Sunteți pe pagina 1din 38

EUROPA-SPAŢIU AL DIVERSITĂŢII 

 
  
-De-a lungul timpului, în Europa, au existat multe tentative de creare a unei uniuni între
statele europene. Astfel putem considera că a existat o Europă unită în: 
 * antichitatea greco-romană  
*în timpul luptelor creştinilor contra otomanilor 
 * vremea Imperiului Napoleonian 
 
 -Impotriva cui să se unească Europa?--> impotriva globalizării şi a ei înşişi  
 

GLOBALIZAREA -este un fenomen al lumii contemporane care se desfăşoară ca un proces


de suprimare a oricărei bariere economice între state  
-aduce provocări precum:  
1. competiţie economică cu alte state ale lumii-SUA, Japonia  
2. investiţii mari în ştiinţă şi cultură  
3 .protecţia mediului  
4. lupta împotriva subdezvoltării, a terorismului  
 

EUROPA  
-Trebuie să se apere de potenţialul de violenţă al europenilor  
-a fost scena unor războaie şi confruntări  
- a naţionalismului şi democraţiei parlamentare  
- a creat regimuri politice extremiste : fascism, nazism,comunism  
-a fost loc de desfăşurare pt. crize economice sau  Războiul Rece  
-A fost şi este un spaţiu de cultură, de bunăstare pentru cetăţenii ei  
-este regiunea în care s-a creat şi funcţionează Uniunea Europeană ,care are drept valori de
bază    * democratia  
           * statul de drept  
           * apărarea drepturilor omului  

-Initial , U.E. a fost o structură economică de 6 state, dar în timp , aceasta a progresat, s-
a trensformat şi întro structură politică, la care treptat au aderat şi alte state. 
PREMISE ALE INTEGRĂRII ÎN U.E.

-După al Il-lea război mondial, politicieni precum Jean Monet, Robert Schuman şi
Konrad Adenauer, au înţeles că pentru a se apăra contra unui nou război, este necesar să se
unească toate statele europene întrun singur stat, să înfiinţeze organisme noi ,care să vegheze
la pacea şi prosperitatea europenilor.
-Aşa a apărut, în 1949, CONSILIUL EUROPEI, ale cărui obiective erau:
* apărarea democraţiei
* apărarea statului de drept
* apărarea drepturilor omului
-În 1951 se înfiinţează Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului(CECO) compusă
din 6 state: Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg.
-In 1957, CECO-organism de colaborare economică- devine Piaţa Comună sau
COMUNITATEA ECONOMICĂ EUROPEANĂ-(CEE) prin Tratatul de la Roma
-În CEEs-a creat între cele 6 state, o uniune vamală în interiorul căreia bunurile, serviciile şi
capitalurile puteau să circule liber.

INTEGRAREA EUROPEANĂ
-Dupa crearea pieţei comune europene, procesul de integrare europeană s-a amplificat pe 2
direcţii → pe orizontală-prin integrarea de noi state
→pe verticală-prin adâncirea procesului integrării
-Extinderea UE s-a realizat în mai multe valuri:
1.1 973- Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit aderă la Uniunea Europeană
2.1981-Grecia
3.1986- Spania şi Portugalia.
4. În 1995- UE se extinde cu încă trei state - Austria, Finlanda şi Suedia.
5. 2004 -este cel mai spectaculos val- 10 state- Malta, Cipru,Cehia, Slovacia, Slovenia.
Polonia, Ungaria, Estonia. Letonia, Lituania
6. 2007-România şi Bulgaria
7. 2013-Croaţia

Obiectivele U.E.

-organizarea relaţiilor dintre statele membre pe baza coerenţei şi solidarităţii


-promovarea progresului economic prin crearea unui spaţiu fără frontiere stabilirea unei
uniuni economice şi monetare
-crearea unei politici externe şi de securitate comune
-consolidarea protecţiei drepturilor şi intereselor cetăţenilor U .E.

-U.E. are azi 27 de state membre, are o monedă unică în 15 state, un imn propriu şi un steag
propriu.
UNIUNEA EUROPEANĂ

I. Instituţii de conducere

UE beneficiază de un cadru instituţional unic în lume, în care:


*priorităţile generale sunt stabilite de Consiliul European, care reuneşte liderii naţionali şi
europeni
*deputaţii europeni, aleşi prin vot direct, reprezintă interesele cetăţenilor în cadrul
Parlamentului European
*interesele Uniunii în ansamblu sunt promovate de Comisia Europeană, ai cărei membri
sunt desemnaţi de guvernele naţionale
*guvernele promovează interesele statelor membre, în cadrul Consiliului Uniunii
Europene.
-Parlamentul European
-Consiliul European
-Consiliul Uniunii Europene
-Comisia Europeană
-Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)
-Banca Centrală Europeană (BCE)
-Curtea Europeană de Conturi
Parlamentul European
- Rol: organism legislativ al UE, ales în mod direct, cu responsabilități bugetare și de
control
-Membri: 705 deputați
- ales direct de cetățenii UE, o dată la 5 ani. Cele mai recente alegeri au avut loc în mai
2019.
- Adoptă legislația UE, împreună cu Consiliul UE,
- Stabilește bugetul UE, împreună cu Consiliul.
- Exercită control democratic asupra tuturor instituțiilor UE.
-sedii: Luxemburg-Secretariatul și departamentele Parlamentului, Strasbourg-activitate și
Bruxelles-comisiile parlamentare
Consiliul European
- identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie luate.
- stabilește agenda politică a UE
- Membrii Consiliului European sunt șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state
membre ale UE, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene.
- preşedintele Consiliului European are mandat de 2,5 ani şi reprezintă UE pe plan
internațional.
-se întruneşte de cel puțin de 4 ori pe an,în sediul din Bruxelles

- Comisia Europeană
- Este principalul organ executiv al Uniunii Europene și este alcătuită dintr-un colegiu de
membri care reunește câte un comisar pentru fiecare stat membru.
- mandatul unui comisar este de cinci ani şi este responsabil de un anumit domeniu
tematic
-elaborează și înaintează Consiliului și Parlamentului toate propunerile legislative
(regulamente și directive)
-- controlează punerea în aplicare a dreptului Uniunii și respectarea tratatelor de către
statele membre;
- Stabilește prioritățile de cheltuieli ale UE, împreună cu Consiliul și Parlamentul.
-Elaborează bugetele anuale în vederea aprobării de către Parlament și Consiliu.
-Controlează cheltuielile, care sunt verificate de Curtea de Conturi.
- Sediu: Bruxelles (Belgia)

II. Avantaje şi dezavantaje ale integrării în U.E.

AVANTAJE –U.E. ne permite:


*să locuim sau să lucrăm în orice țară din UE
*să transferăm bani
*să vindem produse fără restricții
*să prestăm servicii fără restricții.
*să studiem în orice țară din UE
* să fim trataţi la fel indiferent de cetățenie, gen, limbă, cultură, profesie, stare de sănătate
sau orientare sexuală.
* utilizarea unei monede unice

DEZAVANTAJE:
-birocraţie excesivă
- cheltuieli de integrare plătite de toţi cetăţenii din bugetul de stat şi plata anuală a unei
sume către bugetul U.E.
- adoptarea unor standarde de concurenăă loială, ceea ce a dus la cresterea preţurilor in
anumite domenii, precum cel al energiei.
-multe firme neputându-se alinea standardelor tehnologice au dat faliment.
-migraţia cetăţenilor din propriul stat
-pierderea identităţii nationale în favoarea unei identităţi europene

Bugetul UE are trei surse principale de venit la bugetul comunitar :


- 0,7% din Venitul Naţional Brut al fiecărui stat membru –
- 0,3% din încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA)
- Cea mai mare parte din taxele la import percepute pentru produsele din afara UE (ţara
care le percepe reţine numai un mic procent din acestea).
-2017-Romania plăteste la bugetul Uniunii Europene 1,49 miliarde euro
-2018- Romania plăteste la bugetul Uniunii Europene 1,65 miliarde euro
Colonizarea și decolonizarea

1.Colonizarea

Reprezintă un proces istoric prin care marile puteri europene cuceresc teritorii
extraeuropene (pe care le denumesc colonii )
Colonii-teritori cucerite de marile puteri europene
-Europa → s-a considerat centrul civilizației omenirii
→ a cucerit alte teritorii extraeuropene și le-a transformat in colonii
→ a dorit de la colonii: a. să le civilizeze
b. să le exploateze economic
c. să le transforme in piețe de desfacere a
produselor lor

- Primele puteri europene care au cucerit colonii au fost ȋn secolul al XVI-lea și


au devenit imperii coloniale : Spania , Portugalia . Mai târziu s-au remarcat
Olanda, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia .
Spania si Portugalia sunt primele imperii coloniale carea au cucerit teritorii
din America de S și America Centrala.

-ȋn secolul al XIX-lea, colonizarea atinge punctul maxim,iar Anglia si Franța


devin cele mai puternice imperii coloniale .
ținta Angliei si Franței a fost Africa pe care au impărțit-o.
Cele mai importate teritorii stapanite de Anglia au fost: Canada, Egipt, Zambia,
Zimbabwe, Botswana
Franța a stăpanit: Maroc, Algeria,Tunisia, Guineea,Sierra
Leone,Liberia,Togo,Madagascar

-Europeni și-au lasat amprenta asupra coloniilor,pozitiva sau negativa


Au construit școli,dispensare, drumuri, au trimis tineri la studii-
aspecte pozitive
Au exploatat resursele coloniilor,au intervenit ȋn evoluția culturala a coloniilor
(aspecte negative)

2.Decolonizarea
Proces prin care coloniile au inceput lupta pentru eliberare și independență
-independența a fost cucerita pe doua căi:
a) Pe calea războiului :ȋn Indochina și Algeria
b) Pe calea negocierilor :ȋn Maroc,Tunisia și India

Procesul de decolonizare a inceput dupa al doilea război (1939-1945)


Decolonizarea a avut aspecte :
pozitive: libertate, dezvoltarea economiei, apariția unei intelectualități puternice
negative: razboaie civile,subdezvoltare,distrugerea economiei naționale
CULTURA ROMĂNEASCĂ-CULTURĂ EUROPEANĂ

