contrarul diarezei unirea a două vocale ntr1un
di0tong 2monosila+ic9 sau chiar 
ntr1un mono0tong/ 2#aus+erg 3458 3.T5<9 /variation/

FIN(!I FVV#VNI"E6354
6vear@:ei0an6 n loc de /variation/6ve4ri@ei:<n6sau /+eing/ 6@+in6n loc de /+eing/6@+iin6
T<
.
e9 ynalhe 2sinalo0a9  conto-irea vocalei 0inale a unui cuvnt cu vocala iniţială a
cuvntului următor, -roces n care, de regulă, vocala 0inală se elidează /th@o00s-ring/ n loc de
/the o00s-ring/ TD.
!educerea elementelor 0onologice este adesea condiţionată de vers= 0igurile sonore şi
de accent 0ormează atunci o convergenţă stilistică.
2T9 om lua următoarele exem-le de text -entru a ilustra cele s-use
a9 Primul exem-lu este o stro0ă din +alada scoţiană  Binnorie 2n &. Vuiller ? "ouch
[ed.], The xford Book of &nglish <erse 1"K1_1, Vx0ord 34J7 -g. DDJ9 
He@s ta@en three locBs o@her LelloA hair &nd Ai@them strung his har- sae rare. TJ
n -rimul vers, ntlnim o sinalo0a 2/he@s/9, o sinco-ă 2/ta@en/ n loc de /taBen/9, şi o
a-oco-ă 2/o/@ n loc de o0/9 : versul al doilea -rezintă o a-oco-ă 2/Ai/ n loc de /Aith/9, o
mostră -entru aglomerarea meta-lasmelor reductive n vers concomitentă cu imitarea vor+irii
orale cotidiene.
 +9 "ea de a doua stro0ă din -oezia lui ;recht  8er $flau*enbau* conţine, de
asemenea, o multitudine de 0iguri sonore de acest ti- 
 

*er Cleine Bann nicht gr`er Aer@n,

Ga, gr`er Aer@n, das m`cht er gern. 6
@s ist Beine !ed davon.
Er hat zu Aenig Sonn. <5
ici găsim a0ereza 2@s/9, sinco-a 2Aer@n/9 şi a-oco-ă 2m`cht/, !ed/, Sonn/9. Ele
dau textului un colorit dia1lectal1col-cvial.
c9 Iar n exem-lele luate din &ugust Stramm 237D ? 343J9
;lOten gehren ( Trauifi )
*u +reitst !eine (2ll*acht )

3786Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

ntlnim şa+loane lingvistice d_viante 2a0ereza n gehren/, sinco-a, n +reitst/9 care
dau textului caracterul unei arti0icialităţi 0orţate.
d9 ntr1un exem-lu din Tristra* handy a lui #. Sterne
V mL virginitL^ virginitL^ cried the a++ess. ? initL ^ ? initL^ said the novice, so++ing. T
a0ereza sonoră descrie /a0ereza/ lui virginitL/.
<.3.3.<. Permutaţia
Permutaţia elementelor 0onologice -oate 0i
a9 orientată s-re stnga sau s-re drea-ta   :etathesis ! metateza 2Schla--erBlUnge/ n
loc de Cla--erschlange/9 T
 +9 la +unul -lac  %anagra*a 2oltaire/ n loc de &rovet leQ :euneQ/9, care este de
0a-t o -ermutaţie gra0emică, ea constnd dintr1un :oc al literelor=
c9 o 0ormă sintactică a-arte a metatezei este aşa1numitul  sooneris* 2numit du-ă
iniţiatorul său. R. &. S-ooner 63DD?34<869 care constă n schim+area 0onemelor iniţiale, de
exem-lu  = .,
hal01Aarmed 0ish 2in loc de /hal010ormed Aish/9 +eerL Aenches 2in loc de /AearL
 +enches/9.<8
d9 o 0ormă sintactică 2res-ectiv metrică9 s-ecială a anagramei este  alindro*ul, care
constă n aceea că o -ro-oziţie 2res-ectiv un vers9 -oate 0i citit de la ca- sau de la s0rşit,
rezultr[d aceeaşi secvenţă sonoră, de exem-lu
#eAd did I live  evil I did dAell<3 2Phili-s 37859.
2<9 S-re ilustrarea meta-lasmelor -remutative aducem m mătoarele exem-le 
a9 Ernst Gandl a scris următoarea -oezie
lichh*g manche meinen 6 lechts und rinBs 6 Bann man nicht 6 velAechsern.6 Aerch ein
illtum ^ <T

FIN(!I FVV#VNI"E6373
n acest text, 0onemele  l; şi  ;r; snt schim+ate n mod consecvent, n dach nem
oBitus/ găsim att -ermutaţia internă cuvntului 2oBitus/ n loc de Boitus/9 cit şi -e cea care
de-ăşeşte limitele lui 2s-oonerismul dach nem/ n loc de nach dem/ <<9.
 +9 D. 9. 6ocke (:anieris*us in der Literatur, !ein+eB 34J4, -ag. TD9 atrage atenţia
asu-ra următoarei -remutaţii com-lexe 
>isteriosul \ -ătrat magic K, reunind anagrame şi -alindrome, este cunoscuta
0ormulă Sator1&re-o. &ici cteva ex-licaţii %ăranul 2semănător9 &re-o 2nume -ro-riu9
conduce cu mina sa 2munca9 -lugul 2roţile9. Inter-retarea religioasă *umnezeu (ator)
domină (tenet ) creaţia (rota ), o-erele oamenilor (oera ) şi -rodusele -ămntului (areo Z
 -lug ). "uvintele -ot 0i citite orizontal şi vertical de -atru ori. *in cteva litere au 0ost 0ormate
3< -ro-oziţii 2latineşti9 anagramate. m+inarea celor două cuvinte tenet n mi:loc 0ormează o
cruce. (rmărind mişcarea calului de şah, rezultă cuvintele  $ater noster şi &V ZZ monograma
"H!IS$I etc., etc. Pătratul acesta era considerat semn magic./
 

V inter-retare de acest 0el im-lică numeroase -remise -ragmatice şi semantice. s

<.3.3.D. Su+stituţia
Su+stituţia elementelor 0onologice -oate avea loc
a9 n domeniul vocalelor 2V-us in a1>OH/ n loc de V-us in a1moll/ #i )
 +9 n domeniul consoanelor 2$risto-her/ n loc de "hristo-her/9
2D9 >eta-lasmele su+stitutive le vom ilustra -rin următoarele exem-le
a9 Ernst Gandl are o -redilecţie -entru acest ti- de deviaţie 
3. du Aarst zu mir ein gutes mUdchen
Aorst zo mOr eun gotes m`dehen
T. +ette stellen sie die 0assen au0 den tesch
<. s-Ol dOch mein BOnd <J

37T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

El im-lică, n -arte, o nclinaţie s-re dialect, res-ectiv s-re lim+a comună.
 +9 Figurile su+stitutive sonore cauzează adesea un  oc de cu0inte. &cesta se constituie
cnd nlocuirea unuia sau mai multor 0oneme este nsoţită de modi0icări semantice. n
exem-lele ce urmează, 0undalul/ deviaţiei este 0ormat de convenţii lingvistice. &st0el, titlul
 -rogramului de ca+aret  8ie ehrbare Birne este un :oc de cuvinte -aradigmatic/ . la titlul
2cunoscutei9 -iese a lui Sartre  8ie ehrbare 8i*e <S şi n acelaşi tim- şi o 0igură semantică
2meta0oră9. (n alt exem-lu este numele gru-ului de ca+aretişti  Lachund chiegesellschaft,
care s1a 0ormat -rin su+stituţie sonoră şi -rin sinco-ă din Fachund chliegesellschaft <7. n
general, ca+aretul german -re0eră acest ti- de :oc de cuvinte. V ultimă mostră -entru acest ti-
de deviaţie o vom da din -iesa -entru -ă-uşi a lui Pocci, unde -ersona:ul -rinci-al zice 
*iesen guten Humor m`chte ich dem hochgeehrten Pu+liBum mitge+racht ha+en. <
&ici, hochgeehrt 0ace aluzie la 0ormula de adresare hochgeehrtes $ubliku*.
Pnă aici a 0ost vor+a de schim+ări de 0oneme. *oar n treacăt vom aminti su+stituţii
alo0one 2de exem-lu, diverse sunete -entru r/9. Funcţia lor se a0lă n sectorul
 -ragmasemautic. Ele -ot da, de exem-lu, in0ormaţii des-re originea socială şi geogra0ică a
vor+itorului sau să trădeze o intenţie -arodistică 2c0. *u+ois et al. 347D <9. E -osi+il, dar nu
necesar, ca să -rezinte şi o modi0icare gra0emică cores-ondentă 2de exem-lu, un meta1gra0 
adiţional, ca n crritic 2;ecBett9 -entru redarea lui 6r6 grasiat9.
n lucrarea sa 2347<9, H. ;onheim 0ace o constatare im-ortantă  n domeniul
meta-lasmelor există cu -recădere analogii de conţinut ntre termenii de s-ecialitate gramati1
cali şi retorici, de exem-lu -entru s0era 
adi3iei subtrac3iei
 -re0ix f -rosteză 2eliziune9 f a0ereză
in0ix f e-enteză +lend 2ha-lologie9 f sinco-ă
su0ix f -ro-arale-să cli--ing f a-oco-ă
2-aragogă9

FIN(!I FVV#VNI"E637<
&ceastă redundanţă terminologică avea -e vremuri ca şi azi 0uncţia de a delimita
0enomenele de lim+ă 2gramaticale9 nerelevante estetico1lingvistic de cele 2retorice9 relevante
su+ as-ect estetico1lingvistic. *ar se negli:a ast0el că, n esenţă, n toate cazurile enumerate,
este vor+a de aceleaşi o-eraţii lingvistice 0undamentale. "ine urmăreşte aici o reducere
 

terminologică tre+uie să1şi -ună totodată ntre+area, ct de mare tre+uie considerată 0orţa
literară a meta-las1melor. Exem-lele citate ne 0ac mai degra+ă sce-tici. "ăci devine evident
0a-tul că clasele 3 2adiţia9 şi T2su+tracţia9 nclină s-re a a-ărea ca 0actori secundari ai
 -oeticului n cadrul unui ti- de vers, ceea ce nseamnă că su-rastructura 0ono1estetică
determină structura de +ază. Pe de altă -arte, meta-lasme -ermutative 2<9 şi su+stitutive 2D9
nclină s-re modelarea ex-erimentală de divertisment a lim+ii. Ele se ntlnesc relativ rar. *in
toate acestea se -oate 0ace -resu-oziţia că, n -ractică, meta-lasmele au un statut estetic mai
restrns dect alte 0iguri 0onologice, cum ar 0i aliteraţia şi versul, adică 0igurile echivalenţei
0onologice.
<.3.3.J. &naliză de text E. Gandl etOde in 0/, stro0a 3?< Sursa E. Gandl,  Laut und 
 Luise, euAied6;erlin,/ 3473, -. 3D.
eile mit 0eile "aracteristica 0ra-antă a celor trei stro0e
eile mit 0eile din -oezie este nlocuirea constantă a la1eile mit 0eile +iodentalei
sonore 6v6 -rintr1o la+io1dentală durch den 0ald surdă  i n cuvintele feile(Rn loc de Aeile/9,
 2 u  2 ( f aN 2n l c deAald/9, fuste 2n loc de Tu 2e  / 1AOste/9, find 2n loc de  Aind/9 si
 falfiscliT T h H5  ft hauch  n  loc  de / Aal0isch+auch/9@. &ici este durch dietuste vor+a deci de
meta-lasme su+stitutive, +last der tind :9 re -t 0uncţie estetică -entru ele se -oate 0al0isch+auch
0ormula deautomatizarea/ 2Entautoma10al0isch+auch tisierung/9 o+iceiurilor de -erce-ţie
cotidiene. *escrierea cauzei deautomatizării/ se com-lică, dacă luăm ca termen de
com-araţie alte trans0ormări ale su+stituţiei. *acă notăm  &ile *it Feile <4  etc., ca nivel
zero2V9 al textului, iar 0orma -rodusă de Gandl ca

37D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 -e o -rimă trans0ormare realizată a acestuia, atunci -utem actualiza, 0ără di0icultate, şi
alte -osi+ilităţi de deviere, textul a-ărnd de 0iecare dată ntr1o 0ormă -rescurtată.
2H
eile mit +eile durch den +ald durch die +Oste +lUst der +ind +al0isch+auch
5H
eile mit scheue durch den schald durch die schOste +lUst der schind schal0isch+auch
H
eile mit Beile durch den Bald durch die BOste +lUst der Bind Bal0isch+auch
J9
Procedeul -oate 0i continuat atta tim- ct. lim+a germană ne -une la dis-oziţie
consoane 2res-ectiv gru-ări de consoane9. Există deose+iri ntre diversele o-eraţii de
su+stituţie Pentru a da răs-uns la această ntre+are, 0acem -entru exem-lele 89 ? D9 o matrice
cu-rinznd dre-t criterii 0ono1logice  a9 locul articulaţiei = +9 modul articulaţiei = c9 tim+rul 
a9 locul  +9 c9
articulaţiei modul, articula1.tim+rul
ţiei
89 la+ioden 0ricativ sonor  
v2+aza9 tal
39 la+ioden 0ricativ surd
02Gandl9 tal
T9 +  +ila+ial -loziv sonor 
<96 -alato1 0ricativ surd
alveolar 
D9B velar -lozi6 surd
$a+elul ne arată, că su+stitutul lui Gandl 606 se a-ro-ie cel mai mult de sunetul de +ază
reconstituit = avnd două trăsături identice 2a, +9 şi doar una di0erită. *in acest motiv, -ermite
 

şi o retrans0ormare/ relativ uşoară a -oeziei date ntr1un text normal/ i-otetic. #a

trans0ormările T9 ? D9, acest lucru tre+uie considerat ca 0iind mai di0icil, deoarece T9 nu are
dect o trăsătură şi :umătate 236T a,c9 = <9 numai o trăsătură şi D9 nici o trăsătură comună cu 89.
ntregul demers al demonstraţiei ne conduce deci s-re concluzia că există grade di0erite ale
0ormei ngreunate/ şi deci şi ale alienării.

FIN(!I FVV#VNI"E637J
n textul lui Gandl, backgrounduR automatizat/ -oate 0i reconstituit mai uşor dect n
textele trans0ormate construite de noi.
Pnă aici a:unge -rocedura unei ştiinţe o+iective/, adică a unei ştiinţe ce o-erează
exclusiv cu 0a-te ale dimensiunii semiotico1sintactice. Prin această analiză nu -ot 0i a+ordaţi
rece-torul şi atitudinea sa la lectură. Pentru criticul literar ar 0i nsă deose+it de im-ortant să
ştie a9 cit de mult este automatizată structura lingvistică a -rover+ului  &ile *it Feih-  +9 dacă
n -erce-erea reală a -oeziei su+stituţiile 0onematice di0erite -roduc ntr1adevăr alienări
di0erite = c9 dacă decodarea iniţială a -rover+ului 0amiliar in0luenţează decodarea
trans0ormărilor ulterioare. n cazul -ro+lemelor +9 şi c9 tre+uie ţinut cont, de exem-lu, de
0a-tul că n textul T9 şi D9 iau naştere, din ntim1-lare, lexeme care snt 0recvente n lim+a
germană 2de exem-lu, beilet bEste, keile, huste D89. Prin aceasta, deviaţia 0onologică este, n
 -arte, redusă = ca o oarecare com-ensaţie -entru aceasta am -utea scoate n evidenţă a-ariţia
mai -regnantă a unei a+ateri mor0o1sintactice 2de exem-lu, blGst der kind n ). n general, -entru
rezolvarea ntre+ărilor a9 ? c9 -are a 0i necesară o analiză em-irică a e0ectului -rodus, analiză
a0lată, n -rezent, ncă la nce-uturi 2c0. (llmann, !. 34789.
Su+stituirea lui 6v6 cu AR este continuă la Gandl. &ceasta nseamnă n text, a+aterea de
la normă a-are ea nsăşi ca o normă, avnd o sistematică -ro-rie, care 0ace ca 0iecare deviaţie
să nu a-ară ca un -rodus al ntm-lării. &celaşi lucru e vala+il şi -entru 0orma gra0emică a
textului ea . conţine numeroase a+ateri de la scrierea cu ma:uscule a su+stantivelor, dar 
 -rezintă -rin -ersistenţa scrierii cu litere mici o regularitate extraordinară. &tt regularităţile
gra0e1matice ct şi cele 0onologice -ot 0i numite echivalenţe secundare/ 2seBundUre
]uivalenz/9. !elaţia de echivalenţă este aici secundară/, deoarece ea nu ntăreşte regula, ci
izvorăşte dintr1o lezare regulată a regulei. 2n gra0ică, caracterul se@cundar/ al echivalenţei s1
ar -ierde atunci, cnd, ntr1o +ună zi, germana nu ar mai cunoaşte dect scrierea cu litere mici,
0a-t -rin care s1ar lua lim+ii numeroase -osi+ilităţi ale metagra0 iei9. Echivalenţele secundare
snt -rinse, la rndul lor, ntr1o structură com-lexă de echivalenţe -rimare 2care ntăresc
regula9 echivalenţe 0onologice 2aliteraţia, rima, asonanta9, sintactice 2-aralelismul9,
textologice

3756Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

2stro0e9. "eea ce 0ace din -oezia lui E. Gandl un lucru deose+it este, n mare măsură,
relaţia de interacţiune a structurilor de echivalenţă secundară şi -rimară.
<.3.T. Figuri ale echivalenţei 0onologice
Echivalenţa 0onologică nseamnă două sau mai multe 0oneme dintre secvenţă de
semne snt, ntre ele, egale sau asemănătoare. n 0elul acesta, iau naştere re-etiţii care, du-ă
#otman 2347T3539, 0ormează trea-ta in0erioară a structurii textului -oetic 2die unterste
StruBturgrenze des -oetischen $extes/9. Fonemele luate n -arte nu -osedă trăsături estetice,
deoarece snt -ărţi constitutive ale tuturor ex-rimărilor lingvistice. Semni0icaţia 0ono1estetică
o -rimesc a+ia cnd se a0lă n relaţii de echivalenţă, adică, atunci cnd snt re-etate, n
ntregime sau -arţial, ntr1o amimită -oziţie 20ono1tactică9, ntr1o anumită cantitate, cu o
anumită 0recvenţă şi la o anumită distanţă. &cestor .criterii de structurare li se su-un n egală
măsură att 0igurile 0onologice de echivalenţe de ti- segmentai ct şi cele de t0-
su-rasegmental &m+ele ti-uri le ntlnim n vers. N. >. Ho-Bins numeşte 0oarte -otrivit
 

versul ca 0iind o 0igură sonoră re-etată (figure of sound). Se -are că aici se -oate atinge
echivalenţa 0onologică maximă. $otuşi, n cele ce urmează, din motive de claritate, urmează a
0i discutate mai nti as-ectele echivalenţei segmentale şi a+ia mai a-oi cele ale echivalenţei
su-rasegmentale 2-rozodice9.
Să ne nce-em -rezentarea cu nişte -recizări se dă secvenţa sonoră monosila+ică
 J<J SW consoană k vocală 101k consoană9. &ceastă com+inaţie 0onematică urmează a 0i
re-etata, şi anume aşa, nct cte un 0onem să ca-ete, ntr1o anumită -oziţie 0onotactică,
aceeaşi calitate sonoră.
@W /<.3.T.3. Poziţia
"a -oziţii 0onotactice ale re-etiţiei 0onologice -ot a-are1nce-utul, mi:locul şi s0rşitul
secvenţei CC J<J I J<J alitera3ia (rot 6 0iahm, red 6 run9 CFC 6 CFC asonanta 2rot 6 $on,
red 6 beg) J<J A J<J consonan3a (0ot ; ;ee6, rec 6 b+d)

FIN(!I FVV#VNI"E63677
&lte -osi+ilităţi rezultă atunci cnd se -orneşte de la alte com+inaţii sonore 2de
exem-lu C, C, 2C9CC9. Pentru@acestea, n -arte, nici nu există ncă denumiri.
<.3.T.T. olumul
olumul re-etiţiei -oate cu-rinde n structura noastră CC unu, două sau trei 0oneme.
V re-etare a unui 0onem a 0ost de:a ilustrată. V re-etare cu-rinznd două 0oneme are
următoarea 0ormă 
 J<JI J<J ri*+ rot 6 tot, red 6 +ei
 J<J I J<J ri*+ in0ers+ rot  9a*, bad  bag JJ I J<J arari*+ rot 6  9ai, red 
rod 
n cazul altor com+inaţii de sunete rezultă şi alte -osi+ilităţi de echivalenţe.
 Identitatea sonoră totală 2Z rimă identică9 ţine@ de domeniul echivalenţei mor0o20ono9logice.
$erminologia 0olosită aici a 0ost -reluată, n general, du-ă lucrarea ui #eech 23454 4
 ? 489. &ceasta determină a+ateri 0aţă de uzanţele lingvistice, de exem-lu, n cazul aliteraţiei,
care, n conce-ţia tradiţionala, -riveşte doar sila+ele accentuate, unde toate consoanele se
aliterează cu consoane similare, com+inaţiile consonatice  sk, s şi  st numai cu com+inaţii de
acelaşi ti-, iar vocalele se aliterează cu oricare altă vocală. #a rimă/ nu se ia in consideraţie
trăsătura -rozodică a accentului. V contri+uţie im-ortantă la sistematizarea 0enomenelor de
re-etiţie n domeniul 0onologie o are articolul ound ?  9eetition Ter*s 234539 de *avid G.
>asson. &colo ntlnim@ următoarele -aralele terminologice la #eech
aliteraţie Z Start1Echo sau Vnset Echo
asonantă Z "rest Echo sau Fluid Echo
consonanţă Z End1Echo sau "losure Echo
rimă Z !ear1Echo sau Vut0loA Echo \
rimă inversă Z an1Echo sau In0loA Echo
 -ararimă Z Frame1Echo sau "ontaining Echo
>asson mai aduce şi numeroase alte nnoiri, care, n mod conştient,
nu ţin cont de termenii de s-ecialitate uzuali, adesea -rea -uţin -recişi.
Prin com-araţie, taxonomia din reetitions sche*es la "hatman 2345
3JT9 ni se -are relativ tradiţională.

376Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

<.3.T.<. &semănarea
n exem-lele de -nă acum, echivalenţa 0onologică -rezentată era totală = aceasta
nseamnă, n re-etiţie, sunete identice cores-und ntre ele. V a+atere de la această cores1
 -ondenţă ? deci o deviaţie internă ? o re-rezintă echivalenţa -arţială 2Z a0initatea9
elementelor re-etiţiei 2c0.II.T.<.9. e -utem imagina că aceasta s1a 0ormat -rintr1o trans0or1
 

mare n -lus 2adiţie, su+tracţie etc9. Exem-le ar -utea 0i

 J<J;J <'  )J se*iri*+ (Bad;6and, boat;colt)
  = 
 J<J ; &@{C,  sc*ialitera3ie (Bann;Brot, bad;brook) J<J 6  J<(  J  )J se*i
consonan3+ (og;Berg, look;bank) J<J ; J<(J)J se*ictrari*+ (Boot ; bunt, bad;bond)
n toate aceste -atru cazuri, n cel de1al doilea mem+ru al re-etiţiei este introdusă o
consoană n -lus. *acă inversăm ordinea structurilor, atunci a-are o trans0ormare de
reducţie  J<JJ ; J<J. (n alt exem-lu urmează a ilustra a0initatea cu a:utorul su+stituţiei
 J<J ; J<J% Z se*iconsonan3+ (ba.d ; let)
&ici 6d6 şi 6t6 n -oziţie 0inală snt uniţi -rin ocluziunea dentală şi des-ărţite -rin
o-oziţia ntre nisC fortis, res-ectiv  sonorCsurd. Este vor+a, aşadar, de ncă o semi1conso1
nanţă, -e care o vom numi  se*iconsonan3+ substituti0+,  -entru a marca ti-ul ei de
trans0ormare. 2!elativ la cele două situaţii discutate -nă acum va tre+ui să vor+im deci de
semi1consonanţă aditivă/, res-ectiv su+tractiv/9. (n ultim exem-lu vrea să ilustreze semi1
consonanţa -ermutativă
 J<J Z <JJ se*iconsonan3+ er*utati0+ (den ; a.nd) . $oate aceste trans0ormări
su-limentare re-rezintă, a+ateri de la a+ateri/ şi, -rin aceasta, un 2al doilea9 ti- al deviaţiei
secundare. Funcţia lor estetică -oate consta n aceea că -revin o uni0ormizare totală a relaţiei
de echivalenţă, n sensul unei deautomatizări.
<.3.T.D. Frecvenţa !ecurenţa 0onologică -oate 0i măsurată, -e de o -arte, n ra-ort cu
lim+a n general, -e de altă -arte, n ra-ort cu

FIN(!I FVV#VNI"E6374
unul sau mai multe texte. Primul o+iectiv şi13 -ro-une >u1Ba0ovsBL, atunci cnd scrie
că valoarea eu0onică a unui anumit sunet nu de-inde doar de numărul re-etărilor, ci şi de
0recvenţa lui relativă n com-araţie cu 0recvenţa lui normală/ 2cit. #evL 3454T3D9. Prin
urmare, este vala+ilă a0irmaţia că, n versul Fir singen und sagen 0o* Drafen so gernO "
aliteraţia lui  g este mai 0ra-antă dect cea cu  s, deoarece sunetul  g a-are, n lim+a germană,
mai rar. Formularea restrictivă n lim+a germană/ este im-ortantă aici, deoarece -ro-orţiile
snt 0oarte di0erite de la o lim+ă la alta. >otivul acestor deose+iri l 0ormează di0erenţele
lingvistice din res-ectivele structuri. G. #evL 23454 a9 ex-lică 0enomenul -e +aza rimei. El
constată că lim+ile sintetice 2adică -uternic 0lexionare9 cum snt rusa, italiana, germana
 -rezintă rezerve mult mai mari n -osi+ilităţi de rimare dect cele analitice 2adică mai -uţin
0lexionare9, ca engleza, motivnd aceasta n 0elul următor
Fiecare cuvnt 0lexionat a-are in -oezie cu multe terminaţii di0erite sonor şi
m+ogăţeşte ast0el lexiconul de rime cu un şir ntreg de unităţi. "uvntul italian a*are, de
exem-lu, m+ogăţeşte re-ertoriul rimelor italiene cu D8 ? J8 de unităţi 2. . .9. Faţă de acesta,
cuvntul englezesc  Io0e ! care, n -lus, nde-lineşte n acelaşi tim- 0uncţia de su+stantiv, ver+
şi ad:ectiv ? nu are dect -atru 0orme love, loves, loved, loving D< 2#evL 3454a T359.
Prin urmare, n engleză, -rocenta:ul rimelor lexicale este mai mare dect cel al rimelor 
gramaticale. "onsecinţa este un număr mai mare de gru-e 0ixe de rime cu un număr mai mic
de elemente şi ? de aici rezultă iar ? o -redicti+i1litate mai mare a rimei engleze 2-rin
contrast, de exem-lu, cu cea 0ranceză9.
Pnă acum, am -rivit recurenţa 0onemelor n text n relaţie cu recurenţa lor totală ntr1
o lim+ă. *ar este @sigur că acelaşi 0enomen tre+uie urmărit şi n cadrul textului. &tunci vor 
 :uca un rol următoarele as-ecte 0recvenţa a+solută a unităţii 0onologice res-ective =
extensiunea contextului, n care a-are echivalenţa res-ectivă= com-araţia 0recvenţei cu alte
unităţi 0onologice n text. n ceea ce -riveşte -rimul as-ect, există desigur o deose+ire ntre
0a-tul că o unitate sonoră se re-etă ntr1un text, o dată sau de o sută de ori sau

ISV6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 

chiar la in0init. V recurenţă maximală a unui t aliterativ 20achid a+stracţie de alte

0orme de echivalenţă9 o -osedă de exem-lu, cunoscutul vers. al lui Ennius
2J9 V $ite tute $aţi ti+i tanta $Lraime tulisti
V ast0el de re-etiţie 0onologică ? numită n retorica antică şi  ara*oiosis ? re-rezintă
desigur un caz extrem. Exem-lul din Ennius su+liniază totodată şi relevanţa extensiunii
textului n care este -lasată 0igura sonoră a echivalenţei. *acă, de -ildă, ntr1o -oezie de trei
sute de versuri, @şa-te nce- cu cuvinte avnd aceeaşi consoană iniţială, atunci această
echivalenţă/ sonoră are o semni0icaţie estetică mai mică dect aliteraţia re-etată de şa-te ori
n cele o-t cuvinte ale versului citat. Privit statistic, n acest caz, a-are o soluţie a -ro+lemei
veri0ica+ilă su+iectiv -rin aceea că aici ?du-ă modelul analizei tyetoken a lui N. >.
>Oller? ? relaţia numerică a res-ectivului ti- de echivalenţă este re-erată 0aţă de contextul
său non1identic. *acă se -rocedează analog cu 0iecare ti- de echivalenţă ntr1unui sau n mai
multe texte, atunci se o+ţine un ta+el de 0recvenţe, n care snt notate nu numai 0recvenţa
textuală res-ectivă a ti-ului de echivalenţă, ci şi relaţia ei cantitativă 0aţă de alte semne
lingvistice n text. Postulatul unei anumite norme estetice 2de exem-lu, 0recvenţa maximă Z
 -oeticitate maximă9 -oate atunci să trans0orme scala 0recvenţei ntr1o scală a valenţelor.
<.3.T.J. *istri+uţia
*iscutnd as-ectul 0recvenţei, a rămas a-roa-e neo+servat un 0actor im-ortant
distri+uţia echivalenţei 0onologice n text. Vri tocmai acest 0actor are o relevanţă hotărtoare
n determinarea as-ectului structural al 0onesteziei lingvistice. V constatare distri+uţională
este, de exem-lu, aceea că n versul citat din Ennius 2J9 0iecare din cele  cuvinte, cu exce-ţia
celui dinti, au un t iniţial= rezultatul este o aliteraţie -e şa-te -oziţii. *acă nsemnăm clasele
de echivalenţe ca aliteraţia, asonanta, rima, -ararima etc. eu ma:uscule &, ;, ", * ... şi
res-ectivele elemente ale unei clase de echiva1

FINq!I FVV#VNI"E633
lentă 2de exem-lu, aliteraţia n 6l6, 6+6, 6B6, 6s69 cu litere mici, a, b, c, d, ... atunci, lund
ca -remisă existenţa unei clase de echivalenţe & cu două ti-uri de echivalenţă a şi b ca
elemente ale acestei clase, a-ar ca -osi+ile următoarele com+inaţii

9 &a a + +

9 & + + a .

9 &a + a +

9 & + a + a

9 &a + + .

9 & + a a +
"u 0iecare mem+ru al clasei de echivalenţă & adăugat se măreşte numărul mostrelor 
0acultative de ordonare 2de exem-lu, la & a, & +, &c, &d sau &a, & +, &c, &d, &e9. Pe de altă -arte,
clase de echivalenţă di0erite, de exem-lu & şi ; 2să luăm de -ildă aliteraţia şi asonanta9 se
 -ot uni n text, situaţie -entru care -ot 0i date ilustrativ următoarele cazuri
79 &a ;a &a ;a sau
9 &a ;a & + ; + &c ;c
*acă se mai adaugă aici şi 0actorul 0recvenţă, atunci a-ar attea -osi+ilităţi de
com+inare, nct devine di0icil să le descriem şi să le denumim -e toate. u tre+uie omis nici
10a-tul că ntre diversele relaţii echivalente -ot să a-ară şi relaţii de -rovenienţă non1
 

echivalentă de ti-uri şi ntinderi di0erite, ast0el că vom socoti ca 0ireşti construcţii de 0orma
49 &a ' ;a  ) &a ;a
Prin urmare, o+servăm că distri+uţia textuală a echivalenţelor 0onologice -oate lua
0orme 0oarte di0erite şi 0oarte com-lexe.
V altă com-licare a acestui ti- de echivalenţă a-are atunci cnd se adaugă echivalenţe
 -rozodice şi sintactice, care m-reună cu re-etiţiile 0onologice 0ormează convergenţe
stilistice. n cazul rimei, o atare convergenţă se mani0estă ast0el că ri*a final+ se a0lă la
s0rşitul unităţii -rozodice vers/, iar ri*a interioar+ se a0lă 20ie şi măcar cu un element9 la
mi:locul acesteia. Presu-unnd că există două ti-uri de

3T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

rimă di0erite a şi b, n cazul rimei 0inale, -ot a-are, du-ă schemele structurale
enunţate 39 ? 59Q, următoarele -osi+ilităţi cunoscute ri*a R*erecheat+ schema 39 ? T9Q,
ri*a Rncruciat+ schema <9 ? D9Q şi ri*a R*br+3iat+C schema J9 ? 59Q. otarea ri*ei
R*erecheate s1ar -rezenta atunci ast0el

 .
n cazul ri*ei interioare, -unnd la +ază ti-ul de rimă a, rezultă următoarele variante
 -oziţionale
ri*+ de centru ri*+ intern+ ri*+ redublat+

 alitera3ie
&ceste convergenţe -ot varia n 0uncţie de 0elul şi ntinderea metrului şi a versului. n
orice caz, ne -utem imagina şi 0a-tul că acest -aralelism -oate 0i -us su+ semnul ntre+ării
 -rin aceea că relaţia de echivalenţă 0onologică de-ăşeşte versul cu un element, crendu1se
situaţia unei a+ateri de la a+atere/ 2ncălecare 0onologică, ingam+ament9. n cele din urmă,
din interacţionarea sintaxei cu 0onologia mai rezultă şi alte -osi+ilităţi de convergenţă. !ima
0inală/ sintactică avea un nume de:a la retoricienii antichităţii=,  6o*oioteleuton.
"um -oate 0i o+iectivată structura de echivalenţă 0ono1estetică a unui text Forma de
 -rezentare adecvată este -artitura de text/ 2$ext-artitur/9, -rin care este -usă n evidenţă
0orma sonoră com-letă sau orchestraţia/ textului 2Vrchestrierung/1RelleB9, mai ales nsă
structura cores-ondenţelor sale 0onologice. Ex-resia -artitură de text/ nu este aleasă aici la
ntm-lare = ea evocă nu numai analogul muzical, ci a -rins rădăcini, de ctva tim-, n discuţia
teoretică des-re text. R. FucBs 2345DJ urm.9, care a 0olosit -rimul acest termen, nţelege
 -rin aceasta un sistem de

FIN(!I FVV#VNI"E63<
notaţie asemănător -rocedeului descri-tiv muzical, care redă lungimea şi rangul
construcţiilor sintactice. H. Rein1rich, a cărui -artitură de text este 0ormată de asemenea
exclusiv din -arametri sintactici, solicită n acelaş tim- şi o -artitură 0onologică şi una
semantică, care n 0inal vor 0i luate n considerare m-reună cu -artitura sintactică de text
2-artiturile vor 0i -roiectate una asu-ra celeilalte ? ,au0einanderBo-iert@9/ 2347TJJ9. E dre-t
că, nainte de FucBs şi Reinrich, $. &. Se+eoB 2345634J69 demonstrase de:a, cu ocazia
analizei unei incantaţii din "heremis, cum se -oate -rezenta o ast0el de -artitură mai ales n
domeniul 0onologie. &s-ecte interesante ale -artiturii 0onologice ne mai o0eră G. #. CinneavL
23473<5D?<T9 n inter-retarea 0ăcută -oeziei lui N. >. Ho-Bins That @ature is a
 

 6eraclitean 7ire and of the =o*fort of the 9esurrection. &m numit doar cteva exem-le.
Pro+lemele concrete ce a-ar la ntocmirea unei -artituri 0onologice de text le -rezentăm n
analiza următoare.
<.3.T.5. &naliză de text N. >. Ho-Bins $he Rindhover/
Sursa N. >. Ho-Bins,  $oe*s and $rose, ed. R. H. Nardner, Har1mondsAorth 3453, -.
<8
The Findho0er 
$o "hrist our #ord
I caught this morning morning@s minion, Bingdom o0 daLlight@s dau-hin, da--le1daAn1
draAn Falcon, in his riding V0 the rolling level underneath him steadL air, and striding
High there, hoA he rung u-on the rein o0 a Aim-ling Aing
In his ecstasL^ then o00, o00 0orth on sAing,
&s a sBate@s heel sAee-s smooth on a +oA1+end the hurl and gliding.
!e+u00ed the +ig Aind. >L heart in hiding Stirred 0or a +ird, ? the achieve o0, the
masterL o0 the thing ^
;rute +eautL and valour and act, oh, air, -ride, -lume here
;ucBle ^ &* the 0ire that +reaBs 0rom thee then, a +illion $imes told lovelier, more
dangerous, V mL chevalier ^
 o Aonder o0 it sheer -l`d maBes -lough doAn sillion Shine, and +lue1+leaB em+ers,
ah mL dear,
Fall, gall themselves, and gash gold1vermilion. DD

31D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

Poezia, des-re care Ho-Bins nsuşi s-une că este the +est thing I ever Arote/ DJ, -une
n mişcare, ntr1un nalt grad, -otenţialul structurărilor de stil retoric. &cest 0a-t a determinat
dintotdeauna caracterul său ezoteric şi n acelaş tim- 0ascinaţia ce o -roduce. "u toate
acestea, există doar -uţine analize care -un la +ază metode lingvistice -entru desco-erirea
0igurilor stilistice. (na dintre -rimele analize de acest 0el i a-arţine lui &. &. Hill 234JJ9. *ar 
n tim- ce el atinge doar n treacăt textura sonoră a lui Findho0er, noi o vom aşeza tocmai -e
aceasta n centrul -rezentării următoare. Ho-Bins nsuşi de-une mărturia decisivă -entru
relevanţa acestui o+iect de studiu, căci el de0ineşte versul ca s-eech AhollL or -artiallL
re-eating the same 0igure o0 sound/ D5. Prin re-etarea aceleiaşi 0iguri sonore/ el nu nţelege
altceva dect ceea ce, n terminologia noastră, snt 0igurile echivalenţei 0onologice. *acă
0acem, deocamdată, a+stracţie de 0igurile -rozodice 0onologice, termenul nostru cu-rinde
aliteraţia, asonanta şi rima. #or le vom acorda n cele ce urmează, toată atenţia noastră.
*e la +un nce-ut este lim-ede că analiza noastră nu -oate ţine seama de toate
as-ectele texturii 0onologice a -oeziei, deoarece aceasta ar necesita o cercetare 0oarte
cu-rinzătoare. e mărginim la a alege anumite as-ecte şi la a le -rezenta n -artituri -arţiale.
Procedura este a+stractivă n sensul că K= evidenţiază anumite -ers-ective, de altele neţinnd
cont dect -uţin sau deloc. &cest lucru este vala+il, -rintre altele, şi -entru criteriile -oziţie/
şi asemănare/, 0recvenţă/ şi distri+uţie/, care n -arte snt dominante, n -arte :oacă doar 
un rol secundar. Procedura este n aşa 0el 0olosită, nct -oate 0i a-licată -e diverse nivele de
generalitate. "u ct generalizarea este mai mare, cu att im-ortanţa caracterului concret al
textului scade. *acă adunam diversele grade de generalitate ale unei -artituri 0onologice de
text  -arţiale, atunci ia naştere o schemă inductivă 2res-ectiv deductivă9 de generalizări
2res-ectiv concretizări9. *acă coordonăm nsă diversele -artituri de text -arţiale, atunci se
0ormează o sino-să a structurilor de echivalenţe 0onologice tratate.

FIN(!I FVV#VNI"E63J
 2. $ri*a artitur+ fonologic+ de text ar3ial+C structura alitera3iei
 

 umim aliteraţie echivalenţa consonantică de la nce-utul cuvintelor. nainte de a o

constata n textul nostru, vom evidenţia, -e +aza unui -arametru general, 0recvenţa şi
distri+uţia o-oziţiei dintre consoan+ C 0ocal+ 2C  9. !ezultatul este o -artitură -arţială, cu
a:utorul căreia se -oate a0la ct de mare este 0recvenţa -otenţială a actualizărilor n The
Findho0er.
 $ri*ul ara*etruC consoan+  0ocal+M 
V+servaţie -reliminară tre+uie să atragem atenţia asu-ra 0a-tului că n textul lui
Ho-Bins nu snt realizate unele sunete 6h6, deoarece a-ar n /unaccented, non1initial situations
in connected s-eech/ D7 2&. ". Nim1son, 2n Introduction to the $ronunciation of &nglish, ed. a
T1a #ondra 3478, -. 34T9.
3.  ||||||
T. | ||||||  |
<.  2C92C92C9   2C9   2C9
D. ||||||||
J.    | .  |  |
5.  |||| |||| |
7. |||||||
. |||| |||l
4. ||  |     | C |
38. |||||||||
33. |C|||||
3T. || |||{||
3<. | 8|  ||
3D. ||||||

4J 2C9  D< 
s/ @
Se o+servă că 5,} din nce-uturile de cuvnt le 0ormează consoanele şi <3,T}
vocalele. ersul 7 şi 38 -rezintă

356Ş$II'%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

0recvenţa consonantică cea mai mare, versul J -e cea mai mică n com-araţie cu
volumul general al 0onemelor iniţiale -er rnd de -oezie. n ceea ce -riveşte distri+uţia,
numărul com+inaţiilor din două sau mai multe consoane -er vers este destul de mare. &cest
lucru reiese din ta+elul următor *istri+uţia consoanelor 
număr total
3D TT 3J
J
TD
 

7
4J
Snt date deci -remise 0avora+ile -entru aliteraţii -osi+ile. "um se -rezintă, n cazuri
concrete, realizarea acestor -otente urmează să arătăm n eta-a.următoare.
!ezultatele@statistice o+ţinute cu a:utorul -rimului -arametru -ot 0i evaluate n
ntregime a+ia cnd vom avea ca termen de com-araţie un material exact asu-ra 0recvenţei şi
distri+uţiei consoanelor iniţiale n lim+a:ul cotidian englez. *is-oni+ilitatea unei ast0el de
norme de 0undal/ ar -utea, eventual, să evidenţieze de:a n acest stadiu al analizei -redis-o1
ziţia textului Findho0er -entru structuri aliterative.
 $ara*etrul al doileaC consoane aliterati0e C nonaliterati0eM Pentru a mări claritatea
vizuală, vocalele iniţiale le vom nlocui aici cu liniuţe verticale 2?9. "onsoanele aliterative
2aC9 snt ncercuite, cele non1aliterative 2naC9 rămn nemarcate.

numărul de unitatea
0recvenţă com+inatorie
 ? 3D . 33 J 3 consoană
T3D3 T consoane
< consoane
D consoane
J consoane
5 consoane
7 consoane
, .W . @=.

FIN(!I FVV#VNI"E637
1 C C 2C9|2C 9 C Ja
. C InaC  
| 1 ||||| C 1 1 | 7a
. C 3 naC  
1 C | C 1 1 | 1 1 w9 <a
. C T naC  
||||| 1 |2C9 1 1 || a
. C VnaC  
111C11C1C V
aC < naC  
1 f||||11||C|1 C  
. 7aC T naC  
CCCCC|1| Ta
. C J naC  
CC1C|11|C1|~ Da
. C D naC  
| | 1 C 1 .1 1 1 | |1C Da
. C naC  
| 1 | C | C C || 1 | 5a
8. C naC  
||CCC1CC Ta
3. C naC  
C C 1 1 || C | C C <a
T. C naC  
 

||11CC <
<. aC T naC  
C|C1||C <a
D. C naC  
J7
aC  naC  
 umărul aliteraţiilor este aşadar deose+it de mare. El cu-rinde, n com-araţie cu
numărul total al nce-uturilor consonantice, 58}. "hiar dacă adunăm la un loc nce-uturile
de cuvnt consonantice şi vocalice din -oezie, el rămne n continuare 0oarte mare, D3,<}.
Este tentant să com-arăm acest -rocenta: cu alte -oezii ale lui Ho-Bins sau cu ale altor autori
2de exem-lu, din germanica veche9. *in această -ers-ectivă, şi distri+uţia aliteraţiilor n text
este interesantă. &şa cum ne dăm seama dintr1o -rivire, ea este 0oarte di0erită. ersului D, care
conţine a-roa-e numai aliteraţii 249, i urmează versul J, n care nu găsim nici una. Intlnim şi
versuri, n care există un echili+ru ntre consoanele aliterative şi cele non1aliterative, alături
de versuri, unde +alanţa nclină 0ie s-re unele 0ie s-re altele. n a-roa-e ntreaga -oezie se
 -oate o+serva o -endulare ntre creşterea şi descreşterea aliteraţiei. u -utem sta+ili aici dacă
acest lucru are cauze semantice. "eea ce urmărim noi este mai degra+ă să aducem n discuţie
as-ectul asemănării, du-ă ce 0recvenţa şi distri+uţia aliteraţiei au 0ost de:a tratate ndea:uns.
*ar -entru aceasta, avem nevoie de alt -arametru.

36Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 $ara*etrul al treileaC Tiurile de alitera3ie
n cele ce urmează, vocalele iniţiale snt sim+olizate cu 2?9, consoanele iniţiale non1
aliterative cu 2k9. n locul consoanelor C din -arametrul al doilea, a-ar. consoanele aliterative
nsăşi
^ ? B k mWWmWm B 
T I
1  W 
i WdWWc#WdWdWWd
l @ k W W r 


*-Q - Ş O
PWP k SS 1 +
tWt k k k Z k k
 k k1-WG PlW1W-l k k 3<1 G 1 +lWW+l WW k .19W 
1.  ;   a „ L
Pe această schemă se -ot 0ace următoarele o+servaţii
a) 7rec0en3a alitera3iilor 
1. =u ri0ire la textul Rntreg se -ot nregistra următoarele
0rec
vente 
a6e  cte m, s, g 23 '  cte
2< x T, D, D9 <9
 ?5  cte 
3 T, T, T9
 + 2<  cte P. , I.
' T, T, T9
r 2T  cte A, +l, -i
 

' T, T9
d  cte st 23 '  cte T9
2I' 59
". =u ri0ire la 0ariantele actuali/+rilor luate Rn arte
&ici 0ra-ează aliteraţia cu 5 -oziţii -e d, care are loc ntr1un singur vers 2T9.
>a:oritatea aliteraţiilor au două -oziţii.

FIN(!I FVV#VNI"E634
i) 8istribu3ia alitera3iilor 
Există aici două ti-uri de aliteraţie aliteraţii cu şi 0ără element aliterant intermediar. n
 -rimul caz 2ti-ul  6st6 k k6'6 k6st6 n versul <9, cuvintele aliterante -ot să W stea chiar n două
versuri di0erite 2com-ară T6<, 3T63<9. ntre cazul al doilea, -e care versul T l re-rezintă
maximal şi conce-ţia -rozodică a lui Ho-Bins (srung rhyth*) există 0oarte -ro+a+il o
legătură.
c) 2se*+narea alitera3iilor
"onsoanele aliterative snt -este tot identice. Singura exce-ţie o 0ormează secvenţa 6
<46 din versul , unde gru-area consonantică este marcată -rin trăsătura comună dental k
 fricati0, iar di0erenţa -rin o-oziţia dintre sonorCsurd.
 B. =ea de a doua artitur+ ar3ial+ fonologic+C structura asonantelor 
n cele ce urmează, -rezentăm o -artitură vocalică a ntregii -oezii, n care asonantele
snt marcate -rin trăsături su-limentare 

. i    4

. 4 i i C e    i

. u  4 i

. i 4 u i

. 

. e i    u  i

. i . i

.    

.  u e e u 4 i  g

8.  i i 

3. i u 4 C i u i g

T. u 4 i u u

<. i    i 4

D.  C 4 e u 
 

3486Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

n -artitura de vocale nu snt marcate toate relaţiile de echivalenţă, ci numai cele mai
im-ortante. n analiza lor, vom -roceda din nou res-ectnd criteriile de 0recvenţă, distri+uţie
si asemănare.
ti
a) 7rec0en3a asonantelor 
Pro-orţia ce revine asonantelor din totalitatea vocalelor este 0oarte mare ? minimum
D8}. ntre ele, 0onemul 6i296 are 0recvenţa cea mai mare, a-roa-e J8}. *acă mai intră n
calcul şi di0tongii cu 6i6, ca 2ai9 şi 6ia6, atunci acest -rocenta: creşte. n contrast evident cu
vocala anterioară 6i6 se a0lă vocala -rosterioară 6o6, care cu o recurenţă de zece ntre
structurile asonantice, ocu-ă locul al doilea -e scara 0recvenţei. >ai ales n versurile 3 şi T
iau naştere datorită acestei o-oziţii structuri +ine conturate de luminos1sum+ru. n general, se
 -oate constata că 0recvenţa asonantelor scade către s0rşitul -oeziei.
b) 8istribu3ia asonantelor 
&-ar diverse ti-uri de com+inaţii asonantice. Există, -e de o -arte, ti-ul de asonantă
care ia naştere -rin 0olosirea de două ori nemi:locit consecutiv a aceleiaşi vocale 2de
exem-lu, 6au6 k 6au6 n versul 3T9. >ai există şi ti-ul de asonantă la distanţă/ 2de exem-lu,
6ai6 k6'6 k 6ai61 n versul 3<9. &m+ele ti-uri -rezintă şi o 0recvenţă mai mare de T 2de
exem-lu, 6o6 n versul T şi 6i6 n versul 9. *ar -ro+lema distri+uţiei devine şi mai interesantă
atunci cnd snt com+inate două 2sau mai multe9 ti-uri de asonantă. &ici şi dovedeşte
Ho-Bins maestria n a construi modele sonore. n text -utem sta+ili următoarele 2c0. <.3.T.J9
39 asonant+ dubl+ (tiul ar),
versul  , , 2cu o du+lă inter1
 W 6<b6'6$6ai6 $ hhQAI Q kl v -olare a lui 6x69
T9 asonant+ alternant+ (tiul Rncruciat, hias*)
versul 3 
idA k hi k i0.l k > 1 hrA Q l>l 

FIN(!I FVV#VNI"E6343
<9 asonant+ R*br+3iat+ (tiul Rn i*agine de oglind+)
versulT ... , ... , , , , , , , W,. , , ,  ,,, r i 2cu o inter-o1
nL,r 66 1r ,ou k661 hi 1r 6o6 k&6 :b • lui b
Şi 6K69. Fra-ează două ca/uri seciale ale ti-ului din urmă
versul 7
&$& &$&  &8$&  &8&  I\l  &8$&  &$&
&ici 6a6 0ormează axa structurii, 0lancată de doi 6i6, n tim- ce com+inaţia 6i6 k 6ai6
cu-rinsă n interior a-are n re-etarea inversă ca -ermu1taţie 0onologică 2hiasm9.
 otaţia I versul <6D

6^6 k 6n6 k 6ea6 k 6 I;6 k 6,6 k  ;]0;  Q ;cfQAN;N;x; 

 otaţia II 
&ici mi:locul structural l 0ormează 6i6, 0lancat n interior de doi 6a6i, la exterior de
doi 6i6, n tim- ce com+inaţia intercalată 6o6 k 6'6 a-are n re-etarea inversă ca -ermutaţie
0onologică 2hiasm9. "entrul şi -eri0eria structurii n oglindă snt 0ormate din aceeaşi vocală
6i6. "a o ciudăţenie tre+uie amintit că, du-ă centrul structural, a-are o cezură -rozodică
20igură de -auză9. n 0elul acesta, ia naştere o relaţie reci-rocă tensională ntre continuitatea
sonoră şi -auza metrică. &r 0i desigur elocvent dacă am urmări corelatele semantice ale
acestui 0enomen 2ra-ortare la z+orul -asărei9.
c) 2se*+narea asonantei
n general, n -artitura vocalica, sunetele identice snt marcate ca asonante= dintre
 

situaţiile cu a0inităţi sonore au 0ost luate n consideraţie doar -uţine 2de exem-lu,  %i  ? 6i6 n
versul , 6u6 ? 6:u6 n versul 49. #a o nouă -rivire asu-ra -artiturii, a-ar noi -osi+ilităţi
asonantice. &st0el, de exem-lu, di0tongii 6ia6 2versul 39, 6ei6 şi 6ai6 t2versul 59 -ot 0orma noi
echivalenţe cu mono0tongul  i. V altă -ro+lemă ce se ridică

34T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

este daeă aglomerări de vocale mute 2cum ar 0i 6a6 n versul 5 şi 49 -ot 0i considerate
ca asonante. n teorie, ntre+area -oate i a0irmată, n -ractică mai -uţin. "ăci, dacă ne gndim
că convergenţa stilistică 0ormată -rin 0iguri de accent su-limentare scoate n evidenţă anumite
asonante mai mult dect -e altele, atunci -entru sunetul 6a6 neaccentuat nu există, de la +un
nce-ut, dect o şansă minimă de a -relua o 0uncţie relevantă n -er0ormanţa -oetică, cel mult
doar ca -unte/ ntre convergenţe.
Bing1
riding
striding
a ?i
 +
 +
Ain a ?i
=. 2 treia artitura fonologic+ ar3ial+C structura ri*ei finale
n cele ce urmează, vom discuta rima 0inală n -oezia lui Ho-Bins The Findho0er.
or+im de rimă 0inală cnd o echivalenţă sonoră şi una -rozodică 2-auză9 0ormează o
convergenţă retorico1stilistică. Partitura -arţială cores-unzătoare -rezintă următoarea
n0ăţişare
3. Bing1 a 1, Poezia conţine -atru  feluri de rimă 0i1
nală a, +, c, d. *intre acestea, una este masculină 2a9, celelalte trei 0eminine 2+, c, d9.
 8istribu3ia lor arată ast0el 39 de două ori rimă m+răţişată 2a++a6a++a6 n cele două cvartete
ale sonetului = T9 o rimă ncrucişată cu trei -oziţii 2cdcdcd9 n cele două terţete. Fra-ează
ase*+narea dintre a şi +, -e de o -arte, şi c şi d, -e de altă -arte, n -rimul caz, se dovedeşte
că suita de 0oneme din a 2Z6ir:69 este conţinută n succesiunea de 0oneme din +2Z6dir:69. &cest
lucru este vala+il şi -entru relaţia dintre c şi d 6ia6 ? 6il:an6. &m+ele situaţii snt, din acest
motiv, exem-le de echivalenţă -arţială. Secvenţa de rime 0inale -osedă o rotun:ime
structurală deose+ită, su+liniată şi -rin aceea că toate rimele 0inale conţin vocala 6i6.
J 5 7. 
4. 38. 33.
3T. 3<. 3D.
sAing gliding hiding
8 @I
 +1$P
tlung a ?@
 +ere
 +illion
chevalier 
sillion
dear 
vermilion
c i d
c 1@ d1l

FIN(!I FVV#VNI"E634<
 

n a0ară de rima 0inală există şi ri*+ interioar+ com-letă sau mai -uţin com-letă.
Prezenţa ei se remarcă mai ales n -rimul cvartet n 0orma ri*ei de centru. ersul 3
*orning;king- versul < rolling ;striding. ersul D conţine o consonan3+ de centraC rungwing.
n a0ară de aceasta găsim o ri*+ redublat+ n versul T  d+wndrawn, o ri*+ de centru n
versul 33 lo0elier che0alier şi o aliteraţie n versul 3D   fall;gall. $oate aceste ti-uri de echi1
valenţe au 0uncţia de a su+divide su+ as-ect sonor versul 0oarte am-lu.
 8. inosa artiturilor ar3ialeC alitera3ia, asonanta, ri*a final+
Partiturile -arţiale discutate -ot 0i sintetizate ntr1o -artitură -arţială mai
cu-rinzătoare. &ceasta -rezintă avanta:ul că -une n evidenţă cu claritate concentrările sonore
şi, -rin aceasta, -unctele culminante ale 0ormei 0ono1estetice. &legem, n acest sco-, două
moduri de -rezentare  diagrama radială şi matriţa 2cu -ol -ozitiv ? negativ9. "lasele de echi1
valenţă 0onologică vor 0i nsemnate cu & 2aliteraţia9, ;2aso1nanţa9 şi "2rima 0inală9. Ilustrăm
 -rocedura -e -rimele două versuri 
a9
caught
this
morning.
morning s
Bing1
&B 
 +9
&m ;i ; ;i
&n
&B 
;o ;i
;i 2;i,9 ;i
2"i9
C;„
c t m m m B 
aught his orning orning@s inion ing1
 1    
     
     ?H
1 ? 1 1 
H

34D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

T. a9
dom o0 daLlight@s dau-hin, da--le1daAn1draAn Falcon, in his riding
&d
&a
&d
&a &d
;o1 ;i
&d
;o
;i, ;< ;i ;i ;i
H
?C,,'H ?CV„H
 

8

om 0 aLlight au1 a-1 aAn1 raAn alcon n is iding

@s  -hin  -le1

  :.

 
H H
"ele două rnduri din -artitură ne arată că, n ceea ce -riveşte clasele de echivalenţă
&, ;, ", semnele lingvistice *orning, *orning%s, *inion, king  ?, dauhin, dawn!, drawn i
riding -osedă densitatea cea mai mare a trăsăturilor rimele interioare snt notate n -aranteze
2k9Q u toate ti-urile -osi+ile de echivalenţă sonoră snt -rinse n -artitura noastră, lucru ce
 -oate duce la anumite schim+ări n a-recierea 0a-telor atunci cnd se ţine cont de ele. *ar 
acestea -ot 0i ţinute n limite accesi+ile.
om aminti aici doar cteva dintre celelalte echivalenţe sonore re-rezentate n The
Findho0erC versul 3 *orning 6 *orning%s Z -oli-tota versul T dauhin, daledowndrai0n
 7alcon W consonanţă cu -atru
 -oziţii versul < rolling 6. le0el 2schema 6? 3?6 k 6l? 369 versul D wi*ling  wing 
2schema 6A2'9 ig6 k 6Aiţ96j Z semiomo0onie
2cu trans0ormare de reducţie a elementului al doilea9 versul 5 hurl I gliding 
2schema 6? 36 k 6? 3 ? 6Z semi1con so nanţă

FIN(!I FVV#VNI"E634J
versul 4 brute I beauty 2schema 6+ ? t6 k 6+ ?t?6 Z semi1-ararimă versul 33 told I 
lo0elier 2schema1 6? 3 ? 6 k 6 3? 3?69
Este clar că -entru aceste 0enomene 2şi -entru altele9 nu există su0iciente denumiri
exacte. Este locul să amintim ncă o dată ncercarea unei taxo1nomii 0ăcută de *. R. >asson
2345 39 -recum şi alte două lucrări 2de analiză a textului9 ale aceluiaşi autor 2 34J<, 34589 şi
două articole de &. Vraş 2 345J9 şi *. HLmes 23459.
<.3.T.7. Excurs &s-ecte semantice ale 0onoesteziei
G. >. #otman scrie des-re ra-ortul dintre sunet şi sens Este evident că nici im sunet
al lim+a:ului -oetic luat n sine nu are vreun sens autonom. &tri+uirea sensului la sunet n
 -oezie nu rezultă din natura lui s-eci0ică. Sensul este -resu-us -rin deducţie/ 2347T 3539. Se
sugerează -rin aceasta că semantizarea calităţilor 0onoestetice ale textului este ncor-orată
ntr1o -ragmatică a comunicării -oetice. &ceastă -ragmatică -oate 0i att de o+işnuită, nct să
0ie ancorată ca o convenţie n re-ertoriul lingvistico1estetic al unei comunităţi lingvistice.
&ceasta se re0eră mai ales la diversele 0orme de mani0estare ale imitaţiei 2#autmalerei/9 şi
ale sim+olicii sonore 2#autsLm+oliB/9.  I*ita3ia sonor+ numită şi ono*atooiie se +azează
 -e 0a-tul că n 0iecare lim+ă există sunete şi com+inaţii de sunete, care denotează imitativ
anumite 0enomene acustice ale realităţii, ca de exem-lu, n germană  Jikeriki, n engleză
cockadoodledoo şi n 0ranceză co5uerico -entru cntatul cocoşului = mai există şi ver+e ce
imită sunete, de exem-lu, n germană krachen, rasseln, klirren, blken, *iauen etc., n
engleză hoot, crash, rattle, tinkle, neigh, bleat D  etc. (n exem-lu literar găsim la *. von
#iliencron
259 uer durch Euro-a von Resten nach Vsten rOttert und rattert die ;ahnmelodie, D4
n care inovaţia mor0ologică rEttert 2metamor0 su+stitutiv din rEttelt) a 0ost 0ăcută
anume -entru a susţine trăsătura onomato-eică a lui rattert. !elativitatea/ -ragmatică a
tuturor acestor ex-resii devine vizi+ilă n 0a-tul că, deşi au acelaşi o+iect de re0erinţă
 

acustică, ele nu snt identice n toate lim+ile, ci di0eră.

3456Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

"onstatări asemănătoare tre+uiesc 0ăcute şi n legătură cu  si*bolica sonor+. $ermenul
denumeşte legătura ce se 0ace ntre sunete şi anumite trăsături semantice. Ea a 0ormat, n
ultimul tim-, o+iectul unor cercetări ex-erimentale 2c0. Peter0alvi 3478, &nderson 3478,
347T9. S1a o+servat ast0el că de vocalele 6i6 şi 6e6 se leagă trăsăturile (hay), (bright),
(beautiful) şi (fragrant) J8, n tim- ce vocalele 6a6, 6o6 şi 6u6 -rovoacă imaginea contrarului. V
 -rivire asu-ra exem-lelor -oetice con0irmă aceste concluzii. &st0el, vocalele nchise din  8er 
Tod a lui >athias "laudius semnalează ntuneric şi :ale
279 &ch, es ist so dunBel in des $odes Cammer . . ., J3
n tim- ce vocalele deschise ex-rimă, n cntec, 0ericire şi +ucurie 
29 V >Udchen, mein >Udchen, Aie lie+@ich dich ^ JT
"oncludent este 0a-tul că -entru  ;If se notează trăsăturile. (!hay), (!bright), (S
beautiful) şi (Sfragrant) 2&nderson 347T 3559, dacă -rivim, de exem-lu, cuvintele ade1
menitoare din &rlknig de Noethe
249 *u lie+es Cind, Bomm, geh mit mir ^ Nar sch`ne S-iele s-iel@ich mit dir. J<
&ici se vădeşte am+ivalenţa nşelătoare a a-arenţei 0rumoase 2sch`ner Schein/9, nu
numai -rin re-etarea lui 6l6, ci şi -rin intercalarea s-oradică de vocale nchise -rintre sunetele
dominante 6i6. n ast0el de cazuri ale m+inării de sens şi sunet Firth 2345D9 vor+eşte de
0onestem/ (honaesthe*e). Fonestemele -osedă, du-ă cum reiese din trans-unerea
rezultatelor cercetării englezeşti asu-ra textelor germane, o sta+ilitate ce trece dincolo de
lim+ă n -arte. &cest lucru este con0irmat admira+il de de an die Buchstaben a lui
Reinhe+er 2c0. Naier 3473 TD1TJ9.
2 389 *unBles, gru0tdunBles (, samten Aie Guninacht ^ NlocBent`niges V, schAingend
Aie rote ;ronze Nro ? und ? Ruchtendes malt ihr !uh und !uhende, ot und $od.
)ielverstiegendes I, Himmel im >ittagslicht . . .  D

FIN(!I FVV#VNI"E6347
&semănarea cu rezultatele o+ţinute de &nderson 2şi Peter0alvi9 0ra-ează. V
com-araţie cu sonetul lui !im+aud <oyelles duce la concluzii asemănătoare.
*acă -nă acum s1a vor+it des-re as-ecte ale re0erinţei semantice a sunetelor, mai
există şi as-ecte de semantică interioară. "ăci nu tre+uie uitat că echivalenţa 0onologică
evocă şi echivalenţa semantică. &ceasta merge chiar -nă acolo, nct n sintagme aliterative
ca *it :ann und :aus, *it Jind und Jegel, 6aus und 6of  , sensurile individuale ale
 -ărţilor s1au -ierdut n 0avoarea unui sens glo+al 2$otalitUt9 (6endiadyoin). *eose+it de
 -lăcută este relaţia structurală semantică a rimelor 0inale, care snt legate ntre ele 1 -rintr1o
du+lă echivalenţă 2segmentală şi su-rasegmentală9. &ceastă asemănare 0onologică de1a
dre-tul că cere una de sens, aşa cum arată exem-lul următor din  9o*eo i Aulieta a lui
ShaBes-eare 2II.v.35?379 
2 339 ;ut old 0olBs, manL 0eign as theL Aere dead1(nAieldL, sloA, heavL, and -ale as
J5
lead.
 / @....@@@.@.
&ici rimează cuvintele dead şi lead şi snt legate ntre ele -rin elemente semantice
comune 2de exem-lu, -aloarea9. "um arată o altă rimă m-erecheată din aceeaşi -iesă 2III,
iii.4?389, se -oate ntm-la şi invers
23T9 $he earth that@s nature@s mother is her tom+=
Rhat is her +urLing grave, that is her Aom+. J7
&ici a-are n to*b C wo*b o antonimie extremă, care -rin echivalenţa sonoră ia de1a
dre-tul trăsăturile oximoronului. (n alt termen -entru acelaşi 0enomen ar -utea 0i ironie
 

0onologică/ 2-honologische Ironie/9, ex-resie 0olosită -entru -rima oară de &nderson

2347T35D9 -entru analogul semantico1re0erenţial.
5.2. SUPRASTRUCTURA FONOESTETICW FIGURILE PROODICE
bser0a3ie reli*inar+% n domeniul 0onematic su-rasegmental -ot 0i găsite doar cu
greu meta-lasme. &ici numai -ermutarea accentului ar avea oarecare im-ortanţă ? a arătat
#eech 2 3454 D79 ? aşa cum ne sugerează

346Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

unele mutaţii de accent o+işnuite n -oezie şi ntlnite la $ennLson (baluster, n loc de
b+lustcr ) şi la *. N. !osseti (Auly n loc de  Auly) J. n cele ce urmează, renunţăm la tratarea
acestui su+iect n 0avoarea as-ectului echivalenţei su-rasegmentale.
n s-atele a numeroase amănunte din -rezentările 0ăcute -nă acum a stat constant o
normă -rozodică chiar dacă acest #:!# 6# a 0ost 0ăcut 0ăţiş. &ceastă normă este versul. &tt
meta-lasmele ct şi 0igurile sonore -ot exista 0ără el, dar a+ia n cadrul lui ele şi ating
desăvrşirea estetică. ersul -oate 0i de0init ca o su-rastructură, care se constituie din
0onemele su-rasegmentale accent, -auză, nălţimea sunetului şi a cărui caracteristică este dată
de 0a-tul că el su+divide şirul sonor continuu al textului n secvenţe echivalente. *acă -entru
acest 0a-t 0olosim, -rin analogie la domeniul segmentai, noţiunea de 0igură/, atunci vom
 -utea vor+i aici de 0iguri -rozodice/ cu cele trei ti-uri ale lor  0igurile de accent, -auză şi
nălţime de sunet. "are dintre 0igurile -rozodice determină -rimar 0orma versului de-inde de
lim+a:ul 0olosit n vers 2c0. #otz 3459. n tim- ce, de exem-lu, versul chinezesc se +azează
 -e o secvenţialitate s-eci0ică a 0igurilor de nălţime a sunetelor, versul german şi cel englez se
caracterizează -rintr1un metru dinamic/, cu alte cuvinte, domină 0igurile accentuale, deşi nu
snt excluse -auze şi sunete nalte. umai +azndu1ne -e această -remisă, următoarea
de0iniţie rămne vala+ilă ersul este vor+irea ritmată/ 2St an do-9. &ici, -rin ritmat/ se
nţelege chiar ceva mai mult. n 0iecare manual de versi0icaţie a0lăm că metrul re-rezintă
as-ectul schematic al re-artizării accentelor n vers, n tim- ce ritmul re-rezintă as-ectul ei
individual. &cest 0a-t -oate 0i ex-licat, n lingvistică, -rin dihotomia 6\AgAe6com-etenţă şi
 :Ro6e6-er0ormanţă, con0orm căreia ritmul ar 0i re-rezentarea unui as-ect al -er0ormanţei
0ono1estetice. Pe această i-oteză 0undamentală se +azează ncercările unei metrici structurale
şi ale uneia generativ1trans10ormaţionale. n cele ce urmează, vom -relua din lucrările
am+elor orientări diverse concluzii, dar vom rămne n rest, la conce-ţia 0igurilor -rozodice
2metrice9. >ai nti, ne vom ocu-a de com-etenţa 0onoestetică, a-oi, de -er0ormanţă.

-
FIN(!I FVV#VNI"E6344
n centru, va sta discutarea 0igurilor accentuate. Se nţelege de la sine că şi aici nu
 -oate 0i vor+a dect de tentative, nu nsă de -rezentări detaliate -e marginea sistemului unei
retorici a versului.
*ezvoltarea unei metrici ins-irate de lingvistică a avut loc mai ales n aria lingvistică
englezească. #ucrarea lui N. #. $rager şi H. #. Smith  2n utline of &nglish tructure 2 34J39
este -unctul de -lecare -entru un ntreg şir de lucrări structuraliste, care au a-ărut de la
mi:locul anilor cincizeci 2c0. +i+liogra0ia lui FoAler 3473 37T? 37<9. "el mai remarca+il
re-rezentant al acestei orientări este SeLmour "hatman, care m-reună cu alţii, n 34J5, a
 -u+licat noile concluzii ntr1o revistă americană  Jenyon 9e0iew. (n an du-ă ce metrica
structuralistă şi1a găsit -rezentarea cea mai amănunţită n lucrarea 0undamentală a lui
"hatman  2 Theory of :eter 2 345J9, a a-ărut n =ollege &nglish, analiza generativ1
trans0ormaţională a lui Halle şi CeLser a-licată -rozodiei lui "haucer, care a 0ost a-oi
vehement discutată n numerele următoare ale aceleiaşi reviste şi n alte comunicări ..2c0. *.
". Freemann [ed.] 3478 <551D43, IhAe [ed.] 347T III 51 3349. *iscuţia ncă continuă, aşa
 

cum o dovedesc şi luările de -oziţie critice recente ale lui E. Stando- 2347T9 şi "". ;oAleL
2347D9.
<.T.3. "om-etenţa 0onoestetică metrul
n cunoscutul său Dlossary of Literary Ter*s 2ed. a 1a, 34739 la cuvntul *etruM, >.
H. &+rams scrie
In all sustained s-oBen English Ae 0eel a rhyth*, in the sense o0 a recogniza+le
though varia+le -attern in the +eat o0 the stresses in the stream o0 sound. I0 this rhLthm is
structured into a recurrence o0 regular ? that @s, a--roximatelL e]ual ? units Ae call it
*eter. 
Prin urmare, metrul re-rezintă o succesiune recurentă de unităţi -rozodice
echivalente. &re loc o a+stractizare, adică o des-rindere de actualizările lingvistice concrete.
*escrierea sa -oate 0i e0ectuată ntr1o gramatică metrică sau grametrică/ 2NrammetriB/ ? 
P.G. Rexler9, care re-rezintă conţinutul unei com-etenţe 2estetice9 -rozodice deose+ite.
&ceasta este n stare să -roducă toate structurile metrice imagina+ile. *eose+it de relevant
este aici 0actorul accent.

T886Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)&@ *E $E'$

5.2.1.1. Figuri accentuale
Privită schematic, noţiunea de 0igură accentuală cu-rinde echivalenţa unei succesiuni
de sila+e accentuate şi sila+e neaccentuate ntr1un text. Echivalenţă/ nseamnă aici, de
exem-lu, că alternează 
2 3<9 a9 cte o sila+ă accentuată cu cite una neaccentuată, sau 5 o 5 o € o .5 2o.9 +9. cte
o sila+ă neaccentuată cu cite una accentuată, sau @. o. 5 o .5 or .€ o 5 o 5
[9 cte o sila+ă accentuată cu cte două neeaccentuate sau ,
ooo€oo€oo€oo€oo€oooo2o9 d9 cte două sila+e neaccentuate cu cte două accentuate
oo€€oo€€ etc.  y
*acă considerăm unităţile recurente 5o, o`, `oo şi oo`` . ca /0iind@0iguri -rozodice,
atunci vom -utea -une la +aza analizei lor a-ro0undate aceleaşi criterii ca la 0igurile sonore, şi
anume -oziţia, volumul, asemănarea, 0recvenţa şi distri+uţia.
<.T.3.3.3. Poziţia
>odelele -rozodice de recurenţă -rezentate su+ numărul 23<9 arată că 0igurile
accentuale snt unităţi metrice n care se succed 0ie 
23D9 a9 accent cu non1accent 2de ti-ul 5 o, 5 o o 9, 0ie
 +9 non1accent cu accent 2de ti-ul o `, o o 59, 0ie
c9 accent cu accent 2de ti-ul o o, 5 5 o o9, 0ie
d9 non1accent cu non1accent 2de ti-ul o o, o o € 59.
Este vor+a deci, n -rinci-iu, de un sistem +inar, care -ermite -atru -osi+ilităţi
secvenţiale ale elementelor sale.
<.T.3.3.T. olumul
Figurile accentuale -osedă un anumit volum de sila+e accentuate şi neaccentuate,
re-artizate la un anumit număr de sila+e. "u ct numărul de sila+e a0lat la +aza 0igurii accen1

FIN(!I FVV#VNI"E6T83
tuale este mai mare, cu att mai mari snt -osi+ilităţile com+inatorii ntre accent şi
non1accent. n tim- ce 0igura accen1tuală +isila+ică are doar -atru variante, şi anume oo, o`,
``, oo ? cea cvadrisila+ică -ermite incom-ara+il mai multe, n total şais-rezece variante
23J9 a9 o o o o e9 o o o 5 i9 o 5 o ` n9 5 5 o 5 +9`ooo 09 5 5 o o %. B9 o o 5 5 o9 5 o 5 5
c9oooo g9 5 o ` o 39 o 5.5 o -9 o 5 5 € d9oo5o h9 € o o o m9 5 5 5 o ]9 € € o 5
*i0erite 0iguri accentuale snt cunoscute de:a din antichitate şi 0ixate su+ numele de
-icior de vers/ 2res-ectiv metru/9, de exem-lu
 

2359 a9 5 o troheu d9 5 o o dactil g9 5 o o € coriam+

 +9 o 5 iam+ e9 o o 5 ana-est
c9 5 5 s-ondeu 09 5 o 5 eretic
Nhiar dacă -otenţialul teoretic al 0igurilor accentuale este 0oarte vast, -ragmatica
istoriei versului arată totuşi că numărul ti-urilor actualizate este relativ mic. *iverse variante
 -osedă, de la +un nce-ut, un grad redus de -ro+a+ilitate,1 cum ar 0: n -aradigma 23J9
variantele a9 şi ]9. &lte variante mai com-lexe -ot 0i reduse la com+inaţii mai sim-le, de
exem-lu, 0igurile accentuale 1 cvadrisila+ice 23J9 g9 şi i9, trans0orma+ile n cte două
 +isila+ice ` o k 5 o şi o ` k8p. "u aceste -remise se -are că şi 0igurile accentuale \cu mai
mult de -atru sila+e snt destul de rare.
<.T.3.3.<. &semănarea
*intre ti-urile -rozodice enunţate la 23<9, variantele ,+9 şi d9 se caracterizează -rin
aceea că snt 0ormate din re-etarea anumitor 0iguri accentuale ? n +9 din re-etarea de cinci
ori a lui o `, n d9 din du+la re-etare a lui o o ` `. &lături de această echivalenţă totală a
elementelor recurente există şi una -arţială. Exem-le -entru aceasta snt 23<9 a9 şi c9, unde se
lasă deo-arte ultima sila+ă 2o9. &st0el de 0enomene ,snt numite de teoria clasică
catalectice/ = noi nsă vor+im

T8T6Ş$I3%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$

de o echivalenţa -arţială, care ia naştere -rin omiterea 2su+1tracţia6reducerea9 unei
sila+e. *acă -entru această situaţie -utem acce-ta -rocedura trans0ormării de reducţie, atunci
ne -utem imagina şi alte cazuri, unde adiţia, su+stituţia şi -ermutaţia anulează identitatea
totală a unităţilor recurente. *acă -unem la +ază, ca normă, următorul şir de 0iguri ac1
centuale 
2379 5 o 6 5 o 6 5 o 6 5 o 6,
atunci se vor -utea construi următoarele deviaţii secundare/ 
239 a9 ` o 6 5 o 6 5 o 6 ` 6, su+tracţie 25 o minus o9
 +9 5865886586 5 86 adiţie 2` o -lus o9
c9 586586556586 su+stituţie 25 5 n loc de € o9
d9 856586586586 -ermutaţie 2o 5 iu loc de 5 o9
&şa cum reiese din exem-le, deviaţiile -ot 0i distri+uite n diverse -oziţii ale structurii
 -rozodice echivalente.
<.T.3.3.D. Frecvenţa . 9/@
"azurile ti- din 23<9 demonstrează o 0recvenţă di0erită a re-etării 0igurilor accentuale.
"i0rele 0recvenţiale snt$ T, D, J şi 5. or+im aici, urmnd tradiţia clasică, des-re di1metru,
tetrametru, -entametru şi hexametru. V secvenţă de 0iguri accentuale sau metri constituie un
vers. ersul 3<9 +9 este 0ormat din cinci 0iguri accentuale de ti-ul o sila+ă accentuată k o
sila+ă neaccentuată/ sau ? ntr1o altă terminologie ? dintr1un -entametru iam+ic. ersul 3<9
c9, la rndul său, este 0ormat din şase 0iguri accentuale de ti-ul o sila+ă accentuată k T
neaccentuate/ cu a şasea 0igură de0ectivă, sau ? s-us alt0el ? dintr1un hexametru dactilic
catalectic. $eoretic, 0recvenţa 0igurilor accentuale ntr1un vers este a-roa-e nelimitată = dar 
 -ragmatica normelor metrice ne nvaţă că, din contră, ea este su-usă unor restricţii 0oarte
severe.
(nităţi -rozodice recurente mai mari se 0ormează atunci cnd se succed mai multe
versuri. Stihică/ se numeşte, n terminologia tradiţională, orice succesiune, care re-etă
>

FIN(!I FVV#VNI"E6T8<
constant acelaşi model accentuai. n a0ară de monostih 23 vers9, se mai disting distihul
2T versuri9, tristihul 2< versuri9, tetrastihul 2D versuri9 etc. V structură de echivalenţe mai
 

com-lexă o are  strofaC ea nu este determinată numai de lungimea varia+ilă a versurilor şi de

variaţia 0igurilor accen1tuale, ci, n -arte, şi de variantele diverse ale rimei. *ăm ca exem-lu,
aşa1numita stro0ă sa0ică
?1H&&&&& &&&&& &&Y&Y&& 8886886
Structura metrică de echivalenţe ale acesteia -oate 0i notată ast0el
?2H
5 Z2 ?ISA IS6AH  ?SA2S6AH 1 2?1SA k lSn&9Q 1 Z1 ?ISA 2S6AH k 323S& S6AH4
n această schemă, sensul dat semnelor 0olosite este următorul
[ @ 9!8 SA * 9$8 8::6#8
Z 4 @ 0!9 S6A * 9$8 neaccentuată
? H @ $#!8 8::6#8
ersurile 3 ? < snt, aşadar, identice 2stihice9 n ce -riveşte lungimea şi structura
accentuală, n tim- ce versul D are altă lungime. Printr1o trans0ormare de ex-ansiune,
com+inaţia 2IS& T Sn&9 -oate 0i derivată din 23 S& lSn&9 şi -rezentată ca echivalenţă
 -rozodică la 23 S& 3 Sn&9. &ici nu s1a luat n considerare o -osi+ilă existenţă a rimei. n
terminologia clasică, stro0a sa0ică se com-une din trei versuri sa0ice 0ormate din uns-rezece
sila+e şi dintr1un adoneu.
(nitatea metrică ce urmează n ordinea mărimii est2 textul1vers. El -oate 0i construit
stro0ic sau nestro0ic n construcţia stro0ică, există a-oi două variante structurale cea
monostro0ică şi cea -olistro0ică. om renunţa la con

T8D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

tinuarea ex-unerii -e această temă. "ele s-use -nă aici snt su0iciente -entru a ilustra
com-lexitatea extraordinară a -ro+lemei 0recvenţei. >otivul acestei com-lexităţi este un
 -unct de vedere im-ortant, care a :ucat -nă acum un oarecare rol, dar a 0ost doar arareori
numit  distri+uţia 0igurilor accentuale.
@<.T.3.3.J. *istri+uţia
*iverse exem-le au arătat că re-artizarea 0igurilor accentuale n vers, stro0ă şi text
 -oate 0i att regulată ct şi neregulată, ntr1un caz sim-lu, aceasta nseamnă că n aceste unităţi
 -rozodice 2de exem-lu, n vers9 se alege mereu aceeaşi 0igură accentuală. n cazul contrar,
situaţia e mult mai com-licată. *acă snt com+inate 0iguri accentuale de structură di0erită,
a-are -ericolul ca -rinci-iul echivalenţei să cedeze n 0avoarea -rinci-iului variaţiei artistice.
n ast0el de cazuri, se ntm-lă, ce1i dre-t adesea, ca echivalenţa să treacă asu-ra altei unităţi
 -rozodice 2de exem-lu, de la vers la stro0ă9. &lt0el se -ierde construcţia de 0iguri accentuale,
n locul versului a-are -roza.
<.T.3.T. Figuri de -auză şi de nălţime a tonului
&m+ele ti-uri de 0iguri -rozodice au, n engleză şi germană, doar o im-ortanţă
secundară, deoarece ele snt ntotdeauna legate de -rezenţa 0igurilor accentuale. *acă ţinem
cont de această restricţie, atunci 0iecare din ele are, desigur, o im-ortanţă de loc negli:a+ilă,
 -e care nsă, din -ăcate, o uităm 0oarte adesea, mai ales n cazul acelor  itch figures 58. #a
0igurile de -auze, valoarea lor estetică este evidentă, căci 0ără ele nu ar 0i -osi+ilă
su+divizarea n versuri şi stro0e. $ot att de evident este şi 0a-tul că, -rin -onderea lor di0erită
0igurile de -auză stro0ică se deose+esc de cele de -auză ntre versuri, tot aşa cum acestea se
deose+esc de 0igurile accentuale. *in acest motiv, vom introduce ? c0. $rager6 Smith 234J39 ? 
următoarele sim+oluri
6 ? -auză de 0igură accentuală 2metrică, intralineară9
66 ? -auză de vers 2interlineară9
 ? -auză stro0ică 2multilineară9

FIN(!I FVV#VNI"E6T8J
 

Introduse n stro0a sa0ică 2349 vom o+ţine

2T39 5 o 6 5 o 6 5 o o 6 5 o 6 5 o 66 5o6€o6€oo6€o6€o66 58658658865865866 588658 
ntr1un caz ca acesta, 0igurile de -auză am-li0ică ti-ul echivalenţei 0igurilor accentuale
20enomen de convergenţă9. *ar ele -ot ? să zicem, n domeniul intralinear ? să taie/ 0igurile
accentuale, du-ă cum arată, de exem-lu, următoarele -auze -osi+ile n hexametru dactilic
12 5  < 
2TT9 58856885686856885885828966
&ceste 0iguri de -auză intralineară, numite tradiţional cezură/, nu sta+ilesc
echivalenţe, deoarece cad du-ă sila+a a doua, a treia şi a -atra accentuată 2$rithemimeres,
Pen1themimeres, He-hthemimeres9 şi, n a0ară de aceasta, du-ă cea dinti sila+ă neaccentuată
a celei de a treia 0iguri accentuale dactilice (katG triton trochaRon). Ele 0ormează o contra1
 -ondere decisivă, care are caracterul unei deviaţii estetice secundare.
Ex-unerea de -nă acum -oate 0i rezumată n trei -uncte 
3. Figurile de -auze 2:uncturi estetice9 snt un regulator esenţial al textului -oetic, mai
ales n coexistenţa lor cu 0igurile accentuale. n această conexiune, ele -ot att să am-li0ice
echivalenţa unităţilor metrice 2vers, stro0ă9, ct şi să o distrugă de dragul variaţiei. n 0iecare
din aceste cazuri, 0igurile de -auză tre+uiesc nţelese ca -arte ale unei 0onologii estetice a
textului.
T. "a -ărţi com-onente ale unei gramatici -rozodice, 0igurile de -auze -ot 0i
ierarhizate. !e-erele create de ele snt, nce-nd cu unitatea cea mai mică, 0igura accentuală
2metrul9, versul şi stro0a.
<. Figurile de -auză se su-un, la 0el cu 0igurile accentuale, unei normări -ragmatice.
>odelul 0olosit n 2TT9 este de origine greco1romană şi a 0ost mai a-oi -reluat n lim+a:ul de
vers germanic. &st0el de norme se -ot modi0ica= istoria şi teoria versului o0eră numeroase
exem-le n acest sens.

