APznzaYr2meEbOw9PTn41G-bcXmNaUqtNltblskdxpyKkmNeXwDcUAzIATC3D0upH0EaAr8aIO8suCZtez7TB0ybvDBmgu-Tcl44ioHiIqMjhxs4dQK2UuLTWFeIYEU9mDvpFmHID7kBAklGGuJGNq5g4UfEib21g8Z_QuXaWejkNIS0hQZMyY5YqAce8Mv9ZAn9ZMM-FHg

1
Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)
SUMAR
I. OBŞTEA SĂTEASCĂ
Cum au trăit românii la începuturile Evului Mediu?
II. AUTONOMIILE LOCALE
Care au fost primele forme de organizare politică ale
românilor?
III. FORMAREA STATELOR MEDIEVALE
Când, unde şi cum s-au format primele state
româneşti?
IV. INSTITUŢIILE STATELOR MEDIEVALE
Cum s-au organizat statele româneşti în cursul Evului
Mediu?
2
Editura Delfin ISTORIA pe înțelesul tuturor
INTRODUCERE
▪ La începutul Evului Mediu are loc etnogeneza

popoarelor europene, printre care şi a românilor.
▪ Toate popoarele europene evoluează spre noi forme de
organizare politică: statele medievale.
▪ În spaţiul românesc se formează statele medievale:
Transilvania, Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea.
▪ Spaţiul românesc: zonă de contact a mai multor factori
de civilizaţie: ortodoxă, catolică, musulmană.
▪ Ţările române au fost supuse presiunilor politice,
militare şi religioase ale marilor puteri ale vremii.
3
I. OBŞTEA SĂTEASCĂ
Cum au trăit românii la
începuturile Evului Mediu?
4
Context istoric
Obştile săteşti = formă primară de comunitate a românilor.
Criterii de
organizare obşti
săteşti
Teritorial Agrar De convieţuire

principalele
socială
întindere bine iniţial îi grupa pe
ocupaţii:
delimitată în agricultura şi descendenţii unui
zone greu creşterea stămoş comun, care
accesibile. animalelor. locuiau în sate.
5
Uniuni de obşti Autonomii

Obştile săteşti
locale
Cneaz Origine slavă Voievod Origine slavă

Jude Duce Origine latină
Origine latină
atribuţii
administrative şi judiciare;
caracter politic şi militar
6
II. AUTONOMIILE LOCALE

Care au fost primele forme de organizare
politică ale românilor?
7
A. Context
istoric
organizarea politică -
proces îndelungat
Sec. IX - atestaţi în
izvoarele istorice Autonomiile locale se
românii – organizaţi în menţin până în sec.
autonomii locale. XIII în zone ferite din
calea migratorilor.
8
Hartă
Înapoi 9
B. Autonomii locale în spaţiul românesc
10
1. Spaţiul intracarpatic
(viitoarea Transilvania)- sec. IX-XI
Gesta Hungarorum - cronică maghiară scrisă
Sec. al IX-lea de notarul regelui maghiar Bella al III-lea.
Anonymus despre formaţiunile politice găsite de unguri în Transilvania

Menţionate 3 autonomii locale româneşti:
voievodatul lui Glad, în Banat, cu cetatea de scaun la Cuvin
voievodatul lui Gelu, în centrul Transilvaniei, cu cetatea de scaun la
Dăbâca
voievodatul lui Menumorut, în Crişana, cu cetatea de scaun la
Biharea.
Legenda Sfântului Gerard
Menţionate două voievodate româneşti:
Sec. al XI-lea voievodatul condus de Gyla, în centrul
Transilvaniei
voievodatul condus de Ahtum, în Banat.
Documen
Imagin t 11
Hartă
e
Înapoi 12
Gesta Hungarorum
Înapoi 13
Doc 1. Menumorut
I. Încercări maghiare de cucerire a autonomiilor locale româneşti

„Trimişii lui Arpad, Usubuu şi Veluc, […] venind în fortăreaţa Bihor, au salutat
pe ducele Menumorut […]. La urmă însă […] au pretins teritoriul numit mai
sus. Ducele Menumorut i-a primit însă cu bunăvoinţă, şi dându-le diverse
daruri, a treia zi le-a cerut să se întoarcă la ei acasă. Totuşi, le-a dat răspuns,
zicându-le: „Spuneţi-i lui Arpad, ducele Ungariei, stăpânul vostru, datori îi
suntem ca un prieten unui prieten, în toate care îi sunt necesare, fiindcă este
om străin, şi de multe duce lipsă. Teritoriul însă pe care l-a cerut bunăvoinţei
noastre nu i-l vom ceda niciodată, cât vom trăi. [...]. Şi zicându-le acestea,
le-a dat permisiunea să plece. [...]
(P. Magistri, qui Anonymus dicitur, Gesta Hungarorum)
Înapoi Înainte
14
II. Dispariţia unor autonomii locale româneşti
„[...]Iar ducele Arpad şi nobilii săi aflând aceasta s-au aprins de