I. Curente româneşti
Cultura românească în secolul al XX-lea -s-a dorit a fi europeană şi a reuşit prin artişti diverşi
precum Constantin Brâncuşi , George Enescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, etc.
-a fost dominată de confruntarea dintre tradiţionalism şi modernism.
Tradiţionaliştii →au fost reprezentaţi de 2 curente:
* semănătorism
- apare în jurul revistei Sămănătorul, revistă întemeiată de Alexandru Vlahuţă şi de George
Coşbuc în 1901, la Bucureşti.
-propune o ideologie refractară la noutate, ideologie promovată patetic de către Nicolae Iorga.
- Atitudinea sămănătoriştilor este una naţionalistă şi conservatoare, satul românesc este văzut
ca singur depozitar al tradiţiei şi al autenticităţii vieţii româneşti pe când oraşul este spaţiu al
pierzaniei, şi al dezrădăcinării.
-Reprezentanţi: George Coşbuc, Duiliu Zamfirescu, Ştefan Octavian Iosif, Alexandru
Vlahuţă, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga.
* poporanism
- Este promovat la noi de Constantin Stere, intelectual originar din Basarabia
- este în primul rând un fenomen social şi politic şi doar în mică măsură un curent literar,
promovând sentimentul de simpatie şi datorie faţă de ţărănime, faţă de situaţia ei materială
precară.
-crede că formarea societăţii româneşti ca model viabil de societate, nu se poate realiza decât
prin implicarea intelectualităţii în emanciparea ţărănimii.
-Reprezentanţi: Calistrat Hogaş, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga,Gala Galaction, Ion
Agârbiceanu.
Moderniştii s-au manifestat pe 3 directii:
1.Simbolismul –reprezentat de Alexandru Macedonski, George Bacovia, Ion Minulescu;
foloseşte simbolul ca imagine concretă care este asociată cu o idee, un sentiment, o stare;
2. Dadaismul- reprezentat de Tristan Tzara, Ion Urmuz şi revistele Punct, Integral, Unu
-mișcarea artistică Dada a constat dintr-un grup de artiști plastici, scriitori și teoreticieni, care
refuzaseră logica, rațiunea și estetica societății capitaliste a timpului instaurând expresivitatea
dată de nonsens, hazard, iraționalitate și protestul fățiș împotriva valorilor burgheziei.
3. Tânăra Generaţie/ Generaţia Criterion- reprezentată de Emil Cioran, Eugen Lovinescu,
Mircea Vulcănescu, Constantin Noica. Aceşti oameni de cultură, in mare parte filosofi, au fost
nonconformişti, au aderat la mişcarea legionară în perioada interbelică, au organizat
conferinţe şi dezbateri diverse despre subiecte importante ale societăţii româneşti.
II. Cultura între militantism şi autonomie
- MILITANTÍSM –cuvânt provenit din lb. franceză , inseamnă concepție, atitudine, activitate
de militant. AUTONOMIE = libertate
-După al doilea război mondial mulţi oameni de cultură au sprijinit regimul comunist şi s-a
ajuns la proletcultism- curent cultural apărut în Uniunea Sovietică ale cărui principii estetice
se reduceau la ideea formării unei culturi pur proletare și care respingea aproape întreaga
moștenire culturală a trecutului. Proletcultism= respingerea culturii din regimul anterior.
Exemple de oameni de cultură care au lăudat regimul comunist de sorginte sovietică: Mihail
Sadoveanu, Zaharia Stancu
-La inceputul anilor 1970 cultura românească abandonează teoriile staliniste şi se revine la
forme de manifestare românească. In anii 1980 regimul Ceauşescu dezbaterile libere sunt
blocate si astfel apar scriitori opozanţi precum Paul Goma sau Constantin Noica
România in competiția europeană (secolul XX) 
 
  -România participă la toate evenimentele politico-militare mari care au loc in Europa și in
lume in secolul XX: 
 
1.   Primul razboi mondial (1914-1918) 
  -România este neutră intre 1914-1916 
  -Ȋn razboi s-au confruntat doua alianțe politico-militare  
   1.Puterile  Centrale: Germania, Austro-Ungaria ,Italia (1915), Bulgaria, Turcia 
  2. Antanta: Anglia, Franța, Rusia , Grecia, România(1916),S.U.A (1917) 
  -România luptă  alături de Antanta,pe frontul de răsărit alături de ruși. Cu Antanta
se ȋncheie o convenție politică și una militară. Conform convenției politice, romănii declară
război Austriei și la finalul războiului ,Antanta va retroceda românilor teritoriile aflate sub
stăpânire austro-ungară: Transilvania și Bucovina. Nu se amintește nimic de Basarabia
stăpânită de ruși. 
  - Ȋn 1917 soldații  rușii părăsesc  frontul pentru că  Lenin promite  să le dea pământ
(revoluția socialistă din octombrie) 
  -Românii au rămas  descoperiți pe front și au fost obligați să incheie ȋn mai 1918, un tratat cu
germanii, la Buftea București (ȋncheiat de Alexandru Marghiloman) 
  -Prin tratat românii cedează germanilor mai multe zone ale țarii și bogății ale subsolului 
  -La incheierea războiului Antanta a fost nemulțumită de România pentru că a incheiat tratat
cu Germania drept urmare a fost obligată sa platească despagubiri de război 
   Primul război mondial a insemnat pentru Romania: 
 a) Recunoașterea unirii Basarabiei,Bucovinei,Transilvaniei  cu Romania (1 decembrie 1918 ) 
 b) Pierderea tezaurului care a fost rapit de ruși 
  
 2) Perioada interbelica (1919-1939) 
-Obiective: 
1.Menţinerea status-quo-ului (ordinea instaurată după război) 
2.Menţinerea independenţei şi integrităţii teritoriului. 
3.Afirmarea internaţională a României. 
 -România se inscrie in Societatea Națiunilor (Strămoșul O.N.U) 
-Au loc 2 Războaie Balcanice ȋn 1912, și 1913  România se afirmă ca pincipala putere în
zonă. Primul Război Balcanic a izbucnit in anul 1912 între Uniunea Balcanică ( Bulgaria,
Grecia, Serbia şi Muntenegru) împotriva Turciei.Turcia pierde războiul și plătește
despăgubirile ȋn terenuri, ȋn zone geografice. Bulgaria ȋși ȋnsușește mai mult decât aliatele
sale. Tratatul de pace s-a semnat  la Londra. Neînţelegerile dintre aliaţi au dus
la declanşarea celui de Al Doilea Război Balcanic. Desfăşurat între Bulgaria şi Serbia, Grecia,
Muntenegru, Turcia şi România. Bulgaria  este înfrântă iar pacea  s-a semnat la Bucureşti în
anul 1913. România primea sudul Dobrogei ( Cadrilaterul). 
-România a participat la construirea unor alianțe politico-militare regionale: 
a)Mica Ințelegere (1921)-Cehoslovacia,Iugoslavia 
b)Ințelegerea Balcanică (1934)-Grecia, Turcia , Iugoslavia 
-1926-România ȋncheie tratate de prietenie cu Franța, Italia 
1928-România semnează pactul Briand-Kellog=rezolvarea conflictelor pe cale pașnică 
-1929 – Protocolul de la Moscova= eliminarea războiului în relaţiile dintre ele. 
1931-1932-1934-Au loc conferințele de pace la Geneva la care participă  și România. 
-1939 – Acordul economic româno-german. 
-23 august 1939 Pactul Ribbentrop-Molotov (pact de neagresiune între Germania şi U.R.S.S.).
Act adiţional secret prin care cele două îşi împărţeau sferele de influenţă în Europa. 

 
3.Al 2-lea Război Mondial (1939-1945) 
-S-au confruntat  2 alianțe  →     Axa-Roma-Tokyo-Berlin 
                                            →    Coalitia Națiunilor Unite (CNU): U.R.S.S , 
                                                     Franta,    S.U.A                                         
 -România luptă de partea Axei alături de Germania incepând cu iunie 1941, când prin
planul ,,Barbarossa,, dorește șă atace și să cucerească Basarabia (rapită de ruși in 1940) 
 -România continuă războiul contra rușilor și după cucerirea Basarabiei, până in 1944 (23
august ); ȋntre 1941-1944 armata română alături de statele Axei participă la mai multe bătalii:
Kursk-batalia-blindatelor, Orel,  Stalingrad 
 -Autoritățile române și populația de rând nu au mai fost de acord cu
continuarea războiului,de aceea s-a negociat ,uneori in secret cu CNU pentru ieșirea României
din război  
 -23 august 1944-armatele române intorc armele impotriva Germaniei și se aliază cu CNU
luptând alături de ruși 
 -Pe 9 mai 1945-Germania capitulează; Hitler se sinucide  
 -CNU a considerat ,dupa terminarea războiului ,că România trebuie sa platească despăgubiri
de război.  România a plătit Rusiei Sovietice despăgubiri până ȋn 1956. 
 
 4) Holocaustul (Uciderea in masa a evreilor ȋn al II-lea război mondial -circa 6 mil. ) 
 
-Holocaust ȋn antichitate ȋnsemna jertfă adusă zeilor, in care animalul sacrificat era ars
in   intregime 
 -Ȋn secolul  XX  ucidere prin arderea unui numar mare de oameni  
-Cauze ale Holocaustului: 1.evreii erau asociați cu bolșevicii 
                                          2. germanii ȋi urau pe evrei pentru ȋnfrȋngerea Germaniei ȋn război 
                                          3. rolul impresionant jucat de evrei în societatea germanã mai  
                                              ales în  lumea financiară,cercurile intelectuale si în 
                                              politica de stânga 
                                          4.Teoria spațiul vital și teoria rasei ariene 
   -Evreii mai intâi erau deposedați de bunuri, trimiși ȋn ghetouri, apoi ȋn lagare de muncă
și ȋn final ȋn lagăre de exterminare 
 -Au fost lagare de exterminare la : Chelmno, Belzec, Sobibor,Treblinka, Maidanek,
Auschwitz. 
 -In România s-au luat măsuri antisemite impotriva evreilor atunci când țara era condusă de
Ion-Antonescu (1940-1944) 
 -Au fost trimiși in lagare de exterminare peste 250 mii\evrei din România  
 -Au fost trimiși spre gazare in afară de evrei, prizonierii de război, persoane
cu handicap,persoane bolnave, țigani, comuniști, etc. 
 
 5). Războiul Rece(1946-1989)   : 
  -A avut loc intre 2 state cu ideologii diferite -URSS(comunism) 
                                                                         -SUA(democrație,capitalism) 
  -A fost un război al spionajului,al culegerii de informații  
-Cele 2 state nu s-au ȋntâlnit niciodată față ȋn față, ci doar ȋn spatele altor crize politice sau
militare. Ex: Criza din Coreea ( 1950-1953), criza rachetelor cubaneze in 1962, criza din
Vietnam ( 1957-1975) 
  -Ambele state doreau supremație mondială, pentru acest lucru au ȋnființat alianțe militare: 
 * SUA-1949-NATO (Organizația Tratatului Antlanticului de Nord) 
  *URSS-1955-Tratatul de la Varșovia (prezenta și România) 
 -A fost câștigat de  catre SUA pentru că in 1989 s-a prabușit regimul comunist. 
  
