Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Foarte importante sunt contributiile lui Broca și
Importanta abordarii lui Gall: Wernicke (cercetari anatomo-patologice).
Multe alte cercetari, realizate in principal de In anii ’60, domina curentul neuroanatomic –
cercetatori germani, au condus in primele afirmarea unei corespondențe strânse între
decenii ale secolului XX la intarirea conceptiei localizarea unei leziuni și manifestarea neuro-
localizationiste. psiho-patologică. Invers, centrul afectat de care
se leagă este și centrul funcției în stare normală.
In anul 1934 Kleinst publica o harta cu detalierea
localizarilor corticale, iar mai tarziu Vogt (1951) Curentul neuroanatomic a cautat confirmari in
concepe sI sustine un model topic al organizarii
cazuistica clinica. O anumita tulburare poate sa
creierului.
fie produsa de lezarea conexiunilor dintre doua
sau mai multe asemenea structuri (unele functii
Examinarea ranitilor din cel de-al doilea razboi psihice pot include actiunea concomitenta și
mondial il face pe Luria sa intareasca ideea ca
coordonata a mai multor structuri cerebrale).
orice functie psihica se leaga de anumite
structuri sI formatiuni cerebrale, dar nuanteaza
ideea localizationista, formuland ipoteza
localizarii dinamice.
Penfield – prin metoda stimulărilor directe a unor - funcțiile psihice au fiecare o reprezentare
zone corticale la pacienți supuși unor intervenții cerebrală separată;
chirurgicale, a reusit să provoace răspunsuri - centrii corticali se leagă între ei prin
psihice de foarte mare complexitate – imagini fascicule de substanță albă;
vizuale, stări emoționale.
- efectele neuropsiho-patologice variază,
funcție de lezarea centrilor, a substanței
Gazzaniga & Sperry au demonstrat pentru prima
albe sau a ambilor.
dată, prin sectionarea corpului calos,
specializarea funcțională a celor două emisfere
cerebrale – modelul Split - brain.
2
Apar primele date care contrazic curentul localizationist (sec.
XIX).
Cu toate dovezile experimentale, acest
model nu a dobandit o recunoastere In polemica aparuta se implica Flourens – promotorul
modelului echipotentialist (antilocalizationist).
unanima.
Cercetarile realizate de Flourens, in care acest extirpa
anumite portiuni ale creierului de porumbel au aratat ca
Daca in ceea ce priveste functiile senzoriale functiile care pareau pierdute astfel reapareau dupa o
sI motorii lucrurile pareau clare, in cazul vreme (fenomenul compensarii). Acesta s-a hazardat
chiar sa afirme ca sistemul cerebral functioneaza ca un tot
functiilor complexe dovezile nu pareau amorf, nediferentiat, in ciuda complexitatii lui, astfel ca
destul de solide rezultand incercarile de lezarea diferitelor portiuni provoaca tulburari atat in sfera
senzoriala cat si in cea intelectuala.
localizare a functiilor complexe au parut
exagerate. Avantajul teoremei lui Flourens este acela al solidei
argumentatii experimentale.
3
Din perspectiva genetica, mecanismul neuronal al unei functii
psihice nu este innascut, ci se constituie in cursul evolutiei
filo și ontogenetice, odata cu si pe masura aparitiei a insasi Notiunea de mozaic, introdusa de Pavlov
functiei psihice.
pentru a explica neurodinamica corticala a
Nici functia nu trebuie privita ca un dat si raportata la o structura fost validata/confirmata de tehnicile de
anume, in sine inerta. Ea se integreaza in structura, ambele neuro-imaging actuale.
constituind o unitate dinamica evolutiva. Mai mult, nici
functiile psihice nu pot fi suprapuse nemijlocit peste structura
anatomica a creierului.
Desfasurarea unui anumit proces psihic este
Aici rolul practic revine proceselor nervoase fundamentale
(excitatia si inhibitia). acompaniata de o modificare continua a
tabloului activismului bioelectric și
Excitatia si inhibitia sunt functiile psihice care apar si se biochimic al creierului.
manifesta ca rezultat al interactiunii dintre zone, interactiune
care se realizeaza pe suprafete intinse, cuprinzand eventual
intreaga emisfera cerebrala).