mânie, şi au ordonat ca îndată să se trimită o armată împotriva lui.
[…] Menumorut a fost cuprins de o atât de mare groază încât n-a
mai îndrăznit să-şi ridice mâna, căci toţi locuitorii se temeau de ei
foarte mult […]. Iar ducele Arpad, când a auzit că fiica lui
Menumorut este de aceeaşi vârstă cu fiul său, Zulta, n-a amânat
cererea lui Menumorut şi a acceptat pe fiica lui ca soţie pentru
Zulta, cu teritoriul promis lui, şi, trimiţând delegaţi la Usubuu şi
Velec, le-a dat împuternicirea să celebreze căsătoria şi să primească
pe fiica lui Menumorut ca soţie pentru Zulta şi pe fii locuitorilor, luaţi
ca ostateci, să-i aducă cu ei şi ducelui Menumorut să-i dea
fortăreaţa Bihor”
Înapoi (P. Magistri, qui Anonymus dicitur, Gesta Hungarorum) Înainte

15
Doc. 2 Gelu
Încercări maghiare de cucerire a autonomiilor locale româneşti
[...] Tuhutum, tatăl lui Horca, cum era el om priceput, după ce a început să
afle de la locuitori despre bunătăţile ţării Ultrasilvane, unde stăpânirea o
ţinea un oarecare blac Gelu, a început să ofteze, dacă n-ar fi posibil, prin
graţia ducelu Arpad, domnul său, să obţină ţara Ultrasilvana, pentru sine şi
urmaşii săi. [...] Locuitorii acelui pământ sunt cei mai săraci oameni din toată
lumea, fiind Blasi şi Sclaui, fiindcă nu au alte arme, nici arcuri şi săgeţi, şi
ducele lor Gelu este cel mai puţin tenace şi nu are în jurul său ostaşi buni şi nu
îndrăzneşte să se împotrivească vitejiei ungurilor, căci are multe de îndurat
de la cumani şi pecenegi. [...]

Înapoi Înainte
16
II. Dispariţia unor autonomii locale româneşti
Ducele Arpad, [...] şi i-a dat îngăduinţa să meargă dincolo de păduri pentru a
lupta contra lui Gelu. Iar Gelu, ducele ultrasilvan, aflând despre venirea lui,
şi-a strâns armata şi, foarte repede, a pornit călare în calea lui, pentru a-l
opri la porţile Mezeşului [...].Atunci ambele armate au ajuns faţă în faţă,
între ele găsindu-se numai râul. [...] şi s-au luptat între ei cu înverşunare, dar
ostaşii ducelui Gelu au fost învinşi şi mulţi dintre ei ucişi, şi încă cei mai mulţi
capturaţi. [...] ostaşii lui Tuhutum, urmărindu-l în fuga mare, l-au ucis pe
Gelu lângă râul Căpuşi. Atunci locuitorii ţării, văzând moartea domnului lor,
după propria voinţă, dând mâna dreaptă, şi-au ales ca domn pe Tuhutum,
tatăl lui Horca, şi în locul acela care se cheamă Esculeu, au întărit fidelitatea
prin jurământ […].
Înapoi Înainte
17
Doc. 3 Glad
Dispariţia unor autonomii locale româneşti
[…] A hotărât să trimită o armată împotriva ducelui Glad, care avea

stăpânirea de la râul Mureş până la fortăreaţa Horom, [...] toţi locuitorii
acelui teritoriu, de la Mureş până la râul Timiş, li s-au supus şi au dat pe fii
lor ca ostateci. [...] şi când au vrut să treacă peste râul Timiş, le-a ieşit
înainte Glad [...] şi în acest război au murit doi duci ai cumanilor şi trei cneji
ai bulgarilor, şi însuşi Glad, ducele lor, s-a salvat luând-o la fugă, dar toată
armata lui s-a topit ca ceara de flăcările focului, şi a fost distrusă de
ascuţişul săbiilor. [...] Văzând aceasta Glad, ducele acestora, a trimis soli la
ei pentru a cere pace şi le-a dat castrul de bunăvoie împreună cu diferite
daruri. […]

Înapoi 18
2. Spaţiul extracarpatic
(viitoarea Ţară Românească) - sec. XIII
Diploma cavalerilor Ioaniţi

1247 Act acordat de regele Ungariei, Bela al IV-lea, cavalerilor Ioaniţi
Cnezatul
lui Ioan
•Ţara Severinului
•Diploma cavalerilor Ioaniţi