6).Regimul Comunist: 
-a fost prezent ȋn:   
 -Polonia 
 -Germania 
 -România 
 -Bulgaria 
 -URRSS 
-Ungaria 
 -Albania 
  -Cehoslavacia  
-Trăsăturile cele mai importante ale comunismului au fost ȋn România: 
-monopartisidm-un singur partid pe scena politică 
-naționalizarea mijloacelor de producție-confiscarea averilor marilor proprietari şi trecerea lor
in proprietatea statului 
-colectivizarea agriculturii-ţăranii erau obligaţi să renunţe la proprietatea asupra
propriilor pământuri si să accepte să le inscrie in Cooperative Agricole de Producţie.   
-centralizarea și planificarea economiei 
-cultul personalității-glorificarea, adularea/venerarea  conducătorului ca pe un zeu 
-Inființarea unor instituții de reprimare: Securitatea și Miliția (Cei care s-au opus regimului
comunist au fost inchiși in lagare de munca forțată) 
 -Cenzura presei și ȋndoctrinarea cetățenilor prin propagandă politică 
-ȋncălcarea drepturilor și libertăților cetățenești 
Grigore Gafencu și unitatea europeană
-S-a născut in 1892 intr-o famile boierească din Moldova și amurit in 1957.

-A fost → doctor ȋn drept al Școlii de drept din Paris

→ Ministru de externe al României ȋntre 1938-1940

→ Membru al partidului Național Țărănesc

-Ca ministru de externe a reușit să obțină in 1939 o reconfigurare a garanțiilor anglo-franceze


referitoare la independența și granițele României.

-In 1941 parăsește România și se stabilește in Geneva, New-York și Paris fiind un membru
activ al exilului românesc.

-Considera că unitatea europeană este o soluție a tuturor dificultăților și provocărilor cu care


Europa s-a confruntat la sfârșitul celui de -al II-lea război mondial

-Considera că unitatea europeană trebuia să urmeze un model federalist elvețian

-In lucrarea ,,Preliminarii ale razboiului din Est,, Gafencu a inițiat o Confederație
europeană compusa din 4 părți:

1.Nord

2.Est

3.Centru

4.Sud-est- Din ultima făceau parte: Bulgaria,Grecia, Iugoslavia,Turcia și România .

- Această confederație trebuia să :

-creeze o putere economică europeană

-apere drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor

-respecte indentitatea statelor

-garanteze pacea și securitatea pe continent

-creeze o ordine europeană corectă și durabilă

De asemenea Gafencu, ȋn discursurile sale, a promovat asiduu ideea de unitate a exilului


românesc și chiar a ȋncercat să dirijeze reȋntoarcerea unor membrii din exil, ȋn țară , cu scopul
de a reveni la un regim economic liberal și la valorile statului de drept. In calitatea sa de
membru al Comisiei Europei Centrale și Orientale, din 1949, a combătut comunismul și a
susținut ferm o Europă unită .

 
 
Ocupații și statute profesionale in secolul al XX-lea
Definiția Ocupației- este activitatea utilă, aducatoare de venit (in bani sau natură),

Definiția Statutelor profesionale -reprezintă un ansamblu de norme şi reguli ce,


reglementează accesul într-o profesie, conduita profesională, drepturile şi obligaţiile specifice,
sancţiunile ş.a

1.Ocupații tradiționale și moderne ȋn secolul al XX-lea


-Oamenii se ocupau in secolul al XIX- lea cu agricultura și meșteșugurile.

-Odată cu apariția mai multor invenții și inovații au apărut mai multe meserii și asistăm la
diversificarea statutelor profesionale.

-In secolul XX apar schimbări esențiale in aria ocupațiilor și profesiunilor

1.Multe meserii migrează din spațiul privat in cel public

2.Agricultura și creșterea animalelor nu mai sunt rentabile

3.Atelierele manuale sunt inocuite cu complexe industriale

4.Mecanizarea și producția in masă se extind tot mai mult

5.Se emancipează femeia care nu mai are doar statut de mamă și soție, ci ea iși croiește o
carieră profesională care o conduc la meserii precum: doctor, polițist, procuror, om de
afaceri, prim-ministru, șef de stat,etc.

2. Ocupații umane la sfârșitul secolului XX


-Dupa 1950 economia lumii și mai ales a Europei se tehnologizează treptat

-Apariția computerului personal, din 1981, a schimbat statutele profesionale. Meseriile


tradiționale legate de agricultură sunt inlocuite cu meserii legate de televiziune, publicitate,
informatică,relații cu publicul, finanțe,turism, modeling, etc.

-Apar Societăți multinaționale și corporatiste ȋn toate țările lumii.

-In Romania comunistă s-a ȋncercat o industrializare forțată și meserii precum rotar,
geamgiu,coșar au dispărut .-Au aparut meserii ca: frezor, sculer-matrițer,operator chimist ,etc.

-Alte meserii se regasesc mai putin azi precum: zidar,mecanic, zugrav , croitor.

-Ȋn schimb au ȋnceput să apară meserii noi , ca de ex: designer web, informatician,
fizioterapeut, broker, agent de pază, agent de publicitate, agent de asigurări, manager etc.
MIGRAŢII IN PERIOADA CONTEMPORANĂ

I. Definiţia şi tipurile de migraţie


Definiţia migraţiei
-fenomen ce constă în deplasarea unor mulţimi de persoane dintro zonă în alta,urmată de
schimbarea domiciliului şi /sau încadrarea intro formă de activitate în zona de sosire.
Tipuri de migraţie:

1. temporara/definitiva
2.legală/ilegală
3.liberă/forţată

II. Cauzele/motivele migraţiei


a. economice-nevoia de resurse şi de pieţe de desfacere
b.sociale-pauperizare
c.religioase
d.politico-strategice-afirmarea naţionalismelor

III. Factorii migraţiei

a.nevoia de forţă de muncă


b.dorinţa de câştiguri materiale mai mari
c.presiuni politice
d.catastrofe naturale
e. religia
f. desăvărşirea profesională
g. spiritul de aventură

IV.Perioadele migraţiei în secolul XX


a. înainte de primul război mondial, când toţi se ǐndreptau spre SUA, Australia şi America de
Sud
b.în per. interbelică, când mai ales evreii au căzut victime ale nazismului şi fascismului
c. după al doilea război mondial când se constată un exod dinspre ţările sărace ǐnspre cele
bogate
d. după anii `90 când lumea migrează dinspre E către V Europei iar apoi dinspre statele africane
către statele U.E.

V. Consecinţele migraţiei
-rol important n economia mondială
1. de creştere economică
2. de reducere a sărăciei
-de teama migraţiei ilegale, statele industrializate au impus o serie ǐntreagă de masuri care
limitează accesul pe teritoriul lor, fiecare ţară are o legislaţie proprie
-sumele din emigraţie constituie surse de capital extern pt multe state.aflate în curs de dezvoltare:
ex: pt Moldova emigraţia aduce 27% din PIB
-o toleranţă mai mare faţă de alte naţiuni
-exacerbarea rasismului şi xenofobiei
-sincretism cultural/religios
-pierderea identităţii naţionale
VIAŢA PUBLICĂ ŞI VIAŢA PRIVATĂ

Conceptul de viaţă publică-reprezintă viaţa desfăşurată ǐn văzul tuturor supusă


instituţiilor statului

Conceptul de viaţă privată-spaţiu al intimităţii, loc rezervat exclusiv


familiei,reprezentată de locuinţă

I.VIAŢA PRIVATĂ

-compusă din 1-2 camere, fără condiţii minime de igienă, canalizare şi curent
-părinţii şi copii locuiau ǐmpreună, nu exista intimitate
- lista obiectelor personale era restrânsă
-familiile ǐnstărite aveau un spaţiu privat mai mare, mai bine amenajat
-are mai multe ǐncăperi
-fiecare membru are camera lui
Există un confort sporit: apă caldă, curent, aparate electrocasnice diverse,
telefon ,internet...
-viaţa familiei se concentrează ǐn bucătărie şi ǐn sufragerie
-amenajarea locuinţei este o preocupare pt. toţi
-au apărut chiar şi reviste cu sfaturi pt. amenajarea locuinţei

II. VIAŢA PUBLICĂ

-Cunoaște azi două tendințe:

a. O viață personală publică în limite normale, decente, limite pe care noi


personal le stabilim (postăm noi ce imagini dorim, de ex. pe Facebook)

b. o viață publică pentru publicitate/imagine, în scopuri financiare, sau


electorale (apariţii in mass-media,pliante, afişe, reality-show-uri)

III. TRANZIŢIA ÎNTRE PUBLIC ŞI PRIVAT

-Se realizează plecănd de la spaţiul intim/locuinţă şi familie


- la începutul secolului XX o familie se forma din motive materiale și nu puneau
accente pe sentimentul de dragoste
- azi familia nu mai este ce a fost odinioară; Cuplurile nu se mai căsătoresc cu
acte în regulă iar concubinajul a devenit o realitate cotidiană
- tot realitate este și că o fată nu se mai căsătorește la o vârstă fragedă și ea
urmează studii universitare, postuniversitare, își caută întâi un job bine plătit și
ulterior se gândește la căsătorie și la un copil
- azi familia  poate fii monoparentală
- femeia este din ce în ce mai puternică și de multe ori ea își crește singură
copiii 
- după al doilea război mondial tinerii pleacă din familie în căutarea unui loc de
muncă.
-familia nu mai reprezintă cadrul vieții private, munca a părăsit spațiul familiei
și s-a dezvoltat în alte locuri cu norme și reguli precis stabilite
-Aceste reguli precise nu sunt acceptate de toți indivizii și de multe ori aceștia
protestează public
-Opinia publică se face cunoscută în cadrul intim al familiei prin mass media 
- mass media are azi o forță aparte și de multe ori prin dezvăluiri și investigații
scoate la suprafață informații secrete despre viața intimă a unor persoane
importante din domeniul economic, cultural și politic, De multe ori aceste
secrete conduc la divorț, demisii sau la scăderea dramatică a imaginii publice
față de o persoană.
Curente si idei economice
Din punct de vedere economic in lume există 2 tipuri de economie:
A. Economii dirijate
B. Economii liberale

A.Economii dirijate:

- sunt specifice:
• perioadelor de criza economica
•perioadelor de război
• statelor comuniste
- Constau în:
• intervenția statului în economie
• planificarea centralizată a economiei
• elaborarea de programe economice în care sa apară:
•Controlare a inflației
• Protecționism
• Devalorizarea monetară pentru a descuraja importurile.
• inițierea de către stat a unui program vast de lucrări politice ( autostrăzi, căi
ferate, hidrocentrale)