T856Ş$II%& $E'$#@#(I Şl &&#I)& *E $E'$

n legătură cu statutul -rozodic exact al 0igurilor de tonalitate, nu au -rea 0ost
0ormulate reguli -nă acum. S1ar -utea -orni, desigur, de la ideea că ele se leagă de distri+uţia
0igurilor accentuale şi de -auze, dar deocamdată, această i-oteză nu 0ace dect să deschidă
cale şi altor i-oteze, cum ar 0i  sila+a accentuată a unei 0iguri accentuale condiţionează
ntotdeauna o nlănţuire relativ mare a tonului, iar o 0igură de -auză marcantă 2la s0rşitul
versului sau al stro0ei9 determină ntotdeauna o nălţime descrescndă a tonului, n -lus,
i-oteze ca aceasta de-ind de -rea numeroase varia+ile, -entru a -utea 0i a0irmate cu tărie n
acest moment al discuţiei. "a modalitate de transcri-ţie a acestor 0iguri de tonalitate,
 -ro-unem aici, -entru ceea ce urmărim, sistemul numeric 1  T  <  D -ro-us de $rager6Schmidt
234J39 n care 1 desemnează nălţimea cea mai :oasă,  -e cea mai naltă a sunetului.
<.T.T. Per0ormanţa 0onoestetică  ritmul
or+ind des-re metru ca des-re un conce-t (concet) şi des-re ritm ca des-re un
 -erce-t (ercet), se sugerează următoarele metrul este o construcţie ideatică, un sistem de
regularităţi 0ără realitate. u degea+a Rimsatt şi ;eardsleL şi ntitulează un articol des-re
noţiunea de metru an &xercise in 2bstraction 234J49. &ceastă a+stractizare -oate avea loc 0ie
 -e calea generalizării datelor o+ţinute -e cale em-irică, 0ie că ea există n imaginea unei
ela+orări i-otetice. Vricum ar 0i luat naştere acest conce-t a+stract, de 0iecare dată, gradul
idealizării sale este att de avansat, nct el -oate avea o oarecare consistenţă şi 0ără de
realitatea lingvistică. Primul său -ostulat este concluzia ştiinţi0ică logică= cel de1al doilea se
re0eră la a-lica+ilitatea n domeniul actualizărilor lingvistice ritmice concrete.
"eea ce noi numim ritm, mai +ine s-us ritmul -rozei, se a0lă 0aţă de gramatica
 -rozodică ela+orată mai sus 2<.T.39 ntr1o relaţie ca cea ntre -er0ormanţă şi com-etenţă.
&ceastă -er0ormanţă -rozodică se mani0estă n ti-uri accentuale, de -auză şi de tonalitate
 

 -ro-rii cu vuitului, -ro-oziţiei, textului. *acă alăturăm acum schema metrică la ritmul -rozei
lim1

FIN(!I FVV#VNI"E6T87
 +a:ului actualizat, atunci?du-ă N. >. Ho-Bins?se 0ormează un contra-unct/
(counteroint), ceea ce nu vrea să nsemne altceva dect o a+atere de la -rinci-iul
echivalenţei sau o deviaţie -oetică secundară. &ceasta, desigur, este -rezentă doar atunci cnd
izvorăşte dintr1o voinţă creatoare activă. &ceastă 0ormă a esteticităţii nu ar tre+ui să a-ară
atunci cnd o anumită măsură metrică nu -oate 0i ada-tată la o anume lim+ă, ca de exem-lu,
hexametrul 2dactilic9 n lim+a engleză, sau atunci cnd autorul nu se dovedeşte ca-a+il 2ca
unii elisa+etani9 să utilizeze contra-unctul/ cu vreun sens 2c0. $hom-son 34539.
"ontra-unctul are sens doar atunci, cnd -rezintă o 0uncţie semantică sau -ragmatică. *ecizia
 -oetologică nu a-arţine doar domeniului sintacticii textului, ci vine din a0ară/.
nainte de a insista asu-ra contra-uncticii versului, vrem să mai 0acem o remarcă. Să
 -resu-unem că nu ar exista o di0erenţă clară ntre -rozodia naturală/ şi cea estetică, atunci
există totuşi grade di0erite de realizare a schemei metrice. Să luăm s-re ilustrare cunoscutul
vers din !ilBe 
2T<9 und + und@z ein Aeier@Ele-hant,53
unde notaţia arată, că -entametru iam+ic are, din -unct de vedere ritmic, trei grade
di0erite n tăria accentuării -e cel -rimar 6@6, -e cel secundar 6 v6 şi -e cel terţiar 6 &6 2du-ă $ra1
ger6 Smith 34J3Q, care mai -revăd şi un accent sla+ 6 v69. *acă -ăstrăm acest sistem de
transcriere, atunci am -utea e0ectua şi următoarea analiză a versului
2TD9 und a+ und zu ein Aeier Ele-hant
"hatman 23453589 demonstrează -e un vers de &. Po-e care -ot 0i diversele
inter-retări ale accentului, -auzei şi ale tonalităţii n realizarea 0onetică
2TJ9 Thus *uch I%0e said, I trust without offence 5T
. a9 5T\9 much/l@vea said3 3TI<trst<bithot o0t_nee3 M
H 2T\9 #: I@ve <saida M TI<trOstT/TAithout o00ence [ 
:H 2T\9 #: I'0 598$>2"2I <trst<bTAithotol<0_nceT1@

. 1T86Ş$3I%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

*in aceste transcri-ţii, unde sim+olurile 616 şi 6 : 6 stau -entru 0onemele de -auză
2:uncturi9 ale lui $rager6 Smith, reiese clar că 0iecare conce-t metric a+stract -ermite, n
 -rinci-iu, -er0ormanţe a+erante una de la alta.
*in cele s-use, -utem trage două concluzii
3. Schema metrică se +azează -e o-oziţia +inară ntre sila+e accentuate şi
neaccentuate. !ealitatea ritmică a accentelor n vers este nsă mult mai com-lexă. Ex-resie a
acesteia -oate 0i un -arametru accentuai cu -atru -oziţii, care, la rndul său, să re-rezinte o
a+stracţiune a unei multitudini de variante su-rasegmentale. &celaş lucru este vala+il şi
 -entru situaţia -auzelor şi tonalităţilor. V -osi+ilitate de notare mai -recisă ne1o o0eră -entru
aceasta 0onetica ex-erimentală cu a:utorul sonagramei, care -romite o nregistrare o+iectivă/
2adică nede-endentă de su+iect9 a di0erenţelor acustice 2c0. #indner 34549.
T. &nalizele celor două texte arată că starea accentelor -oate 0i a-reciată di0erit de
di0eriţi rece-tori. *iversele conce-ţii aco-eră o arie vastă ntre concordanţa totală cu metrul şi
a+aterea 0oarte mare de la el. Elocventă n acest sens este şi analiza lui "hatman 0ăcută
sonetului 3 a lui ShaBes-eare. "hiar şi numai această analiză relevă trei -osi+ilităţi de
inter-retare o-use ale celor două sila+e iniţiale din -rimul vers 
2T59 Shall I 6 com-are 6 thee to 6 a sum 6 mer@s daL  5< o j o € `oo` o 5
`op5
n discuţiile ştiinţi0ice nu există ncă o -ărere de0initivă asu-ra 0a-tului, dacă accentul
 

din vers in0luenţează accentul natural al cuvntului sau -ro-oziţiei schim+ndu13 sau dacă cel
dinti este doar auzit/ n interior, deci este existent numai la nivel -sihologic. Indi0erent care
ar 0i s0rşitul acestei dis-ute, ce nu1şi va găsi elucidarea dect em-iric, 0a-t este că am+ele
modele -rozodice dau naştere unui cm- tensional deose+it de -lăcut -entru caracterul estetic
al unui

FIN(!I FVV#VNI"E6T84
text. n cele ce urmează, vom ncerca să nregistrăm cteva ast0el de a+ateri secundare.
<.T.T.3. &ccentuarea a+erantă
*e:a n <.T.3.3.<. au 0ost discutate modi0icări -osi+ile n domeniul 0igurilor 
accentuale. &ici vom discuta numai des-re 0recventa inversare de accent
2&Bzentums-rung/9 sau ? n terminologia lui &. Heusler ? inversare de tact 2$aBtum1
stellung/91. &ceasta ntreru-e echili+rul echivalenţei metrice şi este cauza variaţiei ritmice.
&-ariţia ei se -oate ex-lica cu a:utorul noţiunii de -ermutaţie  o sila+ă accentuată trece n
locul uneia neaccentuate şi o sila+ă neaccentuată trece n locul uneia accentuate. (n
exem-lu  analiza metrică a cunoscutului vers din  6a*letC
2T79 $o +_ or not to +_ that is the ]uestion. 5D
!itmul aceluiaşi rnd citit n -roză, este altul
2T9 $o +_er not to +‚ that is the ]uestion.
Prin urmare, a-are o discre-anţă ntre  ;da4t iz6 şi 6dset iz6. Ea nu rezultă dintr1o
inca-acitate stilistică, ci este determinată de -unctul de vedere -ragmatic al em0azei. Pentru
alte devieri 0onoestetice de ti-ul celor descrise 6de exem-lu cea din 2T596 există alte
inter-retări 0uncţionale -osi+ile.
<.T.T.T. Pauze a+erante
(n vers este organizat, n mare măsură, du-ă -rinci-iul echivalenţei, atunci cnd
coincid nu numai accentul din -roză cu cel din vers, ci şi :uncturile textului n -roză şi vers.
*acă nu se realizează această din urmă situaţie, dacă -auzele textului se a+at deci de la cele
metrice, atunci se vor+eşte des-re o ncălecare, ingam+ament. Situaţia contrară, a-are cnd,
de1a lungul unui şir de versuri, -auzele dintre versuri coincid cu cele din text. &ceastă
variantă se numeşte stil versant 2)eilenstil/9. Ingam+amentul, care se +azează -e o deviaţie
0uncţională de la uni0ormitatea -auzelor metrice, -oate 0i de ti- mor0ologic sau sintactic.

T386Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

T49 exem-le de inga*ba*ent *orfologicC
a9 Some aslee-, unaAaBened, all unAarned, eleven 0athoms 0allen 5J 2N. >. Ho-Bins,
The Loss of the &uridice)
 +9 !. FoAler 23455 a 49 ne dă următoarele exem-le din1literatura engleză 
the hay  7ields, the coal 6 Black night 2*. $homas9, kingdo* of daylight%s dauhin
2N. >. Ho-Bins9, this blind 6 nesse too *uch light breeds 2G. *onne9, to warb 6 le those
bra0uras 2N. 2N. ;Lron9.55
2<89 exem-le de inga*ba*ent sintacticC
a9 -rimul este luat din  8ie Dtter a lui H`lderlin
*u stiller ther ^ immer +eAahrst du sch`n *ie Seele mir im Schmerz, und es adelt
sich )ur $a-0erBeit vor deinen Strahlen, Helios^ o0t die em-`rte ;rust mir. 5@
 +9 al doilea exem-lu este din 8ie 9*ische 7ontGne a lui !ilBe
)Aei ;ecBen, eins das andre O+ersteigend aus einem alten runden >armorrand 5
Ingam+amentul mor0ologic este o deviaţie mai mare dect ingam+amentul sintactic,
deoarece unitatea mor0ologică -rezintă o com+inaţie mai strnsă dect cea sintactică. !.
FoAler -resu-une că -auzele a+erante -ot 0i ierarhizate du-ă gradul intensităţii lor, 0iind
ast0el ntr1o oarecare măsură de altă -ărere dect noi.
 

Vne might construct a scale 0or en:am+ement, ranging 0rom cases Ahere the greatest
grammatical +reaB 2+etAeen sentences9 coincides Aith the 0irmest metrical rest 2end o0 a set
o0 rhLmed lines9 to cases Ahere the smallest grammatical :uncture 2+etAeen the com-onents
Ahich maBe u- Aords, mor-hemes9 is 0orced to coincide Aith a com-elling metrical +reaB 
2e.g., +etAeen stanzas9 23455 a 9 . V$

FIN(!I FV8#VNI"E6T3I
&ceasta -ro-oziţie tre+uie nţeleasă n aşa 0el, că distri+uţia şi ? adăugăm noi ? 
0recvenţa ncălcării r0ormei metrice este res-onsa+ilă de calitatea stilistică a acestei deviaţii
secundare.
(n caz s-ecial l 0ormează, n ceea ce -riveşte 0recvenţa, aşa1numitele  straddled lines
2F. Cermode9  versuri, care -rezintă ast0el de corstrucţii -ro-oziţionale, nct -auzele lor se
a0lă regulat la mi:locul rndului de vers. Ele snt deose+it de 0recvente n -oezia scrisă n
engleza veche, dar se -`t ntlni şi n -oezia modernă, aşa .cum o dovedeşte nce-utul lui The
Faste Land a lui $. S. Eliot
?51H A!$ is the cruellest month, +reeding #ilacs out o0 the dead land, mixing
>emorL and desire, stirring *ull roots Aith s-ring rain. 78
Figura sonoră a rimei 0eminine re-etate n ? ing este aici mai -uţin interesantă dect
re-etarea unei structuri gramaticale, ale cărei :uncturi se a+at constant n aceeaşi -oziţie a
 :uncturilor metrice. !egularitatea cu care se ntm1-lă acest lucru -ermite concluzia că, n
acest caz, deviaţia secundară a ingam+amentului sintactic a luat ea nsăşi caracter de normă,
care anulează, n -arte, norma -rimară a -auzei interlineare.
5.5. INTERRELAŢIA DINTRE FIGURILE SONORE ŞI FIGURILE
PROODICE
*acă -rivim acum 0igurile 0onologice n totalitatea lor, rezultă o alternanţă elocventă
ntre diversele gru-uri. *eşi ele -ot 0i, 0iecare n -arte, izvor de -oeticitate, totuşi a+ia
ansam+lul lor determină acea densitate 2*ichte/9 care@re-rezintă caracteristica literarităţii
0onologice m-linite. *acă analizăm două variante com+inatorii, rezultă următoarele
2a9 8e0ia3ia sonor+ i *etrica
!egula este că meta-lasmele 2a-oco-a, -rosteza ...9 nu a-ar n vor+irea nelegată, ci
doar n cea coerentă. *acă

T3T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

a-ar n a0ară de aceasta, avem totuşi adesea imaginea unei de-endenţe1 metrice. V
mostră -entru m+inarea celor două 0orme de deviaţie o ntlnim n exem-lul următor
2<T9 *Ummrung senBte sich von o+en, Schon ist alle Uhe 0ern@ 3... 2Noethe9
unde tetrametrul troheic determină elidarea lui 6e6 n  8G**erung 2sinco-ă9. u numai
n cazul meta-lasmelor 0igurile -rozodice snt cauza a+aterilor, ci şi la metamor0e şi meta1
taxe. *es-re acestea va 0i vor+a n ca-itolele următoare
2+9 &chi0alen3a sonor+ i *etrica
Figurile echivalenţei sonore -ot -roduce -oeticitate şi 0ără a 0i -rinse ntr1o relaţie de
echivalenţă -rozodică. *ar, cu toate acestea, -otenţialul 0igurilor metrice măreşte considera+il
ca-acitatea lor estetică. &cest lucru nu13 relevă doar aliteraţia versurilor din germana veche,
ci şi -oezia rimată a secolelor ce au urmat. n 0a-t, -rezenţa rimei 0inale tre+uie căutată n
dorinţa de a am-li0ica echivalenţa -rozodică -rin aceea a vocalelor şi consoanelor= această
am-li0icare devine evidentă n rima m-erecheată (rhy*ing coulet) a lui Po-e
2<<9 $rue Ait is ature to advantage dress@d =
Rhat o0t Aas thought, +ut ne@er so Aell ex-ressed. 7< (2n &ssay on =riticis*, . T47
 ? T49
 u ntotdeauna există o ast0el de convergenţă -rozodică, sintactică şi sonoră la
 

s0rşitul versului. >ai mult, rime im-ure/, ingam+amente şi accente modi0icate 0ac ca
variaţia să 0ie cultivată n detrimentul coincidenţei echivalenţelor 0onologice.
Să rezumăm  *acă -rivim 0igurile 0onologice n ansam+lu, ele se dovedesc a 0i un
instrument 0oarte di0erenţiat de orchestrare/ a textului unor 0iguri, care se a+at de la
gramatică 2meta-lasme9, li se o-un 0iguri, care 0olosesc toate -osi+ilităţile o0erite de re-etiţia
0onemelor şi com+inaţiilor 0one1mice echivalente 0iguri sonore, accentuale, intonatorii şi de
 -auză. *acă se ntlnesc n acelaş loc din text 0iguri ale

FIN(!I FVV#VNI"E6T3<
echivalenţei 0onologice, atunci ia naştere o textura de mare densitate -oetică, care
 -oate 0i intensi0icata -rin 0actori gra0ematici, mor0ologici, sintactici şi semantici. E dre-t că,
 -e de altă -arte, există -osi+ilitatea ca re-etiţia -ermanentă a aceloraşi clase de echivalenţe să
ducă la o monotonie structurală o+ositoare -entru rece-tor. &cestui 0enomen i se o-une
deviaţia secundară/ ca un -rinci-iu al variaţiei. (rmărit consecvent, ea 0ormează +aza
 -ermanentă -entru o schim+are a 0ormei 0onoestetice. "ea mai +ună dovadă o o0eră a-ariţia
versului li+er (0ers libre) 2c0. HrushovsBi 3459.
5.. ANALIĂ DE TEXT S]A^ESPEARE „ISUL UNEI NOPŢI DE ARĂ"
.$. 1-11_
Gocul tru-ei de amatori n <isul unei no3i de 0ar a lui ShaBes-eare nce-e cu un
 -rolog, care, n -arte, s-une exact contrarul celor intenţionate de actori, nişte sim-li meşteşu1
gari. "u inter-uncţiunea din Dlobe &dition, textul se -rezintă ast0el 
 $ro. I0 Ae o00end, it is Aith our good Aill.
$hat Lou should thinB, Ae come not to o00end,
;ut Aith good Aill. $o shoA our sim-le sBill,
$hat is the true +eginning o0 our end.
"onsider then Ae come +ut in des-ite.
Re do not come as minding to content Lou,
Vur true intent is. &ll 0or Lour delight
Re are not here. $hat Lou should here re-ent Lou,
$he actors are at hand and +L their shoA
ou shall BnoA all that Lou are liBe to BnoA. 7<
S-ectatorii $heseu şi #isandru comentează cele auzite ast0el 
The. $his 0elloA doth not stand u-on -oints.
 Lys. He hath rid his -rologue liBe a rough colt = he BnoAs not the sto-.
& good moral, mL lord it is not enough to s-eaB, +ut to s-eaB true. 7D
"u alte cuvinte !ecitatorul -rologului aşează, n recitarea textului său, -auzele,
intonaţia şi 2n -arte9 accentele greşit. &st0el iau naştere inversiuni semantice, care răstoarnă

TH6Ş$3I%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

conţinutul de adevăr (true) al textului. ShaBes-earologul Cnight ncearcă să
resta+ilească ne-otrivirea 0onologică (inatu*) a redării, n 0elul următor
 $ro. I0 Ae o00end, it is Aith our good Aill
$hat Lou should thinB Ae come not to o00end=
;ut Aith good Aill to shoA our sim-le sBill.
$hat is the true +eginning o0 our end.
"onsider then. Re come +ut in des-ite ,
Re do not come. &s, minding to content Lou,
Vur true intent is all 0or Lour delight.
Re are not here that Lou should here re-ent Lou.
$he actors are at hand = and, +L their shoA,
 

ou shall BnoA all that Lou are liBe to BnoA.

Prezentarea di0erenţelor dintre texte a 0ost e0ectuată, n am+ele cazuri, -e +aze
gramaticale şi nu, cum ar 0i 0ost corect, -e +aze 0onologice. *acă desemnăm textul lui
ShaBes-eare ca 0ersiunea I, iar textul re0ăcut de Cnight ca 0ersiunea II, atunci, -ăstrnd
gra0ica, vom -utea transcrie 0enomenele de -auză, intonaţie şi accent ast0el
<ersiunea IC
T
I0 Ae oP0_ndT 66 Tit is Aith our Tgo€d SAill3 
D
$htT Lou should <thinB T 66 TAe come <n€tT to o0 <0endT6
T
;ut Aith good <Aill3  T$o shoA our Tsim-leT <sBillT 66
D
$hatT is the Ttre +eginningT o0 our <_ndT 
T
"on<sider T then 66 TAe <c€me +ut in de <s-iteT 
T
Re do <n`t Tc€me 6T as <mndingT to con<t_nt TLouT 6
T
 Vur true in<t_nt Tis3  <ƒ33T 0or Lour de<lightT
T
Re are n€t <hXreT  T$hat Lou should here re T -_nt TLouT 6
T
$he <actorsT are at <hand3 66 Tand 6 +L their <sh`AT 6
T
ou shall TBn€A <llT 66 Tthat Lou are <lBeT to /BnoA3 
<ersiunea IIC
T
I0 Ae o0 <0_ndT 66 Tit is Aith our Tgo€d <Aill< 66
T
$hat Lou should <thinB T 66 TAe come not to o00end T66
T
;ut Aith good <Aill< 6 Tto shoA eur Tsim-le <sBillT 
<
$hatT is the Ttre +eginningT o0 our <_ndT 
T
"on<sider T then3  TRe <c5meT 66 T +ut in de<s-ite< 6

. FIN(!I >V!FV#VNI"E6T3J
T
Re do <n€t b€me3  T&s 6 Tmnding to con<t_nt TLouT 6 T8ur <tre Tin<t_nt Tis <llT 0or 
Lour de<light3  TRe are <n`t ThXre 66 Tthat Lou should here re < -_nt TLou#  T$he <ctorsT are at
<
hnd3 66 Tand 6 +L their <sh5AT 6 Tou shall TBn€A <llT 66 Tthat Lou are <lBeT to <Bn`A3 
*eoarece deose+irile snt evidente, nu avem intenţia să 0acem o nregistrare exactă a
0onemelor textuale su-rasegmentale di0erite n cele două versiuni de text. $ot att de evident
este aici şi răs-unsul la ntre+area legată de 0uncţia estetică a erorilor/ 0onologice -roduse de
Prolog. Pe ct se -are, 0uncţia lor constă n aceea că to-osul exordial retoric convenţional,
acel catatio bene0olentiae, este -reschim+at n contrariul său de 0arsă (catatio
*ale0olentiae ). "a sim-lu @ su+strat sonor li-sit ncă de -rozodeme, textul lui ShaBes-eare
cu-rinde am+ele -osi+ilităţi semantice, -e cea a0irmativă şi -e cea negativă, o situaţie -e care
am -utea1o denumi cu un termen din -oetică concordia discors. n tim- ce versiunea II este
adevărată/ (true), versiunea I este o a+atere de la aceasta, att din -unct de vedere semantic
ct şi din -unct de vedere 0onologie.
*acă aici -utem vor+i de un -rim ti- -rozodic de deviaţie, un al doilea ti- a-are
atunci cnd com-arăm metrul 0undamental al versului ? un -entametru iam+ic ? cu 0orma
ritmică concretă. V dată n -lus se dovedeşte că accentul textului şi al versului nu -ot 0i -use
de acord, 0ie -entru că di0eră gradul de accentuare, 0ie -entru că a-are o inversare de accent,
cum e cazul, de exem-lu, n versul D. Funcţia estetică este şi aici de a 0ace anumite em0aze
semantice, care nsă, n acest caz, nu re-rezintă schim+ări de sens. *acă acest ti- de deviaţie
se +azeazăK, n -rimul rnd, -e modi0icarea 0igurii ăccentuale, atunci celălalt se +azează -e
 -auză şi intonaţie.
D. FIN(!I >V!FV#VNI"E
Se o+işnuieşte a m-ărţi mor0emele n mor0eme li+ere şi mor0eme legate, non1
inde-endente. >or0emele li+ere ca germ. Hausj, gutj, heutej 7J -osedă un sens lexical, -e
cnd cele
 

T356Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

legate ca germ. an1j 2-re0ix9, ?igj 2su0ix9, ?ej 2mor0em de -lural9 au sens
gramatical. *eoarece mor0emele legate a-ar numai n com+inaţie cu cele li+ere, le vom lua
 -e acestea din urmă ca dominante n urmărirea sco-ului nostru. Ele 0ormează 0undamentul
 -entru o mor0oestetică a textului. &ceasta se +azează -e un sistem de deviaţii mor0ologice,
care -oartă numele de metamor0e/ 2>etamor-he/9. *acă, sim-li0icnd, identi0icăm
mor0emul li+er cu cuvntul, atunci, urmnd terminologia clasică, vom -utea vor+i de 0iguri
mor0e1matice 20iguri de cuvnt, Rort0iguren/9 75. &cestea constau n aceea că, alt0el dect n
gramatică, ele snt su-use -rocesului de ex-ansiune, deliţiune, -ermutaţie şi su+stituţie. >ai .
există a-oi şi categoria 0igurilor mor0ematice re-etitive, n cele ce urmează, vom discuta n
amănunt am+ele gru-uri.
D.3. FIN(!I &#E *EI&%IEI >V!FV#VNI"E
Figurile mor0ematice ale acestei clase snt determinate -rin cele -atru categorii de
modi0icări  adiţie, su+tracţie, -ermutaţie şi su+stituţie. #a +ază stă o normă mor0ologică, care
se re0eră@ -e de o -arte, la 0ormele de cuvnt existente, -e de altă -arte nsă, şi la distri+uţia
0ormelor de cuvnt n text. n -rimul caz, se -une ntre+area, n ce măsură un mor0em se a+ate
de la toate mor0emele care există n lim+ă, n cel de1al doilea caz, e vor+a de 0enomenul de
gramatică a textului, n care cuvintele a-ar ca d_viante n contextul lor sintactico1semantic.
Să nce-em cu -rima categorie, care limitează a+aterea la o modi0icare internă cuvntului.
D.3.3. *eviaţia internă cuvntului 
&ici se -une -ro+lema unei clasi0icări a 0ormelor de cuvnt, care re-rezintă, la un
moment dat, elemente novatoare dintr1o lim+ă. ntre+area care se -une este dacă acestea doar.
e-uizează creator -osi+ilităţile lingvistice mor0ologice sau au luat naştere -rin contrast cu
acestea. n cel dinti caz, gradul de lexicalizare dă linia directoare -entru a+aterea de la
normă, n cel de1al doilea, tre+uie a0lat ce -osi+ilităţi

FIN(!I >V!FV#VNI"E6T37
de 0ormare a cuvintelor snt acce-tate ntr1o lim+ă. N. .#eech 23454DT, DD9 ne dă
ca exem-lu -entru -rimul 0enomen cu1vntul  foresuffer laf $. S. Eliot, care deşi nu a-are n
nici un lexicon al lim+ii engleze, nu contravine regulilor mor0ologice ale englezei, lim+ă care
 -ermite curent 0ormarea unor cuvinte cu -re0ixul  fore, ca  foresee, foreknown, foretell i
 forewarn 77. Pe de altă -arte, cuvntul  scht/ngr** de la E. Gandl nu se -otriveşte n nici o
lexicologie germană, deoarece germana nu are cuvinte 0ormate numai din consoane. &m+ele
 -osi+ilităţi ale deviaţiei mor0ologice vor 0i luate n considerare n cele ce urmează.
D.3.3.3. &diţia
Extensia mor0ologică are loc -e mai multe căi, care -ot, toate, să determine 8
m+ogăţire a voca+ularului -oetic. *intre acestea 0ac -arte, de exem-lu, 0ormarea unor 
cuvinte com-use neo+işnuite ca   Lustent/Ecken, FeltentrEcken 2Ragner9 Junfttag 2Neorge9,
a*sonsyrugold*aned, thunderboltbass%d şi barnaclebreasted `   2*. $homas9 = toate
rezultă din com+inarea unor mor0eme li+ere. &lte cuvinte com-use iau naştere -rin adăugarea
de a0ixe la mor0eme legate, de exem-lu, a -re0ixului un n the unchilding i*fathering dee
2Ho-Bins9 sau1a su0ixului so*eness, n the hearso*eness of the burger 2GoLce9 sau a
in0ixului ar, n cursorary 7 2ShaBes-eare9 . >odi0icarea mor0ologică -oate deci interveni ? 
analog cu meta0onele 0ormate -rin adiţie ? la nce-utul, mi:locul sau s0rşitul unui cuvnt. V
0ormă a-arte a ti-ului de metamor0e discutat aici o re-rezintă com+inaţiile hi+ride, şi anume,
com-onente mor0ologice din lim+i di0erite 0ormează o unitate com-usă. umeroase exem-le
de acest 0el le găsim la Games GoLce n  7inegans Fake- aici amintim doar două
 fishnet/e0eil 8, unde este inter-olat un @mortem german ntre două mor0eme englezeşti şi
*iser endissi*est, unde la su-erlativul latin , (*iser endissi*>e] ) @3 este adăugat şi su0ixul
englez -entru su-erlativ est.
 

D.3.3.T. Su+tracţia
Formaţii su+tractive 2su+traBtive Rot+ildungen/1#eisi9 snt cunoscute ca s-eci0ice
lim+ii engleze, du-ă cum vedem
>

T36Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

n exem-le ca ad 2n loc de ad0ertise*ent), fan 2n loc de fanatic) ra* 2n loc de
 era*bulator) şi  ub 2n loc de  ublic ho3ise). n terminologia mai -o-ulară, acest 0enomen
 -oartă numele de cliing. &ici dis-are o com-onentă mor0ologică de la s0rşitul cuvntului.
"uvntul the achie0e 2n loc de achie0e*ent) T din The Findho0er a lui N. >, Ho-Bins este
cunoscut ca cliing -oetic. *ar su+tracţia -oate avea loc şi la nce-ut de cuvnt, du-ă cum
 -utem o+serva n under her brella, (Rn loc de u*brella ! la Games GoLce9,  schlagen 2n loc de
erschlugen ! la !. Ragner9, şi te*nere 2n loc de conte*nere) la irgiliu <. V 0ormă s-ecială
este ha-lologia, o com+inaţie de mor0eme nsoţită de dis-ariţia a două sila+e consecutive
asemănătoare. &ceastă com+inaţie cunoscută şi su+ numele de blend sau ort*anteau word o
ntlnim n vor+irea curentă n cuvinte ca xbridge (xford k =a*bridge), s*og (s*oke k
 fog) sau brunch (breakfast Slunch). Games GoLce 0ace din ha-lologie o 0igură de stil,
0olosind ex-resia *useyroo* (*useu*>*usingroo* ) .
D.3.3.<. Permutaţia
Schim+area -oziţiei unităţilor mor0ologice -oate avea loc du-ă +unul -lac. *eose+it
de interesante snt -ermutatul~ atunci, cnd snt conto-ite mor0eme se-arate 1 sau cnd snt
des-ărţite mor0eme ce ţin unul de altul. Primul caz este ilustrat de un exem-lu din The 7aerie
'ueene 2I.v.i.Ş.9 a lui S-enser
2<D9 &nd long in darBsome StLgian den u-lrought J,
n care ubrought ia locul lui brought u. n -roza literara modernă găsim exact
acelaşi 0enomen uu* n loc de  u* u e 2GoLce, 7inegans Fake). Fenomenul contrar l
0ormează tmeza 2$mesis9, adică ru-erea/ unui cuvnt com-us n com-onentele sale
mor0ologice, inter-olnd totodată unul sau mai multe cuvinte, de exem-lu that *an !  ? how
dearly e0er arted 7  2ShaBes-eare, Troilus and =r essida III.<.459, unde howe0er este
 -ermutat Rn how (:)e0er. &lături de aceasta mai există şi -ermutaţia hiasmică a com1
 -onentelor din două cuvinte, ca de exem-lu, la G. GoLce

FIN(!I >V!FV#VNI"E6T34
Denies and laity*en 2n loc de ladies and gentle*en 9 şi la H. >. Enzens+erger 
 :anityistin tenokEre 2n loc de tenotyistin :anikEre 49 n -oezia @ %Bild/eitung. &cestea
snt doar cteva cazuri de metamor0e -ermutate = recunoaşterea lor com-letă ar tre+ui să ia n
considerare şi -uncte de vedere ale sintaxei.
D.3.3.D. Su+stituţia
Procedura su+stituţiei mor0ologice 0ace -osi+ilă o serie ntreagă de com-oziţii rare, n
 -arte hi+ride, care constituie -entru inter-ret adesea adevărate ghicitori. >ulte dintre ele -ot
0i Bitlnite n  7inegans Fake a lui G. GoLce. om exem-li0ica numai cu al*onthst 
(al*ost;*onth), rasosterous (erhas)reosterous ) şi ehrltogelher (ehrlich;altogether)
_K
. &desea este vor+a de ha-lologii (ort*anteau words).
D.3.3.J. &naliză de text #eAis "arroll, Ga++erAocBL/
Sursa The 2nnotated 2lice, ed. >. Nardner, HarmondsAorth 3455, -. 343.
n Through the LookingDlass, &lice găseşte o -oezie cu titlul  Aabberwocky, care a
devenit unul dintre cele mai renumite -oeme 0ără nţeles (nonsense oe*s) ale lim+ii engleze.
&ici cităm şi inter-retăm doar -rima stro0ă
@$Aas +rillig, and the slithL toves *id gLre and gim+le in the Aa+e
&ll mimsL Aere the +orogoves,
 

&nd the mome raths outgra+e.

Stro0a acestei -oezii coiţine un număr de cuvinte, care nu snt notate n nici un
dicţionar de lim+ă engleză. &cesta este şi motivul -entru care cititorul nu -oate găsi vreun
nţeles. Şi lui &lice i se ntm-lă la 0el, dar cu toate acestea, la 0el ca mulţi cunoscători de
literatură du-ă ea, consideră -oezia ca 0oarte drăguţă (0ery retty) şi cugetă SomehoA it
seems to 0ill mL head Aith ideas ? onlL I don@t exactlL BnoA Ahat theL are/ 43 2-. 3479. V
ex-licaţie -entru acest simţămnt vag a lui &lice ne1o o0eră ". ". Fries 2345778?739,

TT86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

arătnd că sensuri structurale nu lexicale snt acelea care 0ac -rima stro0ă să -ară
accesi+ilă. "adrul structural (fra*e) reiese din re-rezentarea gra0ică a -rimelor -atru rnduri
3 @$Aas a , and the + L c s
T *id a and + in the „ =
<
 &H a L Aere the + S:
D &nd the a WWW+WWW  sWWWWW c.
*in acest mod de a scrie se -oate o+serva că anumite -oziţii gramaticale -ot 0i
ocu-ate numai de următoarele -ărţi de vor+ire
su+stantiv
 a sau ad:ectiv
ad:ectiv
 +
su+stantiv
 c
ver+
 a
ver+
 +
su+stantiv
 c
ad:ectiv
 a
su+stantiv
 +
ad:ectiv
 8
su+stantiv
 +
ver+
 c
"riteriile ce duc la aceste constatări structurale snt
a9 contextul sintactic ? el -ermite, de exem-lu, -entru -oziţia 3 a numai un su+stantiv
n singular sau un ad:ectiv, iar -entru -oziţia < + numai un su+stantiv la -lural. *ovada -entru
aceste a0irmaţii ne1o aduce -ro+a su+stituţiei, care ia următoarea 0ormă -entru -oziţiile Ta şi
Tc
T a Z su+stantiv 2*id idea andWWWWWWWWW in theWWWWWWWWW9
T a Z ad:ectiv 2*id sillL and WWWWWWWWW in theWWWWWWWWW9
T a Z adver+ 2*id dreamilL andWWWWWWWWW. in theWWWWWWWWW9
T aZ ver+ 2*id turn and WWWWWWWWWW in theWWWWWWWWW9
T c Z ad:ectiv 2*id WWWWW andWWWWWWWWW in the sillL9
T c Z adver+ 2*id WWWWWWWWW and WWWWWWWWW in the dreamilL9
 

T c Z ver+ 2*id WWWWWWWWW andWWWWWWWWW in the go9

T c Z su+stantiv 2*id WWWWWWWWW andWWWWWWWWW in the round9.

FIN(!I >V!FV#VNI"E6TT3
*in -ro+ele de su+stituţie rezultă că n -oziţia Ta numai un ver+ asigură
gramati[alitatea construcţiei -ro-oziţionale iar n Tc numai un su+stantiv. Pentru T+ este
vala+il ce s1a s-us la Ta, deoarece ele snt unite -rin con:uncţia coordonatoare and.
 +9 *orfe*ele legate, nonindeendente ! ele semnalează, m-reună cu contextul
sintactic, a-artenenţa la o clasă de cuvinte şi numărul -oziţiilor nsemnate ca la, l+, Ic, Ta etc.
Procedura de detectare este aceeaşi ca şi la -ct. a9, deci testul de su+stituţie. n 0elul acesta
su0ixul 2?L9 2sau 26?i69, a-are n l+ şi <a ca indiciu -entru -artea de vor+ire ad:ectiv/
2exem-lu oily), n tim- ce su0ixul 2?s9 2sau 26?z699 n Ic şi <+ arată mor0emul de -lural al
su+stantivelor 2exem-lu  do0es). n mod asemănător se -oate -roceda şi cu celelalte cuvinte
li-site de sens din textul dat.
"oncluzia unor ast0el de o+servaţii este, -e de o -arte, că aceste cuvinte snt 0amiliare
 ? -e +aza criteriilor structurale -rezentate, -e de altă -arte nsă, ele tre+uie să a-ară ca
a+erante, din cauza li-sei lexicalizării. #e -utem numi metamor0e su+stitutive şi vrem să
sugerăm -rin aceasta că re-rezintă 0orme de cu vnt d_viante, care snt 0ormate din
voca+ularul cotidian -rin trans0ormări de su+stituţie -arţiale 2de regulă a rădăcinii
cuvntului9. *e aceea, lui &lice i -ar att de 0amiliare şi totodată att de străine. Este tentant
sa rearan:ezi/ textul 2rearrangieren/ ? Coch9, adică să13 readuci la o normă cotidiană -rin
re1trans0ormări, ceea ce ar 0i, n acelaşi tim-, o decizie -entru o anumită -osi+ilitate de soluţie
şi -rin aceasta ? din nou n cuvintele lui Coch 2347T9 o analiză -auşală/
2PauschalanalLse/9. !ezultatul ar -utea 0i, de exem-lu
/$Aas morning, and the sunn L raLs *id tAirl and tum+le in the oaB=
&ll hazL Aere the mountain1AaLs, &nd the Loung girls aAoBe. 4T
&cesta ar 0i un text inde-endent de metamor0ele lui #. "arroll. El conţine acum nu
numai sensuri structurale ci

I
TTT6Ş$II%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$
şi lexicale. &ceasta re-rezintă o izoto-ie semantică, adică o unitate de sens continuă şi
nchegată.
V ast0el de unitate de sens nchegată ncearcă să 0acă şi Hum-tL *um-tL n Through
the LookingDlass, ex-licndu1i lui &lice originea cuvintelor din  Aabberwocky. S-re exem-lu,
el zice următoarele
Rell, /slithL/ means /lithe and slimL/. /#ithe/ is the same as /active/. ou see it@s liBe
a -ortmanteau1there are tAo meanings -acBed u- in 6 `!> ?. 2_1H. 5
&ici găsim deci originea ex-resiei  ort*anteau word 2Z ha-lologie9, adică a 0ormării
su+stractive/ de cuvinte -rin unirea a două mor0eme inde-endente, n -arte asemănătoare, n
mod asemănător Hum-tL *um-tL tratează ca ha-lologii şi cuvintele  wabe 2  way k before
res-ectiv behind, beyond]), *i*sy 2  fli*sy k *iserable) şi *o*e 2  fro* k ho*e) 4D. ntr1
un alt caz, -entru 0ormarea lui  gyre 2  gyroscoe), este 0ăcută res-onsa+ilă conversiunea
denominală 2cu reducţie9. &-ar şi aite ex-licaţii, motivate sau nemotivate. &şa se
reconstruieşte sensul unui text, care se +azează -e -osi+ilităţi ele lexicalizare neo+işnuite, dar 
latent -osi+ile n lim+a engleză. *acă n această inter-retare deviaţia are loc mai ales la un
nivel lingvistic sincron, n altă ediţie a -rimei stro0e din  Aabberwocky, #. "arroll trans-une
 -ro+lema la nivel diacron. n anul 3JJ, deci nainte de a-ariţia lui Through the Looking 
Dlass 237T9, el -u+lică de:a aceste -atru rnduri, dar su+ titlul tan/a of 2ngloaxon $oetry
şi ntr1o gra0ie 2-seudo19arhaică, adăugind, n acest sco-, numeroase ex-licaţii 2-seudo19
 

etimologice, care ar tre+ui să elucideze semantica textului 2de exem-lu, D9&, <erb [deri0ed 
 fro* D29 or DI29, a dogM]. To scratch like a dog.) 4J. !ezultatul este o altă nouă
inter-retare a textului. "ercetări mai noi au 0ăcut să a-ară şi alte lucrări =are aduc -entru
această stro0ă şi -entru toată -oezia citate doveditoare 2c0. ed.cit., -. 34T urm9 că m-rumuturi
din lim+i străine 2de exem-lu, galice9 ar 0i cauze ale deviaţiei mor0ologice. *e tim-uriu au
0ost emise ast0el de i-oteze şi anume de !o+ert Scott, care, n

FIN(!I >V!FV#VNI"E6TT<
37T, susţinea că  Aabberwocky este o traducere din germană. Vriginalul -u+licat de el
se -rezintă ast0el
*er )ammerAoch Es +rillig Aar. *ie schlichte $oven
Rirrten und Aimmelten in Raten= (nd aller1mOmsige ;urggoven
*ie mohmen !Uth@ ausgra+en.85
&semănările dintre To0en şi lo0es, Faben şi wabc, *E*sing şi *i*sy etc. nu -ot trece
neo+servate.
*acă aruncăm o -rivire asu-ra celor ex-use -nă aici, ni se dezvăluie 0a-tul că
metamor0ele din -rima stro0ă din  Aabberwocky a lui "arroll snt inter-retate n moduri
di0erite. Prima inter-retare o-erează cu noţiunea de deviaţie sincronă, aşa cum am -rocedat şi
noi con0orm cu modelul lui Hum-tL *um-tL. "ea de a doua inter-retare, care a 0ost dată de
#. "arroll, -une accentul -e deviaţia istorică -rezentnd1o ca ex-licaţie -osi+ilă. "ea de a
treia exegeză, care a-arţine unui -rieten al 0amiliei adevăratei &lice, recurge la i-oteza unei
deviaţii lingvistice exogene. *e ti-ul de deviaţie al doilea şi al treilea ne vom mai ocu-a n
cele ce urmează 2c0. D.3.T9. $uturor acestor trei moduri de ex-licare le este comună, n situaţia
dată, tendinţa de a anihila deviaţia -rin re1trans0or1mări şi de a o aduce la un nivel lingvistic
normal. Ele o0eră -rin aceasta trei inter-retări semantice -osi+ile la această stro0ă de -oezie.b
b
>ai avem de atins un ultim -unct. *u-ă cum am amintit la nce-ut, &lice consideră
 -oezia drăguţă (retty). *e această a0irmaţie legăm ntre+area de unde şi ca-ătă
 Aabberwocky esteticitatea sa, care, 0ără ndoială, există şi care s1a dovedit att de -enetrantă,
nct -oezia are o +ogată istorie a rece-tării ;ine1nţeles că -entru aceasta -oate 0i considerat
răs-unzător 0elul deose+it al metamor0elor, dar desigur nu exclusiv. "ăci cuvinte 0ără sens
com-ara+ile au -rodus şi alţii 2de exem-lu, Vgden ash n Deddondillo), 0ără a 0i avut
aceeaşi rezonanţă. "a o ex-licaţie -entru acest 0enomen -utem aduce 0a-tul, că metamor0ele
lui "arroll 0ormează echivalenţe n -lus, ca de -ildă, semiconsonanţa

TTD6Ş$II$& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

(*i*sy;*onte) şi rima 0inală (to0es;borogo0es, wabeoutgrabe), ast0el că se 0ormează
convergenţe stilistice. Se adaugă la aceasta, ca echivalenţă -rozodică, o 0ormă modi0icată a
stro0ei de +aladă, care, n &nglia, are o +ogată tradiţie -oetică, n -lus, nu li-sit de im-ortanţă
este şi momentul -arodistic, aşa cum o arată continuarea -oeziei. $oate acestea ar tre+ui luate
n considerare la o analiză a literarităţii ntregii -oezii.
D.3.T. *eviaţia legată de context
&legerea cuvintelor -entru un1 text se orientează du-ă o anumită normă lingvistică,
care, la un moment dat, este recunoscută ca o+ligatorie de către toţi mem+ri unei comunităţi
lingvistice, indi0erent de originea lor socială sau regională. &st0el de norme snt, de exem-lu,
germana de sus, literară, (6ochsrache) şi engleza standard (tandard &nglish). !es-ectarea
lor condiţionează structurarea cores-unzătoare a voca+ularului ntr1un text. eres-ectarea lor,
din contră, duce la deviaţii mor0o1textuale, -e care o gramatică -rescri-tivă le1a a-ostro0at ca
0iind +reşe stilistice/ 2Stil+ruch/9, n tim- ce o stilistică a deviaţiei/ ar tre+ui să le cu-rindă
n cadrul ei argumentativ ca licenţe -oetice -osi+ile. n esenţă, este vor+a des-re deviaţii de la
 

codul lim+a:ului normal

a9 sociologice 2diastratice9,
 +9 regionale 2diato-ice9,
c9 din@lim+i străine 2exogene9,
d9 istorice 2diacronice9..
n cazurile a9, +9 şi d9 snt activate su+coduri -osi+ile ale unei lim+i, care, atunci cnd
domină n text, se -ot mani0esta, din -unct de vedere -oet.ologic, n literatura s-eci0ică unor 
clase 2de exem-lu, -oezia de curte, literatura muncitorească9, -oezia dialectală şi -oezia
istoricizantă. *acă n crearea de texte se cu-rind şi mor0eme din alte lim+i 2c9, atunci -oate
lua 0iinţă, -rintre altele, aşa1numita -oezie ma1caronică 2maBBaronische *ichtung/9. >ai
merită a 0i amintite aici ncă alte două 0orme ale deviaţiei mor0o1textuale, care -ătrund n
domeniul sintaxei şi al semanticii, şi anume

FIN(!I >V!FV#VNI"E6TTJ
tro-ii 2$ro-en/9 gramaticali şi lexicali, care -rovin dintr1o conversiune mor0ologică,
res-ectiv dintr1o deviaţie semantică = ei vor 0i trataţi, ntr1un excurs al acestui ca-itol 2D.3.T.J9
res-ectiv n ca-itolul des-re 0igurile semantice 259.
D.3.T.3. *eviaţii lingvistice diastratice
&cest ti- de deviaţie se caracterizează -rin aceea că, n acelaş text, se a0lă n con0lict
două norme di0erite aceea a lim+ii standard şi aceea a lim+ii unei anumite -ături sociale, n
acest con0lict, norma lim+ii standard este cea su-raordonată, ca 0iind de o vala+ilitate mai
generală, iar cealaltă su+ordonată ei. &m+ele norme au un lexic s-eci0ic. (n -oet -oate scrie
ntr1un sociolect care se de-ărtează destul de mult de standard = un altul, din contră, 0oloseşte
doar cteva elemente diastratice. Este interesant textul care -rezintă mai multe sociolecte
concurente. &cest caz este 0oarte 0recvent, du-ă cum se ştie, n dramele lui ShaBes-eare, unde
n acţiunea -rinci-ală domină lim+a:ul de la curte, n acţiunea secundară nsă acela al omului
din -o-or. $recerea nemi:locită de la un sociolect elevat la unul in0erior -oate avea ca e0ect
un contrast ironic= dovadă 0ie a doua -arte din The Faste Land (2 Da*e of =hess) a lui Eliot,
unde lexicul -reţios din s0era mitologică este -us 0aţă n 0aţă cu cel de un nivel redus al unei
semi1lumi. V altă cauză 2-ragmatică9 a ironiei o ntl1nim atunci cnd -ersoane dintr1o stare
in0erioară vor+esc n lim+a:ul -ăturilor su-erioare, ca de exem-lu, meşteşugarii diii -iesa
actorilor amatori n  <isul, unei no3i de 0ar+M a lui ShaBes-eare şi 0igurile din  Beggar%s
era a lui NaL. n aceste cazuri, şi n altele, este di0icil de sta+ilit dacă autorul chiar co-iază
un sociolect existent sau numai crează im-resia acestuia. Indi0erent care e răs-unsul, 0a-tul
deviaţiei rămne.
D.3.T.T. *eviaţii lingvistice regionale
#im+ile standard s1au 0ormat de cele mai multe ori ntr1o anumită regiune a
teritoriului lingvistic  germana n Saxonia, engleza n :urul #ondrei, 0ranceza n le de
France, italiana n $oscana= dialectul acestei regiuni a 0ost ridicat la nivel de normă a codului
lingvistic general, n tim- ce celelalte dialecte, iniţial de aceeaşi valoare, au devenit su+1

TT56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

coduri. *e aceea, dacă aceste su+coduri snt activate literar, ele -ar inedite şi rare -e
de o -arte ca texte dialectale n 0aţa altor texte literare, -e de altă -arte ca exce-ţii dialectale
ntr1un context ndeo+şte de standard lingvistic. "unoscuţi ca -oeţi dialectali au devenit n
Nermania, de exem-lu, G. P. He+el (2le*annische Dedichte), !aimund şi estroL 2$eatrul
 -o-ular vienez9, Fritz !euter 2arta narativă n germana de :os 9 şi F. '. Croetz 2-iesa -o-ulară
 +avareză9, n &nglia, !o+ert ;urns 2lirica scoţiană9 şi $homas HardL (Fessex Ballads).
mes+torii lui Hau-tmann şi  6enry < a lui ShaBes-eare 0olosesc dialectul silezian res-ectiv
valon alături de lim+a standard, -entru a o+ţine -rin aceasta o caracterizare realistă a
 

 -ersona:elor. $oate aceste exem-le, mai ales nsă cele din urmă, arată că -uncte de vedere
 -ragmatice :oacă un rol 0oarte nsemnat n deviaţia lingvistică regională.
&s-ectele -ragmatice nsă 0oarte des nu snt res-ectate de acele traduceri, care nu ţin
cont de as-ectele diato-ice s-eci0ice din original. &şa se ntm-lă, de exem-lu, n traducerea
lui Herder 0ăcută +aladei -o-ulare scoţiene  &dward, &dward, 0a-t care se vede clar de:a din
con0runtarea -rimului rnd din cele două versiuni
2<J9 a9 RhL does Lour +rand sae dro- Ai@+lude +9 *ein SchAert, Aie ist@s vom ;lut so
rot.4@
$raducerea lui Herder considerată de a-roa-e toţi criticii ca o realizare -lină de
a0inităţi lasă totuşi neredate trăsăturile s-eci0ic dialectale ale -oeziei, 0a-t -rin care, desigur,
ea -ierde din -oeticitate. #a tiaducerea tragediilor greceşti, de asemenea, se uită cu
regularitate că -ărţile corului snt scrise n dialect doric şi că se disting -rin aceasta de lim+a
atică a dialogului. $ot att de -uţin reuşeşte şi redarea adecvată a dialectului ionian vechi eolic
a e-osului homeric şi delimitarea dialectului neoionian a istoricului Herodot 0aţă de dialectul
atic al istoricului $ucidide. n ast0el de cazuri şi n altele, se o-erează tacit cu o normă
standard de lim+a: general, care nsă nu exista n momentul creării acestor texte. V ncercare
modernă de a ţine cont de dialectul unei

FIN(!I >V!FV#VNI"E6TT7
o-ere literare este aceea de a trans-une slang1ul londonez al 0lorăresei Eliza din
muzicalul  :y 7air Lady 2avnd la +ază  $yg*alion de ShaA9 n dialectul local al res-ectivei
regiuni unde are loc re-rezentaţia 2de exem-lu, dialectul din 1;erlin, sau C`ln sau Sua+ia9.
&cest trans0er diato-ic, care este nea-ărat necesar din motive dramaturgice, nu reuşeşte totuşi
să re0lecte corect o anumită com-onentă a dialectului englezesc regional caracterul său de
normator social ? o trăsătură care dis-are a-roa-e n ntregime -entru dialectul german.
D.3.T.<. *eviaţii exogene
(n text, care -rezintă ex-resii din lim+i străine, ncalcă mor0ologica lim+ii, n care
este scris. n contextul -oetic, ast0el de +ar+arisme/ 2#aus+erg 3458 3TJ?TJ49 nu snt
considerate ca 0actori de +ruia: lingvistic, ci ca 0iind su+ordonate anumitor sco-uri
0uncţionale -ragmatice 2ironie, umor, caracterizare9. #atina, -e care o vor+eşte *octor 
Faustus la >arloA, dă nvăţatului demnitate şi su-erioritate -oetică= terminologia latinească
de s-ecialitate a medicilor lui >oliXre şi a lui Holo0ern la ShaBes-eare snt o +at:ocură -entru
ntreaga +reaslă. (n rol com-lex l are +ar+arismul n  7inegans Fake a lui Games GoLce, unde
 -ro-oziţii ca cele ce urmează nu snt o raritate 
2<59 a9 Eins Aithin a s-ace and a AearL Aide s-ace it Aas Aohned a >oosBe.
 +9 Rhat a zeit 0or the goths.
c9 He -roved it Aell Ahoonearth drL and drLsicB times, and
vremiament, tu cesses, to the extinction o0 iBlaus altogether ... 4
Inter-olările exogene -ot 0i 0ormate din mor0eme legate 2-re0ixe, su0ixe9 ? de
exem-lu, wohned 2rădăcina germană -lus su0ixul englez -entru trecut9 ? , din cuvinte
se-arate (/eit) sau din sintagme (tu cesses). *ar ele -ot cu-rinde -ărţi ntregi de text sau
digresiuni mai am-le 2de exem-lu, n =antos de E. Pound, la !iccaut n  :inna 0on Barnhel*
de #essing9. V 0ormă deose+ită este -oezia macaronică com-usă din cuvinte şi su0ixe din
lim+i străine, du-ă cum se -oate vedea şi n 0ragmentul următor luat dintr1un cntec

TT6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

de nuntă din secolul al 'III1lea 2cit. la RacBernagel 37< <759  .
2<79 #o+i+us Ehstandum ]uis non erhe+sret hochis Himmlorum Sternis glUnzentium
ad us]ue NeA`l+os. . . uod su-erest, Nlasum magnum Reino]ue ge0Olltum !henano lacti
in s-onsi]ue suae]uo salutem ;rautae ausstechamus ^ *e $ischo surgite, P0ei0ri^ ;lasite
 

$rom-etas et Cessli schlagite PauBas ^ /

&cestui citat i se mai -ot alătura ncă numeroase alte exem-le din secolele 'I şi
'II.
D.3.T.D. *eviaţii lingvistice istorice
V deviaţie mor0ologică istorică a-are atunci, cnd o unitate mor0ologică nu mai
a-arţine inventarului gramaticii textului dintr1o lim+ă. (n alt nume -entru acest 0enomen este
arhaism/. n germană, snt considerate ca arhaisme  freislich 2n loc de  schrecklich), :age
2n loc de <erwandter) sehr en 2n loc de beschGdigen), :inne 2n loc de  Liebe), (er) stund 2n
loc de >er>stand  ), es ward 2n loc de wurde) gesagt- n engleză thou, thee, ye 2n loc de you),
certes 2n loc de  surely), sheen 2n loc de brightness), elf 2nKloc de knight), thou lookest 2n
loc de you look) 38.
&rhaismele au 0uncţia -ragmatică de a eleva -oetic contextul lor. *in acest motiv, ele
snt considerate cuvinte -oetice/ -rin excelenţă, nu n cele din urmă şi -entru că ele -oartă
caracter de vechi, demn şi s0inţit -rin tradiţie 2c0. #eech 34543D9. Ele snt re-rezentate mai
ales n o-ere care vor să su+linieze conţinutul retros-ectiv -rintr1o stilizare restaurativă, cum
ar 0i nuvelele ? cronică, 2de exem-lu,  9enate de Storm9, romanele istorice, 2de exem-lu.
 2hnen de FreL tag9, traducerile din clasici 2de exem-lu, traducerea lui irgiliu 0ăcută de
Schr`der9 şi o-ere literare din secolul 'I' 2de exem-lu, ale lui ;rentano, $ennLson9. "ele
s-use le vom ilustra -rin trei exem-le
2<9 "a şi alte li+rete de o-eră ale com-ozitorului !. Ragner, şi cel -sntru Tristan i
 Isolda este -lin de arhaisme. Iată, ca exsm-lu, un 0ragment din -ovestirea Isoldei n actul I 
Ich -0lag des Runden, . -0legte den da den Heilgesunden
rUchend schlOge der >ann, erschlOge
der Isolden ihm a+geAann. 383 Isolde.

FIN(!I >V!FV#VNI"E6TT4
n drea-ta textului snt menţionate 0ormele normale. Pentru a arhaiza/ textul, Ragner 
alege 0orma tare a ver+ului (flctg) n loc de cea sla+ă (flegte), cuvntul necom-us (schlEge)
n locul unuia com-us (erschlEge), numele -ro-riu declinat (Isolden) n loc de cel nedeclinat
(Isolde), genitivul n locul acuzativului (flegte desden Funden).
2<49 P.;. ShelleL şi nce-e -oezia To a kylark ast0el Hail to thee, +lithe s-irit ^
Lou6gaL
;ird thou never Aert ? Lou6Aere
$hat 0rom heaven or near it
Pourest thL 0ull heart -our6Lour 
In -ro0use strains o0 un-remeditated art.38T
"a şi la. 2<9, 0ormele normale snt notate -e margine.
2D89 "a -rototi- al -oetului arhaizant este considerat, n &nglia, Edmund S-enser, a
cărui The heheardes =alender 23J749 -rezintă lattea cuvinte şi 0orme arhaice, nct a -utut
să a-ară un oarecare M&. JM neidenti0icat n rolul de comentator1. nce-utul eclogei din
0e+ruarie, s-re exem-lu, sună ast0el 
&h 0or -ittie, Aill rancBe Rinters rage, $hese +itter +lasts neuer ginne tassAage  $he
Bene cold +loAes through mL +eaten hLde, &ll as I Aere through the +odL grLde.
E.C. comentează ultimul cuvnt al citatului ast0el /Nride9 -erced an old Aord much
vsed o0 #idgate, +ut not 0ound 2that I BnoA o09 n "haucer/. 38< Este vor+a, aşadar, de un
arhaism, -e care S-enser l ia intenţionat n textul său. (n alt ti- de arhaism ia naştere -rin
aceea că un text -rezintă 0orme nvechite -entru cititor datorită diacronici lim+ii ast0el, n
0ragmentul dat, snt a0ereza  ginne, sinalo0a tasswage (Pto assuage), cuvntul erced 2n loc de
 ierced) şi gra0ia demodată.
*elimitarea arhaismelor artistice, adică -use intenţionat, de cele naturale, adică
 

0ormate -rin -rogresiunea diacronică a textului, nu este ntotdeauna uşoară= ea -resu-une

studierea unei gramatici istorice. &-ariţia a mereu altor 

T<86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

arhaisme naturale/ 0ace ca textele să cştige n -oeticitate, cu ct ele se nvechesc.
Privite ast0el, o-erele lui ShaBes-eare !acine şi Noethe snt -entru noi, cei de azi, mai -oetice
dect n momentul creării lor 2c0. şi ClinBen+erg 34789.
D.3.T.J. Excurs *eviaţia clasei de cuvinte 2conversiunea9 Fa-tul că cuvinte dintr1o
categorie trec n alta este un 0enomen ti-ic -entru lim+a engleză, cunoscut şi su+ numele de
conversiune/ 2Conversion/9. Fenomenul este deose+it de 0avorizat -rin decăderea
terminaţiilor 0ormelor 0lexionare nce-nd cu engleza nouă tim-urie. n 0elul acesta, s1a
0ormat o multitudine de conversiuni denominale, dever+ale..., care, 0iind10oarte 0amiliare, nici
nu ar mai 0ra-a ntr1o gramatică a textului -entru engleza contem-orană 2c0. ConBol 3458,
)andvoort 34J7 T5J1T75, #eisi 3458 4T?38T9. Poli0uncţio1nalitatea mor0ologică
determinată de conversiune, numită de unii 2nu -rea 0ericit9 şi omonimie gramaticală/, este
ilustrată de cuvinte ca like cu 5 0uncţii 2su+stantiv, ad:ectiv, adver+ arh.Q, -re-oziţie,
con:uncţie dial.Q ver+9 şi round 1Ki  cu J 0uncţii 2su+stantiv, ad:ectiv, adver+, -re-oziţie, ver+9
2du-ă #eisi 34584D9. *acă conversiunea urmează să -roducă -oeticitate, atunci ea nu tre+uie
să 0ie gramaticalizată/, adică sa nu 0i@intrat ncă n uzanţa gramaticală a lim+ii de toate zilele.
Parte a unei ordini gramaticale este, de exem-lu, conversiunea dever+ală  swi* n Let%s go for 
a swi* 38J. &lta este nsă situaţia n exem-lele următoare, luate toate din ShaBes-eare 
2D39 a9 I@ll devil1-orter it not 0urther (:achbeth II.iii. 349.
 +9 #oved me a+ove the measure o0 a 0ather =
 aL, godded me, indeed (=oriolanus . iii, 38?339.
c9 #ord &ngelo duBes it Aell (:easure for :easure III. ii. 3889 lts.
n toate aceste situaţii (de0ilorter, god şi duke), este vor+a de neologisme originale,
0ormate -rin conversiunea


FIN(!I >V!FV#VNI"E6T<3
din clasa su+stantivelor n categoria ver+elor. Fenomenul este cunoscut şi n germană,
dar 0olosit n mai mică măsură.
(U") a9 *iverse exem-le de conversiune le găsim n -oezia lui &ugust Stramm
 2bendgang,  -e care o redăm aici n 0ragment *urch  sch*iege  acht SchAeigt unser Schritt
dahin *ie HUnde +angen +la um kra*;es Nrauen
*ie schlafe Erde ar*t den nacBten Himmel. 387
In cazul -rimelor trei cuvinte nou create evidenţiate gra0ic este vor+a de ad:ective
0ormate -rin conversiune dever+ală (sch*iege, schlafe ), res-ectiv denominale hra*fes.
Forma ver+ală ar*t -rovine dintr1o conversiune denominală.
 +9 n Dasard de R. H`llerer, găsim următoarele rinduri
Noliarden+rOcBe ? so sage *as *u deiner Stadt Es Aill dir nicht entgehn  7lEgelt 
laternenge0angen
38
Şi aici vedem n  flEgelt o 0ormă ver+ală ce1şi are originea ntr1o conversiune
denominală.
*eoarece, aşa cum -are a arăta evoluţia din ultima vreme a englezei 2c0. ;ar+er 345D9
43 ?4D9, creşte -ermanent -otenţialul 0ormelor de ex-resie determinate de conversiune, nu e
de aşte-tat ca această sursă a -oeticităţii să sece.
D.3.T.5. &naliză de text E. E. "ummings anLone lived in a -rettL hoA toAn/.
Sursa E. E. "ummings,  selected oe*s 1_"#!1_, #ondra 3478, -g. DD1DJ.
 

3 anyone lived in a -rettL how toAn

(with u so floating *any bells down )
s-ring summer autumn Ainter 
he sang his didn%t he danced his did 

T<T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

J Romen and men 2+oth little and s*all)
cared 0or anyone not at all theL soAed their isn%t theL rea-ed their  sa*e sun moon
stars rain
4 children guessed 2+ut onlL a 0eA
and down theL 0orgot as u- theL greA autumn Ainter s-ring summer9 that noone loved
him more by more
3< when +L now and tree +L leaf 
she laughed his oy she cried his grief bird +L snow and stir +L  still anyone%s any Aas
all to her 
37 so*eones married their e0eryones
 laughed their cryings and did their dance
2slee- AaBe ho-e and then9 theL said their ne0er s and sle-t their drea*
T3 stars rain sun moon
2and onlL the  snow can +egin to ex-lain hoA1 children are a-t to 0orget to re*e*ber 
with u so floating *any bells down ) . .
T< one daL anyone died I guess
2and noone stoo-ed to Biss his 0ace9 +usL 0olB +uried them side +L side little by little
and was by was
T4 all by all and dee by dee
and more by more theL dream their slee- noone and anyone earth by aril wish by
 sirit and if by yes
.<< Romen and men 2+oth dong and ding)
summer autumn Ainter s-ring rea-ed their sowing and Aent their ca*e sun moon
stars rain.384
Poezia citata aici este una dintre cele mai ndrăgite o+iecte de demonstraţie ale teoriei
literare orientate lingvistic.

FIN(!I >V!FV#VNI"E6T<<
&ceasta şi găseşte :usti0icarea n aceea că ea conţine un număr 0oarte mare şi variat
de deviaţii lingvistice, -e care noi le1am scos n evidenţă -rin mi:loace ti-ogra0ice. u este
vor+a doar de deviaţii mor0ologice, ci şi des-re deviaţii sintactice. u toate vor 0i luate aici n
discuţie. >ai degra+ă vom indica următoarele lucrări, unde se analizează diverse locuri sau
cte un 0ragment mai mare din -oezie #evin 2345D9, $horne 2345J, 34549, FoAler 23454,
3473634576T34?T<79, ;utters 234789, &arts 234739, Coch 2347T9, *elas6Filliolet 2347<89.
*intre aceste -u+licaţii, cea mai amănunţită este cea a lui R. &. Coch 2347T9 care analizează
 -oezia minuţios, rnd cu rnd.
n 0aţa acestui 0a-t, ni se -are util să 0acem doar unele o+servaţii com-lementare. >ai
nti nsă, vom da un scurt sumar al multitudinii de deviaţii a0late n -oezie. n acest sco- ne
este de 0olos -rezentarea lui FoAler 23473T<8?T<39 
$he -resence in the -oem o0 so manL lexical items Ahich can +e, according to the
circumstances, either noun or ver+, tends to maBe more acce-ta+le extravagant shi0ts o0 
Aord1class o0 the tL-e re-resented +L didn%t. ;ut the ver+1noun shi0t is not the onlL one 0ound
among the com-lements, nor do shi0ts occur among the com-lements onlL. Their sa*e is an
unusual version o0 the sa*e- his oy, his grief and their drea* are made com-lements o0 
 

ver+s Ahich do not normallL have com-lements= their e0eryones is unusual in its -lural
in0lexion and in the ]uali0ication +L their - cryings is an unaccustomed -lural = ne0er s
involves a shi0t 0rom adver+ to noun= their slee is -rovided as a neA com-lement to a ver+
Ahich has a verL limited range o0 com-lements (drea* a drea*, drea* that. . . ). $hese
unorthodox com-lements are :ust one -rominent -art o0 a more Aides-read indeterminacL o0 
Aord1class encountered throughout the -oem. >ore exam-les are to +e 0ound high1lighted in
the adver+ial -hrases /x +L  yM noted earlier. In some cases /x/ and /L/ are 0illed 0rom an
unconventional su+1class o0 nouns tree by leaf, bird by snow, earth by aril, wish by sirit- in
the rest there is a more radical unorthodoxL Aith the selection o0 the /Arong/ Aord1class
altogether *ore by *ore, stir by still, was by was, all by all, dee by dee, if by yes. $here
are one or tAo other -eculiarities o0 Aord1class e.g. use o0 anyone arid noone as -ro-er 
names 2in -art= there is the -ossi+ilitL o0 am+ivalence everL time theL occur9, how as an
ad:ective.338

.T<D6Ş$II%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$

&ceastă descriere a a+aterilor gramaticale nu este de loc com-letă= cu toate acestea ea
ne mi:loceşte mai multe -uncte de vedere im-ortante.
Primul este concluzia că o -arte nu nensemnată a deviaţiilor -oetice -rovine din
schim+area -ărţii de vor+ire. *eose+it de evidente snt conversiunile dever+ale 
. D he sang his didn%t he danced his did %. 7 theL soAed their isn%t . T was +L was
. <J 2 ?9 Aent their ca*e111
#a aceasta se adaugă şi .alte conversiuni, ca de exem-lu, ad0erb 1 adecti0 2. 3  in
a -rettL how toAn/9 sau ad0erb O O substanti0 2. T8 theL said their ne0ersM)11". 8 -arte din
aceste exem-le mai -rezintă şi altă a+atere ver+e tranzitive sau semitranzitive (sing, dance,
 go ...9 snt 0olosite ca tranzitive, de exem-lu, 2?9 went their ca*e 2. <J9 m. Exem-le ca bird 
by snow 2. 3J9 şi the snow can begin to exlain 33D 2. TT9 arată că, n a0ară de regulile
mor0ologice şi sintactice, mai -ot 0i ncălcate şi regulile semantice.
V caracteristică a -oeziei o re-rezintă, n cele din urmă, 0a-tul că anyone şi noone snt
0olosite o dată ca -ronume nede0inite, altă dată nsă ? marcate, -rintre altele, de ana0oricele
contextuale he şi  she  ? ca nume -ro-riu masculin, res-ectiv 0eminin. &ceastă conto-ire a
generalului cu -articularul dă textului, ca şi n cazul dramei  &0ery*an, un statut alegoric. n
acelaşi tim-, ea este şi sursă -entru o ironie su+tilă 2. TJ.1T59. *incolo de aceasta,
0olosirea -ronu1melor inde0inite este sim-tomatică -entru tehnica -oetică a lui "ummings,
care lasă nedeterminate semantic o+iectele tratate. &ceasta se o+servă, de exem-lu, şi n li-sa
 -reciziei semantice la unităţile lingvistice convertite/  didn%t, did, isn%t, was, how, ne0ers, if,
 yes ... 2-rin com-araţie, cazurile de hi-erdeterminare semantică ? meta0orele ? snt relativ
rare9. Intenţia urmărită -rin aceasta este de a o0eri rece-torului o ct mai mare li+ertate n
găsirea sensului, iar aceasta nseamnă totodată distrugerea deviaţiilor lingvistice.

FIN(!I >V!FV#VNI"E6T<J
&u 0ost -ro-use di0erite soluţionări ale structurii d_viante a textului. Ele toate se
0olosesc de cele -atru o-eraţii 0undamentale, -e care le1am cunoscut -nă aici adiţia,
su+tracţia, -ermutaţia şi su+stituţia. Prin re1trans0ormări/ de acest 0el ia 0iinţă un text
normal, acce-ta+il din -unct de vedere mor0ologic, sintactic şi semantic. (n ast0el de text
normal sau ? cu -ro-riile sale cuvinte ? rearan:at/ 2rearrangiert/9 ne -rezintă R. &. Coch
2347T9. Prima stro0ă se -rezintă ast0el 2347TDDD9.
 2ny 2nyone lived in a -rettL nondescrit toAn ( Fith *any bells going u and down )
s-ring summer autumn Ainter he did his song he did his dance (o
Părţile scoase n evidenţă ti-ogra0ic snt cele rearan:ate, de exem-lu, -rin adiţie
(anyone ?  any anyone) şi su+stituţie (any anyone ? O 2ny 2nyone) n versul 3 şi -rin -er1
 

mutaţie (sang didn%t  ?  didn%t sang), su+tracţie (didn%t 1 did) şi -rin su+stituţie (sang 1K
 song) n versul D. >ai snt imagina+ile şi alte -osi+ilităţi ale rearan:ării dar, du-ă cum arată
ncercările lui Coch, -uţine. (n text normal -rescurtat ar -utea atunci să ai+ă 0orma
următoare 2FoAler, 3473TTT1TT<9
Vnce u-on a Gime there Aas a man living in a certain -lace \1here -eo-le Aent a+out
their ordinarL duties in an ordinarL AaL = one Aoman greA to love him, although 0eA noticed
this = she shared his -assions = theL married = time -assed= he died, she died su+se]uentlL or 
conse]uentlL, and @theL Aere +uried together= theL Aere dead, +ut li0e Aent on. 335
&cest text n -roză nu renunţă numai la a+aterile de la norma gramaticală, ci şi la cea
de a doua sursă a -oeticităţii recurenţa lingvistică, aşa cum se mani0estă ea n metrică,
stro0ică, rimă şi n re-etiţii de cuvinte asemănătoare cu un re0ren. Este o dovadă
im-resionantă -entru 0elul n care un text -ierde din esteticitate n -rocesul trans0ormării sale
ntr1un text normal.