Voevodatul lui
Seneslau
•Cnezatul lui Farcaş
Voevodatul
lui Litovoi Documen
Imagin t 19
e
Cavaler ioanit
Înapoi 20
Doc. 4 Cnezate şi voievodate româneşti la sud de Carpaţi
[...] Bela, din mila lui Dumnezeu regele Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei,
Ramei, Serbiei, Galiţiei, Lodomeriei şi Cumaniei de-a pururea. […]
dimpreună cu venerabilul bărbat Rembald, marele preceptor al caselor
ospitalierilor din Ierusalim din părţile de dincolo de mare, […] îi dăm şi îi
dăruim lui şi prin dânsul numitei case, întreagă ţară a Severinului împreună
cu munţii ce ţin de ea şi cu toate celelalte ce atârnă de ea, precum şi cu
cnezatele lui Ioan şi Farcaş până la râul Olt, afară de pământul cnezatului
voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor aşa cum l-au stăpânit
aceştia şi până acum. […] în afară de ţara lui Seneslau, voievodul
românilor, pe care le-am lăsat-o acelora, aşa cum au stăpânit-o şi până
acum [...]
Înapoi (Diploma cavalerilor ioaniţi (1247) 21

3. Spaţiul extracarpatic, la est de Carpaţi

(viitoarea Moldova) - sec. XII-XIII
Cronicile ruseşti menţionează

Sec. XII o “ţară Berlad”
Sec. XIII Documentele cancelariei maghiare şi

papale atestă “ţara brodnicilor”
Cronică rusească atestă o

Sec. XIII
“ţară a bolohovenilor”
Documentele atestă existenţa unor autonomii locale cu numele de:

„codrii” – Codrii Cosminului; „câmpuri” – Câmpul lui Dragoş, „ocoale”, „cobâle”
22
4. Spaţiul extracarpatic, între Dunăre şi Mare(viitoarea

Dobrogea) - sec. X-XIII
Sec. al X-lea atestat

Sec. al XI-lea atestată o unitate
un “jupanat” condus
teritorial-administrativă “Thema
de jupân Gheorghe.
Paristrion”, sub autoritate
bizantină.
A doua jumătate al sec. al XI-lea în
“Alexiada” scrisă de Ana Comnena
sunt atestate formaţiunile conduse de
Tatos, Satza şi Sestlav.
Imagin 23
e
Vasul Petre
Înapoi Înainte
24
Şantier arheologic la Capidava

județul Constanţa
Înapoi 25
C. Semnificaţia formării autonomiilor locale
•Existenţa autonomiilor locale este atestată de

izvoarele istorice în contextul ultimelor migraţii
(sec. IX-XIII)
•Autoritatea obştilor săteşti este consolidată în contextul
migraţiilor
•Statele medievale româneşti sunt continuatoare

ale autonomiilor locale
26
III. FORMAREA STATELOR MEDIEVALE

Când unde şi cum s-au format primele state
româneşti?
27
A. Context istoric şi factori favorizatori
28
•Context extern favorabil

•autonomiile locale româneşti tind să se coaguleze
•presiunea regalităţii maghiare asupra micii nobilimi româneşti din Transilvania
•trecerea unor conducători politici români din Transilvania, la S şi E de Carpaţi
•“descălecat”
•creşterea influenţei Hoardei de Aur
•criza dinastică din Regatul Maghiar
Imagin 29
e
Bătălia de pe râul Sajo între Regatul maghiar

şi mongoli (1241)
Înapoi 30
•Factori interni
•factori de mediu
•premisele economice
•creşterea demografică
•întărirea raporturilor feudale în jurul unei
autorităţi puternice
31
B. Statele medievale
32
1. Întemeierea statului medieval

Etape: Transilvania
•sec. IX-X: Voievodatele conduse de:

•Gelu, Glad, Menumorut
•sec. XI: Voievodatele conduse de
•Gyla şi Ahtum
•sec. XI unificarea autonomiilor din sec. IX- XI într-un singur
stat: TRANSILVANIA (ţara de dincolo de păduri).
•în a doua jumătate a sec. XI - lea începe cucerirea
sistematică a Transilvaniei de către Regatul Ungariei.
33
Cucerirea Voievodatului Transilvaniei
Formarea Regatului Maghiar

Începutul sec.
Începe expansiunea maghiară spre est
expediţii militare însoţite de organizarea
al XI-lea
politico-administrativă Transilvaniei.
Spaţiul intracarpatic - organizat ca

Începutul sec. voievodat autonom în cadrul Regatului
al XIII-lea Maghiar, până în 1541.
34
Consolidarea stăpânirii maghiare în

Transilvania
•Maghiarii aduc forme de organizare specifice

•Comitate
•Episcopii catolice
•Populaţia românească
•rămasă majoritară păstrează vechile forme
•“ţările româneşti”
35
•Consolidarea stăpânirii maghiare