B. Economii liberale:
- sunt specifice statelor comuniste, democrate.
Ex: SUA→ după 1945 a investit in: - țară şi în Europa
-Presupune 3 piloni:
1) Un sistem monetar internațional convertibil in dolari, vegheat de
F.M.I
2) Liberul schimb intre state bazat pe clauza națiunii celei mai
favorizate („ o înțelegere" de reducere reciprocă între state a
taxelor pe circulația mărfurilor)
3) Existența a unor structuri şi instituţii economice internationale.
Ex: Banca Mondială, Consiliul Economic și Social.
- In anumite țări, statul a intervenit și :
• a făcut naționalizari ( sector minier,siderurgic, bănci, asigurări
maternitate, boala, accidente)
• a impus protecție socială.
Economia urbană şi rurală
1.Economia urbană
-Dupa cel de-al doilea război mondial economia românească s-a dezorganizat pe termen lung.
-Comuniștii care au preluat puterea din martie 1945, au distrus vechea economiede piață bazată pe
proprietatea privată și au intodus o noua economie centralizată axată pe:
a)concentrarea tuturor resurselor sub autoritatea partidului- stat (naționalizarea)
b)planificare(anuală)cincinală.
c)industrializare forțată (metalurgie,siderurgie,construcție de masini,industrie extractivă)
-Odată cu venirea lui Ceaușescu la putere, statul român pune accent pe industrializarea țării
-Industrializarea nu a dat randamentul planificat din cauza:
1. proastei gestiuni financiare
2. deficitului de materii prime și resurse energetice
3. deficitul de mână/forța de muncă calificată
-România s-a imprumutat cu 11-13 miliarde dolari pentru industrializarea țării. Banii nu au putut fi
returnați doar de industrie, s-a apelat și la exportul produselor agricole. Romania a aderat la FMI,
avea acord de coloborarea cu CEE, -Comunitatea Economică Europeană-era membră a CAER-Consiliul
de Ajutor Economic Reciproc- dar totuși românii, aveau un nivel de trai scazut ȋn comparație cu cel
din V Europei. Dupa 1989 s-a incercat revenirea la economia de piață.
2.Economia rurală
-S-a bazat pe agricultură
-Agricultura a constituit , până ȋn 1945, domeniul de bază al economiei românești. România era o
țară” numită de statele europene „ eminamente agrară”.
-Agricultura românească avea :
1. un nivel tehnic precar
2.o calitate slabă la la rasele de animale și soiurile de semințe
3. un grad mare de dependență față de condițiile meteo
-Ȋn vremea comunștilor( 1945-1989) agricultura a cunoscut o transformare radicală, prin declanșarea
procesului de colectivizare.
Colectivizarea
-a constat ȋn confiscarea pământurilor țăranilor și unirea lor ȋntr-o proprietate colectivă, numită
Cooperativa Agricolă de Producție-CAP. Ea era deservită de Intreprinderea Agricolă de Stat și Secția
de Mecanizare Agricolă.
-A fost impusă după model sovietic , ȋntre anii 1948-1962
-țăranii s-au opus colectivizării, și- au riscat viața și libertatea lor, deși li se promitea de comuniști că
colectivizarea le va aduce, creșterea productivității și ridicarea nivelului de trai.
-Agricultura sub comuniști a cunoscut o creștere semnificativă, s-au ȋmbunâtățit dotarea
tehnică,rasele de animale și soiurile de semințe, s-au inițiat cercetări diverse și mai ales s-a creat un
sistem de irigații vast care a dus la creșterea producției la hectar. S-a introdus planificarea culturilor și
a producției la hectar.
-A apărut curând ȋnsă o problemă,aceea a forței de muncă, ȋn condițiile ȋn care o bună parte a
populației de la sate s-a mutat la oraș. Tocmai de aceea , ȋn anii de după 1980, s-a ajuns ca recoltele
să fie adunate de elevi, studenți, militari, ȋn termen și muncitori aduși de la oraș..
-Agricultura a sprijinit economia românească la returnarea banilor băncilor străine, bani luați de
statul român pentru industrializare. Cum procesul de industrializare a esuat și nu a putut singur să
returneze sumele ȋmprumutate, agricultura țării a sprijinit acest demers, iar pentru o returnare cât
mai rapidă ,populația țării a fost obligată să accepte un plan dur de economisire la tot și la toate.
Astfel s-a introdus raționalizarea alimentelor și cartelarea lor. Abia după revoluția din 1989, s-a
renunțat la raționalizare și cartelare.
DIASPORA ŞI EXILUL ROMÂNESC

DIASPORA- Reprezintă dispersarea/răspândirea peste graniţă a unui grup de persoane


care îşi păstrează identitatea naţională.

EXIL-Pedeapsă constând în izgonirea cuiva în afara graniţelor. Exilul poate fi şi


voluntar, atunci când o persoană pleacă in ţara proprie din motive politice, religioase,
economice,etc.

-De-a lungul evoluţiei sale istorice ,în România se disting 3 mari categorii de diaspore:
-din teritoriile ocupate de alte state
-din teritoriile cedate în 1940
-diasporă voluntară înainte şi după anii 90
-motivele părăsirii Romăniei sunt diverse: politice, economice, motive personale;
-romănii au plecat pe toate continentele încă din sec. al XIX-lea .

I. Diaspora din teritoriile ocupate


Transilvania-1867-unguri
Basarabia-1812-ruşii
Bucovina-1775-austriecii
- Statul român a împiedicat politica de desnaţionalizare prin activităţii culturale şi politice
prin promovarea ideii de unire cu România ,prin înfiinţarea de asociaţii culturale, organizaţii
culturale diverse, precum şi prin înfiinţarea de organe de presă

II. Contextul politic al cedărilor teritoriale din 1940


- Pe fondul celui de-al II –lea război mondial, in 1940, România pierde, prin
decizia altor state:Basarabia,N Bucovinei, Transilvania şi Cadrilaterul
-teritorii ce însumau:-1ooo.ooo km, -6,8 mil. locuit.
-situaţia românilor din Transilv. a fost gravă în timpul războiului dar acest teritoriu, a
revenit Rom. la la sfarsitul razboiului
-drama romănilor din Basarabia şi Bucovina va continua şi după terminarea
războiului prin deportări,schimburi de populaţii, suportarea regimului comunist sovietic.

III. Exilul/diaspora românească comunistă şi după anii 90

-Au plecat oameni simpli precum si oameni de valoare din domenii diverse: cultura, ştiinţă,
tehnică, sport, artă
-Deja în multe state din Europa erau români sau urmaşi ai românilor care fuseseră legionari,
opozanţi ai comuniştilor sau oameni cu o mentalitate diferită care nu au suportat politica lui
Ceauşescu şi restricţiile impuse de acesta.
-După 1990 românii au plecat la muncă şi la studii în număr foarte mare, nemulţumiţi de
condiţiile socio-economice din ţară.Studii realizate in urmă cu 2-3 ani arătau că peste 5
milioane de români muncesc şi studiază în lumea întreagă. România este al doilea stat din
lume, după Siria, care are o emigraţie atât de numeroasă, fără să fie afectată de un război,
precum Siria.
-statul român a ǐnfiinţat după 1990 organisme guvernamentale diverse, cu scopul de a
ǐmbunătăţi relaţia cu românii din afara graniţelor .
Descoperiri științifice

   Dea-a lungul anilor, cercetările oamenilor de știință români s-au finalizat prin
descoperiri și invenții valoroase care au atras atenția și recunoașterea lumii
științifice internaționale.
Ştiința românească este ilustrată de o mulțime de mari cercetători care adesea au
fost deschizători de noi orizonturi. Astfel s-au remarcat în următoarele domenii:
 1. Matematică
- Spiru Haret- mecanică cerească
- Dimitrie Pompeiu- clase de funcții
- Gheorghe Țițeica-geometrie diferențială
-Gheorghe Vrânceanu- spații geometrice
- Grigore Moisil- logica matematică
 2.Fizica
- George/ Gogu Constantinescu- Descoperă sonicitatea
- Horia Hulubei-  studiază razele X
-Elie Carafoli- mecanica fluidelor
- Ștefan Procopiu- descoperă magnetonul atomic
-Alexandru Proca- elaborează „ecuațiile Proca”
3. Medicina
- Victor Babeș- studiază bacteriologia
- Ion Cantacuzino- studiază imunologia
- Gheorghe Marinescu- studiază neurologia
- Nicolae Paulescu Descoperă insulina/ 1921
-C.I. Parhon- întemeiază endocrinologia
- Ana Aslan- se remarcă în gerontologie
- George Emil Palade- studiază structura celulei
4. Biologia
- Grigore Antipa- fondează Muzeul de Istorie Naturală din București
                          - inventează diorama 
-Emil Racoviță- întemeiază biospeologia
5. Geografia
- Nicolae Milescu- Cercetează și cartografiază  ținutul Siberia în secolul al
XVII-lea
- Dimitrie Cantemir- scrie în latină lucrarea „Descrierea Moldovei”
- Simion Mehedinți- a fundamentat științific geografia și metodele ei de
cercetare
6. Istoria
- Dimitrie Cantemir- scrie lucrarea”Istoria creșterii și descreșterii Imperiului
Otoman”
-A.D.Xenopol- teoretizeaza istoria
- Nicolae Iorga scrie multe cărți și articole despre întreaga istorie a românilor
- Vasile Pârvan scrie despre istoria geto dacilor- „Getica”/ 1926
Invenții tehnice
  Existența unui mare număr de invenții românești omologate internațional
dovedește ingeniozitatea și spiritul inventiv al cetățenilor români .Astfel sau
remarcat în următoarele domenii:
1.Aeronautica
- Traian Vuia -construiește primul avion care se ridică de la sol prin forța
motorului său/ 1906
                     -1918/ 1921- concepe și realizează primele elicoptere
-Henri Coandă- construiește și pilotează primul avion cu reacție din lume/ 1910
                         -realizează primul avion bimotor și primul avion cu elice
propulsiva
-Aurel Vlaicu- realizează primul avion metalic cu un sistem de răcire al
cilindrilor motorului 
-Conrad Haas- în secolul XVI-lea realizează rachete cu trei trepte de aprindere
2. construcțiile
- Anghel Saligny- construiește podul de la Cernavodă/ 1890 1895
- Elie  Radu- introduce betonul în construcția de poduri
3. petrochimie
- Lazăr Edeleanu- concepe un procedeu de rafinare al petrolului cu bioxid de
sulf 
4.Electrotehnică
- Nicolae Vasilescu Karpen  și I.S. Gheorghiu- pun bazele cercetării în
electrotehnică 
5.Hidrodinamică
- V. Vâlcovici  și Ștefan Gheorghiță- hidrodinamică
6. telefonie
- Augustin Maior- Inventează telefonia multiplă
7. cibernetică
- Ștefan Odobleja
8. agricultură
-T.  Saidel- realizează determinarea ph-ului solului pe cale electrotehnică 

-Alte  invenții:
 Traian Vuia- generatorul cu aburi
 Gogu Constantinescu- convertizor sonic mecanic
A.Persu- automobil aerodinamic fără diferențial
REPUBLICA ŞI MONARHIA
(forme de guvarnământ )
I. Evoluţia istorică a republicii şi monarhiei