T<56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

.2. FIGURI ALE EC]IALENŢEI MORFOLOGICE
Echivalenţă mor0ologică nseamnă identitate sau asemănare ntre două sau mai multe
mor0eme dintr1un text. &lt0el s-us este vor+a de 0iguri mor0ologice re-etitive care ? la 0el ca
şi 0igurile sonore cores-ondente ? -ot 0i clasi0icate du-ă -oziţie, volum, 0recvenţă, distri+uţie
şi asemănare. #a aceasta se adaugă un 0actor, care -entru echivalenţa 0onologică :uca mai
degra+ă un rol secundar semantica, n cele ce urmează, vom 0ace o+servaţii asu-ra tuturor 
acestor -uncte de vedere.
.2.1. P=$7$8
ntr1un text continuu, cuvintele se -ot re-eta n locuri di0erite. *acă acestei re-etiţii i
li-seşte o di0erenţiere n 0undalul de re0erinţă textologic, atunci relaţia de echivalenţă
mor0ologică este insu0icient structurată. V ast0el de di0erenţiere este dată, de exem-lu, atunci
cnd a-ar re-etiţii de cuvinte n anumite -oziţii dintr1o secvenţă -ro-ozi1ţională, dintr1o
 -ro-oziţie sau dintr1o -arte de -ro-oziţie. V structurare mai com-lexă@şi deci un grad mai
nalt de -oeticitate l ntlnim atunci cnd converg echivalenţe -rozodice şi mor0ologice, alt0el
s-us, cnd re-etări de cuvinte snt localizate n -oziţii de vers anume marcate. Posi+ilităţile
existente n acest caz snt descrise, n cele ce urmează, -entru o relaţie de echivalenţă cu două
 -oziţii. (nitatea de măsura -rozodică -usă la +ază va 0i mai nti un vers a-oi două versuri.
39 9eetarea unui cu0Rnt Rntrun singur 0ers (*onostihon) *acă se -une ca o condiţie
cadru a re-etării unui cuvnt unitatea unui singur vers, atunci se detaşează două -osi+ilităţi
0undamentale re-etiţie n contact şi re-etiţie la distanţă 2c0. #aus+erg 34583 3<3 urm9. n
 -rimul caz, elementele re-etiţiei urmează direct unul du-ă altul >b>g, n cel de1al doilea
caz, ntre >: şi >T se inter-olează o -orţiune de text varia+ilă, care ntreru-e succesiunea
echivalenţelor mor0ologice >'$ >a sau >: ? > T. n retorica tradiţională, contactul
nemi:locit sau contiguitatea elementelor re-etiţiei

FIN(!I >V!FV#VNI"E6T<7
 -oartă numele de De*inatio (&i/euxis). V schematizare a ti-urilor de contiguitate se
 -rezintă ast0el
2Da9 a9 > >WWWWWWWWWNeminatio n -oziţie de nce-ut
 &xe*luC R. ;laBe, The Tiger 
Tiger, tiger, +urning +right In the 0orests o0. the night.337
 +9WWWWWW>>1111111111 Neminatio n -oziţie medie
 &xe*lu  F. ietzsche, * :itternacht 
/*och alle #ust Aill EAigBeit ?, /1 Aill tiefe, tiefe EAigBeit^/33
c9 11111111111111 > > Neminatio n -oziţie 0inală
 

 &xe*luC ShaBes-eare, =y*beline, II.ii.J3. 2"locB striBes9. Vne, tAo, three. Ti*e,
11#
ti*e
Pe de altă -arte, rezultă sistematica ti-urilor de distanţe
2DD9 a9 > WWWWWW > WWWWWW 
 &xe*luC R. S. ;lunt, The 8esolate =ity
 8ark to me is the earth.  8ark to me are the heavens. 3T8
 +9WWWWWW> WWWWWW >
 &xe*luC !. HerricB, To 2nthea
;id me to li0e, and I Aill li0e $hL Protestant to@+e . . . m
c9 > WWWWWWWWW >
 &xe*luC Sir Ph. Sidne:@, 2strohel and .tella, 5<
ing then, mL >use, noA Io Paean sing.1M 
d9 WWWW > 111111 > 111111
 &xe*luC R.;. eats, The Lake Isle of Innisfree
I Aill arise and go noA, and go to Innis0ree. m

T.<6Ş$3I%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 umai -entru unele dintre aceste structuri re-etitive există denumiri clasice. &st0el, de
exem-lu, ti-ul c9 este cunoscut ca kyklos. Pentru celelalte 0orme tre+uiesc .găsite denumiri
noi.
T9  9eetarea unui cu0Rnt Rn dou+ 0ersuri (distih) (rmătoarele ti-uri re-etitive
2ilustrate mai :os9 -ot a-are ntr1un distih 
2DJ9 a9 >WWWWWWWWW 
>WWWWWWWWW 
 &xe*luC S. $. "oleridge, Lo0e
he Ae-t Aith -itL and delight
he +lush@d Aith love and virgin shame . . . 3TD
 +9WWWWWWWWW>
.WWWWWWWWW >
 &xe*luC F. ietzsche, * :itternacht 
/*och alle #ust Aill &wigkeit !, /?Aill tie0e, tie0e &wigkeit M 33
c9 > 11111111111111
I
 &xe*luC G. *onne, The &cstasy
 2ll day, the same our -ostures Aere &nd Ae said nothing, all the day.1"M 
 WWWWWWWWW>
>WWWWWWWWW 
 &xe*luC Sir Ph. SidneL, 2strohel and tella, 38D
&h, is it not enough that I am thence,
Thence, so 0ar thence, that scantlL anL s-arB 
V0 com0ort dare come to this dungeon darB . . . 3Te
 WWWWWW > WWWWWW 
  M 
 &xe*luC R. ;laBe, ongs of Innocence, Introduction
/*ro- thL -i-e, thL hay -i-e= Sing thL songs o0 hay cheer/ 3T@

FIN(!I >V!FV#VNI"E6T<4
i) > WWWWWWWWW 
 WWWWWW>WWWWWW 
 &xe*luC &nonLmous, Lo0e will find oui the Fay
 

0er the mountains

&nd o0er the Aaves nder the 0ountains
&nd under the graves = 3Ts
 WWWWWWWWW>
 W>
 &xe*luC E. &. P]e, The =ity in the ea
$here shrines and -alaces and towers 2$ime1eaten towers that trem+le not ^9
!esem+le nothing that is ours. 3T4
h) WWWWWW >
>
 &xe*luC R. ;. eats, 2edh wishes for the =loths of 6ea0en
I have s-read *y drea*s under Lour 0eet = $read so0tlL +ecause Lou tread on *y
drea*s.
 WWWWWW > WWWWWW 
> .WWWWWWWWW 
 &xe*luC &. ;radstrect, on the Burning of our 6ouse, Auly 1K th, 1XXX 
&nd, Ahen 6 could no longer looB,
6 +lest his ame that gave and tooB . . . 3<3
 ici -entru aceste ti-uri de echivalenţă mor0ologică nu există n retorica clasică
ntotdeauna denumiri adecvate. Este clar că ti-ul a9 cores-unde cu anahora, ti-ul +9 cu
eihora, şi ti-ul d9 cu anadilosis. Pe de altă -arte, tre+uie să ne -unem ntre+area, dacă
ti-urile c9, 09 şi i9 s-re exem-lu, mai -ot intra n categoria ana;orelor sau dacă, de dragul
 -reciziunii, ar tre+ui ntocmite nomenclaturi noi.
V mai mare -recizie dect n -rezentarea de mai sus se o+ţine, dacă se ia n
considerare, s-re exem-lu, relaţia re-etiţiei mor0ologice n cauză cu

TD86Ş$H%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

res-ectiva 0igură de accent sau -auză şi, mai a-oi, cu structura sintactică matrice. *ar 
aceasta necesită o taxonomie -rea com-lexă -entru a -utea 0i e0ectuată aici.
.2.2. ##
>ărimea unităţii mor0ologice re-etate este di0erită. Ea -oate oscila ntre o monosila+ă
fşi un com-us clin mai multe sila+e. >or0eme mai mari -un n evidenţă mai +ine re-etiţia
dect cele cu un volum mai mic. *ar şi acestea din urmă -ot atrage atenţia asu-ra lor, mai ales
dacă a-ar n număr mai mare sau ntr1un loc mai ex-us 2de exem-lu, la nce-utul sau s0rşitul
sintagmei9 sau dacă se unesc, n vers, cu o 0igură accentuală. Echivalenţa unor unităţi mai
mari ca, de exem-lu, a unor ex-resii -re-oziţionale, are tangenţă de:a cu domeniul sintaxei.
.2.5. Frecvenţa
Pentru a nde-lini -rinci-iul echivalenţei, re-etiţia unui cuvnt tre+uie să ai+ă loc cel
 -uţin odată. n caz extrem, ea 0ormează o re-etiţie nes0rşită. "u 0iecare recurenţă n -lus se
com-lică situaţia -entru distri+uţia textologică a 0iecărui cuvnt n -arte. $otodată se
retardează 0luxul in0ormaţional al textului. &ceasta se vede n exem-le ca
2D59 a9 Singt leise, leise, leise.1#"
2". ;rentano, Fiegenlied)  +9 &nd Ahen I have stol@n u-on these sons1in1laA, $hen,
kill, kill, kill, kill, kill, kill.1##
2R. ShaBes-eare, Jing Lear I, vi. 34813439.
2D79 Feg Relt^ Feg Erden ^ ichtige Phantasie^ Feg Stand ^ Feg Ehre, 0lOchtiger itzt
als ie ^ Feg, Aas mein Neist zuvor gelie+et ^
Feg, Aas mein schlechtes Herz +etrO+et ^ lu
2&. NrL-hius, :anet unica 0irtus, S!. 79
 

FIN(!I >V!FV#VNI"E6TD3
n 2D59 a9 şi +9 avem de1a 0ace cu ti-uri de contiguitate = n 2D79 este vor+a de o
re-etiţie la distanţă/. *e 0iecare dată 0uncţia -ragmatică a re-etiţiei cuvntului constă n a
insista asu-ra in0ormaţiei semantice 0undamentale. n cadrul s-ectrului e0ectului urmărit, snt
 -osi+ile variaţii mari. Ele se ntind de la acuitatea agitatorică -nă la monotonia somnolentă.
D.T.D. *istri+uţia
n -ro+lema distri+uţiei echivalenţei mor0ologice snt cu-rinse şi -unctele de vedere
ale -oziţiei, volumului, 0recvenţei şi, n cele din urmă, şi cel al asemănării re-etiţiilor 
mor0ologice. Sino-sa acestor -uncte de vedere ne dă in0ormaţii des-re 0orma ti-urilor 
re-etitive mor0ologice ntlnite ntr1un anumit text. ;ine1nţeles că nu -ot 0i enumerate aici
toate ti-urile imagina+ile. e mărginim aici la trei ti-uri de distri+uţie, cărora le1a acordat
atenţie de:a retorica clasică. Ele -oartă numele Draatio (=li*ax), y*loke (=o*ftlexio) şi
 2nti*etabole. Draatio rezultă dintr1o re-etiţie a
ti-ului de -oziţie 6WWWW> 6 >WWWW6 = ca exem-lu ilustrativ
cităm aici o -ro-oziţie a retoricianului englez $homas Rilson 2secolul 'I9 
2D9 #a+our getteth learning, learning getteth  fa*e, fa*e getteth honour, honour 
getteth +liss 0orever.3</
i*loca, din contră, este o com+inaţie dintre ana0oră şi e-i0oră 2DJ a k+9 
2D49 Ich schenBe  Blu*en.
 Ich streue Blu*ensa.ni.en  aus. Ich  -0lanze  Blu*en. Ich sammle Blu*en. Ich  -0lOcBe
 Blu*enIch -0lOcBe verschiedene Blu*en .3<5
&cest text, extras din  8as Blu*enfest de H. >. Enzens1+erger, nu 0ra-ează doar -rin
localizarea s-eci0ică şi -rin

TDT6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

0recvenţa deose+ită a elementelor sale de re-etiţie, ci şi -rin distanţa lor variată
2com-ară inserţia lui 0erschiedene n . 59 şi asemănarea di0erită 2totală  Blu*en,  -arţială
 Blu*ensa*en). 2nti*etabola, n 0ine, denumeşte re-etiţia a două cuvinte n ordine inversă
2hiastică9. ;. icBers 23478 3<39 dă ca exem-lu -entru aceasta următorul vers din Troilus
and =riseyde de "haucer 2I. DT89
2J89 For hete o0 cold, ! cold o0 hete, I dLe.3<88
In acest model, n a0ară de echivalenţa mor0ologică :oacă un rol decisiv şi cea
sintactică.
.2.<. A968!8
ri tim- ce exem-lele demonstrative de -nă acum, n mod tacit, realizau a-roa-e toate
echivalenţa mor0ologică totală 2Z identitate mor0ologică9, este imagina+ilă şi situaţia n care
identitatea elementelor re-etiţiei să 0ie realizată doar -arţial. &ceastă -osi+ilitate este evidentă
n diversele 0eluri ale :ocurilor de cuvinte. om ex-une -e cele mai im-ortante.
D.T.J.3. Poli-tota
Poli-tota (traductio) este o modi0icare re-etitivă 0lexionară. Poli-tota nominală
cu-rinde mai ales modi0icări cauzale, dar totodată şi modi0icări de gen şi număr -recum şi
0ormarea de adver+iale din ad:ective şi rădăcini -ronominale/ 2#aus+erg 34583<TJ9.
Poli-tota ver+ală cu-rinde 0ormele de con:ugare ale activului şi -asivului la diversele tim-uri,
la singular şi -lural şi 0ormarea -artici-iului. n -rinci-iu, este vala+ilă regula că -oli-tota
nde-lineşte toate criteriile ex-use -nă aici -entru 0igurile mor0ologice. Să ex-licăm aceasta
 -e două exem-le
2J39  olitota no*inal+, găsim n <in :itternacht de ietzsche
*ie Relt ist tief,
(nd tiefer, als der T8 gedacht/.3<7
 

FIN(!I >V!FV#VNI"E6TD<
2echivalenţa -arţială com-araţie ad:ectivalăQ= interval distanţat = -oziţia  6WWWW>
6,WWWW>WWWW6 = 0recvenţa  T9.
2JT9 *ouă -oli-tote ver+ale a-ar la ShelleL n To a kylark C &nd singing still dost
 soar, and soaring ever singest.liB
2echivalenţa -arţială1 39 -artici-iu -rezent6-ers. II1a sg, -rez., T9 in0initiv6-artici-iu
 -rezent= interval= distanţat=
 -oziţia  6WWWW>:WWWW>T 6WWWW>ăWWWW  :A = distri+uţia 
antimeta+olă = 0recvenţa  T x T9.
D.T.J.T. Paronimia
Paronimia re-rezintă o modi0icare re-etitivă derivativă. n cazul ei, a0ixe de derivaţie
determină modi0icarea 0ormei cuvntului, care, n 0elul acesta, a-arţine altei clase de cuvinte
2c0. Stando- 34737T9. "ea mai cunoscută este aici aşa1numita  figura ety*ologica, adică
conexiunea ntre un ver+ 2de cele mai multe ori intranzitiv9 cu un su+stantiv avnd aceeaşi ră1
dăcină (ein Leben leben, to sing a song). V altă -osi+ilitate de cu-la: derivativ de echivalenţe
este com+inaţia dintre un ad:ectiv şi un nume cu rădăcină identică (schnste chnheit). $ot
aici şi au locul şi conversiunile de ti-ul  But *e no buts  2conversiunea de1adver+ială9 şi
 7ather *e no fathers  2conversiunea de1nominală9.
Poli-tota şi -aronimia se a0lă alături n următorul sonet 2nr. 3T49 de ShaBes-eare, care,
n general, -re0eră cele două 0iguri mor0ologice ale echivalenţei -arţiale
2J<9 $h@ex-ense o0 S-irit in a Aaste o0 shame Is lust in action= ...
 6ad, ha0ing, and in ]uest to he*e, extreme = & +liss in  roof, and  ro0ed, a verL
Aoe.3<4
Fragmentul de text citat -rezintă următoarele 0iguri ale echivalenţei mor0ologice 
a9 -oli-tota ver+ală had, ha0ing, ha0e- echivalenţa -arţială= intervalul contiguitate,
distanţă= -oziţia 6>>? >?6= 0recvenţa <= volumul T monosila+e, o -olisila+ă=

TDD6Ş$3I%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 +9 -aronimie  roof, ro0ed- echivalenţa -arţială= interval distanţat= -oziţia 6 ? > ? 
> ?16= 0recvenţa T= volumul monosila+ă.
Frecvenţa neo+işnuit de mare a 0igurilor re-etitive -oli-1totice şi -aronimice 2cinci n
două versuri9 este dovada unei nalte arti0icialităţi a ex-resiei lingvistice. Ea constă ntr1o
metamor0ozare -ermanentă a cuvntului, mani0estată n :ocul cu 0ormele 0lexionare şi cu
etimologiile. Intenţia lor 0uncţională este 0ariatio delectat.
D.T.J.<. &m+iguitatea :ocului de cuvinte
Identitatea re-etiţiei cuvntului -oate 0i deran:ată şi alt0el dect -rin deviaţii
mor0ologice. "auza acestui 0enomen o găsim n aceea că cuvintele au şi un as-ect 0onologie,
gra0emic şi semantic. *acă se schim+ă unul dintre aceste as-ecte, celelalte rămnnd
constante, atunci echivalenţa mor0ologică conţine un :oc de cuvinte. *acă denumim as-ectele
cuvn1. tului rămase neschim+ate cu -re0ixul o*o ! ,  -e cele modi0icate cu -re0ixul etero ?,
atunci rezultă următoarele -osi+ilităţi
2JD9 a9
d9
omo1 omo1 omo1
0on 9 gra0 9 sem
etero etero etero
1gra0 etero1 10on etero1 10on etero1
sem sem gra0 
 

 Leer  kosie altb

3DT
eLehre nlkosten Q etagt 
 solesoule 3DAii B<st<nBost  grealfbig 
Aii anQ
ld6Ai
lil
ndQ id
AaindQ
. omo1 omo1
omo10on 9 0on 9 sem
omo1 omo1 om-1
gra0 etero1 sem etero1 gra0 etero1
sem grai 0on
chei Tele
n 2des  hon; Telefc
>ondes96Se6 lightlite l 
iei 2der  
Rahrheit lie
2liegen/96
lie 2lOgen/9
u

FIN(!I >V!FV#VNI"E6TDJ
$i-urile structurale c9 şi d9 snt cunoscute su+ numele de  sinoni* şi o*oni*, res-ectiv
 olise* 2c0. (llmann 3459. n tim- cei9 este nerelevant, c9 şi e9 a-arţin 0igurilor semantice
res-ectiv gra0emice. n cazurile a9, +9 şi d9 vor+im de :ocuri de cuvinte omo0one, omogra0e şi
omonime res-ectiv -oli1seme= este vor+a de 0orme de re-etiţii a căror semantică di0eră.
!ezultatul este am+iguitatea lor. "ontextul matrice al 0ormelor echivalente are 0uncţie de
semnal. "ele ce urmează şi -ro-un ex-licarea acestor şi a altor ti-uri de :ocuri de cuvinte
im-ortante.
>ai nti nsă tre+uie 0ăcută următoarea di0erenţiere. or+ind -nă acum des-re :ocul
de cuvinte 2Rorts-iel/9 şi des-re am+iguitate, ne re0eream la re-etarea unor cuvinte
echivalente, sau alt0el s-us :ocul de cuvinte se realizează n succesiunea elementelor 
textuale. (n exem-lu este tn1guirea lui &ntoniu -entru "ezar, n  Aulius =aesar 2III.i.T87?19
de ShaBes-eare
0JJ9 V Rorld ^ thou Aast the Forrest to this  6art, &nd this indeed, V Rorld, the  6art 
o0 thee,3DJ
&ici, -rimul 6art tre+uie tradus cu cer+/, cel de1al doilea cu inimă/. n 0orma citată
aici, avem un :oc de cuvinte omonim, iar n ediţii moderne, unde a-are scris hart;heard, avem
un :oc de cuvinte om o0 on. &lături de această echivalenţă succesivă a-are şi una simultană n
exem-lul dat de cuvintele lui >ercutio rănit de moarte n  9o*eo and Auliet (III.i. 383?T9 de
ShaBes-eare
2J59 &sB 0or me to1morroA, and Lou shall 0ind me a grave man. 3D5
unde gra0e are două sensuri 3.  sole*n, T. Rn sau gata entru *or*Rnt, deducti+ile,
din contextul textual şi situational, n tim- ce, n -rimul caz, două contexte di0erite activează
două sensuri di0erite -entru  6art, aici, multivalenţa unui singur context -rovoacă acelaşi
e0ect. Primul :oc de cuvinte este  sintag*atic, celălalt aradig*atic. &cesta din urmă se -oate
numi şi :oc de cuvinte troic 2tro-isch/9, deoarece im-lică o su+stituţie semantică.

TD56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

D.T.J.<.3. Gocul de cuvinte omo0on
 

Gocuri de cuvinte omo0one există 0oarte multe n literatura engleză, căci ţinnd cont de
evoluţia istorică a englezei, se ntlnesc numeroase cuvinte ce sună la 0el. umai cartea lui
Ralter Fischer &nglische 6o*ohone 2>Onchen 34539 enumera -este o mie dintre acestea,
0ără a 0i ţinut cont de gru-uri de cuvinte ca taught us tortoise @tatasQ sau they%resent I they
assent dei a@sentQ3D7. *ăm cteva exem-le @anistQ earnest&rnest- daiQ die;dye- oQ awe,
oar, or, ore, o%er- tizQ teas, tease, tees, Tees, t%s lis. &ceste exem-le din urmă ne arată cum
cuvintele omo0one 0recvente -ermit o scală vastă de :ocuri de cuvinte de ti-ul amintit.
2J79 n  Aulius =aesar 2I.i.3<.009 de ShaBes-eare, la ntre+area ce meserie are, un
 -anto0ar răs-unde tri+unului -o-orului >arullus
& trade, sir, that I ho-e, I maL use Aith a sa0e conscience = Ahich is, indeed, sir, a
mender o0 +ad  sohs.lis
soulzQ nseamnă -ingele/,, dar şi su0lete/ = cel de1al doilea sens este sugerat de
 -rima -arte a -ro-oziţiei (safe conscience). Peri0rază *ender of bad soles  -entru -anto0ar/
este singura care are 0uncţia de a -rovoca :ocul de cuvinte. &ceasta o dovedeşte şi textul care
urmează şi care -rezintă şi alte :ocuri de cuvinte. oles 0ace -arte din gru-ul :ocurilor de
cuvinte -aradigmatice.
D.T.J.<.T. Gocul de cuvinte -olisem şi omonim
or+im des-re un :oc de cuvinte omonim atunci cnd sensurile a două cuvinte snt
divergente, deşi nu se schim+ă nici gra0ica nici 0onica lor. &cest ti- de :oc de cuvinte tre+uie
deose+it de :ocul de cuvinte -olisem. &-are -olisemia cnd un singur cuvnt -rezintă două sau
mai multe sensuri. "u toate acestea, deose+irea 0aţă de omonimie este mai mult una de
 -ers-ectivă  *in -unct de vedere sincronic, termenii 0ac distincţie ntre cazul cnd un cuvnt
are o arie de sensuri mai largă, n care nsă toate sensurile existente au cel -uţin o trăsătură
semantică comună, care le uneşte şi care :usti0ică nregistrarea sensurilor la o singură unitate
lexicală 2-oli1

FIN(!I >V!FV#VNI"E6TD7
semia9 şi celălalt caz 2omonimia9, cnd o ast0el ce trăsătură li-seşte, deci cel ce
utilizează lim+a nu mai sesizează nimic comun/ 2Stando- 3473 5 ? 549. >ai tre+uie
adăugat că omonimia -oate lua naştere şi -rintr1o evoluţie sonoră convergentă/
2Bonvergierende #autentAicBlung/,? (ll1mann 345 T<J9. *intre cele două ti-uri de :ocuri
de cuvinte, cel omonim -are a o0eri as-ectele estetice mai interesante din cauza deviaţiei
semantice mai mari.
(n  oc de cu0inte olise* este răs-unsul -anto0arului n  Aulius =aesar 2#i. 39 de
ShaBes-eare, atunci cnd tri+unul l ntrea+ă de -ro0esia sa
2J9 I can *end Lou,
unde *end  -rezintă ca sensuri 3. a recti0ica, a re-ara/, şi T. a ndre-ta
2moraliceşte9/. *eoarece >arullus realizează doar cel de1al doilea sens, el nţelege re-lica
dre-t o :ignire Rhat meanest thou +L that mend me, thou saucL 0elloA^/ 3J8  2#i.34?T39.
Potenţialul comun de trăsături semantice -entru acest caz este  a Rndreta defecte. "a trăsă1
turi distinctive a-ar ( Sfi/ic ) şi ( Ssihic ). (n  oc de cu0inte o*oni* există ntre lie Z a
sta culcat/ şi lie W a minţi/ n cu-letul 0inal al sonetului 3< de ShaBes-eare
2J49 $here0ore I lie Aith her, and she Aith me, &nd in our 0aults +L lies Ae 0lattered
383
 +e.
&ceştia snt re-rezentanţi lexicali ai :ocului de cuvinte -]lisem şi omonim. #eech
23454T85?79 mai distinge şi o variantă gramaticală a celor două ti-uri. "a exem-lu -entru o
o*oni*ie gra*atical+ el dă
2589 *o0ing gates lLT Z 3. -artici-iu atri+utiv 101 construcţie nominală
(W gates which *o0e ), T. -artici-iu ? construcţie com-letivă (W causing gates to
*o0e )
 

Este de -resu-us că varianta gramaticală este mai rară dect cea lexicală.

TD6Ş$3I%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

D.T.J.<.<. Gocul de cuvinte homeo0on 2-aronomasia9
Gocul de cuvinte omo0on şi cel omonim -resu-un identitatea sonoră 2şi n -arte şi
gra0ică9 a cuvintelor concomitent cu o di0erenţă semantică. #a :ocul de cuvinte cunoscut cu
numele de -aronomasie/ ( anno*inatio ), identitatea 0ono1logică există doar -arţial, motiv
 -entru care ni se -are 0oarte -otrivit termenul de :oc de cuvinte homeo0on/. Slă+irea
identităţii 0onologice are loc con0orm categoriilor de modi0icări 2adiţie, su+stracţie,
 -ermutaţie şi su+stituţie9. &semănarea 0onică a elementelor re-etiţiei determină o relaţie
 -seudoeti1mologică, anihilată de discre-anţa semantică. *atorită acestei @caracteristici,
 -aronomasiile snt deose+it de -otrivite -entru rimele 0inale. Să dăm două exem-le
2539 Primul exem-lu este luat din  8er /erbrochene Jrug de Cleist, unde :udecătorul
din sat, &dam, zice 2I. i9 
Ga, seht. )um traucheln +raucht@s doch nichts als FOe = &u0 diesem glatten ;oden,
ist ein trauch hier Destrauchelt  +in ich hier= denn :eder trUgt *en leid@gen Stein zum
&nsto in sich sel+st. 3J<
Paronomasia este  straucheln;trattch, dar ntlnim şi o -oli-totă
(straucheln;gestrauchelt )
25T9 &l doilea exem-lu este luat din -rima -arte a lui  6enry I< de ShaBes-eare 2I. i.
5T9 
. . . Aere it not here a--arent that thou art heir a--arent . . .
unde here şi heir re-rezintă ca :oc de cuvinte (un ) ti-ul -aronomasiei.
*ate 0iind numeroasele com+inaţii -osi+ile, -aronomasia este unul dintre :ocurile de
cuvinte -re0erate.
D.T.J.<.D. Gocul de cuvinte homeogra0 2rima o-tică6&ugen1reim/9
!ima o-tică im-lică o asemănare gra0emică concomitentă cu o divergenţă sonoră şi
semantică de exem-lu, done; 
i

FIN(!I >V!FV#VNI"E6TD4
 gone, watch;catch, *isery;eye 1#i. om da ca exem-lu -oetic trei versuri din The
 $assing trange de Gohn >ase0ield
25<9 Fashion an altar 0or a rood, rudQ *e0ile a continent Aith blood +l&dQ &nd Aatch
a +rother starve loi food.1%%M 0udQ
&lături de o echivalenţă homeogra0ă dintre +lood/ cu rood/ şi 0ood/, a-are n
acelaşi tim- şi etero0onia ntre +l &dQ, rudQ şi 0udQ, la care se adaugă eterosemantismul. n
tim- ce aici deviaţia secundară -are motivată de un moment 0uncţional, o motivaţie
asemănătoare li-seşte n cu-letul 0inal al sonetului 335 de ShaBes-eare
25D9 I0 this +e error and u-on me ro0ed,
I never Arit, nor no man ever lo0ed.1KX 
&ici există -resu-oziţia :usti0icată că rima o-tică era realizată iniţial şi sonor. ina
di0erenţei sonore de azi o -oartă evoluţia istorică a englezei, ast0el că nu e greşit a se vor+i de
o rimă istorică/. "a şi n alte situaţii, şi aici diacronia o0eră lim+ii -osi+ilităţi su-limentare
de structurare estetică a. textului.
"u aceasta ncheiem o+servaţiile legate de :ocul de cuvinte. &naliza lui nu a urmărit
exhaustivitatea, ci doar relevanţa textuală. Pentru ex-uneri mai largi -e această temă 0acem
trimitere la lucrările lui G. ;roAn 234J59, R. Em-son ?11& 15&H şi E. Stando- 23473 5? 
779. &cesta din urmă ntre-rinde o ncercare sistematică a unei taxonomii a :ocului de
cuvinte.
 

.2.. A68$= > 3 G. ]!!, „A a!8"

Sursa H. Her+ert, The Forks, ed. F. E. Hutchinson, #ondra 1, -g. 3J.
Fără ndoială că -oezia  2 Freath de N. Her+ert 0ace -arte dintre textele din literatura
universală care 0olosesc cel mai artistic tehnica echivalenţei mor0ologice. n redarea

TJ86Ş$II%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$

ei, locurile relevante le1am evidenţiat de:a -rin mi:loace gra0ice 
 2 Freath
3 & Freathed garland of deser0ed raise
" f raise deser0ed, unto thee I gi0e,
<  I gi0e to thee, Aho BnoAest all *y wayes, D  :y crooBed Ainding wayes, wherein I 
li0e,
 Fherein I die, not live 0or li0e is straight,
X traight as a line, and ever tends to thee,
7 To thee, Aho art more 0arre a+ove deceit,
 $hen deceit seems a+ove  si*licitie.
4 Nive me si*licitie, that I maL li0e,
38 So li0e and liBe, thai1 I maL know, thL AaLes,
33 Jnow them and -ractise them then shall  I gi0e
3T For this -oor Areath,  gi0e thee a croAn o0 -raise. 3J7
V -rimă -rivire asu-ra -oeziei ne a:ută să o+servăm că de 0iecare dată s0rşitul unui
vers stă n relaţie de echivalenţă cu nce-utul versului următor. !a-ortat la distri+uţia
distihică, acest -rocedeu -oartă numele de anadilosis. "a mi:loc structural recurent al unui
text6 n terminologia clasică el se numeşte cli*ax sau gradatio. Funcţia acestei 0iguri retorice
n -oezia dată -are univocă să redea ver+al m-letitura ghirlandei. n termeni semiotici,
vor+im des-re o 0uncţie semantică 2imitativă9 a 0igurii re-etitive.
>ai tre+uie -recizată structura echivalenţei mor0ologice, n acest sco-, vom -roceda
cel mai +ine mergnd din rnd n rnd.
ersul 1b"a conţine o re-etiţie com-lexă
2&9 o0 2;9 deserved 2"9 -raise
2&@9 o0 2"9 -raise 2;@9 deserved
olumul re-etiţiei este relativ mare. Ea cu-rinde trei cuvinte &, ;, ". *intre ele
deser0ed şi  raise snt ordonate hiastic ;?"6"?;@. $re+uie remarcat că n Ta intervine o
 -ermutaţie sintactică (raise deser0ed)C  -ost-unerea atri+utului. Poziţia n cruce are, n
general, 0uncţia semantică de a re0lecta m-letitura ghirlandei.

FIN(!I >V!FV#VNI"E6TJ3
<ersul "b#a conţine o re-etiţie şi mai largă 2din D elemente9 
2&9 mito 2;99 thee 2"9 I 2*9 give
2"9 I 2*@9 give 2&@9 to 2;@9 thee
Si aici distri+uţia este ast0el realizată, nct avem un hiasin 2&;9 ? 2"*92"@*@9 1
2&@;@9. Şi aici avem o -er1mutaţie sintactică, dar s-re deose+ire de versul l+6Ta, ea are loc n
 -rimul segment al re-etiţiei 0T+ unto thee I gi0e), ast0el că versul T conţine n total două
 -ermutaţii sintactice. >ai tre+uie s-us că n T+ a-are -re-oziţia unto, n <a nsă to. *eci
echivalenţa de aici nu este totală, ci doar -arţială = avem de1a 0ace cu o su+tracţie
2secundară9  unto ! to.
<ersul #bUa conţine o re-etiţie din T cuvinte 
2&9 mL 2;9 AaLes
2&@9 mL6crooBed Ainding 6 2;@9 AaLes,
unde cel de al doilea segment al re-etiţiei este secţionat de o inserţie a cuvintelor 
 

 ;crooked winding;. &ceastă echivalenţă sla+ă -oate 0i motivată semiotico1semantic -rin

conţinutul acţiunii incorecte 2strm+e/9.
<ersul Ub;a are o re-etiţie din trei -ărţi 
2&9 Aherein 2;9 I 2"9 live
2&@9 Aherein 2;@9 I 6 die, not 6 2"9 live.
*in nou avem, n -artea a doua a re-etiţiei, o inserţie de unităţi lingvistice, care
distruge simetria exactă a sintaxei. &ceastă inserţie este 0ormată dintr1o =orreclio, adică o
auto1corectură a conţinutului, care ia 0orma unei antonimii (die;li0e).
<ersul b;Xa conţine următoarea echivalenţă
2&9 straight 2&@9 straight
&ceastă anadi-loză marchează o ntreru-ere a succesiunii de re-etiţii.

TJT6Ş$IIC%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

n tim- ce versurile de la l+ -nă la Ja re-rezentau ti-uri de echivalenţă com-lexe,
celelalte snt relativ mai sim-le 
5 to thee 6 to 2
ers 56 laC thee ti- J d9,
1 deceit6 deceit 2
ers b J Sa: ti- J g9,
 sim-licitie6si 2
ers 56 _ aC m-licitie ti-  H,
4 live 6 live 2
ers 56 38 a ti-  H,
38 BnoA 6 BnoA 2
ers 5 6 33 a ti-  J i9,
33 give 6 give 2
ers 5 6 3T aC ti- J g9.
Sim-litatea 0igurilor mor0ologice constă n aceea că a-roa-e toate cu-rind un singur 
cuvnt, că snt total echivalente 2Zidentice9 şi că a-ar a-roa-e ntotdeauna n aceleaşi -oziţii
din vers 2ti-ul DJ g9. >otivarea semantică a acestei schim+ări evidente se a0lă n ex-resia
 straight, care 0ormează anadi-loza J+65a. >ai nainte era vor+a des-re viaţa dezordonată a
vor+itorului= dar din acest moment de cotitură, a-roximativ la mi:locul -oeziei ? se vor+eşte
numai des-re drumul dre-t şi des-re viaţa sim-lă ţeluri -ozitive s-re care el tinde. u este
deci o sim-lă coincidenţă, dacă n -rima -arte a -oeziei Freath a-ar -ermutaţii sintactice şi
echivalenţe -arţiale, adică deviaţii -rimare şi secundare. *eviaţia lingvistică o re0lectă -e cea
 -sihică. Se su+liniază această constatare şi -rin aceea că -rimele trei versuri -rezintă o mare
inversiune sintactică.
Forma normală ar 0i
I give a Areathed garland o0 deserved -raise unto thee, Aho BnoAest all mL AaLes
....3Ja
n textul ce urmează nu mai a-are ceva asemănător.
Prin această ex-unere am arătat cum  gradatio nu este doar imitaţia m-letiturii unei
coroniţe. Ea este mai mult n acelaşi tim-, ea este şi sim+ol 2em+lemă9 -entru drumul unui
su0let n căutarea lui *umnezeu. "ele două lucruri ?  oor wreath şi crown of raise snt
indisolu+il legate n -oezie, nsuşi autorul ne atrage atenţia asu-ra acestui 0a-t, numind
wreath şi raise att n -rimul ct şi n ultimul vers. &st0el cercul se nchide.

FIN(!I SI$&"$I"E6TJ<
J. FIN(!I SI$&"$I"E
Figurile sintactice 2metataxe9 au -ro-oziţia ca unitate textologică de +ază -entru
 

deviaţie. Ea re-rezintă ca normă gramaticală o com+inaţie de constituenţi mor0ologici 2su+s1

tantiv, ver+, etc.9 care snt legaţi ntre ei 0uncţional con0orm anumitor reguli distri+uţionale. V
estetică a sintaxei cu-rinde deci şi as-ecte mor0ologice şi n -lus semantice, care tre+uiesc
 -rivite ntotdeauna ra-ortate la 0uncţionalitatea sintactică. *estul de des literaritatea textelor 
rezultă din m+inarea sau o-oziţia artistică a sintaxei cu mor0ologia6semantica. Posi+ilităţile
ce rezultă de aici au ieşit la iveală a+ia datorită -lăcerii autorilor acestui secol de a
ex-erimenta. &ceasta concordă şi cu ra0inarea gndirii gramaticale n domeniul sintactic,
nce-ută de:a cu structuralismul 2de exem-lu, ". ". Fries9 dar a:unsă la a-ogeu a+ia cu
"homsBL şi şcoala lui. (nde este cazul, vom recurge deci la terminologia s-eci0ică gramaticii
trans0ormaţionale. >
<.1. FIGURI ALE DEIAŢIEI SINTACTICE
Figurile -ro-oziţionale ale acestei categorii şi datorează existenţa o-eraţiilor 
trans0ormaţionale ale adăugării, su-rimării, -ermutării şi nlocuirii de constituenţi sintactici.
n acest 0el -un -ro+lema de:a Cuznec6SBre+nev 2345759, care deose+esc, ntre altele,
a+senţa, excedenţa, aran:amentul neo+işnuit şi acţiunea reci-rocă dintre com-onentele sintac1
tice. "a normă de +ază -entru o deviaţie sintactică -osi+ilă vom -ostula ai]i o succesiune
0ormată din subiect () ! redicat ($ )  ? obiect (). Ea -oate 0i re-rezentată şi n sim+olurile
categoriale D@ t   2Z gru-1 nominal9 Q D< 2gru- ver+al9 SD@ " 2Zgru- nominal9. *acă n cazul
lui &r T este vor+a de un o+iect direct, atunci este nevoie de o s-eci0icare su-limentară -entru
ver+ ca 0iind tranzitiv < lr 2exem-lu *er GUger :agt den Hirsch/ 3<49. er+ul are caracteristica
( Nani*at), ast0el că aceeaşi trăsătură tre+uie atri+uită şi su+stantivului su+iect. n ultimele
două exem-le au 0ost -rezentate regulile su+categorizării stricte şi selec1

TJD6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

ţionale 2c0. ;echert et al. 34787D ? 89. Ele asigură, la 0el ca şi regulile categoriale,
res-ectarea normei sintactice. #a aceasta tre+uiesc adăugate şi reguli legate de aran:area -ăr1
ţilor de -ro-oziţie, care -revăd, de exem-lu, -entru -ro-oziţia enunţiativă secvenţa N '@k
N 1:1 NT, -entru -ro-oziţia interogativă nsă D< Q D@  SD@" 2exem-lu Gagt der GUger 
das Rild 359. &cestea snt cteva as-ecte, de care tre+uie ţinut cont la discutarea a+aterilor 
sintactice.
J.3.3. &diţia
V -ro-oziţie se ex-andează -rin aceea că i se ncor-orează o alta sau o -ro-oziţie1
constituent. *enumirea ei clasică este  arenthse. *acă nsemnăm -arenteza cu  , iar +aza de
inserţie S e com-usă din succesiunea D@    >D< k D@  Z  , atunci rezultă următoarele -osi+ilităţi
D@ 1 k ' D< 10110 D@ "  şi D@    Q D< Q Q @$ ". V a+atere sintactică mai mare avem atunci
cnd su+iectul com-us din articol şi su+stantiv (D@    ) este secţionat  2rt 101  k  @ 0  o a+atere
mai mică nsă dacă adver+ul iniţial al -ro-oziţiei ce urmează este izolat de restul -ro-oziţiei
 -rin aceeaşi inserţie  2d0 k k   k D@ 1  k D< k D@ ". In acelaşi mod, există di0erite grade ale
agramaticalităţii, dacă inserţia are loc ntre ad:ectiv şi su+stantiv, ntre -artici-iu şi -ro-oziţia
 -rinci-ală, ntre -ro-oziţia -rinci-ală şi cea secundară. &ceastă gradare se leagă de 0a-tul că
0uncţiile sintactice snt ierarhizate di0erit. Pe de altă -arte, măsura -entru gradul de a+atere nu
este doar modul sus-endării 0uncţionalităţii gramaticale, ci şi con0ormaţia şi lungimea
intercalării. &ceasta -oate 0i 0oarte scurtă sau 0oarte extinsă, nct să nlăture -rima construcţie
 -ro-oziţională, care ia o 0ormă eli-tică. *ar şi invers, se -oate ca inserţia nsăşi să 0ie eli-tică,
ast0el că rezultă un s-ectru larg al variantelor de inserţie sintactică.
Privit din -ers-ectivă semantică, -ro-oziţia de inserţie -oate să ai+ă sau nu un număr 
mai mic sau mai mare de -uncte de tangenţă cu -ro-oziţia matrice. "u ct numărul
trăsăturilor semantice comune este mai redus, cu att mai mare este a+aterea de seiis, cu att
mai sla+ă este coerenţa
 

FIN(!I SI$&"$I"E6TJJ
celor două -ro-oziţii. Pragmatica textului, la rndul ei, dezvăluie o altă -ers-ectivă. Ea
vede n -arenteză -osi+ilitatea instaurării unui al doilea nivel de comunicare, -e care vor1
 +itorul l -oate utiliza n sco-uri ex-resive, re0lexive, -ersuasive sau inter-retative 2c0.
Cuznec6SBre+nev 345 43?4T9. n 0elul acesta, din di0erenţa comunicativă dintre -rimul şi al
doilea nivel al comunicării se naşte ceea ce se numeşte de o+icei tensiune 2S-annung/9. u
o mică im-ortanţă o are n acest -roces şi aglomerarea in0ormaţională 2In0ormationsstau/9
 -rovocată de -arenteză n -ro-oziţia matrice. Să analizăm ilustrativ două exem-le de text
25J9 &ls Nregor schon zur HUl0te aus dem ;ette ragte ? die neue >ethode Aar mehr 
ein S-iel als eine &nstrengung, er +rauchte immer nur rucBAeise zu schauBeln ?, 0iel ihm ein,
Aie ein0ach alles AUre, Aenn man ihm zu Hil0e BUme. )Aei starBe #eute ? er dachte an
seinen ater und das *ienstmUdchen ? hUtten vollstUndig genOgt . . . 353
2F. Ca0Ba, 8ie <erwandlung)
Fragmentul de text -rezintă două -arenteze, dintre care -rima 2PG des-arte o
 -ro-oziţie secundară tem-orală de -ro-oziţia -rinci-ală, iar a doua 2P9 des-arte un gru- no1
minal cu 0uncţie de su+iect de -redicatul res-ectiv.  $ 1  este mai mare dect Pg, căci  $N este
0ormată dintr1o -ro-oziţie, P: nsă din două. &tt $ 1 ct şi $% este m+inată semantic cu textul
 -remergător res-ectiv n  $ 1  avem su+stitutul er  -entru Dregor, n tim- ce die neue :ethode
se re0eră la macro1context = n  $i, er nlocuieşte numele -ro-riu Dregor, iar <ater und das
 8ienst*Gdchen, gru-ul nominal /wei starke Leute. &m+ele -arenteze 0ormează o ntreru-ere
a continuităţii textului -rinci-al. "a texte secundare/, ele -roduc n rece-tor o tensiune, care
se m-răştie a+ia -rin com-letarea -ro-oziţiei matrice. *in -ers-ectiva -ovestitorului,  $ 1 şi PT
0ormează comentarii auctoriale, care extind textul -rinci-al, caracterizndu13.
2559 He never BneA Ahat -eo-le thought. It +ecame more and more di00icult 0or him
to concentrate. He +ecame a+sor+ed= he +ecame +usied Aith his oAn concerns= noA surlL,
noA gaL= de-endent on Aomen, a+sent1

TJ56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

minded, moodL, less and less a+le 2so he thought as he shaved9 to understand AhL
"larissa couldn@t sim-lL 0ind them a lodging and +e nice to *aisL = introduce her. &nd then he
could :ust ? :ust do Ahat  :ust haunt and hover, 2he Aas at the moment actuallL engaged in
sorting out various BeLs, -a-ers9 sAoo- and taste, +e alone, in short, su00icient to himsei0 =
and Let no+odL o0 course Aas more de-endent u-on others 2he +uttoned his Aaistcoat9 = it had
 +een his undoing. 35T
2. Rool0., :rs. 8alloway)
n 0ragmentul de roman dat există trei -arenteze= ele snt semnalate -rin semnele
gra0ice 2-aranteze rotunde9. oi le numim la rnd  $ 0 $" , $ #. $oate au ca trăsătură comună
0a-tul că snt 0ormate din cte o singură -ro-oziţie. Inserarea lor are loc de 0iecare dată n
 +reşe sintactice  la  $ 1  ca se-arare a com-onentelor unei construcţii din ad:ectivkin0initiv/=
la PT ca se-arare a unor sintagme echivalente, iar la  $ # ca limita ntre două -ro-oziţii. ntre  $  y
şi  $ # , deviaţia sintactică devine tre-tat tot mai mică. Parentezele snt legate de contextul
matrice, de 0iecare dată, -rin su+iectul -ronominal ca su+stitut -entru numele -ro-riu  $eter 
Falsh. Pro+lema -arentezei se -une ast0el din -ers-ectiva -ragma1semantică. &cest unghi de
vedere ex-lică ex-resia  so he thought 2Px9 ca indicator metacomunicativ -entru 0a-tul că
 -arentezele oglindesc o acţiune reală mi:locită auctorial 2toaleta matinală9, n tim- ce textul
ncon:urător redă 0luxul conştiinţei (strea* of consciousness ) la Peter Ralsh. n du+la
 -ers-ectivă comunicativă a situaţiei narative -ersonale şi auctoriale se m-lineşte 0uncţia
 -ro-riu1zisă a acestei deviaţii sintactice tri-lu recurente a -arentezei.
<.1.2. S#!8:7$8
V -ro-oziţie -oate 0i scurtată contrar unei norme gramaticale, -rin aceea că se elimină
 

una sau mai multe com-onente necesare sintactic. Su+tracţia -rezintă două variante. Prima
variantă a0ectează com+inaţiile din -ro-oziţie, cea de a doua nu. ntr1un caz se vor+eşte de
 /eug*+, n cel de al doilea caz de elis+.

FIN(!I SI$&"$I"E6TJ7
J.3.T.3. Eli-sa
."nd n -ro-oziţia  8er :ann schlGgt den 6und se elidează la su+iect şi la o+iect
articolul hotărt, atunci se vor+eşte de o eli-să. $rans0ormarea de su-rimare -oate 0i
 -rezentată ast0el 
2579 S2&rt k 9 k P22r 9 k 82&rt k 9 1S29 k P2 2r 9 k V29 *er >ann schlUgt der 
Hund >ann schlUgt Hund 35<
V ast0el de eli-să este noncontextual+, adică ea -oate 0i com-letată intra-ro-oziţional
2aici -e +aza to-icii9. &semănătoare este şi situaţia n -oezia  2n den :ond de Noethe
259 FOllest Aieder ;usch und $al Still mit e+elglanz,
#`sest endlich auch einmal >eine Seele ganz. 35D
&ici -ronumele -ersonal su+iect du -oate 0i dedus din 0ormele 0lexionare ale ver+elor.
*i0icultăţi a-ar nsă n lim+ile sla+ 0lexionare ca engleza, unde există -ericolul unor 
com-letări eronate şi -rin aceasta a unor inter-retări greşite. Iată cunoscutul exem-lu dat de
"". Fries 234J7 5T9
2549 Shi- sails todaL.
care admite trei trans0ormări adiţionale
2789 a9 The shi- sails todaL.
 +9 Shi- the sails todaL.
c9 Shi- sails are on sale todaL.358
&cestea snt două -ro-oziţii enunţiative şi una im-erativă. Pentru a nlătura o ast0el de
am+iguitate, este nevoie de contextul textual 2de exem-lu, articol de ziar9 sau situativ 2de
exem-lu, situaţia vnzării9. Prin urmare, trecerile de la eli-sele non1contextuale la cele co1
textuale snt adesea destul de estom-ate.
 &lisa cotextual+ a-are atunci cnd dintr1o construcţie sintactică este su-rimat un
element necesar nţelegerii şi care tre+uie com-letat din contextul lingvistic dat. Ea -oate 0i
deci localizată numai ntr1o gramatică contextuală (con

TJ6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

text gra**ar ! Nunter 345< 3D89 res-ectiv ntr1o teorie a contextului/
2Contexttheorie/ ? IsacenBo 345J 35<9 2c0. 3.<.3.<.9. *acă -ornim de la succesiunea $
din exem-lul 8er :ann schlGgt den 6und, atunci rezultă următoarele eli-se co1textuale.
2739 a9 su-rimarea unui element -re-oziţional necesar
3. $ O $ *er >ann schlUgt 2den Hund9
T. $ 1y  *er >ann 2schlUgt9 den Hund
<. $ 1 $ 2*er >ann9 schlUgt den Hund
 +9 su-rimarea a două elemente -ro-oziţionale necesare
3. $ 1 S *er >ann 2schlUgt den Hund9
T. $ ! P 2*er >ann9 schlUgt 2den Hund9
<. $N 2*er >ann schlUgt9 den Hund. 355
!u-te din context, aceste 0ragmente -ro-oziţionale snt negramaticale, căci le li-seşte
0ie una 0ie două din 0uncţiile gramaticale necesare. &cestea -ot 0i reconstituite, dacă textul
 -remergător -une la dis-oziţie elementele necesare. n literatura de s-ecialitate, se -une
adesea -ro+lema eli-sei ca răs-uns. &-licată la exem-lul dat, el s1ar 0ormula ast0el
27T9 a9 Ras tut der >ann ? !ăs-uns SchlUgt den Hund.
 +9 Rer schlUgt Aen ? !ăs-uns *er >ann den Hund.
 

c9 Ras tut der >ann mit dem Hund ? !U-suns SchlUgt. 357
Şi alte -ro-oziţii -remergătoare -ot -relua sarcina ex-li1citării eli-sei.
8 a treia 0ormă a su-rimării sintactice o re-rezintă elisa situati0+, n urma căreia
rezultă o -ro-oziţie 0ragmentară, care necesită o com-letare din contextul situational. Nunter 
2345<3D39 care, -rintre altele, atrage atenţia asu-ra textelor de -e ta+elele indicatoare,
citează următoarele exem-le şi dă ex-licitarea ver+ală a situaţiilor cores-ondente
27<9 a9 o outlet (ein traenschild ). ? $here is no outlet 0rom this
street.
 +9 o credit (ein %Ladenschild).!O Re don@t give credit..
c9 o Aaiting (ein child an eine* 7riseurladen ). O ou don@t have to Aait here. 35

FIN(!I SI$&"$I"E6TJ4
$exte de acest ti- 0ormate dintr1o -ro-oziţie se su-un de0iniţiei -ragmatice 2c0. I.<.T9.
Ele se ra-ortează la o relaţie o+işnuită ntre emiţător1rece-tor n situaţia de comunicare dată.
&lături de acestea există texte eli-tice cu o relaţionare situaţională nedevenită o+işnuită.
&su-ra calităţii estetice a eli-sei decide -ragmatica textului. Vricare ar 0i a-recierea n
cazuri individuale, n general tre+uie reţinut că, n oricare din cele trei 0orme ale ei, eli-sa
duce la distrugerea redundanţei textului, s-us -ozitiv duce la o mai +ună administrare
lingvistică 2S-rach`Bonomie/9. >esa:ul lingvistic este redus la conţinutul in0ormaţional
esenţial. Eli-sa stilistică a-are de 0iecare dată acolo, unde bre0itas est_@ -rinci-iul estetic
0undamental. !a-ortat la textul ntreg, eli-sa -oate 0i cauza unui 0ragmentarism cunoscut şi
su+ numele de stil telegra0ic 2$elegrammstil/9. "ategoria -ro-oziţiilor nominative/
2ominativsUtze/9 a lui Cuznec6SBre+nev 2345 8 ? 39 intră şi ea aici= exem-lul lor luat
din "h. *icBens
27D9 #ondon. >ichaelmas $erm latelL over, and the #ord "hancellor sitting in
#incoln@s Inn Hall. Im-laca+le ovem+er Aeather.354
demonstrează reducţia extremă a ver+ului cu 0uncţia de -redicat. Putem vor+i aici de
un stil nominal eli-tic. Există şi invers un stil ver+al eli-tic, care renunţă la 0uncţia de su+iect
2n -arte şi de o+iect9. &m+ele stiluri -rovoacă -e rece-tor să com-leteze golurile acestea
0ăcnd gramaticale aceste 0orme de deviaţie. (n exem-lu -entru aceasta este titlul -oeziei lui
H. >. Enzens+erger 
27J9 Ein letzter ;eitrag zur Frage o+ #iteratur, 378
unde textul ce13 succede -ermite mai multe com-letări ale -ro-oziţiei interogative
indirecte
2759 a9 o+ #iteratur 2den Con0ormisten verlangt9
 +9 o+ $ itmt$:r 2dir. $$Ohr eines Britischen &utors Aert ist9
c9 o+ $ itrrnt:r20t0r0-iiii :n@l i@li@ , Mro00ni=n%GlrH$n )eitalters sein
\on9* 0BO .rO.  :  qIb
etc.  N  8p<&2: 
•l:
 Y
S$!
 IL)

T586Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

"reativitatea rece-torului se mani0estă aici n su+stituţii de sens varia+ile eli-sa este
textualizată la Enzens+erg_r -oli0uncţional. n această -oli0uncţionalitate este 0undamentată
literaritatea ei.
2779 *in e-isodul lui estor din lysses de Games GoLce 0ace -arte 0ragmentul
 

următor 
 ? I don@t mince Aords, do I  >r. *easL asBed as Ste-hen read on. Foot and mouth
disease. CnoAn as Coch@s -re-aration. Serum and
virus. Percentage o0 salted horses. !inder-est. Em-eror@s horses at >Orszteg, loAer 
&ustria. eterinarL surgeons. >r HenrL ;lacBAood Price. "ourteous o00er a 0air trial.
*ictates o0 common sense. &ll1im-ortant ]uestion. In everL sense o0 the Aord taBe the +ull@+L
the horns. $hanBing Lou 0or the hos-italitL o0 Lour columns.
 ? I don@t mince Aords, do I  >r. *easL asBed as Ste-hen read on. 37T
Fragmentul -rezintă actul lecturii unei scrisori (Letter to the &ditor). Procesul sesizării
0ragmentare a conţinutului este ex-us -rintr1o reducţie eli-tică a textului. &cesta conţine
a-roa-e numai su+stantive, care rămn laolaltă datorită unităţii tematice. Fragmentele
 -ro-oziţionale luate n -arte nu se -rea -ot com-leta exact -e +aza elementelor co1tex1tuale.
&ceasta nici nu tre+uie să 0i 0ost intenţia autorului. >ai im-ortantă este 0uncţia -ragmato1
semantică a stilului nominal ast0el o+ţinut. Ea constă nu numai n imitarea -rocesului
senzorial de re-etare a semnelor lingvistice, ci şi n imitarea şi -arodierea o+iceiurilor de
slogan ziaristic. *iverse cercetări ? ca cea a lui H. Straumann 234<J9, a lui ;. Sandig 234739,
>aurer 2347T9 şi a lui G. *u+ois et al. 2347D 3D3 ? 3J39 con0irmă această i-oteză.
J.3.T.T. )eugma
&vem de1a 0ace cu o zeugmă atunci, cnd, n urma su-rimării unor unităţi sintactice
relevante, celelalte unităţi ale -ro-oziţiei snt com+inate ntr1un mod a+erant su+ as-ect
gramatical. *eviaţia ast0el a-ărută nu a0ectează doar construcţia -ro-oziţiei n sens restrns, ci
şi as-ectul ei mor0ologic şi sintactic. Există deci ariante ale zeugmei -ur sintactice, m]r0o1
sintactice şi semanto1sintactice. n a0ară de acestea.

FIN(!I SI$&"$I"E6T53
se mai -oate 0ace distincţie ntre  ro/eug*+, *e/o/eug*+ şi hio/eug*+, eu-ă cum
zeugma a-are la nce-utul, mi:locul sau s0rşitul -ro-oziţiei.
 Zeug*a sintactica 2n sens restons9 este re-rezentată, s-re exem-lu, ele aşa1numita
construcţia 2okoinu, adică dis-ariţia -ronumelui relativ simultan cu -oziţia medie a unei
ex-resii a-arţinnd am+elor unităţi -ro-oziţionale, ex-resie care, -rin urmare, -oate nde-lini
o 0uncţie sintactică du+lă 2la su+stantiv, s-re exem-lu, 0uncţiile su+iect şi o+iect9. &şa este
cazul n următoarele două exem-le
279 a9 Nedicht 0Or die AelcheQ Nedichte nicht lesen
2H. >. Enzens+erger, titlul unei -oezii9 +9 & daring 0elloA is the :eAel o0 the Aorld,
and a man AhoQ did s-lit his 0ather@s middle Aith a single clout should have the +raverL o0 
ten.37<
2G.>. SLnge, The $layboy of the Festern Forld)
Pronumele relative aşezate n -aranteze dre-te marchează 0iecare limitele dintre
structurile -ro-oziţiei -rinci-ale şi secundare. Su-rimarea lor nseamnă că am+ele unităţi sin1
tactice snt m+inate 2telesco-ate ? telesBo-iert/9 una ntr1alta nemi:locit. 8 altă situaţie de
zeugmă este su+iectul anacolut/ (no*inati0us endens) -rezentat şi exem-li0icat de Stando-
23473 DT ? anaBolutisches Su+:eBt/9 cu următoarea secvenţă din  9ichard III de
ShaBes-eare
2749 $hat theL Ahich +rought me in mL master@s hate, I live to looB u-on their tragedL
2III.ii.J ?J49.
&ici su+iectul they rămne 0ără -redicat = construcţia este eli-tică, dar n aşa 0el, nct
o altă secvenţă sintactică 2com-letă9 duce la +un s0rşit conţinutul semantic nemodi0icat^
ersiunea gramaticalizată, -entru exem-lul dat, va 0i aşadar 
289 I live to looB u-on the tragedL o0 them 2those9 Ahich +rought me in mL master@s
hate.3@D
 

!e0acerea gramaticalităţii sintactice scoate la iveală totodată şi 0uncţia -ragmatică a

acestei a+ateri de la regulă.

T5T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

accentuarea em0atică a calomniatorilor.1#a Stando- 23473 <4 urm.9 se găsesc şi alte
0orme ale zeugmei sintactice.
 Zeug*a *orfosintactic+, ia naştere -rin coordonarea sintactică a unor -ărţi de
 -ro-oziţie su-raordonate cu mai multe su+ordonate, dintre care nsă numai una are o relaţie
de acord mor0ologic cu -artea de -ro-oziţie regentă. &st0el, n -ro-oziţia shaBes-eariană
239 or Nod, nor I, delights in -er:ured men (Lo0e%s Labour%s Lost . ii. <D59
relaţia Doddelights este corectă, nu nsă şi relaţia OIdelights. Forma corect
gramaticală -entru 239 este
2T9 or Nod delights nor I delight in -er:ured men. 37J
Există aici deci o eli-să la delight- ea este cauza deviaţiei mor0o1sintactice. &+ateri de
la gen, -ersoană şi număr la su+stantive snt alte -osi+ile zeugme sintactice.
 Zeug*a se*antosintactic+, numită sim-lu şi  /eug*a se*antic+ este o 0igură de
economisire de cuvinte/ 2Rorteins-arung/ ? N. v. Ril-ert9, care 0ace să a-ară un :oc de cu1
vinte -olisem. "auza ei este de-endenţa semantică di0erită a două sau mai multe -ărţi de
 -ro-oziţie 0aţă de o -arte de -ro-oziţie dominantă, de exem-lu, de-endenţa a două o+iecte
di0erite de un singur ver+ tranzitiv. (n maestru al 0olosirii ironice a zeugmei este &lexander 
Po-e (The 9ae of the Lock II, 38J13849
2<9 Rhether the nLm-h shall +reaB *iana@s laA, Vr some 0rail china1:ar receive a
0laA = r stain her honour or a new brocade, Forget her -raLers, or miss a mas]uerade = r 
lose her heart, or necklace, at a ball- 37
n versurile 387 şi 384, ver+ele au un sens 0igurat şi unul literal a ntina onoarea/ 2Z
a :igni -e cineva/9 şi. ,,@a1şi -ierde inima/ 2Z a se ndrăgosti de cineva/9 se a0lă

 FIN(!I SI$&"$I"E6T5<
 -e un alt nivel s-iritual dect a murdări rochia de mireasă/ şi a -ierde nă0rama de la
gt/. Punerea sintactică n -aralel a trivialităţii materiale cu stări s-irituale -roduce un
contrast ironic. El este -rezent şi n versurile 38J?385 şi 38, deşi acolo n locul zeugmei
a-ar sinonime (break recei0e a flaw, forget;*iss) care deci nu au acuitatea unei, deviaţii
semanto1sintactice. V ast0el de deviaţie este cunoscută, n literatura germană, n -ro-oziţia lui
Gean Paul 2citată de N. v. Ril-ert9 
2D9 &ls iBtor zu Goachime Bam, hatte sie Co-0schmerzen und Putz:ung0ern +ei
sich,3/
unde bei sich haben  -oate avea un sens -ozitiv şi unul negativ 2ca a:utor, ca su-liciu9
şi -rezintă -rin aceasta o divergenţă n conţinut concomitent cu o comuniune 0ormală.
!etorica scolastică mai aminteşte, n a0ară de ti-urile de deviaţie zeug1matică
 -rezentate, şi  /eug*a congruent+, ceea ce nseamnă com+inaţia mai multor unităţi mor0o1 şi
semanto1sintactice cu o singură unitate -ro-ozi1ţională regentă, a cărei re-etitare devine ast0el
inutilă. (n exem-lu -entru o ast0el de hio/eug*+ este versul lui S-enser 2F. . I. x.58.49
2J9 For +loud can nought +ut sin, and Aars +ut sorroAes Lield, 37 unde (can )yield 
are, n acelaşi tim-, rolul de -redicat -entru relaţia su+iect1o+iect bloudsin şi warssorrowes.
J.3.<. Permutaţia
(n mi:loc stilistic estetic im-ortant snt modi0icările -oziţiei elementelor n -ro-oziţie
sta+ilite -rin norma gramaticală. Ele -oartă numele de anastrof+ dar şi de in0ersiune
 gra*atical+. Să luăm ca ast0el de normă ordinea 
259 SPV *er GUger :agt den Hirsch/ / 4
*e la aceasta rezultă ca a+ateri
 

279 a9 SVP *er GUger den Hirsch :agt/ +9 VSP *en Hirsch der GUger :agt/

T5D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

c9 PSV Gagt der GUger den Hirsch/
d9 VPS *en Hirsch :agt der GUger/
e9 PVS Gagt den Hirsch der GUger/
Iată şi cteva ilustraţii din literatura germană şi engleză
29 a9 Sah ein Cna+@ein !`slein stehn 2Noethe9
2Z 7c9
 +9 $he soote season, that +ud and +loom 0orth +rings 2H. HoAard9 2Z 7a9
c9 *er ;ergen !OcBen Eis, die $Uler Schnee +edecBt 382&.v. Haller9 2Z 7+9
&lte -ermutaţii a-ar cnd analizăm şi alte as-ecte ale normei structurii sintactice, n ce
 -riveşte -osi+ilităţile de deviere. *in multitudinea de anastro0e, alegem doar cteva deose+it
de caracteristice 
a9 anteo/i3ia atributului geniti0al (@ k @ een 1 @  gea k @)
249 a9 Treu beratner 
<ertrGge !unen
schnitt Rotan
in des eeres chaft 
2!. Ragner, DtterdG**erung, <orsielM)
 7or*a gra*atical+ ref+cut+C
Rotan schnitt die !unen treu +eratner ertrUge in den Scha0t des S-eeres/, +9 ;ut of 
this fra*e the bearings and the ties, $he strong connections, nice de-endencies, Nradations
 :ust, has thL -ervading soul #ooB@d through 
2&. Po-e, &ssay on :an I, T4 ? <T9
 7or*a gra*atical+ ref+cut+C
/;ut has thL -ervading soul looB@d through the +earings and the ties, the... o0 this
0rame/33

FIN(!I SI$&"$I"E6T5J
 +9 osto/i3ia adecti0ului atributi0 (2d k @ O @Q 2d)
2489 SAeet rose, Ahose hue angry and bra0e ;ids the rash gazer Ai-e his eLe.
2N. Her+ert, <irtue)
 7or*a gra*atical+ ref+cut+C
/SAeet rose, Ahose angrL and +rave hue.+ids the rash gazer Ai-e his eLe./ 3T
c9 osto/i3ia 0erbului auxiliar du+ cel redicati0
(2ux Q < 1 < Q 2ux)
2439 $he longest 0ire ever BnoAn ...  8isco0ered is Aithout sur-rise.
2E. *icBinson9 7or*a gra*atical+ . ref+cut+C
$he longest 0ire ever BnoAn ... is discovered Aithout sur-rise./ 3/<
d9 osto/i3ia lui sein 6 beM du+ nu*ele redicati0
(be Q@$ O @$ Q be)
24T9 Gove@s lightnings, the -recursors V@th@dread0ul thundercla-s, more momentarL
&nd sight1outrunning were not.
2R. ShaBes-eare, Te*est I.ii.T83?<9
 7or*a gra*atical+ ref+cut+C
/Gove@s lightnings . .. Aere not more momentarL and sight1outrunning./ 3D
e9  seararea a dou+ unit+3i strRns legate sintactic rin inser3ia unei unit+3i str+ine
construc3iei (2>HB>%= rQq X +B +C)
24<9 )Aei starBe #eute ? er dachte an seinen ater und das *ienstmUdchen ? hUtten
 

vollstUndig genOgt. 2Z 5J9 3Da

2F. Ca0Ba, 8ie <erwandlung)

T586Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

&ici su+iectul şi -redicatul snt se-arate de o -ro-oziţie intercalată. Figura retorică
 -oartă numele de hierbaton. *acă -ornim de la ideea că n acest caz este adăugată o unitate
sintactică, atunci se -oate vor+i si de -arenteză 2c0. II. J.3.3= #as+erg 3457 3814= *u+ois
et al. 347D 3<49.
09 atribuire se*antosintactic+ greit+M a unui adecti0 (hyallage adiecti0i) ([2d Q
 @  x ] Q @ Y  @ tQ
  [2d Q @ " ]).
n acest caz de -ermutaţie sintactică ntr1o -ro-oziţie, se corelează un ad:ectiv la un
nume greşit semantic, ast0el că ia naştere o deviaţie sintactico1semantică. Este lezata o regulă
de su+categorizare selecţională. Exem-lu
24<9 &nd the green freedo* o0 a cocBatoo
2Rallace Stevens, unday :orning)
 7or*a gra*atical+ ref+cut+C
/&nd the 0reedom o0 a green cocBatoo/. 3J
$o-ica a+erantă -oate trans0orma com+inaţia  2d k @ n tro-
24D9 . . . mL onlL son
CnoAs not mL  feeble key of untuned cares Y
2R. ShaBes-eare, The =o*edy of &rrors .i. <84 ?<389
 7or*a gra*atical+ ref+cut+C
M... mL onlL son BnoAs not mL untuned BeL o0 en0ee+ling cares / 3
n o-erele lui ShaBes-eare se găsesc numeroase alte exem-le, c0. &. Schmidt
hakeseareLexicon, ed. a <1a, T vol. 2;erlin 348T9, II, &-endice I.
V inversare sintactică :oacă un oarecare rol şi la 0igurile retorice numite  roles+ şi
hysteron roteron, deşi a+aterea semantică are aici im-ortanţă mai mare. n hysteron roteron
este inversată ordinea cauzală res-ectiv cronologică a sensului sau a evenimentelor
24J9 Ihr >ann ist tot und lUt Sie grOen6
2Noethe, 7aust)

FIN(!I SI$&"$I"E6T57
n  roles+ relaţia consecutivă este antici-ată -rintr1un ad:ectiv atri+utiv, iar 
ad:ectivul are 0uncţia de locţiitor al unei -ro-oziţii consecutive
2459 $o +reaB Aithin the +loodL house o0 $.
?a. ShaBes-eare, Jing Aohn I.$$.21H
 7or*a gra*atical+ ref+cut+C
/$o +reaB Aithin the house o0 li0e, viz. the +odL, and maBe it , +loodL, shed its +lood/
3

2&. Schmidt, h.Lex., II, 12H

&cestea snt doar cteva 0iguri -ermutative, care au o -oziţie limitro0ă ntre sintaxă şi
semantică.
<.1. S#9$#7$8
Pro+lema su+stituţiei sintactice este strns legată de -ro+lema gradelor de
gramaticalitate. &su-ra acestora am atras. atenţia de:a mai sus 2II. J.39. >ultitudinea lor nu
 -oate 0i luată n considerare 2c0. n această -ro+lemă, de exem-lu, Steu+e 3459. Pentru
 -rezentarea ce urmează considerăm su0icientă o scală cu trei tre-te ale gramaticalităţii.
&derăm -rin aceasta la lucrarea til und Dra**atikalitGtM a lui H. ;urger 2347<9. &colo se
0ace distincţie ntre trei ti-uri de reguli gradate şi, -rin analogie, ntre trei ti-uri de deviaţii.
a9 Treata 1 C reguli, care se re0eră la categoriile sintactice 2su+stantiv, ad:ectiv,
 

ver+, determinativ etc.9./

 &xe*lu de regula IC Poziţia o+iectului unei -ro-oziţii engleze 2germane9 nu -oate 0i
ocu-ată de 0orme de ver+ 0inite.
 8e0ia3ieC
2479 he sang his didn%t he danced his did 
2E. E. "ummings9
2Poezia lui E. E. "ummings a 0ost analizată n ca-. II. D.3.T.5.9.

T56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 &xe*lu de regul+ IIC Poziţia -redicatului unei -ro-oziţii germane 2engleze9 nu -oate
0i ocu-ată de 0orme nominale con:ugate.
 8e0ia3iiC
249 a9 (nd nUchtens nachte ich im NlOcB.
 W 2N. ;enn, ynthese)
 +9 Es *usikt durch die Rand. 34
2E. Gandl, i*)
*eoarece deviaţiile ce a-ar la acest nivel sintactic se re0eră şi la mor0ologia
cuvintelor, ele -ot 0i discutate şi n ru+rica metamor0e. &colo este vor+a de ti-ul deviaţie a
categoriei de cuvinte 2conversiunea9/ 2c0. II. D.3.T.J9.
 +9 Treata T= reguli, care se re0eră la  subcategorii ale categoriilor sintactice.M 
 &xe*lu de regul+ IC n germană 2engleză9 ntre su+iect şi -redicat există o relaţie de
acord de -ersoană şi număr.  8e0ia3ieC
2449 8u steht 8u steht1K
2&. Stramm, 8as Funder)
ezi discuţia lui ;urger 2347< TD ? TD49 re0eritor la această -oezie citată de el.
 &xe*lu de regula IIC er+ele intranzitive nu admit, n germană, un o+iect n acuzativ.
 8e0ia3ieC
2 3889 *u stehst :ut .@.... *u lachst 9echt .@.... *u siegst Dott  . . .343
2&. Stramm, 2ll*acht, cit. de ;urger 347< TD59.
c9 Treata #C reguli, care se re0eră la  subcategorii *ai rofunde ale categoriilor 
 sintacticeM 2reguli de selecţie/1 sau acord semantic/9.
 &xe*lu de regula IC un ver+ german 2englez9 cu trăsătura semantică 2 1D1 ani*at)
cere ca su+iect un su+stantiv ce -oartă această trăsătură.
 &xe*lu de regula IIC Su+stantivele, ver+ele şi alte categorii germane 2engleze9 avnd
aceeaşi 0uncţie sintactică se

FIN(!I SI$&"$I"E6T54
exclud, dacă două sau mai multe dintre ele snt caracterizate -rin trăsături o-onente
de exem-lu, 2k ani*at)C S!ani*at)\.
2 3839 !enumitul exem-lu dat de oam "homsBL =olourless green ideas slee
 furiously34a  conţine deviaţii de la două reguli construcţia ideas slee de la regula I,
construcţiile colourless green şi  slee furiously de la regula II, deoarece conţin o-oziţiile
semantice (Scolorat)C (!colorat) es-activ (Slinitit)C ( ! linitit). &m+ele exem-le de
incongruenţă semantică au nume 0ixe n retorica scolastică. Ele a-arţin clasei de meta1
sememe şi se numesc *etafor+ res-ectiv oxi*oron. $ratarea lor n detaliu o vom 0ace n
ca-itolul următor 259. Frecvenţa mare a tro-ilor ntr1o -ro-oziţie indică un nalt grad de
 -oeticitate. "t de mult de-inde nsă a-recierea -oeticităţii de contextul -ragmatic o
dovedeşte 0a-tul că "homsBL declară această -ro-oziţie ca a+erantă, n tim- ce lingvistul
*ell HLmes o alege demonstrativ ca -unct de -lecare -entru o -oezie 0ăcută de el.
n tim- ce n ca-itolele anterioare II. J.3.3. ?D. discuţia s1a mărginit la deviaţia
 

intra-ro-oziţională, un alt com-lex de -ro+leme se re0eră la deviaţia sintactică de la o normă

textuală. V ast0el de deviaţie este dată, su+ as-ect cantitativ,de exem-lu, atunci cnd, ntr1o
 -oezie com-usă dintr1un şir de -ro-oziţii enunţiative, a-are o singură -ro-oziţie im-erativă
sau interogativă, sau cnd a-are o schim+are a tim-ului ver+al n aşa 0el, nct ntre 0orme
 -reteritale să a-ară ocurenţa singulară a unui -rezent istoric. In ast0el de cazuri, snt
im-ortante numărul şi distri+uţia acelor -ro-oziţii, care constituie norma sintactică internă
textului. Privite din -unct de vedere -ragmatic, ele re-rezintă, -entru rece-tor, o mostră a
es-ectaţiei/ 2ErAartungsmuster/9, care la a-ariţia contrariului se ntreru-e. Schim+area
tim-ului (translatio te*oris ) a 0ost tratată de:a de retorica clasică cu multă atenţie 2c0.
#aus+erg 3458 I D8D1D859.
J.3.J. &naliză de text ". Sternheim, *as Fossil/ I.iv. 2Fragment9
Sursa ". Sternheim,@ 8ra*en, ed. R. Emrich, < vol, euAied 345<, I, <3<. 1
Fragmentul următor dintr1o dramă este un exem-lu -entru stilul telegra0ic/ 0oarte
0recvent la "ari Sternheim
(!S(#& *u Aarst BranB &NV *reimal schAer. (!S(#& Hergestellt &NV
&u0 meine Reise. (!S(#& Sehr als >ann^ &NV Sehr 

T786Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

als >ensch. SVFIE 2zeigt au0 (rsula9  (nd sie  &NV Sehr als Rei+. SVFIE 
Sch`ner doch &NV !ei0er 1 Aei nicht. (!S(#& Ho00entlich. V$$V >eine &ssistentin.
)ur "hemie +eru0en. &NV eigung zur &nalLse  (!S(#& SLnthese. 34<
8 serie de trans0ormări com-lementare 0ac din textul deviant su+ as-ect gramatical un
text cu o sintaxă corectă
239 (!S(#& *u Aarst BranB 2T9 &NV 2Ich Aar9 dreimal schAer 2BranB9. 2<9
(!S(#& 2;ist du9 Aiederhergestellt 2D9 &NV &u0 meine Reise 2+in ich
Aiederhergestellt9. 2J9 (!S(#& 2*u +ist9 sehr als >ann 2Aiederhergestellt9^ 259 &NV
2ein, ich +in9 sehr als >ensch 2Aiederhergestellt9. 279 SVFIE 2zeigt au0 (rsula9 (nd 2ist9
sie 2auch Aiederhergestellt9 29 &NV 2Sie ist9 sehr als Rei+ 2Aiederhergestellt9. 249 SVFIE
2Ist sie9 sch`ner doch 2geAorden9 2389 &NV 2Ich meine, da sie9 rei0er 2geAorden ist, doch9
Aei 2ich es9 nicht 2genau9. 2339 (!S(#& Ho00entlich 2+in ich rei0er geAorden9. 2 3T9
V$$V 2Sie ist9 meine &ssistentin. 2Sie ist9 zur "hemie +eru0en. 23<9 &NV 2Hast du eine9
 eigung zur &nalLse  23D9 (!S(#& 2ein, ich ha+e eine eigung zur9 SLnthese. 34D
"om-letările ne dezvăluie că textul gramaticalizat de-ăşeşte ca lungime de două ori
 +aza sa eli-tică. umeroasele re-etiţii dezvăluie redundanţa sa. n dramele lui Sternheim,
aceasta dis-are n mod decisiv -rin reducţiile sintactice. "eea ce rămne snt 0ragmente
 -ro-oziţionale nominale, ver+ale sau adver+iale. "om-letarea lor tre+uie să se e0ectueze din
contextul co1textual şi situativ. Eli-sa co1textuală o ntlnim, s-re exem-lu, n 2T9, unde
adăugarea su+iectului şi a -redicatului -resu-une cunoaşterea -ro-oziţiei -recedente. 239
serveşte de su+stituend -entru 2<9 cu tim- ver+al ? schim+at, şi -entru 2D9 urm. cu 0orma
ver+ală res-ectiv -ronominală modi0icată. S-re deose+ire de aceasta, n textul adiacent
2indicaţii regizorale9 al lui 279 un element deictic arată, că aici se reunesc com-letările co1
textuale cu cele situative. n 23T9, se -are că e aceeaşi situaţie. (neori, su+stituirea eli-selor 
 -ro-oziţionale este -osi+ilă doar intuitiv, deoarece situaţia nu este univocă 2-olisemie9 iar 
ultima -ro-oziţie de re0erinţă este -rea nde-ărtată. V eli-să a+solut non1contextuală nu
există n textul citat. >ai mult, 0iecare actualizare a acestei 0orme de deviaţie sintactică -oate
0i inter-retată numai n şirul ntreg al deviaţiilor. "a o trăsătură

FIN(!I SI$&"$I"E6T73
stilistică -ermanentă, eli-sa imită la Sternheim lim+a:ul telegra0ic, -e cel militar şi -e
cel al lucrărilor de ştiinţele naturii şi dezvăluie ast0el ? aici dăm o inter-retare -rag1
 

masemantică ? automatismul li-sit de su0let al com-ortamentului oamenilor.

<.2. FIGURI ALE EC]IALENŢEI SINTACTICE
Figurile echivalenţei sintactice snt su+sumate termenului  aralelis*. *u-ă N. >.
Ho-Bins, -aralelismul, -e care el l numeşte şi 0igură gramaticală re-etată/
2AiederBehrende grammatische Figur/9, re-rezintă, alături de 0igurile sonore, -rinci-iul
0undamental al artei -oetice. $otodată, -aralelismul re-rezintă şi un 0enomen estetic
extraordinar de com-lex. "ăci el im-lică m+inarea ntre identităţi şi di0erenţe sintactice,
mor0ologice şi lexicale, diversele ti-uri de contiguităţi semantice, asemănări, sinonimii,
antonimii şi, n cele din urmă, diversele ti-uri şi 0uncţii ale şirurilor \izolateK/. !oman
GaBo+son 23454 TD9, de la care am luat acest enunţ, s1a ocu-at n lucrările sale teoretice şi
inter-retative, n diverse moduri de această 0ormă de mani0estare linguo1estetică, dar mai ales
ntr1un studiu des-re -aralelismul rus 234559. I1au urmat exem-lul şi alţii 2#otman 347T,
#evin 345T= c0. Hammond 34539. $uturor autorilor le este comun că neagă echivalenţa totală
2Z identitatea9 n cazul -aralelismului. *e:a &usterlitz 23453 D<49 scrie *ouă segmente
2versuri9 -ot 0i considerate ca -aralele atunci cnd snt identice, cu exce-ţia unuia din
elementele lor, care tre+uie să ocu-e n am+ele segmente aceeaşi -oziţie relativă/. Şi #otman,
care l citează -e &usterlitz, adaugă -reciznd aceste a0irmaţii Paralelismul re-rezintă un
 +inom, n care una din -ărţi este recunoscută cu a:utorul celeilalte, care intră n relaţie cu
 -rima -e -ostură de model nu este identică cu ea, dar nici izolată de ea. Ea este analoagă ? 
are trăsături generale, şi anume exact -e acelea care snt scoase n evidenţă -entru a
recunoaşte -rima -arte/ 2347Ta 479. Prin urmare, -aralelismul se a0lă ntr1o ciudată stare de
 -lutire ntre identitate totală su+ as-ect 0onologie, mor0ologic şi semantic, -e de o -arte, şi -e
de altă -arte, ntr1o totală izolare a acestor 

T7T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

domenii. #a -rima vedere, ar tre+ui să 0ie evident că de aici rezultă o scală largă de
nuanţe -entru similarităţi -osi+ile. "u ct se acumulează mai multe echivalenţe, cu att coufil
ing0l lui #evin devine, mai -uternic 2345T9. n cele ce urmează, va 0i vor+a de diverse
as-ecte şi 0orme ale -aralelismului.
<.2.1". A968!8
(nităţile sintactice -ot 0i re-etate n structura lor total sau -arţial. &cest lucru se ştia
de:a din antichitate  de aceea s1a 0ăcut o deose+ire ntre izocolon şi -arison. n -rimele -atru
rnduri ale -oeziei lui ;recht  Lob der $artei din -iesa  8ie :anah*e, analizată de !.
GaBo+son 2345J9, ordinea sintactică este a+solut identică
238T9 *er Einzelne hat zAei &ugen. *ie Partei hat tausend &ugen. *ie Partei sieht
sie+en Staaten *er Einzelne sieht eine Stadt. 34/
Este vor+a aici de o secvenţă de -arataxe. *u-ă >ac Hammond, ei i se -otriveşte,
denumirea sintaxă -oetică/ ntr1un mod cu totul deose+it /SLntax is -oetic Ahen
grammaticallL e]uivalent constituents in connected s-eech are :uxta-osed +L coordination or 
 -arataxis or are otherAise -rominentlL accumulated/ 345  23453 DT9. Formula structurii
sintactice -entru toate -ro-oziţiile din 238T9 este $M sau mai exact (2rt det Q @  x ) Q < t %r    Q
(@u* Q @ " ). V descriere şi mai -recisă ne1o dă !. Posner 23473 TDD9, ntocmind o listă cu
cte1 două criterii de echivalenţă, care descom-un -rimul distih n clase de text
coextensionale/ 2Bonexten1sionale $extBlassen/9 
a9 "lase de cuvinte sau gru-uri +9 "lase de cuvinte sau gru-e de cuvinte, care snt
caracte1 de cuvinte, care snt carac1
rizate -rin 0uncţia sintactică terizate -rin trăsătura 
ex-resia su+iectQ ex-resie, care desemnează un
număr de oameniQ ex-resia o+iectQ ex-resie, care desemnează un
 

număr de atri+ute omeneştiQ nucleul -redicativQ ex-resie, care desemnează o

relaţie de -osesiuneQ

FIN(!I SI$&"$I"E6T7<1
*u-ă Posner, echivalenţa se vădeşte -rin aceea că segmentele  8er &in/elne A 8ie
 $artei şi  /wei 2ugen I tausend 2ugen 0ormează un -aralelism att n ce -riveşte 0uncţiile
sintactice ct şi trăsăturile semantice amintite, la care se adaugă echivalenţa 0onologică
hat;hat. "u toate acestea, echivalenţa nu e totală. &tt n ex-resia su+iectului ct şi n cea a
o+iectului există n versul 36T 2şi <6D9 o o-oziţie semantică (nu*+r *ic)C (nu*+r *are).
&vem deci de1a 0ace cu a alternare -lăcută ntre uni0ormitate sintactică totală şi contraste
semantice. &ceastă constatare este vala+ilă -entru -rimele -atru versuri ale -oeziei.
(rmătoarele -atru versuri ale aceleiaşi -oezii se -rezintă -uţin alt0el 
 
238<9 *er Einzelne hat seine Stunde &+er die Partei hat viele Stunden. *er Einzelne
Bann vernichtet Aerden
&+er die Partei Bann nicht@ vernichtet Aerden. 347
&ici echivalenţa sintactică nu mai este totală, ci -arţială. *eviaţia secundară este
cauzată n cel de1al doilea vers -rin adăugirea de elemente textuale ? a con:uncţiei
adversative aber şi 2n versul 9 a negaţiei nicht. &lte -osi+ilităţi de a evita simetria sintactică
totală rezultă din su-rimarea sau -ermutarea unităţilor lingvistice. Pentru -rima -osi+ilitate
dăm ca exem-lu cele două versuri iniţiale din -oezia lui @;recht Fir sind sieC
238D9 Rer a+er ist die Partei Rer ist sie 34
"ea de a doua 0ormă de mani0estare o ilustrăm cu un vers din E. CUstner .
238J9 *ie Stadt ist gro, und Blein ist das Nehalt./ 4
&ici elementele -aralelismului sintactic snt -ermutate ast0el, nct a-are o situaţie de
ncrucişare. umele clasic al acestui 0enomen este hias*.