•sec. XII-XIII
•colonizarea populaţiilor de religie catolică.
•Saşii
•- origine germană - aşezaţi în regiunea Sibiului, Bistriţei, Ţara Bârsei –
autonomi, contribuie la consolidarea economică a voievodatului.
•Secuii
• origine necunoscută - avangarda armatei - aşezaţi în zonele Târnavelor şi
Subcarpaţilor de Curbură, autonomi - cu rol militar, de apărare a trecătorilor
din Carpaţi.
•Cavalerii teutoni
•-(1211 - 1225) colonizaţi de regele maghiar Andrei al II-lea, aşezaţi în Ţara
Bârsei - scopul militar (apărarea hotarelor) şi religios (extinderea religiei
catolice).
Documen
Imagin t 36
e
Turnul cu ceas din Sighişoara
Înapoi Înainte
37
Poartă secuiască
Înapoi Înainte
38
Cavaler Teuton
Înapoi 39
Doc. 5 Privilegiile saşilor de pe pământul crăiesc
Le-am dat pădurea românilor şi a pecenegilor, dimpreună cu

apele, ca să le folosească împreună cu sus numiţii români şi
pecenegi şi să nu fie datori a face nici o slujbă pentru aceasta,
bucurându-se de mai sus-zisa libertate. [...] Mai adăugăm la
sus-numitele drepturi ca negustorii lor să poată merge şi
întoarce liberi şi fără vamă oriunde în regatul nostru,
folosindu-se cu adevărat de dreptul lor în faţa maiestăţii regale.
Poruncim ca toate târgurile lor să se ţină fără să plătească
vămi. […]
(Bula de aur a saşilor, 1224)

Înapoi 40
Neagu Djuvara
despre saşi
Fragment audio “O scurtă

istorie a românilor
povestită celor tineri”
41
2. Întemeierea statului medieval Ţara Românească

Existenţa formelor de organizare politică prestatală -
autonomiile locale (Diploma cavalerilor Ioaniţi).
Voievodul Litovoi (probabil urmaş al celui menţionat în 1247) -
Prima etapă
încearcă anularea raportului de vasalitate faţă de coroana
maghiară.
Tradiţia istorică a descălecatului, la sfârşitul secolului al XIII -
lea, semilegendarul Negru-Vodă din Ţara Făgăraşului
A doua descalecă la Câmpulung.
etapă
Realitatea istorică: Basarab I Întemeietorul (?1310 - 1352) -
unifică autonomiile locale şi întemeiază statul.
În 1324, Basarab I - numit de către regalitatea maghiară
,,voievodul nostru transalpin”, recunoaşte suzeranitatea
A treia maghiară; i se recunoaşte statul şi domnia.
etapă În 1330 - Posada - confruntarea între Basarab I şi Carol
Robert de Anjou, regele maghiar; consecinţa: independenţa
statului Ţara Românească.
Consolidarea statală - în timpul domniei urmaşilor lui Basarab I.
Documen
Imagin t 42
e
Doc. 6 Răzvrătirea lui Litovoi împotriva regelui Ungariei

(circa 1272–1279)
[...] iar voievodul Litovoi, împreună cu fraţii săi, în necredinţa

sa, cuprinse pe seama sa o parte din regatul nostru, aflătoare
dincolo de Carpaţi, şi cu toate îndemnurile noastre nu s-a
îngrijit să ne plătească veniturile ce ni se cuveneau din acea
parte, l-am trimis împotriva lui pe des-numitul magistru
Gheorghe, care, luptând împotriva aceluia cu cea mai mare
credinţă, l-a ucis pe el, iar pe fratele lui, cu numele Bărbat, l-a
luat în prinsoare şi ni l-a adus nouă.
(Dania regală pentru magistrul George 1285)
Înapoi 43
Cronica pictată de la Viena
Înapoi 44
Neagu Djuvara
despre formarea Ţării
Româneşti
Basarab
Fragment audio “O scurtă

istorie a românilor
povestită celor tineri”
45
3. Întemeierea statului medieval Moldova
Prima etapă
Descălecatul lui Dragoş (mijlocul sec. al XIV-lea)
A doua
Descălecatul lui Bogdan (a doua jumătate a sec. al XIV-lea)
etapă
Alipirea sudului Moldovei (sfârşitul sec. al XIV-lea)

A treia
etapă
Documen
t
46
Doc. 10 Titlul lui Roman I (1392)
Marele singur stăpânitor, din mila lui

Dumnezeu domn, Io Roman voievod,
stăpânind Ţara Moldovei de la munte
până la mare. […]
(DRH, A, I, p.3)
Înapoi 47
Teoria descălecatului – susţinută de istoricul Gheorghe
Brătianu în „Tradiţia istorică despre întemeierea
statelor româneşti”
Primul descălecat.
Al doilea descălecat.
Descălecatul lui Dragoş
1350 - regele maghiar Ludovic I de Descălecatul lui Bogdan
Anjou campanie militară la est de 1359 - Dependenţa de coroana ungară
determină revolte – participă şi
Carpaţi - participă şi Dragoş din Bogdan din Cuhea, Maramureş –
Maramureş. „descalecă la est de Carpaţi”.
Regalitatea maghiară întemeiază o 1364 - atestată Moldova - stat

marcă de apărare condusă de independent.
Dragoş, cu reşedinţa la Baia –
Moldova Mică – sub suzeranitate Sub urmaşii lui Bogdan – consolidarea
maghiară. statului prin acţiuni de organizare
instituţională şi desăvârşire
teritorială.
Documen
t
48
Doc. 7 Formarea statului moldovean în viziunea

cronicarului Ioan de Târnava
Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din