Republica
-este o formă de guvernare apărută ǐn antichitate-în Atena condusă de Pericle
-ǐn feudalism oraşele catolice au devenit republici
-prima Republică franceză s-a constituit după arestarea lui Ludovic al XVI-lea
-primele 13 colonii americane s-au constituit intr-o republică prezidenţială
Monarhia
-prezentă din Antichitate- în Mesopotamia -monarhie despotică din Mesopotamia; azi
monarhia poate fi şi constituţională
-ǐmpăraţii romani şi bizantini au dat un nou sens monarhiei
-regii barbari se credeau cei mai puternici
-ǐn Evul Mediu a apărut monarhia centralizată

II. Tipurile de republică şi monarhie

Republica poate fi:


1. prezidenţială-S.U.A /Franţa
2. semiprezidenţială-România ,Rusia, Ucraina, Senegal, China
3. parlamentară-Ungaria, India, Israel
4. federală-Nigeria, Etiopia, Brazilia, Germania

Monarhia poate fi:


1.constituţională-Anglia, Spania
2.absolutistă-Nepal, Arabia-Saudită

III. Caracteristicile monarhiei şi republicii

Republica
-formă de organizare statală ǐn care suveranitatea aparţine poporului iar puterea exercitată
aparţine unor aleşi pe o perioada determinată
-cea mai des ǐntâlnită in lume
-are caracteristici pt fiecare din cele 4 tipuri enumerate mai sus
-sunt constituţionale, suverane şi independente
-ii corespude fie un regim democratic, fie unul totalitar

Monarhia
-formă de organizare statală ǐn care suveranitatea aparţine unui monarh
-a pierdut teren ǐn favoarea republicii
-este specifică mai ales zonelor extraeuropene
-poate fi :
1.constituţională
2.absolutistă
-prosperitatea unui stat nu mai ţine cont de forma de guvernământ
TOTALITARISMUL COMUNIST

-S-a instalat prima dată ȋn Rusia, din octombrie 1917, printr-o lovitură de stat, inițiată de
Vladimir Ilici Lenin. Treptat, după al doilea război mondial comunismul de factură sovietică
s-a extins și ȋn alte state europene, prin forța armelor(URSS a ocupat teritoriul acestor state ):
România, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Germania de Est, Albania, Ungaria și Iugoslavia.
-Ȋn România comuniștii preiau puterea prin guvernul dr. Petru Groza, ȋn 6 martie 1945,
falsifică alegerile parlamentare din 1946 și ȋl determină pe regele Mihai (1940-1947 ) să
abdice de la tron ȋn ziua de 30 decembrie 1947.
- In evolutia sa, regimul comunist din Romania a avut doua etape: etapa regimului stalinist si
cea a celui national-comunist. In Romania regimul comunist a fost o copie fidela a tipului de
stat si societate din Uniunea Sovietica și a fost subordonat acesteia.. Intre 1945 si 1989
Romania s-a aflat la nivel international in sfera de influenta sovietica, făcând parte din
Tratatul de la Varșovia-bloc militar al statelor comuniste, ȋnființat ȋn 1955.

1.Etapa regimului stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu Dej( 1945-1965)


-Se caracterizează prin:
1. sovietizarea societații, a economiei și a culturii , supravegherea instituțiilor, naționalizarea
economiei și colectivizarea agriculturii
2. supravegherea prin consilierii sovietici a tuuror ministerelor, armata rosie ocupă țara până
in 1958 cand s-a retras in urma unei ințelegeri dintre Dej si Hrusciov și apariția
SOVROMURILOR, societăți mixte, romano-sovietice, prin care Romania era exploatata
economic, desființate in 1955 si 1956, după ce datoria României a fost achitată.
3. Guvernarea prin teroare și instituții de represiune  – securitatea(politia politica), militia
(inlocuia politia), justitia și armata.
4. Lupta pentru putere la nivelul conducerii partidului
-ȋn 1948 are loc inlaturarea lui Lucrețiu Pătrașcan, arestat pentru deviație naționalistă-in 1954
este ucis;
- In 1952 este inlaturat cel mai puternic grup de rivali Ana Pauker, Teohari Georgescu și
Vasile Luca. In 1957 grupul lui Iosif Chisinevski  și Miron Constantinescu este arestat.
5. dupa 1960 apare incercarea de promovare a atitudinii de autonomie a PMR, pentru
egalitatea regimulrilor comuniste in lume.

2.Etapa regimului național – comunist (1965-1989)

-Se caracterizează prin:


–    schimbarea atitudinii fata de U.R.S.S.-1968 nu paricipă la infrângerea revoltei din
Cehoslovacia
–    cultul conducatorului (in prima etapa Stalin, iar in a doua Ceausescu);
–    politica față de cultura natională - este promovat a cultura română, valorile luptei de clasă,
accent pus pe specificul național și influența culturii ruse este redusă).
- guvernarea prin teroare
- Revoltele urbane (muncitorești) – 1977, 1987, 1989
-induarializare masivă prin ȋmprumuturi externe-11-13 mild. dolari
-desființarea satelor româneti și a bisericilor
-cenzura presei, scăderea nivelului de trai al cetățenilor
-ȋncălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
Parlamentul României la inceput de secol XX

-La sfârșitul secolului XIX inceputul secolului XX, România era printre cele mai prospere țări
din S-E Europei. Producția ei de cereale, lemne, vinul și petrolul erau cotate bine pe
continent și in lume.
-Viața politică se desfașoară conform constituției din 1866 și era dominată de 2 partide
politice Partidul National Liberal și Partidul Conservator.
-Rolul preponderent in stat, revenea totuși puterii legislative, exercitată de Reprezentanța
Națională,-numele Parlamentului- care impărțea cu regele inițiativa legilor, avea drept de
interpelare la adresa miniștrilor și chiar de anchetă atunci când erau depistate abuzuri.
- Ȋn 1885 regele Carol I a impus rotativa guvernamentală. El incredința mandatul de prim-
ministru liderului partidului din opoziție , acesta câștiga alegerile și apoi iși constituia
majoritatea parlamentară de care avea nevoie pentru a guverna.
-Parlamentul iși desfășura activitatea in 2 sesiuni de cate 5 luni. La deschiderea sesiunilor,
regele trimitea un mesaj iar la inchiderea sa, Parlamentul ȋi raspundea regelui.
-Parlamentarii erau inviolabili pe durata mandatului ,primeau o indemnizație și o diurnă. Nu
puteau cumula insă calitatea de deputat cu funcții publice, afara de acelea de prim ministru,
ministru sau primar al Capitalei.

TEME DE DEZBATERE IN PARLAMENT


-Principalele teme au fost:
1.problema agrară
2.legislația socială
3.românii din teritoriile ocupate
4.legi din domeniul culturii și ȋnvățământului
5.probleme și legi economice

SISTEMUL ELECTORAL
-Până ȋn 1918 românii aveau un sistem de vot cenzitar(cetățenii votau ȋn funție de veniturile
anuale obținute )
-Din 1918-noiembrie apare legea votului universal, conform căreia toți bărbații de la 18 ani
pot vota indiferent de venitul financiar.Femeile vor vota abia din 1946.
-In 1926 se votează o nouă lege electorală , conform căreia partidul care a obținut 40% din
voturi mai primește un coeficient din jumatatea cealaltă,ȋmpărțită cu toate partidele
participante la alegeri
PARTIDELE POLITICE INTERBELICE
- Au fost numeroase , cu orientări ideologice diverse: :
→ centru - Partidul Naţional-Liberal, Partidul Poporului , centru-stânga -Partidul Ţărănesc, Partidul
Naţional-Ţărănesc
→ stânga -Partidul Socialist, Partidul Social-Democrat /extremă stânga - Partidul Comunist
Român -PCR
→dreapta- Partidul Conservator / extremă dreapta- Legiunea Arhanghelul Mihail/Garda de Fier
- au activat partide ale minorităţilor naţionale (Partidul Maghiar, Partidul German, Partidul Evreiesc
ş.a.)
-partidele politice au cunoscut numeroase fuziuni și desprinderi iar traseismul politic a fost și el
prezent
-- Partidul Naţional-Liberal s-a aflat la putere circa 10 ani din 20 ai perioadei interbelice, întrucât a
fost, efectiv, cel mai bine organizat, cu viziunea cea mai clară asupra evoluţiei României după Marea
Unire, a avut un program cuprinzător, precum şi lideri cu experienţă politică şi netăgăduită capacitate
organizatorică. Acest partid şi-a legat numele de adoptarea Constituţiei din 1923, de legile de unificare
(administrativă, judecătorească, electorală, privind învăţământul, cultele etc.), de cele vizând
dezvoltarea economiei naţionale (legea minelor, a energiei, a apelor, etc).
Partidul Apariție Doctrină Bază socială Lideri politici
politic

- Partidul 1875-ȋnființat Liberală-susține economia Burghezia, intelectuali I.I.C. Brătianu


Naţional- de Dumitru și capitalistă,protejează Vintilă Brătianu,
Liberal I.C. Brătianu burghezia, adeptă a sloganului I.G. Duca
’’prin noi ȋnșine”

Partidul 10 iunie-1926, Țărănistă- susține „statul Țărani, intelectuali Ion Mihalache,Iuliu


Naţional- prin fuziunea ţărănesc” agricultura, mica Maniu, Alexandru
Ţărănesc dintre Partidul proprietate ţărănească, se Vaida-Voievod
Ţărănesc+ pronunţă pentru politica
Partidul „porţilor deschise” față de
Național Român capitalul străin.
din Transilvania

Partidul 1918 Fără program coerent , cu o Țărani, lucrători Alexandru


Poporului doctrină influențată de P.N.L. insudtriali, burghezie Averescu-
comandantul
Armatei Române în
timpul primului
război mondial
Partidul Social- Apărut ȋn 1893 Socialistă muncitori Constantin
Democrat ca Partid Social Dobrogeanu-
centralizat in - Democrat al Gherea, Ion C.
1927 Muncitorilor Frimu- PSDMR
din România I.C. Frimu, Mihai
(PSDMR), Gh. Bujor- PSDR
reȋnființat in Constantin Titel
1910- Partidul Petrescu, Iosif
Social Jumanca, Ioan
Democrat Flueraș-PSD
Român (PSDR),
Partidul 8 mai 1921 Marxist-leninistă Muncitori, evrei Gheorghe
Comunist Cristescu,Boris
Român -PCR Ștefanov,Ștefan
Foriș

Liga Apărării 1923 Antisemită, anticomunistă Diversă-țărani- Alexandru C. Cuza,


Național – ȋnvățători, preoți, Corneliu Zelea
Creștine intelectuali Codreanu
(LANC )

Legiunea 1927, Antisemită, Tineri, orășeni, preoți, Corneliu Zelea


Arhanghelul organizație anticomunistă,antidemocratică, intelectuali, studenți Codreanu până ȋn
Mihail/Garda paramilitară cu caracter mistic religios 1938,Horia Sima,
de Fier fascistă Ion Moța, Radu
Mironovici