T7D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

<.2.2. F!:0678
&naliza -oeziei lui ;recht  Lob der $artei a mai dezvăluit un as-ect  -aralelismul
sintactic tre+uie -rivit şi su+ as-ectul 0recvenţei a-ariţiei lui. *acă, ntr1un text, el a-are
izolat, atunci el are o ca-acitate de structurare limitată. "eea ce teoreticienii echivalenţei
consideră nsă ca domeniul lor -re0erat snt 0ormele -aralelismului dominante stilistic.
*ovadă snt analizele lui GaBo+son 0ăcute -oeziilor lui ShaBes-eare, SidneL, ;laBe,
;audelaire şi ;recht. n contextul versurilor +rechtiene citate, el ne atrage atenţia, -e +ună
dre-tate, asu-ra -aralelismului +i+lic 2e+raic9, care a servit dintot1deauna ca exem-lu ti-ic
ntr1o sintaxă estetică a versului. Prezentăm aici ca dovadă -salmul 33D n traducerea engle1
zească a ersiunii autorizate/ (2uthori/ed <ersion)C
?1H 1. Rhen Israel Aent out o0 EgL-t,
the house o0 Gaco+ 0rom a -eo-le o0 strange language =
T. Gudah Aas his sanctuarL, and Israel his dominion.
<. $he sea saA it, and 0led = Gordan Aas driven +acB.
i. $he mountains sBi--ed liBe rams, and the little hills liBe lam+s.
J. Rhat ailed thee, V thou sea, that thou 0leddest  thou, Gordan, that thou Aast driven
 +acB 
X. e mountains, that Le sBi--ed liBe rams= and Le little hills, liBe lam+s 
7. $rem+le, thou earth, at the -resence o0 the #ord, at the -resence o0 the Nod o0 
Gaco+ =
. Rhich turned the rocB into a standing Aater, the 0lint into a 0ountain o0 Aaters. T88
n acest exem-lu, -aralelismul a-are n a-roa-e 0iecare vers = se -oate chiar s-une că
 

el este 0actorul structural determinant al ntregului text. V nsemnătate asemănătoare o are

 -aralelismul şi n -roza artistică a so0istului grec Norgias din #eontinoi şi, du-ă el, n
manierismul euro-ean 2c0. orden 34J9. *e -aralelismul -oeziei -o-ulare 0ino1carelice s1a
ocu-at n detaliu Rol0gang Steinitz 234<D9.

FIN(!I SI$&"I"E6T7J
<.2.5. ## b$ =$7$8
Exem-lul din ;recht şi cel cu -salmul ne arată că -ot 0i re-etate att construcţii
 -aratactice ct şi hi-otactice -recum şi -ărţi ale acestora. &celeaşi exem-le mai arată că
elementele echivalenţei -ot 0i mai mult sau mai -uţin voluminoase. "ele mai lungi o0eră
 -osi+ilitatea unei com-lexităţi mai mari. n acest -roces, :oacă un rol şi 0a-tul dacă -aralelele
sintactice urmează direct una du-ă alta 2-oziţie de contiguitate9 sau snt se-arate unele de
altele -rin unităţi textuale 2-oziţie distanţată9. Succesiunea nemi:locită a -ărţilor de -ro-oziţie
 -aralele -oate 0i evidenţiată şi -rin nşiruirea asindetică şi -olisindetică. Prin asindeton se
nţelege com+inarea 0ără con:uncţie a unor -ărţi de -ro-oziţii avnd aceeaşi 0uncţie sintactică.

23879 eni, vidi, viei. T83
Prin  olisindeton se nţelege o construcţie ale cărei -ărţi snt toate unite -rin
con:uncţii
2389 $omorroA and tomorroA and tomorroA... T8T 2ShaBes-eare9
(n -aralelism n -oziţie distanţată este re0renul. El a-are, de regulă, la s0rşirul unei
stro0e, de exem-lu, n  @on su* 5ualis era* bonae  sub regno =ynarae a lui E. *oAson
23849 I have +een 0aith0ul to thee, "Lnara^ In mL 0ashion. T8<
n tim- ce, n acest caz, el rămne identic, n alte texte, el a-are, de la o stro0ă la alta,
uşor modi0icat 2echivalenţă -arţială9.
J.T.D. *istri+uţia
Prin aceasta ne a-ro-iem de -ro+lema re-etiţiei -aralelismului n text. !e0renul 23849
ne1a o0erit de:a un exem-lu. &nti-odul său este contrare0renul/ 2Negenreim/9,@ceea ce
nseamnă recurenţa sintactică la nce-utul stro0ei 2de exem-lu,

T756Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

*ein #ied erBlang/ T8 n -oezia lui ;rentano ?  2ls *ir dein Lied erklang). V altă
0ormă a re-etiţiei sintactice n vers a-are atunci, cnd? ca n ciclul de sonete a lui Gohn
*onne, =orona ? ultimul vers al 0iecărei -oezii a-are ca -rim vers al -oeziei următoare. (n
caz s-ecial al distri+uţiei artistice a -aralelismului l re-rezintă aşa1numitele 0ersus raor
tati care snt re-rezentate mai ales n literatura secolului 'I şi 'II 2c0. "urtius 3453 T48
urm., HocBe 34J4 TJ9. (n exem-lu cunoscut l ntlnim la V-itz (&igra**a) C
2 1389 *ie Sonn@, der P0eil, der Rind, ver+rennt, verAundt, Aeht hin, >it Feuer,
SchUr0e, Sturm, mein &ugen, Herze, Sinn. T8<
Este vor+a aici de un şir de -aralelisme hi-er+atice sau o com+inaţie ntre echivalenţă
sintactică şi -ermutaţie sintactică. #a V-itz, -aralelismul dezvăluie rezolvarea 2retrans1
0ormarea9 enigmei 
?111H *ie Sonn@ver+rennt mit Feuer meine &ugen, *er P0eil v-rAundt mit SchUr0e
mein Herze, *er Rind Aeht mit Sturm meinen Sinn hin. T85
 e mai -utem imagina ncă numeroase alte moduri de distri+uţie ale re-etiţiei
sintactice, dar nu are sens să ntre-rindem aici mai mult dect o sumară sugerare a acestei
multitudini. "riteriile şi exem-lele -rezentate ne -ermitrsă extindem, -rin analogie,
concluziile trase şi asu-ra alto situaţii de text.
<.2.<. A9: 6$:, !$: b$ 986$:
&s-ectele amintite snt de natură secundară, n ceea ce -riveşte echivalenţa sintactică=
 

aceasta nseamnă ele -ot a-are sau nu. e -utem imagina deci doi -oli extremi ai 0ormării de
echivalenţe n -aralelism 3. trea-ta recurenţei totale 2saturate/9, care cu-rinde toate nivelele
lingvistice 2exem-lu re0ren identic9= T. trea-ta echivalenţei\,limitate la structura sintactică,
0ără ca celelalte nivele lingvistice să -rezinte vreo 0ormă de echivalenţă. n -rimul caz,
recursivi1

FIN(!I SI$&"$I"E6T77
tatea lingvistico1estetică atinge -otenţialul maxim= cazul al doilea, 0ormează, n
com-araţie cu cel dinti, un -unct deW -ornire stilistic, care -oate 0i extins -rin esteticizare/
2sthetisierung/9 asu-ra celorlalte nivele lingvistice. &şa se a:unge la convergenţe ale
 -aralelismului cu 0iguri 0ono1logice, mor0ologice şi semantice. Există, s-re exem-lu, -ara1
lelisme cu rimă
233T9 $he mountains sBi--ed liBe ra*s, and the little hills liBe la*bs-
cu -oli-totă
233<9 Rhich turned the rocB into a standing water, the 0lint into a 0ountain o0 waters-
şi cu sinonime -eri0rastice
2 33D9 Rhen Israel Aent out of &gyt,
the house of Aacob fro* a eole of strange language.
$oate exem-lele acestea snt luate din -salmul 33D notat n ex-unerea de mai sus la
23859.
n 0ine, vom mai aminti două 0iguri retorice, care se +azează -e conexiuni sintactice
 -aralele antimeta+ola şi antiteza.  2nti*etabola 2c0. II. D.T.D9 este 0ormată, de regulă, din1tr1
un -aralelism sintactic (xy;xy) şi un hiasm lexical (ab;ba)- 0ormula ei este 2du-ă
Co--erschmidt 347T 559
233J9 2ax +s91e 2+xaL9
(n exem-lu ilustrativ ne o0eră ShaBes-eare n Finter%s Tale 2I. ii. <3J9@
2 3359 PlainlL as hea0en sees earth and earth sees heaven, T87
unde coordonarea sintactică (!$!I!$!) 0ace mai clară reversiunea 2n simetrie
de oglindă9 ordinii cuvintelor. >ai rar ntlnită este varianta antimeta+olei, care cu-rinde un
hiasm (xyyx) şi un -aralelism lexical (abab).

T76Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

Pro-oziţia lui Schiller  7reund und 7eind 2cit. de SBre+ 345 JT9 ne exem-li0ică
construcţia unui -aralelism antiteticC
23379 )eigt mir der 7reund, Aas ich kann, lehrt mich der 7eind, `89 ich soll,O
unde echivalenţa sintactică contrastează cu două -erechi de o-oziţii semantice
(7reundC 7eind, kannC soll). V-oziţiile semantice se mai numesc şi antoni*e. SBre+ 23459 şi
Co--erschmidt 2347T9 ncearcă să sta+ilească logic şi sociologic 2ideologico1critic9, originea
lor. om veni cu amănunte la discutarea 0igurilor de stil semantice. Pe moment, vom reţine
doar ce a -ostulat G. Co--erschmidt 2347T 5<9 ca -ărţi com-onente necesare ale unei
antiteze. Prin urmare, ea -oate 0i de0inită ca 0iind ,1,? coordonare sintactică
 ? de antonime semantice
 ? care contează dre-t elemente constitutive ale unei unităţi de sens ce le cu-rinde,
 ? constituită la un nivel lingvistic su-erior./
n cele s-use, se 0ac re0eriri la 0uncţionalitatea antonimelor corelate, care determină
sensul/ 2J9. Ea va ocu-a locul cuvenit şi n analiza de text ce urmează.
<.2.. A68$= > 3  a. S8c98!, „d#$#9 C898!" III. $$. 15 @ 1
?C#0e68!8 #$ B!##9H
>aria RicBert a -rezentat -rima analiză istorică convingătoare a cuvntării lui ;rutus
n re0eratul  2ntikes Dedankengut in hakeseares Aulius =aesar, a-ărut n hakeseare
 

 Aahrbuch ";# 234D9, 33 ?3<. Structurarea gra0ică -remergătoare 0ăcută de ea 2-g. 379 va 0i
 -reluată a-roa-e integral n cele ce urmează
I. !omans, countrLmen, and lovers^
&. Hear me 0or mL cause, and +e silent, that Lou maL hear =
;. ;elieve me 0or mine honour, and have res-ect to mine honour that Lou maL
 +elieve
". "ensure me in Lour Aisdom, and aAaBe Lour senses, that Lou maL the +etter :udge.

FIN(!I SI$&"$I"E6T74
II &. 3. I0 there +e anL in this assem+lL, anL dear 0riend o0 "aesar@s, to him I saL that
;rutus@ love to "aesar Aas no less than his.
T. I0 then that 0riend demand AhL ;rutus rose against "aesar, this is mL ansAer ot
that I loved "aesar less, +ut that I loved !ome more.
<. Had Lou rather "aesar Aere living and die all slaves, than that "aesar Aere dead, to
live all 0ree men 
;. 3. a9 &s "aesar loved me, I Aee- 0or him=
 +9 as he Aas 0ortunate, I re:oice at it=
c9 as he Aas valiant, I honour@ him =
d9 +ut as he Aas am+itious, I sleA him= T. a9 $here is tears 0or his love
 +9 :oL 0or his 0ortune,
c9 honour 0or his valour,
d9 and death 0or his am+ition.
". 3. a9 Rho is here so +ase, that Aould +e a +ondman
3. +9 i0 anL, s-eaB, 0or him have I o00ended.
T. a9 Rho is here so rude, that Aould not +e =a@!oman
T. +9 i0 anL, s-eaB, 0or him have I o00ended.
<. a9 Rho is here so vile, that Aill not love his countrL <. ta9 i0 anL, s-eaB, 0or him
have I o00ended.
III. I -ause 0or a re-lL . . . $hen none have I o00ended.
I have done no more to "aesar than Lou should do to ;rutus.
$he ]uestion o0 his death is enrolled in the "a-itol=
his glorL not extenuated, Aherein he Aas AorthL, nor his o00ences en0orced, 0or Ahich
he su00ered death.
Rith this I de-art, ? that, as I sleA mL +est lover 0or the good o0 !ome, I have the
same dagger 0or mLsel0, Ahen it Aill -lease mL countrL to need mL death. T84
*u-ă -ărerea lui RicBert, modul de organizare al cuvn1tării lui ;rutus re0lectă
structurarea clasică -entru oratioC I Z  rooe*iu* 2introducere9, 33 Z argu*entatio 2-artea
 -rinci-ală9, III Z  eroratio 2ncheiere9. #a nce-ut, există necesitatea de a -rovoca atenţia,
ncrederea şi dis-oni+ilitatea rece-tivă a s-iritului auditoriului/. (rmează a-oi -artea centrală
2II9, care conţine :usti0icarea uciderii lui "aesar 

T86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

şi unde snt -use 0aţă n 0aţă -uncte de vedere -ro şi contra, ncheierea 2III9 o
0ormează un scurt rezumat al stării de lucruri şi o ntoarcere la etosul/ vor+itorului. Im-resia
generală este cea a unei -ledoarii :uridice. ;rutus ncearcă să1şi convingă -u+licul, -le+ea
romană,, de dre-tatea cauzei sale. Po-orul este totodată :udecătorul şi acuzarea imaginară.
V+iectul dez+aterii este "aesar, mai exact am+iţia (a*bition) sa, care contrastează cu ideea
li+ertăţii re-u+licane. Pe de o -arte stau succesele din viaţa lui "aesar, -e de altă -arte
 -resu-usa sa trădare, -e care a -lătit1o cu moartea. $oate acestea snt contraste, care crează
 -ur şi sim-lu arta -rezentării ntr1un stil antitetic accentuat.
 

Snt identice, mai nti, -aralelismele sintactice şi structurarea lor triadică res-ectiv
tetradică. V triadă sintactică n1tlnim n introducre 2adresarea directă şi I &, ;, "9 şi n -artea
centrală II. ", n tim- ce II. &. < nu nde-lineşte norma de ex-ectaţie antici-ată a unui
 -aralelism sintactic, n centrul -ărţii -rinci-ale, ntlnim, n ;. II. 3 şi T, două -aralelisme
 -ro-oziţionale cu -atru -oziţii. om reveni asu-ra s-eci0icului lor. Fra-ează că unele din
construcţiile -aralele enunţate mai sus -rezintă ncă o dată simetrii interne, cum se ntm-lă
cu o crescndă claritate n cazul secvenţei II. &. 3?<. n totalitate, rezultă deci imaginea unei
echivalenţe sintactice 0oarte 0recvente de volum varia+il 2de la construcţia -ro-oziţională cu
mai mulţi constituenţi -nă la sintagmă9 răs-ndite n tot textul, chiar şi n -asa:ul 0inal al
cuvntării. &ceastă echivalenţă sintactică este susţinută, n -lus, şi de echivalenţa 0onologică,
mor0ologică şi semantică  rima n II. ". 3. a9 6 T.a (bond*anC 9o*an) du+letele din I & 101 ;
(hearC hear, belie0eC belie0e), ana0orele la nce-ut de -ro-oziţie n II. &. 3 k T (ifC if) şi II. ".
l.a9 k T.a9 k <.a9 (who is here so), -aronimiile din II. ;. l.a9 6 T.a9, l.+96T.+9 urm. (lo0ed;lo0e,
 fortunate;fortune etc.h sinonime mor0ologice şi textologice n II. ". l.a9 k T.a9 k <.a9 (base ? 
rude ? 0ile) şi II. ;. 3 kT şi re0renul din II. ". l.+9 D1 T.+9 k <.+9 (if any, seak, for . . .).
&ceastă acumulare de ti-uri re-etitive re-rezintă acum, la rndul ei, +aza -entru
deviaţii secundare. n mod 0ra-ant, acestea a-ar, de -re0erinţă, la s0rşitul unui gru- triadic

FIN(!I SI$&"$I"E6T3
res-ectiv tetradic de structuri de echivalenţă sintactică, unde, -rin contraste 0ormale şi
de conţinut, -roduc variaţie şi tensiune. *acă nce-em cu introducerea, atunci n I.&?"
există, ce1i dre-t, un -aralelism sintactic, dar totodată 0igura CLBlos/ existentă n & şi ;, nu
e conţinută n ", ci su+stituită -rintr1un cu-lu sinonimic (censure- udge). n mod asemănător 
se -etrec lucrurile şi cu -rima -arte 2II. &9 din -artea centrală, unde -aralelismul din &. 3?T
nu este continuat n < = n locul său a-are un -aralelism imanent -ro-oziţiei, ale cărui
elemente constituie, la rndul lor, o antiteză hiastică. n tim- ce, n I. " locul central l ocu-ă
tematica :udecăţii şi a nţele-ciunii ascultătorilor, iar n II. &. <, dialectica dintre viaţa
individului/6sclavia tuturor/ şi moartea individului/6,.li+ertatea tuturor/, n -artea a doua, n
 -artea de mi:loc a argumentaţiei 2II. ;9, acest loc este ocu-at de du+la tensiune dintre
succesul şi 0aima lui "aesar, -e de o -arte, şi am+iţia şi moartea lui "aesar, -e de altă -arte.
&ceastă situaţie este considerată de vor+itor ca avnd asemenea im-ortanţă, nct el o descrie
lingvistic ntr1o modalitate stilistică deose+it de com-licată. u numai că -ro-oziţiile ;. 3 şi
;. T 0ormează cte un -aralelism cva1drimem+ru= nu numai că ;. T este o 0ormulare sinonimă
la ;. 3= nu numai că l.a9 ? T.a9, l.+9 ? T.+9, l.c9 ? T.c şi l.d9 ? T.d9 snt legate ntre ele -rin
 -aronimie şi hiasm= nu numai că ;. 3. a9?d9 snt a-roa-e la 0el de lungi ca -ro-oziţii 2a c. ZZ
 + d9, n tim- ce ;. T.a9?d9 snt structurate di0erit şi anume o dată, su+ as-ectul su-rimării
secundare su-rimarea lui there is n T.+9?d9Q, şi, altă dată, su+ as-ectul adiţiei secundare 2cte
o sila+ă n -lus la 0iecare sintagmă9 ? ci 0iecare din cele două construcţii -ro-oziţionale
culminează ntr1o antiteză care marchează o ru-tură de conţinut -uternică ntre -rimele trei
 -ărţi de -ro-oziţie şi cea de a -atra, ntorsătura semantică +ruscă are 0uncţia de a diri:a n
mod s-ontan -otenţialul emoţional al auditoriului s-re momentul decisiv al argumentării 
>oarte tiranului ^/ $extul care urmează nu -oate dect să insiste asu-ra acestui -unct. &şa se
ex-lică numeroasele construcţii -aralele n -artea ", care, n 0orma ntre+ării retorice,
 -resu-un de:a răs-unsul. V inversiune sintactică n ". l.+9 k T.+9 k <.+9 (for hi*

TT6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

ha0e I offended) con0eră -ersoanei auditorului o em0ază deose+ită, i -une n mnă
 -uterea de a decide. (rmează votul, care se termină -ozitiv -entru vor+itorul ;rutus. *u-ă
votul -u+licului, el 0ormulează ncheierea cuvntării sale. &ici regăsim mi:loacele stilistice ale
 -aralelismului şi ale antitezei. Peroraţia 2III9 identi0ică, -e de o -arte, -e ascultători 2ca
 

ucigaşi -otenţiali ai lui "aesar9 cu ;rutus, -e de altă -arte, -e ;rutus 2ca re-rezentant
 -otenţial al tiraniei9 cu Naesar  n 0elul acesta se 0ace un rezumat al argumentaţiei din II. & şi
II. ". Peroraţia nsumează şi temele merit/6 0aimă/ şi -erenitate/6distrugere/  n 0elul
acesta se 0ace o reca-itulare a argumentaţiei din II. ;. Prin urmare, nsăşi ncheierea este
conce-uta hiastic 0aţă de -ărţile anterioare. (ltima -ro-oziţie -oate 0i considerată ca rezumat
al tuturor acestor teme.
n ncheiere, mai -unem ntre+area, care ar -utea 0i 0uncţiile -ragmatice ale
 -aralelismului şi antitezei n cuvntarea lui ;rutus. n ceea ce -riveşte -aralelismul, el este un
mi:loc stilistic -otrivit -entru a sugera ra-orturi de identi0icare n conţinut. &ceasta reuşeşte
cu att mai mult cu ct -aralelismul este susţinut de echivalenţe 0onologice, mor0ologice şi
mai ales, semantice. *ouă locuri din text vor servi dre-t exem-lu n II. ", n 0elul acesta, Se
naşte relaţia de identi0icare dintre bond*an 2l.a9, not a 9o*an 2T.a9 şi (so*eone) that will not 
loue his country 2<.a9. &ici sclavia şi li-sa conştiinţei naţionale se con0undă  tertiu* non
datur. &semănător -rocedează şi cuvntul 0inal (I ha0e done no *ore to =aesar ...), unde
 -aralelismul -rovoacă identi0icarea de roluri de:a amintită 2-u+lic Z ;rutus, ;rutus Z "aesar9,
ast0el că -u+licului nu1i rămne altceva de ales dect să acce-te rolul de ucigaş o0erit de
orator. n situaţii ca aceasta, -aralelismul nu -osedă doar calităţi estetice, ci şi trăsături ale
unei 0iguri logice/. "a atare, -rin construirea de identităţi, 0igura logică are aici sarcina de a
nu lăsa nici măcar un gnd s-re alte alternative -osi+ile 2de exem-lu, disensiune ntre -le+e şi
;rutus9. Funcţia ei este de a masca.
 u mult di0eră, su+ acest as-ect, a-recierea antitezei 2Z -aralelism antonimie9.
Intenţia ei este -olarizarea, care exclude orice altă -osi+ilitate. &şa se ntm-lă n II. &. <,

FIN(!I SE>&$I"E6T<
unde multitudinea -otenţială a as-ectelor este redusă la alternativele =aesar ! 0iu 
to3i Z  scla0i *or3i şi =aesar ZZ *ort A to3i Z oa*eni liberi. !eiese clar care dintre variante
este de -re0erat, deoarece una din ele -rezintă o caracteristică negativă 2de exem-lu, sclav/
n II. &. < şi II. ". l.a. Şi mai lim-ede a-are acest reducţionism antonimie n II. ;. 3. d9 k
T.d9, unde, du-ă cele trei trăsături -ozitive 2"aesar9 şi -osi+ilităţi de reacţie 2a lui ;rutus9 snt
numite ca anti-ozi adevărata trăsătură negativă (a*bition) şi adevărata reacţie negativă
(death). &scultătorului nu i se comunică aici, dacă .a*bition re-rezintă cu adevărat un delict
ce merită -edea-sa cu moartea, sau dacă moartea este ntr1adevăr singura -edea-să -osi+ilă
 -entru a*bition. Pentru el -ers-ectiva este dată de la nce-ut de o singură alternativă. *e
unde este -ermisă concluzia că antiteza voalează aici com-lexitatea situaţiei. Prin urmare,
această 0igură nu are doar o dimensiune estetică -lăcerea de a inversa sensul= ea nu are nici
doar o dimensiune a0ectivă -rovocarea emoţiei -u+licului. $ot att de im-ortantă este 0uncţia
ei cognitivă, aceea de a -ro-aga o ideologie, ideologia re-u+licană/.
PX. FIGURI SEMANTICE
Figurile semantice snt acelea, a căror esteticitate este 0undamentată -e o deviaţie
semantică. *acă numim unitatea de sens normală din -unct de vedere gramatical semem,
atunci deviaţia -oetologică se numeşte ? -rin analogie la celelalte a+ateri lingvistico1estetice
 ? metasemem. Fiecare semem este com-us dintr1un com-lex de trăsături semantice, sau
seme, de exem-lu, (Sani*at), (Sabstract), (Sfluid) etc. V estetică semică -resu-une ca
trăsăturile semantice res-ectiv com-lexele de trăsături să 0ie trans0ormate du-ă categoriile de
modi0icări cunoscute. &ceasta se -oate ntm-la la nivelele lingvistice ale mor0ologiei,
sintaxei, textului, n acest -unct, modelul ela+orat aici se deose+eşte clar de -ro-unerea
gru-ului din #Ottich 2*u+ois et al. 347D9, care limitează metasememele la su+stituţiile
semantice de cuvnt 2Z tro-i, $ro-en/9 şi care, -entru schim+ările de sens ce

TD6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 

de-ăşesc limita unui cuvnt, introduce categoria metalogis1melor, 0iguri logice

2>etalogismen/, NedanBen0iguren/9.m-otriva unei ast0el de conce-ţii stă argumentul că,
n 0elul acesta, autorii ? ca de alt0el şi -recursorii lor intraţi de:a n istorie, ? -ărăsesc
domeniul de studiu lingvistic, ceea ce nseamnă că ei devin inconsecvenţi n cadrul sistemului
ales de ei. (n alt -unct de -ornire eronat -osi+il ar -utea 0i i-oteza, că 0igurile semantice snt
identice cu tro-ii sau cu meta0ora n sensul larg al cuvntului. #a 0el ca şi n cazul -ărerii celor 
din #Ottich, şi acestei -ăreri i se -oate o-une 0a-tul că, de exem-lu, 0igurile echivalenţei
semantice o0eră, de la 0undamentarea lor teoretică, ncă multe alte -osi+ilităţi a1tro-ice.
&ceastă din urmă o+servaţie se re0eră la statutul semiotic al 0igurilor semantice, aşa cum snt
ele tratate aici. ncă mai dinainte s1a arătat că există două ti-uri de semantică semantica
re0erenţială şi semantica relaţională, dintre care -rima tratează relaţia semnului lingvistic cu
denotatul 2res-ectiv desemnatul9, cea din urmă nsă, relaţiile desemnatelor ntre ele.
Semantica re0erenţială analizează re0erinţa semnului la o lume a o+iectelor, res-ectiv la un
model al realităţii. &ici nu ne vom ocu-a de aceasta. "eea ce ne interesează mai mult este
interacţiunea elementelor de sens la nivelul com+inaţiei de semne, adică n cadrul semanticii
cuvntului, -ro-oziţiei şi textului, şi anume n -ers-ectiva a+aterilor -osi+ile de la normă.
&s-ectul semiotico1sintactic al 0igurii semantice se a0lă n -rim -lan= as-ectele realităţii/ şi
ale comunicării nu ne -reocu-ă, res-ectiv snt secundare.
.1. FIGURI ALE DEIAŢIEI SEMANTICE
Figurile semantice din această categorie iau naştere -rin aceea că se adaugă, se
su-rimă sau se su+stituie trăsături semantice sau com-lexe de trăsături contrar restricţiilor 
semantice ale coocurenţei 2;icBerton 34549. "ele mai im-ortante snt 0igurile su+stituţiei
semantice, tro-ii, dintre care 0ac -arte, -rintre altele, şi meta0ora, metonimia, sinecdoca şi
alegoria. *ar şi unele dintre celelalte 0iguri semantice discutate aici nu snt deloc
necunoscute= atta doar că, n cadrul

FIN(!I SE>&$I"E6TJ
categorizării 0ăcute aici, ele snt -rivite -oate dintr1o -ers-ectivă nouă.
.1.1. A>$7$8 p
V sim-lă nşiruire aditivă de unităţi semantice nu este ncă su0icientă -entru a -roduce
o deviaţie semantică. #a -unctul de vedere cantitativ tre+uie nea-ărat să se adauge unul
calitativ. V ncălcare a unei reguli semantice ar exista n com+inaţia de semne, n care unul
din ele conţine toate seinele celuilalt, de exem-lu 2x9Q k 2x9 k 2kL9 k2kz9Q. Intră aici
0ormularea weibliche 7rau, a cărei com-onentă  7rau im-lică trăsătura 0eminin. V situaţie
asemănătoare ntlnim n  itic *ic, uria *are, hu*an boy etc. !etorica clasică vor+eşte n
aceste cazuri, des-re  leonas*C alt termen -otrivit aici este redundanţă eronată/
20ehlerha0te !edundanz/ ? c0. #eech 3454 3<7?3<9. "a variantă sintactică a -leonasmului
este considerată tautologiaC
2339 a9 *ie Frau ist Aei+lich, +9 $his +oL is human.T38
Şi răs-unsul lui Hamlet la ntre+area lui Horaţio  /Rhat neAs/ du-ă ntlnirea sa cu
0antoma, conţine o tautologie
23349 $here@s ne@er a villain dAelling in all *enmarB ;ut he@s an arrant Bnave.
&ici 0ormularea 0illain Z arrant kna0e este tautologică, adică nu are loc un cştig
in0ormaţional, ast0el că Horaţio com-letează -e dre-t S6a*let, I.v. 3TD?3TJ9
23T89 $here needs no ghost, mL lord, come0rom the grave $o tell us this. T33
*acă, n acest caz, tautologia are rolul de a disimula, n alt loc, ea are alt sco-. e
re0erim la cuvintele lui Hamlet des-re tatăl său 2I.ii. 37?39
23T39 He Aas 8 man, taBe him 0or all in all, I shall not looB u-on his liBe again. T3T

T56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 

&ici trăsăturile semantice -entru *anC (>n*an)r (S*asculin) şi (Sadult) snt de:a
conţinute n father, ast0el că -are a exista o adiţiune eronat redundantă a unui semem. *ar 
dacă inter-retăm *an ca su+stitut -entru ideal*an, atunci intervine o nmulţire a trăsăturilor 
semantice a sememului de inserţie. Eroarea semantică a tautologiei se trans0ormă atunci n
tro- stilistic, n em0ază. &celaş lucru se ntm-lă şi, cnd n -leonasmul  fe*eie fe*inin+, mar 
a-are n -lus, n a0ară de com-onenta  fe*inin, şi semul (Satracti0) sau (S cu for*e ale
corului regnant fe*inine ) 2c0. şi titlul cărţii lui &. Stassino-oulos  8ie weibliche 7rau). n
 -ro+lema 0uncţionalizării literare a -leonasmului şi tautologiei decide ntotdeauna contextul
 -ragmatic.
.1.2. S#!8:7$8
Su-rimarea totală a trăsăturilor semantice duce la ase1mie sau li-să de sens. V
su-rimare -arţială a elementelor semantice nsoţeşte 0igurile -ro-oziţionale ale eli-sei şi
zeugmei. *u-ă cum arată *u+ois et a l. 2347@D TT3 ? TTT9, şi ntreru-erea vor+irii
2a-osio-eza9, +a chiar şi tăcerea -ot 0i tratate ca 0iguri semantice. Ele re-rezintă -oziţii zero
din -unct de vedere semantic, -e care rece-torul nsuşi le com-letează -rin inserţie de
sememe. (n alt ti- de su-rimare semantică are loc acolo, unde semele unor ex-resii se exclud
reci-roc. Exem-le -entru acest 0enomen snt
23TT9 a9 a living death
 +9 0elix cul-a
c9 ein groer )Aerg
d9 ein +eredtes SchAeigen. T3<
&ici există, de 0iecare dată, o coordonare atri+utivă a unor antonime semantice. Forma
lor logică este aceea a contrazicerii 2c0. Co--erschmidt 347T DJ?J89. !etorica scolastică o
numeşte oxi*oron. (n exem-lu ti-ic este exclamaţia din  2strohil  tella, 2385. 3.9 de
SidneL
2 125H V a+sent -resence ^ T

FIN(!I SE>&$I"E6T7
>ai cunoscută n literatura universală este nşiruirea de oximoroane n cuvintele lui
!omeo la ShaBes-eare (9o*eo and Auliet,, i 3T?379
2 3TDj RhL, then, V +raAling love ^ V loving hate ^ V anL thing, o0 nothing 0irst
create ^ V heavL lightness ^ serious vanitL ^ >is1sha-en chaos o0 Aell1seeming 0orms ^
Feather o0 lead, +right snoBe, cold 0ire, sicB health ^ Still1AaBing slee-, that is not Ahat it is^
T3J

$uturor oximoroanelor le este comun că -ot 0i aduse la un numitor comun. &cesta l

vom numi hi-ersemem. Hi-er1sememul are un grad de generalitate mai mare dect sememele
antonime, care 0ormează oximoronul. &st0el hi-ersememul -entru hea0y lightness este
weightC"1X 
23TJ9
 s heavL 2heaviness9 Aeight  
b lightness.
&ceeaşi o-eraţie se -oate 0ace şi la celelalte oximoroane. Este de -resu-us că
interacţionarea dintre oximoron şi hi-ersememul su-raordonat res-ectiv 2nenumit, de regulă9
re-rezintă o -arte a calităţilor estetice ale acestui metasemem. &ceastă calitate este
am-li0icată n 23TD9 -rin hiasme, meta0ore 2. 3< urm.9 şi alte 0iguri.
Vximoroanele au sarcina de a dezvălui contradicţiile existenţei omeneşti. Ele
elucidează mai ales discre-anţa dintre a-arenţă şi realitate. 23TT. a9, de exem-lu, se +azează
 -e ideea că viaţa -ămnteană re-rezintă, de 0a-t, existenţa im-ro-rie 2Z moartea9, viaţa de
a-oi 2Z moartea9 nsă existenţa adevărată 2Z viaţa9. Ex-resia  felix cula 23TT. +9 articulează
ideea teologică 0undamentală, că vina -ăcatului -rimar a adus nu numai ne0ericire omenirii,
 

ci din contră, şi 0ericirea mntuirii. Exem-lul 23T<9 -une n contrast a+senţa 0izică cu -rezenţa
imaginară a iu+itei. nşiruirea de oximoroane a lui !omeo 23TD9 caracterizează, n 0ine, cele
două 0eţe ale unei -asiuni numită inegala+il, cu mult tim-

T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

nainte, de "atul odi et a*o. n toate cazurile enunţate, tre+uie introdusă o structură de
adncime semantică cu trăsătura su-limentară ( Q aarent) res-ectiv ( >real  ),  -entru a
rezolva contradicţiile."ele a0irmate -ot 0i demonstrate 0oarte +ine şi -e un  aradox, versul
cunoscut al vră:itoarelor din  :acbeth 2I.i.ll9
23T59 Fair is 0oul, and 0oul is 0air.T37
V retrans0ormare con0ormă cu gramatica normală s1ar -rezenta aici ast0el
23T79 $he seeminglL 0air is the reallL 0oul, and the seeminglL 0oul is the reallL 0air. T3
"ondiţia -usă existenţei acestei 0orme este găsirea sensului, tot aşa cum la
metasememele aditive tre+uie cunoscut exact contextul -ragmatic.
Exem-lul 23T59 a 0ost dat -entru -aradox. *e regulă, n teoria stilistică 2de exem-lu,
la #eech 3454 3DT?3D<9 există tacit -ărerea că este vor+a de o 0ormă a oximoronului mai
laxă din -unct de vedere sintactic. Vximoronul ar avea, de exem-lu, structura  2 (ad ) k non
 2 (@ ),  -aradoxul structurile  2 (@ ) este non2 (ad ) sau  2 (< ) i non2 (< ). Este nsă
ndoielnic că se -oate -ăstra o ast0el de distincţie vagă. &r 0i de -re0erat o cercetare
sistematică a sintaxei contradicţiei semantice. *e alt0el, termenul -aradox/ -are a avea un
sens ce de-ăşeşte domeniul ingvistic. &st0el, *euinceL s-une n a sa  2utobiograhyC. o
man needs to  search 0or -aradox in this Aorld o0 ours. #et him sim-lL con0ine himsel0 to the
truth and he Aill 0ind -aradox groAing everLAhere under his hands as ranB o0 Aeeds/. T34 S-re
deose+ire de -aradox şi oximoron, antiteza se caracterizează -rin aceea că ea nu re-rezintă o
ncălcare semantică a normei, ci este ? ca o variantă a echivalenţei semantice ? o deviaţie
secundară 2vezi II.5.T.9
.1.5. P!#87$8
Figura semantică a inversării constă n ncălcarea ordinii unităţilor semantice corecte
su+ as-ect cronologic res-ec1

FIN(!I SE>&$I"E6T4
tiv logic. Exem-lul cel mai cunoscut din literatura germană este 
23T9 Ihr >ann ist tot und lUt Sie grOen (7aust)M K
unde cronologia lui a fi *ort şi a. saluta este inversată. V altă inversiune semantică
găsim la ShaBes-eare n  2ntony and =leoatra, III. x. T?< 2cit. de Gose-h 34D49
23T49 $h@&ntoniad, the EgL-tian admiral,
Rith all their sixtL, 0lL and turn the rudder.TT3
&ici, turn the rudder este -remisa logico1cronologică şi nu urmarea lui  fly.
&ntichitatea a numit această inversiune semantică hysteron roteron.
5.3.D. Su+stituţia
>iezul deviaţiei semantice o 0ormează 0igurile semantice, care iau naştere -rin
schim+ări ale unităţilor semantice. Cuznec6SBe+nev 2345 T<9 le numesc, din acest motiv,
0iguri ale su+stituţiei/ = denumirea lor tradiţională de tro-i/ 2de 0a-t 0razeologisme/,
$ro-en/, Rendungen/9 ţine şi ea cont de acest as-ect. (n tro- este 0ormat deci din două
elemente 239 o ex-resie nlocuitoare, su+stitutul  0  care dă 0orma s-eci0ică a tro-ului
meta0oră, metonimie, sinecdocă etc. = şi 2T9 o ex-resie nlocuită, su+stituendul  " Sx şi  " snt
cunoscuţi n retorica scolastică şi ca no*en i*roriu*  no*en roriu*, sau exresie
i*rorie 6 exresie roriu/is+. Pnă acum a 0ost mai -uţin luat n considerare contextul
semnalizator  J 1 !J " , care arată -rezenţa unui tro-. &su-ra lui ne atrage atenţia, n mod
deose+it, Harald Reinrich 2345<, 3457, 3459, declarnd meta0ora ca -arte a unei semantici a
 

textului şi sta+ilind cauza ei n contradeterminare 2Conterdetermination/9. Este o noţiune -e

care el o ex-lică -ragmatic şi ca stră-ungere a es-ectaţiei de determinare a rece-torului. n
acest context, ne este su0icient dacă o0erim o nţelegere semiotico1sintactică a
contradeterminării. *e

T486Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

a:utor ne este, n acest sco-, relaţia dintre cele trei elemente. S:, , J.
*re-t exem-lu ilustrativ vom alege un loc cunoscut din The Lo0e ong of A. 2lfred 
 $rufrock, de $. S. Eliot
23<89 hands 6 $hat li0t and .dro- a ]uestion on Lour -late. TTT
*e la -rima vedere se -oate recunoaşte că a 5uestion este tro-ul  lt   -e care l
semnalizează contextul -ro-oziţio1nal  J dre-t deviaţie semantică. "um -oate 0i o+iectivată
mai nti această senzaţie intuitivă  Lift şi dro snt ver+e tranzitive, care cer existenţa unui
o+iect cu trăsăturile semantice (Sobiect fi/ic), (Sconcret), (Sextins), (Ssolid), (Scu
 greutate), (Stactil). n toate -unctele acestea, a 5uestion ncalcă condiţiile com+inatorice,
deoarece semele lui snt exact contrarii (!obiect fi/ic), (!concret), (!extins) etc. Fenomenul
ca entitate este cunoscut 0oarte +ine din manualele de retorică. Se s-une că aici se nlocuieşte
un su+stantiv concret cu unul a+stract. "el concret este, n acest caz, sustituendul S T  care
tre+uie găsit n concordanţă cu restricţiile de coocurenţă enumerate. >ai nti nsă, vrem să
ntre-rindem ncă nişte -ro+e de su+stituţie la exem-lul contextual din Eliot. Sco-ul acestui
exerciţiu de su+stituţie este de a atrage atenţia asu-ra mai multor 0eluri de deviaţie semantică.
 umim următoarele exem-le
23<39 a9 hands 6 $hat li0t and dro- a ]uestion on Lour -late
 +9 a cooBie
c9 a never 
d9 a -lanet
e9 a Aine
09 an odour 
g9 a "eres M #
*intre aceşti nlocuitori, numai +9 nde-lineşte condiţiile gramaticale de context, c9
ncalcă regula categorială nominală -rintr1o conversiune de1adver+ială şi este un caz al
deviaţiei mor0osintactice. d9? g9 se a0lă din motive di0erite n dezacord cu textul anterior şi
 -osterior d9 din cauza

FIN(!I SE>&$I"E6T43
trăsăturii mărimii exagerate 2mărimea unei -lanete este alta dect a unei 0ar0urii9, e9
din. cauza trăsăturilor (!solid) şi  fQlichid), 09 din cauza trăsăturilor (!solid), (!tactil) şi ( >
olf acti0), g9, n 0ine, -rin trăsăturile (Nersonal) şi ( >di0in ). $oate acestea snt deviaţii
semanto1estetice -osi+ile, ntre+area, dacă snt deviaţii mai mari sau mai mici şi deci dacă
există grade de -oeticitate mai mari sau mai mici, -oate -rimi răs-uns n cazul n care reuşim
să ierarhizăm trăsăturile semantice ale o+iectului desco-erite -e +aza restricţiilor contextuale.
&tunci regula ar 0i cu ct a-are ncălcarea regulei mai sus n ierarhia trăsăturilor, cu att
deviaţia şi deci literaritatea este mai mare. *in -ăcate, lingvistica nu a -utut da un răs-uns
de0initiv n -ro+lema ierarhizării trăsăturilor= celor care o a-ro+ă 2Fodor6Catz, *u+ois9 li se
o-un critici as-ri 2Reinrich, ;icBerton9. "hiar dacă s1ar -utea construi -entru toate sensurile
 -osi+ile ntr1o lim+ă V -iramidă generală a semelor su+ as-ect -ragmatic, tot rămne
nelămurită -ro+lema, dacă rece-torul nu ar ntocmi o cu totul altă scală a -oeticităţii.
H. Reinrich 234J, 345<, 3459 ndrăzneşte să a0irme că deviaţia semantică este
simţită mai -regnant la o distanţă imaginativă mai mică 2;ilds-anne/ ? adică relaţia S: ? C9
dect la una mai mare 2a0irmaţie ce tre+uie ncă veri0icată9 şi ex-lică această conce-ţie,
 

 -rintre altele, -e +aza meta0orei distanţate 2Fernmeta-her/9  8reieck der Liebe şi a meta0orei
a-ro-iate 2ahmeta-her/9  8reieck des <ierecks.""U  n tim- ce această ex-unere, ce 0oloseşte
denumirile contradicţie/ res-ectiv -redicaţie contradictorie/ 2Riders-ruch ? 
Aiders-rOchliche PrUdiBation/9, ia ca -unct de -lecare sincronia com+inaţiei semantico1
textuale, o -ragmatică istorică -rocedează du-ă măsura ha+itualizării unui tro-. "hiar 
deviaţia cea mai mare -oate să -ălească -nă la a nu 0i recxmoscută -rin utilizarea ei
 -ermanentă, ast0el că rece-torul nu o mai sesizează. n 0elul acesta, se naşte dintr1o meta0oră
ndrăzneaţă una moartă.
Pnă aici am analizat relaţia dintre su+stitutul   x  şi contextul său semnalizator  J.
Putem reţine ca rezultat, că la constituirea de tro-i :oacă un oarecare rol 0elul, numărul şi
0oarte -ro+a+il, gradul de generalitate al semelor d_viante. S0era largă a -ro+lemei a 0ormat
 -nă acum, -rea -uţin

T4T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

o+iectul cercetărilor. n amănunt, -ărerile snt adesea divergente. Există unanimitate
de -ăreri numai n1legătură cu 0a-tul că, n cazul tro-ilor, este vor+a de o relaţie de su+stituţie
semantică. (nii autori 2de exem-lu, Ingendahl 34739 -un la ndoială chiar şi aceasta. Ei snt
de -ărere ca S T nu există şi nici nu -oate 0i găsit = căci tro-ii şi mai ales meta0orele snt ceva
originar/ 2urs-rOnglich/9, ceva ce nu -oate 0i redus la un su+stitut 2res-ectiv su+stituend9.
&cestei -ăreri i re-licăm cu aceea că contextul semnalizator  J im-une -oziţiei deviaţiei S x o
restricţie selecţională, care, n cazul citatului din Eliot 2 3<89 im-une un o+iect ex-rimat
 -rintr1un su+stantiv ce -oartă trăsăturile semantice (Sobiect fi/ic), (Sconcret), etc. "u ct
contextul este mai concret, adică mai +ogat n trăsături, cu att mai strnsă este restricţia selec1
ţională= cu att mai univoc -oate 0i a0lat su+stituendul  ". *acă n citatul din Eliot nlocuim a
5uestion cu SK
2 3<T9 hands 6 $hat li0t and dro- S., on Lour -late,
atunci ex-resia hands I Thai lift and dro restrnge sensul o+iectului S T la un o+iect de
o anumită greutate. Ex-resia on a late aduce o ngustare su-limentară a conţinutului, care se
re0eră acum la mărimea o+iectului, ast0el că sememul S T  -rezintă, n a0ară de trăsăturile
numite -nă acum ncă trăsăturile (Sortabil Rn *in+) şi (Sa0Rnd *+ri*ea unei farfurii).
*acă, n a0ară de aceasta, se ţine cont de macro1contextul versului citat, ? descrierea unui
 -eisa: de seară la ;oston ?, atunci mai a-are trăsătura ( 101 nind de o serat+). *in acest
motiv, retrans0ormări semantice ale lui 23<89 ca
23<<9 hands6$hat li0t and dro- a cooBie 2a cu- o0 tea, a na-Bin, . . .9 on Lour -late TTJ
 -ot -rezenta un grad de -ro+a+ilitate mare. n exem-le cu o determinare contextuală
mai mică, a0larea lui S T este incom-ara+il mai di0icilă.
*acă dorim să realizam o clasi0icare a tro-ilor, atunci tre+uie să -ornim de la relaţia
dintre Sx şi ST. n 23<39,

FIN(!I SE>&$I"E6T4<
această relaţie -oate 0i ex-licată ca o-oziţie semantică ntre a+stract şi concret 2a9,
mare şi mic 2d9, conţinut şi reci-ient 2e9, ol0activ şi tactil 209, -ersonal şi non1-ersonal 2g9.
!elaţii de su+stituţie ca acestea şi ncă altele -ot 0orma -unctul de -lecare -entru o clasi0icare
a tro-ilor. Pnă azi nsă, ea nu a 0ost realizată -e măsura necesităţii ei. "ăci, -e de o -arte, s1a
renunţat la a se lua n considerare toate -osi+ilităţile de su+stituţie semantică. Pe de altă -arte,
este ncă 0olosită \cu -redilecţie nomenclatura greco1latină, deşi s1a recunoscut că termenilor 
o+işnuiţi le li-seşte -recizia, un lucru ce se re0eră mai ales la meta0oră. "auza se a0lă, -rintre
altele, n 0a-tul că se su+sumează unei singure denumiri mai multe 0orme de su+stituţie, de
exem-lu, sinecdoca este nţeleasă ca su+stituţie ntre -arte1ntreg, s-ecie1gen, singular1-lural,
 -rodus 0init1materie -rimă şi invers 2c0. #aus+erg, 3457 54?739. &ceste nea:unsuri -ot 0i
 

nlăturate doar, dacă se reuşeşte sta+ilirea unor re-ere, care să 0acă -osi+ilă 0ormarea unor 
gru-e categoriale mai mari. &st0el #aus+erg 23457 5D9 /deose+eşte rungTroen 2de
exem-lu, meta0ora, ironia9 şi Dren/0erschiebungstroen 2de exem-lu, metonimia, sinecdoca9.
&semănătoare este şi di0erenţierea unor o-eraţii semantice 0undamentale de către GaBo+son
23473 <T<?<<<9 i*ilaritGtsoeration şi Jontignit+tsoeration, care -ot 0i denumite şi cale
meta0orica res-ectiv cale metonimică. n cazul similarităţii, se nlocuiesc nume asemănătoare
din -unct de vedere semantic, n cazul contiguităţii, există o relaţie -redicativă ntre   x  şi S T.
V -rimă -ro-unere -entru o ast0el de m-ărţire a 0ăcut1o de:a RelleB6Rarren 234J5 3<9.
&ici nu vom dez+ate ndrăzneaţă teză a lui GaBo+son, care a0irmă că modalitatea de
 -rezentare meta0orică este constitutivă -entru şcolile literare romantice şi sim+oliste, iar cea
metonimică -entru realism. u -oate 0i dez+ătută aici mai n amănunt nici concluzia ? 0oarte
elocventă -entru semiotică ? că am+ele căi ar -utea 0i trans-use şi asu-ra altor sisteme
semiotice, 2de exem-lu, asu-ra -icturii9. *ar asu-ra a două lucruri merită cugetat  3. asu-ra
caracterului -rocesual, care este atri+uit  rocedurii tro-izării, şi T. asu-ra -retenţiei la
universalitate, -e care o au cele două -rocedeuri n domeniul lingvistic. &m+ele ne determină,
n cele ce ur1

T4D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

mează, să -ostulăm -entru domeniul semanticii doar două categorii su+stitutional
modi0icatoare, una meta0orică şi (na metonimică 2c0. şi HenrL 3473, #e Nuern 347<9. Prin
aceasta, n ceea ce -riveşte tro-ii, se anulează -luralismul notional n 0avoarea a două
categorii 0undamentale, care snt, n acelaşi tim-, şi mai -recise şi mai 0lexi+ile, -utnd 0i
extinse sistematic. om vor+i des-re tro-i de similaritate sau ti-uri de meta0ore şi tro-i de
contiguitate sau ti-uri de metonimie. Exem-le -entru -rima categorie snt relaţiile amintite de
noi mare1mic/ şi ol0activ1tactil/ = tro-i de contiguitate snt relaţiile de su+stituţie ntre
conţinut1reci-ient/ şi cauză1e0ect/.
"once-ţia, -e care o susţinem aici, se caracterizează -rin aceea ca 0igurile semantice
de su+stituţie sau tro-ii snt inter-retate ca relaţii tri1-oziţionale S x ? ST ?  J. Prin aceasta, ea
se o-une -ărerii curente, cum că tro-ii tre+uiesc descrişi ca relaţii -aradigmatice, celelalte
0iguri nsă ca relaţii sintagmatice. *ar, de 0a-t, la 0iecare 0igură retorică tre+uiesc res-ectate
am+ele as-ecte. &cest lucru l relevă cu claritate, -entru meta0oră, şi !andol-h uirB
/& meta-hor involves simultaneouslL a  aradig*atic relation +etAeen the literal
element it re-laces and the 0igurative one it introduces, and a  syntag*atic relationshi-
 +etAeen the literal and meta-horical elements in the linguistic environment/ 2cit. de
"ha-man 347< D9 . TT5 *e:a mai nainte, GerzL Pelc 234539 a construit, ntr1un studiu
lingvistic exce-ţional, un triunghi meta0oric/ 2meta-horisches *reiecB/9 a cărui
com-onenţă seamănă 0oarte mult cu -unctele de vedere alese de noi.
5.3.D.3. $ro-i de similaritate 2meta0ora9
*es-re meta0oră s1a scris -nă acum att de mult, nct -entru o in0ormare asu-ra
stadiului cercetării, 0acem doar trimiteri la o -arte din literatura relevantă. (n instrument de
lucru indis-ensa+il este +i+liogra0ia critică la tema meta0orică, -rezentată recent de Shi+les
234739. "omunicarea asu-ra cercetării -rezentată de H. &. Pausch 2347D9 ne mi:loceşte o
 -rivire de ansam+lu 0oarte concentrată asu-ra discuţiilor actuale. "a o -rezentare lingvistică
cu-rinzătoare vom numi lucrarea lui Hugo >eier 2345<9. &s-ecte mai noi o0eră nsă a+ia
diversele articole ale lui H. Reinrich, -e care le1am

FIN(!I SE>&$I"E6T4J
amintit de:a. "eea ce caracterizează dez+aterea ce urmează este 0a-tul că ea extinde
noţiunea de meta0oră la tro-ii de similaritate şi că inter-retează şi hi-er+ola, ironia şi alegoria
ca as-ecte meta0orice s-eci0ice. "omun acestor metasememe este că, deşi S: şi  " , ce tre+uie
 

dedus, a-arţin unor cm-uri semantice di0erite, ele se a0lă totuşi ntr1o relaţie de asemănare
datorită unei trăsături semantice comune. $i-urile de di0erenţă semantică ne o0eră un s-ectru
larg de -osi+ilităţi de su+stituţie. om aminti unele dintre ele n cele ce urmează.
a9 ubstituita ( abstract) ; (Nf abstract)
Prin nlocuirea unei ex-resii cu trăsătura ( 101 abstract ) cu una ce -oartă trăsătura ( k
concret) se 0ormează o meta0oră concretizatoare, n cazul invers, o meta0oră a+stracti1zantă.
&ceasta din urmă o ntlnim n exem-lul din Eliot tratat mai sus 23<89, n tim- ce meta0ora
concretizatoare 2mult mai 0recventă9 este -rezentă, de exem-lu, la Gohn ;unLan n The
 $ilgri*%s $rogressC
2 3<D9 &nd he said unto me  $his mirL slough is such a -lace as cannot +e mended.
It is the descent Ahither the scum and 0ilth that attends conviction 0or sin doth continuallL run
= and there0ore it is called the lough of 8esondMY "` 
unde a+stractul  8esond 2dis-erare/9 este concretizat -rin concretul lough
2mocirlă/9. &desea există o anumită a-ro-iere ntre meta0ora concretizatoare şi cea
1nsu0leţitoare, mai ales cnd ? ca n -iesele de moravuri medievale ? -ăcate şi virtuţi
a+stracte snt ntruchi-ate n trăsături omeneşti.
 +9 ubstitu3ia (ani*at)  (Nf ani*at)
*acă trăsătura ( >ani*at  ) este schim+ată cu trăsătura (!ani*at), atunci o+ţinem o
meta0oră contrară celei -ersoni0icatoare, nsu0leţitoare, de exem-lu
23<J9 a9 at thL soul@s unsetting 2&. "h. SAin+urne,  20e at5ue <ale)  +9 die &sche
meiner Freuden 2F. H`lderlin,  $alinodie).,TT
*acă1are loc su+stituţia contrară, meta0ora se numeşte nsu0leţitoare/, animatoare/,
animistă/, cinetică/, sau,

T456S$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

dacă mai a-are şi semnul (Su*an), antro-omor0izantă/, de exem-lu
2 3<59 a9 *ie ;Uchleiu von den ;ergen s-ringen
2G. v. Eichendor:0,  8er frohe F ander s*ann)  +9 Earth 0ills her la- Aith -leasures o0 
her oAn<T4
2R. RordsAorth, Inti*ations of I**ortality)
&m+ele ti-uri de meta0oră au o lungă tradiţie, ce se ntinde de la -aradigma de
su+stituţie ani*at;neani*at din retorica antică, -nă la restaurarea ei n ti-ul de nsu0leţire,
;eseeltL-us/, si ti-ul de m-linire, Er0Ohltv-us/, al lui H. Pong.
c9 ubstitu3ia (N0i/ual)  (Wf 0i/ual)
Ex-resii cu trăsătura ( k 0i/ual) snt nlocuite -rin ex-resii cu trăsătura (!0i/ual), cin+
au trăsătura ( Sacustic ), (Stactil), (Sgustati0) sau (Solfacti0). Este cazul următoarelor 
exem-le
2 3<79 a9 ( 10 0i/ual ) !  ( Q acustic )
I see a voice 2R. ShaBes-eare,  2 :idsu**er 
 @ight%s 8rea*)
 +9 (Q 0i/ual )O(Q tactil )
on BOhnen Felsen rinnen #ichter nieder die $Uler zu ergrOnden
2"l. ;rentano, 8er 2bend)
c9 (Q 0i/ual ) ! y (Sgustati0)
Some +ooBs are to +e tasted, others to +e sAalloAed and some 0eA to +e cheAed and
digested.
2F. ;acon, EssaL J8 f tudies)
d9 (Q 0i/ual) ! y (Q olfacti0)
>it sil+ergrauem *u0te Aar das $al *er *Ummerung er0Ollt T>
2H. v. Ho0mannstahl, &rlebnis)
 

"eea ce se -etrece aici este schim+area semantică a unor senzaţii n 0orma meta0orelor 
 sinestetice 2intersenzoriale9. #a 0el ca şi semul (S0i/ual), şi semele (Sacustic), (Stactil), (
Sgustati0) şi (Solfacti0) -ot 0i nlocuite cu seme ale unor senzaţii contrastante, ast0el că se
0ormează o -aradigmă

FIN(!I SE>&$I"F.6T47
nchisă a meta0oriicii sinestetice. 2c0. (llmann 3457 TDJ ? T57, Stan0ord 34DT9. (n
exem-lu din domeniul acestor -osi+ilităţi de su+stituţii
2 3<9 $hL voice Aas a censer that scattered strange -er0umes T<3
2V. Rilde, alo*e)
arată că trăsătura semantică (Sacustic) este nlocuită de (Solfacti0). (n altul
demonstrează chiar o du+lă su+stituire 
23<49 Stimmen, ins NrOn der Rasser0lUche geritzt T<T
2P. "elan, ti**en)
In locul trăsăturii ( Sacustic ) a-ar, n construcţia -artici-ară, trăsăturile (S0i/ual) şi
(Stactil). #eech 23454 3J4?3589 numeşte acest 0enomen, care -oate a-are n toate 0ormele
de su+stituţie, meta0oră com-usă/ (co*ound *etahor). &ceastă -osi+ilitate ne 0ace să
vedem -aradigmatica meta0orei sinestetice ca deose+it de com-lexă.
d9 ubstitu3ia (o/iti0) 6 (No/iti0)
*acă un semem cu trăsătura ( So/iti0 ) nlocuieşte un altul cu trăsătura (!o/iti0),
atunci avem o meta0oră ironică sau ? ntr1o -recizare -ragmatică ? o *etafor+ de si*ulare
ironic+ 2simulations ? ironische >eta-her/9. "ăci, aici, structura de su-ra0aţă simulează o
atitudine a0irmativă, n tim- ce contextul semnalizator o demască dre-t negativă. Exem-lul
desigur cel mai cunoscut -entru o atare inversiune semantică l găsim n cuvntarea lui
&ntoniu din Aulius =aesar 2III.ii. 4T?8T9 de ShaBes-eare
2HV9 He sc. "aesarQ Aas mL 0riend, 0aith0ul and :ust to me ;ut ;rutus saLs he Aas
am+itious= &nd ;rutus is an honoura+le man. T<<
&d:ectivul honourable,  -ozitiv -rivit din structura de su-ra0aţă, este inversat n
contrarul său Sdishonourable) de un context semnalizator contrastant, care n rndurile ce
urmează este am-li0icat şi mai mult.

T46Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

"azul invers al trans0ormării metasememice, cnd trăsătura (So/iti0) este schim+ată
cu (!o/iti0) -roduce o *etafor+ disi*ulati0ironic+ 2dissimulations1ironische >eta-her/9 .
$ermenul se re0eră la mascarea unei atitudini -ozitive -rintr1una negativă. &ici intră nu numai
aşa1zisa ironie socratică 2Ştiu că nu ştiu nimic/9, ci şi to-osul autosu+a-re1cierii (*ea
 ar0itas ), care se ntlneşte ncă din antichitate n introducerea o-erelor literare 2c0. "urtius
3453 D3<?D3D, &r+usoA 345< 38D ? 59. >eta0orica disimulativă o ntlnim, de exem-lu, la
 -oetul roman "atul n -oezia de nce-ut a unui ciclu de -oezii
2 H 39 a9 =ar*en 3
"ui dono le-idum novum li+ellum arida modo -umice ex-olitum  "orneli, ti+i
nam]ue tu sole+as mea@s esse ali]uid -utare nugas, J iam tum, cum ausus es unus Italorum
omne aevum tri+us ex-licare cartis, doctis, Iu--iter, et la+oriosis. ]uare ha+e ti+i, ]ui]uid hoc
li+elli, ]ualecum]ue= ]uod, o -atrona virgo, 38 -lus uno maneat -erenne saeclo ^
 +9 Traducere de . Feinreich
Rem nur Aid@m ich das nette neue ;Ochlein, das der trocBene ;imsstein :ust geglUttet
 *ir, "ornelius^ *enn du -0legtest Aas von meinen SUchelchen damals schon zu halten, als
du@s Aagtest ? als erster !`mer Aagtest ? Reltgeschichte zu lehr@n in dreien ;Unden,
hochgelehrten, +ei Nott, und mOhevollen ^ *rum sei dein, Aas in diesem ;Ochlein drinsteht
und Aas dran ist. V, gi+, Schutzherrin >use, da es lUnger als ein Garhundert daure ^ U<D
 

  Ex-resiile libellus 2cărţulie9 şi nugae 2nimicuri9 arată, n acest caz, o -oziţie

dis-reţuitoare, care nsă este contrazisă de contextul semnalizator ale celorlaltor -oezii  nu
este vor+a

FIN(!I SE>&$I"E6T44
deloc de lucruri literare de nimic, ci de o culegere organizata cu artă cu-rinznd texte
 -oetice extrem de arti0iciale.  Libellus şi nugae snt meta0ore ironice, care a-arţin unei situaţii
exor1diale s-eci0ice comunicării literare= contextul semnalizator nu este numai textual ci şi
 -ragmatic.
(ltimul exem-lu a ex-licitt cit de im-ortantă este -ragmatica comunicării -rin
semne -entru nţelegerea 0enomenului ironiei. #a ea se re0eră n ntregime clasi0icări ca
asteis* 2ironie ur+ană9  ,carientis* 2ironie şarmantă9, diasir* 2ironie arogantă9, *icteris*
2ironie dis-reţuitoare9 şi sarcas* 2ironie amară9, categorii care im-lică, de 0iecare dată, şi o
anumită atitudine a vor+itorului. Şi ironia dramatică 2tragică9 are tangenţe cu dimensiunea
 -ragmatică, -rin discre-anţa ce există ntre actorul neştiutor şi s-ectatorul ştiutor, discre-anţă
căreia i cores-unde deose+irea dintre atitudinea negativă şi -ozitivă. "are dintre cei doi are
dre-tate hotărăşte soarta nsăşi 2ntotdeauna negativă9. Şi n cele din urmă, chiar şi ironia
romantică şi1ar -utea avea rădăcinile ntr1o -ro+lematică -ragmatică res-ectiv -ragma1
semantică -ro+lematica unui eu n relaţia cu sine nsuşi şi cu lumea. n acest sens -ot 0i
inter-retate semiotic rezultatele lui >uecBe 234549 şi ale a.ltor cercetători. *ar o ast0el de
ntre-rindere de-ăşeşte limitele lingvisticii.
e9 ubstitu3ia (N*are)  ( *are)
*acă se nlocuieşte o unitate lingvistică cu trăsătura S!*are) cu una ce are trăsătura ( 
>*are ) avem de1a 0ace cu o *etafor+ hierbolic+ 2care exagerează9. *acă se -rocedează
invers, se vor+eşte des-re o *etafor+ *eiotic+ 2care denaturează micşornd9. *ouă meta0ore
hi-er+olice conţine, s-re exem-lu, cea de a doua stro0ă din The Feeer de !. "rashaA 
23DT9 Heavens thL 0air eLes +e=
Heavens o0 ever10alling stars= @$is seed1time still Aith thee.
&nd stars thou soA@st Ahose harvest dares Promise the earth to countershine Rhatever 
maBes Heaven@s 0orehead 0ine. T<J
 &yes;hea0ens şi tears;e0er ?  falling stars snt su+stituţii semantice care snt identice
cu o-oziţia trăsăturilor (!*are) C

<886Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

(  >*are ). Este vor+a de o meta0oră hi-er+olică, com-licată n -lus de cea de a doua
su+stituţie semantică (stars;seed) 2devenind o *etafor+ co*us+M). V meta0oră meiotică
găsim n Eliot The Lo0e ong of A. 2lfred $rEf rockC
2 3D<9 $o have s]ueezed the universe into a +all, aPi
unde cosmosul este redus la mărimea unei mingi. Şi Hamlet, care se tRr+te ntre cer 
şi -ămnt/ 2III.i.3<39, 0oloseşte n ex-resia crawlsM 2se trăşte9 o ex-resie diminuantă. &ici
se vădeşte nrudirea strnsă a meta0orei meiotice cu cea disi1mulativă= doar că -rima -une
accent mai mult -e as-ectul cantitativ al su+stituţiei semantice, n tim- ce n cea din urmă
domină as-ectul evaluativ.
$i-urile de meta0ore a9 ? e9 snt doar cteva din cele mai cunoscute. Snt imagina+ile,
desigur, ncă multe alte ti-uri de similaritate ale su+stituţiei. Pentru toate este vala+ilă regula,
că ele -ot 0i localizate -e diverse nivele lingvistice -e cel mor0ologic, sintactic sau
textologic. #a nivel mor0ologic, se deose+esc, -rintre altele, meta0ore nominale, ver+ale,
ad:ectivale şi adver+iale. *e sintaxa meta0orei 2c0. ;rooBe1!ose 34J9 ţine, de exem-lu,
conexiunea genitivală (:eer des Lebens),  -redicaţia cu a 0i/ (&r ist ein Lwe in der 
 

chlacht), şi conexiunea cauzală cu a 0ace/ (ein :ut *acht ihn /u eine* Lwen in der 
chlacht) T<7. Poeticitatea creşte atunci cnd meta0orele coincid cu 0orme ale deviaţiei
mor0ologice sau sintactice, de exem-lu, cu :ocul de cuvinte sau -aralelismul. "a meta0oră
textologică cunoscută de:a din retorica clasică considerăm alegoria, ca meta0oră continuată/
(continuata transla3ia). $răsătura ei esenţială este că de-ăşeşte limitele -ro-oziţiei. n această
acce-ţiune, ea -oate a-are n variantele alegoriei antro-omor0izante, ironice şi hi-er+olice.
*e aceea nici nu este de mirare că ea a a:uns, ncă de tim-uriu, n vecinătatea terminologică a
ironiei 2c0. #aus+erg 3458 3DD, >ac ueen 3478D4?J89.şi a -ersoni0icării. Evul mediu
cunoaşte mai ales alegorii antro-omor0izante, nce-nd cu  $sycho*achia lui Prudentius. a:un1

FIN(!I SE>&$I"E6<83
gnd la !omanul rozelor ş:  &0ery*an 2c0. #eAis 34J9. *acă contextul semnalizator 
este mai -uţin concretizat, atunci există o mulţime de su+stituenzi S T. !ezultatul este o ale1
gorie tene+roasă/ 2dunBle &llegorie/9. *acă contextul semnalizator are nsă o mare densitate
semantică, atunci -osi+ilităţile de su+stituţie ale lui S T se ngustează tot mai mult  alegoria
este atunci trans-arentă sau +anală, de ex. 0a+ulele cu animale, unde lămurirea/ din 0inal
evidenţiază clar sensul lui S T. n 0ine, mai amintim situaţia n care contextul semnalizator are
o 0ormă semantică deose+it de com-lexă. &ceasta se ntm-lă cnd un text -rezintă o
trans0ormare alegorică multi-lă, cum ar 0i con0orm -rinci-iului m-ătrit al scrisului
2vier0acher Schri0tsinn/ ? c0. Harris 34559. V descriere lingvistică a acestui 0enomen ar 
tre+ui să -ornească de la 0a-tul că avem aici o variantă a meta0orei com-use/ amintite mai
sus care este s-eci0ică textului. Pe marginea -ragmaticii linguo1estetice a tro-ilor de
similaritate vrem să mai aducem cteva ex-licaţii. u o dată, istoria şi -ractica au dovedit că
trei ti-uri de tro-i snt considerate ca ne-utnd crea -oeticitate  meta0ora necesară, cea mixtă
şi cea moartă.  :etafora necesar+ sau catahre/a, ocu-ă, n lim+a:ul cotidian, locul unei
greşeli semantice şi nu este simţită ca metasemem. Exem-le snt 
23DD9 a9 the 0oot o0 a hill
 +9 der ;art eines SchlOssels
c9 das $isch+ein. T<
 :etafora *ixt+ (kakj/elon)  -are caraghioasă ca a+atere m-otriva unui decoru*,
deoarece amestecă mai multe domenii incom-ati+ile din -unct de vedere semantic. (n
exem-lu 2cit. de "ha-man 347< 779
23DJ9 I smell a rat, 3 see iţ 0loating in the air, +ut I ho-e to ni- it in the +ud. <<a
 :etafora *oart+ sau cadavru meta0orei/ res-ectiv ex1meta0ora/ şi1a -ierdut 0orţa
stilistică, deoarece, din cauza +analizării n tim- a lui  0 nu se mai sesizează discre1

<8T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 -anta dintre S: şi JT. & intervenit starea de monosemie= relaţia S:1JT nu mai are dect
un sens. Exem-lele 
2 >"9 a9 HOter des Nesetzes Z Polizei
 +9 Billing time 2die )eit totschlagen/9 Z Aasting time. TD8
snt mostre -entru lexicalizarea unor ast0el de meta0ore. &ici se vede clar cum evoluţia
n tim- a lim+ii -oate să şi distrugă deviaţii estetice, nu numaiWsă le creeze, ca n cazul
arhaismelor. n tim- ce -ragmatica meta0orologică ne o0eră o a-reciere relativ egală -entru
cele trei ti-uri de meta0oră,, a-recierea 0ormelor meta0orice a9 ? e9 a 0ost 0oarte di0erită, de1a
lungul tim-ului. &ceasta se re0lectă şi n discuţia re0eritoare la meta0ora ironica şi la
variantele ei 2c0. >uecBe 34549 *ivergenţele de -ăreri snt evidente mai ales n ceea ce -ri1
veşte *etafora Rndr+/nea3+. Ea se numeşte concetto 2engl. conceit), "eea ce o caracterizează
este legătura semică deose+it de incom-ati+ilă -entru rece-tor 2c0. /!uthven 34549. *iscuţiile
 -e această temă au 0ost att de multe şi de 0ructuoase -entru sta+ilirea literarităţii, nct
 

 -rezentarea lor istorică 0ormează de1a dre-tul domeniul ideal -entru o -ragmatică, stilistico1
retorică.
5.3.D.T. $ro-i de contiguitate 2metonimia9 $ro-ii de acest ti- se +azează -e
vecinătatea semantică 2contiguitatea9 elementelor de su+stituţie. Ea este -rezentă cnd  1  şi
" se a0lă unul 0aţă de altul n relaţie -redicativă. GaBo+son 23473<T9 dă ca exem-lu engl,
hut 2coli+ă/9 şi, ca reacţie metonimică la acest cuvnt, thatch 2aco-eriş de -aie/9, litter 
2-aie/9 şi  o0erty 2sărăcie/9. n ele snt conţinute contiguităţile ntreg1-arte, s-aţiu1
conţinutul s-aţiului şi e0ect1cauză. Thatch, litter şi  o0erty snt, n aceste 0orme de re0erinţă,
 -redicaţii -osi+ile des-re hutC
2 3D79 a9 & hut has a thatch.
 +9 $he 0loor o0 this hut is streAn Aith litter.
c9 PovertL com-els to live in huts. TD3
n stilistica normativă, snt adunate o serie de su+stituţii de contiguitate su+ denumiri
ca sinecdocă 2-arte1ntreg, s-ecie1gen, singular1-lural9, antonomasie 2nume -ro-riu1

FIN(!I SE>&$I"E6<8<
a-elativ9 şi metonimie 2cauză1e0ect, s-aţiu1conţinutul lui, tim-1conţinutul lui9. oi
sim-li0icăm această m-ărţire, n -arte inconsecventă, -rezentnd toate ti-urile de metonimie
ca su+stituţii de contiguitate. (nele dintre ele le vom ilustra n cele ce urmează. "a şi la
meta0oră, contextul are 0uncţie de semnal.
a) ubstitu3ia (Sgeneral) x (Sarticular) *acă o unitate semantică cu trăsătura (S
 general) este nlocuită -rintr1una cu trăsătura (Sarticular), rezultă o *eiwii*ie
indi0iduali/atoare 2@-artiBularisierende >etonLmie/. Su+stituţia inversă -roduce o *etafor+
 generali/atoare bgeneralisierende >etonLmie/9. Prima metonimie se 0ormează -rin
adăugare de seme, cea de a doua nsă -rin su-rimarea lor. &m+ele trans0ormări semestetice,
care -nă acum au 0ost corelate terminologic cu  sinecdoca 2c0. *u+ois et al. 347D 378?37<9,
 -ermit o su+clasi0icare (Qtotal) ' (Sar3ial), (Sgenul) x (S secie), (Slural) ' (S
 singular), (Sno*en roriu*) ' (Sno*en aelati0u*). Exem-lul -entru metonimia
individualizatoare, n care trăsătura SStotal) este schim+ată cu trăsătura (Sar3ial), l luăm
din -oezia 2gincourt de &. *raLton
23D9 Fair stood the Aind 0or France, Rhen Ae our sails advance. TDT
&ici -artea (sails) nlocuieşte ntregul (shis). $ot iuncţie de -articularizare are şi
0raza din $raBl (tundenlied)
2 3D49 . . . rei0 ist die $rau+e
(nd 0estlich die #u0t in gerUumigen H`0en, T/
unde singularul die Traube re-rezintă -luralul. Invers găsim metonimia
generalizatoare n Jing Aohn 2I.ii.3849 de ShaBes-eare 
23J89 Pour doAn thL Aeather.TDD
n W această -ro-oziţie, genul weather su+stituie s-ecia rain. n 0ine, şi metonimia
 8en*ark 2adesea greşit nţeleasă9 din  6a*let, 2.iv.489 are 0uncţie generalizatoare
3J39 Something is rotten in the state o0 *enmarB. TDJ

<8D6Ş$II%& TEXTULUI ŞI ANALIA DE TEXT

"ăci 8en*ark desemnează de 0a-t -e regele "laudius. umele -ro-riu mai general ia
locul celui mai -articular.
In ultimul exem-lu avem o 0igură semantică ce, n retorica scolastică, -oartă numele
de antono*a/ie. Ea constă n aceea că un nume -ro-riu cunoscut este nlocuit cu o trăsătură
 -regnantă a -urtătorului său sau că un a-elativ este nlocuit cu numele -ro-riu al unui
re-rezentant remarca+il.
Primul ti- al antonomaziei -revede, -rintre altele, următoarele su+stituţii nlocuirea
 

numelui -ro-riu1zis -rin

a9 atroni*icC /0aire ennus sonne/ 2S-enser9 Z "u-idon
 +9 etnicC der azarUner/ 2Clo-stocB9 Z Iisus
c9 ethnologicC /stonL name/ 2SouthAell9 Z Peter 
d9 Rnf+3iareC der !itter mit der eisernen Faust/ 2Noethe9 Z N`tz von ;erlichingen
e9 ocua3ieC /the great Proclaimer/ 2>ilton9 Z Gohn the ;a-tist. TD5@ "el de1al doilea ti-
de antonomazie, aşa1numita antono*a/ie 0ossian+N 
o ntlnim in exem-lele ein  LohengrinM 2;recht9 Z ein edler !itter/, /some mute,
inglorious :iltonM 2NraL9 Z /some . . . -oet/ şi /Lou dread  6ectorsM 2"leveland9 ? /Lou dread
Aarriors/.T@ #e Nuern 2347< <J9 -une su+ semnul ntre+ării, dacă, n acest caz, se mai -oate
vor+i de o relaţie de contiguitate  1  ? S T şi sugerează -osi+ilitatea unei clasi0icări ca tro-i de
similaritate 2meta0ore9.
b) ubstitu3ie Rntre ( Scau/+) x ( >efect  )
*acă nlocuim, dintr1o unitate semantică, trăsătura de cau/+ -rin aceea de efect şi
invers, o+ţinem o mutaţie semantică, care este determinată de -rinci-iul cauzalităţii. "a şi n
cazul relaţiei de contiguitate a9, snt -osi+ile şi aici su+cla1si0icări, de exem-lu, ntre
inventator1invenţie, autor1o-eră, divinitate1domeniu 0uncţional, materie -rimă1-rodus 0init.
Ele snt ilustrate de ex-resii ca
23JT9 a9 a cum-ăra un Nrundig 2n loc de un televizor de la 0irma. Nrundig9 =
 +9 a cunoaşte -e !acine -e de rost 2n loc de o-era lui !acine9 =
c9 a +ea -e ;acchus 2n loc de vin 2c0. 3<3. g9 =
d9 a -reţui aurul 2n loc de +anii, su+ 0orma monezilor de aur9.

FIN(!I SE>&$I"E6<8J
n tim- ce n aceste exem-le su+stantivul este acela, ca0e are 0uncţia metonimiei
cauzative, n exem-lul
23J<9 der +leiche $od, TD
ea este -reluată de un ad:ectiv bleich. >oartea e -alidă, nu din cauza -ro-riei culori,
ci -entru că i 0ace -e alţii -alizi. V inversare a relaţiei ntre cauză şi e0ect ne1o demonstrează
o -ro-oziţie din 9o*eo i Auliet 2.iii.3749 de ShaBes-eare
2 3JD9 Re see the ground Ahereon these Aoes do lie.
&ici, n loc de woes tre+uie su+stituit, să zicem, these dead causing our woes, TD4
 -entru ca să se 0ormeze o construcţie corectă.
c) ubstitu3ia intre (Ssubstan3ial) ' (Saccidental) *acă trăsătura ( Ssubstan3ial) se
su+stituie cu (Saccidental) sau invers, are loc o mutaţie semantică, ce se +azează -e
 -rinci-iul corelării 2atri+uirii9. &cesta se mani0estă, de exem-lu, n relaţiile de contiguitate
su+ordonate sta+ilite ntre -ersoană 2o+iect96atri+ut şi -urtătorul nsuşirii6nsuşire. (n
exem-lu -otrivit -entru autonomizarea atri+utului ni1I o0eră Cuznec6SBre+nev 2345 T79
23JJ9 /Nood morning, sir/. &uthoritL has suddenlL changed into su+servience. /I hear 
Lou had some trou+le Aith the turnstiles this morning/,. Slid EvelLn +enevolentlL. ?/$rou+le,
sir $urnstiles/ re-lied  subser0ience, as i0 ]uite at a loss to understand the sinister 
allusion./$heL@ve told, f# Arong . . ./ ubser0ience s-rang round the counter.T@8
n acest citat din ;ennett, ex-resia  subser0ience ia locul sintagmei corecte semantic
 subser0ient *an. &celaşi lucru este vala+il, -rin analogie, şi -entru authority. Schim+area de
la o autoritate 2exagerată9 la servilism este evidenţiată ast0el ca o trăsătură dominantă n 0irea
acestui om, care se con0undă cu ele. &ceeaşi a+stractizare acţionează şi n Twelfth @ight 
2I.v.<879 de ShaBes-eare, cnd iola şi ia rămas +un de la Vlivia cu cuvintele
23J59 FareAe@l, 0a=r crueltL^

<856Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 

"on0orm cu o gramatică normală aici ar tre+ui 0ormult  7arewell, fair and cruel 
TJ3
lady 
d) ubstitu3ia Rntre (Scon3inut) ' (Sreciient) "ele două as-ecte ale acestei
metonimii, care -ot 0i numite şi interiorizante, res-ectiv exteriorizante 2externali1
sierend6int…rnalisierend/9, şi găsesc ex-resia, -rintre altele, n su+stituţia de contiguitate ntre
s-aţiu1conţinutul s-aţiului şi tim- ? conţinutul tim-ului. Pentru varianta exteriorizantă se -ot
da următoarele exem-le
23J79 ă9 +ea un -ahar 2n loc de lichidul din -ahar9
 +9 a studia Evul >ediu 2in loc de istoria Evului >ediu9.
>etonimia interiorizantă este re-rezentată de exem-le ca 
23J9 a9 a ţine coniacul n mină 2n loc de -aharul um-lut cu coniac9 = +9 au0 eine
)igarettenlUnge verschAinden "M "
&st0el de ex-resii ne dovedesc că acest ti- de metonimie s1a m-ămntenit şi n
vor+irea curentă. V semni0icaţie estetică are n versul lui Eliot (The Lo0e ong of A. 2lfred 
 $rufrock)C
2 3J49 I have measured out mL li0e Aith co00ee1s-oons, T@<
mde tro-ul de contiguitate coffeesoons su+stituie tim-ul, n care te 0oloseşti, n mod
normal, de această ustensilă de /+ucătărie 2tim-ul ceaiului/9. $re+uie menţionată situaţia, n
care o -arte de cor- nlocuieşte o nsuşire localizată n ea 2sau imaginată ca ţinnd de ea9 şi
invers. Ilustraţia ei ne1o o0eră cea de a treia stro0ă din -oezia  8eutschlandlied de Ho00mann
von Fallersie+en
23589 *anach lat uns alle stre+en
 +rOderlich mit Herz und Hand.T<D
 6er/ şi  6and snt aici metasememe -entru  si*3ire (atriotic+) şi 0iteie. n aceste
exem-le, relaţia de contiguitate are vala+ilitate sim+olică.