Maramureş, adunând în jurul său pe românii din acel
district, trecu pe ascuns în ţara Moldovei, supusă
coroanei regatului ungar, dar lipsită de locuitori de
multă vreme datorită vecinătăţii tătarilor şi, cu toate
că a fost lovit de multe ori de armata regelui,
crescând mult numărul locuitorilor români, acea ţară
a crescut [devenind] un stat. [...]
(Johannes de Thurocz, Cronica Hungarorum)

Înapoi Înainte
49
Doc. 8 Dania regelui Ludovic I pentru Dragoş, fiul lui

Gyula (1360)
Ludovic, din mila lui Dumnezeu regele Ungariei, [...] aducându-

şi aminte de feluritele fapte de credinţă şi de preastrălucita
vrednicie a credincioaselor slujbe ale lui Dragoş, fiul lui Gyula,
credinciosul nostru român din Maramureş, [...] încredinţate şi
date în seama lui, şi mai cu osebire în reaşezarea ţării noastre,
a Moldovei, potrivit iscusitei sale vrednicii, [...] am dat, am
dăruit şi am hărăzit sus-zisului Dragoş [...] nişte sate româneşti
ale noastre [...] aflătoare în Maramureş, cu toate roadele lor.
(DRH, D, p.77-78 )
Înapoi Înainte
50
Doc. 9 Constatarea pierderii Moldovei decătre regatul Ungariei (1366)
[...] plecând pe ascuns din zisul nostru regat al Ungariei în sus-pomenita

noastră ţară moldovenească, uneltesc să o păstreze spre paguba
maiestăţii noastre; drept care noi, pentru ca nebunia lor să nu fie cumva
pildă altora, care ar cuteza fapte asemănătoare, am lipsit şi despuiat cu
totul, ca pe nişte nevrednici, pe acel Bogdan şi fiii săi sus-zişi de
sus-numitele moşii.
Nota Bene: Diferenţa dintre cele două diplome pune clar în evidenţă pierderea
Moldovei de către coroana maghiară. Dacă în prima diplomă Dragoş a „reaşezat
ţara noastră, a Moldovei“ şi a „întors […] pe calea statornicei credinţe […] către
coroana regească pe mulţi români răzvrătiţi“, în a doua diplomă, Balc fuge din
Moldova, îşi pierde avutul, rudele, prietenii şi se refugiază în Ungaria. În plus,
„necredinciosul“ Bogdan şi fiii săi „uneltesc să o păstreze [Moldova] spre paguba
maiestăţii noastre“ ceea ce demonstrează că în octombrie 1366 regalitatea
maghiară nu mai stăpânea Moldova.
Înapoi (Dania regelui Ludovic I pentru Bac) 51

4. Întemeierea statului medieval Dobrogea
•Dobrogea
•Teritoriul între Dunăre şi Marea Neagră aflat sub autoritatea Imperiului Bizantin prima
jumătate a sec. al XIII-lea atestată Ţara Cavarnei - nucleul viitorului stat dobrogean.
•Balica – atestat conducător, în prima jumătate a sec. al XIV-lea
•Dobrotici - titlul de „despot” – unifică teritoriul dintre Dunăre şi Mare
sec. al XIV- lea.
•Ivanco (1386 – 1388)
•1388 –Dobrogea alipită de Mircea cel Bătrân, Ţării Româneşti, până în
1417.
52
C. Semnificaţia întemeierii statelor medievale

Statele medievale au constituit cadrul politic în care s-a perpetuat şi dezvoltat civilizaţia românească.
Alături de majoritari au contribuit la crearea şi dezvoltarea civilizaţiei din spaţiul românesc şi alte grupuri
etnice:
prezenţi în Dobrogea în secolul

oraşe autonome: Armenopolis, al VII-lea î.Hr. şi aduşi ca domni
Armeni azi Gherla, judeţul Cluj
Greci
fanarioţi în secolul al XVIII-lea
populaţie slavă aşezată

stabiliţi în judeţele în zona Maramureşului
Bulgari Ucrainieni
Timiş, Arad, Dâmboviţa şi Bucovinei în secolul
al VI-lea
comunități primele atestări

Evrei evreiești în secolul al XII-lea, Sârbi
orașele Roman, vestul României
Bacău şi Galaţi
atestaţi prima dată în spaţiul
românesc în secolul al XIV-lea,
Ţigani/ au fost robi ai statului, ai
Germani
Romi boierilor sau ai mănăstirilor
până în 1855-1856
secolul al XII-lea – grupul
saşilor, secolul al XVIII-lea
Maghiari
cea mai numeroasă minoritate
- grupul şvabilor în Banat şi
etnică din Transilvania
Satu Mare 53
IV. INSTITUŢIILE STATELOR