Partidul Activitate politică


politic

- Partidul -guvernează ȋntre → 1922-1928


Naţional- →1933-1937
Liberal -susține dezvoltarea industriei prin forțe proprii , democrația și
parlamentarismul
-adoptă constituția din 1923
-se implică in marile probleme ale țării după 1918
Partidul -guvernează ȋntre → 1930-1931
Naţional- →1931-1933
Ţărănesc - susține reformă agrară radicală
- susține libertăți politice democratice
Greșeli
-Susține revenirea la tron a regelui Carol II in 1930
-ȋncheie un Pact de neagresiune cu legionarii ȋn 1937
Partidul -guvernează cu liberalii ȋntre → 1920-1921
Poporului →1926-1927

Partidul Social- In PSDR au funcționat 2 aripi:


Democrat 1. socialiștii tradiționaliști
centralizat in 2.extremiștii-supă model bolșevic; aceștia se retrag din PSD ȋn 1921
1927 și formează P.C.R.
Partidul -a dorit→instaurarea dictaturii proletariatului
Comunist →naționalizarea mijloacelor
Român -PCR de producție
→ca România să devină stat multinațional
-este interzisdin 1924, funcționează ilegal și din 6 mart. 1945 preia
puterea in stat
Liga Apărării -urmărea educarea tinerilor ȋn spirit creștin și naționalist și
Național – expulzarea evreilor din țară. Corneliu Zelea Codreanu a fost mai
Creștine radical și ȋn 1927 s-a retras din LANC formând un nou partid politic
(LANC )
Legiunea -ȋn 1930 devine „ Garda de Fier”, interzisă ȋn 1934 când se
Arhanghelul transformă ȋn
Mihail/Garda „ Totul pt țară”
de Fier -urmărea un regim totalitat deșipropaga ideea renașterii naționale
-a promovat ortodoxismul naționalist
-a recurs la teroare , violență și asasinat politic ( 1933-I.G.Duca, in
1939 –Armans Călinescu, in 1940,Iorga și alți 67 de demnitari)
- susţineau teoria elitelor
- au lansat teoria purificării prin moarte, exacerbând misticismul,
promovând ura, intoleranţa şi apologia morţii.
Rezolvarea conflictelor în lumea contemporană
-In secolul al XX-lea au existat multe conflicte:

1. mondiale-primul şi al doilea război mondial

2.regionale-războaiele balcanice-1912-1913

3. locale-războiul din Transnistria- 1992

-Conflictele au fost lungi, au implicat milioane de soldaţi şi ofiţeri, au condus la pierderi de


vieţi umane şi distrugeri materiale incalculabile.

-In general conflictele presupun atât confruntări militare cât şi negocieri pe cale paşnică. La
finalul unor asemenea conflicte, au loc intâlniri ale combatanţilor in cadrul unor conferinţe şi
congrese, care stabilesc detaliile acceptate a unor acorduri de pace.

-Românii au fost şi ei implicaţi direct sau indirect in conflicte şi în rezolvarea lor.

Exemple:

1.Razboaiele balcanice
Dupa Congresul de la Berlin (1878), politica externa a României s-a desfasurat într-un climat
politic dominat de interesele Marilor Puteri, aflate într-o competitie acerba pentru extinderea
influentei în zone diferite ale lumii.
Razboaiele balcanice au transformat aceasta regiune a Europei într-un „butoi cu pulbere”, care
a împins continentul în prima conflagratie mondiala.
În anul 1912, Grecia, Serbia, Bulgaria si Muntenegru au declansat razboiul contra
Imperiului Otoman, pentru redobândirea teritoriilor nationale. Primul razboi balcanic s-a încheiat cu
victoria aliatilor. România a ramas neutra în primul razboi balcanic. Ulterior, între aliati au aparut
divergente de ordin teritorial, care s-au transformat într-un nou razboi pornit de Bulgaria în 1913
împotriva Greciei, Serbiei si Muntenegrului. România a intervenit în acest conflict, decizia sa
însemnând primul pas spre ruperea relatiilor cu Tripla Alianta.
Pacea de la Bucuresti (1913)
-a reprezentat pentru România un act de independenta politica, tarii noastre revenindu-i
Cadrilaterul (judetele Caliacra si Durostorum).

2. Dezmembrarea Iugoslaviei dupa 1991 a influentat în mod negativ cooperarea dintre tarile
balcanice. Acutizarea conflictului dintre Serbia, pe de o parte, si alte state componente ale
Iugoslaviei, pe de alta parte, au degenerat într-un sângeros razboi civil. România s-a pronuntat
pentru rezolvarea pe cale pasnica a problemelor ivite si a sustinut rezolutiile ONU, precum si
hotarârile Uniunii Europene si ale NATO prin care se recunostea independenta Croatiei,
Sloveniei, Macedoniei, Bosniei-Hertegovina, Muntenegrului. La solicitarea ONU, România a trimis
trupe în Bosnia cu misiunea de a evita reluarea confruntarilor sângeroase. De asemenea,
guvernul de la Bucuresti a acceptat ca avioanele SUA, care bombardau Belgradul (1999), sa
survoleze teritoriul României. Într-o conjunctura extrem de complicata, România a reusit sa
mentina relatii amicale cu toate statele constituite pe teritoriul fostei Iugoslavii.

Războaiele din Iugoslavia

Războaiele Iugoslave au fost o serie de conflicte violente desfășurate pe teritoriul fostei


Republicii Socialiste Federative a Iugoslaviei (RSFI), care a avut loc între 1991 și 2001.
Războaiele iugoslave pot fi considerate două serii de războaie succesive care au afectat toate
cele șase foste republici iugoslave. Acestea au fost descrise ca fiind conflicte între cetățenii
din fosta Iugoslavie din motive religioase, etnice, economice și politice, mai ales dintre sârbii
pe de o parte și croații, bosniacii și albanezii pe de altă; de asemenea și dintre bosniacii și
croații din Bosnia și Herțegovina și macedonenii și albanezii din Macedonia.

Începând din 1990, Iugoslavia se afla la limita destrămării. Aflată în mijlocul dificultăților
economice, guvernul federativ se confrunta cu revendicări ale diferitelor grupuri etnice. La
ultima ședință a Partidului Comunist din Belgrad în 1991, adunarea a votat pentru oprirea
sistemului de partid unic, precum și a reformei economice, care îndemna delegațiile slovenă și
croată să părăsească partidul și încetarea activității acestuia, un eveniment simbolic care a
reprezentat sfârșitul „frăției și unității”. În același an slovenii și croații deja își proclamă
independența, provocând represalii împotriva separării din partea Armatei Populare Iugoslave.

În cele din urmă războaiele s-au încheiat cu noi state independente pe harta Europei, dar și o
mare parte a Iugoslaviei rămasă săracă și masive dezagregări economice. Adesea descrise ca
fiind cele mai mortale conflicte din Europa, după Al Doilea Război Mondial, acestea au fost
caracterizate de masive crime de război și purificări etnice. Au fost primele conflicte după Al
Doilea Război Mondial considerate oficial genociduri iar multe dintre persoanele cheie
participante au fost ulterior acuzate de crime de război. Tribunalul Penal Internațional pentru
fosta Iugoslavie (TPI) a fost înființat de ONU pentru a judeca acest crime.

Războaiele iugoslave pot fi împărțite în două grupuri din diferite conflicte distincte:

Războaiele din perioada destrămării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia:

1. Războiul din Slovenia (1991)

2. Războiul Croat de Independență (1991-1995)

3. Războiul Bosniac (1992-1995)

Bombardarea NATO în Bosnia și Herțegovina (1995)

Războaiele din zonele populate de albanezi:

1. Războiul din Kosovo (1998[5] - 1999)

Bombardarea NATO în R.F. Iugoslavia (1999)

2. Conflictul din Sudul Serbiei (2000-2001)

3. Conflictul din Macedonia (2001)

3. conflictele din Orientul Mijlociu

4.Razboiul din Afganistan

5.Conflictul din Transnistria


Conflictele din Orientul Mijlociu
-Aceste conflicte au ca centru Palestina, teritoriu stăpânit de englezi pana la finalul celui de al
II-lea razboi mondial.
-Cauzele conflictelor sunt legate de dominaţia asupra teritoriului palestinian, care fusese a
evreilor/israelienilor inca din antichitate dar în sec. VII d. Hr. ,arabii au ocupat acest teriroriu ,
iar evreii au emigrat în lumea intreagă.
-1947-ONU prin Rezoluția 181 din noiembrie 1947 împarte teritoriul Palestinei între evrei,
care au fost de acord și arabi,care s-au opus. Arabii din Palestina au fost sprijiniţi de Egipt,
Iran, Liban şi alte state din zonă.
-1948 evreii se declara independenţi in Palestina. Liga Arabă și statele arabe, (egiptene,
iordaniene, irakiene, siriene şi libaneze),cu îndemnul și sprijinul Regatului Unit au invadat
noul stat în scopul de a-l distruge. Evreii se opun şi resping atacurile arabe.A fost considerat
primul razboi arabo-israelian. Israelul şi-a lărgit graniţele prevăzute de planul ONU de
împărţire înspre Galileea occidentală şi Negev, legând partea evreiască a Ieruslimului de
restul teritoriului. În urma acestui război a luat naştere şi problema refugiaţilor palestinieni
(peste 500.000 de arabi au părăsit rapid Israelul), în timp ce a rămas deschis conflictul
profund dintre cele două populaţii, cu o tensiune permanentă în privinţa frontierelor
israeliene.
-Evreii vor fi sprijiniţi de americani iar arabii de rusii sovietici.
-A urmat al II –lea razboi arabo-israelian , in 1956, cand Israelul ocupă temporar zona
Sinaiului şi a fâşiei Gaza. Intervenţia ONU şi presiunile SUA şi URSS au determinat Israelul
să se retragă (1957)
-.Războiul de şase zile din 1967 a determinat noi conflicte intre arabi si israelieni, arabii s-au
unit din nou intre ei, sub conducerea egiptenilor, dar armata statului evreiesc a obţinut, ,
succese rapide pe toate fronturile, obţinând în şase zile controlul Sinaiului (revenit apoi
Egiptului în 1979), al „fâşiei” Gaza, Cisiordaniei şi a celorlalte înălţimi de pe Golan, înspre
Siria.
-1973-Tensiunea permanentă, susţinută şi de superputerile SUA (care sprijinea Israelul) şi
sovietică (tinzând să dobândească un rol mediteranean, înarmand unele ţări arabe), a produs în
6 octombrie 1973 un nou război, deschis de un atac egiptean de sărbătoarea ebraică a
Kippurului, blocat după incertidunile iniţiale de rezistenţa israeliană eficientă, , angajată şi pe
înălţimele Golanului de sirieni. Pe 22 octombrie ONU a impus încetarea focului şi a trimis
căştile albastre pentru a controla o fâşie demilitarizată din Canalul de Suez. Acordul de pace
cu Egiptul din 1979 a stabilit retragerea israelienilor din Sinai.
-arabii din Palestina, şi-au creat propriile structuri:Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei-
OEP, Armata de eliberare a Palestinei-AEP, precum şi miscări militare diverse: Hamas,
Jihadul Islamic
-După acest război, Israelul a început o politică de infiintare de colonii sau așezări evreiești pe
teritoriile arabe de sub controlul său. Din 1987 până în 1993, a avut loc Intifada palestiniană
–revolte palestiniene spontane in teritoriul ocupat de evrei-împotriva Israelului care s-a
terminat cu acordurile de pace la Oslo din 1993.
--In 1998, Israel şi Palestina semnează un acord prin care israelienii se angajau să se retragă
din Cisiordania, iar palestinienii opreau atacurile teroriste şi eliminau din carta lor naţionlă
distrugerea statului Israel. În noiembrie Israelul termina prima dintre cele trei etape de
retragere planificate și se oprește, pretinzand că partea palestiniană nu şi-a respectat
angajamentele asumate prin acord şi a înaintat condiţii suplimentare faţă de cele iniţiale
pentru continuarea retragerii.
Palestina începe rezistența împotriva israelienilor în teritoriile ocupate şi atacuri teroriste în
serie împotriva evreilor. Imediat, armata israeliană a crescut nivelul restricţiilor împotriva
populaţiei palestiniene şi a adoptat o serie de tactici militare menite să securizeze regiunile cu
violenţele.