FIN(!I SE>&$I"E6<8
e) &=9C *etoni*ia rag*ase*antic+ sau si*bolic+ nţelegem -rin acest ti- de
metonimie o su+stituţie de contiguitate individualizatoare su-usă unei -ermanentizări
o+işnuite -rin -rocesul de comunicare. !ezultatul acesteia se mai numeşte şi sim+ol/.
*ezlegarea lui nu este ntotdeauna sim-lă, căci tre+uiesc cunoscute datele -ragmatice. n
 -rinci-iu, metonimia sim+olică se -oate realiza n toate 0ormele -rezentate -nă aici. *ar 
deose+it de +ine conturată n ea este relaţia de su+stituţie 2k substan3ial)62kaccidental). V
 -utem o+serva ntr1un exem-lu din Games ShirleL 2cit. de "ha-man 375< 79
2 35 39 Sce-tre and "roAn >ust tum+le doAn &nd in the dust +e e]ual made Rith the
 -oor crooBed scLthe and s-ade. T<J
cetre l =rown ţin locul la kings 2m-ăraţi/9, n tim- ce the oor crooked scythe
and sade este -us n locul la the oor far*ers 2@ţăranii săraci/9. nţelegerea acestor 
sim+oluri -resu-une cunoaşterea 0a-tului că sce-trul şi coroana snt nsemnele tradiţionale
ale m-ăratului, iar coasa şi sa-a erau considerate, la vremea scrierii textului, ca uneltele de
lucru ti-ice ţăranului. &lte sim+oluri metonimice snt arme 2n loc de răz+oi9, cle-sidra 2n
loc de tim-9, ochi 2n loc de dumnezeu9, litera & 2n loc de adultery la HaAthorneQ9, secera
şi ciocanul 2n loc de  ţărani şi muncitori -e steagul sovieticQ9 etc. Şirul lor -oate 0i
continuat. &şa cum ne arată exem-lele date, sim+olul nu1şi are rădăcina, n -rimul rnd n
datele lingvistice. >ai mult, ? s-us cu vor+ele lui1 #e Nuern 2347< D89 ? lim+a este aici
numai la traduction dans le langage d@un ra--ort extralinguisti]ue ]ui -ourra ‚tre ex-rim_
dans une autre langue naturelle sans su+ir de modi0ication -erce-ti+le/. TJ
$ro-ii de contiguitate a9 ? e9 -rezentaţi snt doar cţiva dintre numeroasele ti-uri
 -osi+ile. #a 0el ca şi meta0ora, tro-ii -ot 0i realizaţi la nivele lingvistice di0erite, ast0el că
ntlnim, de exem-lu, o metonimie nominală şi o metonimie de o+iect. >etonimia textologică
 

să o numim erifra/+.

<86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

&ceastă descriere a noţiunii nseamnă o -recizare a termenului 0olosit adesea -entru
locuri de nesiguranţă stilistică 2c0. #aus+erg 345757 ?549, o -recizare legată de originea lui
2c0. uin1tilian, Inst. r. III.vi.J4 urm9. Pe scurt, ea constă n aceea că un semem textologic
trece n locul unuia mai mic, -roces n care, de regulă, sememul mai mare -oartă trăsăturile
(.Sarticular\, (Saccidental), (Sefect) iar cel mai mic trăsături ca (Sgeneral), (S
 substan3ial), (Scau/+). (rmarea unei ast0el de -roceduri este 0ărmiţarea unui nucleu
semantic de text ntr1o multitudine de detalii. !. GaBo+son 234739 -resu-une că descrierea
realistă din -roză ar 0i 0undamentul a-ariţiei 0recvente a metonimiei.
&nomaliile semantice de genul tro-ilor -ot Ii a:ustate n caracterul lor deviant.
&ceasta are loc cu mi:loace ale modalizării/ 2>odalisier1Zung/ ? $odorov 3473 <59. Ele
 -ot 0i 0ormule sintactice de -recauţiune 2orsichts0ormeln/ ? #aus+rg9 ca ut ita dica*, as it 
were, so/usagen, diraiton,"% ̀   dar şi semnale gra0emice ca scrisul cursiv, ghilimelele şi ma:us1
culele. Poziţia lor 0uncţională este de ti- meta-ragmatic. Ele anunţă tro-ul ca o anomalie şi i
micşorează ast0el e0ectul său nemi:locit. E0ectul lor este crearea distanţei estetice/.
5.3.J. &nalize de text
n cele ce urmează, -unem n discuţie două texte lirice. Ele ilustrează, ntr1un caz,
structura alegoriei, n celălalt caz, structura -eri0razei.
@5.3.J.3. &naliza -oeziei lui Noethe,  Ja*st du das Land...Y
Sursa G. R. Noethe, Filhel* :eisters theatralische endung, FranB0urt 3478, -. 3JJ.
#a nce-utul celei de a -atra cărţi din Filhel* :eisters theatralische endung de
Noethe, se a0lă -oezia la a cărei -rimă stro0ă vrem să ne mărginim aici
3 Cennst du das #and, Ao die )itronen +lOhn 1
T Im grOnen #au+ die Noldorangen glOhn
< Ein san0ter Rind vom +lauen Himmel Aeht,

FIN(!I SE>&$I"E6<843
D *ie >Lrte still und 0roh der #or+eer steht,
J Cennst du es Aohl 
5 *ahin ^ *ahin
7 >`cht@ ich mit dir, o mein Ne+ieter, ziehn ^ T
&ceastă stro0ă se com-une din două -ro-oziţii, din care -rima conţine o -eri0rază,
care este continuată n stro0a a doua şi a treia. %ara, la care se 0ace re0eriri aici este, aşa cum
a0lăm mai trziu, Italia, n locul numelui ei au trecutK n cntec, trăsăturile ei. Este vor+a
aşadar de o -eri0rază antonomastică. ntregul (Italia) este descom-us şi ast0el concretizat
(Zitronen, grEnes Laub, Doldorangen ...) devenind totodată o enigmă, lucru su+liniat de
0orma interogativă. *etalierea este deose+it de evidentă, dacă retrans0ormăm -rima -ro-oziţie
am-lă, 0ormnd o serie de -ro-oziţii enunţiative sim-le.
Es gi+t ein #and.
*as #and hat )itronen.
*ie )itronen +lOhen.
*as #and hat Noldorangen.
*ie Noldorangen glOhen. *ie Noldorangen glOhen im #au+. *as #au+ ist grOn.
*as #and hat Rind.
*er Rind ist san0t. *er Rind Aeht. *er Rind Aeht vom Himmel. *er Himmel ist
 +lau.
*as #and hat >Lrten.
*ie >Lrten stehen still.
 

*as #and hat #or+eer.

*er #or+eer steht 0roh.<J4
&naliza ne arată că -eri0rază se com-une din cinci metonimii. &cestea snt, la rndul
lor, n -arte iar metonimii, n die Zitronen blEhn, e0ectul (Zitronen) su+stituie cauza
(Zitronenbau*). n versul D, singularul ocu-ă de două ori

<IV6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

locul -luralului 2sinecdocă9. >ai există şi meta0ore şi anume din cele antro-omor0ice
2. < sanft, . D still, froh). n versurile 3?D, se nregistrează deci două nivele tro-ice un
tro- ? cadru/ textologic, -eri0rază numelui  Italia şi mai mulţi tro-i interni/ mor0ologici,
care snt 0ie meta0orici, 0ie metonimici. $ro-izarea -otenţată este nsoţită de un şir de alte
0iguri -rozodice 2vers9, sonore 2rimă -ară9, şi sintactice 2-aralelism, hiasm9, care măresc
esteticitatea enunţului textual. #a aceasta se mai adaugă şi 0a-tul că textul stro0ei este -rins
ntr1o situaţie de comunicare lirică, ce se des0ăşoară n alternarea a două 0iguri -ragmatice
ntre+are şi exclamaţie. Exclamaţia (excla*a3ia) rămne identică n stro0a 3 şi T= n stro0a < ea
este uşor modi0icată. Ea 0ormează re0renul -oeziei ? o 0ormă a re-etiţiei texto1logice.
ntre+area tre+uie nţeleasă, n toate stro0ele, ca retorică/ (interrogalio) - răs-unsul se
su+nţelege, deoarece com-onentele -eri0razei snt su0icient de concrete, -entru a identi0ica
Italia cu mare -recizie. *e asemenea, n stro0a T şi <, su+stituenzii S < -ot 0i deduşi relativ
uşor = ei snt  o 0il+ clasicist+ (italian+) şi o trec+toare Rn 2li.
5.3.J.T. &naliza -oeziei E. *icBinson I liBe to see it la- the >iles/.
Sursa The $oe*s of &*ily 8ickinson, _d. $h. H. Gohnson, < vol, "am+ridge, >ass.,
34JJ, II, DD71DD 2o. JJ9.13 I liBe to see it la- the >iles ? &nd licB the alleLs u- ? &nd
sto- to 0eed itsel0 at $anBs ? &nd then ? -rodigious ste-
J &round a Pile o0 >ountains ? &nd su-ercilious -eer In Shanties ? +L the sides o0 
!oads ? &nd then a uarrL -are $o 0it it@s sides
38 &nd craAl +etAeen
"om-laining all the Ahile In horrid ? hooting stanza ? $hen chase itsel0 doAn Hill ? 

FIN(!I SE>&$I"E6<3 G
&nd neigh liBe ;oanerges ? 3J $hen ? -rom-ter than a Star Sto- ? docile and
omni-otent &t it@s oAn sta+le door ? T58
Poezia este una dintre cele mai cunoscute ale lui E. *icBinson şi a 0ost exce-ţional
inter-retată de H. NalinsBL (Fegbereiter *oderner a*erikanischer Lyrik, Heidel+erg 345,
 -g. 53 ? 579. *acă aici mai 0acem, totuşi, nişte com-letări, atunci numai su+ as-ectul s-eci0ic
al metasememelor tratate n acest ca-itol.
Poezia este 0ormată dintr1o singură -ro-oziţie. Su+iectul şi o+iectul snt -ronume
 -ersonale  I şi it. &cesta din urmă re-rezintă su+iectul logic/ al textului, adică tema sa. El
necesită, ca toate -ronumele, o concretizare semantică. Ea nsă nu se 0ace, cum ne1am
aşte-ta, -rin intermediul unui lexem ca su+stituend, ci -rin aceea că i se atri+uie lui it o serie
de acţiuni  la the :iles, lick the <alleys u etc. &şadar semantizarea lui it se 0ace indirect/
 ? -rintr1o su+stituţie de contiguitate  o su+stanţă este nlocuită -rin laturile ei accidentale.
&vem deci o -eri0rază, ce re-rezintă tro-ul ? cadru a: acestui text. (nele com-onente ale
 -eri0razei (tank, hooting) ne sugerează că -ronumele -ersonal it tre+uie identi0icat cu lexemul
loco*oti0e. *eoarece indiciile concrete snt relativ sumare n text, această identi0icare -oate
0i veri0icată, -nă la urmă, doar n a0ara textului, şi anume -rin cunoştinţele noastre des-re
stadiul dezvoltării tehnicii n S(& n momentul scrierii acestei -oezii 2a-rox. 35T9.
Pnă acum, s1a văzut că -oezia este conce-ută ca o ghicitoare semantică. #a această
caracteristică contri+uie şi 0a-tul că tro-izarea este continuată n cadrul -eri0razei. ;aza ei o
0ormează meta0orele. &cestea şi au originea n două domenii, cel animal şi cel uman. Funcţia
 

lor este să alieneze mai mult o+iectul -rezentării, locomotiva/. "um se ntm-lă aceasta
 -utem vedea dintr1o analiză mai a-ro0undată a ti-urilor de meta0ore şi a distri+uţiei lor n
text.
1. :etaforica ani*ist+C nţelegem -rin aceasta su+stituirea unor unităţi semantice cu
trăsătura (!ani*at) -rin altele cu trăsătura (Nani*at). V ntlnim n următoarele

<3T6Ş$II$& $E'$#@#(I SI &&#I)& *E $E'$

ex-resii la the :iles (1), lick the <alleys u ("), feed itself at tanks (#) şi crawl 
between (1K). &ceste meta0ore -ersoni0ică maşina, 0ac din ea o 0iinţă. u se -recizează nsă
dacă e vor+a de un om sau animal, deoarece att unul ct şi celălalt -ot să lingă, să se
hrănească şi să se trască.
". :etaforica ani*al+C nţelegem -rin aceasta su+stituirea unor unităţi semantice cu
trăsătura (!ani*at)cu altele ce au trăsăturile (Sani*at) k (Sani*al). V meta0oră de acest
0el găsim n neigh 23D9. &ici activitatea maşinii este -usă la egalitate cu cea a calului
2com-ară -entru aceasta cuvinte ca  8a*fro sau iron horse "el  ). Şi ex-resia stable door 2379
re-rezintă s0era animalului. *acă inter-retăm meta0orele animiste ca lick u 2T9 sau crawl 
2389 ca metamor0e animale, atunci tre+uie să mai 0acem şi alte di0erenţieri. #ocomotiva a-are
nu numai ca un cal, ci şi ca o -isică, sau un şar-e, animale ce -ot avea, ca s-ecie, -rintre
altele, nsuşirile lick u 2T9 res-ectiv crawl 2389. *escrierea semantică a acestei situaţii
conţine alături de semul (Sani*al) com-letarea (3inRnd de cal) etc.
#. :etaforica antroo*orfi/ant+C nţelegem -rin aceasta su+stituirea unor unităţi
semantice cu trăsătura (!ani*al) cu unităţi ce -oartă trăsăturile (Sani*at) 101 (Su*an).
Intră n această categorie ex-resiile  ste (U), suercilious (X), eer (X), are (), to fit it%s
 sides (_), co*laining (11 ). Ele atri+uie maşinii nsuşiri şi acţiuni omenşti. Ea este mndră,
se vaită, e cuvioasă, se -lim+ă, se a:ustează, -otriveşte.
Privind distri+uţia meta0orelor, ne 0ra-ează că ele snt dis-ersate n tot textul.
$otodată, la nce-utul textului, -redomină imaginea animistă, n tim- ce la mi:locul lui do1
mină meta0orica antro-omor0izantă. S0rşitul l 0ormează meta0orele animale. !ezultatul
acestui amestec este o insta+ilitate semantică. #ocomotiva a-are ca 0iinţă, animal, om.
!eacţia rece-torului la o ast0el de -rezentare este nesiguranţa, alienarea. !ece-torul va 0i
nesigur mai ales la nce-utul -oeziei, unde caută degea+a un lexem de su+stituţie -entru it.
Salturile/ meta0orice ce urmează l lasă nesigur n a-recierea vala+ilităţii uneia dintre
identi0icările tro-ice. &ceastă

FIN(!I SE>&$I"E6<3<
im-resie a nesiguranţei este ntărită şi de alte metasememe H. NalinsBL ne atrage
atenţia că n versurile 0inale 23J?37
$hen ? -rom-ter than a Star Sto- ? docile and omni-otent &t it@s oAn sta+le door ? 
conţin două -aradoxuri mai nti, nu există stele care să se o-rească din drumul lor,
iar a-oi, se atri+uie maşinii două /nsuşiri care se exclud ntre ele docilitate şi atot-uternicie.
&m+ele 0orme ale deviaţiei au 0uncţia de a cu0unda 0iinţa maşinii ntr1o lumină or+itoare. Şi
nu este li-sit de im-ortanţă nici du+lul as-ect al tehnicii -osi+ilitatea de a 0i dominată de om
şi, invers, de a13 domina.
>ai a-are ncă un as-ect semantic. >eta0orica acestei -oezii nu se caracterizează doar 
 -rin schim+area neanimatului cu animatul, ci adesea şi -rin su+stituţia lui mic cu mare.
&st0el, locomotivă a-are ca 0iinţă su-radimensională, care nghite milele, linge văile, -ăşeşte
măreţ, -riveşte mndră n :ur şi taie -ovrnişuri de -iatră. &ceastă trăsătură a meta0orei o
numim hi-er+olică. *ouă com-araţii continuă a-oi această exagerare 
&nd neigh liBe ;oanerges $hen ? -rom-ter than a Star.
 

 Boanerges este de origine +i+lică şi se cheamă  fii ai tunelului @Evangh. du-ă >arcus
<,379. Exem-lul este sim-tomatic -entru reevaluarea semantică/, -e care o ca-ătă
locomotiva 1datorită lim+a:ului hi-er+olic. >aşina este introdusa n s0era mitică şi cosmică.
Şi atunci ea trezeşte n cel ce o -riveşte admiraţie, +a chiar dragoste  I like to see it... ersul
in horrid ? hooting stanza
Se -otriveşte acestei imagini, o m+ogăţeşte, -oate, cu o .nuanţă de grotesc1comic,
care ar 0i n concordanţă cu am+iguitatea semantică descrisă anterior.
!ezultatul acestei analize -oate 0i rezumat ast0el oi ştim că metasememele iau
naştere -rintr1o trans0ormare

< H6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

estetică a 0enomenelor de gramatică normală. V ast0el de/ trans0ormare ia aici, mai
nti, 0orma unei -eri0raze, care aco-eră ntregul text. &ceasta este -rima eta-ă a enigma1
tizării textului. "ea de a doua eta-ă se re0eră la meta0orizarea detaliului -eri0rastic. n am+ele
eta-e, o+iectul textului, locomotiva, este 0ie 0iinţă animală 0ie umană de dimensiune mitică.
El şi -ăstrează totuşi du+la sa n0ăţişare a -ericolului -otenţial şi totodată a 0amiliarului
 -lăcut. Vriginea acestei schim+ări metasememice este Eul amintit n -rima -ro-oziţie  I like
to see it.... &cest Eu m-lineşte1trans0ormarea lumii senzoriale ntr1una a imaginaţiei. Privit,
din această -ers-ectivă, acest  see din versul 3 cştigă el nsuşi calităţi meta0orice se
trans0ormă dintr1un ver+ al -erce-ţiei o-tice ntr1un ver+ al vederii s-irituale.
.2. FIGURI ALE EC]IALENŢEI SEMANTICE
Figurile semantice, care res-ectă -rinci-iul echivalenţei elementelor re-etiţiei, snt
i/ose*e sau a-roa-e izoseme 2Pelc 3453<879. nţelegem -rin izosemie/ 0a-tul că 0elul şi
numărul trăsăturilor semantice ale unei unităţi lingvistice snt identice. Identitate totală a
semelor există atunci, cnd elementul unei clase de cuvinte este re-etat n aceeaşi 0onie,
0ormă, distri+uţie sintactică şi semantică, cu condiţia ca nici o em0ază să nu schim+e 0ormula
semică a re-etiţiei cu1vntului. >ai -uţin univoc este cazul  sinoni*iei, care -rezintă identitate
semantică concomitent cu o di0erenţă n ce -riveşte materialul sonor 2c0. II.D.T.J.<9. #ingviştii
ncă nu au căzut de acord asu-ra 0a-tului, dacă această identitate tre+uie să 0ie nţeleasă doar 
ca o asemănare. Sinonimia :oacă un rol im-ortant la enumerarea unităţilor lingvistice, ale
căror structuri semice snt nrudite, de exem-lu, n NrL-hius
235T9 *er FOrst der Finsternis mit Reh, &ch, &ngst und #eid, T5
unde trăsăturile (Sxar3inRnd de fiin3+), (Se*o3ional), (!o/iti0), (Sdureros) etc,
0ormează numitorul comun al ex-resiilor sinonime Feh, 2ch, 2ngst, Leid. (n rol a-arte

FIN(!I SE>&$I"E6<3J
l :oacă, n acest context, aşa1numitul  6endiadyoin 2unul la doi/9, de exem-lu, n
versul lui N. Her+ert
235<9 :udge and sentence (The 9ose),"O#
care alătură două ex-resii echivalente semantic cu a:utorul con:uncţiei and, -entru a
scoate n evidenţă şi mai mult -otenţialul semic comun.
&lături de aceste 0orme ale echivalenţei sinonimice se a0lă şi com-araţia -oetică
(si*ilitudo). Structura sa sintactică este cea a 0ormulei aa ! ca (i)- structura sa semantică
constă n aceea că două 2sau mai multe9 unităţi semantice 2sememe9 snt unite ntre ele -rintr1
o mulţime comună de trăsături semantice 2seme9, aşa1numitul tertiu* co*arationis. &st0el,
n exem-lul
235D9 Peter ist so gro Aie sein ;ruder T5D
unităţile semantice  $eter şi  sein Bruder snt coordonate -rin trăsătura comună de
mărime. n exem-lul
2 35J9 Peter BUm-0t Aie ein Soldat T5i
 

lu-ta este cea care dă numitorul semantic comun -entru  $eter şi oldat. n -rimul caz,
un ad:ectiv este -urtătorul -otenţialului semic, aici, din contră, un ver+. *ar nimeni nu -oate
să a0irme cu toată seriozitatea că cele două -ro-oziţii snt -oetice= căci noi le ntlnim, n
această 0ormă sau ntr1una 0oarte asemănătoare, n lim+a:ul cotidian. Pentru a că-ăta
 -ro-rietăţi stilistice, com-araţiile tre+uie să cores-undă unor -retenţii n -lus. &ceasta se
ntm-lă, de -ildă, cnd cele două com-onente ale com-araţiei -rezintă o divergenţă
semantică. oi numim acest 0enomen deviaţie semantică/. Pentru ex-licitarea ei, să ne
amintim că, n antichitatea clasică, de0iniţia meta0orei ca o com-araţie -rescurtată devenise o
com-onentă to-ică a retoricii. *acă inversăm ecuaţia şi numim com-araţia o meta0oră
ex-andată, atunci cel de1al doilea element al ei com-onenta cu ca (i)] a-are \a rezultat al
unei su+stituţii de similaritate. V-oziţiile

<356Ş$I3$& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

dintre trăsături snt aceleaşi ca la meta0oră, ast0el că există ti-uri de com-araţie,
analoage. n 0elul acesta, n exem-lele 
23559 a9 Peter BUm-0t Aie ein $itan.
 +9 Peter lUu0t Aie eine SchnecBe.
c9 *er RolBenBratzer ragt v.@ie eine drohende Faust in den. Himmel. T5
avem o com-araţie hi-er+olică, ironică res-ectiv cineticăb Şi aici există ? n analogie
cu meta0ora ? co*ara3ii *oarte, ca
23579 Peter BUm-0t Aie ein #`Ae. T57
&ceastă com-araţie este att de uzată -rin re-etarea e† In vor+ire, nct şi1a -ierdut
vlaga -oetică.
Extinderea textologică a com-araţiei o vom numi  arabol+ 2Nleichnis/9. n -ara+olă,
se -oate ntm-la ca -artea. com-araţiei 0ormulată cu ca (i) s+. ocu-e numai o -arte scurtă
din text, -e cnd cea cu la fel de, una mai lungă. *acă. nsemnăm -rima din aceste
com-onente cu  2 /  -e cea de a. doua cu  2lt   atunci n 2"  există -entru  2 x  -rea -uţine corelate
sememice. &lt0el s-us  21 are un sur-lus semantic 2redundanţă9. !ece-torul este ast0el silit să
com-leteze el nsuşi sememele1com-onente ale lui  2". #a unele -ara+ole 2de exem-lu, la.
Homer9 acest lucru nici măcar nu -rea mai e -osi+il, deoarece  21  s1a des-rins att de mult de
&T, nct nu -utem constata, o echivalenţă semantică dect n temă, nu nsă şi n detaliu. #a
unele -ara+ole S T li-seşte de tot, 0a-t cauzat adesea de o lungime -rea mare a lui  2 x  = aem
de1a 0ace atunci cu o 0ragmentare a textului 2eli-să9. Para+olele -ot 0i ntlnite n creaţia
e-ică, n 0a+ule şi n ;i+lie.
V deviaţie semantică secundară de un ti- deose+it este antite/a. Ea nu -une n relaţie/
sintagmatică sinonime ci antonime. !elaţia aceasta ia, de o+icei, 0orma unui -aralelism
 -ro-oziţional. SBre+ 2345J39 aminteşte 2-relund -e E. Elster9 noţiuni corelative,
contradictorii şi contrare, care contri+uie la 0ormarea antitezelor. *ar, con0orm termino1

FIN(!I SE>&$I"E6<37
logiei -re0erate de noi -nă aici, ni se -are mai -otrivit să vor+im de constituirea unei
o-oziţii -rivative n com-oziţia semică, de exem-lu, ( S*are) C (!*are ). "u ct
aglomerarea unor ast0el de o-oziţii n unităţi echivalente semantic este mai mare, cu att
antiteza este mai -otenţată. ;Ochner ne o0eră o antiteză +imem+ră ntre cuvinte
2 359 Friede den HOtten ^
Crieg den PalUsten^ T5
n acest citat, care -rezintă o echivalenţă sintactică strictă ? 0ormula structurală este
(@  slJg  ) Q K(2rt  iur  ,iat k k  @i rt   ia- ) ! cuvintele  7riede C Jrieg şi  6Etten .$alGste 0ormează
 -erechi antonimice, care contrastează -rin o-oziţii .semice multi-le. Să demonstrăm aceasta
 -e un exem-lu
 

2 3549 6Etten $alGste
2k sărăcăcios9 2? sărăcăcios9 calitate valorică
2k din lemn9 2? din lemn9 material de construcţie
2k mic 2? mic9 nălţime
2k insta+il9 2?insta+il9 rezistenţă
2k strimt9 2? strimt9 ntindere
Fiecare o-oziţie semică se +azează -e un hi-ersem comun  calitatea valorică,
material de construcţie etc. n totalitatea lor, hi-ersemele re-rezintă ceea ce teoreticienii
numesc genul -roxim/, care determină, de cele mai multe ori 0ără a 0i numit, ca tertiu*
co*ar adonis, unitatea antitezei. &cest gen -roxim 2hi-ersemem/9 -oate 0i s-eci0icat, n
23549 de 1exem-lu, ca locuin3+, iar n gru-ul antonimie  7riedeC Jrieg, de  -ildă, ca  for*+ de
conduit+. V schematizare a acestor 0a-te n 0orma 
@6 #789 0ormă de conduită11111111?111111111111111 locuinţă
 -ace 1 b răz+oi coli+e 1 @v. -alate

<36Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

evidenţiază 0a-tul că antiteza tre+uie numărată -rintre 0igurile echivalenţei semantice
şi aici, din nou, alăturată 0ormei extreme a deviaţiei secundare. "eea ce este vala+il -entru
ra-ortul dintre com-araţie şi meta0oră, are vala+ilitateb n egală măsură, şi -entru ra-ortul
dintre antiteză şi oximoron. *acă n cazul meta0orei şi al oximoronului există o a+atere
semantică -rimară de la normă, celelalte două 0igur snt ast0el constituite, nct -ro0ilează
standardul semantic al textului ntr1un mod deose+it.
*in acest motiv, R. Shi+les comite o du+lă eroare, cnd dedică, ntr1uit articol des-re
meta0oră, un ca-itol discutării oximoronului sau antitezei@/ (sic ) 2347D 79. "ăci, -e de o
 -arte, nici una din cele două 0iguri nu intră, iii categoria meta0orei/, -e de altă -arte,
oximoronul nu este identic cu1antiteza nici -rin nume, nici -rin ti-ologie. V discutare
di0erenţiată a antitezei o găsim la Co--erschmidt 2 347T9 care elucidează şi alte as-ecte 0 igu1
rale ale citatului din ;Ochner 2359 2347T 5815T9.
#ui SBre+ 23459 i revine meritul de a 0i atras atenţia, asu-ra 0a-tului că antiteza nu
este doar un 0enomen sincronic ci şi unul diacronic. El ilustrează aceasta -e următoarele
versuri din Schiller 
2 3739 )Aischen SinnenglOcB und Seelen0rieden
;lei+t dem >enschen nur die +ange .Rahl. T54
Vmul zilelor noastre nu -riveşte -erechea de lexeme inenglEckC eelenfrieden
nea-ărat ca o-oziţie. *ar -entru Schiller, Schiller -rivit istoric, idealul şi viaţa, 0ericirea sim1
ţurilor şi -acea su0letului erau antiteze reale/ 2345 JT9.. V ast0el de constatare ridică
totodată -ro+lema, dacă nu cumva, -rin 0a-tul că snt legate de istoricitate, toate unităţile
semantice să 0ie su-use unor mutaţii -ermanente,, mutaţii care -ot duce att la cştigarea ct şi
la -ierderea -oe1ticităţii. n -rivinţa -ierderii n -oeticitate, as-ectele *etaforei *oarte -ot 0i
trans-use asu-ra tuturor metasememelor.

FIN(!I SE>&$I"E6<34
.2.1. A68$= > 3 a. S69!, "T F8!$ J#6g" $II.i.D5.
Sursa E. S-enser, $&\  $oetical Forks, ed. G. ". Smith6E. de Selin1\court, #ondra
3458, -. 3DJ. .
n The 7aerie, 'ueene de S-enser, ;ritomart este descris In 0elul următor 
3 For she Aas 0ull o0 amia+le grace,
T &nd manlL terrour mixed thereAithall,
< $hat as the one stird v- a00ections +ace,
U So th@othcr did mens rash desires a-all,
 

J &nd hold them +acBe, that Aould in errour 0all=

&,
5 &s he, that hath es-ide a vermeill !ose,
7 $o Ahich shar-e thornes and +reres the AaL 0orstal0,
 *are not 0or dread his hardL hand ex-ose,
4 ;ut Aishing it 0ar o00, his idle Aish doth lose. T78
Stro0a este 0ormată dintr1o singură 0rază, care se com-une din două -ro-oziţii -arţiale
echivalente din -unct de vedere semantic. *intre acestea, -rima 23?J9 conţine com-onenta cu
la fel &32 cea de a doua 25?49 com-onenta & T eu ca  i a com-araţiei. &x conţine su+iectul  she,
căruia i se atri+uie -ro-rietăţile antitetice a*iable grace 239 şi *anly terrour 2T9 care 0ie că
strnesc -atimi 2<9 0ie că le strunesc 2D, J9. & T inversează diametral ordinea sintactică din & x
2hiasm9. he, care n &t este su+iect, ocu-ă aici ca 0er*eill 9ose 259 -oziţia o+iectului, n tim-
ce -urtătorul -atimilor din &32 *en 2D9 ires-ectiv Ihe* 2J9 trec, n &T, de -e -oziţia o+iectului
 -e cea a su+iectului he. ;ritomart şi nsuşirile ei snt com-arate cu un tranda0ir, care e
0rumos, dar totodată res-inge dorinţa unui nedorit -rin s-ini. &ceastă com-araţie o determină
xelaţiile de echivalenţă semantică ntre &: şi & T a9 a*iable .grace 239 şi 0er*eill (9ose) 259=
 +9 *anly terrour 2T9 şi share :ornes and breres (1 ) - c9 affection bace 2<9, rash desires 2D9,
errour 2J9 şi hardy hand 29, idle wish 249 = d9 aall 2D9, hold backe 2J9 şi forstall 279. ntre
elementele com-araţiei n a9 bi +9 domneşte tot o relaţie de contiguitate ca şi ntre rash
desires 2D9 şi hardy hand 29 n c9. "elelalte relaţii snt de ti-

<T86Ş$lI%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

sinonimic. In 0elul acesta, se 0ormează o urzeală densă de1relaţii semice echivalente.
n -lus, alături de 0iguri 0onoestetice cum snt accentul 2iam+9 şi rima (rhy*e royal), ntlnim
şi 0iguri mor0ologice su+ 0orma -oli-totonului wishing;wish (_\ şi 0iguri -ro-oziţionale su+
0orma -aralelismelor 23?T, < ? D9, ast0el că stro0a -rezintă un multi-lu couling de 0iguri de
echivalenţă. Ele au sarcina de a scoate n evidenţă, din n0ăţişarea lui ;ritomart, mai ales
du+lul as-ect al 0rumosului cum-lit. ntreaga -rezentare se consumă ,ntr1o extindere retorică
(a*lificatioGa acestei teme.
7. FIGURI GRAFEMICE
*omeniul gra0emicii, al lingvisticii semelor gra0ice, a 0ost negli:at de către lingvistică
mult tim-, din motive di0erite 2vezi Plett 347Ta9. *e aceea nici deviaţiile gra0emice nu au
 -utut intra n -reocu-ările cercetătorului de text ca 0actori -roducători de esteticitate, deşi nu
erau necunoscute -oeziile 0igurative şi alte maniersime ale 0ormei scrise 2c0. HocBe 34J49.
*u-ă cercetările din ultimele două decenii, nu se mai -une la ndoială 0a-tul că semnele
gra0ice ale unei lim+i se.su-un unei norme gramaticale, care -oate 0i trans-usă n reguli 2Hali
34JT, >ount0ord 3454, enezBL 34789. &ceste reguli -ot 0i n aşa 0el 0ormulate, nct să
reiasă clar ra-ortul dintre mediul scris şi di0eritele nivele lingvistice. &st0el se -ot 0ace
distincţii ntre unităţi gra0o0onologice, gra0omor0o1logice, gra0osintactice şi gra0otextologice.
"riteriile, du-ă care, -e +aza acestei clasi0icări, se -ot genera 0iguri gra0emice sau metagra0e
snt aceleaşi, care au 0ost vala+ile şi -nă acum adiţia, su+tracţia, -ermutaţia, su+stituţia şi
echivalenţa. Ele 0ormează 0undamentul unei estetici gra0emice, care aici -oate 0i schiţată doar 
n linii mari.
7.3. FIN(!I &#E *EI&%IEI N!&FE>I"E
;aza o-eraţională -entru deviaţiile gra0emice o 0ormează următoarele elemente 3.
gra0emele segmentale 2literele/9 şi T. gra0emele inter ? res-ectiv su-rasegmentale 2semne

FIN(!I N!&FE>I"E6<T3
 

diacritice ca -unctul, virgula, accentul, trema9 n com+inaţii di0erite. Nra0emele

segmentale se realizează n domeniul gra0o0onologic, cum ar 0i ca monogra0 \a, +, cK şi
ca digra0 \th şi a1e n engleză9, tre+uind totodată deose+it, n cazul digra0ului, ntre o
variantă continuă \th n  thingK şi una discontinuă \a1e n hateK. Nra0emele inter1şi
su-rasegmentale au 0uncţia de a acţiona ca semnale segmentate n domeniul gra0o0onologiei
2accent, tremă9, algra0omor10ologiei 2limita de legătură9, al gra0osintaxei 2virgulă, -unct şi
virgulă, -unct9 şi al gra0otextologiei 2marcarea aliniatelor, -aragra0ul9. Şi s-aţiul li+er, -e
care13 -roduce o cla-ă anume de la maşina de scris sau de cules, 0ace -arte din această
categorie. "a variante li+ere 2alogra0e9 ale am+elor ti-uri de gra0eme a-ar, de exem-lu, 0elul,
mărimea şi culoarea ti-urilor de scriere. &ceste o+servaţii -reliminarii 2doar schiţate9 ne
relevă -ers-ectiva unei arii largi de -osi+ile deviaţii gra0e1mice. &cum ctva tim-, ne1a. atras
atenţia asu-ra lor, cu deose+ită -regnanţă, !. NlUser 2347T9. &utoarea se +azează -e lucrările
lui Gean PraninsBa şi 0oloseşte ca cor-us textual dovezi din lim+a:ul reclamelor americane.
"ategoriile dezvăluite, su-rimările gra0emice/ şi su+stituţiile gra0emice/, snt n
concordanţă cu terminologia aleasă n această carte= noi adăugăm categoriile adiţiei şi
 -ermutaţiei.
_.1.1. A>$7$8
&diţia semnelor gra0ice -oate 0i e0ectuată n -oziţia iniţială gra0 o0onologică 
2 37T9 a9 $he F0inest F0amilL in the #and 2HenrL #ivings9 +9 la 00ine e00lorescence de
la cuisine 00ransouXzeT73 2!aLmond ueneau, cit. de *u+ois et al. 3478 5J9.
*ar ea nu este limitată doar la adăugarea de gra0eme seg1mentale ci se -oate realiza şi
 -rin adăugiri intersegmentale. "a o trăsătură deose+it de 0ra-antă a reclamei economice
americane, !. NlUser 2347T 34<9 notează mărci, ale căror lexeme snt descom-use n sila+e
 -rin liniuţă de legătură,

<TT6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

sila+e ce a-ar, la rndul lor, ntr1o scriere cu totul ar+itrară/. Snt date ca exem-le,
 -rintre altele 
237<9 a9 Flu1Id1*eth 2insecticid9
 +9 *e1solL1al 2soluţie -entru curăţarea metalelor9
c9 !u+1Er1!ed 2oxid roşu de 0ier= com-us al cauciucului/9
care n a0ară de adiţia de gra0eme 2liniuţă de legătură9, mai -rezintă şi modi0icări -rin
su+stituţie 2litere mari6mici9 -rin su+tracţii 2de exem-lu9, 2death9 12dethK T7T şi -rin echi1
valenţă 2de exem-lu, simetrie n oglindă 2*e1solv1al9. n a0ară de gra0emul de inserţie,
liniuţa de legătură, mai ntlnim şi alte semne diacritice care -ot determina 0ormarea de
cuvinte arti0iciale. (n exem-lu -entru această tehnică este rndul următor din E. E.1
"ummings
237D9 again slo1AlL= +are, IL nudg. ing 2mL,
ntr1o gramatică gra0ematică normală el ar avea următoarea 0ormă
237J9 again sloAlL, +arelL nudging mL 2sc. lever9. T7<
&şadar, aici nu numai liniuţa de legătură ru-e secvenţa com+inaţiei mor0osintactice
 -rin inserţie ntr1o 1-oziţie gramatical greşită/, ci şi -unctul cu virgula, -unctul, -aranteza
rotundă iniţială şi s-aţiile li+ere 2c0. şi 7.3.</-ermutaţia9. Prin această tehnică a deviaţiei,
autorul vrea să redea ncercările dis-erate de a merge cu un automo+il nou.
Sesiznd aceasta, am atins -ro+lemab 0uncţiei -ragmatice res-ectiv semantice a
acestor deviaţii. n 237T9, gra0emele de inserţie au sarcina de a imita articulaţia manieristă
2hi-er1corectă9 a englezilor 20rancezilor9 ce1şi dau aere. n 237<9, se ncearcă un :oc gra0ic/
ali_nant ntre numele -ro-rii 2denumirea -rodusului9 şi no:en aelati0u*. *u+ois et al.
23478 5J9 şi #eech 23454 JT9 relatează des-re 0orme de mani0estare literare ale acestor 
metagra0e 2de exem-lu, n =ontes drolati5ues de ;alzac şi  &ast =oker de $. S. Eliot9, care
 

vor să sugereze1o senzaţie arhaizantă, 2de exem-lu, 2concorde9 n loc

FIN(!I N!&FE>I"E6<T<
de concordK. (n alt exem-lu luăm din  Laut und Luise de E. Gandl
23759 -ssnt
es -ssniest
ein -snLchologe.
&ici, n versul T şi <, adiţia unităţilor gra0o0onologice 2-ss2n99, 2-s9n ha-lologia
gra0o0onologică9 imită strănutul, sugerat de:a n onomato-eica gra0emică a -rimului
vers.
7.3.T. Su+tracţia
Exem-le -rin su-rimarea gra0emică a lim+a:ului englezesc de reclamă snt
23779 a9 *aL1Nlo 2n loc de *aL1NloA9
 +9 C&$RE$ F#@V!&1#&> 2n loc de1 F#V!&1#&>;9
c9 ;lu1"hecB 2n loc de ;lue1"hecB9
d9 $>E$E! 2n loc de time1meter9
e9 Reedone 2n loc de Aeed k done9.
&lte exem-le găsim la NlUser 2347T 34?3439. V atenţie deose+ită se acordă acestui
metagrU0, de cnd #eo S-itzer a analizat, n articolul său  2*erikanische Ferbung  ? 0erstan
den als oulGre Junst, denumirea unei măr0i t*kist şi sloganul 7ront the t*kist gro0es of 
=alifornia, su+ as-ectul -ragmaticii e0ectului
. . . unkist este -osi+il numai ntr1o %ară a imănui, unde se evită -rozaicul, iar 
 -oeticul nu este luat ntru totul n serios/ 23455 9. $ocmai această o+servaţie -oate 0i
a-licată la -rima stro0ă a unei -oezii de N. !Ohm
2379 +erOhren 6 erOhren
rOhren
Ohren
hren
xen
en
n

<TD6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

&ici, -rin su-rimarea tre-tată a c0e unui gra0em, se reduce un gra0omor0em -nă la
nivelul unui monogra0, res-ectiv a unui gra0em zero. Este -osi+il ca acest mi:loc stilistic să
vrea să -rezinte ncercarea reală sau imaginară a unei a-ro-ieri tactile T7D = dar cu o ast0el de
 -resu-oziţie ne a0lăm -ro+a+il -e tărmul s-eculaţiilor. &mintim n treacăt şi -osi+ilitatea
su-rimării gra0emelor intersegmentale. &cest -rocedeu l ntlnim, de -ildă, n multe -oezii
ale lui EmilL *icBinson, unde -rovoacă -olisemia textului. Este cunoscută şi li-sa
consecventă a -unctuaţiei n monologul interior la ş0rşitul lui lysses de G. GoLce= 0uncţia lui
este@de a evidenţia scurgerea 0luxului conştiinţei.
_.1.5. P!#87$8
Inversiuni gra0emice au loc la toate nivelurile lingvistice  gra0o0onologice, de -ildă n
ode auf @ de Gandl le-n, ne-l = gra0omor0ologice n 0ielleicht de N. !Ohm, a cărui
com-onente viel şi leicht snt re-artizate, -rin re-etiţie, -e laturile unei 0orme n =
gra0osintactice n ;ESSE>E!;I!E6als mehr Canonen9 2n loc de besse(r) *e(h)r 
 Birnen) T7< la E. Gandl şi gra0otextologice, la #. Sterne, n trans-oziţia "uvntului nainte şi a
*edicaţiei la mi:locul, res-ectiv ş0rşitul lui Tristra* handy. >ai rămn de amintit două
0orme deose+ite. (na este aşa1numita anagra*+ 2c0. II. <.3.3.<9, care crează un nou cuvnt cu
alt sens -rin -ermutaţia literelor unui cuvnt  de exem-lu 2-rin citire inversă9 2EreAhon9 n
 

loc de 2oAhere9 la S. ;utler şi n >arL n loc de &rmL la N. Her+ert, ntre care autorul
sta+ileşte o relaţie 2-seudo19 semantică 2em+lematică9 
23749
2>&!9 &na1 > &!> jsram1
HoA Aell her name an  2r*y doth -resent, In Ahom the  Lord of 6osts did -itch his
tent ^ T@5

FIN(!I N!&FE>I"E6<TJ
n tim- ce n acest exem-lu este vor+a de un ti- deose+it al -ermutaţiei
gra0o0onologice, n cazurile ce urmează, avem trans-oziţii ale unor -ărţi de cuvnt
2389 a9 air16+uilt thorough0are (That @ature is a 6eraolitean 7ire)
 +9 Ahen Ae delve or heA16HacB (Bisney $olars )
c9 Bing16dom o0 daLlight@s dau-hin (The Findho0er )
d9 hardL16handsome (7elix 9andal)
Snt toate exem-le luate din o-era -oetului englez N. >. Ho-Bins. "eea ce se remarcă
la această inversiune gra0omor0ologică este determinarea ei de cauze -rozodice. Ea -oate 0i
clasi0icată deci ca o deviaţie gra0emică mor0o1-rozodică 2c0. II <.T.T.T9. u arareori o
ntlnim, 0ără o cauză -rozodică o+ligatorie, la Gandl, !Ohm şi E. E. "ummings, unde, de
o+icei, cade virgula ca semnal al -ermutaţiei şi nu rămne dect mutaţia rndurilor 2n :os, ri
sus, s-re drea-ta, s-re stnga9. Exem-lele citate -entru ilustrare ne arată că -ermutaţia -oate
0i -rovocată in moduri di0erite  -rin inversarea literelor, dar şi -rin inserţia sau su-rimarea
unor gra0eme intersegmentale. Prin su-rimarea s-aţiului li+et 2concomitent cu su-rimarea lui
r şi h şi su+stituirea literelor mici cu mari9 ia naştere din +esse2r9 me2h9r ;irnen9
com+inaţia 2;ESSE>E!;I!E9 = -rin inserţia virgulelor se 0ormează din ta-s T77
com+inaţia t, a, -, s 2"ummings9. $otodată se -ot 0orma am+iguităţi gra0osemantice 2:ocuri
gra0ice9 ca n -rimul caz, sau onomato-ei gra0ematice, ca n al doilea caz 2caracterizarea unei
lovituri re-etate a unei +aghete magice9. &cestea snt doar cteva din numeroasele -osi+ilităţi
ale 0ormei de deviaţie tratate.
_.1.. S#9$#7$8
*eviaţia de su+stituţie gra0ematică este un 0enomen 0oarte com-lex. *e aceea,
urmează a 0i ilustrată -e +aza mai multor criterii directoare
7.3.D.3. Su+stituţia n cadrul aceluiaşi sistem gra0emic Sistemul gra0emic german şi
cel englez snt de ti- al0a+etic, adică ele se +azeză -e com+inaţia unor litere care

<T56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

re-rezintă la rndul lor, anumite valori sonore. &m+ele sisteme gra0emice snt n
mare măsură identice, n ceea ce -riveşte inventarul lor de gra0eme, deşi, de exem-lu, struc1
turile gra0omor0ologice -rezintă deose+iri ti-ice n germană toate su+stantivele şi cuvintele
cu 0uncţie de su+stantiv se scriu cu ma:usculă, iar n engleză numai numele -ro-rii. &st0el de
divergenţe vor tre+ui luate n considerare cnd, n cele ce urmează, vom ilustra cu exem-le
ti-urile de deviaţie. Este vor+a de următoarele 0orme de su+stituţie d_viante
a) ubstitu3ia literelor *ari resecti0 *ici
n -oeziile sale E. E. "ummings se a+ate, a-roa-e regulat de la regula scrierii cu
ma:usculă a1lui eu/ I, n locul căreia 0oloseşte litera mică i. u ţine cont de regulile
gramaticii gra0emice engleze nici atunci cnd su+stituie litere mici cu mari allo0 her trem;61
ling, 2gonE9, 2Ahat Aas *isa--eared9, 2S386A#L9 T7  etc. *eviaţia are loc, n aceste
exem-le, la nce-utul, la mi:locul şi la s0rşitul cuvintelor. "eva analog se ntlneşte şi n
 -oeziile lui E. Gandl, mai ales nsă n d&9 9ITT&9-
2339 Ein Ao!$ adEl$ sEInE +uchs $a+En
sIE dEn !I$$E! mI$ Ih! 0ah!En +I$$E sIE E! :E$z$ schla0En odE! !odEln
 

gEhE E! . . . T74
n exem-lele -rezentate, se ncalcă s-oradic sau n număr mai mare reguli ale
ortogra0iei germane sau engleze, de exem-lu, n 2gonE9 regula, că scrierea cu literă mare
se 0ace doar la nce-ut de cuvnt 2regulă de -oziţie9, n 2+uchs1$a+En9 -rinci-iile că ortogra0ia
germană -revede scrierea cu iniţială mare a su+stantivelor şi că nu -ermite alternanţe de litere
mari cu mici n cadrul aceluiaşi gra0o1mor0em. &lt0el se -rezintă situaţia, cnd unii autori 2de
exem-lu, Ste0an Neorge şi, n -arte, E. E. "ummings9 -re0eră n general să des0iinţeze toate
literele mari 2normate -entru nce-utul -ro-oziţiei, -entru numele -ro-rii etc.9. &ici este
anulată o o-oziţie gra0ematică 0undamentală, care, n lim+a germană 2şi engleză9 are o
valoare gramaticală semnalizatoare, n echivalenţa totală a scrierii cu litere mici -entru o

FIN(!I N!&FE>I"E6<T7
lim+ă se -ierd im-ortante -osi+ilităţi de -rezentare gra0o1estetice.
b) ubstitu3ia de grafe*e 0ocalice i consonantice *eose+it de inventiv este, n acest
ti- de inversiune gra1
0emică, lim+a:ul de reclamă american. !. NlUser 2347T 343 ? 34T9 dă următoarele
exem-le
23T9 a9 ;&;I1*!I 2nlocuirea lui L cu iK
 +9 >ore1Cleen 2nlocuirea lui ea cu ee99
c9 Silver1Cote 2nlocuirea digra0ului continuu oa -rin digra0ul discontinuu o1eK
d9 &V C#E&1&I! 2nlocuirea lui " cu CK
e9 CRI"C C!ISP 2nlocuirea lui ( -rin 2CRK etc.
n 0elul acesta, se naşte adesea o am+iguitate gra0ose1mantică, deoarece neologismul
gra0ic desemnează att o marcă de mar0ă, ct şi ? -e +aza asemănării gra0ice ? situaţia iniţială
de re0erinţă.
c) ubstitu3ia de grafe*e seg*entale cu grafe*e inter seg*ent aleC
&cest 0enomen 0ormează o trăsătură structurală esenţială n romanul lui #. Steme
Tristra* handy, unde semnul diacritic al steluţei (asterisc) sau liniuţa de legătură a-ar 
adesea n locul unor com+inaţii gra0emice segmentale
2 3<9 @$is enough, $ristram, and I ara satis0ied, saidst thou, Ahis-ering these Aords in
mL ear,     . ?    WW anL Vther man Aould have sunB doAn to
the centre ? . . . T58
Punctul de vedere mimetic, că ceea ce nu -utea şti nici1unul din ascultătorii dialogului
nu tre+uie să o ştie nici cititorul, duce la su-rimarea celor comunicate. "u toate acestea, se
 -ăstrează s-aţiul lor gra0ic = numai că n locul gra0emelor segmentale trec semne diacritice ca
nlocuitori/. *acă, n acest caz, -utem vor+i de o su+stituţie gra0osintactică, atunci n alte
 -ărţi ale romanului vom vor+i de su+stituţii gra0e1

<T6Ş$II%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$

mice textuale. Se ntm-lă, de exem-lu, ca Sterne să omită, n ca-itolul TT al cărţii a
I'1a un -aragra0 (2nd accordingglyOOO...) şi ca, -entru ca-itolele 3 şi 34 ale aceleiaşi cărţi,
sa nu a-ară dect titlurile 2de exem-lu, =hater @ineteen) restul rămnnd 0oaie al+ă. V
ex-licaţie 0uncţională a unor ast0el de moduri de -rezentare ne sugerează că Sterne ironizează
aici norme gra0ematice contem-orane.
d) ubstitu3ia graf o*orfe*elor istorice
*eviaţia istorică n domeniul mor0emelor a 0ost tratată de:a anterior 2c0. II.1D.3.T.D.9.
*acă acolo era vor+a de -ro+lema cuvintelor sau 0ormelor arhaice, atunci aici deviaţia n
discuţie se re0eră numai la scrierea neo+işnuită a cuvintelor, 0ie că snt luate din citate din
texte istorice, 0ie că snt construite arti0icial. Prima situaţie o ntlnim ntr1un -asa: arhaizant
din &ast =oker de $. S. Eliot 2cit. de #eech 3454 JT9 
 

23D9 $he association o0 man and Aoman

In daunsinge, signi0Ling *atri*onii ? dancing, matrimonL
& digni0ied and commodious sacrament,
$Ao and tAo, necessarye conunction necessarL, con:unction
Holding eche other +L the hand or the arm each
Rhich betokeneth concorde.ni 2+etoBens9, concord
&rhaismele din acest -asa: 2n mare -arte 0ragmente citate din The Do0ernor a lui Sir 
$homas ElLot9 snt, cu exce-ţia lui betokeneth ! n -rimul rnd de ti- gra0emic. "a atare, ele
se a+at nu numai de la norma gra0ică a englezei contem-orane, ci şi de la contextul gra0ic mai
larg al acestei -oezii. *u-ă #eech, lor le revine 0uncţia de a scoate n evidenţă structura
ciclică a tim-ului şi coincidenţa 0inală ntre trecut şi -rezent.
n com-araţie cu deviaţia istorică -rezentată, a+aterea gra0emică de su+stituţie :oacă1
un rol mai mic n unităţile textuale dialectale şi exogene. *e cele mai multe ori, n acest caz,
autorii 0olosesc -osi+ilitatea utilizării unor gra0eme intersegmentale su-limentare 2de
exem-lu, ghilimelele9 sau a unei alte ti-ogra0ii. Semni0icativ este n acest sens, de exem-lu,
0a-tul că, n -rima -arte din The Faste Land de Eliot, toate deviaţiile exogene, cu

FIN(!I N!&FE>I"E6<T4
două exce-ţii, snt integrate n structura ti-ogra0ică a textului englezesc. "ele două
exce-ţii snt citate din Tristan i Isolda de Ragner şi snt scrise cursiv. #or li se -oate atri+ui,
din acest motiv, o valoare structurală estetică deose+ită. "u totul alt0el tre+uie -rivită situaţia
ntlnită ntr1o -oezie a lui E. 0 Gandl, .unde ex-rimarea cuvintelor englezeşti este transcrisă in
lim+a literară germană.
Aer de mimen arr so ander so ]uait ander denn andersAo
2 3J9 ich Aas not Let in +rasilien nach +rasilien Aulld ich laiB du go
ich Aas not Let in +rasilien TT
&ceastă -oezie intitulată calyso 0ace -arte din tradiţia -oeziei maca1
ronice. *eteriorarea gra0emică a englezei americane vrea să ironizeze nclinaţia s-re
americanizarea ver+ală.
7.3.D.T. Su+stituţia n a0ara aceluiaşi sistem gra0ic Sisteme gra0ice cunoscute de istorie
se orientează du-ă unităţile lingvistice cuvnt, sila+ă sau sunet şi -oartă, n consecinţă, nume
ca sistem logogra0ic/ 2unitatea logograma sau semnul cuvnt9, sistem sila+ic/ 2unitatea
sila+ograma sau semnul sila+ă9 sau sistem al0a+etic/ 2unitatea litera sau semnul gra0ic9.
$oate aceste sisteme denumite 0ono1gra0ice/ snt constituite la rndul lor din su+sisteme,
cum ar 0i cel al0a+etic n variantele al0a+etului grec, latin, runic şi chirilic 2c0. Nel+ 345<9.
&şadar, dacă se introduc 2su+stituie9 n sistemul gra0ic romanic, din care 0ac -arte ? cu
modi0icările amintite.? şi ortogra0ia germană şi engleză ? -ărţi din alte sisteme gra0ice, atunci
rezultă deviaţii externe sistemului. *eose+it de clar se -oate recunoaşte aceasta n =antos
urile lui Erza Pound, unde autorul citează nu numai semne gra0ice greceşti, ci şi ideograme/
chinezeşti, -entru că se -otrivesc n conce-ţia lui imaginativ1semantică des-re i*age.
n locul exem-lelor com-lexe din acest -oet, ilustrăm cele s-use cu un exem-lu
sim-lu din literatura nonsensului englez
2359 a9   ( ! +9 T @s ( ! c9 $oo Aise Lou are
  ( ; T @s ( ; $oo Aise Lou +e
I " ti ! I " ( ! I see Lou are v
  0or me T @s D me $oo Aise 0or me T<
,..

<<86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

a9 şi +9 arată două -osi+ilităţi ale metagra0emelor textologice -e care c9 le trans-une
 

n sistemul gra0ic al englezei. "aracterul enigmatic şi comicul din a9 se +azează -e 0a-tul că

aici ma:usculele al0a+etului snt utilizate logogra0ic. Posi+ilitatea este o0erită de identitatea
0onologică a numelor literelor cu alte unităţi mor0ologice ale englezei. n com+inaţia 2 
există, -e deasu-ra, o neclaritate mor0osemantică, att tim- cit s1ar -utea citi şi why why."U.
&ceastă am+iguitate este nlăturată n versiunea +9, care, n a0ară de logograme din litere,
o0eră şi logograme de numere  2T9 Z tAo/, care coincide, ca urmare a identităţii
re-rezentării 0onologice cu /too/, 2DQ JZ /0our/, care coincide cu /0or/, ca urmare a
identităţii 0onologice. In a9 şi +9, sugestia de a trans-une al0a+etic literele res-ectiv ci0rele
0olosite logogra0ic ne este dată de gra0omor0emele 20or me9 res-ectiv 2me9. Ele snt semnalele
cheie -entru -oziţiile ce -ot 0i caracterizate ca :ocuri gra0ice mor0osemantice.
#im+a:ul reclamei comerciale americane uzează uneori de su+stituţii gra0emice
com-ara+ile, ca de exem-lu n
2379 a9 Soa-1S1Ences 2n loc de soa-1essences9
 +9 S-raL1S1Ences 2n loc de s-raL1essences9 T
n tim- ce aici, litera S este nţeleasă ca logogramă -entru ess, n
239 ' mas 2n loc de "hristmas9T5
a-are o su+stituţie multi-lă litera latină ' nlocuieşte litera grecească ' 2.chi/9
care are, la rndul ei, rolul de logogramă -entru "hristus/ 2gr. '-icrr€[, engl., "hrist9,
logogramă condiţionată de tradiţia sim+olică 2Z -ragma1semantică9 a creştinătăţii.
Pnă acum, am -us n discuţie su+stituirea unor unităţi din -ro-riul sistem gra0ic -rin
unităţi din sisteme gra0ice străine. *ar ne -utem imagina si situaţia inversă semne gra0ice din
sisteme gra0ice străine snt trans-use n sistemul -ro-riu. "onsecinţa acestei su+stituţii
inverse este neutralizarea deviaţiei gra0ice şi deci decăderea ei ca mi:loc estetic. (n ast0el de
caz l ntlnim n versul #$ E. E. "ummings
2349 its hoi and its -olloi,

FIN(!I NC&FE>I"E6<<3
uncie citatele greceşti \o, 2uo&&oiK snt re0ormulate n gra0ia latină. Pe de altă
 -arte, se ncearcă o-rirea neutralizării, -unnd n acţiune -otente ale a+erantei -ro-riului
sistem gra0ic.
23489 &ll -asses, &&NCE -revails (:auberley, Ii=T7
din Ezra Pound este re-rezentativ -entru numeroase variante 2de exem-lu, ghilimele,
ti-ar s-aţiat, alte ti-uri ti-ogra0ice9, -rin 0olosirea ma:usculelor latine n locul literelor 
greceşti 2@&vLsenK.
7.3.J. &nalize de text
&naliza a două texte dir6, -oezia concretă ne demonstrează, n cele ce urmează, două
 -roceduri gra0o1estetice, şi anume su+tracţia şi -ermutaţ1ia, şi ncearcă să ne dezvăluie, n
 -lus, im-licaţiile -ragmatice şi semantice ale -oeziilor.
7.3.J.3. &naliza -oeziei lui E. Gandl /onBel toms hOtte/
Sursa E. Gandl,  Laut und Luise, euAied6;erlin 3473, -. 1D7
3 onBel toms hOtte TT
T nBel toms hOtt
< Bel toms hOt
D el toms hO
 3 toms h
5 , toms
7 . ssssssssss
 aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
4t
38 o
 

33 t
3T o @
3< m > . t
Poezia este com-usă din trei -ărţi versurile 3?5, versurile 7? şi versurile 4?3D.
Formează, aşadar, un tri-tic

<<T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

cu număr de rnduri egal 25 versuri9 n -artea I şi III, n tim- ce -artea din mi:loc are o
ntindere mai mică 2T versuri9. Prima -arte 0ormată dintr1o sintagmă cu trei elemente rămne
neschim+ată n -unctul gra0omor0emului mi:lociu \tomsK, n tim- ce cele două
gra0omor0eme, care l 0lanchează, scad tre-tat cu un gra0em 2-rimul n -oziţie anterioară, al
doilea n -oziţie -osterioară9, -nă ce onBel şi hOtte s1au redus la un singur gra0em şi
 -nă ce se -ierde chiar şi acesta 2gra0em zero9. &ceastă reducţie gra0emică -oate 0i
inter-retată semantic ca -ierdere tre-tată de către $om a rolului său de unchi şi a casei sale.
*u-ă ce am+ele au 0ost reduse la starea semiotică a unui semn zero, n -artea a treia, este
distrus nsuşi gra0omor0emul tom 2şi -ersoana desemnată de el9. Fragmentele sale snt
ast0el aran:ate, nct, citite n zig1zag (bustrohedon), să dea şi com+inaţia gra0emică tot T4
2ca :oc gra0ic/ cu tomK. Pe de altă -arte, ncercarea re-etată de a1şi -ăstra numele -ro-riu
şi ntreru-erea lui 0inală 2n to9, tom, t 9-ot denota lu-ta -entru -ăstrarea identităţii
 -ersonale. >ai di0icilă este analiza 0oarte 0recventelor re-etări ale lui s şi a n -artea de
mi:loc a -oeziei. Pro+a+il desemnează ntoarcerea de la distrugerea externă la cea internă.
S91ul re-etat -oate -rezenta vizual momentul crucial ai decăderii iui s din toms,
inter-retat semantic o+ligaţia lui de0initivă de a renunţa la rolul de -osesor \toms Z
 geniti0us ossessi0it4), dar -oate 0i considerat şi ca re-rezentnd 2onomato-eic9 intervenţia
unei 0orţe destructive. Semni0icaţia structurală a acestui gra0em este evidenţiată -rin aceea că
se a0lă exact n mi:locul acestei -oezii de H rnduri, n versul 7 27/ este, n credinţa -o-ulară,
un număr cu ghinion9. n versul , urinează gra0 emul a, care este re-etat mai mult dect
du+lu 2TT x9 0aţă de s 238 x9. ici sensul lui nu este 0oarte clar. Poate sugerează inter:ecţia
a ^/ care, la rndul ei, sugerează strigătul de moarte al lui $om. &m+ele versuri 27 k9
re-rezintă, -e +aza naltei lor 0recvenţe, axa orizontală ntre două -ărţi L er ticale de axă, ce se
su+ţiază s-re interior 20orma crucii9. n rezumat, se -oate constata că descom-unerea
2su+tracţia9 gra0emică tre-tată de -e axa verticală are un corelat semantic ntr1un -roces de
dezintegrare umană -ierderea de către $om a.

FIN(!I N!&FE>I"E6<<<
rolului de unchi, a -osesiunii, a -ersonalităţii. *acă această inter-retare nu este
eronată, -oezia lui E. Gandl tre+uie -rivită ca un rezumat gra0o1semantic iscusit al
 -ro+lematicii romanului lui Harriet ;eecher StoAe, ncle To*%s =abin.
7.T.J.T. &naliza -oeziei lui N. !Ohm schAeigen/ Sursa N. !Ohm, Desa**elte
Dedichte und 0isuelle Texte, !ein+eB6
irg T II
 +i 3478, -g. I 34.
schAei
gen
seh Aiegen
 @
sch eigen
A
seh Aiegen
schAei
 

gen
seh Aiegen
sc0r  eigen
7 vv
seh Aiegen
schAei
gen
2ci0rele romane şi ara+e le1am introdus noi din motive de claritate9 .
&ran:amentul arată două +locuri gra0ice I şi II, din care I este, la rndul său, su+divizat
2I T?D, I 5 ? 9. I şi II snt 0ormate din 5 res-ectiv 4 rnduri de com+inaţii gra0emice, a căror 
adunare orizontală dă de cinci ori 0orma de in0initiv schAeigen 2vers 3, <, J, 7, 49 şi de
 -atru ori 0orma de -reterit 2schAiegen9 T48 2vers T, D, 5, 9. Permutaţia cauzată de inserţia unor 
s-aţii li+ere -roduce ti-uri mor0ologice noi \Aiegen9, 2eigen9 T43, care o dată snt conţinute
n 0ormele -remergătoare, -rin acce-tarea -unctului de vedere al coordonării, altă dată se a0lă
n o-oziţie cu ele, dacă se -orneşte de la -unctul de vedere al -ermutaţiei. &cest caracter 
simultan de includere şi excludere ntre 2sch9Aiegen9 şi 2schA9eigen9 rezultat din
schim+area de -ers-ectivă descrisă este ti-ic -entru :ocul gra0ic şi -entru im-licaţiile sale
semantice. &lt0el dect n cazul -oeziei lui Gndl onkel tonis :itte, im-licaţiile semantice -ot
0i doar vag -resu-use. Im-ortanţă semantică au gra0omor0emele din II, nu nsă com+inaţiile

<<D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

gra0emice se-arate din I, cu exce-ţia cazului că le inter-retăm ca re-rezentări gra0ice
ale interdicţiei de a vor+i. Poate că atunci succesiunea lui IkII m-reună cu s-aţiul li+er ce
determină -ermutaţia re-rezintă n com+inaţia gra0o1estetică a literelor nce-utul, esenţa/ şi
s0rşitul tăcerii. Permutaţiei i1ar -utea reveni n consecinţă 0uncţia de a re-rezenta -lauzi+il o
ntreru-ere a comunicării. &ceasta şi altele snt nsă deocamdată doar +ănuieli, care -ot 0i
con0irmate a+ia n -rocesul concret al rece-tării vizuale a textului, n treacăt, vrem să mai
amintim tot n acest context, echivalenţa n simetrie de oglindă a unor gru-uri de rr.duri 2de
exem-lu, I T?D Z I 5 ? , II 3?J Z II J149. această tematică 0iind o+iectul ca-itolului următor.
7.T. FIN(!I &#E E"HI&#E%EI N!&FE>I"E
Figurile gra0ice care au la +ază -rinci-iul echivalenţei snt numeroase, n 0uncţie de
criteriul ales 0elul, ntinderea, -oziţia, 0recvenţa.sau distanţa, -entru a numi doar cteva
 -uncte de vedere esenţiale. Elocvent este, n a0ară de aceasta, ra-ortul 0aţă de celelalte nivele
lingvistice, deoarece -e această cale se deschid diverse -osi+ilităţi ale -oetizării sau deviaţiei.
Şi, n cele din urmă, se ridică la modul general ntre+area, n ce măsură tocmai 0igurile
gra0ice snt acelea care determină esteticitatea textelor n mod hotărtor, chiar dacă acest lucru
este ndeo+şte su+a-reciat. $oate aceste as-ecte vor, 0i discutate aici doar n măsura n care nu
rezultă re-etări ale argumentaţiei 0ăcute n II. < ? 5.
"a situaţie exem-lară a unor 0iguri gra0ice -osi+ile alegem echi0alen3a
 ro/odografic+, adică toate acele asemănări şi identităţi gra0ematice, -e care le -utem
o+serva, cnd avem n 0aţă o -oezie. emi:locit evidente snt următoarele trăsături ale
echivalenţei -rozodogra0ice  identitatea numărului versurilor din stro0e, care este marcată
 -rin s-aţii li+ere deasu-ra şi su+ ele= lungimea asemănătoare de rnd, numit vers, care este
su+liniată de o mulţime egală sau a-roa-e egală de s-aţii li+ere -nă la marginea 0oii=
ma:usculele la nce-utul 0iecărui vers= asemănarea gra0omor0ologică a rimelor 0inale.

FIN(!I N!&FE>I"E6<<J
Pe +aza unor ast0el de echivalenţe recunoaştem o -oezie. Fără ndoială, una sau alta
din caracteristicile acestea comune -oate li-si 2de exem-lu, rima9, dar, de regulă, rămn
su0iciente echivalenţe -rozodogra0ice -entru a semnaliza caracterul -oetic al echivalenţei. (n
 

/exem-lu extrem al echivalenţei gra0o1estetice se a0lă n centrul analizelor de text următoare

27.T.3.T9.
7.T.3. A68$= > 3
7.T.3.3. &naliza -oeziei lui N. !Ohm die ersten menschen sind au0 dem mond/

Sursa N. !Ohm, Desa**elte Dedichte und %0isuelle Texte, !ein+eB6 Ham+urg 3478,
 -. T44 2din doku*entarische onette 6345469
montag, T3.7.3454
die ersten *enschen sind auf de* *ond 
3 am s`nntag, dem dem zAanzigst_nsten :Oli neunn_unzehnhndertn_ununds_chzig,
um um einundzAanzig Ohr uhr achtzehn um sind sind die +_idend_n am_ri1 :li
J Bnischen stronuten n_il neil :li
neil rmostrong lnd und _dAin ldrin um an +ord +ord ihres rumraumschi00es m
um aider/ ui dem m`nd gelandet :li.
 I 
 :i%
;
in d_r ge+€rgenh_itheit ihrer lande1
38 deB-sel lUgen etAa noch 0uen0 stOnden
vor ihnen +is W+is sie als erste lande
 +eA`hner d_s -lau_ten _rde stundenden ihren 0ss au0 einen 0remden lnde1de
himmelsB`er-er setzen sollten stOnden. T43/

Poezia aceasta din 3D versuri şi datorează existenţa rea1ran:ării -rozodogra0ice a

textului unei ştiri din ziar, luate din  @acht8esesche 2;erlin9. &ceastă rearan:are res-ectă

<<56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *‡ $E'$

strict -unctul de vedere al echivalenţei  cte două stro0e din TxD res-ectiv Tx<
rnduri = rnduri de lungime egală 2cte 38 sila+e9= scriere cu iniţială mică la toate cuvintele=
rime identice n ordinea abb a abba cdc dcd. V atenţie deose+ită merită trans-unerea 0igurilor 
accentuale iam+ice n mediul gra0ic. izualizarea lor ca şi cea a celorlaltor echivalenţe -ro1
zodice dovedesc o conce-ţie gra0o1estetică des-re literatură, -e care termenul -oezie
vizuală/ o denumeşte nimerit, dar nu n detaliu. &cestei noţiuni i se su+ordonează alte echi1
valenţe şi o am-li0ică. *intre acestea 0ac -arte echivalenţele mor0ologice, care -ot 0i ntlnite
n a-roa-e 0iecare vers 239 de* de*, 2T9 neunn4un/ehnkndertn4u6unds4ch/ig, 2T6<9
Ri*;u*, 2<9 hr, uhr, 2D9 sind;sind, (1;U) tili;tili ele. "eea ce este deose+it la ele este, 0a-tul
că ele re-rezintă totodată ncălcări de reguli gramaticale deviaţia şi echivalenţa se su-ra-un.
ăzută n ansam+lu, -oezia -osedă -rin aceasta un uimitor grad de -oeticitate, lucru la care
contri+uie nu n mică măsură şi meta0orele 2aliteraţia9 şi metataxele 2deviaţiile -rozodo1
sintactice  ingam+amentul9. "eea ce li-seşte total snt metasememele 2de exem-lu, tro-ii9.
(n critic care s1ar lega de acest lucru l1ar caracteriza -rintr1o noţiune de -oeticitate de 0actură
semantică. El ar tre+ui să recunoască măcar m-linirea ntr1un nalt grad a unor criterii
stilistice non1semantice.
n ncheiere, vom mai 0ace unele o+servaţii generale la echivalenţa gra0emică. ntr1un
alt loc anterior, s1a atras de:a atenţia asu-ra relaţiilor com-lexe dintre scris, sunet şi sens 2c0.
II. D.T.J.<9. &colo am -rezentat şi o mor0ologie a multi-lelor echivalenţe şi deviaţii, care, n
cazul re-etării unui cuvnt, -ot determina nsuşirile lui ca semn sonor, gra0ic sau semantic. n
acest context, am acordat o atenţie deose+ită :ocului de cuvinte homeogra0 sau rimei o-tice
2II. D.T.J.<.D.9. $ema nce-ută anterior nu o vom urmări aici n continuare, căci -resu-unem
că 0orme gra0o1estetice nrudite se includ uşor n sistematizarea exem-li0icată.
 

Poezia de N. !Ohm tratată mai sus a arătat clar că mi:loacele gra0oestetice snt
su0iciente -entru a asigura -oeti1citatea textelor. Şi mai evidentă este 0uncţia scrisului de a
crea literaritatea, acolo unde el devine semni0icativ su+ as-ect

FIN(!I N!&FE>I"E6<<7
semiotico1semantic. e re0erim la aşa1numitele -oezii 0igurative a căror tradiţie
a:unge de la e-oca elenistă -nă azi. >odul lor de existenţă re0erenţial constă n aceea că,
 -rintr1un anumit aran:ament al literelor, ele imită o+iecte ale lumii senzoriale 2de exem-lu,
 -iramidă, un altar, o coloană, o ari-ă, o inimă9. Şi aici există echivalenţe gra0o1estetice 2de
exem-lu, -aralele, aran:ament n simetrie invers9, care determină ti-urile de distri+uţie ale
acestor 0ormaţiuni. >ai a-ar aici şi deviaţii -rimare şi secundare, a căror descriere este
 -osi+ilă cu a:utorul categoriilor deviaţiei, adiţiei, su+tracţiei, -ermutaţiei şi su+stituţiei. n
s0rşit, -remisa teoretică generală -entru o discuţie n amănunt a -oeziilor 0igurative ar -utea
0i cadrul de re0erinţă al unei semiotici imaginative.
7.T.3.T. &naliza unei -oezii de E. E. "ummings
Sursa E. E. "ummings, _ $oe*s, eA orB, 34J n.-.
(n exem-lu de text, care 0oloseşte ntr1un mod extrem de com-lex mi:locul creator al
deviaţiilor şi echivalenţelor gra0o1estetice, este -rima -oezie din antologia de lirică a lui E. E.
"ummings, _ $oe*s 234J9. n analiza ei, ne 0olosim de unele concluzii ale inter-retării lui
;arrL &. >arB n cartea  &. &. =u**ings 2eA orB 345D, -g. T3?T59, -e care o găsim şi n
traducere germană n volumul editat de N. Ho00mann,  2*erikanische Literatur des "K.
 AahrhundertsC Lyrik und 8ra*a 2FranB0urt 347T, -g. T5?5<9. $extul -oeziei şi traducerea sa
germană 2ce1i dre-t im-er0ectă9 au următoarea 0ormă 
3 3
2a 2ein
le +l
a0 att
0a 0ă
3 33
3
s9 t9
o 3
ne
3 s
4 iness samBeit

1<<6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

Poezia ne arată o 0ormaţiune com-licată din 0orme de mani0estare linguo1estetice, -e
care le vom -rezenta sistematic n .cele ce urmează.
I. $i-ul de deviaţie cel mai 0ra-ant este cel al  er*uta3iei care a-are n următoarele
variante
3.  er*uta3ia *orfologic+C scrierea s-aţiată 2hi-er+aton9 a lui loneliness T4T  du-ă
 -rimul segment 3 care -ermite inserţia -ro-oziţiei a leaf fallsT4<, totodată o -ermutaţie
gra0omor0ologică semnalată de semnul intersegmental al celor două -aranteze rotunde=
T.  er*uta3ia grafo*orfologic+ C des-ărţirea cuvintelor (le;af fa;ll;s- l;one;l;iness,
cauzată de inserţia unor gra0eme 1zero intersegmentale 2mutarea rndului, rnd gol, inversare
stnga1drea-ta9 =
<.  er*uta3ia grafosintadic+C des-ărţirea -ro-oziţiei n cazul lui alleaffalls, unde
rearan:area -ărţilor de -ro-oziţie are un corelat sintactico1-rozodic n ingam+ament.
II. "ondiţionate, n -arte, de diversele -ermutaţii, a-ar următoarele echi0alen3e
 

 ro/odograficeC
3. Identitatea lungi*ii de rRndC
! T ?5 com+inarea a cte două gra0eme ! 3 1017 com+inarea a cte trei gra0eme. &vem,
aşadar, o simetrie n oglindă a unor rnduri echivalente din -unct de vedere -rozodogra0ic.
 umai rndul  . 2un gra0em9 şi rndul 4 2cinci gra0eme9 snt d_viante.
T. Identitatea co*bina3iei rRnd urilor 
Identităţile -rozodice din această categorie -ot 0i stro0ice sau astro0ice.
a9 stroficeC ntre diverse rnduri se a0lă s-aţii goale, care duc la 0ormarea unor +locuri
2stro0e9.,"om+inaţiile de rnduri ast0el a-ărute -rezintă, n ra-orturile dintre ele, o echivalenţă
n simetrie de oglindă 3<3<3=
 +9 astroficeC o+servăm această 0ormă -rozodogra0ică a echivalenţei, dacă -rivim
succesiunile gra0emice intra1 şi extra-olate de -aranteze. !ezultă că rndurile 3 şi 5 au un

FIN(!I N!&FE>I"E6<<4
număr egal de gra0eme. n -lus, a-are extra-olată, ca o echivalenţă su-limentară,
com+inaţia raidurilor 2res-ectiv a elementelor de rnd9 din 3 şi 7?4
i
one 3 mess,
unde cele două elemente 2 3  Z alternează cu cte un rnd neechivalent.
III. $i-ul de deviaţii oricum com-lex a-are şi mai di0erenţiat, dacă se analizează
distri+uţia ti-urilor gra0emice. &tunci se vede n !. J 2al stro0ei de mi:loc, deci n -unctul
cheie, central al ordinii stro0ice9 o re-etare identică a gra0e1mului 3. n rndurile T ? D, se
 -oate o+serva 0enomenul -ermutaţiei re-etate a succesiunii dintre gra0emele consonantice şi
gra0emice, care, n rndurile <6D, au chiar valori gra0ice identice C, C, C. n
rndurile 3 şi 5 avem n -ermutarea -arantezei rotunde un 0enomen, care, ca şi celelalte
0enomene, -oate 0i considerat, o deviaţie secundară/. Şi n -artea a doua a -oeziei există
distri+uţii gra0emice structurale. ss din ultimul rnd nu numai că reia, -rin du+lare, -e s
din !. 5, ci cores-unde şi digra10ului 33, care se a0lă ntr1o -oziţie marcată n mod ase1
mănător  -rimul se a0lă n mi:locul, celălalt la s0rşitul -oeziei, 0ra-ant şi -rintr1o lungime
mai mare. *ouă rnduri 2769, a căror -osi+ilă echivalenţă gra0omor0ologică o vom mai dis1
cuta, -remerg versul 0inal. "oncluzia acestor o+servaţii este că distri+uţia ti-urilor gra0emice
dă naştere unor ti-uri structurale caracterizate -rin trăsăturile identitate, du+lare, inversare.
"heia acestei concluzii -oate 0i 0ormulată unitate n schim+are, res-ectiv schim+are n
unitate, 0iind accentuat cnd un as-ect, cnd celălalt.
I. $eza des-re echivalenţa deviantă sau des-re deviaţia echivalentă ca -rinci-iu
organizatoric al -oeziei este susţi1

<D86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

nută şi de un  oc de cu0inte grafo*orfologic. >arBs a atras atenţia asu-ra 0a-tului că
n ordinea de:a -rezentată o dată
3
one 3 iness
gra0 emul al0a+etic 3 este identic sau cel -uţin asemănător cu gra0emul ci0ric -entru
unu, n măsura n care acest lucru este -ermis de maşina de scris sau de cules. "eea ce rezulta
este deci o am+iguitate gra0osemantică, ce este -osi+ilă -rin 0a-tul că două sisteme gra0emice
se -ot su+stitui reci-roc. Prin inter-retatea ci0rică a lui 3 a:ungem la identitatea
mor0ologică cu one1 "_i. Secvenţa ce se 0ormează ast0el oneoneoneiness 2un1un1un1ime/9
este un neologism, care -une n evidenţă sensul lui loneliness 2singurătate/9. *acă se
inter-retează, n l-us, i din iness ca echivalent al numeralului roman unu/, mai rezultă
ncă un :oc gra0ic oneoneoneoneness.
 