MEDIEVALE
Cum s-au organizat statele româneşti în cursul
Evului Mediu?
54
A. Context
istoric
Transfer de
putere politică a Voievodul are Formarea şi
cnezilor şi nevoie de instituţii evoluţia
voievozilor locali pentru stabilitate instituţiilor –
către un – Sfatul influenţată de:
conducător ales Domnesc, occidentul
(titlul de mare Biserica etc. Europei, spaţiul
voievod) slav şi bizantin
55
Principalele instituţii medievale

româneşti
56
Principala instituţie
centrală în Ţara
1. Domnia Românească şi
Moldova
Forma de
organizare:
monarhie de tip
feudal (model
occidental) – cu
trăsături specifice
(feudalismul
românesc)
Titlul domnesc:
Succesiunea: originea divină a
ereditar – electivă puterii (Io),
(uneori prin „mare voievod”,
asocierea la tron a
fiului) „domn”, „singur
stăpânitor”
Documen
t
57
Doc.11 Titlul lui Mircea cel Bătrân
Eu cel întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi la Hristos

iubitorul şi binefăcătorul, Io Mircea mare voievod şi domn, din
mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi
domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste
munţi, încă şi către părţile tătăreşti , şi Amlaşului şi Făgăraşului
herţeg şi domn al banatu lui Severinului şi pe amândouă părţile
pe toată Podunavia, încă şi până la Marea cea Mare şi
stăpânitor al cetăţii Dârstorului. […]
Danie către mănăstirea Cozia (1404-1406)
Înapoi 58
•Atribuţiile domniei
•(politică
•internă şi externă)
Sfârşitul secolului al XVI-lea–
•Militare începutul secolului al XVII-lea :
•Funciare
Imperiul Otoman – asociază
•Legislative domnia unei funcţii
administrative
•Religioase
Politica domnitorilor controlată
•Administrative prin intermediul boierilor greci
•Financiare
Creşte influenţa marilor familii
•Judecătoreşti boiereşti, instituindu-se regimul
boieresc (nobiliar)
Regimul fanariot (1711, 1716 – 1821):

Domni străini numiţi direct de Poartă, prin plata unor sume de bani
Imagin 59
e
Curtea domnească din Târgovişte
Înapoi 60
Transilvania - voievodatul se menţine până în secolul al XVI-lea
•până în 1541 - voievod (atribuţii miltare, judiciare, administrative) numit de

regele Ungariei
•din 1541 – principe - confirmat de sultan; condusă de un principe ales de

Dietă
•din 1699 - Transilvania - provincie a Imperiului Habsburgic condusă de

împărat prin intermediul unui guvernator; acesta era ales de către Dietă şi
confirmat de către Curtea din Viena.
Imagin 61
e
Sigismund Bathory (principele Transilvaniei)
Înapoi 62
2. Sfatul domnesc
•Domnul era ajutat în exercitarea autorităţii de Sfatul domnesc,

instituţie centrală de guvernare, cu rol consultativ.
În Moldova
•Alcătuit din dregători, boieri cu funcţii specifice: vornic, logofăt,
şi Ţaraspătar, postelnic, Banul Olteniei (Ţara
vistiernic,
Românească), Portarul Sucevei (Moldova).
Românească
•De la sfârşitul secolului al XVI-lea Sfatul domnesc se va numi
Divan.
63
•În Transilvania
•în timpul dominaţiei habsburgice, exista Guberniul - instituţ

administrativă organizată la sfârşitul secolului al XVII-lea.
•Imperiul Habsburgic crează la Viena - Cancelaria aulică a

Transilvaniei – atribuţii executive (guvern).
64
3. Adunările de stări
Caracter
consultativ,
convocată
sporadic
În timpul regimului
fanariot, a scăzut
semnificativ rolul
instituţiei
65
•în Transilvania
•Degradarea statutului politic al românilor
•categorii privilegiate: nobilimea maghiară, patriciatul săsesc şi fruntaşii
secuilor - formează congregaţiile generale, cu rol de adunări reprezentative
•Din secolul al XVI-lea, problemele importante de politică externă se discutau

în Dietă
•1288 – ultima congregaţie la care au participat şi românii
Documen
t
66
Doc. 12 Românii în adunarea generală a Transilvaniei
Noi Andrei, din mila lui Dumnezeu regele Ungariei, aducem la

cunoştinţa tuturor cărora se cuvine că, atunci când am ţinut noi
împreună cu toţi nobilii, saşii, secuii şi românii din părţile
Transilvaniei o adunare la Alba Iulia [...] Dat în Alba Iulia, în
duminica Invocavit, în anul Domnului o mie două sute nouăzeci şi
unu.
Nota Bene: Documentul este important pentru că atestă prezenţa
românilor din Transilvania în adunările generale ale ţării, din care vor
fi excluşi, treptat, în veacurile următoare.
(Alba Iulia, 11 martie 1291;DIR, C, II, p.369)
Înapoi Înainte
67
Doc. 13 Înţelegerea de la Căpâlna dintre nobili, saşi şi secui
[...] comiţii secuilor, şi cu nobilii ţării, cu saşii din cele şapte

plus două scaune săseşti şi cu cei din Bistriţa, cât şi cu secuii
din toate scaunele, [...] a fost făcută o astfel de unire
frăţească între sus-zişii nobili, saşi şi secui, aceştia, sub
semnul crucii Domnului, rostind un jurământ, s-au legat pe
veci să păstreze de-a pururi credinţă faţă de sfânta coroană
[...].
(Unio trium nationum, 16 septembrie 1437)