-În anul 2000, a doua intifadă sau Al-Aqsa a început și Israelul a construit o barieră. Ca
urmare a planului Israelului de dezangajare unilaterală din 2004, au fost retrași toți coloniștii
și cea mai mare parte a prezenței militare din Fâșia Gaza, însă Israelul a menținut controlul
asupra spațiului aerian și de coastă.

În iulie 2006, un atac de artilerie al Hezbollah asupra comunităților Israelului de la frontiera


de nord și o răpire transfrontalieră a doi soldați israelieni a declanșat cel de-al doilea război
din Liban.
-În mai 2008, Israelul a discutat un tratat de pace cu Siria pentru un an, cu Turcia ca mediator.
Dar la sfârșitul anului, Israel intră într-un alt conflict: războiul din Gaza. A durat trei
săptămâni și s-a încheiat după ce Israel, a anunțat un armistițiu unilateral. Hamas a anunțat
încetarea focului cu propriile sale condiții: retragerea completă și deschiderea punctele de
frontieră. Deși nicio parte nu a încetat complet focul, armistițiul a rămas stabil.

RĂZBOIUL DIN AFGANISTAN

Afganistanul este o țară fără ieșire la mare și este situată în Asia Centrală.

-75% din suprafață este acoperită cu munți colțuroși si cu vârfuri ce depășesc 6100 m
înălțime.

-are 2 faze:

1.Intre anii 1979-1989, când Partidul Democratic al Poporului (comuniștii), preia


puterea dar in interiorul său apare o grupare islamistă care respinge ideile comuniste
ruseşti, drept urmare ruşii invadează Afganistanul;

2. Războiul civil de azi dintre diverse triburi şi grupări mujahedine; ONU a intervenit
cu trupe militare coordonate de SUA şi incearcă menținerea păcii.

Prima fază:
-In aprilie 1978, armata afghană, prin lovitură de stat, il asasinează pe preşedintele
Daud, iar membrii guvernului sunt arestaţi. Noul for al puterii, Consiliul Revoluţionar
proclamă ţara Republica Democrată Afghanistan (R.D.A,), iar preşedinte va fi Nour
Mohammed Taraki, de orientare pro sovietică. Guvernul lui Taraki este susţinut de
“Partidul Popular Democrat din Afganistan-PPDA”. Acest nou guvern semnează la 5
decembrie 1978, un Tratat de prietenie, cu URSS şi ia măsuri prosocialiste şi sovietice
care nemulţumeşte populaţia tradiţionalistă, afgană, ca de exemplu: introducerea
divorţului, alfabetizarea, reducerea rolului instituţiilor religioase. Aceste măsuri sunt
respinse de populaţia islamică conservatoare. Taraki intervine cu forţa, ia măsuri
violente contra opozanţilor, îşi dă demisia, dar cu toate acestea, este asasinat de
ministrul afacerilor externe Hafizullah Amin. Acesta pare să ducă o politică
nefavorabilă Moscovei. La 12 decembrie 1979, URSS hotărâste organizarea unei lovituri
de stat pentru răsturnarea lui Amin şi înlocuirea acestuia cu Babrak Karmal, instalat de
Moscova în fruntea unui nou guvern.

-- Noul guvern afghan ,condus de Babrak Karmal, în baza tratatului de prietenie, din
decembrie 1978, a adresat Uniunii Sovietice cererea insistentă de ” a i se acorda de
urgenţă ajutor politic, moral, economic, inclusiv militar", iar guvernul Uniunii Sovietice
a satisfăcut cererea părţii afghane.

-invazia militară in Afganistan a durat intre anii 1979-1989.Trupele militare ruseşti au


sprijinit guvernul Karmal , dar au fost nevoite să lupte contra opozanţilor acestui
guvern. Opozanţii erau formaţi din grupări desprinse din PPDA şi alţi insurgenţi afgani
cunoscuţi sub denumirea de “Mujahedini” (războinici sfinţi). Aceste trupe de rezistenţă
au continuat să ţină piept atât sovieticilor, cât şi regimului comunist condus de Karmal.
SUA, Marea Britanie, Pakistan, Arabia Saudită, China şi alte ţări, au furnizat
echipament militar “Mujahedinilor” . In fapt războiul din Afganistan, in anii 1979-1989,
era o criză a “Războiului Rece”

-In în februarie 1989 ruşii işi retrag trupele, după un eşec răsunător şi pierderi umane
cifrate la 60.000 de soldaţi.

A doua fază:
1986-guvernul Karmal,este inlocuit cu guvernul prosovietic al președintelui Muhammad
Najibullah

-La 16 aprilie 1992, în urma ofensivei mujahedinilor regimul Muhammad Najibullah


este înlăturat de la guvernare de către un grup de generali ( lideri ai unor facțiuni aflate
în competiția pentru putere)

-1992, la Kabul, mujahedinii proclamă Afganistanul republică islamică .Lupta pentru


putere continuă insă in interiorul mai multor grupări.

- În 1994, în lupta pentru putere va intra o nouă mișcare armată, cea a talibanilor-
talibanii manifestau ostilitate și suspiciune față de cultură, tehnologie și tot ceea ce
însemna modernism.

- Principalul susținător al mișcării talibane a fost Pakistanul. Mișcarea talibană se va


dezvolta în scurt timp ajungând la o armată de 20.000 de luptători, bine înarmați, dotați
cu tancuri, artilerie, aviație și beneficiind de consilierea instructorilor pakistanezi.
Populația afgană, sătulă de luptele interminabile purtate între facțiuni, după căderea
Kabulului, în 1992, în mâinile mujahedinilor, va accepta instalarea talibanilor fără a se
opune, in 1996. Instalați la putere, talibanii vor impune un islam extrem de fanatic.

-Talibanii vor fi înlăturaţi de la putere de o coaliție antiteroristă internațională sub


patronajul NATO /SUA in 2011, tot acum vine la putere guvernul lui Ahmed Karzai.
Guvernarea lui Karzai, s-a remarcat prin numeroase acte de corupție care au erodat
încrederea afghanilor şi pe cea internațională.

- De la 1 ianuarie 2015, grosul forțelor armate ale NATO s-a retras din Afganistan. A
rămas un număr de 13.000 de militari, majoritatea ai Statelor Unite, cu misiunea de a
oferi asistență și consultanță strategică trupelor guvernamentale şi de de apărare a
principalelor centre urbane tot mai des atacate de forțe talibane, trupe teroriste Al-
Queda dar și ale Statului Islamic.

- In luptele dintre grupările diverse au fost ucişi milioane de afgani , distrugerile


materiale sunt uriaşe şi aproximativ 5 milioanede afgani s-au refugiat in statele
vecine.Luptele pentru putere şi dominaţia islamismului fanatic ,continuă şi azi.

Conflictul din Transnistria-1992


-In 1990 in Republica Moldova exista perspectiva unirii Moldovei cu România, şi se dorea
trecerea la alfabetul latin si la tricolor. O parte a Republicii Moldova , cea de peste
Nistru,numită Transnistria, cu capitala la Tiraspol, nu dorea unirea cu România

- În septembrie 1990, Tiraspolul a proclamat independența regiunii, iar doi ani mai târziu, la 2
martie 1992, a început războiul cu Moldova . Efective ale gărzii transnistrene și unități de
cazaci au atacat postul de poliție din Dubăsari din Moldova. O mână de oameni din Dubăsari,
sprijiniți de grupuri de polițiști și de voluntari de dincoace de Nistru. s-au opus cazacilor și
rusofonilor.

Cauzele conflictului :

-dorinţa Republicii Moldova de a se uni cu România


-tendinţa de separatism a zonei de dincolo de Nistru,numită Transnistria
-susţinerea separatiştilor transnistreni de guvernul rus şi armata rusă
-Desprinsă recent de curând de fosta URSS, Republica Moldova nu avea armată, așa că
autoritățile de la Chișinău au fost nevoite să riposteze cu trupe de polițiști. De cealaltă parte a
transnistrenilor,au luptat cazaci, voluntari ruși și ucraineni. Cel mai important rol în război l-a
jucat Armata a 14-a rusă, cu un efectiv de peste șase mii de militari, iar ofițerii ruși au fost
implicați nemijlocit în lupte. Armata a 14-a rusă a invadat Transnistria şi a susţinut poziţia sa
de independenţă faţă de Republica Moldova. Mai mult, combatanții transnistreni au folosit
armament de la depozitele rusești. Moscova a negat acuzațiile de sprijinire a separatiştilor
transnistreni , dar acontinuat să sprijine pe față regimul separatist din Transnistria.
-In iunie 1992 mai mulţi patrioţi transnistreni, care cereau unirea cu România,au fost
condamnaţi la ani grei de puşcărie Ilie Ilașcu – 9 ani de închisoare, Alexandru Leșco – 12
ani, Andrei Ivanțoc – 15 ani și Tudor Petrov-Popa – 15 ani.

- La 21 iulie 1992, președintele Federației Ruse, Boris Elțin, și președintele Moldovei, Mircea
Snegur, au semnat la Moscova acordul de încetare a focului. Documentul prevedea crearea a
trei zone de securitate și prezența unor forte mixte de menținere a păcii. Redenumită ”Grupul
Operativ al Trupelor Ruse”, rămășițe ale Armatei a 14-a rămân pe teritoriul Transnistriei până
în prezent.

-Pentru reglementarea conflictului transnistrean în anul 2005 a fost creat formatul de


negocieri „5+2” care include părțile: Republica Moldova și administrația de la Tiraspol,
mediatorii: Rusia, Ucraina și OSCE, și observatorii: SUA și UE. Activitatea acestui format s-a
întrerupt în 2006 și a fost reluată oficial în noiembrie 2011.