.  interretare rag*ase*antic+ a acestor relaţii com+i1natorice n lim+ă ar tre+ui

să a:ungă la următoarele rezultate  ici un rnd din 1-oezie luat singur nu are vreun sens.
$extul ni se dezvăluie ca unitate a+ia n -rocesul de citire verticală. "ititorul -reia rolul de a
integra elementele de cuvnt şi -ro-oziţie dis-arate, adică a+ia el constituie un sens. El desco1
 -eră, de exem-lu, m+inarea mor0osintactică a lui a leaf falls şi loneliness şi trage concluzia
că -rin aceasta se 0ormulează, -ro+a+il, o legătură meta0orică ntre -erce-erea căderii unei
0runze şi a ideii a+stracte de singurătate/. Vrice altă lectură va dezvălui noi as-ecte detaliate
ale constituirii sensului. &st0el, de exem-lu, aran:area verticală a literei VF1-oate 0i
inter-retată ca un corelat re0erenţial -entru@ mişcarea de cădere a+ru-tă a 0runzei.
Echivalenţele din interiorul şi exteriorul -arantezei şi deviaţiile concomitente im-lică
asemănarea structurală a 0runzei n cădere şi singurătate. Ea constă n identitatea variaţiei sau
n variaţia identicului ? o trăsătură esenţială, care -rimeşte o ex-resie

PVSI;I#I$Y%I &#E (EI Ş$II%E & #I$E!&$(!II I$EN!&$V&!E6<D3

extrem de -otrivită n :ocul gra0ic lonelinessC oneoneoneoneness. &tunci cnd cade
o 0runză, ea -oate dezvălui o+servatorului diverse as-ecte ale n0ăţişării ei, dar ea rămne una
şi aceeaşi. Exact aşa se ntm-lă şi cu singurătatea cu toată varietatea 0ormelor ei de
mani0estare -osi+ile, ea este identică cu sine. &tunci se ex-lică şi li-sa de sens a -ărţilor izo1
late din -oezie. ici o 0ază din căderea 0runzei nu -oate 0i izolată, mai mult, mişcarea aceasta
tre+uie -rivită ca un tot, incluznd n 0inalul ei lovirea de -ămnt. Situaţia se -rezintă la 0el n
cazul -articulelor/ singurătăţii ele au sens numai n -ers-ectiva s0rşitului lor oneoneone
oncess a morţii. "u o ast0el de constatare, cititorul a a:uns la momentul analizei, cnd
i@li-seşte, +a chiar tre+uie să1i li-sească un corelat o+iectiv/ -entru această inter-retare.
"ăci, -rin structura sa semiotică s-eci0ică, textul de 0aţă, 0ace -osi+ilă o situaţie de
comunicare, care este -olivalentă ntr1un 0oarte nalt grad. *acă veri0icarea -ostulatelor n
acest sector este mult ngreunată, atunci, -e de altă -arte, descrierea unei structuri semiotice
sintactice rezistă mai degra+ă unei veri0icări raţionale, n acest caz, ea a arătat că o -oezie
a-arent 0oarte ciudată -rezintă o lucrătură n 0iligram extrem de 0ină din relaţii structurale
estetice. Ele cu-rind a-roa-e toate -osi+ilităţile de deviaţie linguo1estetice, ast0el că micul
o-us al lui E. E. "ummings re-rezintă totodată şi o sumă concretă a celor -rezentate de noi n
ca-itolul II. 3 ? 7.
. POSIBILITĂŢI ALE UNEI ŞTIINŢE A LITERATURII „INTEGRATOARE"
n ca-itolele anterioare < ?7, a 0ot ex-licat un model de estetică a textului -e o +ază
semiotico1sintactică. >etoda -e care l1am clădit a 0ost cea lingvistică. !ezultatul este un
sistem stilistico1retoric = unitatea lui minimală este 0igura retorică. Ea şi datorează 0orma
concretă unor -roceduri, ce se a-lică anumitor segmente lingvistice. &ceste -roceduri
re-rezintă una din axele sintacticii retorice a textelor, cealaltă re-rezentnd1o unităţile
lingvistice. Se ridică . ntre+area, dacă un -rocedeu asemănător -oate duce la construirea de

<DT6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI @&&#I)& *E $E'$

modele ale unei -ragmatici res-ectiv semantici retorice a textului. !ezultatul ar 0i
constituirea a două alte categorii de 0iguri semiotice 0igurile -ragmatice şi 0igurile semantice.
&cestea din urmă se deose+esc de ti-ul de 0iguri numite tot aşa şi tratate n această carte 2c0.
II.59 -rin aceea că aici n -rim -lan se a0lă as-ectul re0erenţial 2denotativ9 al semnului, nu cel
relaţional 2sintagmatic9. Nreutăţile a-ar, att n cazul 0igurilor -ragmatice ct şi n cel al
0igurilor semantice, de1n1dată ce vrem să ştim -e ce se +azează calitatea lor estetică
deose+ită. !ăs-unsul tre+uie să -ornească de la 0a-tul 3 că aici există, de 0iecare dată, o
deviaţie ce sta+ileşte limitele ntre -ragmatica res-ectiv semantica literară şi cea non1literară.
"riteriul 0icţionalităţii -entru semantică şi criteriul actului de vor+ire 0ictional 2comunicarea
a-arentă9 -entru -ragmatică -ot 0i doar intuite, deocamdată. $oate trei categoriile de 0iguri ? 
 

cea sintactică, cea -ragmatică şi cea semantică ? 0ormează n totalitatea lor semioza retorică
com-letă a textelor.
.&u 0ost nregistrate diverse ncercări de a clasi0ica 0igurile -ragmatice #a #aus+erg
ele se numesc 0iguri de adresare către -u+lic/ 2Figuren der Pu+liBuniszugeAandtheit/ ? 
3458 I 3<5 urm.9, iar la *u+ois et al. 2347D T5T urm.9, 0iguri ale -artenerilor de
comunicare/ 2Figuren der CommuniBations-artner/9, la Plett 2347< 5< urm.9
0iguria-elative/ 2&-ell0iguren/9, n tim- ce Co--erschmidt 2347< 378?3739 0oloseşte
termenul 0iguri -ragmatice/ 2-ragmatische Figuren/9. >a:oritatea autorilor consideră că
este vor+a de 0iguri, care tematizează relaţia dintre emiţător şi rece-tor  este vor+a deci de
ntre+are şi răs-uns, de adresare şi exclamaţie, de monolog şi dialog etc. "eea ce
caracterizează aceste relaţii comunicative este 0a-tul că ele snt 0ictive  ntre+area nu e
ntre+are verita+ilă, ci doar una a-arentă = dialogul nu este un schim+ real de in0ormatul ci
doar un schim+ de cuvinte mimat etc. *in acest motiv se -oate vor+i şi de 0iguri actoriceşti
Schaus-ieler0iguren/ ? Plett 2347< 5<9Q. (n a:utor -reţios n această discuţie l -oate o0eri
şi un articol de !. "hmann 234739. &utorul, ndatorat teoriei actelor de vor+ire a lui G. #.
&ustin, de0ineşte literatura ca rezultat al unor acte de vor+ire simulate. "ititorul este
con0runtat cu acte de vor+ire alterate şi incom-lete, -e care el le com-letează -rin adăugarea
unor circumstanţe/ (circu*stances) adecvate /In inviting the reader to constitute s-eech

PVSI;I#I$Y%I &#E (EI Ş$II%E & #I$E!&$(!II I$EN!&$V&!E6<D<

in the imaginative construction o0 a Aorld ? or at least as is necessarL to give the
s-eech acts an ade]uate setting/ T4J 23473 379. Pare -osi+il ca teoria actelor de vor+ire să
o0ere -unctul de -ornire -entru clasi0icarea 0igurilor -ragmatice.
Pnă aici a 0ost vor+a de -rimul nivel de sinteză -rezentat n 3.<.D. "el de1al doilea
nivel de sinteză se re0eră la coordonarea unor metode di0erite, cum ar 0i a metodei lingvistic@e
cu cea ideologico1critică 2sociologică, -sihologică etc.9. Felul n care tentativa retorico1
stilistică se m+ină cu cea -sihologică l -utem o+serva cel mai +ine n lucrările lui C.
*ocBhorn 2345, 3473, 347<9, care dez+at as-ecte istorice ale unei estetici retorice a
rece-ţiei. Pe de altă -arte, nu ducem li-să de inter-retări ideologico1critice ale noţiunii de
0igură. !e-rezentantul cel mai cunoscut al acestei orientări, semiologul 0rancez !. ;arthes
ncearcă, ntr1o serie de -u+licaţii 2345D, 3457, 34789 să scoată n evidenţă ti-urile structurale
linguo1estetice ca re-rezentante ale anumitor 0orme de ex-resie şi argumentaţie. Figurile
retorice snt aşadar :n acelaşi tim- şi 0iguri ale gndirii, care ? 0ixate to-ic ? iau 0orma unor 
mituri sociale/. n această -ers-ectivă, tautologia, de exem-lu, a-are ca 0igură logică ti-ică a
micii +urghezii Inerţia este ridicată la rangul severităţii/ 23478 T49. n Nermania, ceva
asemănător a ncercat H. >. Enzens+erger n ieben 6autfiguren der konser0ati0en
 9hetorik 2347<9. u tre+uie uitate nici -u+licaţiile lui (. Eco 2347T 347?34D9 şi C. ;urBe
2345T9. &cesta din urmă a-lică -roceduri antro-ologice şi -sihanalitice -entru a motiva
utilizarea strategiilor retorice.
(n alt lucru1amintit anterior 2II. 3.39 tre+uie reluat aici -e scurt. &colo se 0ăcea
 -resu-oziţia că 0iecare dimensiune semiotică şi 0iecare metodă ar -utea contura o noţiune de
literaritate -ro-rie. &ceastă i-oteză tre+uie lărgită. e o+ligă la aceasta gndul că nu numai că
este -uţin -ro+a+il, dar este şi -uţin dezira+il ca dimensiunile şi metodele de analiză
semiotice să existe izolat. "ăci a+ia com+inarea lor mi:loceşte o imagine a ntregii
com-lexităţi a gndirii teoretice şi a ex-erienţei o+iective. Se-ararea diverselor -ers-ective şi

<DD6Ş$3I%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

are cauza n ncercarea de a atinge o claritate analitică= dar rămne evident 0a-tul că
 -rin aceasta se dă curs unui -rocedeu de a+stractizare, care nu 0ace 0aţă com-lexităţii
o+iectului. *in acest motiv a0irmăm aici că a+ia integrarea tuturor -ers-ectivelor semiotice şi
 

metodice 0ormează com-onenta teoretică a unei ştiinţe a literaturii care -oartă -e dre-t
numele de integratoare./
ncă o vor+ă legată de relaţia ntre teorie şi -ractică ? sau alt0el s-us ? ntre
com-etenţă şi -er0ormanţă. u tre+uie să mai insistăm asu-ra 0a-tului că modelul de estetică
a textului -rezentat n ca-itolul II.<17 are un caracter tentativ/ 2c0. Hartman 345J9. nţelegem
 -rin tentativ/ 0a-tul că aici este vor+a de o i-oteză estetică a lim+ii, i-oteză care tre+uie să
treacă testul realităţii literare. *in acest unghi, ea are un caracter s-eculativ. *ar aceasta nu
nseamnă că ast0el de i-oteze snt inutile sau chiar su-er0lue. *in contră, ele snt necesare
 -entru a 0orma ochiul -entru anumite 0enomene. n aceasta constă valoarea lor euristică. Pe
de altă -arte, a+ia -er0ormanţa analizei de text concrete o0eră dovada că o construcţie ideatică
 -osedă un corelat em-iric. *acă aici se constată un de0icit teoretic, atunci este necesară o
corectură a modelului res-ectiv, construirea unor modele noi. &m+ele com-onente snt
interde-endente analiza textului -resu-une teoria textului, alt0el ea este vizată la intuiţia
su+iectivă. Invers, teoria textului are şi ea nevoie de analiza textului = alt0el ea nu de-ăşeşte
stadiul i-otezei.
.1. ANALIĂ DE TEXT T. S. ELIOT, "T]E FAMILh REUNION'
Sursa $. S. Eliot, The 7a*ily 9eunion, #ondra 34J5, -. TJ
n analiza de text ce urmează, vor 0i analizate su+ as-ectul celor trei dimensiuni
semiotice două 0enomene de text d_viante lingvistic, -ronumele nerelaţionat şi meta0ora. Prin
aceasta 0acem -unte la o+servaţii 0ormulate de:a n alt ca-itel al acestei cărţi 23.<.D.39 si ntr1o
altă lucrare 2347D9.

PVSI;I#I$Y%I &#E (EI Ş$II%E & #I$E!&$(!II I$EN!&$V&!E6<DJ

Punct de -ornire al discuţiei va 0i următorul 0ragment din The 7a*ily 9eunion de $. S.
Eliot. El redă cuvintele -rotagonistului HarrL, cnd a-are -rima oară -e scenă
 o, no, not there. #ooB there ^ "an@t Lou see them  ou don@t see them, +ut I see
them, &nd theL see me. $his is the 0irst time that I have seen them. In the Gava Straits, in the
Sunda Sea, In the sAeet sicBlL tro-ical night, I BneA theL Aere coming. In ItalL, 0rom +ehind
the nightingale@s thicBet, $he eLes stared at me, and corru-ted that song. ;ehind the -alm
trees in the Nrand Hotel $heL Aere alAaLs there. ;ut I did not  see them. RhL should theL
Aait until I came +acB to RishAood  $here Aere a thousand -laces Ahere I might have met
them ^ RhL here  AhL here  T45
&ceste cuvinte se adresează unui auditoriu 0amiliar lui HarrL mama şi neamurile lui.
El li se adresează cu -ronumele -ersonal identi0icator  you. V+iectul vor+elor sale snt nişte
oarecare they. Identi0icarea lor constituie o mare -arte a tematicii acestei -iese şi intră, din
 -ers-ectiva lingvisticii, n domeniul semanticii. Semantica -ronumelui -ersonal they din
drama lui Eliot ne va -reocu-a n cele ce urmează.
a9 ubdeter*inarea se*antic+ (hiose*ie )
*in -ers-ectiva semanticii textului, un -ronume -ersonal este caracterizat -rin aceea
că este su+stitut al unui su+sti1tuend anterior, -e care l reia ca locţiitor/. *e regulă,
su+stituendul -rezintă o concreteţe mai mare = aceasta nseamnă că -otenţialul său semic este
mai mare dect cel al su+stitutului 2c0. 3.<.3.<9. Fragmentul citat are -ro-rietatea de a nu avea
nici un lexem concret dre-t cuvnt de re0erinţă -entru -ronumele -ersonal, cu exce-ţia
 -ro-oziţiei The eyes stared at *e. (rmarea este că a-are o a+atere de la o regulă de semantică
a textului. Ea constă n aceea că su+stantivul de care are nevoie s-re a 0i concretizat -ro1
numele locţiitor nu se a0lă n textul -remergător. n 0elul @ acesta,

<1iN6Ş$Il%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$

 -oziţia din t.ext indicată este insu0icient determinată semantic. &vem o hi-osemie.
&ceasta nu este evidentă numai aici, ci şi n restul textului. !ezolvarea ei 0ormează, n 0a-t,
 

una dintre temele dramei lui Eliot, dacă nu chiar tema ei -rinci-ală.
$ot ce -utem a0la des-re aceşti they tre+uie să deducem din context. &0lăm ast0el din
0ragmentul citat, că they l 0ixează cu -rivirea -e HarrL, că l urmăresc de:a de mult, că el i
vede acum -entru -rima oară etc. &ceastă in0ormaţie din context incită -e rece-tor la
emiterea unei i-oteze semantice. HarrL nsuşi 0ace -resu-oziţii legate de cine ar -utea 0i they.
Su+stituind sensuri, nu numai că nlătură su+deter1minarea semantica, ci este n acelaş tim-
creator. El nsuşi crează realităţi.
 +9 uradeter*inarea se*antic+ (hierse*ie)
n acelaşi 0el ca şi rece-torul -rocedează toate 0igurile din  7a*ily 9eunionC ele
su+stituie sensuri. eamurile lui HarrL i declară -e they, de care vor+eşte el, ca dangerous
 fancies 2-. <39, delusions 2-. <39, the wish to get rid of her [sc. his wife] 2-. <<9 şi kind of 
reression 2-. D39.T47  HarrL nsuşi o0eră următoarele versiuni semantice   ghosts 2-. 384 =
c0.-.3<89,  sectres 2-. 33<9, shadows 2-. JT9 the sleeless hunters 2-. 539, ursuers 2--. 384,
33<9, hanto*s 2-. 33<9 şi bright angels 2-. 33J9.T4 Pe lista -ersona:elor dramei se mai a0lă
ncă o -ro-unere de identi0icare  the &u*enides. V -rivire de ansam+lu a acestor alternative
de su+stituţie dovedeşte existenţa unei imagini semantice neunitare. &ceşti they snt
identi0icaţi o dată cu 0enomene -sihologice, a-oi cu altele senzoriale, altă dată cu 0enomene
su-ranaturale şi n cele din urmă cu unele mitologice. Pentru rece-tor, aceasta nseamnă că
du-ă ce s1a văzut mai nti n 0aţa unei su+determinări semantice, acum el este con0runtat cu
un sur-lus de sensuri, n tim- ce -rin hi-osemie era -rovocat la a inventa semni0icaţii, această
su-radeterminare sau hi-ersemie l ndeamnă la a selecţiona, res-ectiv la a renunţa la diverse
 -osi+ilităţi de inter-retare. &ceastă reducere a excedentului semantic nu este uşoară, deoarece
su+stituţii nu snt toţi sinonimi, ci n

PVSI;I#I$Y%I &#E (EI Ş$II%E & #I$E!&$(!II I$EN!&$V&!E6<D7

 -arte chiar contradictorii. *ecizndu1se -entru o anumită soluţie, rece-torul se
identi0ică cu o anumita -ers-ectivă dramatică 2de exem-lu, cu cea a lui HarrL, cu cea a
corului9.
Se mai adaugă ncă un alt 0actor al hi-ersemiei soluţiile -ro-use -osedă un caracter 
tro-ic. Ele re-rezintă su+stituţii /de similaritate. *u-ă cum se ştie, acestea iau naştere -rin
aceea că un semem este nlocuit de un /altul du-ă criteriul asemănării 2c0. II.5.3.D.3.9. (n
ast0el de tro- este numele  &u*enide. Eumenidele snt, n antichitate, 0iinţe divine, care snt
considerate +inevoitoare -ăzitoare ale ordinii :uridice/ 2V. Hilt+runner9. umele lor iniţial
este &rinyes adică zeiţe ale răz+unării, care -ede-sesc orice crimă, mai ales omorul ntre
rude. *acă -rocedăm, aşa cum au 0ăcut1o criticii lui Eliot, la a nlocui Eumenidele cu
su+stituţi ca  9+/bunare, $ro0iden3a di0in+ şi Transcenden3+, atunci are loc o reducţie
semantică. Ea constă aici n aceea că se realizează doar as-ecte -arţiale ale 0ormulei semice
 -entru &u*enide- alte as-ecte snt negli:ate. *ar această reducţie este caracteristică dizolvării
oricărei meta0ore. Prin ea multitudinea de sensuri (lurisignation ! RheelAright 345T9 este
redusă la o relaţie semantică univocă 2monosemă9. e 0ra-ează 0a-tul că n The 7a*ily
 9eunion su+stituţii lui HarrL -entru they şi  &u*enide snt ntotdeauna meta0ore, n tim- ce
cei ai rudelor re-rezintă toţi ex-licaţii monoseme. #a Eliot, corul 2neamurilor9 este realist/,
HarrL nsă -oet.

c9 @ondeter*inarea se*antic+C o co*ara3ie

Pro+lematica cercetată n The 7a*ily 9eunion este generală. Hermeneutica vor+eşte
des-re starea de 0a-t -rezentată ca des-re locuri de nedeterminare ( nbesti**theitsstellenM 
 ? c0. Ingarden 345J T53?T78, Iser 34789. oi am evidenţiat mai ales două cauze lingvistice
 -entru a-ariţia acestui 0enomen  -ronumele nerelaţionat şi meta0ora. &m+ele re-rezintă
a+ateri de la reguli ale semanticii textului. Ele snt -rovocate, ntr1un caz de su+determinarea
 

2hi-osemia9 n celălalt caz de su-radeterminarea 2hi-ersemia9 textului. (rmarea este

 -+li0uncţionalitatea -asa:elor de text res-ec1

<136Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

tive. nlăturarea ei se -roduce cnd rece-torul găseşte su+stitute de sens univoce. &cest
 -roces are loc -e două căi la -ronumele nerelaţionat -rin adiţie, la meta0oră -rin su+tracţie
de seme. &semia -arţială a -ronumelui este com-letată, -olisemia meta0orei redusă. &m+ele
 -roceduri solicită acţiunea rece-torului  com-letarea semică cere o 0antezie creatoare,
reducerea semică raţiune critică. n 0elul acesta, rece-torul nsuşi este ridicat la rangul de
 -roducător de text. El nu este numai cititor6auditor, ci totodată co-roducător de o-ere
literare.
d9 @edeter*inarea oetic+ i nonoetic+
Pe +aza discutării textului lui Eliot, -oate 0i dovedit, cum toate cele trei dimensiuni
semiotice cola+orează la analiza textului. Punctele de -lecare al o+servaţiei noastre l1au
constituit 0enomene sintactice -ronumele nerelaţionat, -olisemia, meta0ora. &cestea au 0ost
analizate dintr1un -unct de vedere al -ragmaticii textului reacţia rece-torului care des0ăşoară
activităţi semantice. Şi n cele din urmă, a reieşit nsuşi rezultatul acestei activităţi a
rece-torului 0icţiona1lizarea. (n text care are ast0el de nsuşiri, nct im-lică creativitatea
rece-torului şi 0icţionalizarea o+iectului, -oartă atri+utele literarului. ntr1un articol elocvent
2347T9, S.G.Schmidt adună toate trăsăturile acestea su+ denumirea de texualizare
 -oli0uncţională/ 2-olL0unBtionale ertextung/9, nţelegnd -rin aceasta, n -rimul rnd,
constituenţi ai textului care snt subdeter*ina3i se*antic, surasecifica3i func3ional i
 seudoreferen3ialiM 2347T789.
Pentru a evidenţia şi mai +ine aceste calităţi literare, mai luăm o dată textul $T din
;ernstein, tratat la s0rşitul -rimului ca-itol -rinci-al 23.<.D.3.9 şi13 com-arăm cu The 7a*ily
 9eunion. ntr1adevăr, am+ele texte au mai nti, ceva comun numeroasele -ronume
nes-eci0icate, care snt semnale ale hi-osemiei. *e 0iecare dată, cititorul este chemat să
com-leteze această su+det er minare a textului. *ar aici există o mare deose+ire. n tim- ce
 -ronumele din $T 0ace re0eriri la anumite o+iecte ale realităţii 2aici re-rezentări senzoriale9,
 -e care noi le -utem deci veri0ica, drama lui

V;SE!&%II FI&#E6<D4
$. S. Eliot nu are o ast0el de realitate de re0erinţă. Este ceea ce numeşte S. G. Schmidt
-seudo1re0erenţial/= adică, drama şi 0icţionalizează -ro-ria ei realitate. &ceastă realitate nu
are o singură 0ormă, ci şi schim+ă n0ăţişarea. &genţi ai acestei -olisemii snt, -e de o -arte,
nondeterminările textului, -e de altă@ -arte, rece-torii, care n situaţii de comunicare
schim+ătoare, concretizează continuu aceste nondeter1minări. ondeterminare nu nseamnă
aici, ca n cazul textului $T al lui ;ernstein, o nereuşită denotativă, ci o -remisă -entru
construirea creatoare a unei lumi 0ictive. "t de mult -artici-ă la acest -roces şi rece-torul
de-inde de 0elul şi volumul locurilor nedeterminate clin text. Pentru a da doar două exem-le
un text realist/ ar -utea ngrădi aria de activitate a rece-torului, un text su-rarealist/ nsă i1
ar -utea1o lărgi. V gramatică a nondeterminărilor ar -utea 0i, n acest sens, de mare a:utor.
"aracteristica s-eci0ică a acestei gramatici ar consta n aceea că ar ţine cont de toate -er1
s-ectivele semiotice.
OBSERAŢII FINALE
Studiul -rezentat aici are caracter interdisci-linar, n
sensul că ncearcă să coordoneze interesele cunoaşterii din
ştiinţa des-re literatură şi cele din ştiinţa des-re lim+ă.
 "um lingvistica modernă a stră+ătut, n cţiva ani doar,
un inegala+il drum de victorii, era de aşte-tat că va veni
 

 un stadii n evoluţia ei, crid această nouă disci-lină şi va revendica şi domeniul
literaturii 2c0. (itti 34549. V -rimă dovadă a 0ăcut1o GaBo+son la "ongresul din Indiana
234J9
1 a0irmnd că -oetica este o ramură a lingvisticii. $eoria tradiţională a literaturii care1şi
vedea -ericlitat domeniul ei, s1a gră+it să res-ingă acest atac. &-ărarea ei se +aza, de regulă,
 -e -oziţii cunoscute, cum ar 0i -retenţia 0icţionalităţii lite1   raturii = argumentaţia şi
 -ro-unerile metodice date de lingvişti adesea a+ia de erau luate n discuţie, -oate şi 0iindcă
li-seau -remisele teoretice -entru a le nţelege. $ot ast0el nici lingviştii nu erau ntotdeauna
dis-uşi să se con0runte cu cei mai
 I r 

<J86Ş$H'%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$

 +uni teoreticieni ai ştiinţei des-re .literatură. (rm irea a 0ost şi este o serie de
nenţelegeri şi -olemici. "t de a-ro-iate -ot 0i as-ectele -ozitive de cele negative ne1o arată
elocvent dis-uta ntre lingvistul !oger FoAler şi teoreticianul literar F.R. ;ateson 2FloAer 
3473 D< ? 749.
#ingvistica odată intrată n scenă, concluziile ei nu mai -ot 0i -ur şi sim-lu ignorate.
!ealizările ei remarca+ile n domeniul teoretizărilor lingvistice -ot o0eri chiar şi criticului
literar noi -ers-ective adecvate asu-ra nsuşirilor lingvistice ale o+iectului său tradiţional.
&ceasta nseamnă că cele două disci-line tre+uie să ai+e o dis-oni+ilitate mai mare s-re
coo-erare. Neorge Steiner 234783J89 0ormulează ast0el 
& te -rivi ca 0iind un critic literar cali0icat, demonstrnd n acelaş tim- o totală
necunoaştere a schim+ărilor -e care le1au adus lingvistica modernă şi logica n nţelegere\
lim+ii, este un semn de aroganţa1 şi a+surditate. & mai conce-e ncă un tratat motivat
im-resionist sari -olemic des-re calităţile -rozei lui HenrL Games sau des-re acuitatea lui
*onne, nseamnă n +ună -arte o s-eculaţie academică -ersonală1. $otuşi, la o :umătate de
secol de la cercetările şcolilor de la >oscova şi Praga n -ro+leme de lim+ă şi -oetică, tot
aceasta este ncă -ractica o+işnuită n 0acultăţile de ştiinţe sociale.
Şi lucrurile continuă să 0ie aşa, chiar daca istoria teoriei literaturii -rezintă ea nsăşi
dovada unor numeroase activităţi lingvistice. Neorge1 Steiner aminteşte, -rintre alţii, de
exegezele gramatice ale alexandrinilor de cele ale urmaşilor lor umanişti. V -unte de legătură
şi mai im-ortantă ntre ştiinţa lim+ii şi cea a literaturii a 0ost dintotdeauna retorica. Istoria
acestei ramuri ştiinţi0ice este totodată istoria unui -rocedeu in ter disci-linar. !edesco-erirea
şi reanimarea ei n zilele noastre este o nouă -iatră -usă n construcţia acestei vechi
cola+orări.
*acă -rivim dincolo de limitele sistemului nostru re0erenţial de -nă acum, atunci
sociologia a-are ca o rivală -uternică a lingvisticii. Şi această disci-lină şi revendică

V;SE!&%II. FI&#E6<J3
dre-turi asu-ra ntregului domeniu al textelor estetice şi non1estetice. Şi aici există
ncercări de a :usti0ica 0enomenul literarităţii/, n acest caz nsă, din -remise s-eci0ic socio1
logice. Şi aici se dă o lu-tă ntre teoria tradiţională/ asu-ra literarităţii şi cea orientată
sociologic. u li-sit de im-ortanţă este şi 0a-tul că este -e cale a se naşte o -sihologie a
literaturii, care aduce n discuţie noi -ro+leme ale analizei textului. #ingvistica modernă a
luat notă de aceste nnoiri relativ re-ede = urmarea a 0ost ntemeierea unei sociolingvistici şi a
unei -siholingvistici ? ramuri de cercetare, care, la rndul lor, nce- să se a-ro-ie de o+iectul
text/. n 0aţa acestei multitudini de activităţi ştiinţi0ice -e marginea textului, ncercarea
 -rezentată n această lucrare nu -oate 0i dect una -rintre mai multe, chiar dacă e o ncercare
0oarte im-ortantă, ea nu este dect o variantă metodică -osi+ilă n cadrul unei ştiinţe
integratoare a textului şi a literaturii.
 

 V$E
PARTEA I
3
 *escrierea textului, critica textului, organizarea textului, genul textului,
analiza textului.
T
 n germ. *ichte/, densitate ne sugerează o etimologie comună, dealt0el 67 W eronată,
cu *ichtung/, tradus aici cu -oezie/.
V Prin urmare -oezia este un 0el de imitaţie, motiv -entru care &ristotel o cu-rinde
n cuvntul său *i*esis, adică o re-rezentare, o contra0acere sau o nchi-uire sau, -entru a
vor+i meta0oric, o imagine vor+itoare .../
D
 Poezia este revărsarea s-ontană a unor sentimente -uternice./
J
 Ex-rimarea este o activitate n care nu1şi găseşte locul nici o tehnică/.
5
 or+irea 0igurată este o inovaţie evidentă 2şi -e deasu-ra deloc a+surdă9
a lim+ii, străină de 0elul şi de modul o+işnuit al vor+irii şi scrierii noastre cotidiene,
iar 0igura nsăşi este un 0armec oarecare 0$# şi -lăcut dat cuvintelor, ex-resiilor şi
 -ro-oziţiilor, care are un anumit sco- şi nu este n van, con0erindu1le o 0rumuseţe şi e0icienţă
 -rin mai multe 0eluri de modi0icări n 0ormă, sunet şi de asemenea, n sensuri./
@ V 0igură este un 0el de cuvnt, ex-resie sau -ro-oziţie inovată de către artă,
a+ătndu1se de la modul comun şi o+işnuit de a scrie sau de a vor+i./

 or+irea 0igurată este o inovaţie lingvistică ... iar 0igura nsăşi este un oarecare
0armec viu şi -lăcut -us n cuvinte . . . dndu1le 0rumuseţe sau e0icienţă -rin mai multe 0eluri
de schim+ări ale 0ormei sunetului şi de asemenea ale sensului./
8
 (n artist di+aci a construit o scurtă nuvelă. *acă e nţele-t, el nu şi1a 0ormat
gndurile -entru a le -otrivi e-isoadelor = ci, du-ă ce şi1a imaginat cu gri:ă deli+erată un
oarecare e0ect unic sau deose+it, care tre+uie o+ţinut, el inventează e-isoadele şi le com+ină
n aşa 0el, nct să 0ie ct mai 0olositoare n vederea o+ţinerii e0ectului imaginat iniţial. *acă
cea dinti -ro-oziţie a lui nu tinde s-re -rovocarea acestui e0ect, atunci el a greşit de la -rimul
 -as. n toată com-oziţia, nu tre+uie să existe vreun cuvnt scris, care să nu urmărească, direct
sau indirect, -roiectul anteconce-ut. Iniţiată ast0el, -rezentată cu o ast0el de gri:ă şi
ndemnare, imaginea -rinde contur şi n mintea

<JD6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

celui ce o contem-lă ntr1un 0el asemănător, cu un sentiment de cea mai de-lină
satis0acţie./
38
 $extul nţeles ca -osi+ilitate 0undamentală de actualizare a lim+ii
ntr1o 0ormă mani0estă şi, -rin urmare, orice text ca a-ariţie unică mani0estă a unui
lim+a: n stare de 0uncţionare este semn lingvistic originar. "om-onenţa materială o -oate
constitui orice material -urtător de semni0icaţie acce-ta+il su+ as-ect lingvistic./
33
 *acă se 0oloseşte c -entru codare, s -entru semnal, r -entru realitate
şi d  -entru decodare, n orice sistem dat, una din com-onente este scrisă cu litere
mari, iar celelalte cu litere distinct mai mici, ast0el că se -oate varia erd, edr, &rds, 8esr,
 9eds etc./ 3< . . . o gramatică $ enumera 0ormal toate şi numai textele gramaticale ale unei
lim+i./
3<
 engl. n original. Pentru romnă se -oate exem-li0ica -rin analogie
a9 la ni0el fonologieC 6-6, 6o6, 6e6, 6r6=
 +9 la ni0el *orfologieC 2-omul9 Z 26-om6 10 6u6 k 6l69
 

c9 la ni0el sintacticC Pomul este verde/ Z ,,26-om6 k 6u61:16l69 1D12este9 k 2verde9/

Exem-lul romnesc tre+uie să ţină cont la toate nivelele, de s-eci0icul acestei lim+i.
Fra-ează, de exem-lu, articolul hotărit di0erit -oziţionat şi legat de su+stantiv n engleză the,
iar n romnă ul.
3D
 Pomul este verde. El dă o mulţime de 0ructe. l* Pomul este verde.
38
 239 u e om să nu greşească. *e aceea nimeni nu tre+uie să13 certe -e celălalt n
mod ne:usti0icat. 2T9 )icalele au de o+icei un sens mai adnc. Fiecare cunoaşte, de exem-lu,
următoarea veche vor+ă nţelea-tă u e om să nu greşească. *e aceea nimeni mi tre+uie să13
certe -e celălalt n mod ne:usti0icat. "ăci alt0el, ntr1o +ună zi, tocmai acel re-roş -oate să se
ntoarcă asu-ra lui nsuşi. "oncluzia de aici este ndemnul de a te :udeca -e tine şi -e alţii cu
mai mult discernămnt.
37
 2<9 )icalele au de o+icei un sens mai adnc. Fiecare cunoaşte, de exem1
 -lu, următoarea veche vor+ă nţelea-tă 2D9 "ăci alt0el, ntr1o +ună zi, tocmai acel
re-roş -oate să se ntoarcă asu-ra lui nsuşi. "oncluzia de aici este ndemnul de a te :udeca -e
tine şi -e alţii cu mai mult discernămnt.
3
 2J9 2Hans arată s-re un ta+lou n Naleria aţională din #ondra9. &cesta
este vestitul -ortret al lui Hol+ein &m+asadorii/ 2Pauză9.

 V$E6<JJ
259 >aşina domnului >eLer se a0la de mult la re-arat. &cest sistem de cursuri
necesită un -lan ela+orat central -entru datele, la care se dau lucrări de control. Şi cu ce ai tu
de gnd să13 distrezi -e vărul nostru 
279 Socrate este un om. $oţi oamenii @snt muritori. *eci, Socrate este muritor.
29 Hans citeşte o carte. Ea tratează des-re lingvistica textului.
249 *e "răciun, Edith a -rimit dre-t cadou o călătorie n $unisia. Ea şi dorise aceasta
dintotdeauna.
2389 *omnul >Oller +ănuise aceasta dintotdeauna. &nga:atul său era un geniu
nerecunoscut.
Iţi -lace s-ectacolul de televiziune  ? *a, mi -lace.
;ill a emigrat n &merica. &colo el a devenit un om +ogat.
&cum cteva zile a 0ost deturnat un avion cu destinaţia #i+ia. &-aratul a 0ost silit să
aterizeze la $ri-olis.
&telierul era invadat de mirosul greu al tranda0irilor, iar cnd vntul uşor de vară
0remăta -rintre -omii grădinii, -rin uşa deschisă, venea mirosul greu al liliacului sau
 -ar0umul mai delicat al s-inilor cu 0lori trandaţirii.
lumea, -ămntu), universul.
n cele ce urmează, vom 0olosi n lim+a romnă su+stituend/ 2-i. su+stituenzi9 -entru
ex-resia de nlocuit/ 2lat. ad substituendu*) şi su+stitut/ -entru nlocuitor/. Pre0erăm
acest termen termenului su+stituent/, de asemenea -osi+il, care ar -utea 0i con0undat sonor 
cu su+stituend/.
Hans Hans= omul omul= toate 0emeile= toate 0emeile.
V 0emeie ea= un +ăiat el.
Hans el= omul= el.
Ieri am 0ost la o nuntă. >ireasa -urta un voal al+.
Ieri am 0ost la o nuntă. 2*in nuntă 0ăcea -arte o mireasă9. >ireasa -urta un voal al+.
Harald a cum-ărat acum doi ani o casă. &ceasta 0usese dintotdeauna visul lui.
ShaBes-eare este considerat cel mai mare -oet al &ngliei. El a scris tragedii, cum nu
au mai 0ost scrise vreodată de scriitorii de lim+ă engleză. El a ridicat comedia -e nalte culmi,
nmănunchind mai ales veselia cu seriozitatea. n dramele lui istorice a reuşit să n0ăţişeze o
conce-ţie -olitico1etică de o vigoare ex-resivă inegala+ilă. Şi, n cele din urmă, acestui autor 
 

i se datorează existenţa unor 

<J56Ş$II%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$

re-rezentanţi dintre cei mai reuşiţi ai unui ti- de dramă nou n secolul al 'II1lea,
romanţa.
<5
 eA GerseL este situat de1a lungul coastei şi n -artea de sud = regiunea din nord
vest este muntoasă. "limatul de coastă este +lind, dar n lunile de iarnă, este destul@ de rece n
 -ărţile montane. erile snt -otrivit de calde. Industria -rinci-ală cu-rinde -roduse chimice,
alimentare, căr+une, -etrol, metale şi utila: electric. Vraşele cele mai im-ortante snt eAarB,
GerseL "itL, Peterson, $renton, "amden. #ocurile de odihnă snt &s+urL ParB, #aBeAoods,
"a-e >aL şi altele.
<
@ *oi co-ii au ieşit dintr1un magazin de dulciuri. Ei erau 0rate şi soră. Fata ţinea n
mnă o ngheţată de ciocolată. ;ăiatul ţinea două ngheţate de că-şuni, una -entru el şi una
 -entru 0ratele lui mai mic, $ommL. *eodată una din ngheţate căzu :os. ai de mine^/ zise
 +ăiatul către sora sa, am scă-at ngheţata lui $ommL^/
<<
 3. &cesta este vestitul turn cu ceas. T. Este turnul lui ;ig ;en. <. ;ig ;en este vestit
n toată lumea. D. ;ig ;en este clo-otul dinăuntrul turnului cu ceas al "asei Parlamentului din
#ondra. J. ;ig ;en +ate orele. 5. ;ătăile sale snt deasemenea vestite n toată lumea. 7. Puteţi
auzi +ătăile la -osturile de radio +ritanice.
<4
 . Ele au un sunet clar metalic. 4. Englezii s1au o+işnuit cu ele. 38. Ele
snt -e -lacul lor. 33. El a devenit a-roa-e un sim+ol naţional.
D8
 la9 (n turn cu ceas are un clo-ot.
D3
 l+9 (n clo-ot are +ătăi.
DT
 "e este acesta 
DT8
 Sunetele lui snt deasemenea cunoscute n lume
D<
 Prin ce mai este el vestit n toată lumea 
DD
 "e mai este vestit n toată lumea 
Heint:e la s-ital D< ? ee ? &achen, 34 0e+ruarie ? edeta de muzică uşoară, Heint:e din
%ările de Gos, care locuieşte la>oresnet lingă &achen, are a-endicită. edeta muzicii uşoare
se a0la, -e moment, la >Onchen -entru nregistrări şi :oi dimineaţa a simţit -uternice dureri
a+dominale. Im-resarul a nştiinţat -ărinţii la &achen, care, ca urmare, au dis-us o
consultaţie. >edicul curant din s-italul !echts der Isar/ din >Onchen este -ro0esorul
>aurer.
D5
 Heint:e se a0lă la s-ital,  entru c+ are a-endicită.
D7
 0iindcă6de aceea= a 0i la s-ital 6 a avea a-endicită.
D
 a te a0la la >Onchen ? a te a0la undeva.
D4
 "ine s-une ce, n ce legătură, cui, cu ce e0ect /

 V$E6<J7
J8
 In traducere a-roximativă ex-ozitive, sta+ilizatori, indicatori de -er1
s-ectivă, ntemeietori de res-onsa+ilităţi, executori.
J3
 Ex-ozitive
3. &testatoare
Exem-lu  Eu susţin că -e >arte există viaţă.
P a a0irma, a -rezenta s-re cercetare, a -ostula, a de-une mărturie
a -reciza, a regreta, a insista, a :ura etc.
T. "onclusive =
Exem-lu  *in această declaraţie, eu trag concluzia că eşti un cinic. P a re-lica, a
conchide, a răs-unde, a deduce, a adăuga etc.
<. er+e de atitudine
 

Exem-lu  Eu snt de acord cu -ro-unerea ca -reşedintele să demisioneze.

P a a0irma, a su+scrie, a se a+ţine, a ezita, a o+iecta, a 0i de acord, a res-inge etc.
D. Em0atice
Exem-lu Iţi s-un că greşeşti.
P a in0orma, a asigura, a a-recia etc.
J. Interogative
Exem-lu $e ntre+, cine a 0ost com-licele tău  P a ancheta, a cere să a0li 29 etc.
JT
 0ormulări latineşti tradiţionale. Inciit ? notă de nce-ut n manuscri1
sele medievale=  7inis oeris  ? s0rşitul o-erei=  laudite  ? a-laudaţi^ ? s0rşit de
comedie= exeunt ! ies 2din scenă9.
J<
 ntr1o staţie de metrou
&-ariţia acestor 0iguri n mulţime = Petale -e o creangă umedă, ntunecată.
JD
 >etroul are o staţie Staţia de metrou este ntinsă Staţia are o mulţime Staţia de
metrou este ntunecată >ulţimea are 0eţe Staţia de metrou este umedă
Feţele a-ar al+e V creangă este un lucru care este ntins
Petalele a-ar al+e "reanga este neagră 6 ntunecată
V a-ariţie -are al+ă "reanga este umedă.
JJ
 3. &ici vedeţi turnul lui ;ig ;en.
T. l -uteţi auzi n 0iecare seară la radio ;;".
J8
 ;ig ;en este un clo-ot.

<J6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

J7
 "azul ţigării cntătoare.
2"ntec ncearcă1mă^ ncearcă1mă ^
Holmes &cesta este, Ratson^ Exact locul unde doamna >ontmarch
a auzit cntecul ciudat ^ Ratson u -ot -rice-e^ "e -oate 0i, Holmes Holmes *u-ă
cheie, eu deduc că este o ţigare numită *oral . . .
cu conţinut redus de gudron/ şi nicotină, cu un sistem
de 0iltrare unic şi cu gust remarca+il de +un ^ Ratson Să -lecăm de aici, Holmes^
Nust la o ţigară cu conţinut
redus de gudron şi nicotină  &+surd ^ &+surd^ Holmes eri0ică martorul, Ratson.
ncearcă una^ Ratson (luitor, Holmes^ *ar cum ai ştiut Holmes Pentru *oral, +unul gust
este elementar, dragul meu
Ratson ^ *oral ncearcă1mă^ 2Firma Pentru ex-licarea sistemului de 0iltrare v1ar 
tre+ui un
savant . . . dar *oral o s-une n două vor+e  ncearcă1mă ^9 J< ? vezi nota J8 şi J3.
J4
 dialogismul Z cel ce :udecă dre-t = >axima Z regizor = Ironia Z +at1
 :ocura seacă = &steismul Z 0ericitul ze0lemist = >eiosis Z inca-a+ilul = Ex-editio Z
ex-ediţie ra-idă = Sententia Z vor+itorul nţele-t = &llegoria Z -ersoana curtenitoare, res-ectiv
 -ersoana cu a-arenţe nşelătoare, Hi-er+ole Z cel ce -une -ro+leme.
58
 ineri seara am -rimit nsărcinarea >a:estăţii Sale de a 0orma noul
guvern. Era voinţa şi dorinţa evidentă a Parlamentului şi a aţiunii ca acestea să se
realizeze -e o +ază ct mai larg -osi+ilă şi să cu-rindă toate -artidele inclusiv -e cele care au
susţinut ultimul Nuvern -recum şi -artidele o-oziţiei. Eu am nde-linit cea mai im-ortantă
 -arte a acestei sarcini. . .
&vem n 0aţa noastră o ncercare din cele mai dureroase. &vem n 0aţa noastră multe,
multe luni lungi de lu-tă şi su0erinţă. Puneţi ntre+area care este -olitica noastră Eu răs-und
ea nseamnă să -urtăm răz+oi, -e a-ă, -e -ămnt şi n aer cu toată 0orţa noastră m-otriva
monstruoasei tiranii,@ netrecută n lumea ntunericului, lamenta+il catalog al crimelor umane.
&ceasta este -olitica noastră.
 

ntre+aţi care este ţelul nostru ă -ot răs-unde ntr1un cuvnt victorie, victorie cu
orice -reţ, victorie n ciuda oricărei terori, victorie, orict de lung şi greu va C drumul = căci,
0ără victorie, tui exHtă su-ravieţuire. Să ncercăm a ne imagina să nu su-ravie1

 V$E6<J4
tuiască Im-eriul ;ritanic= sU nu su-ravieţuiască nimic dm ceea ce a re-rezentat
Im-eriul ;ritanic, nici din ce e im+old şi im-uls al tim-urilor, -e care omenirea să le ducă
mai de-arte s-re ţelul ei. *ar eu mi -reiau sarcina cu o-timism şi năde:de. Snt sigur că nu
va eşua cauza noastră. n acest moment, eu mă simt ndre-tăţit să cer a:utorul tuturor şi zic
eniţi, deci, haideţi să mergem nainte m-reună cu toate 0orţele noastre unite.
ei V+servaţiile lui Reinrich se re0eră la lim+a germană. &colo 0ormele AOrde k
In0initiv I6II/ -oartă numele de Conditional I6II/.
\ Ei am-li0ică -rocesul inter-retării şi descrierii realităţii şi -un n evidenţă
 :usti0icarea -e care vor+itorul este gata s1o dea inter-retării sale.
5<
 Primul ministru
V cuvntare ţinută n "amera "omunelor.
3< mai 34D8.
38 mai 1 Nermania invadează Vlanda şi ;elgia. &rmata +ritanică răs-unde la a-elul
regelui #eo-old şi intră -rin nord n ;elgia. *l. eville "ham+erlain demisionează din -ostul
de -rim1ministru iar regele l cheamă -e dl. "hurchill să 0ormeze un nou guvern. 3< mai 1
0amilia regală daneză soseşte la #ondra. s 2T89 #a TJ iunie 347< vremea n !enania a 0ost
0rumoasă.
2T39 Vtto e aiurit ieri seară a mers cu maşina.
2TT9 #a Ham+urg, senatorul nsărcinat cu a0acerile interne se gndeşte m-reună cu
moştenitorii lui Hagen+ecB dacă grădina zoologică, care nghite milioane, să nu 0ie des0iinţată
şi dacă, n locul ei, să nu 0ie o0erite z+oruri "harter gratuite -nă la rezervaţia Serengeti 2*ie
)eit/, <8 martie 347<9.
5/@ n lim+a romnă, acest cuvnt nu -oate 0i redat, situaţie rezolvată n
nota 5D -rin cele două -uncte. 55 2TJ9 Socrate a 0ost -ro0esorul lui Platon. Platon, la
rndul său, a 0ost
 -ro0esorul lui &ristotel. @ 2T59 Socrate a 0ost un atenian. Posteritatea ştie des-re el că a
activat
acolo toată viaţa ca 0ilozo0. *e soţul 'anti-si nsă nici nu a luat
\K 2T79 &cestea snt cele mai 0rumoase -e care eu vi le -ot o0eri. Şi cele de acolo snt
0rumoase, dar nu au un asemenea miros. >irosiţi numai ^ 2T9 "ele mai 0rumoase 0lori, -e
care domnul >Oller le -oate o0eri domnului >eLer, snt crini. El le a-reciază mai mult dect
 -e stn:enei, deoarece aceia nu au mirosul m+ătător al acestora.
;I;#IV$E"& >(iNP&#
>IH&I# S&*VE&(
BUCUREŞTI

<586Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

4
 2T49 Erich i 0ace re-roşuri lui &ugust, &ugust, la rndul lui, Iui Erich. El -are că
vrea să ncea-ă o ceartă.
78
 cel din urmă 2sau cel dinti9 = acesta 2sau acela9.
73
 al+, rotund, 0ragil, trecător.
7T
 Pireu de castane
 :arrons en ur4e
"astanele -regătite ca mai sus n su-ă concentrată, a-ă sau la-te se zdro+esc cu
mixerul, se 0ac o -astă adăugnd ncă -uţin la-te 0ier+inte sau 0rişca, se -otrivesc de gust 0ie
 

numai cu sare sau cvi sare şi -uţin zahăr, ira 0uncţie de 0elul n care vrem să ntre+uinţăm
 -ireul.
7<
 ă recomandăm să zdro+iţi castanele -regătite ca mai sus n mixer . . .
2a -re-ara
i '-- 
Z Pireu de castane
0elul ntre+uinţării ? ? @
7 
1
 ? a -otrivi ca gust
 castane 0ierte

sare şi -uţin zahăr 

 -uţin la-t ii1rt

Kcastane 0ierte
0rişca
a zdro+i
1 castane 0ierte
in mixer 

su-a 
concentrată sau ă-ă sau la-te $raducerea romnească 2vezi şi nota 7T9 nu -oate
cores-unde ntru1totul lim+ii g armane, motiv -sntrii care ea nu ilustrează 0oarte +ine cele
teoretizate, luciO de alt0el 0iresc şi, n consecinţă, vala+il -entru 0oarte multe din exem-lele
acestei cărţi. `i "astane nă+uşite.  :arrons 4tu04s.
7J8 g castane comesti+ile, -uţină ţelină şi verdeaţă de su-ă J8 g unt 3 ceaş=ă da su-ă
concentrată.

 V$E6<53
nainte de/ -re-arare, castanele tre+uiesc curăţate. &sta se 0ace -rintr1o crestătură
0ăcută -e -artea +om+ată. &-oi se aşează1-e o tavă, se stro-esc cu -uţină a-ă, se dau 38
minute la cu-tor, a-oi se curăţă imediat. Şi anume nu tre+uie nde-ărtată doar coa:a maro
groasă, ci şi -ieliţa ca0enie.
"astanele curăţate se nă+uşesc cu verdeaţa şi -uţin unt şi cu su-a concentrată -nă se
nmoaie.
T 2 39 &ceste 0orme li+ere 2cuvinte şi gru-uri9 ale unei lim+i se ntlnesc n 0orme
li+ere am-le 2gru-uri9, aran:ate du-ă taxemele de *odula3ie, *odificarea fonetic+, selec3ie şi
ordine. 2T9 Vrice set de ast0el de taxeme, -revăzut cu sens care a-are n mod re-etat este o
construc3ie sintactic+. 2<9 *e exem-lu, construcţia englezească actoraction a-are n gru-uri
ca acestea 
Gohn ran ;ill 0ell .
Gohn 0ell Vur horses ran aAaL
;ill ran 2D9 In aceste exem-le ntlnim taxeme de selecţie. 2J9 (nul din constituenţi
(Aohn, Bill, our horses ) este o 0ormă dintr1o clasă mare, -e care noi o numim ex-resii
 

nominative = o 0ormă ca ran sau 0ery good nu ar -utea 0i utilizată n acest 0el. 259 "elălalt
constituent (ran, fell, ran away ) este o 0ormă dintr1o altă clasă mare, -e care noi o numim
ex-resii ver+ale 0inite = o 0ormă ca  Aohn sau 0ery good nu ar -utea 0i 0olosită ca aceasta. 279.
n al doilea rnd, o+servăm taxeme de ordine ex-resia nominativă -recede ex-resia ver+ală
0inită. 29 u tre+uie să ne o-rim aici n a examina celelalte ti-uri şi su+ti-uri de construcţii
diverse, care -rezintă taxemele di0erite sau adiţionale. 249 n mare, sensul construcţiei este că
orice ar 0i numit de ex-resia su+stantivală este un actor care e0ectuează acţiunea numită de
ex-resia ver+ală 0inită. 2389 "ei doi constituenţi nemi:lociţi ai construcţiei engleze actor
action nu snt interşan:a+ili, noi s-unem că construcţia are două -oziţii -e care noi le -utem
numi -oziţiile -entru actor şi -entru acţiune. 2339 &numite cuvinte şi gru-uri de cuvinte
englezeşti -ot a-are n -oziţia celui care e0ectuează, altele n -oziţia acţiunii de e0ectuat. 2 3T9
Poziţiile n care -oate a-ărea o 0ormă snt 0uncţiile ei, sau, n general, 0uncţia sa. 23<9 $oate
0ormele care -ot ocu-a o -oziţie dată vor constitui deci o clasă de 0orme. 23D9 n 0elul acesta,
toate cuvinele şi gru-urile de cuvinte englezeşti, care -ot ocu-a -oziţia actorului n
construcţia actoraction constituie o mare clasă de 0orme şi noi numim ex-resii nomina1

<5T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

tive= n mod similar, toate cuvintele şi gru-urile de cuvinte englezeşti care -ot ocu-a
 -oziţia de action din construcţia actoraction 0ormează o a doua clasa mare de 0orme, iar noi
le numim ex-resii ver+ale 0inite. / 2$:9 $rei +ăieţi :oacă 0ot+al şi un +ăiat loveşte mingea şi
aceasta trece -rin 0ereastră mingea s-arge geamul iar +ăieţii stau şi -rivesc şi iese un +ăr+at şi
strigă la ei, -entru că au s-art geamul atunci ei 0ug de acolo şi a-oi această 0emeie se uită -e
geam la ei şi i ceartă. 2$ T9 Ei :oacă mingea şi el o loveşte şi ea sca-ă, s-arge geamul şi ei1-ri1
vesc la aceasta şi el iese a0ară şi strigă la ei -entru că l1au s-art atunci ei 0ug de acolo şi atunci
ea se uită a0ară şi i ceartă. 7 Primul co-il omite 0oarte -uţine lucruri s-re deose+ire de cel de1
al doilea co-il. &şa se 0ace că -rimul co-il a văzut n tema dată un context n care gndurile
lui tre+uiau să 0ie ex-licitate, n tim- ce -entru cel de1al doilea co-il, sarcina nu a 0ost
nţeleasă ca ceva ce să ceară o ast0el de ex-licare a sensului. 7 &ceste coduri la rndul lor snt
0uncţii ale unei 0orme deose+ite de relaţii 1sociale, sau mai general, calităţi ale structurii
sociale.
PARTEA a I$-8
3
 &lo, mă auzi
T
 Ştii ce vreau să s-un
<
 &titudinea 0aţă de mesa.Q ca atare, concentrată asu-ra mesa:ului n sine,
este 0uncţia -oetică a liru+a:ulu[/.
D
 Funcţia -oetică -roiectează -rinci-iul echivalenţei de -e axa selecţiei
 -e axa com+inaţiei/.  HarrL cel ori+il 60ioros 6 teri+il 6 ins-ăimmtăto, 6 dezgustător. n
lim+a romnă avem ca exem-lu de -aranomasie scr+osul Scarlat/.
5
 un cu-la: n care 0ormele 0onologice echivalente a-ar n -oziţii echi1
valente re0eritoare la schema de rimă a unui -oem/.
7
 Stilul unui discurs este mesa:ul -urtat de distri+uţii 0recvente şi de -ro1
 +a+ilităţi tranziţionale, mai ales dacă ele di0eră de acelea de acelaş 0el din 3 lim+a:ul
luat ca ntreg./

 n traducere li+eră, avem -entru engl. time and tide Aait 0or no man ? 
tim-ul nu aştea-tă= -entru germ. mit >ann und >aus ? cu căţel şi -urcel= n acest din
urmă exem-lu, rima 0inală ilustrează ntr1o oarecare măsură sonoritatea aliteraţiei germane.

 V$E6<5<
8
 germ, -icior de masă= engl, şe0 2ca-/9 de de-artament
 

38
 Punctul meu de -lecare este distincţia saussureană dintre langue 2sis1
temul lim+ii9 i arole 2actualizarea -articulară a lim+ii9. Proiectat n s0era literaturii,
langue,devine stil/ 2cu su+diviziunile sale de gen, to-oi/, 0iguri, dicţie -oetică etc.9, iar 
 arole devine arte0actul -articular n contextul audienţei sale originale. . . ./
33
 . . . nu există nici o constantă sau set de constante care să di0ernţieze
toţi mem+rii clasei literatură/ de toţi mem+rii clasei non1literatură./ 3<  In0entio
a:ută la găsirea su+iectului şi disositio serveşte la a -lasa argumentele elocutio aran:ează
cuvintele -entru a reda in0entio şi conduce materialul cu atta 0rumuseţe, nct gndurile -ar a
0i m+răcate n dantelă, -lutind, -ure şi li+ere/.
3<
 +reşă n codul instituit ? o violare a structurilor -redicti+ile/
3D
 uncie, -icior, iard ? unităţi de măsură.
3J
 structură su-erim-usă -este backgrotindul structurilor lingvistice o+iş1
nuite./
35
 El şi1a găsit cheia şi a deschis uşa.
37
 &m sărutat1o a-oi am omort1o.
3
 &u 0ost odată trei :oviali 0rancezi
"um i1am auzit s-unnd, Şi ei mergeau să vneze
n ziua de S0. *avid.
Şi au vnat toată ziua
Şi nu au -utut găsi nimic, *ect un vas cu -nze
"u -nze -entru vnt.
34
 ale cărui sunete -lăcute se auziseră -nă de-arte.
T,9
 la cine imaginea -ericolului mare ar s-eria corecta stra:ă a destinului
T3
 0ără de vreun sens sau sco-
TT
 a9 m-otriva = +9 deasu-ra = c9 adesea
T<
 variaţie= 0iind T3 urmaş, odraslă
T<
 El luă trei +ucle din -ărul ei +lond.
Şi cu ele şi1a ncordat har-a rară. T5 "el mic nu -oate creşte mare,
*a, să crească, asta şi1ar dori mult,
*a@nici vor+ă de aşa ceva
&re -rea -uţin soare.

<5D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

D7
 a dori 0lori 2vis9
tu, Preacurată. 2&tot-uternicie9
T
 V, virginitatea mea ^ irginitate ^ strigă stareţa
 ? nitatea ^ zise novicea, sus-innd.
T4
 şar-e cu clo-oţei?y a-rox. clo-oţei cu şar-e
<8
 -eşte călduţ ?K n loc de  dorinţă a-roa-e conturată
0emeie ameţită de +ere ? O n loc de :uriu o+osit
<3
 răul eu l1am o-rit cores-. n l+. romnă e-uraşu uşa ru-e ele 0ac ca0ele.
<T
 *irecţia unii snt de -ărere, că drea-ta şi stingă nu -ot 0i con0undate.
"e eroare ^
<<
 du-ă
<D
 V-us n la +emol
<J
 3. ai 0ost 0ată +ună cu mine
T. vă rog aşezaţi ceştile -e roasă
<. :oacă1te, co-ile
<5
 $r0a res-ecta+ilă/ devine n ca+aret Para res-ecta+ilă/
<7
 Societatea de -ază/ devine Societatea de rs şi tragere/
 

<
 &cest umor de calitate aş vrea să13 0i adus -u+licului +ine auditor 2n
loc de  onora+il9 << Se variază -rover+ul german gra+a strică trea+a/ f Z Eile mit
Reile
Nră+eşte1te ncet -rin -ădure t,
 -rin -ustiu +ate vntul
 +urtă de +alenă
D8
 securi, +usturi, -ană, coastă
D3
 su0lă co-ilul 20olosirea incorectă a articolului9
DT
 "ntăm şi vor+im des-re conte cu atta -lăcere
3<
 ital. a iu+i= engl. iu+ire 6 a iu+i, iu+eşte, iu+it, iu+ind
3D
 nturelul #ui "hristos *umnezeul nostru
&m -rins azi dimineaţă -e răs0ăţatul dimineţii *el0inul regatului luminii, şoimul atras
de zorii -estriţi
n lunecarea sa -este aerul statornic "e se rostogoleşte uni0orm su+ el, ncălecnd
acolo sus, cum
se nalţă -e 0rul unei ari-i şer-uitoare

 V$E6<5J
n extazul său a-oi nainte legănndu1se aşa "um clciul -atinei săgetează lin la cur+ă
&vntul şi -lanarea res-inge marele vnt, inima mea ce se ascunde mişcată -entru
 -asăre1reuşita şi măiestria actului
Frumuseţe şi cura: şi 0a-tă, ah^ văzduh, mndrie, -ena:, aici se m+ină ^ Şi 0ocul ce
z+ucneşte din tine atunci mai ncntător, mai -rime:dios dect dacă ar 0i -ovestit de un miliard
de ori, o, cavalerul meu ^
 u1i de mirare  truda 0ace să strălucească +razda
lăsată de -lug, iar tăciunele negru1al+astru, ah ^ dragul meu,
0ace să cadă, să se roadă şi să des-ice auriu1staco:iu.
"el mai +un lucru -e care l1am scris vreodată/.
or+ire ce re-etă n ntregime sau -arţial aceeaşi 0igură sonoră/
n vor+irea continuă, n -oziţii neaccentuate, non1iniţiale./
ver+e ce redau sunete, ca ver+ele romaneşti scrţie, -rie, zornăie
zăngăne etc. Prin toată Euro-a, de la vest la est duruie şi ţăcăne cutecul trenului
0ericit 6 luminos 6 0rumos 6 -ar0umat. &h, e att de sum+ru n camera >orţii . . . Fetiţo, 0etiţo,
ct te iu+esc ^ "o-ile drag, hai, vin@ cu mine ^
"ăci :ocuri dulci noi vom :uca. (n ( ntunecat ca de cri-tă, cati0elat ca o noa-te de
iunie ^
(n V sunnd ca un clo-oţel, vi+rnd ca +ronzul roşu
oi -ictaţi măreţ şi cu-rinzător
Vdihnă şi -e cei ce odihnesc nevoie şi moarte
(n I -us cu intenţie, cer n lumina -rnzului. . . ex-resii cu sensul cu căţel cu -urcel/
 ? ex-resie romnească, la care
avem aceleaşi as-ecte ca şi n ex-resiile germane -use n discuţie. "ei +ătrni -ar a nu
mai trăi
Inerţi, nea:utoraţi şi grei, -alizi ca -lum+ul
 ? rimează dead 2mort9 cu lead 2-lum+9 >ama aturii, Pămntul, este şi mormntul ei
Şi ce a născut -ntecele, cade acolo na-oi.
 ? rimează Cto*b 2mormnt9 cu wo*b 2-ntec9 ? stl- de +alustradă = iulie

<556Ş$3I%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

J4
 n toate 0ormele de engleză 16or+ită noi simţim un rit*, n sensul că
 

recunoaştem n 0luxul sonor, cu toată varia+ilitatea, eşantioane n -unerea accentelor.

*acă acest ritm este structurat ca o rentoarcere a unor unităţi regulate, adică a-roximativ
egale, atunci noi numim aceasta *etruM.
58
 Figuri de nălţime
53
 din cnd n cnd un ele0ant al+
5T
 Vrict de mult aş 0i s-us, am 0ăcut1o 0ără răutate
5<
 S  :8! cu o =$ de vară 
5D
 & 0i sau a nu 0i, aceasta e1ntre+area.
5J
 (nii adormiţi, netre:i, toţi ne-reveniţi, căzuţi uns-rezece stn:eui.
55
 cm-uri de 0n, noa-te neagră ca căr+unele 2*. $homas9 = m-ărăţia
*el0inului luminos 2Ho-Bins9 = această or+ire naşte -ţea multă lumină 2*onne9= a
cnta aceste +ravuri ;Lron9. / V, tu eter liniştit ^ mereu mi -ăstrezi 0rumoasă n su0let durerea
mea, şi se nno+ilează -entru vite:ie, n 0aţa razelor tale, Helios^ adesea al meu -ie-t revoltat.
5
 *ouă +azine, unul deasu-ra celuilalt
>$6!- veche marmoră rotundă , . .
54
 Se -oate construi o gradaţie -enru ingam+ament, care să se ntindă
de la situaţiile unde -auza gramaticală cea mai mare 2ntre -ro-oziţii9 coincide cu cea
mai solidă -auză metrică 2s0rşitul unui set de linii ritmice9 -nă la situaţiile unde :unctura
gramaticală cea mai mică 2ntre com-onente care 0ormează cuvintele, mor0eme9 este 0orţată
să coincidă cu o -auză metrică categorică 2de exem-lu ntre stro0e9./
78
 &-ril este luna cea mai crudă, nmulţind
liliac in ţara moartă, amestecnd
amintirea cu dorinţa, mişcnd
rădăcini insensi+ile cu -loi de -rimăvară.
73
 *e sus se lasă nserarea
*e:a orice a-ro-iere e de-arte . . .
7T
 &devărata inteligenţă este natura gătită avanta:os
"eea ce a 0ost gndit adesea, dar niciodată ex-rimat att de +ine.
7<
 $ro *acă nu vom 0ace -lăcere, atunci e cu +ună intenţie.
Intenţia rămne +ună, dacă nu o m-linim.
&devăratul sco- al s0irşitului şi ţelului nostru
Este să arătăm sarcina noastră -rin acest scurt :oc.

 V$E6<57
ă ntre+aţi deci, de ce am venit  oi nu venim ca să vă des0ătaţi &devărata intenţie
este -entru -lăcerea voastră doar u sntem aici ? de a vă trezi căinţa şi su0erinţa ^ &ctorii
snt gata= cnd i veţi vedea nţelegeţi tot ce veţi vrea.  D $eseu 1o -rea ia n serios individul
#isandru & călărit -rologul său ca -e un mnz săl+atic, ncă nu ştie unde să -ună
 -unct ^ V nvăţătură +ună, domnul meu  nu e destul să vor+eşti, tre+uie să vor+eşti şi +ine ^
7J
 casă, +ine, azi
75
 Sintagma 0iguri de cuvnt/ 0iind greoaie n traducere, vom -re0era, su+
rezerva acce-tării de0iniţiei date aici 2mortem Z cuvnt9 termenul 0iguri
mor0ematice/. @7 a -revedea, a -rezice, a -reveni 2a cunoaşte dinainte9.
7
 -lăcere k nentare = lume k 0ugă = sosire k ziuă = Samson k siro- k
auriu k 2-revăzut cu/9 coamă= 0ulger k +as= animal acvatic k -ie-tos
74
 adncime neco-ilărească, ne-ămntească = auzul +urghezului= -ri-it.
8
 Peşte k -lasă k voal
3
 demn de milă 5T realizare
<
 su+ um+relă = a omor = a dis-reţui
D
 0um k ceaţă= mic de:un k de:un= muzeu k cameră de muzică 8 şi crescut de mult
 

ntr1o vizuină stigiană ntunecată

5
 a sări n sus
7
 acest +ăr+at ? orict de +ine m+răcat

 domnilor şi doamnelor 
4
  stenogra0ă ? manichiuristă
48
 adrese 6 lună = -oate 6 a+surd = cinstit 6 m-reună
43
 Pare a1mi um-le ntr1uii 0el ca-ul cu idei ? numai că nu ştiu exact ce
snt ele.
4T
 Era dimineaţă şi razele soarelui
Se z+enguiau şi cădeau -e ste:ar = *rumurile de munte erau ceţoase tare Şi 0etele
tinere se trezeau./
4<
 *eci /slightL/ nseamnă /lithe/ şi /slimL/. /#ithe/ este acelaş lucru cu
/activ/. ezi, este asemănător cu un -ortmantou, snt două lucruri -rinse ntr1un
singur cuvnt /2slimL Z vscos li-icios9.

<56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

8D
 drum 10 nainte 6 alături= şu+red 101 mizera+il= de k casă
4J
 N!E ?ver+ 2deri@6at din gLaour sau giaour, un cine9, a scurma ca un
cine.
45
 la 0el de intraducti+il ca şi stro0a originală din  Aabberwocky
47
 a9 *e ce s-ada ta e -lină ochi de snge  +9 Sa+ia ta, o, cit este de roşie de snge ^
4
 (şor de recunoscut lexemele germane Aohn 2a locui9= zeit 2tim-9=
44
 cuvinte germane curente ca-ătă 0orme latineşti, de ex. Ehestand 2căsni1
cie, erhe+ hoch ? Himm?2a ridica, cerul de sus9, Stern glUnzen11, NeA`l+e 2stele
strălucitoare, cu-olă9, Rein ? ge0Ollt ? 2vin, um-lut9, ;raut 2mireasă9, $isch 2masă9, -0ei0 ? 2a
0luiera9, +las1$rom-et 2su0la, trom-ete9 schlag1PauB 2a +ate to+a9
388
 germană cum-lit, rudă, a vătăma, iu+ire, stătea, a devenit.
engleză tu, sigur, lumină, cavaler, tu -riveşti.
383
 #1am ngri:it -e rănit, -entru ca răz+unndu1se, +ăr+atul săb. ucidă -e
cel zdravăn care i1a luat1o -e Isolda.
38T
 Salutare, s-irit vesel ^
Pasăre n1ai 0ost niciodată
"are din cer sau din a-ro-ierea lui
Să reverşi inima ta -lină
n şiroaie +ogate de artă ne-remeditată.
38<
 $ext greu de tradus, du-ă cum reiese şi din comentarul necesar al lui
E. C. Nride cuvnt vechi, 0olosit mult de #idgate, dar nentlnit 2din cte ştiu9, la
"haucer/.
38D
 a -lace 6la 0el cu ... = rotund 6 n :urul ....
38J
 Să mergem la not ^
385
 a9 u vreau să mai 0ac -e -ortarul dracului
 +9 El m1a iu+it mai mult dect un tată ;a, m1a divinizat de1a dre-tul
c9 #ordul &ngelo duceşte destul de +ine 2n li-sa lui9
387
 Prin noa-tea ce se mulează
$ace -asul nostru
>inile tremură de s-aimă cris-ată
Pămntul dormind sărăceşte cerul nud.
38
 Pod de Noliard ? s-une
tu asta oraşului tău
 u vrei să1ţi sca-e
 

Pă din ar-i -rins n lanternă

 V$E6<5
!enunţăm la traducerea -oeziei, date 0iind ex-lica1ţiile amănunţite 0ăcute -e marginea
ei.
Prezenţa n -oezie a attor 0ormulări lexicale, care ? ţinnd cont de context ? -ot 0i, 0ie
su+stantiv, 0ie ver+, 0ace mult mai acce-ta+ile extravagantele schim+ări ale categoriilor de
cuvinte de ti-ul re-rezentat de didn%t nu a 0ăcutQ. *ar schim+area ver+1su+stantiv nu este
singura ntlnită ntre com-lemente, nici nu -roduce schim+ări doar ntre ele. Their sa*e este
o versiune neo+işnuită -entru the sa*e acelaşQ = his oy +ucuria luiQ, his grief necazul luiQ şi
their drea* visul lorQ devin com-lemente ale unor ver+e care n mod normal nu au
com-lemente = their e0ery ones a lor k oricineQ este neo+işnuit n -luralul său şi n
vecinătatea lui their- cryings strigăteQ este un -lural neo+işnuit = ne0er s niciodatăQ
 -resu-une o trecere de la adver+ la su+stantiv = their slee somnul lorQ e 0olosit ca şi com1
 -lement nou la un ver+ care are un număr 0oarte limitat de com-lemente (drea* a drea* a
visa un visQ, drea* that ... a visa că . . .3  ) &ceste com-lemente incorecte snt doar o -arte
0ra-antă a unei nedeterminări mai vaste a claselor de cuvinte ntluite n -oezie. >ai multe
exem-le vom găsi +ine evidenţiate n gru-urile adver+iale x la L/ amintite mai devreme. n
unele cazuri, ,,x/ şi L/ sint actualizate din su+clase neconvenţionale de su+stantive tree by
leaf 2co-ac de 0runzăQ, bird by snow -asăre de ză-adăQ, earth by aril -ămnt de a-rilQ, wish
by sirit dorinţă de gndQ = n rest, există o şi mai radicală incurateţe n selecţia -ărţilor de
vor+ire greşite/  *ore by *ore mai mult la mai multQ, stir by still gălăgie la linişteQ, was
by was era la eraQ, all by all toţi la toţiQ, dee by dee adnc la adncQ, if by yes dacă la daQ.
>ai există şi una sau doua alte -articularităţi ale -ărţilor de vor+ire, de exem-lu, 0olosirea lui
anyone oricineQ şi noone niciunulQ ca nume -ro-rii 2n -arte, există -osi+ilitatea
am+ivalenţei, de cte ori a-ar9, a lui how cumQ ca ad:ectiv, n traducere a-roximativă
. 2 ? el cnta ne0acerile sale el dansa 0acerile sale
. 7 ? ei semănau inexistenţa lor 
. T ? a 0ost la a 0ost
. <J ? 2 ?9 au -lecat venirea lor ntr1un 0rumos oraş oarecare = ei şi1au s-us negaţiilor 
lor. a cnta, a dansa, a merge ... = au -lecat venirea lor.

<786Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

33D
 ? -asăre de ză-adă, = ză-ada -oate nce-e să ex-lice.
33J
 ? Fiecare Vricine a trăit ntr1un oraş drăguţ nedescris.
2cu multe clo-ote +tnd n sus şi1n :os9
Primăvara, vara, toamna, iarna
El şi1a cntat cntecul, el şi1a dansat dansul.
335
 & 0ost odată un om ce trăia ntr1un loc, unde oamenii1şi vedeau de tre1
 +urile lor o+işnuite ntr1un mod o+işnuit = o 0emeie s1a ndrăgostit de el, deşi -uţini au
o+servat aceasta= ea i1a m-ărtăşit -asiunile= ei s1au căsătorit = tim-ul a trecut = el a murit = ea
a murit -e urmă sau n consecinţă şi ei au 0ost ngro-aţi m-reună= ei erau morţi, dar viaţa a
continuat să meargă nainte.
337
 $igru, tigru, arznd tare
n -ădurile no-ţii 33< *ar orice -lăcere vrea veşnicie
 ? vrea adncă, adncă veşnicie ^
334
 ? 2ceasul +ate9 (nu, doi, trei. $im-, tim- ^
3T8
 egru -entru mine e -ămntul. egre -entru mine sint cerurile.
3T3
 Porunceşte1mi să trăiesc şi voi trăi
&l tău -rotestant să 0iu ...
 

3TT
 "ntă deci, muza mea, acum cntă -e Go.
3T<
 &m să cresc şi1am să merg acum, să merg la Innis0ree.
3TD
 Ea -lngea cu milă şi des0ătare
Ea se roşea cu dragoste şi ruşine de virgină . . .
3TJ
 n toate zilele, atitudinile noastre erau aceleaşi,
Şi noi nu ziceam nimic, toată ziua.
3T5
 &h, nu e de a:uns că snt de-arte,
*e-arte, att de de-ărtat, nct arareori vreo
0ărmă de mngiere ndrăzneşte să vină n acest ntuneric de +eci. 111  Ia cim-oiul,
cim-oiul cel 0ericit
"ntă cntece de 0ericire. 3T< Peste munţi şi -este valuri
Su+ 0ntni şi su+ morminte
3T4
 &colo morminte şi -alate şi turnuri
2turnuri mncate de tim-, care nu se cutremură^9 imic nu -are a 0i al nostru.
3<8
 >i1am aşternut visele su+ -icioarele tale =
"alcă uşor, căci calci -e visele mele.
3<3
 Şi cnd nu voi mai -utea vedea
;inecuvntez numele #ui ce a dat si a luat . . .

 V$E6<73
3<T
 "ntă ncet, ncet, ncet.
3<<
 Şi cnd voi da năvală -este gineri
&tunci, omoară, omoară, omoară, omoară ^
3<D
 &dio lume ^ &dio -ămnt ^ Fantezie de nimic ^
&dio -oziţie ^ &dio onoare, mai trecătoare acum ca oricnd ^ &dio, ce s-iritul meu a
iu+it altădată ^ &dio, ce mi1a tul+urat inima mea rea ^ . 3<c >unca aduce nvăţătură, nvăţătura
aduce 0aimă, 0aima, aduce onoare, onoarea aduce 0ericire veşnică.
3<5
 Eu o0er 0lori
Eu m-răştii sămnţă de 0lori. Eu -lantez 0lori. Eu string 0lori. Eu culeg 0lori. Eu culeg
0lori di0erite. I<5a Eu mor de căldura răcelii şi de răceala căldurii.
3<7
 #umea e adncă
Şi mai adncă dect ziua 3<7a Şi cntnd liniştit avntul şt avntndu1te cntnd mereu
3<
 a trăi o viaţă, a cnta un cnec = cea mai 0rumoasă 0rumuseţe = exem-lele
englezeşti snt intraducti+ile ca atare, a-rox >oartea su0letelor n distrugere
re-ro+a+ilă Este -lăcerea n 0a-ta =
& avea avnd şi exagerat n a căuta să ai Fericire n ncercări şi ncercat, o nenorocire ^
Noliciune 6 nvăţătură= tal-ă 6 su0let 3D3 a gusta 6 a costa = vnt 6 cur+ă 3D< +ătrn 6 n vrst =
mare 6 mare
3D<
 lumină 6 a-arenţă = a sta culcat 6 a minţi
3DD
 tele0on, luminos
3DJ
 V, lum=, tu ai 0ost -ădurea -entru acest cer+
Şi ei, o, lume, a 0ost inima -ădurii lui.
3D5
 ,,ntrea+ă de mine mine şi mă vei a0la un om liniştit/ sau. . . mă vei
a0la gata -entru mormnt/.
3D7
 ne1a nvăţat 6 +roască ţestoasă = ei snt trimişi 6 ei consimt
3D
 serios 6 Ernest = a muri 6 a vo-si = veneraţie 6 vslă 6 ori 6 minereu 6 -este =
cicăleală 6 re-ere6t1uri6 =
3D4
 V meserie, domnule, -e care o -ot m-lini cu conştiinţa curată.
Ea constă n a re-ara stricăciuni.
=^9
 

3D8

<7T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

3J8
 2J9 Eu -ot să, vă ndre-t ? "e vrei să s-ui cu asta  Să mă ndre-ţi
 -e mine, tu, nes-ălatule ^/ 383 &şa că eu o mint, şi ea -e mine,
Să ne simţim, minţindu1ne, mai +ine.
3JT
 3. -oartă care se mişcă = T. a mişca -orţi.
io< -r v :ţu Pentru a te -oticni nu e nevoie dect de -icioare= Pe acest -ămnt neted, este
vreun tu0iş aici >1am -oticnit aici, căci 0iecare -oartă n sine nenorocita -iatră ce1i dă
im-uls.
3*D
 0ăcut 6 -lecat, a -ăzi 6 a a-uca, mizerie 6 ochi
loa
 Pregăteşte un altar -entru o cruce, >n:eşte un continent cu snge Şi -riveşte la un
0rate li-sit de mncare.
lo
 *e s-un minciuni şi -ot 0i dovedit,
 1am scris nimic şi nimeni n1a iu+it ^
3J7
 V ghirlandă
V ghirlandă m-letită a răs-latei meritate
& răs-latei meritate ţi1am dat1o ţie
%i1am dat1o ţie, care cunoşti drumurile mele
*rumurile mele ntortocheate +ătute de vnt, -e care eu trăiesc
Pe care eu mor, nu trăiesc = căci viaţa e drea-tă
*rea-tă ca o linie, şi ntr1una se ndrea-tă s-re tine,
S-re tine, care eşti mult deasu-ra nşelătoriei,
&tunci nşelătoria -are a 0i deasu-ra sim-lităţii.
*ă1mi sim-litate ca să o -ot trăi
Să trăiesc şi să1mi -lacă, ca să -ot, cunoaşte, drumurile tale
Şi să le cunosc şi să le -arcurg = atunci eu voi da
&ceastă +iată ghirlandă, ţi dau ţie o cunună a răs-latei.
3J<
 %i1am dat o ghirlandă m-letită, a răs-lăti meritele, ţie, care cunoşti
toate drumurile mele.
3J4 nătorul vnează cer+ul
mo nează vnătorul săl+ăticiunea
353
 "nd Nregor atrna de:a -e :umătate n a0ara -atului ? noua metodă era mai mult un
 :oc dect o osteneală, el tre+uia doar să se clatine intermitent ? i trecu -rin minte, ct de uşor 
ar 0i totul, dacă i s1ar veni n a:utor. *oi oameni -uternici ? se gndea la tatăl său şi la 0ata din
casă ? ar 0i 0ost -rea de a:uns . . .

 V$E6<7< I
35T
 El nu ştia niciodată ce gindeau oamenii. i era tot mai greu să se con1
centreze. & devenit -reocu-at= a devenit -reocu-at de -ro-riile lui -ro+leme = acum
ne-rietenos, acum vesel = de-endent de 0emei, a+sent, -osac, tot mai -uţin ca-a+il 2aşa gndea
cnd se rădea9 să nţeleagă de ce "larissa nu -utea să găsească uşor o casă -entru ei şi să 0ie
drăguţă cu *aisL= să o -rezinte. Şi atunci el nu -utea dect ? dect să 0acă ce  ? dect să se
răsucească şi să ezite 2tocmai era -e cale să aleagă diverse chei, hrtii9 să se re-eadă şi să n1
cerce, să 0ie singur, -e scurt, su0icient sieşi, şi totuşi nimeni nu era mai de-endent de alţii
dect el 2şi ncheie vesta9 = aceasta 0usese neşansa lui.
35<
 ;ăr+atul +ate cinele ? ;ăr+at +ate ciine
35D
 (m-li iarăşi cu 0armecul cetii tu0işuri şi văi
*ezlegi, n s0rşit, şi su0letul meu.
35J
 a9 a-orul -leacă azi.
 