Înapoi 68
4. Organizarea judecătorească
în Ţara •„obiceiul
Românească şi pământului” (jus
valahicum)
Moldova •În secolele XIV –
XV – apar scrieri
cu caracter juridic
în •Codul de legi
Transilvania Tripartitum – ul
lui Werboczy -
1517
Documen
t
69
Doc.14 Reglementarea iobăgiei
[...] au pierdut întru totul această libertate a lor, în vara

acum trecută, din pricina răscoalei şi ridicării răzvrătiroare a
lor împotriva întregii nobilimi, sub numele de cruciată, din
îndemnul nelegiuitului răufăcător Gheorghe Secuiul şi din
pricina căderii lor, prin aceasta, în vina trădării veşnice; şi
astfel au fost ei legaţi pe veci şi pe deplin de glia stăpânilor
lor de pământ.
(Tripartitum-ul lui Werböczy, 1517)
Înapoi 70
5. Armata
în
în Ţara Românească şi Transilvania
Moldova
Domnitorul – „mare voievod” –

comandantul suprem al armatei Voievodul
Armata - „oastea cea mare” şi „oastea cea mică”
Din sec. al XV-lea – armele de foc şi mercenarii
conduce
Rol important: sistemul de apărare al cetăţilor: armata, ca
Neamţ. Hotin, Cetatea Albă, Chilia, Turnu, Giurgiu,
Cetatea de Baltă, Ciceu
reprezentant
al regelui
Din sec. al XVIII – lea –nu mai au dreptul de a Ungariei
deţine armată
Imagin 71
e
Cetatea Neamţ
Înapoi Înainte
72
Cetatea Hotin
Înapoi 73
Cetatea Neamţ
Documentar care prezintă

o scurtă istorie a cetăţii Neamţ.
74
Ţara
Românească
6. Administraţia • judeţe
Moldova
• ţinuturi
•Transilvania
•Comitatul regal maghiar (unitate administrativă şi
militară)
•Scaunele secuieşti (unităţi judiciar administrative)
•Scaune şi districte săseşti (conduse de juzi)
• Districte româneşti (conduse de cnezi, juzi)
• oraşele „burguri” – conduse de un sfat orăşenesc şi un

jude
75
7. Biserica
•Mitropolia Petru Muşat, la Suceava recunoscută de Patriarhia de la

Constantinopol în 1401
•Biserica susţinută de domni.
•Mitropolitul era numit de domn.
•Domnul încoronat şi uns de către Mitropolit.
•Biserica subordonată Patriarhiei de la Constantinopol – influenţe
culturale bizantine şi slave.
•în Moldova
•în Ţara Românescă
•Mitropolia Nicolae Alexandru, în 1359, la Curtea de Argeş
Documen
Imagin t 76
e
Curtea de Argeş
Înapoi 77
Doc. 15 Consens şi confruntare între domn şi boieri —

exemplul domniei lui Constantin Brâncoveanu
Deci boierimea şi cu alţi cu toţi nu avură cum face într-alt

chip, ci cu toţii făcură sfat şi aleseră dintre dânşii pe un
boier anume jupan Constantin Brâncoveanu, marele
logofăt, de-l ridicară să le fie domn, că-l ştiau că este
înţelept şi se trăgea din odraslă domnească.[...] Şi îndată-l
duseră în sfânta mitropolie cu mare cinste, [...]. Şi aşa
ieşind de acolo, l-au pus în scaun domnesc.
(Letopisețul catacuzinesc, p.189-191)

Înapoi Înainte
78
Doc. 16 despre românii din Episcopia cumanilor
[…] După cum am aflat, în episcopatul cumanilor sunt

nişte oameni care se numesc vlahi, care, deşi după
nume se socot creştini, îmbrăţişând diferite rituri şi
obiceiuri într-o singură credinţă, săvârşesc fapte care
sunt potrivnice acestui nume. Căci, nesocotind biserica
romană, primesc toate tainele bisericeşti nu de la
venerabilul nostru frate […], episcopul cumanilor, care
e diecezan al acelui ţinut, ci de la nişte pseudoepiscopi
care ţin ritul grecilor [...].
Înapoi (Bula papală din 1234)79

în Transilvania
•Predomină ortodoxismul
•Religia românilor
•Sec. XIV - Regatul maghiar încearcă să impună catolicismul
•1366 – Diplomele regale emise de Ludovic de Anjou
•funcţie = nobil
•nobil = catolic
•Sec. XVI religii recepte: catolică, luterană, calvină, unitariană
•Religia ortodoxă – religie „tolerată”
•La începutul sec. XVIII o nouă confesiune : greco-catolică
80
•Consecinţele formării instituţiilor medievale române

•Afirmarea structurilor politice, administrative, juridice, religioase
româneşti
•Reglementarea relaţiilor sociale, economice şi de politică externă
•Evoluţia unitară a societăţii prin forme instituţionale asemenea în
Românească şi Moldova
81
Statele medievale
româneşti se integrează
în tiparul european feudal
Statele medievale = barieră

creştină împotriva expansiunii
otomane
Concluzii
Evoluţia formelor de
organizare (de la obşte la
state) perpetuează
civilizaţia românească
Tipul de feudalism este

unul specific, românesc
82

APznzaYr2meEbOw9PTn41G-bcXmNaUqtNltblskdxpyKkmNeXwDcUAzIATC3D0upH0EaAr8aIO8suCZtez7TB0ybvDBmgu-Tcl44ioHiIqMjhxs4dQK2UuLTWFeIYEU9mDvpFmHID7kBAklGGuJGNq5g4UfEib21g8Z_QuXaWejkNIS0hQZMyY5YqAce8Mv9ZAn9ZMM-FHg

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

APznzaYr2meEbOw9PTn41G-bcXmNaUqtNltblskdxpyKkmNeXwDcUAzIATC3D0upH0EaAr8aIO8suCZtez7TB0ybvDBmgu-Tcl44ioHiIqMjhxs4dQK2UuLTWFeIYEU9mDvpFmHID7kBAklGGuJGNq5g4UfEib21g8Z_QuXaWejkNIS0hQZMyY5YqAce8Mv9ZAn9ZMM-FHg

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Tema 4 Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

▪ La începutul Evului Mediu are loc etnogeneza

Obştile săteşti = formă primară de comunitate a românilor.

Teritorial Agrar De convieţuire

Uniuni de obşti Autonomii

Cneaz Origine slavă Voievod Origine slavă

II. AUTONOMIILE LOCALE

B. Autonomii locale în spaţiul românesc

Anonymus despre formaţiunile politice găsite de unguri în Transilvania

I. Încercări maghiare de cucerire a autonomiilor locale româneşti

(P. Magistri, qui Anonymus dicitur, Gesta Hungarorum)

II. Dispariţia unor autonomii locale româneşti

„[...]Iar ducele Arpad şi nobilii săi aflând aceasta s-au aprins de

Înapoi (P. Magistri, qui Anonymus dicitur, Gesta Hungarorum) Înainte

(P. Magistri, qui Anonymus dicitur, Gesta Hungarorum)

II. Dispariţia unor autonomii locale româneşti

(P. Magistri, qui Anonymus dicitur, Gesta Hungarorum)

[…] A hotărât să trimită o armată împotriva ducelui Glad, care avea

(P. Magistri, qui Anonymus dicitur, Gesta Hungarorum)

Diploma cavalerilor Ioaniţi

•Diploma cavalerilor Ioaniţi

Doc. 4 Cnezate şi voievodate româneşti la sud de Carpaţi

Înapoi (Diploma cavalerilor ioaniţi (1247) 21

3. Spaţiul extracarpatic, la est de Carpaţi

Cronicile ruseşti menţionează

Sec. XIII Documentele cancelariei maghiare şi

Cronică rusească atestă o

Documentele atestă existenţa unor autonomii locale cu numele de:

4. Spaţiul extracarpatic, între Dunăre şi Mare(viitoarea

Sec. al X-lea atestat

Şantier arheologic la Capidava

C. Semnificaţia formării autonomiilor locale

•Existenţa autonomiilor locale este atestată de

•Statele medievale româneşti sunt continuatoare

III. FORMAREA STATELOR MEDIEVALE

A. Context istoric şi factori favorizatori

•Context extern favorabil

Bătălia de pe râul Sajo între Regatul maghiar

1. Întemeierea statului medieval

•sec. IX-X: Voievodatele conduse de:

Cucerirea Voievodatului Transilvaniei

Formarea Regatului Maghiar

Spaţiul intracarpatic - organizat ca

Consolidarea stăpânirii maghiare în

•Maghiarii aduc forme de organizare specifice

•Consolidarea stăpânirii maghiare

Turnul cu ceas din Sighişoara

Doc. 5 Privilegiile saşilor de pe pământul crăiesc

Le-am dat pădurea românilor şi a pecenegilor, dimpreună cu

(Bula de aur a saşilor, 1224)

Fragment audio “O scurtă

2. Întemeierea statului medieval Ţara Românească

Doc. 6 Răzvrătirea lui Litovoi împotriva regelui Ungariei

[...] iar voievodul Litovoi, împreună cu fraţii săi, în necredinţa

(Dania regală pentru magistrul George 1285)

Cronica pictată de la Viena

Fragment audio “O scurtă

3. Întemeierea statului medieval Moldova

Alipirea sudului Moldovei (sfârşitul sec. al XIV-lea)

Doc. 10 Titlul lui Roman I (1392)

Marele singur stăpânitor, din mila lui

Regalitatea maghiară întemeiază o 1364 - atestată Moldova - stat

Doc. 7 Formarea statului moldovean în viziunea