 +9 ncarcă nava azi.

c9 elatura vasului e de vnzare azi.
355
 a9 3. ;ăr+atul +ate 2cinele9
T. ;ăr+atul 2+ate9 cinele
<. 2;ăr+atul9 +ate cinele.
 +9 3. ;ăr+atul 2+ate cinele9
T. 2;ăr+atul9 +ate 2cinele9
<. 2;ăr+atul +ate9 cinele.
357
 a9 "e 0ace +ăr+atul  ? ;ate cinele.
 +9 "ine +ate -e cine  ? ;ăr+atul cinele.
c9 "e 0ace +ăr+atul cu cinele ? 2l9 +ate.
35
 a9 Fără ieşire 2tă+liţă la colţ de stradă9 ?K u există ieşire din această
stradă
 +9 Fără credit 2a0iş ntr1un magazin9 ? u acordăm credit.
c9 Fără aşte-tare 2a0iş ntr1o 0rizerie9 k &ici nu aveţi de aşte-tat.
354
 #ondra. >ichaelmas $erm terminat trziu, şi #ordul "ancelar şeznd
n #incoln@s Inn Hall. reme de noiem+rie im-laca+ilă.
3,8
 V ultimă contri+uţie la ntre+area dacă literatura
373
 a9 dacă literatura 2cere un con0ormist9
i
 +9 dacă literatura 2merită osteneala unui autor critic9
c9 dacă literatura 2tre+uie să 0ie oglinda e-ocii contem-orane9

<7D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 ? or+esc -e şleau, nu  ntre+ă dl. *easL, cnd Ste0an continuă să citească.
Fe+ră a0toasă. "unoscut ca -re-a.ratul lui Coch. Ser şi viruşi. Procenta: de cai săraţi.
Pesta vitelor. "ai im-eriali la >Orzsteg, &ustria de :os. >edici veterinari. *l. HenrL
;lacBAood Price. "urtenitoare o0ertă -entru un test corect. "e dictează +unul simţ. "hestiune
extrem de im-ortantă. Ia taurul de coarne n toate sensurile cuvntului. >ulţumiri -entru
os-italitatea acordată de coloanele dumneavoastră.
 ? or+esc -e şleau, nu ntre+ă dl. *easL, cnd .Ste0an continuă să citească.
37<
 a9 -oezie -entru cine nu citeşte -oezii.
 +9 (n om cutezător este -odoa+a lumii şi un om care a 0rnt mi:locul tatălui său cu o
lovitură ar tre+ui să ai+ă cura:ul a zece oameni.
37D
 "a să văd tragedia acelora v
"are m1au 0ăcut urt stă-nului meu.
Mp ici lui *umnezeu, nici mie, nu i -lac s-er:urii.
375
 *acă nim0a va ncălca legea *ianei
Sau o vază chinezească delicată va 0i ştir+ită Vri şi va -ăta cinstea sau rochia de
 +rocat nouă şi va uita rugăciunile sau va -ierde un carnaval Vri şi va -ierde inima, ori
nă0rama €e la gt.
3,7
 "nd ictor veni la Goachime, avea dureri de ca- şi 0emei la curăţenie.
37
 "ăci sngele nu -oate isca dect -ăcat, iar răz+oaiele nu -ot aduce dect
necazuri.
374
 nătoiul vnează cer+ul.
38
 a9 ăzu un +ăiat un trada0ir 
 +9 &notim-ul gingaş care naşte muguri şi 0lori
c9 "restele munţilor ghiaţa, văile ză-ada 2le9 aco-eră
33
 a9 Rotan crestă runele nţelegerilor discutate cu credinţă n minerul
suliţei sale.
 

 +9 *ar oare su0letul tău cu-rinzător a scrutat relaţiile şi legăturile,

 -uternicele legături şi 0inele de-endenţe
3T
 *ulce tranda0ir, a cărui culoare mnioasă şi admira+ilă invită -e -rivi1
torul necugetat să1şi şteargă ochii
3<
 Focul cel mai lung cunoscut vreodată . . . este desco-erit 0ără sur1
 -rindere.

 V$E6<7J
3D
 Fulgerul lui )eus nu este mai iute şi nu sca-ă mai re-ede -rivirii.
iDa :98 : oameni -uternici ? se gindea la tatăl său şi la 0ata din casă ? ar li 0ost a+solut
su0icienţi.
3J
 Şi li+ertatea unui verde -a-agal
lee -r8 -r iui meu  =0iu  nu  mai cunoaşte sunetul dezacordat al necazului meu. 3@ Soţul
dumneavoastră e mort şi vă transmite salutări.
3
 *e a s-arge casa vieţii ? adică tru-ul şi de a13 nsngera, a vărsa
sngele lui.
34
 a9 a-roa-e de nenţeles mă m+ăiam n 0ericire +9 se cntă -rin -erete
348
 $u stă^ $u stă^
343
 $u stai cura: ^ . . .
$u rzi dre-tate ^ . . .
$u nvingi *umnezeu ^ . . .
34T
 Idei incolore verzi dorm 0urioase
3<
 rsulaC &i 0ost +olnav 2goC *e trei ori, grav. rsulaC !e0ăcut 2goC In 0elul meu.
rsulaC Foarte ca +ăr+at^  2goC Foarte ca om. ofia arată s-re rsulaC Şi ea  2goC Foarte ca
0emeie^ ofiaC *ar mai 0rumoasă  2goC >ai matură? nu ştiu. rsulaC S-er. ttoC &sistenta
mea. "a 0ăcută -entru chimie.  2goC nclinaţie s-re analiză Y rsulaC Sinteză.
i^
  239 rsulaC &i 0ost +olnav 2T9  2goC 2Eu am 0ost +olnav9 de trei ori, grav. 2<9
rsulaC 2$e1ai9 re0ăcut 2D9 2goC n 0elul meu 2snt iar re0ăcut9. 2J9 rsulaC 2$u eşti re0ăcut9
0oarte ca +ăr+at^ 259  2goC 2C ;, eu snt re0ăcut9 0oarte ca om. 279 ofia arată s-re rsulaC Şi
ea, 2este re0ăcută9 29 2goC 2Ea este re0ăcută9 0oarte ca 0emeie. 249 ofiaC *ar 2s1a 0ăcut9 mai
0rumoasă 2389  2goC 2reau să s-un ca a devenit9 mai matură, 2dar eu9 nu ştiu 2exact9. 2339
rsulaC S-er 2că am devenit mai matură9. 23T9 tto 2Ea este9 asistenta mea. 2Ea este9 ca
0ăcută -entru chimie. 23<9  2goC 2&i9 nclinaţie -entru analiză  23D9 rsulaC 2u, eu am
nclinaţie s-re9 sinteză.
34J
 "el singur are doi ochi
Partidul are o mie de ochi Partidul vede şa-te state "el singur vede un oraş.
345
 Sintaxa este -oetică atunci cnd constituenţi echivalenţi din -unct
de vedere gramatical din vor+irea legată snt :uxta-uşi -rin coordonare sau -arataxă
sau snt acumulaţi evident n alt mod.

<756Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

347
 "el singur şi are tim-ul său.
*ar Partidul are multe tim-uri.
"el singur -oare 0i distrus.
*ar -artidul nu -oate 0i distrus.
34
 *ar cine este -artidul 
"ine este el  .1.@.
348
 Vraşul e mare, şi mică e lea0a.
T88
 3. "ind a ieşit Israel din Egi-t, cnd a -lecat casa lui Iacov de la un -o-or 
străin,
 

T. Iuda a a:uns locaşul #ui cel s0nt, şi Israel stă-nirea lui.

<. >area a văzut lucrul acesta şi a 0ugit, Iordanul s1a ntors na-oi
D. >unţii au sărit ca nişte +er+eci şi dealurile ca nişte miei.
J. "e ai tu mare de 0ugi, şi tu, lordanule, de te ntorci na-oi
5. "e aveţi munţilor, de săltaţi ca nişte +er+eci, şi voi, dealurilor,
ca nişte miei
7. *a, cutremură1te, -ămntule, naintea *omnului, naintea *um1
nezeului lui Iacov,
. care -re0ace stnca n iaz, şi cremenea n izvor de a-e.
T83
 &m venit, am văzut, am nvins.
T8T
 >ine, şi mine şi mine . . .
T8<
 %i1am 0ost 0idel, n 0elul meu, "Lnara ^ ,
T8D
 "ntecul tău se auzea
T8l
 Soarele, săgeata, vntul 2mi9 ard, rănesc şi duc
"u 0oc, cu ascuţime, cu 0urtună ochii, inima, gndul.
T8
 Soarele arde cu 0oc ochii mei
Săgeata răneşte cu ascuţimea ei inima mea, ntul mi duce cu 0urtuna gndul.
T87
 #im-ede cum cerul vede -ămntul şi -ămutul vede cerul.
T8 Prietenul mi arată ce -ot să 0ac, duşmanul mă nvaţă ce tre+uie să 0ac.
T84
 I. !omani, cetăţeni şi -rieteni^
&. &scultaţi1mi a-ărarea şi nu 0aceţi zgomot, ca să -uteţi auzi
;. "redeţi1mă -e onoarea mea şi aveţi res-ect -entru cinstea mea ca să mă -uteţi
crede
". "riticaţi1mă du-ă nţele-ciunea voastră, treziţi1vă inteligenţa, ca. să -uteţi 0i mai
 +uni :udecători.
II. &. 3. *acă e vreunul din adunare, care să 0i 0ost un +un -rieten al lui "ezar, mă
adresez aceluia şi zic, că iu+irea lui ;rutus -entru "ezar nu era mai mică dect a lui1

 V$E6<77
T. Iar dacă acel -rieten ntrea+ă -entru ce ;rutus s1a ridicat n contra lui "ezar, iată
răs-unsul meu u am 0ăcut1o -entru că l1am iu+it -e "ezar mai -uţin, ci -entru că am iu+it
!oma mai mult.
<. &ţi 0i voit mai +ine să 0i trăit "ezar şi voi să muriţi toţi sclavi, sau să moară "ezar şi
să trăiţi toţi ca oameni li+eri
;. 3. a9 Pentru că "ezar m1a iu+it, eu l -lng=
 +9 că a 0ost norocos, mă +ucur =
c9 că a 0ost viteaz, l onorez =
d9 dar -entru că a 0ost am+iţios, l1am omort. T. a9 &şadar, lacrimi -entru iu+irea lui=
 +9 +ucurie -entru1norocul lui=
c9 cinste -entru vite:ia lui=
d9 şi moarte -entru am+iţia lui.
". 3. a9 "ine e att de nemernic nct să dorească să 0ie sclav 
3. +9 *acă e vreunul, vor+ească, -entru că -e el l1am o0ensat1
T. a9 "ine e att de necio-lit, nct să nu dorească să 0ie un
roman 
T. +9 *acă e vreunul, vor+ească, -entru că -e el l1am o0ensat.
<. a9 "ine e aici atit de ticălos, nct să nu1şi iu+ească -atria  <. +9 *acă e vreunul,
vor+ească, -entru că -e el l1am o0ensat.
III. >ă o-resc aici, n aşte-tarea unui răs-uns . . . &tunci n1am o0ensat
 -e nimeni.
 

 u i1am 0ăcut lui "ezar mai mult dect aţi 0i n dre-t să1i 0aceţi voi
lui ;rutus.
>otivele morţii sale snt nregistrate n "a-itoliu =
nici gloria lui, a 0a-telor lui vrednice, nu e micşorată nici greşelile -entru care a
meritat moartea nu snt exagerate.
<38
Şi s0rşesc cu aceste cuvinte aşa cum mi1am omort -e cel mai +un -rieten al meu,
s-re +inele !omei, tot aşa acelaşi -umnal l -ăstrez -entru mine nsumi, ndată ce ţara va găsi
cu cale să1mi ceară moartea, a9 Femeia este 0eminină +9 ;ăiatul este uman. 0  3 Horaţiu "e ai
a0lat 2milord9 
2Hamlet9 n *anemarca, orice ticălos
E şi1un nemernic 0ără de -ereche 2Horaţiu9 u tre+uia să iasă un duh din groa-ă "a
să ne s-ună asta.

<76Ş$3I%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

T3T
 & lost un om, oricum l1ai 0i -rivit=
*e seama lui n1am să1ntlnesc un altul.
T3<
 a9 o moarte ce trăieşte
 +9 vină 0ericită
c9 un -itic mare
d9 o tăcere vor+ăreaţă.
T3D
 V -rezenţă a+sentă^
T3J
 Şi1a-oi, dece, o ^ ură iu+itoare ^ o ^ iu+ire certăreaţă ^
$u ce eşti totul, -rima creată din nimic ^
&h ^ S-rinteneală grea, orgoliu sec ^
Hău hd n 0orme minunate ^
Fulg de -lum+, 0um scă-ărător, 0oc rece, +olnavă sănătate^
Somn veşnic treaz, aceasta nu este ce este ^ i
T35
 Nreutatea ? greu 2greutate9
 ? uşor 2uşurinţă9
T37
 Frumos este slut, şi slut este 0rumos.
T3
 "eea ce -are 0rumos n realitate e slut şi ceea ce -are slut n realitate e
0rumos.
T34
 ici nu tre+uie sa cauţi -aradoxul n lumea asta a noastră. I.asă13 -ur 
şi sim-lu să se alăture adevărului şi vei găsi -aradoxul -este tot crescnd su+ minile
tale ca +uruienile.
TT8
 Soţul vostru e mort şi vă transmite salutări.
TT3
 &miralul egi-tean, cu toţi cei şaizeci ai lui z+oară şi mnuicşte crma.
TTT
 >ini 6 ce ridică şi -un o ntre+are n 0ar0uria ta.
TT<
 +9 o -ră:itură= c9 un niciodată= d9 o -lanetă= e9 un vis= 09 un miros=
g9 o "eres.
TTD
 triunghi al iu+irii= triunghi al -atrulaterului.
TTc
 >ini 6 ce ridică şi -un n 0ar0uria ta o -ră:itură 2o ceaşcă de ceai, un şerveţel . . .9
TT5
 V meta0oră im-lică, in acelaşi tim-, o relaţie -aradigmatică ntre ilc1
mentul literal nlocuit şi cel 0igurativ introdus şi o relaţie sintagmatică ntre elementele
literale şi meta0orice din contextul lingvistic.
TT7
 Şi zise el către mine &ceastă mocirlă mlăştinoasă e un loc care nu
 -oate 0i ndre-tat. Este adncitura n care se scurg continuu dro:dia şi murdăria care
nsoţesc condamnarea -entru -ăcat şi de aceea ca este numită mocirla dis-erării./
TT
 a9 la neliniştea su0letului său +9 cenuşa +ucuriilor mele
 

1 V$E6<74
TT4
 a9 Piriaşele sar de -e dealuri
 +9 Pămntul şi um-le nvelişul cu -lăceri -ro-rii
T<8
 a9 văd o voce
 +9 *e -e stnci măreţe curg lumini s-re a a0la văile
c9 (nele cărţi tre+uie gustate, altele nghiţite şi cteva -uţine tre+uie
mestecate şi digerate.
d9 alea nserării era -lină de un miros gri1argintiu
T<3
 ocea ta era o cădelniţă care m-răştia -ar0umuri ciudate
T<T
 oci, ncrestate n verdele a-ei.
T<<
 2"ezar9 >i1a 0ost -rieten, credincios şi dre-t cu mine
*ar ;rutus s-une că era am+iţios= Şi ;rutus e un om onora+il.
T<D
 "ui să dedic această nouă cărţulie
tocmai lustruită cu s-umă de mare 
%ie, "orneliu ^ căci tu te1ai ocu-at
de nimicurile mele, atunci cnd
ai ndrăznit ? -rimul dintre romani ? 
să -redai istoria lumii n trei volume
nţele-te, o doamne, şi -line de osteneală ^
*e aceea 0ie al tău ce scrie n această cărţulie
şi ce1i de ca-ul ei. Fă, o, tu muză,
ca ea să dureze mai mult de un secol.
T<J
 Vchii tăi snt ceruri=
"eruri de stele mereu căzătoare = E tim-ul semănatului liniştit cu tine Şi stelele tale
semănate la recoltă -romit să strălucească -ămntul Vrice ar 0ace cerul să 0ie mai -resus. T<8 &
0i strns universul ntr1o minge.
T<7
 marea vieţii= el este un leu n lu-tă= cura:ul său l 0ace un leu n lu-tă.
T<
 a9 -oalele unui deal 6
 +9 lim+a unei chei
c9 -iciorul mesei
T<4
 >iros un şo+olan, l văd -lutind n aer, dar s-er să13 ucid n germene.
TD8
 a9 -ăzitorul legii Z -oliţia
 +9 a omor tim-ul Z a -ierde tim-ul
TD3
 a9 o coli+ă are un aco-eriş de -aie
 +9 Podeaua acestei coli+e este aco-erită cu -aie.
c9 Sărăcia te o+ligă să stai ntr1o coli+ă.

<86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E. $E'$

TDT
 Frumos a stat vntul -entru Franţa
"nd am avansat -nzele noastre
Sails ? -nze= shi-s ? va-oare. v
TD<
 .. . co-t e strugurele
şi săr+ătoresc aerul din curţile s-aţioase.
TDD
 "urgi şiroaie, tu vreme.
TDi
 "eva este -utred n *anemarca.
TD5
 a9 0iul 0rumoasei enus Z "u-idon
 +9 azarineanul Z Hristos
c9 nume de -iatră Z Petru
d9 cavalerul cu -umnul de 0ier Z N`tz von ;erlichingen
 

e9 marele -roclamator Z Ion ;otezătorul

TD7
 un #ohengrin Z un cavaler no+il= un >ilton mut şi 0ără glorie Z un
 -oet oarecare= voi Hectori groaznici Z voi răz+oinici groaznici
TD
 moartea -alidă
TD4
 edem -ămntul -s care zac aceste nenorociri 2vedem -ămntul -e care
zac aceşti morţi ce ne -rovoacă ne0ericirea9
TJ8
 ? ;ună dimineaţa, domnule/. *eodată autoritatea s1a schim+at n
servilism. &m auzit că azi dimineaţă aţi avut necazuri cu uşa turnantă/ zise EvelLn
cu +unăvoinţă. ?ecazuri, domnule/, răs-unse servilismul, ca şi cnd nu ar 0i nţeles
sinistra aluzie. &ţi 0ost in0ormat greşit . . ./ Servilismul ncerca să -areze.
T<3
 "u +ine, 0rumoasă şi crudă doamnă^ 21 cu +ine, 0rumoasă cruzime^9
TJT
 a dis-ărea o cli-ă ?tradus exact a dis-ărea -e o lungime de ţigară 2deci@1 ct tim-
ai 0uma o ţigară9
T<< >i1am măsurat viaţa cu linguriţe de ceai.
TaD
 Să tindem cu toţii ca 0raţii s-re aceasta, cu inima şi +raţul.
TUJ
 Sce-tru şi coroană $re+uie să cadă Şi n mocirlă să 0ie 0ăcute la 0el "u coasa şi sa-a
săracă.
Ti5
 $raducerea n lim+a: a unei relaţii extralingvistice care ar -utea 0i ex-rimată ntr1o
altă lim+ă naturală 0ără să su0ere o modi0icare -erce-ti+ilă.
"C1
 ca să zicem asa,

 V$E6<3
Ştii tu de ţara cu lămi1n 0loare,
"u -ortocale1a-rinse1ntre 0runzare (n vnt uşor din ceru1al+astru +ate. $ăcut e
mirtul, laurul nalt e Ştii ţara, tu 
#a ea, la ea, Iu+itul meu cu tine aş -leca.
2>aria ;anuş9
Exista o ţară. %ara are lămi.
#ămii n0loresc. %ara are -ortocale
Portocalele snt a-rinse.
Portocalele snt a-rinse n 0runzare. Frunzarul este verde. %ara are vnt.
intul este uşor.
ntul +ate.
ntul +ate din cer.
"erul este al+astru. %ara are mirt.
>irtul este tăcut. %ara are laur.
#aurul este nalt 2Noethe vesel9 3. mi -lace să o văd nghiţind milele Şi lingnd văile
Şi o-rindu1se să se hrănească la locuri de adă-are şi a-oi ? n -as măreţ J. n :urul
unui vr0 de munte ? şi no+il ngm0at
n coli+e1de1a lungul drumului ? şi a-oi scăznd gra+a să1şi -otrivească n0ăţişarea
38. şi trndu1se
 -lngnd tot tim-ul . n versuri cum-lit urlătoare a-oi nă-ustindu1se la vale şi
necheznd ca 0iii tunetului

<T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

T53 T5T T5< T5D 5< T55
T7D
T77 T7
3J. &-oi mai +rusc dect o stea
o-rindu1se ? docilă şi atot-uternică
 

#a -oarta -ro-riului gra:d.

V+servaţie In traducere, MitM am+iguu, neutru, im-ersonal n engleză
nu -oate 0i redat la 0el, 0ixarea la un gen 0iind o+ligatorie n
romnă.
armăsar cu a+uri= cal de 0ier.
*omnul ntunericului cu vai, o0, 0rică şi durere
Gudecată şi sentinţă ,
Petru este 2aşa de9 mare ca 2şi9 0ratele său
Petru se lu-tă ca un soldat
a9 Petru se lu-tă ca un titan.
 +9 Petru 0uge "a un melc.
c9 )grie1norul se ridică s-re cer ca un -umn ameninţător. Petru se lu-tă ca un leu.
Pa= e coli+elor^
!ăz+oi -alatelor ^ ntre 0ericirea simţurilor şi -acea su0letului Vmului nu1i rămne
dect chinul alegerii. @ 3. "ăci ea era -lină de ama+ilă graţie,
T. Şi cu aceasta amestecat un mare chin
<. n aşa 0el nct una straea -atimi >. Iar cealaltă ngrozea im-etuoasele dorinţi ale
 +ăr+aţilor 
J. Şi i strunea, -e cei care -uteau să cadă n greşeală
5. Iar el, care doreşte un 0rumos tranda0ir 7.S-re care ii este tăiată calea de s-ini
ascuţiţi
. u ndrăzneşte de s-aimă să1şi ex-ună mna cutezătoare.
4. *ar dorind aceasta n continuare, dorinţa lui zadarnică -ierde, a9 cea mai aleasă
0amilie din ţară
 +9 0loarea 0ină a +ucătăriei 0ranceze moarte
din nou ncet, lovind deschis 20icatul9 meu +erOhren Z a atinge
Vdă lui  = -oate = mai +ine mai multe -ere dect mai multe tunuri. "t de +ine numele
ei -rezintă o armată
n care zeul oştirii şi1a ridicat un cort. lovituri uşoare toate 0risoanele ei= mers= ce a
dis-ărut= ncet.
&


 VE6<<
T74
 "avalerul
(n cuvnt şi/ nno+ilează literele sale
ea -e cavaler cu ea vă rog să mergeţi dumneavoastră
el acum să meargă să doarmă sau să se dea cu sania.
T<8
 E destul, $ristram şi snt satis0ăcut, de ce mi1ai s-us şo-tindu1mi n
ureche aceste cuvinte,   i orice alt om ar 0i 0ost do+ort .
T<3
 &socierea dintre +ăr+at şi 0emeie
n dans, nsemnnd căsătorie
(n lucru demn şi -lăcut
*oi cu doi, legătură necesară
%inndu1se unul -e altul de mină sau de +raţ
Prevestind armonie. TT u am 0ost ncă n ;razilia= mi1ar -lace să merg acolo= ce este
acolo
T<<
att de di0erit de alte locuri= nu am 0ost ncă n ;razilia.  c9 Prea nţele-t tu eşti
Prea nţele-t tu eşti
Eu văd că tu eşti
 

Prea nţele-t -entru mine. TD de ce e de ce T esenţă de să-un 6 s-raL T<8 "răciun

T7
 $otul trece, necesitatea rămne T<< "oli+a unchiului $om.
T4
 mort
T48
 a tăcea 6 tăceau
T43
 a legăna = -ro-riu
TUla
 n -roză *uminică, T8 iulie 3454, la ora T3 şi T, cei doi astro1nauţi americani
 eil &rmstrong şi EdAin &ldrin au aselenizat la +ordul navei lor s-aţiale. Prote:aţi de ca-sula
lor mai aveau ncă cinci ore -nă cind urmau să -ună -iciorul -e su-ra0aţa cor-ului ceresc
străin.
T4T
 singurătate
T4<
 o 0runză cade T3D unu
"Ci
  Invitnd cititorul să constituie acte de vor+ire din -ro-oziţiile sale, o-era literară
cere de la el să -artici-e la construirea imaginativă a lumii sau, dacă e necesar, să dea actelor 
vor+irii o 0ormă adecvată.

<D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 u, nu acolo. Priviţi acolo ^
 u1i -uteţi vedea oi nu1i vedeţi, dar eu i văd,
Şi ei mă văd -e mine. &cum i 0+d -rima dată.
n strmtoarea din Gava, n >area Sunda,
n dulcea mohortă noa-te tro-icală, ştiam că veneau.
n Italia, de lngă tu0işurile -rivighetorii
Vchii lor -riveau 0ix la mine şi stricau cntecul aceleia.
#ngă -almierii din Nrand Hotel
Erau mereu acolo. *ar eu nu i1am 0+/ut.
*e ce au aşte-tat -nă m1am ntors la RishAood  . &u existat o mie de locuri unde i1
aş 0i -utut ntlni ^
*e ce aici *e ce aici nchi-uiri -ericuloase= nşelătorii= dorinţa de a se descotorosi
de ea
2de soţia sa9= un 0el de re-resiune= 0antome= um+re= vnători 0ără somn, urmăritori=
ngeri strălucitori.

;I;#IVN!&FIE
#ista următoarelor cărţi re-rezintă o +i+liogra0ie selectivă. Ea cu-rinde, de regulă,
numai lucrări discutate sau amintite n această carte. *eoarece este organizată -e ca-itole, se
 -oate ntm-la ca unele titluri să se re-ete.
n +i+liogra0ie se 0olosesc următoarele a+revieri
&rchiv 0Or das Studium der eueren
rchiv S-rachen und #iteraturen
"om-arative #iterature Studies
#S
*ie eueren S-rachen
 S
*er *eutschunterricht
(
*eutsche iertel:ahrsschri0t 0Or 
GS #iteraturAissenscha0t und Neistesgeschicte
Foundation o0 #anguage
#
#e Fran[ais >oderne
 

>
Folia #inguistica
o#
N`ttingische Nelehrte &nzeigen
N&
Gahr+uch 0Or Internationale NermanistiB 
IN
Gournal o0 #inguistics
#
#inguistische ;erichte
;
#anguage
g
)eitschri0t 0Or #iteraturAissenscha0t und
i#i #inguistiB 
#inguistiB und *idaBtiB 
u*
 eus-rachliche >itteilungen
>
Proceedings o0 the International "ongress
I"# o0 #inguistis
Pu+lications o0 the >oderne #anguage
>#& &ssociation o0 &merica
Philological uarterlL

S-rache im technischen )eitalter 
$)
$ravaux #inguisti]ues de Prague
#P^
Reimarer ;eitrUge
;
RirBendes Rort
R
)eitschri0t 0Or &nglistiB und &meriBanistiB 
&&
)eitschri0t 0Or *ialeBtologie und #inguistiB 
*#
)eitschri0t 0Or PhonetiB,
PSC  S-rachAissenscha0t und Communi1
Bations0orschung.

<56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

LA INTRODUCERE
A!6>, ]. L. 6 Sinemus, F. (cd )
347< Literaturwissenschaft 2Z NrundzOge der #iteratur1 und S-rachAissenscha0t, 39,
>Onchen. Bc, ]. '
347< Literarische Debrauchsfor*en, *Osseldor0. B69, M.
345T Theorie der Texte, C`ln. B!#!, D. et al.
347< Literaturwissenschaft. Eine Ein0Ohrung 0Or Nermanisten, FranB0urt. Bj!!, C.
347< Textanalyse als Ideologiekritik, FranB0urt. D$c, T. A. van
 

3478 S_manti]ue g_n_rale et th_orie des textes/,  Linguistics, 5T, 55 ? 4J. d8c96,
!.
345 "losing Statement #inguistics and Poetics/, in Se+eoB, $. &.
(ed) 345 <J81<77. ]8!866, P. 345D $ext, $exte, Classen von $exten/,
 Bogawus, ", 3J ? TJ.
345 $extlinguistiB als neue linguistische $eildiszi-lin/,  9elik, ", T ? 7. ^!c,
I.
347< 2ngewandte Textwissenschaft. #iteratur unter sozialAissenscha0tlichen
&s-eBt, *Osseldor0. CinneavL, G. #.
3473 2 Theory of 8iscourse, EngleAood "li00s, . G. ^, G. (ed)
3454 &nsichten einer BOn0tigen NermanistiB, ed. a T a, >Onchen. 347< eue
&nsichten einer BOn0tigen NermanistiB, >Onchen. Cristeva, G.
3473 *ie Semiologie ? Britische Rissenscha0t und 6 oder RisseN1
scha0tsBritiB/, in T&L '&L 3473 T31<J. 
P, H.F.
3473 *as Studium der $extAissenscha0t. $hesen und en Studienmodell/ U 8@, 78,
<581<78. Schmidt, S. G.
3478 #inguistiB und #iteraturAissenscha0t. PlUne, Prognosen, Pro+leme 345413478/,
 Lu8, T, 4T1383.

;I;#IVN!&FIE6<7
347 1 &llgemeine $extAissenscha0t, Ein Program zur Er0orschung Usthetischer 
$exte/, LB, 3T, 381T3.
347< Texttheorie Pro+leme einer #inguistiB der s-rachlichen CommuniBation,
>Onchen.
SchAencBe, V. (ed )
3478 Literatur in tudiu* und chule 2Z #occumer Collo]uien, 39, #occum.
Se+eoB, $. &. (ed )
345 tyle in Language, "am+ridge, >ass. 2ed. 31a, 34589. Sengle, F.
3454 <orschlGge /ur 9efor* der literarischen 7or*enlehre, ed. a T1a Stuttgart.
T&L '&L
3473  8ie 8e*askierung der bErgerlichen Julturideologie. >arxismus,
PsLchoanalLse, StruBturalismus, >Onchen.
Rienold, N.
347T e*iotik der Literatur, FranB0urt. Runderlich, *.
3478 *ie !olle der PragmatiB in der #inguistiB/,  8, TT6D, J1D3.
3473 PragmatiB, S-rechsituation, *eixis/,  LiLi, 363 ? T, 3J<?348.
LA CAPITOLELE 1&-1
A!89, M. ].
34J The :irror and the La*. !omantic $heorL and the "ritical $radition, eA
orB. &llemann, ;.
34J7 ber das 8ichterische, P0ullingen. ;ateson, F. R.
347T The cholar=ritic. &n Introduction to #iterarL !esearch, #ondon. ;ehrens, I.
34D8 8ie Lehre 0on der &inteilung der 8ichtkunst 2Z ;eihe0te z. )s. 0.
roman. Phil. 4T9, Halle6S. ;oLd, G. *.
345 The 7unction of :i*esis and its 8ecline, "am+ridge, >ass. B!8f, R.
345< La for*ation de la doctrine classi5ue en 7rance, Paris. B#6!, ]. (ed )
347T 8ie a*erikanische hort tory. $heorie und EntAicBlung, *armstadt.

<6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 

C8!!, G. 6 M#$!, P. H.
3457 $rinting and the :ind of :an, #ondra 2germ.  BEcher die die Felt 0erGndern,
*armstadt 34549
C$6`>, R. G.
34D7 The $rinciles of 2rt, Vx0ord.
C6!8>f, ^. .
347< Negen die >Lsti0iBation von *ichtung und #iteratur/, in !Odiger, H. (ed)
347< 5D17.
C!:, B.
34<5 La $oesia, ;ari 2germ. 8ie 8ichtung, ed. R. Eitel 6 G. H`sle, $O+ingen 34789.
*aiches, *.
34J5 =ritical 2roaches to Literature, EngleAood "li00s, . G.
D$f, a.
3485 8as &rlebnis und die 8ichtung. #essing, Noethe, ovalis, H`lderlin,
#ei-zig. D:c!6, C.
3454 :acht und Firkung der 9hetorik 2Z !es-u+lica #iteraria, T9, ;ad Hom+urg, v.
d. H.
E!, H. C. (ed)
3473 <isuelle Jo**unikation ;eitrUge zur CritiB der ;eAutseinsindustrie, C`ln.
Escar-it, !.
347< *e0inition des Rortes K literature \@, in !Odiger, H. (ed ) 347<= D71J.
France, P.
345J 9acine%s 9hetoric, Vx0ord.
Fraser, a.
3478 The Far 2gainst $oetry, Princeton. N€rnL, R.
3453 $ext Structure against the ;acBground o0 #anguage Structure/, H> v /i= *avie,
*. et al. (ed ), $oetics. Por0L0ta.RarszaAa, 345 3, --. TJ ? <7. N€rsBi, C.
3473 )Aei grundlegende ;edeutungen des $erminus K $ext \/, in >artens,
N.6)eller, H. (ed), Texte und <arianten, >Onchen, 3473, --. <<71<D<.
G9:>, G. "h.
37J3 <ersuch einer =ritischen 8ichtkunst, ed. a D1a, #ei-zig. "o-ie 0oto1
 :H mecanică neschim+ată, *armstadt 345T.

;I;#IVN!&FIE6<4
NreenlaA, E.
34<3 The $ro0ince of Literary 6istory, ;altimore. Hagstrum, G. H.
34J The ister 2rts. $he $radition o0 #iterarL Pictorialism and English PoetrL 0rom
*rLden to NraL, "hicago.
Ham+urger, C 
347< *as Rort K*ichtung\/, in !Odiger, H. (ed ) 347< <<1D5. Hartmann, P.
345D $ext, $exte, Classen von $exten/,  Bogawus, ", 3J ? TJ. Hess, !. et al. C
347T Literaturwissenschaftliches Frterbuch fEr 9o*anisten, ed. a T1a, FranB0urt.
Ingarden, !.
345J 8as literarische Junstwerk, ed. a <1a, $O+ingen. Gauss, H. !. (ed)
345 8ie nicht *ehr schnen JEnste 2Z PoetiB und HermeneutiB, <9, >Onchen.
CaLser, R.
34J4 8as srachliche Junstwerk, ed. a 331a, ;ern. Coller, H.
34JD 8ie :i*esis in der 2ntike, ;ern. Crauss, R.
3454 Drundroble*e der Literaturwissenschaft, !ein+eB. #ehmann1Hau-t, H.
34J3 The Book in 2*erica. & HistorL o0 the >aBing and Selling o0 ;ooBs
 

in the (nited States, eA orB. #evin, H.

347< Drounds for =o*arison 2Z Harvard Studies in "om-arative #iterature, <T9,
"am+ridge, >ass.
>o\, F. #.
3455 Dolden :ultitudes. $he StorL o0 ;est Sellers in the (nited States, eA orB.
Mj!, N.
34<4 q+er die SeinsAeise von *ichtung/,  8<A, 37, 3<713JT.
>uBai0ovsBL, G.
3478 Jaitel aus der ?sthetik, FranB0urt. N!>6, E.
34J 8ie antike Jitnstrosa, ed. a J1a, T vol., *armstadt.

<486Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

Pa-a:eAsBi, H.
34JJ &n #ucanus sit -oeta/,  8<A, D8, DJ1J8
Peacham, H.
3J77 The Darden of &lo5uence, #ondra.
PeLre, H.
345< Literatura and incerity 2Z ale !omantic Studies, Second Series,
79 eA Haven 6 #ondra. Pollmann, #.
3473.  Litteraturwissenschaft und :ethode, " vol., FranB0urt. PollocB, $. ". 34DT The
 @ature of Literature. Its !elation to Science, #anguage and
Human Ex-erience, Princeton. !oss, R.
347< *ichtung und #iteratur/, in !Odiger, H. (ed ) 347< 7414T !otermund, E.
347T 2ffekt und 2rtistik, >Onchen. !Odiger, H. (ed )
3473 Zur Theorie der <ergleichenden Literaturwissenschaft, ;erlin.
347< Literatur und 8ichtung, Stuttgart.
347<a Jo*aratistik. &u0ga+en und >ethoden, Stuttgart.
SchadeAaidt, R.
347< 8er *fang des Begriffs der Literatur und der 2ntikeM, in !Odiger,
H. (ed ) 347< 3T1TJ. Siedler, H.
34J4 8ie 8ickung. Resen ? Form ? *asein, Stuttgart. SidneL, Ph. 345J  2n 2ology
 for $oetry or The 8efence of $oesy, ed. N. She-herd,
#ondra 6 Edin+urgh. Smith, N. N. (ed )
34J4  &lisabethan =ritical &ssays, T vol., #ondra 231a ed. 348D9. S-itzer, #. 345T
&merican &dvertising Ex-lained as Po-ular &rt/, in  &ssays
on &nglish and 2*erican Literature, Princeton, . G1, 345T, --. TD? 
T77. Stone, P. R. !. 3457 The 2rt of $oetry 37J8? 3T8. $heories o0 Poetic
"om-osition and
StLle in the #ate eo1"lassic and EarlL !omantic Periods, #ondra. Strich, F. 34J7
Doethe und die Fellliteratur, ed. a T1a, ;ern. . , ,

;I;#IVN!&FIE6<43
S=6>$, P.
347<  8ie Theorie des bErgerlichen Trauersiels i* 1. Aahrhundert 2Z Stu1
dienausga+e der orlesungen, 39, FranB0urt.
a8, I.
345< The 9ise of the @o0el, HarmondsAorth.
a$99$6, U.
345  &infEhrung in die <ergleichende Literaturwissenschaft, Stuttgart. ac, R. &
a8!!6, A.
 

34J5 Theory of Literature, ed. a T1a, eA orB. a$6>, G.

3471 $extverar+eitung. q+erlegungen zur Categorien+ildung in einer struBturalen
#iteraturgeschichte/, LiLi, 363?T, J4 ? 48.
347T e*iotik der Literatur, FranB0urt.
LA CAPITOLELE I&2-5
A!6>, ].
347D *idaxis1 und CommuniBations1&s-eBte textgrammatischer >odelle I.II", @:,
T7, 7<1T k 35<1373.
A#9$6, d. L.
345T 6ow to 8o Things with Fords, Vx0ord 2germ. Zur The* ie der 
rechakte, Stuttgart 347T9 B8#866, ].-].
3478 *er deutsche &rtiBel in grammatischer und textgrammatischer / Sicht. )u
Harald Reinrichs ;eitrag/, AID, T, 3DJ1 1<.
B$!k
3473 BeitrGge /u den 7ortbildungskursen des DoetheInstituts fEr 8eutschlehrer und 
 6ochschulger*anisten aus de* 2usland, ed. Noethe1Institut, >Onchen.
B!, d.
3478 Vn a "ondition o0 the "oherence o0 $exts/, e*iotica, ", <<J?<5<
2germ in CallmeLer, R. et al [ed.] 1_ II T3<1TDJ9 B69, M.
1  &infEhrung in die infor*ationstheoretische ?sthetik. Nrundlegung und
&nAendung in der $exttheorie, !ein+eB.
B606$9, E.
1 S_miologie de la langue I.II". e*iotica, 3, 3? 3T 10 12_@ 15<.

<4T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

B!69$6, ;.
3473 =lass, =odes, and =ontrol, #ondra 2trad. germ. N. Ha+elitz. tudien /ur 
 srachlichen o/ialisation, *Osseldor0 234739.
;rettsclmeider, N.
347T )ur Ex-liBations+asis 0Or K$exte\ und K $extsorten 0t/, in Niilich, E 6 !ai+le,
R. (cd.) 347T 3TJ13<D.
;reuer, *.
347T orO+erlegungen zu einer -ragmatischen $exttheorie/, FF, TT,
3?T<. B!#!, D.
347< #iteraturRissenscha0t in semiotischer Sicht/ in ;reuer, *. et al. 347< 3541
374.
347<a Pragmatische $extaualLse/, in ;reuer, *. et cd. 347< T3< ? <D8.
347D &infEhrung in die rag*atische Texttheorie, >Onchen. B!#!, D. et al.
1_5 ?  Literaturwissenschaft. Eine Ein0Ohrung 0Or Nermanisten, FranB0urt. B!$6c!,
^.
3473 &u0ga+en und >ethoden der $extlinguistiB/, FF, T3, T 371T<7.
347< )um $ext+egri00 der heutigen #inguistiB/, in Sitta, H. 6 ;rinBer,
C. (ed. ) 347< 41D3. Bj!, ^.
345J rachtheorie, ed. a T1a, Stuttgart 2 l1a ed. 34<D9. "hatman, S. (ed. )
3473 Literary tyleC a y*osiu*, #ondra C9cf, .
3454  2sekte der yntaxTheorie%, trad. E. #ang et \6.6FranB0urt Vrigina@ engl.
 2sects of the Theory of yntax. "am+ridge, >ass., 345J9.
C9!$#, l.
3457 #exiBalische SolidaritUten/,  $oetica, 3, T4< ? <8< 2şinCallmeLer, R.
et. al. (cd. ) 347D II 7D159. D869, F.
 

3478 )ur linguistischen &nalLse der/ $extstruBtuv@ 3, 7oL, D63 ? T, 7T17./@

3478a FSP and the Vrganization o0 the $ext 2& -reliminarL ersion9/ hm= ţ^ aftfN 
 7irst y*osiu* on 7$, >arinsB_ #zn…, 3T?3D octom+rie
3478. ,^@@ - Ax6  %%%Ny. C% @ ,
D$:c866, a. ,a @.1=1^=^.1
1 S-rache in3@der PolitiB,1Heidel+erg11@1@ @@ /@@ /^@@1 @

;I;#IVN!&FIE6<4<
*i:B, $. &. van
3473 /Some Pro+lems o0 Nenerative Poetics/,  $oetics, ", J ? <J.
347T o*e 2sects of Text Dra**ars, $he Hague6Paris. *ocBhorn, C.
34J4 :acht und Firbung der 9hetorik 2Z !e-u+lica #iteraria, T9 ;ad
Hom+urg, v. d. H. *ressier, R.
3478 >odelle und >ethoden der $extsLntax/,  7oL. D, D3?D.
347T &infEhrung in die Textlinguistik 2Z Conze-te, 3<9,. $O+ingen. *ressier, R. (. 6
S:$>, S.G.
347< Textlinguistik. Commentierte ;i+liogra-hie 2Z Critische In0ormation, D9,
>Onchen.
Eco, (.
347T &infEhrung in die e*iotik, >Onchen.
Figge, (.#.
3473 SLntagmatiB, *istri+ution und $ext/ in Stem-el, R.1* (ed.) 3473 353133.
Fir+a[, G.
3455 on1$hematic Su+:ects in "ontem-orarL English/, TL$. T, T<41TJ5 2şi n
Coch, R. &. (ed.) 347T T<1D89.
345 /Vn the Prosodie Features o0 the >odern English Finite er+ as >eans o0 
Functional Sentence Pers-ective/,  Brno tudies in &nglish, 7, 331D.
Franz, >. F.
345 #iterarische )eichensituation und -oetologischer ;ild+egri00/, FB, 3D, 73J1
7J<.
Fries, ". ".
3457 The tructure of &nglish, 7th im-r., #ondra. Fries, (.
3473 $extlinguistiB/, Lu8, T, T341T<D. G!!, U. 6 Gj8669, E. (ed. )
347T LinguistischeM Theologie. ;i+lische $exte, christliche erBOndigung und
theologische S-rachtheorie, ;onn.
G$6=, ).
3454 >ethoden zur V+:eBtivierung des erstehens von $exten, gezeigt an Ca0Ba,
KCinder au0 der #andstrae\/,  AID, 3, 7J?385.
3478  rachwissenschaft heute. &u0ga+en und >`glichBeiten, ed. a T1a,
Stuttgart.
347< Textanalyse und <erstehenstheorie. I, FranB0urt.

<4D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

G!m, E. U.
347D Texttyen. #inguistiB gegenAUrtiger CommuniBationsaBte, Stuttgart
2Pre-rint9. Gj$:, E. 3478  :akrosyntax der Dliederungssignale i* gesrochenen
 7ran/sisch,
>Onchen. Gj$:, E. & R8$, a (ed. )
347T Textsorten, FranB0urt. NOnther, H.
347< truktur als $ro/e. Studien zur sthetiB und #iteraturtheorie des tschechischen
 

StruBturalismus, >Onchen.
Gj8669, E.
347T K $ext\ und KNeschichte\ als NrundBategorien der generativen PoetiB/, in
Ner+er, (. 6 NOttgemannsm E (ed.) 347T <1JJ. Nunter, !.
34J< Elli-tical Sentences in &merican English/,  Lingua, 3T, 3<7? 3J8. ]8!89,
G.
3473 or+ereitende ;imei1Bungen zu einer $heorie der BommuniBativen
Com-etenz/, in Hi+ermis, G. 6 #uhmann, ., Theorie der Desellschaft oder 
o/ialtechnologie ? Fas leistet die yste*forschungY FranB0urt 3473, --. 38313D3. ]8$>8f,
M. A. ^.
345D /$he #inguistic StudL o0 a #iterarL $ext/  $I=L, 4, <8T1<87. ]8!!$9, . S.
34JT /*iscourse &nalLsis/, #g, T, 3?<8 2şi in Fodor G. &. 6 Catz, G. G. (ed. ), The
tructure of Language !eadings in the Philoso-hL o0 #anguage, EngleAood "li00s, .G.,
345D, --. <JJ1<<9. ]8!866, P. c
345D $ext, $exte, Classen von $exten/,  Bogawus, T, 3J ? TJ. 345 $extlinguistiB 
als neue linguistische $eildszi-lin/,  9elik, T,T ? 7. 345a )um ;egri00 des s-rachlichen
)eichens/, Z$J, T3, T8J1TTT. 3473 $ext als linguistiches V+:eBt/, in Stem-el, R.1*. (ed.)
3473=
41T4. ]8!`, R.
3457 )ur Rortstellung des artiBellosen genitivischen Eigennamenattri+uts des hd. in
>ani0estationen von ominal-hrasen mit dem +estimmten &rtiBel, rbis, 3457, D71J35.
345 Pronomina und $extBonstitution, >Onchen.

;I;#IVN!&FIE6<4J
345a $extan0Unge in geschrie+ener und ges-rochener S-rache/, rbis, 37, <D<1<.
3473 *ie textologische !olle der ;etonung/, in Stem-el, R,1*. (ed. ) 3473 3T<1
3J4.
Heidol-h, C. E.
3455 Context+eziehtingen zAischen SUtzen in einer generativen NrammatiB/,
 Jybernetika, T, T7D ? T3 2şi n Steger, H. (ed. ) <orschlGge fEr eine strukturale Dra**atik 
des 8eutschen 2Z Rege der Forschung,
3D59, *armstad, 3478, --. 7179 Hein, G.
347T #iteraturdidaBtiB als !eze-tions0orschung/, in H`mig, H. 6 $hLmister, G. (ed.
 ), Fissenschaft in 6ochschule und chule, C`ln, 347T, --. 5317D.
Hei+ig, N.
3473 Deschichte der neueren rachwissenschaft, >Onchen. Hem-0er, C.R.
347< Dattungstheorie, >Onchen. HendricBs, R. V.
3457 Vn the otion \;eLond the SentenceK/,  Linguistics, <7, 3T ? J3 2germ. in
IhAe, G. (ed. ) 34.73 3363, 4T13D39.
347T "urrent $rends in *iscourse &nalLsis/, in Cachru, ;. ;. 6 StahlBe, H. F. R.
(ed.) 347T <14J.
Hermand, G.
3454 ynthetisches Interretieren. )ur >ethodiB der #iteraturAissenscha0t, ed. a T1a,
>Onchen.
Herrnstein Smith, ;.
3478 $oetic =losure. & StudL o0 HoA Poems End, "hicago 6 #ondra. HLmes, *. . 1
345 $he Ethnogra-hL o0 S-eaBing/, in Fishman, G. &. (ed. ), 9eadings in the
ociology of Langtiage, $he Hague6Paris 345, --. 44?3<.
IhAe, G. (ed. )
34736 Linguistik und Literaturwissenschaft. Erge+nisse und Pers-eBtiven,
 

347T < vol. n D -ărţi, FranB0urt.

Ingarden, !.
345J 8as Literarische Junstwerk, ed. a <1a, $O+ingen.
IsacenBo, &. .
345J Context+edingte Elli-se und Pronominalisierung im *eutschen/, in  BeitrGge
 /ur rachwissenschaft, <olkskunde und Literaturforschung 2Z FS Steinitz9, ;erlin 345J, --.
35<1 37D, .,@

<456Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

I96!, F.
34J berlegungen /ur Texttheorie 2Z &SN1;erichte, T9, ;erlin 2-u+licat -arţial n
 9elik, T63456, 3<137= !eti-ărire n IhAe, G. (ed.) 1_1 I 3JJ1 37T şi CallmeLer, R. et. al
(ed. ) 347D II 34<1T3T9.
3478 8er Begriff TextM in der rachtheorie 2Z &SN1;erichte, 9, ;erlin.
I9!, a.
1_  8ie 2ellstruktur der Texte (n+estimmtheit als RirBungs+edingung
literarischer Prosa, Constanz.
d8c96, R.
345 /"losing Statement #inguistics and Poetics/, n Se+eoB, $. &. (ed. ) tyle in
 Language, "am+ridge, >ass., 345 la ed. I4589, --. <J81<77 2germ. n IhAe, G. (ed. ) 3473
3363, 3DT137.
3473 isual and &uditorL Signs/ şi Vn the !elation ;etAeen isual and &uditorL
Signs/, in elected Fritings, T vol., $he Hague6 Paris 3473, II, <<D1<<7, <<1<DD.
d$, H. 47< Commentierte ;i+liogra-hie zur Sovetrussischen $extlinguistiB/,
 LB, T, <1 388. ^8:!#, B. B. & S8c, ]. F. (ed. )
347T "urrent $rends in StLlistics, Edmonton6"ham-aign. ^8f!, a.
347T erAeisung im $ext/,  8, TD6D, T41DT.
^8f!, a. et al.
347T &infEhrung in die Textlinguistik, " vol., ;iele0eld6C`ln.
347D LektErekclleg /ur Textlinguistik, " vol., FranB0urt.
^8!#66, L.
345 Fhat :akes 8efinite @oun$hrases 8efinite Y $he !and "or-oration P1<7 3,
Santa >onica.
3454 $roble*s of 9eference in yntax, *iss. Indiana (niv. 2rrtimeo9. ^$66:80f, d. L.
1_1 2 Theory of 8iscourse, EngleAood "li00s, . G.
^8#9, G.
3454 e*iotik und &rkenntnistheorie, ed. a T1a revizuită, ;erlin, 231a ed.
345<9. ^:, a. A.
3473 <aria e*iotica, Hildesheim. ^:, a. A. (!. )
1_2 trukturelle Textanalyse, Hildesheim6 ov orB.

;I;#IVN!&FIE6<47
Cristeva, G.
3473 Pro+leme der $ext1StruBturierung/, n T&L '&L 3473 3<J +is 3JD 2şi n
IhAe, G. (ed.) 3473 H6T, DD1J879.
#achmann, !.
347< )um (mgang mit $exten ? #inguistischer !eduBtionismus und @ modellierende
Praxis/, n Col+e, G. (ed. ), @eue 2nsichten einer kEnftigen Der*anistik, >Onchen 347<, --.
T34 ? TTJ.
#ang, E.
 

347< q+er einige SchAierigBeiten +eim Postulieren einer $extgrammatiB/, n

IhAe, G. (ed.), Literaturwissenschaft und Linguistik, T vol., FranB0urt 347<, II, 371J8.
#aus+erg, H.
3458 6andbuch der literarischen 9hetorik, T vol., >Onchen.
#ei+0ried, E.
3478  Jritische Fissenschaft 0o* Text, >ani-ulation, !e0lexion, trans-arente
Poetologie, Stuttgart.
#otman, G. >. 6 PiatigorsBi, &. >.
3454 #a texte et la 0onction/, e*iotica, 3, T8J ? T37.
>aas, (, 6 Runderlich, *.
347T $rag*atik und srachliches 6andeln, FranB0urt. >artens, N.
3473 $extdLnamiB und Edition. q+erlegungen zur ;edeutung und *arstellung
variierender $extstu0en/, n >artens, N 6 )eller, H. (ed.) 3473 35J1T83.
>artens, N. 6 )eller, H. (ed. )
3473 Texte und <arianten. Pro+leme ihrer Edition und Inter-retation, >Onchen.
>eier, N. F.
3454 *ie RirBsamBeit der S-rache 2Einige theoretische und metho1
disch-raBtische Nrund0ragen zur RirBsamBeit der S-rache im
CommuniBations-roze9/, Z$J, TT, D7D1D4T.
>orris, "h. R. 34D5 igns, Language and Beha0ior,  eA orB.
347T Drundlagen der Zeichentheorie. ?sthetik und Zeichentheorie, trad. !. Posner 6 G.
!eh+ein, >Onchen.
 icBel, N.
345 Contextuelle ;eziehungen zAischen SUtzen im Englischen/,  $raxis, 3J, 3J1TJ.

<46Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

N$>, a.
3478 rache und so/iale chicht, ;erlin. O0!866, U.
1_2 rache und so/iale 6erkunft, FranB0urt. O>6, C. ^. & R$:8!>9, I. A. 1
The :eaning of :eaning, #ondra. O866, R.
3473 S-eech, &ction and StLle/, in "hatman, S. (ed. ) 3473 TD31TJ4.
347T Instrumental StLle otes on the $heorL o0 S-eech as &ction/ n Cachru, ;.;.
6 StahlBe, H. F. R. (cd.) 347T 33J13D3.
O6, <.
347T SLstemtheorie der $exte/,  7oL, J63 ? T, 3T ? <D 2şi n CalimeLer, R. et al.
(ed.) 347D II D71789.
PY$, d. S.
1_1 Transfor*ationsgra**atiken und erne kotextuellc Texttheorie. Nrund0ragen
und Conze-tionen, FranB0urt. PY$, d. & F!86:c, D. (!. )
347< $rGsuosition in $hilosohie und Linguistik 2Z #inguistische Forschungen, 79,
FranB0urt.
P, ]. F.
1_5 &infEhrung in die rhetorische Textanalyse, ed. a T1a, Ham+urg.
347D Text und ko**unikati0e 8ifferen/M, *S, 7<, <3?D7. P!8cc, ].
345J *ie #assAell1Formel und ihre rhetorischen &hnen/,  $ubli/istik,
38, <J1<43. P#68, G. 3J4 The 2rte of &nglish $oesie, #ondra.
R8$, a. %% 
<#1" at/ und Text. (ntersuchungen zu vier romanischen S-rachen,,
$O+ingen. \
R$:#!, P.
 

3478 \ u@est1ce ]u@un texte K, n ;u+ner, !. et. al. (ed. ). 6er*eneutik und 
 8ialektik, T vol., $O+ingen 3478, II, 331T88.
RY!, R.
1 8ie rache der 2n/eigenwerbung, *Osseldor0.
R!!, C.
1_1 7unktionelle rachwissenschaft und transfor*ationelle Dra**atik, >Onchen.

;I;#IVN!&FIE6<44
Scha00, &.
347< &infEhrung in die e*antik, !ein+eB.
347D q+er die Eigenart des s-rachlichen )eichens/, in rache und &rkenntnis,
!ein+eB, 347D, --. 3481T8D..
Schmidt, P.
3473 $ext+egri00 und Inter-retation/, in  BeitrGge, 3473 38D1333.
347< Statischer $ext+egri00 und $ext-roze/, in ;reuer, *. et al. 347< 4J13TJ.
Schmidt, S. G.
3454 S-rachliches und soziales Handeln. q+erlegungen zu einer Handlungstheorie
der S-rache/, LB, T, 5D ? 54.
3473 *as BommuniBative Handlungss-iel als Categorie der RirBlich1
BeitsBonstitution/, in SchAeisthal, C. N. (ed. ), Dra**atik, Jybernetik. Jo**unikation 2Z
FS Ho--e9, ;onn 3473, --. T3J?TT7.
347 la  K$ext\ und KNeschichte\ als FundierungsBategorien. S-rach-hiloso-hische
Nrundlagen einer traris-hrastischen &nalLse/, in Stem-el, R. *. (ed ) 3473 <31JT.
347T $ext als Forschungso+:eBt der $exttheorie/,  8, TD/ D, 7?T.
347< Texttheorie. Pro+leme einer #inguistiB der s-rachlichen CommuniBation,
>Onchen.
Searle, G. !.
3454 eech 2cts, "am+ridge 2germ. S-rechaBte, FranB0urt, 34739.
Silman, $.
347D $roble*e der Textlinguistik. Ein0Ohrung und exem-larische &nalLse. $raducere
din lim+a rusă de $h. #eAandoAsBi, Heidel+erg.
Sitta, H.
347< Critische q+erlegungen zur $extsortenlehre/, in Sitta, H6 ;rin1
Ber, C. (ed.) 347< 5<17T. Sitta, H.6;rinBer, C. (ed.) 347< tudien /ur Texttheorie und 
 /ur deutschen Dra**atik 2ZFS Nlinz9,
*Osseldor0. Slama1"azacu, $.
3453 Langage et =ontexte, @s? Nravenhage. Snell, ;.
34JT *er &u0+au der S-rache, ed. a T1a, Ham+urg. Steinitz, !.
345 @o*inale $ro7or*en 2Z &SN?;erichte, T9, ;erlin 2si n Call1meLer, R. et al.
(ed.) 347D II TD51T5J.
3454 2d0erbialyntax 2Z Studia Nrammatica, 389, ;erlin.

D886Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

S, a.-D. (ed. )
1_1 BeitrGge /ur Textlinguistik, >Onchen.
S!9=:c, ].
3473 #iteraturAissenscha0t und CommuniBationsAissenscha0t/, in  BeitrGge, 3473
4138<.
347< )ur BunstAissenscha0tlichen und BommuniBationsAissenscha0tlichen
Nrundlegung der #iteraturAissenscha0t/, n ;reuer, *. et at. 347< 3T7135.
 

S#>6$:c$, F.
1_ $ra00ic Signs/1, / e*iotica, T, 3J3137T. T&L '&L
3473  8ie 8e*askien*g der bErgerlichen JulturIdeologie. >arxismus,
PsLchoanalLse, StruBturalismus, >Onchen.
U6#!, N.
347T rache% und Jo**unikation S! IPC1Forschungs+erichte, 3<9, Ham+urg.
8!, H.
345 )u den Pro1Formen im *eutschen/, rachwissenschaftliche :itteilungen, 363,
T3 ? T4.
endler, ).
3478 \#es -er0ormati0s en -es-ective K,  Langages, <, _5 ? .
1_ SaL Ahat Lou thinB/, n tudies in Thought and Language, ed. G.#. "oAen,
$uscon 3478, --. 74147.
a$6!$:, ]. .
3454 $extlinguistiB. )ur SLntax des &rtiBels in der deutschen S-rache/,  AID, 3, 531
7D. @
3478 )ur $extlinguistiB der $em-usO+ergUnge/,  Lu8, 3, TTT ? TT7.
3473 $he $extual Function o0 the French &rticle/, in "hatman, S. (ed.) 3473 TT31
TD8 2germ. n CallmeLer, R. et al. (cd.) 347D I TT51T4<9.
1_18 Te*us. ;es-rochene und erzUhlte Relt 2Z @S-rache und #iteratur, 379, ed. a T1
a, Stuttgart, 2ed. 31a 345D9.
a$6>, G.
1_1 $ext6erar+eitung. q+erlegungen zur Categorien+ildung in einer struBturalen
#iteraturgeschichte/, LiLi, 363?T, J4 ? 48.
347T e*iotik der Literatur, FranB0urt. ac, R. & a8!!6, A.
34J5 Theory of Literature, 8 T1a ed., eA orB.

;I;#IVN!&FIE6.GV I
Runderlich, *.
3478 *ie !olle der PragmatiB in der #inguistiB/,  8, TT6D, J1D3.
3473 PragmatiB, S-rechsituation, *eixis/,  LiLi, 3631T, 3J<1348.
347T S-rechaBte/, n >aas, (. 6 Runderlich, *. 347T 7313.
347< !e0erenzsemantiB/, n  7unkJolleg rache. Eine Ein0Ohrung in die moderne
#inguistiB, (ed. ) de C, ;aumgUrtner et al., T vol., FranB0urt, 347<, II, 38T133T.
Runderlich, *. (cd. )
347T Linguistische $rag*atik, FranB0urt.
#& "&PI$V#(# II ŞI V;SE!&%II FI&#E
&arts, G.
3473 & ote on the Inter-retation o0 Khe danced his did\/,  AL, 7, 73?7<. &+raham,
R@ 6 ;raunmOller, C.
3473 Stil, >eta-her und PragmatiB/, #ingua, T, 3?D7 2versiunea englezească
modi0icată /$oAards a $heorL o0 StLle and >eta-hor/, $oetics, 7 2347<9, 38J13D79.
&nderson, N.#.
3478 $honetic y*bolis*C & StudL o0 the &00ective "ontent o0 English
Phonemes, (n-u+lished >. &. $hesis, St. "loud, >innesota St.
"loud State "ollege.
347T /Phonemic SLm+olism and Phonological StLle & >odel Nrammar/, n Cachru,
;. ;. 6 StahlBe, H. F.R., (cd.) 347T 35<133.
&+rusoA, #.
34J< =olores rhetorici, a T1a, ed., N`ttingen.
 

&rvatov, ;. I.
34T< Poetische und -raBtische S-rache 2zur >ethodologie der CunstAissenscha0t9/
in NOnter, H. (ed. ), :arxis*us und 7or*alis*us, >Onchen, 347<, --. 44133J.
&smuth, ;. 6 ;erg1Ehlers, #.
347D tilistik, *Osseldor0.
&usterlitz, !.
3453 Parallelismus/, n *avie, *. et al. (ed.)., 3453 D<41DD<.
;aldAin, ". S.
34T  :edie0al 9hetoric and $oetic (to 1UKK ), Inter-reted 0rom !e-resentative
RorBs, eA orB.

D8T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

B8!!, C.
345D Linguistic =hange in $resent8ay &nglish, Edin+urg6#ondra B8!9, R.
345D !hetoriB des ;ildes/, n SchiAL, N.,  8er fran/sische trukturalis*us,
!ein+eB 3454, --. 3J?355 2Vriginal 0ranc. n =o**unications,. D 2345D9, D81J39
3457 yst*e de la *ode, Paris.
3478 :ythen des 2lltags, ed. a T1a, FranB0urt.
3478a \#@ancienne rh_tori]ueK, =o**unications, 35, 37T ? TT<.
B8#k!6!, C.
3454 *er methodische Stand einer linguistischen PoetiB/, n IhAe, G. (ed.) 3473
II&2, <731D8T 2iniţial n AID, 363 634546 3J +is D<9.
;echert, G. et al. .
3478 &infEhrung in die generati0e Transfor*ationsgra**atik, >Onchen. ;ense, >.
345J 2esthetica. Ein0Ohrung in die neuere sthetiB, ;aden1;aden1;erger, &.
347T Poesie zAischen #inguistiB und #iteraturAissenscha0t/,  LB, 37,
1-11. ;ettinghaus, E. P.
3457 $ersuasi0e =o**unication, eA orB. ;ezzel, "h.
3478 Nrund-ro+leme einer -oetischen NrammatiB/,  LB, 4, 3?37. ;icBerton, *.
3454 /Prolegomena to a #inguistic $heorL o0 >eta-hor/,  7.L., , <D?JT. ;ierAisch@,
>.
3455 StruBturalismus. Neschichte, Pro+leme und >ethoden/,  Jursbuch, J, 7713JT. % 
3454 PoetiB und #inguistiB/, n Creuzer, H. 6 NunzenhUuser, !. (ed. ) 3454 D415J
2şi in IhAe, G. (ed.) 3473 II6T, J51J59.@Q
;loch, ;.
34J< /#inguistic Structure and #inguistic &nalLsis/, n Hill, &. &. (ed. ) 9eort on
the 7ourth 2nn ual 9ound Table :eeting on Linguistic and Language Teaching, Rashington
34J<, --. D8 ? DD.
B#698, H. (ed. )
347T trukturalis*us in der Literaturwissenschaft, C`ln. B6$, ].
347<  Bringing =lassical 9hetoric to8ate 2manuscris ne-u+licat va a-are n 
e*iotica)

;I;#IVN!&FIE6D8<
B69$, G.
345 isuell 6 ver+ale !hetoriB/, 7or*at, I6J, 11-1. B`f, C. C.
347D />etrics and the Nenerative &--roach/,.  Linguistics, 3T3, J?34. B!c-R9,
C.
34J 2 Dra**ar of :etahor, #ondra. B!`6, d.
34J5 /Eight $L-es o0 Puns/,  $:L2, 73, 3D1T5 B#!!, ].
 

347< Stil und NrammatiBalitUt/,  2rchi0, T84, TD31TJ B#!c, ^.

345T  2 Dra**ar of :oti0es and a 9hetoric of :oti0es, "leveland6eA orB.
B#!9, R. R.
3478 /Vn the Inter-retation o0 *eviant (tterances/, AL, 5, 1<@11. C8!9696, B.
3478 Stil und orm. )ur Situation der linguistischen StilistiB/,  Z8L, <7, TJ71T74
C!06c8, M.
347< *ie NrundBategorien des Prager literaturAissenscha0tlichen StruBturalismus/,=
in )megac,  6 SBre+, ). (ed. ) 347< 15_-1. C886, R.
347< Linguistics and Literature. &n Introduction to #iterarL StLlistics,
#ondra. C886, S. ,345J 2 Theory of :eter, $he Hague.
3457 /$he Semantics o0 StLle/, ocial cience Infor*ation, 5, 77 ? 44 2şi n Coch,
R. &. (ed. ) 347T <D<1<5J9.
345 /"om-aring>etrical StLles/, in Se+eoB, $. &. (ed.) 345 3D41 37T. C886,
S. ("!. )
3473 Literary tyle  a y*osiu*, #ondra. C886, S. & L0$6, S. R.
347T /#inguistics and Poetics/, n  $rinceton &ncycloaedia of $oetry and $oetics,
ed. Preminger, &. 6 RarnBe, F. G. 6 Hardison, V. ;., Princeton, .G., 347T 2ed 31a, 345J9 --.
DJ81DJ7 2germ. in IhAe, G. (ed.) 3473 3363, 7J1439.
C886, S. & L0$6 S. R. (ed. )
3457 &ssays on the Language of Literature, eA orB. C8!c, M. L.
345 8ie 9hetorik bei den 9*ern, trad. C. *ocBhorn, N`ttingen.

D8D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

C9!$#, E.
3473 $hesen zum $hema KS-rache und *ichtung\/, in Stem-el, R.1*.
(ed.) 3473 3<13. "rane, R. N.
34<7 Fit and 9hetoric in the 9enaissance,  eA orB. "rocBer, #. 6 "armacB, P. &.
(ed. ) 345J 9eadings in 9hetoric, S-ring0ield, III. "urtius, !. !. 3453 &uroGische Literatur 
und lateinisches :ittelalter, ed. a <1a ;ern6
>Onchen. D8!f9$!, &. E.
3473 2 Dra**ar of tyle, #ondra. 
D80$, D. et al. (ed. )
3453 $oetics. $oetyka, $oetika. RarszaAa. *elas, *. 6 Filliolet, G. 347<  Linguisti5ue
et .o4ti5ue, Paris. *ocBhorn, C.
345 :acht und Firkung der 9hetorik 2Z !es-u+lica #iteraria, T9, ;ad Hom+urg v. d.
H.
3473 !hetoriB und germanistische #iteraturAissenscha0t in *eutschland/,  AID, IU&1,
3513J.
347< &00eBt, ;ild und ergegenAUrtigung in der PoetiB des ;arocB/ DD2, TTJ, 3<J1
3J5.
*olezel, #. 6 Craus, G.
347T Prague School StLlistics/, n Cachru, ;. ;. 6 StahlBe, H. F. R., (ed.) 347T <71
D.
*olezel, #. 6 ;aOeL, !. R. (ed. )
3454 tatistics and tyle, eA orB 
*u+ois, G. % .% 
3454 Elements d@une rh_tori]ue g_n_ralis_e #es m_tataxes/, n =ahiers du =92L.
ˆtudes du !h_tori]ue, vol. T, ancL 3454, 3, D4153.
*u+ois, G. et al.
3478 9h4tori5ue g4n4rale, Paris
 

347D 2llge*eine 9hetorik, trad. v. &. SchOtz, >Onchen. Df:c, d.

3454 TichtJunst. *eutsche ;arocB-oetiB und rhetorische $radition,
ed. a T1a, ;ad Hom+urg, v.d.H. 2ed. 31a, 34559. E:, U. 347T  &infEhrung in die
einiotik, >Onchen.

;I;#IVN!&FIE6D8J
Eichen+aum, ;.
34TJ *ie $heorie der 0ormalen >ethode/, in Eichen+aum, ;.,  2uf
 sGt/e /ur Theorie und Deschichte der Literatur, FranB0urt 345J, --. 7? 
JT. Em-son, R.
3453 e0en Tyes of 2*biguity, 6ar*ondsi0orth 2 31a ed. 34<89. EnBvist, . E. 34JD
/Vn *e0ining StLle &n EssaL in &--lied #inguistics/, in EnBvist,
 . E. 6 S-encer, G. 6 NregorL, >. G.,  Linguistics and tyle #ondra,
345D, --. 31J5. Enzens+erger, H. >. 347<  &in/elheiten IC BewutseinsIndustrie, ed. a
S1a, FranB0urt 2ed. 31a
345T9. n!$:, .
345D 9ussischer 7or*alis*us, >Onchen. Firth, G. !.
345D The Tongues of :en /eech, #ondra. FlaBer, &. 347< *er russische
Formalismus ? $heorie und RirBung/, in Tmegac,
. 6SBre+, ). (ed.) 347< 33J13<5. F€nagL, I.
3453 "ommunication in PoetrL/, Ford, 37, 34D ? T3. FoAler, !.
3455 /#inguistic $heorL and the StudL o0 #iterature/, in FoAler, E,
(ed.) 3455 31T. 3455a Prose !hLthm 1 and >etre/, in FoAler, !. (ed. ) 3455 T1
44.
3454 /Vn the Inter-retation o onsens Strings/,  AL, J, 7J ? < 2germ, in IhAe, G.
(ed. ) 3473 II6T, <J1<789.
3478 &gainst Idealization Some S-eculations on the $heorL o0 Poetic
Per0ormance/, Linguistics, 5<, 34 ? J8.
3473 The Languages of Literature. Some #inguistic "ontri+utions to =riticis*,
#ondra.
F`!, R. (ed. ) .
3455 &ssay on tyle and Language. #inguistic and "ritical &--roaches
to #iterarL StLle, #ondra. F!86:$9, R. .
345T SLntax and #iterarL Inter-retation/, in "hatman, S. 6 #evin, S. !. (ed. ) 3457
T841T35.
1

D856Ş$II%& $E'$(#(I Şl &&#I)& *E $E'$

Franges, I.
3473 Ist die StilistiB eine Rissenscha0t von den &+Aeichungen/, in FlaBer, &. 6
)msgac, . (ed. ), 7or*alis*us, trukturalis*us und Deschichte, Cron+erg 6 $s. 347D, --.
T331TT8.
FranB1;`hringer, ;.
345< 9hetorische Jo**unikation, VuicB+orn 6 Ham+urg. Freeman, *. ".
347T /"urrent $rends in >etrics/, n Cachru, ;. ;. 6 StahlBe, H.F.R. (4d.) 347T 571
3.
Freeman, *. ". (4d. )
3478 Linguistics and Literary tyle, eA orB Friedrich, H.
3457 StruBturalismus und StruBtur in literaturAissenscha0tlicher Sicht/, in SchiAL,
N., 8er fran/sische trukturalis*us, !ein+eB, 3454, --. T341TT7.
 

F!$9, ". ".

3457 The tructure of &nglish, 7th im-r., #ondra F#:c9, R.
345 @ach allen 9egeln der Junst, Stuttgart. G8$!, (.
3473 7ro* und Infor*ation ? 7unktionen srachlicher Jlang*ittel, Constanz.
G8!0$6, P. #. (ed. )
345D  2 $rague chool 9eader on &sthetics, Literary tructure, and tyle,
NeorgetoAn, (P.
G, I. d.
345< 2 tudy of Friting, ed. a T1a, "hicago6#ondra G6, N.
3478 #a rh_tori]ue restreinte/. =o**unications, 35, 3J?373. Gk9!, R. @
3478 S-rache und PragmatiB der englisch1ameriBanischen Bommerziellen Rer+ung/,
 Z22, 3, <3D1<T<.
347T Nra-hema+Aeichungen in der ameriBanischen Rer+e s-rUche/,  Z22, T8, 3D1
345.
G!89, ]. 
347< #iteraturAissenscha0t oder $extAissenscha0t./,  2nglia, 43, DJ5 ? D7D.
G!$89, &. G. (ed. )
347T &ssais de s4*ioti5ue o4ti5ue, Paris.

;I;#IVN!&FIE6D87
G!, A. a. >
345 /Phonetics in its !elation to &esthetics/, n >alm+erg, ;. (ed. ), :anual of 
 $honetics, &msterdam, 345, "a-. 3 2--.1J<< ?JD49. Gj6!, ].
347< truktur als $ro/e, >Onchen G#6!, R.
345< Elli-tical Sentences in &merican English/,  Lingua, 3T, 15_,@ 1<. ]8, R. A.
34JT & $heorL o0 Nra-hemics/, 2cta Linguistica, , 3< ? T8.
]8, M. & ^f9!, S. d.
1_ "haucer and the StudL o0 ProsodL/, in Freeman, *. ". (ed. )
3478 <551DT5 2iniţial in =ollege &nglish, T 634556 371T349. ]86>, M8:
11 /Poetic SLntax/, n *avie, *. et al. (cd.) 3453 D7J1DT ]8!!$9, .. 3455
/&llegorL to &nalogL in the Inter-retation o0 the Scri-tures/,
 $', DJ, 31T<. ]8!866, P.
345D yntax und Bedeutung- &ssen.
345J >odell+ildungen in der S-rachAissenscha0t/, tudiu* Denerale 3, <5D1<74.
]6>!$:c9, a. O.
3454 $hree >odels 0or the *escri-tion o0 PoetrL/,  AL, J, 3 ? TT 2germ, n Ihvve, G.
[ed] 3473 II6T, D8<1D<39.
347< /#inguistic "ontri+utions to #iterarL Science/,  $oetics, _,@12. ]6!f, A.
3473 :etony*ie et :4tahore, Paris ]$, A. A.
34JJ &n &nalLsis o0 The Findho0er. &n Ex-eriment in Structural >ethod/,  $:L2,
78, 4517 2şi n Coch, R. &. (ed ) 347T 3471T879.
]:c, G. R.
1< :anieris*us in der Literatur. S-rach.?&lchimie und Esoterische
Com+inationsBunst, !ein+eB. ]`, a. S.
1< Logic and 9hetoric in &ngland, 3J88? 3788, Princeton, . d.
]`9, R. F. (ed )
11 6istorical tudies of 9hetoric and 9hetoricians, Ithaca, . .

D86Ş$n%& $E'$(#(I Ş &&#I)& *E $E'$

HrushovsBi, ;.
 

345 Vn the Free !hLthms in >odern PoetrL/, in Se+eoB, $. &. (ed ) 345 37<1
348. @ .
HLmes, *.
345 Phonological &s-ects o0 StLle Some English Sonnets/ in Se+eoB, $. &. (ed )
345. 38413<3.
IhAe, G. (ed)
3478 Com-etenz und Per0ormanz in dor #iteraturtheorie/, in Schmidt, S. Q= (ed)
3478 3<513JT.
347T  Linguistik in der Literaturwissenschaft. )ur EntAicBlung einer modernen
$heorie der .#iteraturAissenscha0t, >Onchen.
IhAe, G. (cd ) C
34736347T Linguistik und Literaturwissenschaft. Erge+nisse und Pers-eBtiven, < vol.,
in D -ărţi, FranB0urt.
Imdahl, >.
3478 ;ildsLntax und ;ildsemantiB/, in Schmidt, S. G. (ed) 3478 3751 3.
Ingarden, 9.
3453 ...PoetiB und S-rachAissenscha0t/, in *avie, *. et cd. (ed ) 3453
<14. .345J *as literarische CunstAerB, ed. a <1a, $O+ingen. Ingendahl, R.
3473 8er *etahorische $ro/e ! S-rache der NegenAart, 3D9, *Osseldor0 Isa…enBo,
&. .
34JJ Context+edingte Elli-se und Pronominalisierung im *eutschen/.
in BeitrGge /ur rachwissenschaft. <olkskunde und Literaturfor
 schung. 2Z FS Steinitz9, ;erlin 345J, --. 35<?37D
I9!, R.
3478  8ie 2ellstruktur derTexte. (n+estimmtheit als RirBungs+edingung
literarischer Flosa, Constanz.
d8c96, R.
345J *er grammatische ;au des Nedichts von ;recht, KRir sind sie\ in  BeitrGge
 /ur rachwissenschaft, <olkskunde und Literaturforschung 2Z FS Steinitz9, ;erlin, 345J, --.
37J1 34 2şi n ;lumensath, H. (ed) 347T 35413<9.
3455 Nrammatical Parallelism and its !ussian Facet/,  Lg, DT, <44?DT4 34J5a /$he
Nrammatical $exture o0 a Sonnet 0rom Sir Phili- SidneL@s
K&rcadia\/, n tudies in Language and Literature 2Z FS Schlauch9, arşovia 3455,
 --. 35J1 37D.
\

@ ;I;#IVN!&FIE6G294
34J "losing Statement #inguistics and Poetics/, in Se+eoB, $.  2.(ecl) 345 <J81
<77 2germ. n IhAe, G (ed ) 3473 3363, 3DT137 unci ;lumensath, H. (ed ) 347T 33137D9.
3454 Poesie der NrammatiB und NrammatiB der Poesie/, in Creuzer 
H.6NunzenhUuser, !. (ed ) 3454 T31<T .
3473 *er *o--elcharaBter der S-rache. *ie PolaritUt zAischen >eta1-horiB und
>etonLmiB/, in IhAc, G (ed. ) 3473 I <T< ? <<<.
347T Sur l@art ver+al de Riliam ;laBe et d@autres -eintres1-oXtes/ in GaBo+son, !. et 
al. (id), 6yothses. $rois entretiens et trois _tudes sur la linguisti]ue et la -o_ti]ue, Paris
347T, --. 7J? 38T.
GaBo+son, !. 6 #_vi1Strauss, ".
345 K#es chats\ von "harles ;audelaire/, alternati0e, 5T65<, 3J5? 378 2şia
;lumensath, H (ed ) 347T 3D1T8 3 şi S TZ, T4 634J46, T1 349. d8c96, R.  d69, #. G.
3478 hakeseare%s <erbal 2rt in M Th%exence of iritM, $he Hauge6Paris. Gauss, H.
 

!.
3457 #iteraturgeschichte als ProvoBation der #iteraturAissenscha0t/, in
 Literaturgeschichte als $ro0okation, FranB0urt 3478, --. 3DD ? T87.
d69, a.
3473 !hetoriB/, n  9eallexikon der deutschen Literaturgcgeschichic, cd. a T1a, vol.
III, ;erlin6eA orB 3473, --. D<T1DJ5.
Goos, >.
345T The 7i0e =locks, ;loomington, Ind. d9, >.
1 hakeseare%s se of the 2rts of Language,  eA orB ^8:!#, B. B. & S8c,
]. F. a. (ed ) 1_1" =urrent Trends in tylistics, Edmonton6"ham-aign. ^8!$6, E.
347T *ie IrregularitUt der !egularitUt der IrregularitUt CritiB der linguistischen
PoetiB/, LB, 34, 7D ? 77.
Catacic, !.
347< #iteratur0orchung und #inguistiB/, in )mcgac, 6SBre+, ). (ed ) 347< T<J1
TJT.
^$6680f, d. L.
1_1 2 Theory of 8iscourse, EngleAood "li00s, . d.
^$6c6!, d.-M.
345 El_ments d@une rh_tori]ue g_n_ralis_e les meta-lasmes/, in  Linguisti5ue et 
litt4rature. "ollo]ue de "lunL 35637 avril 345 2Z număr s-ecial al revistei  La @ou0elle
=riti5ue), --. 4<? 388.

D386Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

3478 #@&rcha‰sme et ses 0onctions stLlisti]ues/,  7:, <, 38 ? <D. 347< ers un
modXle th_oreti]ue de langage -o_ti]ue/,  8egr4s, 3,
dl1dlT. ^!, R&O6, U. 3478 rachliche Jonstituenten *oderner 8ichtung.
EntAur0 einer des Bri-1
tiven PoetiB !im+aud, ;ad Hom+urg v.d.H. ^68#!, ^. 3454 *ie &nalLse von
FeinstruBturen im s-rachlichen )eitBunstAerB/,
n Creutzer, H. 6 NunzenhUuser, !. (&d ) 3454 34<1T38. ^:, a. A.
3455  9ecurrence and a Three:odal 2roach to $oetry, $he Hague, 347T /He
ex-lained his couldn@t, he rhLmed his could/, in Coch, R. &.
(ed) 347T DT41D53. ^:, R. &. (ed )
347T trukturelle Textanalyse, Hildesheim6eA orB ^6c, E. 3458  8ie
 Jon0ersion i* 7rEhneuenglischen in der Zeit 0on etwa 3J8 bis
1XKK, C`ln 2Phil. *iss.9 Co--erschmidt, G.
347T &in Bilderbuch, Studie zur visuellen &ntithese 2Z I(P ? 1*isBussions-a-ier, 59,
(lm.
347<  2llge*eine 9hetorik. Ein0Ohrung in die $heorie der Persuasiven.
CommuniBation, Stuttgart.
^!#=!, ]. &G#6=6k#9!, R. (ed )
3454 >athematiB und *ichtung, ed. a <1a, >Onchen 2ed. 31a, 345J9. ^!, a.
34D8 !hetoriB/, n  9ealencycloGdie der classischen 2ltertu*swissenschaft, Su--l.
1 vol. II, col. 38<41 33<. ^#=6:, M. D. & Sc!60, d. M.
345 tilistik der englischen rache, ed. a T1a, #ei-zig. L8:866, R.
347D *as Pro+lem der -oetischen S-rache +ei . . inogradov/,  $oetics, 33, 38<1
3TJ.
L86, a.
3455 $ro-en und Figuren/,  8, 36J, 38J13JT.
L8#9!, ].
 

3458 6andbuch der literarischen 9hetorik, T vol. >Onchen.

3455 !hetoriB und *ichtung/,  8, 365, 7714<.
3457 &le*ente der literarischen 9hetorik, ed. a <1a, >Onchen. =

;I;#IVN!&FIE6D33
„L:, G. N.
3455 /#ingustics and the Figures o0 !hetoric/, n FoAler, !. (ed ) 3455
3<J1 3J5. 3454  2 Linguistic Duide to &nglish $oetry, #ondra. L>, d. (! )
3455 The =o*uter and Literary tyle, Cent, Vhio L G#!6, M.
347< 4*anti5ue de la *4tahore et de la *4tony*ie, Paris. L$9$, E.
3458 *as heutige Englisch, ed. a T1a, Heidel+srg. Lo6, P. R. et al. (ed. )
3471 $robl*es de l%analyse textuelle, >ontr_al6Paris6;ruxelles. L0$6, S. R. ,
345T Linguistic tructures in $oetry, $he Hague6Paris
345D /PoetrL and Nrammaticalness/, $I=L, _, <8 ? <3J 2ediţie revizuită
n "hatman, S. 6#evin, S. !. (ed. ) 3457 T371TT<9. 345J /Internal and External
*eviation in PoetrL/, Rord, T3, TTJ ? 
T<7 2germ. n IhAe, G., (ed ) 3473 II6T <D<1<J79. 3454 Statistische und
determinierte &+Aeichung in -oetischer S-rache/,
n Creuzer, H. 6 NunzenhUuser, !. (ed) 3454 << ? D7. #evL, G. 3454 *ie $heorie des
erses ? ihre mathematischen &s-eBte/, in
Creuzer, H. 6 NunzenhUuser, !. (ed ),. 3454 T331T<3.
3454 a 8ie literarische berset/ung. $heorie einer Cunstgattung, FranB1
0urt. L`86>`9c$, T.
347< Linguistisches Frterbuch, 3, Heidel+erg. L`$9, C. S.
34J The 2llegory of Lo0e, eA orB L$, ].].
3478 Pro+leme der s-rachlichen &+Aeichung/,  LB, 1, 3< ? T<. L$6>6!, G.
1 &infEhrung in die exeri*entelle $honetik, >Onchen L$66, M. -L.
345<  Zur tellung der 9hetorik und tilistik in der deutschen rachlehre und 
rachwissenschaft des 1_. Aahrhunderts. >ar+urg 2Phil. *iss.9
L86, d. M.
347T 8ie truktur literarischer Texte, >Onchen.
347Ta <orlesungen /u einer strukturalen $oetik, >Onchen

D3T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

#otz, G.
345 />etrical $L-ologL/, n Se+eoB, $. &. (ed) 345 3<J13D. #OdtBe, H.
34J4 *er ergleich metrischer Schemata hinsichtlich ihrer !edundanz/, in Creuzer,
H. 6 NunzenhUuser, !. (cd ) 3454 T<< ? TDT.
>acueen, G. N.
3478 2llegory 2Z $he "ritical Idiom, 3D9, #ondra. >asson, *. I.
34J< /oAel and "onsonant Patterns in PoetrL/, in "hatman, S.  f #evin, S. !. (ed )
3457 <13.
3458 /$hematic &nalLsis o0 Sounds in PoetrL/, in "hatman, S.6#evin,. S. !. (ed)
3457 JD15.
3453 /Sound1!e-etition $erms/, n.*avie, *. etal.fed 3453 341344. >attheAs, !.
G.
3473 /"oncerning a K#inguistic $heorL\ o0 >eta-hor/,  7L, D3< ? DTJ >aurer, H.
347T *ie. EntAicBlung dKr englischen )eitungsschlagzeile von der >itte der 
zAanziger Gahre +is zur NegenAart/ 2Z SchAeizer &nglistische &r+eiten, 789, ;ern6>Onchen.
&leicr, H.
 

345<  8ie :etaher. ersuch einer zusammen0assenden ;etrachtung ihrer 

linguistischen >erBmale, Rinterthur.
>orris, "h/. R.
347T sthetiB uud )eichentheorie@, n Drundlagen der Zeichentheorie.
 ?sthetik und Zeichentheorie, >Onchen 347T, --. 43?33 2Vriginal
engl. &sthetics and the Theory of igns, *en Haag 34<9. >orris, "h. R.6Hamilton,
*. G. 345J /&esthetics, Signs, and Icons/,  $hilosohy and $heno*enological 
 9esearch, TJ6<, <J51<5D. >ount0ord, G. 34J4 /Rriting/, n >eetham, &. !. 6 Hudson,
!. &. (ed), &ncycloaedia
of Linguistics, Infor*ation and =ontrol, Vx0ord, 3454, --. 5T7 ? 5<< >uecBe,1 *. ".
( 
3454 The =o*ass of Irony, #ondra >uBarovsBb, G.
345D /Standard #anguage and Poetic #anguage/, n Narvin, P. #. (ed ) 345D 371<8.
3457 Jaitel aus der $oetik, FranB0urt
3478 Jaitel aus der ?sthetik, FranB0urt

;I;#IVN!&FIE6D3<
N!>6, E.
34J 8ie antike Junstrosa, ed. a J1a, T vol., *armstadt.
O866, R.
3473 /S-eech &cts and the *e0inition o0 #iterature/,  $hilosohy and 9hetoric, D, 31
34.
Vras, &.
34J5 /S-enser and >ilton Some Parallels and "ontrasts in the Handling
o0 Sound/, n "hatman, S. 6#evin, S. !.  fed) 3457, 341<T. Pausch, H. &.
347D *ie >eta-her. Forschungs+ericht/, FF, TD, J5154.@ Pelc, G. 3453 /Semantic
Functions as &--lied to the &nalLsis o0 the1 "once-t o0 
>eta-hor/, n *avie, *. et al. (ed ) 3453 <8J1<<4. P!80$, d. M.
3478 9echerches &x4ri*entales sur la y*bolis*e $hon4ti5ue, Paris. Piirainen, I. $.
3454 /)ur #inguistisierung der #iteratur0orschung/, LB, 3, 78 ? 7<. P. ]. F.
347T )ur *e0inition der V+:eBt+ereiche von #iteratur1 und $extAissenscha0t/,
 $oetics, S, 5<175.
347Ta Pers-eBtiven einer angeAandten Nra-hemiB/,  @:, TJ, 37 ? T<.
347< &infEhrung in die rhetorische Textanalyse, ed. a T1a, Ham+urg.
347D $ext und BomuniBative *i00erenz/,  8@, 7<, <31D7 Posner, !.
3473 StruBturalismus in der Nedichtinter-retation. $extdesBri-tion und
!eze-tionsanalLse am ;eis-iel von ;audelaires K #es "hats\ 23454 ? 34789/, n IhAe, G. (ed 
 ) 3473 3363, TTD1T55, iniţial n TZ, T4634546, T71J9.
!i00aterre, >.
34J4 /"riteria 0or StLle &nalLsis/, Ford, 3J, 3JD1 37D 2şi n "hatman, S.6 , #evin, S.
!. (ed ) 3457 D3T1D<89.
3458 /StLlistic "ontext/, Ford, 35, T871T3 2şi in "hatman, S.6 #evin, S. !. (ed )
3457 D<31DD39.
345D /$he StLlistic Function/,  $I=L, 4, <351<TT.
3455 /*escri+ing -oetic structures $Ao a--roaches . to ;audelaire@s les =hats%M, n
tructuralis*, ed. G. Ehrman, Narden "itL, .. 3478, --. 31T<8. 347< trukturale tilistik,
>Onchen.

D H6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

R$3, H. *.
 

347< 9hetoric in enser%s $oetry (! $he PennsLlvania State "ollege

Studies, 79, State "ollege, PennsLlvania 2 31a ed. 34D89. R#06, ^. ^.
3454 The =onceit 2Z $he "ritical Idiom, D9, #ondra. R#`, N.
345 Nrenzen der linguistischen &nalLse in der PoetiB/, n IhAe, G.
(ed) 3473 3363, T571TD. S86>!9, a.
347< Linguistische tiltheorie, N`ttingen. Sandig, ;.
3473 yntaktische Tyologie der chlag/eile, >Onchen. S:86=, H. (ed. )
347D 9hetorik, FranB0urt. Schmidt, S. G.
345 &lltagss-rache und Nedichts-rache/,  $oetica, ", TJ?<8<.
3473  2stheti/ilGt. Philoso-ische ;eitrUge zu einer $heorie des sthetischen,
>Onchen.
347T Ist K FiBtionalitUt\ eine linguistische oder eine texttheoretische Categorie/, in
NOlich, E. 6 !ai+le, R. (ed ) Textsorten,FranB0urt 347T, --. J4173.
S:$>, S. d. (ed. )
3478 Text. Bedeutung. ?sthetik, >Onchen.
347T  Zur Drundlegung der Literaturwissenschaft, >Onchen. SchAartz, G. 6 !Lcenga,
G. &. (ed. ) 345J The $ro0ince o6 9hetoric, eA orB. Sc, T. A. 1 /*ecoding a $ext
#evels and &s-ects in a "heremis Sonnet/,
n Se+eoB, $. &. (ed ) 345 TT31T<J. Sc, T. A. (ed. )
345 tyle in Language. "am+ridge, >ass 231a ed. 34589. Shi+les, R. &. i
347i :etahorC 2n 2nnotated Bibliograhy and a 6istory, RhiteAater,
Rise. 347D *ie meta-horische >ethode/, 8<A, D, 314. c09c$, .
3435 *ie Cunst als er0ahren/, n Striedter, G. (ed ) 3473 < ? <J. Sc!, . 345
)ur $heorie der &ntithese als Stil0igur/, TZ, TJ, D41J4

;I;#IVN!&FIE6D3J
S$=!, L.
3455 &meriBanische Rer+ung ? verstanden als Cunst/, in  &ine :ethode Literatur /u
interretieren, >Onchen, 3455, --. 74 ? 44. Stando-, E.
3473 $extverstUndnis/ und S-rachliche Cunstmittel Stil und >etriB/, b n Fa+ian,
;. (ed), &in anglistischer Drundkurs /ur &infEhrung 
in das tudiu* der Literaturwissenschaft, FranB0urt 3473, --. <T ? 58, 53138<.
347T *ieb>etriB au0 &+Aegen eine CritiB der Halle1CeLser1$heorie/, $B, 1, 1-1.
S86!>, a. B.
34DT /SLnaesthetic >eta-hor/, =L, 567, T51<8.
S86c$`$:=, E.
3453 /Poetic and on1Poetic #anguage in their Interrelation/, n *avie, *. et. al (ed)
3453 331T<.
S$6!, G.
347T /#inguistics and Poetics/, n  &xtraterritorial. Pa-ers on #iterature
and the #anguage !evolution, #ondra 347T, --. 3T5? 3JD. S$6$=, a.
15  8er $arallelis*us in der finnischkarelischen <olksdichtung 2Z FF
"ommunications, 33J9, HelsinBi.
S, a.-D.
3473 BeitrGge /ur Textlinguistik, >Onchen.
S#, A.
3455 Dradation der Dra**atikalitGt und stilistische 2dG5uatheit, #ei-zig 2Phil.
*iss.9
345 Nradation der NrammatiBalitUt/, n  $roble*e der strukturellen Dra**atik 
und e*antik, (ed ), !. !zicBa, #ei-zig, 345, --. 7 ? 33<.
 

SY=!, U.
345T 8eutsche 9edekunst i* 1`. und 3. Aahrhundert, Halle 2Saale9 S6, P. a. R.
3457 The 2rt of $oetry 1`K1"K. $heories o0 Poetic "om-osition and StLle in the
#ate eo1"lassic and EarlL !omantic Periods, #ondra.
S!8#866, ].
15< eAs-a-er Headlines, #ondra.


D3 N6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

Striedter, G.
3473 )ur 0ormalistischen $heorie der Prosa und der literarischen Evolution/, n
Striedter, G. (cd) 3473 I'1#'''III.
Stricdter, G. (cd )
3473  9ussischer 7or*alis*us. $exte zur allgemeinen #iteraturtheorie und zur 
$heorie der Prosa, >Onchen.
$hom-son, G.
3453 The 7ounding nf &nglish :etre,  eA orB6#ondra.
$horne, G. P.
34JJ /StLlistics and Nenerative Nrammars/,  AL, 3, D4 ? J4.
3454 /PoetrL, StLlistics and ImaginarL Nrammars/,  AL, J, 3D7? 3J8 2germ. n Ihv6e, G.
(cd) 3473 $I6T, D<T1D<59.
$odorov, $.
3457 Litt4rature et signification, Paris.
3473 *ie semantischen &nomalien/, in IhAe, G. (cd) 3473<J4 ? <<.
$ra+and, G.
3478  Zur e*iologie des literarischen Juntwerhs, >Onchen. 347D Poetische
&+Aeichung/, LB. <T, DJ1J4.
$rager, N. #. 6 Smith, H. #.
34J3 2n utline, of &nglish tructure. Rashington $Ln:anoA, G, 6 GaBo+son, !.
34T Pro+leme der #iteratur1 und S-rach0orschung/,  Jursbuch, J,
7D175. (itti, C. ;.
3454 Linguistics and Literary Theory, EngleAood "li00s, . G. (tlmann, !.
3478 $heorie einer literarischen RirBungsanalLse/,  LB, 38, D< ? D. (llrnann, St.
3457 Drund/Ege der e*antik, trad. germ. S. Coo-mann, ;erlin
345 Semantic (niversals/, n Nreen+erg, G. H. (ei) ni0ersals of Language, a T1a
ed., "am+ridge, >ass., 345, --. T37 ?T5T 231a ed. 345<9.
elde, !. N. van de
3454 )ur #inguistisierung der Philologie/,  LB, D, 58 ? 78.
enezBL, !. #.
3478 The tructure of &nglish rthograhy, $he Hague,
icBers, ;.
3478 =lassical 9hetoric in &nglish $oetry, #ondra

BIBLIOGRAFIE&1_
a8:c!68, a.
37<  $oetik, 9hetorik und tilistik. &Bademische orlesungen, ed. #. Sie+er, Halle.
a$6!$:, ].
34J >Onze und Rort ? (ntersuchungen an einem ;ild0eld/, n  9o*anica 2Z FS
!ohl0s9, Halle 34J, --. J81JT3.
345< SemantiB der BOhnen >eta-her/,  8<A, <7, <TJ1<DD
 

3457 SemantiB der >eta-her/,  7oL, 3, <?37 2şi n Coch, R. &. (ed ) 347T T541T<.
345 *isBussions+eitrag in *ie >eta-her. ;ochumer *isBussion/,  $oetica, T, 3881
3<8.
3473 CommuniBative #iteraturAissenscha0t/, n  Literatur fEr Leser, EssaLs und
&u0sUtze zur #iteraturAissenscha0t, Stuttgart 3473, PP. 7133.
347T *ie $ext-artitur als heuristische >ethode/,  8, TD6D, DT158 ac, R. &
a8!!6, A.
34J5 Theory of Literature, a T1a ed. eA orB. a`!$, P.
34D8 /Vn the Semantics o0 PoetrL/, n "hatman, S. 6 #evin S. !., (ed )
3457 TJ81T5<. 345T  :etahor t9eality, ;loomington 6 #ondra. a$96, T. 3JJ<
The 2rte of 9h4tori5ue, Facsimile !e-rint 2Z $he English Ex-erience,
T859, &msterdam6eA orB, 3454. a$98, a. ^.&B8!>9f, M.
34J4 /$he "once-t o0 >eter &n Exercise in &+straction/, n "hatman. S.6 #evin, S.
!. (ed) 3457 43133D 2iniţial n $:L2, 7D, 34J4Q, JJ1J479.
a#6>!$:, D. 3473 $erminologie des StruBtur+egri00s/, n lhAe, G. (ed ) 3473 I
4313D8. 86>0!, R. a.
34J7 2 6andbook of &nglish Dra**ar, #ondra. 8:, T. & Sc!, 7.. (!)
347< Zur Jritik literaturwissenschaftlicher :ethodologie, FranB0urt.

Indice
V+servaţie -reliminară ex-resiile evidenţiate -rin scris cursiv desemnează n Indicele
de -ersoane, autorii o-erei analizate, n Indicele de materii, termenii de s-ecialitate exogeni.
Indice de -ersoane
&arts, G. T<<
&+raham, R. 3D7
&+rams, >. H. 3D, 3J, <T, 344
 2ddison, A. 3<
&llemann, ;. 3T, <D
&nderson, N. #. 345, 347
&r+usoA, #. T4
&ristotel 3J, 35, 37, TT
&rmstrong, E. &. 3T5
&rnold, H. #. J
&rvatov, ;. I. 3D5
&uer+ach, E. 35
&ugustin 3
&usterlitz, !. T73
&ustin, G.#. 7, <DT
 Bacon, 7. 3, T5, T45
;aileL, !. R. 3DD
;aldAin, ". S. 3J<
 Bal/ac, 6. de <TT
;ar+er, "h. T<3
;arthes, !. 38, 3T, 3J<, <D<
;ateson, F.R. 3T, 3J3, 3JT, <J8
 Baudelaire, =h. 3D<, 3D, T7D
;aumann, H.1H. 5J
;aumgUrtner, C. 3D7
;eardsleL, >. T85
;echert, G. 35<, TJD
 

 Beckett, . <J, 7D, 37T

 Beechertowe, 6. <<<
;ehrens, I. T3
;elBe, H. 5
;ellert, I. 54, 7, <
;eneă, E. 54
 Benn, D. T8, T5
 Bennett, 2. <8J
 Bense, :. 7, D<, 7D, 3<3, 1<
;enveniste, E.
;erg1Ehlers, #.
;erger, &.
;ernstein, ;. 3T, 3T4, 3<8, 5,
<D4 ;ettinghaus, E.P. 3JD ;ezzel, "h. 3JT ;icBerton, *. TD, T43 ;ierAisch, >. 3<5,
3D7, 3JT, 1<  Bis*ark, 8.0. T3 lake, F. T<7, T<, T7D ;loch, ;. 3D<  Bloo*ield, L. 3T8,
3T3, 3TT, 3T<,
3TD ;lumensath, H. 3<D  Blunt, F. . T<7 ;onheim, H. 358, 35T ;onsie-e, N. 3JJ,
1  Bossuet, A.. (, T7 ;oAleL, ".5. 344 ;oLd, G. *. 35  Bradstreet, 2. T<4 ;raunmOller, C.
3D7

I*I"E *E PE!S8&E6D3S
;raL, !. TT
techt, B. 354, T7T, T7<, / T7D,
T7J, <8D Brentano, =l. TT, TD8, T75, T45. ;rettschneider, N. D ;reuer, *. J, D<, 4,
38T ;rinBer, C. J, 73, 3, <, 338 ;rooBe1!ose, "h. <88 ;roAn, G. TD4 ;u+ner, !. 384
;Ochner, N. <37, <3 ;Ohler, C. DD, D5, D7, D, D4,
J8, 3<T 1;Orger, "h. 5  Bunyan, A. T4J ;urger H. 3D8, T57, T5 ;urBe, C. <D<  Burns,
 9. TT5 Butler, . <TD ;utters, !. !. T<<  Byron, D. D. T3, T38
=arlyle, Th. T7
"armacB, P. &. 3J<
=arroll, L. T34, TT3, TTT, TT<
"arstensen, ;. 3<4
"arter, G. T<
=asano0a, D. "1
=atull T, T4
=elan, $. T47
Dellini, B. T3
"ervenBa, >. 3D
"ha-man, !. 3<7, T4D, <83, <87
"hatman, S. 5J, 3<7, 3JT, 377,
344, T87, T8 =haucer, D. 344, TDT "homsBL, . , X, TJ<, T54 "hristensen, F. 35T
=hurchill, F. T3, 38<, 38D, 38J "icero T3 "larBe, >. #. 3JT =laudius, :. 345
=le0eland, A. <8D =oleridge, . T. T<7 "ollingAood, !. N. T8 "onradL, C. V. 3< "oşeriu, E.
3D8 =ourts:ahler, 6. T7 "rane, R. N. 3J< =rashaw, 9. T44 "roce, ;. 3T "rocBer, #. 3J<
"ummings, E. E. T<3, T<D, T57, <TT, <TJ, <T5, <<8, <<7, <D  "urtius, E. !. 3DJ, T75, T4
*aiches, *. 35
*anes, F. 5<, 54 urm. 73, 74,
8 *avie, *. 3<7 *elas, *. 3<7, 3DT, T<<  8e'uincey, Th. T  8ickens, =h. TJ4
 8ickinson, &. T5J, <38 urm, <TD *iecBmann, R. 4J *i:B, $. &. van J, JD, 54, 73, 338 *iltheL,
R. 3T *ocBhorn, C. T4, 385, <D< *olezel, #. 3DD, 3D *onellan, C. 384  8*xne, A. T38, T<7,
 

T75, <J8 8owson, &. T7J 8oyle, =. 38T 8rayton, :. <8< *ressler, R. JD, 5<, 5D, 73, 338,
33D, 3TJ

DT86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)&

*u+ois, G. 3J4, 358, 35J, 357, 35, 37T, T58, T55, T<, T5, T43. <8<, <T3, <TT, <DT
*LcB, G. 3J<
Eco, (. <7, D<, D, 3T7, 3<3, <D<
Edeline, F. 3J4
Ehmer, H. C. 3
Eichen+aum, ;. 3D5, 3D
 &ichendorff, A. 0. T45
Eliot, $. S. T8, T38, T33, T37,
TTJ, T48, T4T, T4J, <88, <85,
<TT, <T, <T4, <DD, <DJ, <D7,
<D4 Elster, E. <35  &lyot, Th. T3, <T Em-son, R. TD4 Enders, H. 44 EnBvist, . E.
3JT Enzens+erger, H. >. T34, TD3,
TJ4, T58, T53, <D< Erlich, . 3D4 Escar-it, !.   &0elyn. A. 3
Fallersle+en, H.v. <85
Fichte, G. N. T3
Figge, (. #. 33J
Filliolet, G. 3<7, 3DT, T<<
Fir+as, G. 54, 73
Firth, G. !. 345
Fischer, #. 44
Fischer, R. TD5
FlaBer, &. 3D
Fodor, G. &. T43
F`nagL, I. 3DD, 3DJ
FoAler, !. 3<7, 3J3, 344, T38,
T<<, T<J, <J8 France, P. T4
$E'$
FrancBs, *. 4J
FranB1;`hringer, ;. 3JD
 7ranklin, B. T3
Franz, >. F. D<
Fraser, R. TT
Freeman, *. ". 3<7, 344
FreLtag, N. TT
Friedrich, H. 3D5
Fries, ". ". JD, 48, 3T7, T34,
TJ<, TJ7 Fries, (. 73 FucBs, R. 3T, 3<
Naier, (. 345
NalinsBL, H. <33, <3<
Narvin, P. #. 3<7
Day, A. TTJ
Nel+, G. <T4
Deorge, t T37, <T5
Nenette, N. 3JD
Ner+er, <.
Dibbon, &. 3<, 3
 

Dide, 2. T3
Nimson, &. (. 3J
NlUser, !. <T3, <T<, <T7
Nlinz, H. 3
Doethe, A. F.0. 3<, T3,T3T, T<8, TJ7, T5D, T55, <8D, <8
Dorgias T7D
N`rnL, R. 4 , N`rsBi, C. 4 i Nottsched, G. "h. 35 ^ Nra+es, H. 3D7
Dray, Th. <8D
NreenlaA, E. T<
Nreimas, &. G. 73, 3<7
Nrosse, E. (. 43

I*I"E *E PE!SV&E6DT3
Dryhius, 2. TD8, <3D Nunter, !. 5D, TJ NunzenhUuser, !. 3<7, 3DD NOlich, E. 73
NOnther, H. 5, 3D NOttgemanns, E. D
Ha+ermas, G.  Hagstrum, G.H. 3 Hall, !. &. <T8 Halle, >. 344  :alier, 2. 0. T5D
HallidaL, >.&.C. 5T Ham+urger, C. 3< Hamilton, *. G. 3<3 Hammond, >. T73, T7T Hantsch,
,3. 44 6ardy, Th. TT5 Harris, . <83 Hartmann, P. J, 4, <5, U
J, 73, 3<, <DD HarAeg, !. 58, 5<, 55, 57, 5,
54, 73, 7J, 75, 77, 7, 74, <,
48, 44, 3T7  6aut*ann, D. TT5 6awthorne, @. <3, <87 6ebbel, 7. T3 6ebel, A. $. TT5
Heidol-h, C. E. 73 Hein, G. D< Hel+ig, N. J5 Hem-0er, C. R. 43 HendricBs, R. V. JD, 73, 3<4
3D HenrL, &. T4D
 6erbert, D. TD4, T5J, <3J, <TD  6erder, A.D. TT5 Hermand, G. 3T7
 6erodot TT5
 6errick, Ii. T<7
Herrnstein Smith, ;. 48
Hess, !. 3<, T4
Heusler, &. T84
Hill, &.&. 3D
Hilt+runner, V. <D7
H:elmslev, #. 5
HocBe, N. !. 373, T75, <T8
 6lderlin, 7. TD, T38, T4J
 6eilerer, F. T<3
Ho00mann, N. <<7
 6of*annstahl, 6.0. T45
 6o*er TT5, <35
 6okins, D. :. TD, 375, 3<, 3D,
3J, 34, 348, 34T, T87, T38,
T37, T3, T73, <TJ  6orafiu TT Houde+ine, G. #. 5 HoAard, H. T5D HoAell, R. S. 3J<,
3JD HoAes, !. F. 3J< HrushovsBi, ;. T3< HLmes, *. D<, 34J, T54
IhAe, G. 43, 3<7, 3D7, 344
Imdahl, >. 35D
Ingarden, !. T, 385, 3D7, <D7
Ingendahl, R. T4T
IsacenBo, &. . 5D, TJ
Isen+erg, H. 5T, 73, 7
Iser, R. 385, 3D, 3D4, <D7
GaBo+ovits, #. &. 384
 

GaBo+son, !. 5, D<, 3<T, 3<<, 3<J, 3<4, 3D3, 3DT, 3D<, 3D5, 3D, 3JJ, T73, T7T, T7D,
T4<, <8T, <8, <D4
 Aa*es, 6. <J8

DTT6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 Aandl, &. 378, 373, 37<, 37D, 37J, 375, T37, T5, <T<, <TD,
@ <TJ, <T5, <T4, <<3, <<<
Gauss, H. !. 37, 3D
Gens, R. 3J<
Gones, #. N. 3D<
G-os, >. 3<7
Gose-h, >. T4
GoLce, G. T37, T3, T34, TT7, T58, <TD
Cachru, ;. ;. 3<7 Caemmerling, E. 3D3  JGstner, &. T7<  Jafka, 7. TJJ,, T5J
CallmeLer, R. D<, JD, 5<, 5J,
73, 7J, 333 Carttunen, #. 33J Catacic, !. 3D7 Catz, G. G. T43 CaLser, R. 3T, T5, T
CerBho00, I. 5 Cermode, F. T33 CeLser, S. G. 344 CinneavL, G. #. 7, D<, J8, #,
38T, 337, 3T3, 3< Claus, N. DD, D5, D, D4, J8  Jleist, 6. 0. TD ClinBen+erg, G. >.
3J4, 358, 35T,
T<8 Jlostoch, 7. D. <8D Cnauer, C. 3DJ Coch, R. &. <5, 3DD, TT3, T<<,
T<J .
Col+e, G. J, <D Coller, H. 35 ConBol, E. T<8
Co--erschmidt, G. 3JD, 3JJ, 3J5, T77, T7, T5, <3, <DT
Craus, G. 3D
Crauss, R. T7
Creuzer, H. 3<7, 3DD
Cristeva, G. 5, 7, J5, J
 Jroet/, 7. . TT5
Croll, R. 3J<
Cuznec, >. *. 358, TJ<, TJJ, TJ4, <8J
#achmann, !. J5 #ang, E. <J, J
#aus+erg, H. 4, 38T, 3JJ, 3J, 3J4, 357, 35, TT7, T<5, TDT, T55, T54, T4<, <88,
<8, <DT
 Lear, &. 357
#eech, N. . 3<7, 3J5, 3J7, 377, 347, T37, TT, TD7, TJ, TS, T47, <TT, <T
#eed, G. 3DD
#e Nuern, >. T4D, <8D, <87
#ehmann1Hau-t, H. T<
#ei+0ried, E. J3
#eisi, E. T37, T<8
#essing, N. E. TT7
#evin, H. TD
#evin, S. !. 3<7, 3DT, 3D<, 3D. T<<, T73, T7T
#_vi1Strauss, ". 3D<, 3D
#_vL, G. 374
#eAandoAsBi, $h. 3D8
#eAis, ". S. <83
#ie+, H.1H. 3D8
 Liliencron, 8.0. 34J
#indner, N. T8
 

#inn, >.1#. 3J<

#insBL, #. 384

I*I"E *E PE!SV&E6DT<
 Li0ings, 6. <T3
#otman, G. >. J, 3D8, 3DT, 375,
34J, T73 #otz, G. 34  Lucan, 35 #OdtBe, H. 3DJ
>aas, (.
>acueen, G. <88
 :ann, Th. <J
>arBs, ;. &. <<7, <D8
 :arlowe, =h. TT7
>artens, N. 45, 47
 :asefield, A. TD4
>asson, *. I. 377, 34J
>athesius, . 54
>aurer, H. T58
>eier, H. T4D
 :ilton, A. <8D
 :olire, 3<, TT7
 :ontaigne, :. &. de "1
>orris, "h. R. DD, D5, D7, D,
D4, J8, J3, 3<3, 3<T >ott, F. #. T< >onnt0ord, G. <T8 >uecBe, *. ". T44, <8T >Oller,
N. 3T, 378 >Oller1Seidel, R. 3D8 >uir, P. H. T< >uBarovsBL, G. <3, 3<3, 3D,
3J8, 374
 @ash, . TT<
 @estory, A. @. TT5
 icBel, N. 58
 ie-old, R. 3<8
 @iet/sche, 7. T3, T<7, T<, TDT
 orden, E. T7, T7D
Vevermann, (. 3<8
Vgden, ". C. <7
Vhmann, !. 7, 388, 38D, <DT
it/, :. T75
Vras, &. 34J
rtega y Dasset, A. "1
Pa-a:eivsBL, H. 35
Paul, G. T5<
 $aulus T3.
Pausch, H. &. T4D
Peacham, H. T5
Peirce, "h. DD
Pelc, G. T4D, <3D
 $eys, S, T3
Peter0alvi, G. >. 345, 347
Pet`0i, G. S. 54, _
 $etrarca T7
PeLre, H. 34
Piirainen, #. $. 3<J
 

P:atigorsBi:, &. >. J

 $laton 3J, 35
Plett, H. F. 7, D, 38T, 3<3, 3JJ,
<T8, <DT, <DD  $liniu cel B+trRn 3<, 3  $occi, 7. 0. 37T  $oe, &.2. T4, <8, <3, T<4
Pollmann, #. 38, 33, 3T, TJ,
T4 PolloB, $. ". 3T $olo, :. T3 Pongs, H. T45
 $oe, 2. 37, T87, T3T, T5T, T5D Posner, !. 3D3, T7T, T7< Pound, E. 4T, TT7, <T4, <<3
PraBBe, H, < PraninsBa, G. <T3 Puttenham, N. T5, T4, T8T

DTD6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

'ueneau, 9. 35, <T3 uine, R. . 384 uintilian 3J5, <8 uirB, !.T4D
 9acine, A. T<8
!ai+le, R. 73
!aimund, F. TT5
!astier, F. 73
!etz, "ardinal de 2Paul de
Nondi9 T3  9euter, 7. TT5 !ichards, I. &. <7 !icoeur, P. 3T7 !i00aterre, >. 3D3, H7,
3D  9ilke, 9. :. T38  9i*baud, 2. TD, 347 !ix, H. *. 35 !`mer, !. 38T !ohrer, "h. 541
!oss, R. 3<  9osset, 8.D. 34 !otermund, E. TT !Odiger, H. 4, TD  9Eh*, D. <T<, <TD, <TJ,
<<<
<<J, <<5 !uthven, C. >. <8T !Lcenga, G. &. 3J<
Sanders, R. 3<7, 3<, 3<4, 3JT Sandig, ;. T58 artre, A. $. 37T Saussure, F. de JJ, J5
SchadeAaldt, R.  Scha00, &. 387 Schanze, H. 3J< chiller, 7. T3, T7, <3 Schmidt, &. T55,
T57 Schmidt, P. <D, D3, 45
Schmidt, S. G. J, DT, 73, D, 5, 4J, 38J, 3<3, 3D3, 3D<, 3D4, 3J8, <D, <D4
choenhauer, 2. 3, T7
chrder, 9. 2. TT
Schulte1Sasse, G. HV
SchAartz, G. 3J<
SchAencBe, V. J
cott, 9. TTT
Searle, C. !. 7, 384
Se+eoB, $. &. 3<7, 3<
Seidler, H. 3T
Sengle, F. 5
ShaBes-eare, R. 3<, T8<, T3<, T3D, T3J, T37, T3, TTJ, TT5, TT7, T<8, T<7, TD8, TD<,
TDJ, TD5, TD7, TD, TD4, T53, T5T, T5J, T55, T57, T7D, T7J, T77, T7 urm., T7, T4, T45,
T47, <8<, <8J
haw, D. B. TT7
helley, $. . TT4, TD< @
Shi+les, R. &. T4D, <3
hirley, A. <87
SidneL, Ph. 3J, T<7, T<, T7D, T5
Sinemus, . J
Sitta, H. 3T7
ăBlovsBi, . 3DJ
SBre+, ). T77, <35, <3
ŞBre+nev, G. >. 358, TJ<, TJJ,
@ TJ4, <8J
Slama1"azacu, $. 4J
 

Smith, N. N. T4
Smith, H. #. 344, T8D, T85, T87, T8
Snell, ;. D5
outhwell, 9. <8D

enser, &. 35, T3<, TT4, T5<,

<8D, <34 S-itzer, #. T7, <T< ooner, F.2. 378 StahlBe, H. F. R. 3<7 Stando-, E. 34,
344, TD<, TD7,
TD4, T5T Stan0ord, R. ;. T47 StanBieAicz, E. 3J8 Stassino-oulos, &. T5 Steele, !.
3< Stein+erg, *. *. 384 Steiner, N. <J8 Steinitz, !. 5<, 5D, 77 Steinitz, R. T7D terne, L. 378,
<TD, <T7, <T ternhei*, =. T54 urm. Steu+e, &. 3D8, T57 te0ens, F. T55 St`tzer, (. 3J<
Stone, P. R. !. TT, 3J< tor*, Th. TT tra**, 2. 354, T<3, T5 Straumann, H. T58
StraAson, P. F. 384 StrelBa, G. 3D8 Strich, F. TD Striedter, G. 3D5, 3D StroszecB, H. U1, D<
SAin+urne, &. "h. T4J Szondi, P. 37 SLnge, G. >. T53
$E# (E#, 5 Tennyson, 2. 34, TT Tho*as, 8. T38, T37 $hom-son, G. T87 $horne,
G. P., 3<4, T<<
I*I"E *E PE!SV&E6DTJ
$odorov, $. 358, <8
$o-itsch, E. 4J
$ra+and, G. 3D
$rager, N. #. 344, T8D, T85, T87,
T8 Trahi, D. <8< $inianov, G. 3<4 Tucidide, 3b TT5
(itti, C. *. <D4 (llmann, !. 37J (llmann, St. TDJ, TD7, T47 (itti 3<7
ater= H. 5<
elde, !. N. van de 3<J
endler, ). 7, 384
enezBL, !. #. <T8
<erlaine, $. 3T
icBers, ;. TDT
<irgiliu 3<, T7, T3, TT
RacBernagel, R. TT
Fagner, 9. T37, T3, TT, TT4,
T5D, <T4 Rarren, &. 3T, 35, T, JT, J.
T4< Ratt, I. 37 Feinheber, A. 345 Reinrich, H. 5D, 5J, 55, 73, 7J,
38<, 3D, 3<, T4, T43,
T4D Reisstein, (. TD RelleB, !. 3T, 35, T, JT, J,
3D8, 3T, T4< Rexler, P. G. 344 RheelAright, Ph. <D7 RicBert, >. T7

DT56Ş$II%&. $E'$(#(I ŞI ANALIA DE $E'$

Rienold, N. 7,4, <T, <<, 338: RordsAorth, R. 34
3T7 Runderlich, *. 5, D, 338, I>, 3DT
Filde, . T47 @
Ril-ert, N. v. T5T, T5< eats, R. ;. T<7, T<4 Filson, Th. 3JD, TD3
Rimsatt, R. C. T85 )andvoort, !. R. T<8
Rittgenstein, #. DT )eller, H., 5
Foolf, <. TJ5 )mega", .
 S 

Indice de materii
a+atere v. deviaţie
 

actio 3JD
actualisace v. foregrounding 
aectio 3J
adiţie 357135.T37,TD,TJD1TJ5,
T3, TJ1T5, <8<, <T31<T<,
<<4, <D v. şi 0iguri aditive adonction 3J4, 353 a0ereză 3JT, 353, 35, 354, 37T
TT4 alegorie 38T, 353,. TD, T4J, <841
<83, <8 alienare 3DJ, 37<137D, <33, <3T
<TT aliteraţie 3J8, 3J3, 3JJ, 353,
37<, 37J, 375, 374, 38, 33,
3D134, 34<, 34D, 347, T3T,
<<5
 ? semialiteraţie 3JT, 37 alogra0 <T3 am+iguitate 33J, TDJ, TD5, TJ7,
<3<, <TJ, <T7, <<8, <D8 am-li0icaţi~ <T8 anacolut 353, T53 anadilosis T<4, TJ8,
TJ3, TJT ana0oră, ana0oric 2n gramatica
textului9 J, J4, 58, 5T155,
5417<, 7D, 7J, 75, 8, 33T, 337, 334, 3T<, 3TD
ana0oră 2n retorică9 T<4, TD3, T3 anagramă 3JT, 353, 378, <TD analogie6analog <8J,
<3J, <T5 anahora v. ana0oră anastro0ă T5<, v. şi inversiune
sintactică anno*inatio v. -aronomasia anomalie <8
antimeta+ola TD3, TDT, TD<, T77 antihrasis 353 antiteză 3JJ, 353, T77, T7, T8,
T3, TT, T, <351<3, <34 antonimie 347, TJ3, T73, T7, TT,
T<, T5, T4, <37 antonomazie 353, <8T, <8D, <84 a-oco-ă 353, 35, 354, 37T, T33
aokoinu T53 ? T5T a-osio-eza T5 a-ostro0a6a-ostro0are 3JJ aroach
 ? extrinsic JT
 ? intrinsic JT argu*enta3ia T74, T3
arhaism 3<, 3DD, 353, TT, T<8,
<8T, <TT, T<1<T4 arhicititor 3D @1 .11/11
articol 5T, 5D, 7T, 7J157, 33D
articulat 2cuvnt articulat9 5J, 7J, 75

DT6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

. asemănare 2v. şi similaritate9 35D, 3D, 348, 343, 34T, T88, T831T8T,T<J,TD3, TDT1
TD4, T73, T7T1T7<, T4J, <3D, <T7, <<, <D7
asemie 353, T5, <D7, <D
asindeton 353, T7J
asonantă 3D<, 353, 37J, 375, 377, 38, 3D, 34134T, 34<, 34D
asteism v. ironie
attester 7, 388, 38D
backgrounding 3<713<4, 3J4, 37T,
37J, T<5 +ar+arism 357, TT7 +ustro-hedon <<T
canal <, <4, D3, D<
carientism v. ironie
cata0oră, cata0oric, 58, 5<, 5J, 54,
7T, 7D, 75, 33T
catahreză <83
16. şi meta0oră cezură T8J
@? he-temimeră T8J
 ? -entemimeră T8J
 ? trimimeră T8J cli*ax 3JJ, TD3
 

v. şi gradatio cliing T3 cod <4, D8, D3, 7T, 3<8, 3J5,TTD,
TTJ codare <, <4, DT coerenţă <7, JJ, J5, 5817T, 7D,
7J17, 4T147, 338, 33<,
335, 3TJ, TJD com-araţie (si*ilitudo ) 353, <3<,
<3J, <35, <3, <34
 ? cinetică <35
 ? hi-er+olică <35
. ? ironică <35 ? moartă <35
 ? textologică6-ara+olă <35 com-etenţă J5
 ? 0onoestetic 341T85
 ? -oetică 3<5, 3D7 com-lexio v. sim-locă comunicare6comunicaţie <7, <
<4, D8, D3, D<, JJ, <, D, J, 5, 7, , 4, 48, 4<, 4D, 4J, 45, 47, 4, 44, 38D, 38J,
38, 33T, 33D, 33J, 3TD, 3<T, 3<<, 3D5, 3JD, 34J, TJJ, TJ5, TJ4, T<, T44, <87, <38, <T7,
<<D, <D3, <DT, <D4
concettoconceit <8T v. meta0oră
concretizare 385
conector 5T, 5D, 7J, 4, 38, 3T<
conexiune6concantenare6nlănţuire 5J, 3TJ, TD<, T77, <88
 ? alternantă 74
 ? nealternantă 74 consonanţă 375, 377, 34D
 ? de centru 37, 34D, TT<=
 ? semiconsonanţă 37, 34D, TT<
context
 ? co1textual T78, <D5
 ? gra0ic <T
 ? lingvistic TJ7
 ? matrice TDJ, TJ5
 ? -ragmatic, T5, T, T4
 ? situativ 4J, 38J1385, 384, 33D, 3T4, T35, TDJ, TJ7, TJ, T54, T78
 ? semnalizator T4, T48, T43, T47, T4, <83, <8<

 ? stilistic 3D, T78

1 textual 14J, TT<1T<8, TDJ, TJ7, T78, T44, <88, <83, <8T, <D5
contiguitate 7, T<5, T<7, TD<, T73, T7J, T4<, T4D, <8T1<87 <33, <34
v. şi distanţă = tro-i de contiguitate
contradeterminare T4
contra-unct T87
convergenţă stilistică 3D3, 3DT, 35J, 33, 34T, T8J, T3T, TTD, T<5
conversiune 353, TTT, TTD, T<8 ? T<3, T<D, TD<, T5, T48
concurenţă TD, T48
coordonare TD<, T7T, T7, T5
core0erinţă6core0erenţialitate 4D, 33<, 33J, 335, 334, 3T8, 3T4
corelare <8J, <DD
correctio TJ3
countergra**ar 3D8
couling 3DT, T7T, <T8
crasis 353
critică literară 3D, T4, <8
critica textului 45
decodare <, D3, D, 4J
 

decoru* <83
deictică 58, 7, 4, 4, 33D, 3TJ,
T78 delimitare <7, JJ, J5, J158, 7D,
414T,4, 338, 333133T, 3TT, denotat <7, D7, D, D4, 387, 38
384, 33<, 33D, 33J, 335, 334,
3T<, 3T4, 34J, TD, <<T, <DT,
<D4
I*I"E *E >&$E!II6DT4
desemnat <7, D7, D, D4, 387, 38,
335, TD determinare
 ? contextuală T431T4T detractio 3J
deviaţie TJ1T5, 55, 3<3, 3<D, 3<J, 3<5, 3<7, 3<1 3D5, 3D, 3JT,
3JJ, 3J5, 3J7, 3J, 3J4, 35T135D, 35J, 37J, TTT, T<<, T<D, T<J, TD7, TJT, TJ<1T73,
T<, T, <<D, <<5, <<7, <<4, <D8, <D3, <DJ
 ? contextuală TTD?T<8
 ? diacronică 2istorică9 TTD, TT1T<8, <T41<<8
 ? diastratică 2sociologică9 3<, TTD, TTJ
 ? diato-ică 2regională9 3<, TTD, TTJ1TT7, <T
 ? exogenă TTD, TT71TT, <T, <<8
 ? externă sistemului <<8, <<3
 ? 0onologică 3551 375, 347
 ? gra0emică <T8?<<<
 ? internă cuvntului T3J?TTD
 ? de ncălcare a regulei 3JT,
3J5, 3J7, 355, 37J
 ? de ntărire a regulei 3JT,
3J7, 35<, 355, 37J
 ? mor0ologică T35?T<J
 ? -oetologică T<
 ? secundară 3JT, 37, T8T, T8J, T85, T87, T3<, TD4, TJT, T7<, T8,T3,T, <37, <3,
<<7, <<4
 ? semantică T<, TD1<3D, <3J, <3
 ? sintactică TJ<1T73

D<86Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

diacronie J5, 45, 4, 3<5, 3D, 3J, TTT, TT<, TT71T<8, TD4 T43, <3, <T1<T4, <D<
dialogis*us 38T
diareză 353, 357, 35
diasirm v. ironie
*ichtung/ ? dans, densitate v. -oezie
di0erenţă T<4, TD= T73, T4J, <3T, <3D @.1//
 ? comunicativă DT, D, 4J, 47, 385, TJJ
 ? estetică 33, 3<3, 3TD dimensiune semiotică
D7, J81J<,  urm. ,338, 333, 335, 3TD13<8, 3<T, 3<<, 3<J, 358, <D<, <DD, <D, <D4@
discourse
$1 infor*ati0e 337
 ? ersuasi0e 11
 ? reference 337, 3T3
 ? scientific 337 disimulare T4, <88 disositio 1<
 ? distantă 77, 7, 375, 348, T<5, T<7, TD3, TDT, TD<, TDD, T7J, <8, <<D
 

distri+uţie D8, 57, 7T, 38, 3<, 35, 34, 3481T8D, T<D, T<J, TD8, TD31TDT, TD<, TJ8,
TJ<, T54, T7J1T75, <33, <3T, <<7, <<4
echivalenţă 3<<, 3D3, 3D<, 3DD, 3DJ, 3J3, 3J7, 35<, 355, 37J, TT<, TJ5, T, <38, <T8,
<<D1<<7, <<4, <D8, <D7
 ? 0onologică 3751T3<, T<5
 ? gra0emică <T8, <<D1<D3
 ? gra0omor0ologică <<4, <D8
 ? mor0ologică T<5?TJ<, <<5
 ? orizontală 3D3. 3D<
 ? -rozodică T<5, <<5
 ? -rozodogra0ică <<D, <<5, <<1<<4
 ? secundară 37J, <37
 ? semantică TD, T, <3D, <T8
 ? sintatică TDT, T731T<, <37
 ? textologică <38
 ? totală v. identitate
 ? verticală 3D3, 3D<
eli-să J4, 337, 3JJ, 353, TJD, TJ5, TJ71T58, T78, T73, T5, <35
 ? co1textuală 5D, TJ7, TJ, T58, T78
 ? noncontextuală TJ7, T78
 ? situativă TJ5, TJ4
 ? stilistică TJ4 elocutio 1<2, 1< em+lemă TJT, <TD
emic 58, 7T, 7D, 48, 3T, 3<8
emisiune <3, <, <4, D<, 47
em0ază T5T, TT, T5, <3D
e*hatics 7, 38D
encataliză 5
e-enteză 353, 357, 35, 37T
eihora T<4, TD3
e-izeugmă v. geminatio
ei/euxis v. geminatio
estetică, esteticitate 35? 3, U_, 3<3, 3<<, 3<413D5, 3J813J<, 3JD, 3J5, 355, 375, 347,
T35,. T<J, TJ<, T73, T77, T<, <38, <T8, <T4, <<D, <<5, <D3, <DT, <D<, <J3

I*I"E *E >&$E!II6D<3
etero0on TDD, TD4
eterogra0 TDD
eterosem TDD, TD4
etic 58, 7T, 7J, 48, 4, 44, 33T,
334, 3T, 3<8 \tos T8 eu0emism 353 excla*a3ia <38 exordium 385
ex-licare6ex-licitare 5, 7T, 38J,
335 extensiune <7, JJ, J5?J, 7D, 5? 
4, 4, 3381333
a+ulă 353, <83, <35 0icţionalitate 35, 38T, 38D, 38, 3<D, 3<J, 3D4, <DT, <D, <D4
iguri
 ? accentuate 35J, 343, 34, 3441T8D, T87, T8, T3T,M T3J TD8, <T8, <<5
 ? aditive 3571 35, T37, TJD1TJ5, TJ1T5
 ? a-elative 3JJ, <DT
 ? com-arative 3JJ
 ? contrare 3JJ
 

 ? de cuvnt 3J5, 35J, T351TJ<

v. mor0ologice
 ? de echivalenţă v. echivalenţă
 ? figura ety*ologica " 35, TD<
 ? 0onice 20onologice9 sonore 3DT 358, 35J, 3551347, T3T, T<5, T73, T77, <38, <<5
 ? gra0emice 35J, 37T, 37J, T3T, TDJ, <T81<D3
 ? gramaticale T73
 ? imitative v. re-etitive
 ? de nălţimea tonului 35J, 34, T8D1T85, T3T, T3J
 ? logice 358, TT, TD, <D<
 ? mor0ologice 3J4, 35J, 34J, T3T, T3<, T3J1TJT, T5, T77, <T8
 ? -aradigmatice 3J7, T4D,
 ? de -auză 355, 34T, 34, T8D, T85, T8, T84, T3T, T3J, TD8
 ? -ermutative 353, 35<, 378? 373, 37<, 347, T35, T3, TJ8, TJ3, T5<1T57, T77, TD,
T, <T3, <TT, <TD1<TJ, <<3, <<T, <<, <<4
 ? -ragmatice <38, <DT
 ? -rivative 3JJ, <37
 ? -rozodice 355, 3471T3J, T<J <38
 ? re-etitive 3JJ, T<5, TD3, TDD, TJ8
1retorice T5, T4, 383138T, 385, 3<T, 3<J, 3JD, <D3, <DT
 ? segmentale v. 0iguri 0onologice
 ? semantice 358, 35J, T3<, TDJ, T54, T77, T<1<3, <DT
 ? şemiotico1-ragmatice 3J5, <38, <DT
 ? semiotico1semantice 3J5,
<DT semiotico1sintactice 3J5, <DT
 ? de sens, v. şi 0iguri semantice 3JJ
 ? sonore v. 0iguri 0onologice

D<T6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)&

 ? sintactice 3J4, 35J, T33, T3<, TJ3, TJT= TJ<, T<, <38
 ? sintagmatice 3J7. T4D
 ! su+stitutive 3JJ, 35<, 373 ? 37T, 37<, T35, T34, T571T54,TD, T4, <3D, <3J, <T3,
<TJ1<<3
 ? su+tractive 35<, 351 378, 37T, 37, T35, T371T3, TJ51T5<, TD, TD, T51T,
<T<1<TD, <<3, <<T
 ? su-rasegmentale v. 0iguri -rozodice 1
1f trans-ozitive 3JJ 0onestem 345 0onestezie 34< 0ongestetică 355?T33
 ? structură de +ază 355? 347
 ? su-rastructură 374, 347? T3J
 foregrounding 3<7, 3<4? 3D5, 3J7
0ormule de -recauţiune <8
0razeologisme T v. tro-i
0recvenţă 57, 35D, 375= 371 374, 3D, 37, 3, 348, T88, T8T1T8D, T<5, TD81TD3,
TD<, TD5, T54, T7D, T8, <<T, <<D
0uncţie estetică 3<T, 3D3, 3J8, T3J, T5, <33, <TT, <TD, <T
 ge*inat io T<7 genus dicendi 
 ? deliberati0u* 4, 38T
 ? de*onstrati0u* 4, 38T
 ? indicale , T8 grada3ia 12>, TJ8, TJT
$E'$
 

gra0 <T3
 ? diagra0 <T3, <T7, <<4
 ? monogra0 <T3
 ? gra0em <T8, <<T
 ? consonantic <T7
 ? gra0em zero <TD, <<T
 ? segmentai <T8, <T7
 ? vocalic <T7 gra0emică 7D, <T81<D3 gramatică
 ? contextuală TJ7
 ? gra0emică 6 gra0ematică <TT, <T5
 ? a nondeterminărilor <D4
 ? normală <85, <3D
 ? a -oeziei6estetică 3D5, 3J5
 ? secundară -oetică 3D8
 ? secundară retorică 3J5
 ? textului D3, JD, 4, 3TJ, 3<7,
 ? trans0ormaţională TJ< grametrică 344
ha-lologie T3, TTT, <T< hendiadLoin 347, <3J hiasm 353, TDT, TJ8, TJ3, T7<, T77,
T3, TT, T7, <38, <34 hi-er+aton 353, T55, T75, << hi-er+olă 3JJ, 353, T4J
hi-er-ro-oziţie -er0ormativă  hi-ersem <37 hi-ersemem T7, <37 hi-ersemid T<J, <D5? 
<D7 hi-osemie <DJ ? <D5, <D7, <D3 hi-otaxă T7J ho*oioteleuton 3T hyallage adiecti0i
T55 hysteron roteron T55, T4
iconicitate 7D

I*I"E *E >&$E!II6D<<.
ideal seaker;hearer JJ
identi0icare TT, <33, <3T, <DJ, <D5.
identitate TDT, TDD, T73, <3D, <T5, <<8, <<D, <<, <D8, v. şi echivalenţă
i*ita3ia (auctoru*, naturae) v. mimesis
i**ittatio 3J
im-licaţie 5J, 5, 7, 4D, _
im-recizii 45, 385, 3D4, <8, <D71<D4 6
 ? 0ormule deschise _
 ! locuri li+ere 3D4 influencer 388, 383 in0ormaţie <7, UU, 5J 54, 78,
^, T, 38J, 384, 337, 3T4 TD8, TJJ, TJ ingam+ament 3T, T84, T381T3T, <<5, <<
 ? mor0ologic T38
 ? sintactic T38, << inserţie TDT, TD, T5, <TD, <TJ
v. şi adiţie inter-olare 5, TT7 interrogate <38
v. ntre+are retorică intersu+iectivitate 4 intertextualitate J5 ntre+are retorică 3JJ,
T3, <38 intro-atie T8 in0en3ia 3JD inversiune
 ? gra0onologică <TD
 ? graiomor0ologică <TJ
 ? gra0emică <T7
 ? semantică T3J, T, T4, T47
 ? sintactică 3JT, 353, TJT, T5<1T57, T3
ironie 38T, 384, 353, 347, TTJ B TT7, T<D, T4<, T4J, T471T44, <T
 ? amară 2sarcasm9 T44
 ? arogantă 2diasirm9 T44
 ? dis-reţuitoare 2micterism9: T44
 ? dramatică6tragică T44
 

 ? romantică "__
 ? socratică T4
 ? şarmantă 2carientism9 T44@@
 ? ur+ană 2asteism9 T44 istorie literară 3<, 3D, 3713,,
T8, TD1TJ, T7
izocolon T7T izo0onie 3JJ izosemie <3D @
izoto-ie 73, 3J4, TTT
 :oc acţionai comunicativ DT, 38J@ :oc de cuvinte 37T, TDD1<88
 ? gra0omor0ologic <D8
 ? homeo0on TD
 ? homeogra0 TD1TD4, <<51
 ? omo0on TDJ, TD5
 ? omogra0 TD
 ? omonim TDJ, TD5, TfD7
 ? -aradigmatic 37T, TD, TD5
 ? -olisem TDJ, TD5, TD7, T5T
 ? sintagmatic TDJ
 ? tro-ic TDJ
 :oc gra0ic <TT, <TJ, <<8, <<T, <<<1<D8, <D3
kako/elon <83
v. meta0oră kyklos T<, T8, T3

D<D6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 3ue <, D5, X, J, 3D5, 3J3
34 lim+a: cotidian6lim+ă 2de toate
zilele9 6vor+ire6normă 3T, TJ,
D8, 3<5, 3<, 3D3, 3D<, 3DD,
3DJ, 3D4, 3J8, 3JJ, T<8, <83,
<8J, <85, <3J lim+a: hi-er+olic <3< /lingvistică J, 5, 7, <3, J3, J<? 
3<8, 3<3, 3<T1<D4 lingvistica textului J, 5, 7, <5,
J3, J<1 3TD, 3TD1 3<8 literatură J, , 4, 381<D, D4, 387,
33J, 3<31<D4
 ? +eletristică60rumoasă , 38
 ? istorică 3<
 ? :urnalistică 3<
 ? o+iectivă şi de s-ecialitate 38, 3, T3
 ? retorică 38, 3<
 ? scrieri/ 
 ? trivială 5, 3<, T3
 ? utilitaristă 5, 3<, T3
 ? 2noţiunea de9 literatură 3<1<D, DJ1D5, D4, 3<D
 ? ex-resivă 3D, 3J, 3 ? T3, D4, 3<D
 ? mimetică 3D, 3J1 3, D4, 3<D
 ? rece-tivă 2-ragmatică9 3D,
3J, T31TJ, D4, 3<D
 ? retorică 2o+iectivă9 3D, 3J 3, TJ1T7, D4, 3<D, 3JD1
<D3, <D< litotă 3JJ, 353 logogra0ic TT4, <<8 logogramă TT4, <<8
macrocontext TJJ, T4T tneiosis 38T
*e*oria *essage
 ! connote 38
 

 ? denote 38
mesa: <71DD, 3<T, TJ4
meta+olă 3J, 3J4, 353
meta0onă 35J v. şi 0iguri 0ono1logice
meta0oră 3D<, 3J8, 3JT, 3JJ, 3J5, T54, TD, T7, T4, T43, T4T, T4<, T4D1<8T, <8<,
@<8D, <87, <38, <331<3D, <3J, <35, <3, <<5, <D8, <DD, <D7, <D
 ? a+stractlzant T4J
 ? ad:ectivală <88
 ? adver+ială <88
 ? animală <33, <3T
 ? animistă <33,<3T 2v. şi nsu0leţitoare6cinetică9
 ? a-ro-iată T43
 ? antro-omor0izantă T45, <38, <3T
 ? com-usă T47, <88, <83
 ? concretizatoare T4J
 ? continuată 2alegoria9 <88 ? <83
 ? distanţată T43
 ? ex-andată <3J
 ? hi-er+olică T441<88, <3<
 ? ironică T471T44
 ? ndrăzneaţă (concetto ) T43 <8T
 ? meiotică T441<88
 ? mixtă <83
 ? moartă T43, <83, <3
 ? necesară <83
 ? nensu0leţitoare T4J
 ? -ersoni0icatoare v. animistă

I*I"E *E >&$E!Il6D<J
 ? sinestetică 2intersenzorială9 T45
 ? su+stantivală <88
 ? textologică 2alegoria9 <88
 ? ver+ală <88
metagra0 35J, 37J, v. şi 0iguri
gra0emice , .
metalogism 3J4, 353, TD metamor0ă 35J, v. şi 0iguri mor0ologice meta-lasme 3J4,
353, 35J?37<,
347, T33, T3T metasemerae 3J4, 353, 35J v. şi
0iguri semantice metataxe 3J4, 353, 35J v. şi
0iguri sintactice metateză 353, 378 metodă JT, J<, U, 3T5, 3T7, 3T,
3<8, 3<D, 3<4, <D3, <D<, <DD,
<J3 metonimie 3JJ, 353, TD, T4,
T4<, T4D, <8T1<8, <84, <38
 ? atri+utivă <8J
 ? cauzativă <8J
 ? exteriorizantă <85
 ? generalizatoare <8<
 ? interiorizantă <85
 ? individualizatoare <8<
 ? sim+olică 2-ragmasemanti1că9 <87
 

 ? textologică 2-eri0rază9 <87 metrică 353, 347?T3J

metru 341T3J, T<J
 ? dimetru T8T
 ? hexametru T8T
 ? -entametru T8T, T87, T3J
 ? tetrametru T8T micterism v. ironie
mimesis 3J, 35, 37, 3, 34, T<.
D5, D4, 3<D, TJ8, TJT, T58
<T7 modalizare <8 modele
 ? de 0iguri 3J<1 355, T<
 ? de organom DD?D5, 3<T
 ? semiotice D<?J8 monosernie 3T<, <8T, <D7
no*eii
 ? aelati0u* <TT
 ? i*roiu* T4
 ? roriu* T4 ../.1. no*inati0us endens T53
v. anacolut
norideterminare semantică v. aseK mie
non1gramaticalitatea6a+atere gramaticală 3D8, 3D<, 3DJ, 3JT, 3J5, T<D, <83, <TT, <T5,
<DJ
normă D8, J5, J15, 38, 384,. 3<D, 3<7, 3<, 3<4, 3DJ, 3D5, 3D7, 3D, 3J, TT3,
TTD, TTJ TT5, T<J, TJ<, TJD, TJ, T5<, T54, TD, <3, <T8, <T
 ? .de ex-ectaţie 3<4, 3DJ, 3D,. T54, T8
ocurenţă 3D<, 3DJ, 3J3, T54 omo0on TDD omo0onie TDJ, TD
 ? semiomo0onie 34D omogra0 TDD
omonimie T<8, TDJ, TD5, TD7 omosem TDD .. .
onomato-ie 34J, <T<, <TJ, <<T oratio T74 originalitate T8

D<56Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

oximoron 3JJ, 353, 347, T54, T5, T7, T, <3
 -alindrom 353, 378
 -ara+olă 353, <35
 -aradigmatic 55, Ht?3DT, 3J7,
37T, TDJ, T4D, T47 -aradox 353, T, <3< -aragog 357, 35, 37T -aralelism 3D<,
3J3, 3JJ, 37J, T731
T7, T8, T3, TT, <88, <38,
<35, <T8 -aramoiosis 38 -arataxă 353, T7T, T7J -arenteză 3JJ, 353, TJD1TJ5,T55
 -arison T7T
 arole <, D5, J, 3D5, 3J3, 34  aro*oiosis 38 -aronimie TD<1TDD, T8, T3
 -aronomasie 3D3, 353, TD, v. şi
 :oc de cuvinte homeo0on -artitură de text 3T1 3<, 3J1
34J -atos 385 -eri0rază TD5, T77, <87, <8, <84
<38, <33, <3D -ermutaţie 351378, T31T34,
TD, TJ81TJ3, T58, T75, T5<1
T57, T1T4, <TD1<TJ, <<3,
<<7
v. şi 0iguri -ermutative er or :io 385, T74, TT -ersoni0icare <88, <3T
v. şi meta0oră -ers-ectivă 0uncţională n -ro-oziţie 54 ? 73 -icior 2de vers9
 ? adoneu T83
 ? ana-est T83
 

 ? coriam+ T83
 ? eretic T83
 ? dactil T831T8T, T8J,
 ? iam+ T83, T8T, T87, T3J
 ? s-ondeu T83
 ? troheu T83 -leonasm 353, TJ, T5  lurisignation <D7 -oeticitate v. estetică
2noţiuni de9 literatură
T<5, T54, T43, <88, <83, <3 -oezie 33, 3T, <<D1<<5 -oli0uncţioualitate S, 3D4, T<8,
T58, <D7, <D -oli-totă 34D, TDT, TD<, TD, T77,
<T8
 ? nominală TDT
 ? ver+ală TDT, TD< -olisemie D8, 4J, 3T<, 3<5, TDJ,
TD5, T5T, T78, <TD, <D, <D4
 -otisindeton 353, T7J
 ositioner 7, ,4D, 38D
 -oziţie 57, 35D, 375, 3D, T88, . T<51TD8, TD3, TD<, T7J, <T5, <<T, <<D
 -ragmatică D7, D, D4, J81JJ, 7<, <1385, 338, 33<, 33D, 33J, 335, 337, 3TD13<8, 3<T,
3<J, 3DJ, 3D513J8, 3JD, 3JJ, 3J5, 34J, TTJ, TT5, TT7, TT, TD3, TJJ, TJ4, T54, TT, T5, T4,
T43, <88, <83, <8T, <87, <TT, <T<, <<3, <D8, <D3, <DT, <D
 -resu-oziţie 4J, 45, 47, 4, 38J, 384, 33T, 334
 -ro10orme 5<, 5J, 7T, 3T

I*I"E *E >&$E!II6D<7
 -role-să T55, T57 -ronime 5T, <, 55, 33<, 33D, 3T, T<J, TJJ, TJ5, <DD, <D
 ? demonstrativ 53, 5T, 5<, 33<133D, 3T
 ? -ersonal 5T, 5<, 75, 33<, <33, <DJ, <D5, <D7
 ? -osesiv 75
 ? relativ 5<, T53 ronuntiatio v. actio 3JD roe*iu* T74
 -rosteză 353, 357135, 37T, T33
]uerrL 7, 388, 38D
rece-tor6auditoriu <3, <4?D8, TJJ, TJ4, T74, TT, T5, T4, <3T, <D5, <D
recurenţă 3D<, 3DD, 3DJ, 3J3, 37, 374, 348, T<J, TD8, TJ8, TJ5, T7J, T75
recusivitate T77
reducţie TJ4, T58, <D5, <D7
reducţioriism T<
redundanţă 334, 3DD, 3DJ, TJ4, T78, TJ, T5, <35
reevaluare semantică <3<
re0erent <3, <T, <, D8, D3, D<, 338, 333, 33T, 3T3, 3TT, 3T<, 3D4, 358
re0erinţă, re0erenţialitate <, <4, 38, 384, 338, 333, 33J, 335, 337, 33, 3T3, 3TD, 3T5,
3<8, 3<T, 3<<, 3<J, 3D5, 3D4, 358, 34J, TD, <T7, <<7, <D8, <DJ mi:loace de re0erinţă 
 ? de-endente de situaţie 33D,
335, 3T4
1 inde-endente de situaţie 33D, 3T4
re0ren T7J, T8, <38
1 contrare0ren T7J
remă 5<, 54173, 7418 re-etiţie
1 de contact T<5, T<7, TD3
1 la distanţă T<5, T<71T< TD3
v. şi distanţă= echivalenţă= tro-i de contiguitate retorică TJ1T7, T4, 38T1385, 3JT, 3J<1
<D3, <J8
 

1 generativă 358, 35T

reversiune T77
rimă 3D<, 3J3, 353, 37J, 377, 37, 374, 38, T3T,, T<J, TD, T77, <T8
1 aliterativă 33
1 de centru 33, 34<
1 de mi:loc 33, 34<134D
1 0inală 33, 343134D 347, T33, TTD, <<D
1 identică 37, <<5
1 internă 3T
1 inversă 377
1 istorică TD4
1 m+răţişată 3T, 34<
1 ncrucişată 3T, 34<
1 m-erecheată 3T, 347, T3T, <38
1 o-tică TD, TD4, <<5
1 -ararimă 377, 38
1 redu+lată 3T
1 semi-ararimă 37, 34J
1 semirim 37
ritm 34, 344, T8J1T3J

/HV6Ş$II%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

 ? autorul textului D3, 45, 385
 AH categorii6clase de text D8, J3, 7T, J, , 43, _1, 4, 44, 338, T7T
 ? constituirea textului
 ? -ragmatic 47 ? 4
 ? semantic 335
 ? sintactic 7T
 ? ela+orarea textului 45, 4, 3JD
 ? text eli-tic TJ4
 ? text cu -ermanent da ca-o <J, 7D
 ? -relucrarea textului 3T7, 3T4
 ? text secundar TJJ
 ? strategia textului 7, 4, 47
 ? structura de adncime a textului 5, 4D
itim- 2ver+al9 5T, 73, 38<, 38D
T54, T78 tmeză 353, T3J to-ologie 57, 77, 7 to-os
 ? al autosu+a-recierii T4 (*ea ar0itas)
 ? al retoricii <3J, <D< traductio v. -oli-totă trans*uta3ia 3J iranslatio continuata
<88 triunghi
 ? meta0oric T4D
 ? semiotic <T, <7, D8
tro-i 3JJ, 3J4, TTJ, T5D, T54, T4, <<5, <D7
 ? interni <38
 ? Nrenzverschie+ungstro1-en/ T4<
 ? de contiguitate T4<, T4D, <8T1<8
 ? tro-i cadru <38, <33
 ? de similaritate T4D, T4D ? <8T, <87
 ? S-rungtro-en/ T4<
 

unicat 55 unităţi
 ? gra0o0onologice <T8, <TD
 ? gra0omor0ologice <T8, <TD, <<8
 ? gra0osintactice <T8, <TD
 ? gra0otextologice <T8, <TD utterance unit 48
ver+e -er0ormative 7, 38D, 337 0erdicti0e 388
vers v. stih2ic9 0ersus raortati T75
1volum6ntindere 7T, 377, T88, T83, T<J, TD8, TD<, TJ8, TJJ, T7J, T8, <88, <35, <T7
zeugmă 353, TJ51T581T5<, T5
 ? congruentă T5<
 ? hi-ozeugmă T53, T5<
 ? mezozeugmă T53
 ? mor0o1sintactică T58, T5T
 ? -rozeugmă T5 l
 ? semanto1sintactic T58, T5T1T5<
 ? sintactică T58, T531T5T
;I;#IV$E"Y
K >lH&It S&*V

BdC
VF#‡GH'#.

"u-rins
 Introducere.................................................. J
1. *E #& Ş$II%& #I$E!&$(!II #& Ş$II%& $E'$(#(I
. Literatur+M i textM ...................................... 
3. biectul de studiu literatur+M .............................. 38
3.3. Patru -ers-ective asu-ra noţiunnii de literatură/ ...... 3D
3.3.3. oţiunea mimetică de literatură ........................ 3J
3.3.T. oţiunea ex-resivă de literatură@........................ 34
3.3.<. oţiunea rece-tivă de literatură ........................ T3
<. 3.D. oţiunea retorică de literatură.......................... TJ
3.T. #iteratura ca 0a-t semiologic/ .......................... T7
". biectul de studiu textM .................................. <D
T.3. *imensiuni semiotice ale semnului text/.................. <7
T.3.3. Elemente de +ază ale comunicării -rin semne.....@....... <7
T.3.T. >odele structurale semiotice ............................ DD
T.3.T.3. >odelul de organon al lui Carl ;Ohler.................. DD
.T.3.T.T. >odelele lui "h. R. >orris 234<9 şi N. Claus 23454911111 D5
T.T. Pers-ective ale unei semioze literare şi textuale o sino-să . . D4
.<. Textualitatea i tiin3a textului............................... J8
<.3. *imensiunea sintactică a textului.......................... JJ
<.3.3. Extensiunea sintactică a textului........................ X 
<.3.T. *elimitarea sintactică a textului........................ J
<.3.<. "oerenţa sintactică a textului.......................... 58
<.3.D. !ezumat@. "onstituirea sintactică a textului.............. 7T
<.3.J. &nalize de text ........................................ 7<
<.3.J.3. &naliza unui text de manual  ;ig ;en/................ 7<
<.3.J.3. &naliza unei ştiri din ziar ............................ 3
<.T. *imensiunea -ragmatică a textului ....@................... <
 

<.T.3. Extensiunea -ragmatică a textului...................... 5

<.T.T. *elimitarea -ragmatică a textului...................... 4
<.T.<. "oerenţa -ragmatică a textului...........................4T
<.T.D. !ezumat "onstituirea -ragmatică a textului.............. 47
<.T.J. &nalize de text........................................ 4

DDT6Ş$I3%& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

<.T.J.3. &naliza unui text din reclama economică ................ 441
<.T.J.T. &naliza cuvntării lui "hurchill din 3<.J.341D8, n 0aţa "amerei "omunelor 
20ragmente9 ................................ 38<1
<.<. *imensiunea semantică a textului ..........@.............. 387
<.<.3. Extensiunea semantică a textului...................... 338
<.<.T. *elimitarea semantică a textului .........1............ 333@
<.<.<. "oerenţa semantică a textului .......................... 33<
<.<.D. !ezumat "onstituirea semantică a textului .............. 335
<.<.J. &nalize de text........................................ 337
<.<.J.3. &naliza unei reţete culinare.......................... 337
<.<.J.T. &naliza unui 0ragment de text lingvistic................ 3T8
<.D. Posi+ilităţi ale unei ştiinţe a textului integratoare/ i....... 3TD
<.D.3. &naliză de text  *ouă versiuni ale unei -ovestiri ilustrate
ver+alizate............................................ 3T1
II. *E #& Ş$II%& $E'$(#(I #& Ş$II%& #I$E!&$(!II
8.  Text M i literatur+M .........,............................ 3<3
3. Literaritate .i tiin3a literaturii............................ 3<T s
3.3. *imensiuni semiotice ale literarităţii...................... 3<T
3.T. Premise teoretice -entru o de0iniţie lingvistică a literarităţii 3<J1
3.T.3. Backgroundingul non1estetic.......................... 3<7
3.T.T. 7oregroundingnl estetic................................ 3<
3.T.<. "ritica -ragmatică la adresa stilisticii deviaţiei .........,1 3D5
3.<. Pers-ectivele unei sintactici estetice a textului.............. 3J8
T. &laborarea unui *odel de estetic+ a textului.................. 3J<1
T.3. !etorica şi stilul........................................ 3J<1
T.T. >odele retorico1stilistice -entru text...................... 3J5
T.T.3. >odelul lui N. . #eech 23455, 34549 .................... 3J7
T.T.T1 >odelul lui uintilian................................ 3J.
T.T.<. >odelul gru-ului  din #Ottich 234789.................. 3J4@
T.<. ;azele construcţiei unui nou model..............=....... 35T
<. 7iguri fonologice.......................................... 3551
<.3. Structura de +ază 0ono1estetică 0igurile sonore ............ 355
<.3.3. Figuri ale deviaţiei 0onologice.......................... 357
<.3.3.3. &diţia............................................. %. 357
<.3.3.T. Su+tracţia .......................................... 35•
<.3.3.<. Permutaţia......................................... 378

1 "(P!IS6DD<
<.3.3.D. Su+stituţia .......................................... 373
1<.3.3.J. &naliză de text E. Gandl, etEde in f 2stro0a 3?<9 .... 37<
.<.3.T. Figuri ale echivalenţei 0onologice........................ 375
ii 3.T.3. Poziţia.............................................. 375
.<.3.T.T. olumul............................................. 377
 

1<.3.T.<. &semănarea.......................................... 37

<.3.T.D. Frecvenţa.......................................... 37
<.3.T.J. *istri+uţia.......................................... 38
<.3.T.5. &naliză de text N. >. Ho-Bins, The Findho0er ........ 3<
.<.3.T.7. Excurs &s-ecte semantice ale 0onoesteziei.............. 34J
<.T. Su-rastructura 0onoestetică  0igurile -rozodice............ 347
<.T.3. "om-etenţa 0 onoestetică  metrul......................... 344
.<.T.3.3. Figuri accentuale ......../............................ T88
<.T.3.3.3. Poziţia............................................ T88
.<.T.3.3.T. olumul@............................................ T88
<.T.3.3.<. &semănarea........................................ T83
<.T.3.3.D. Frecvenţa.......................................... T8T
<.T.3.3.J. *istri+uţia.......................................... T8D
<.T.3.T. Figuri de -auză şi de nălţime a tonului................ T8D
<.T.T. Per0ormanţa 0onoestetică  ritmul ......................K . T85
<.T.T.3.1 &ccentuarea a+erantă ................................ T84
<.T.T.T. Pauze a+erante ...................................... T84
<.<. Interrelaţia dintre 0igurile sonore şi 0igurile -rozodice.......... T33@
. <.D. &naliză de textShaBes-eare, <isul unei no3i de 0ar+ .i. 3p? 
337 ...../.............................................. T3<
D. 7iguri *orfologice.......................................... T3J
1D.3. Figuri ale deviaţiei mor0ologice.......................... T35
D.3.3. *eviaţia internă cuvntului.............................. T35
D.3.3.3. &diţia.............................................. T37
D.3.3.T. Su+tracţia.......................................... T37
D.3.3.<. Permutaţia...................................... ... . T3
D.3.3.D. Su+stituţia.......................................... T34
D.3.3.J. &naliză de text #eAis "arroll,  Aabberwocky.............. T34
D.3.T. *eviaţia legată de context ........................... TTD
D.3.T.3. *eviaţii lingvistice diastratice........................ . TTJ
1D.3.T.T. *eviaţii lingvistice regionale . . r.. ..................... TTJ
D.3.T.<. *eviaţii exogene........................... %........... TT7
1D.3.T.D. *eviaţii lingvistice istorice............................ TT
&

DDD6.Ş$II$& $E'$(#(I ŞI &&#I)& *E $E'$

D.3.T.J. Excurs *eviaţia clasei de cuvinte 2conversiunea9 ...... T<8@
D.3.T.5. &naliză de text E. E. "ummings, anyone li0ed in a retty
how town ............................................ T<3
D.T. Figuri ale echivaleneţi mor0ologice........................ T<5
D.T.3. PoziţiaWWWW............................................ T<51
D.T.T. olumul.............................................. TD8
D.T.<. Frecvenţa ............................................ TD8
D.T.D. *istri+uţia............................................ TD li
D.T.J. &semănarea. ..................../....................... TDT
D.T.J.3. Poli-tota ............................................ TDT
D.T.J.T. Paronimia............................................ TD<.
D.T.J.<. &m+iguitatea :ocului de cuvinte ...................... TDD
D.T.J.<.3. Gocul de cuvinte omo0on ............................ TD5
i D.T.J.<.T. Gocul de cuvinte -olisem şi omonim.................. TD5
 

D.T.J.<.<. Gocul de cuvinte homeo0on 2-aronomasia9 ............ TD

D.T.J.<.D. Gocul de cuvinte homeogra0 2rima o-tică6&ugenreim/9 TD
D.T.5. &naliză de text N. Her+ert  2 Freath .................. TD4
 g J. 7iguri sintactice .......................................... TJ<1
J.3. Figuri ale deviaţiei sintactice ............................ TJ<
J.3.3. &diţia................................................ TJD
J.3.T. Su+tracţia............................................ TJ5
J.3.T.3. Eli-sa.............................................. TJ7
J.3.T.T. )eugma............................................ T58@
J.3.<. Permutaţia............................................ T5<1
J.3.D. Su+stituţia .......................................... T57
J.3.J. &naliză de text ". Sternheim,  8as 7ossil, I. iv. 20ragment9 T54@
J.T. Figuri ale echivalenţei sintactice .......................... T73
J.T.3. &semănarea............................................ T7T
J.T.T. Frecvenţa ............................................ T7D
J.T.<. olumul şi -oziţia.................................... T7J
J.T.D. *istri+uţia ............................................ T7J
J.T.J. &s-ecte 0onologice, mor0ologice si semantice ............ T75
J.T.5. &naliză de text R. ShaBes-eare,  Aulius =aesar, III,ii, 3< ? D3 2"uvntarea lui
;rutus9............................... T7
5. 7iguri se*antice.......................................... T<
3.5 Figuri ale deviaţiei semantice......................\. ?... TD
5.3.3. &diţia .....,.......................................... TJ

"(P!IS6DDJ
@5.3.T. Su+tracţia............................................ T5
5.3.<. Permutaţia........................................... . T
@5.3.D. Su+stituţia .......................................... T4
DJ.3.D.3. $ro-i de similaritate 2meta0ora9........................ T4D
5.3.D.T. $ro-i de contiguitate 2metonimia9 .................... <8T
@5.3.J. &nalize de text ...................................... <8
@5.3.J.3. &naliza -oeziei lui Noethe  Jennst du das Land ....... <8
X.3.J.T. &naliza -oeziei lui E. *icBinson 6 like to see it la the :iles <38
15.T. Figuri ale echivalenţei semantice ........................... <3D
5.T.3. &naliză de text R. S-enser, The 7aerie 'ueene, III. i.D5 . . <34
7. 7iguri graf e*ice............................................ <T8
7.3. Figuri ale deviaţiei gra0emice ............................ <T8
7.3.3. &diţia ................................................ <T3
7.3.T. Su+tracţia............................................ <T<
7.3.<. Permutaţia............................................ <TD
7.3.D. Su+stituţia............................................ <TJ
7.3.D.3. Su+stituţia n cadrul aceluiaşi sistem gra0ic ............ <TJ
7.3.D.T. Su+stituţia n a0ara aceluiaşi sistem gra0emic .......... <T4
7.3.J. &nalize de text ...................................... << 3
7.3.J.3. &naliza -oeziei lui E. Gandl onkel to*s :itte ............ <<3
7.3.J.T. &naliza -oeziei lui N. !Ohm  schweigen ................ <<<
7.T. Figuri ale echivalenţei gra0emice ........................ <<D
7.T.3. &nalize de text........................................ <<J
7.T.3.3. &naliza -oeziei lui N. !Ohm die ersten *enschen sind auf de*
*ond .............................................. <<J
 

7.T.3.T. &naliza unei -o‚zii de E. E. "ummings................ <<7

. $osibilit+3i ale unei tiin3e a literaturii integratoareM .........1. <D3
.3. &naliză de text $. S. Eliot The 7a*ily 9eunion ............ <DD
bser0a3ii finale ............................................ <D4
 @ote ...................................................... <J<
 Bibliografie K.1.WW..W.1.1..W... ? .,..........W..W......WWW..... <J
Indice de ersoane .......................................... D3
 Indice de *aterii ............................................ DT7

#ector V*IE1"!IS$I& *YS"Y#I$Y $ehnoredactor .E. (N(!E&(

;\K r0\ 2i6A 11.K`.1_#. =oli tiar "
$i-arul executat su+ comanda nr. 3D4< Ia
ntre-rinderea -oligra0ică 3< *ecem+rie 343/, Str. Nrigore &lexandrescu 4?47,
1toG^ K ;ucureşti,
!e-u+lica Socialistă !omnia