- După ani buni de la încheierea ostilităților, nu s-a concretizat nimic, au avut loc zeci de
întâlniri, negocieri, discuții, sute de tratate și angajamente, s-au implicat fără succes toate
structurile trans-naționale importante (ONU, NATO, OSCE, Crucea Roșie, CSI etc) , în
soluționarea problemelor acestui spațiu,dar in final Transnistria e tot o zonă gri, în care foarte
multă lume are interese din cele mai diverse. Și, în ciuda tuturor reuniunilor în diverse
formate sau a meselor rotunde găzduite de OSCE sau de tot felul de organizații internaționale,
este cât se poate de clar pentru totă lumea că Rusia nu intenționează să-și retragă patrimoniul
militar din Transnistria.

Studiu de caz: România şi conflictele regionale în sec. XX

-România fie a participat în aceste conflicte ca in razboaiele balcanice , fie a avut interventii
diplomatice, mediatice pentru incheierea conflictului, asa cum a făcut în cadrul conflictelor din
Orientului Mijlociu.
-De asemenea e demn de semnalat că România a creat sisteme de alianţă regională precum
Mica Înţelegere-cu Iugoslavia şi Cehoslovacia, Inţelegerea Balcanică-cu Iugoslavia, Grecia şi
Turcia, pentru a evita eventuale conflicte regionale in zona balcanică.
-După 1945 România a devenit stat comunist şi s-a inscris, alături de alte state comuniste în
Tratatul de la Varşovia. Această alianţă politico-militară s-a opus NATO-o alianţă a statelor
democratice.
1 razboaiele balcanice
- În anul 1912, Grecia, Serbia, Bulgaria si Muntenegru au declansat razboiul contra
Imperiului Otoman, pentru redobândirea teritoriilor nationale. Primul razboi balcanic s-a
încheiat cu victoria aliatilor. România a ramas neutra în primul razboi balcanic. Ulterior, între
aliati au aparut divergente de ordin teritorial, care s-au transformat într-un nou razboi pornit de
Bulgaria în 1913 împotriva Greciei, Serbiei si Muntenegrului. România a intervenit în acest
conflict, decizia sa însemnând primul pas spre ruperea relatiilor cu Tripla Alianta.
Pacea de la Bucuresti (1913)
-a reprezentat pentru România un act de independenta politica, tarii noastre revenindu-i
Cadrilaterul (judetele Caliacra si Durostorum).
2 conflictele din Orientului Mijlociu
- Orientul Mijlociu a reprezentat o zona de conflict cu consecinte în evolutia vietii politice
internationale. Criza politica din zona a fost determinata de escaladarea violentelor dintre
israelieni si arabi, dupa proclamarea statului independent Israel, pe teritoriul Palestinei (1948).
Conflictul dintre Israel si statele arabe a antrenat o intensa activitate diplomatica, evidenta fiind
plasarea SUA si a Occidentului de partea Israelului si a blocului sovietic de partea statelor
arabe.
- Conducerea României a avut o pozitie proprie, distinctă în aceasta problema internationala
controversata . România era interesata de o solutie care, în viitor, sa aduca pacea si stabilitatea
în zona. În aceasta privinta, comportamentul autoritatilor române se apropie de linia SUA.
Procedând astfel, pastrând echidistanta, România a dobândit calitatea de „canal” prin care s-au
putut explora solutii de pace si stabilitate;

3.Tratatul/Pactul de la Varşovia
-- Pactul de la Varşovia - creat la 14 mai 1955 - este răspunsul comuniştilor la Pactul
Atlanticului de Nord (NATO).
 NATO:
- oferea autoapărare colectivă împotriva agresiunii sovietice
- a sporit mult influenţa americană în Europa
 Pactul de la Varsovia:
-dominat de U.R.S.S
- a fost un instrument de apărare a statelor comuniste contra celor democratice
- avea ca misiune internă a blocului sovietic, apărarea cuceririlor socialismului
 România a fost singura membră a Pactului de la Varşovia care nu a participat la
invadarea Cehoslovaciei în 1968.
 Pactul de la Varşovia a fost reînnoit în 1985 pentru încă 20 de ani, dar transformările
polilice din Europa Centrală şi de Est de la sfârşitul anilor '80 au determinat dispariţia alianţei,
care s-a dizolvat oficial în 1991.

România şi Tratatul de la Varşovia- studiu de caz


SĂ NE AMINTIM!

- Dupa 1945 începe RĂZBOIUL RECE, problemă ce va domina relaţiile internationale


perioada postbelică, pâna în 1991( când dispare URSS)
- Un moment important în perioada războiului rece a fost crearea celor două blocuri
militare: NATO(1949) şi Tratatul de la Varşovia ( 1955)
- Tratatul de la Varşovia a fost iniţiat de către liderul URSS-ului, Nichita Hruşciov, în
1955, ca replică la crearea NATO.
- Tratatul de la Varşovia ( numit şi Tratatul de prietenie, cooperare şi asistenţă
mutuală)a cuprins toate statele comuniste din Europa de Est, cu excepţia Iugoslaviei.
- Tratatul îsi baza relaţiile pe două principii: neintervenţia în afacerile interne şi
respectarea suveranităţii şi independenţei naţionale.
- Albania a iesit din această aliantă în anul 1968.
- La 1 iulie 1991 Tratatul de la Varşovia ( Pactul de la Varsovia) şi-a încetat oficial
existenţa.
- După căderea comunismului, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, România şi Bulgaria
au aderat la NATO
Acţiuni importante ale României în cadrul activităţii Tratatului de la Varşovia:

- In 1956 România ( condusă de Gheorghe Gheorghiu Dej) a sprijinit intervenţia


armatei sovietice în Ungaria, pentru a înăbuşi revoluţia anticomunistă de la
Budapesta
- In 1968 România- Nicolae Ceausescu- a refuzat să participe militar, alături de trupe
din statele membre ale Tratatului de la Varşovia, împotriva Cehoslovaciei, unde
începuse acţiuni anticomuniste( revoluţia de catifea). Liderul comunist, Nicolae
Ceausescu, a criticat public acţiunea Tratatului de la Varşovia de intervenţie militară
în Cehoslovacia si încălcarea celor două principii ale alianţei. Acţiunea fermă a
României a dus la creşterea popularitătii liderului ei în rândul statelor democratice
occidentale şi la o deschidere a acestora spre colaborarea economică cu România.
RELIGIE ŞI MODERNITATE

Religia are un rol important în societatea modernă, este un element de identitate a fiecărui
cetățean și a fiecărui stat în parte. In lume există mai multe religii, cei mai importanți
credincioși aparțin însă creștinismului islamismului hinduismului, budismului și iudaismului.
In diversitatea lumii contemporane, dialogul interreligious și toleranța sunt esențiale pentru
pacea mondială
I. Marile religii în lumea de astăzi
1. Creștinismul-catolic, ortodox, protestant
- numără 1,8 miliarde de credincioşi, cei mai mulți sunt catolici și locuiesc în Europa de Vest
și în America de Nord și de Sud,
-s-au remarcat la conducerea Bisericii Catolice papi precum Ioan Paul al II-lea
- în România Biserica Ccatolică are numeroși adepți care sunt încurajați să se implice în
rezolvarea problemelor cotidiene ale oamenilor bolnavi săraci și aflați în nevoi
- ortodocșii-cca 200 de milioane de cetățeni, trăiesc în România Grecia, Cipru, Bulgaria,
Ucraina, Rusia, Macedonia, Albania, Republica Moldova , au în frunte patriarhi ,bisericile
sunt autocefale.
- religia creștină protestantă este reprezentată de lutherani, calvinişti, baptiști, anglicani,
penticostali, adventişti aceștia s-au desprins în secolul al XVI-lea, din Biserica Catolică , au
cerut un cult mai simplu, nu recunosc primatul Papei, monahismul, aceste biserici au pastori
care se pot căsători.
2. Islamismul
- este o religie apărută în secolul VII în rândul arabilor ,azi această religie este îmbrățișată de
un miliard de oameni
-este împărţit în 2 ramuri: a)sunita-cei care l-au susţinut pe Mahomed, b)şiita-l-au susţinut pe
Ali/vărul lui Mahomed
- oraşe ca Meccaa și Medina au devenit locuri de pelerinaj. Islamul este nu numai o religie ci
și un mod de viață bazat pe legea islamică -sharia- mulţi islamiști se opun modernismului
3. Hinduismul
- se mai numește și brahmanismul, este o religie dominantă în India, unde sunt 800 de
milioane de cetățeni, toți considerând că trebuie respectată o anumită ordine socială.
4. Budismul a apărut în India și s-a răspândit treptat și în alte state asiatice,
azi sunt 400 de milioane de credincioși budiști, aceștia păstrează idei legate de non- violență,
ascetism și meditație
5. Iudaismul
- are în prezent 17 milioane de credincioși, mulți dintre ei trăind în America și Israel. In Israel
textele sacre sunt studiate în școli iar tribunalele religioase au aceleași drepturi ca tribunalele
civile.

II. Ecumenismul religios

Ecumenic= universal
-Reprezintă o mișcare religioasă care dorește reunirea tuturor bisericilor creștine pe aceeași
platformă de idei, fiecare păstrându-și autonomia.
- Tocmai de aceea, în 1948 s-a creiat Conciliul Mondial Ecumenic cu sediul la Geneva care
încearcă un dialog între toate bisericile și o acceptare a unei largi toleranțe.

III. Prozelitismul şi libertatea religioasă

- Prozelitism=zel, râvnă, elan, strădanie în a atrage spre o religie alţi adepţi


-azi există libertate religioasă, există atei-oameni care nu au religie, deci nu cred in nimic
religios şi există şi comunităţi religioase care încearcă să îşi sporească numărul adepţilor
printr-o activitate de prozelitism intensă. In urma prozelitismului au apărut noi secte/culte, in
România 14 dintre ele, fiind recunoscute oficial.

IV.Arhitectura religioasă

-este modernă, îndrăzneaţă, în stil Art Vouveau sau International Style

-se referă la construcţii religioase precum biserici, mănăstiri, catedrale

-in secolele anterioare erau construite din materiale precum: piatră,lemn, in diferite stiluri:
bizantin, gotic,romanic

-in perioada modernă şi contemporană se inaltă lăcaşuri de cult din oţel,beton, ciment, sticlă
în stiluri aparte, care ies din tiparele normale. Ex:

1.Sagrada Familia din Barcelona-betonul armat are functie decorativă

2.Notre Dame din Raincy-Franţa-are un turn piramidal foarte inalt

3.Biserica protestantă-S.U.A.-este un zgârie-nori, pt că are 8 etaje.

-Noile lăcaşe de rugăciune sunt mari, luminoase, fără înflorituri

-In zonele româneşti la sf. de sec. XIX, început de sec. XX arhitectura religioasă aduce
renaşterea stilului bizantino-românesc, iar vechile mănăstiri din epoca medievală se
restaurează în bună parte.

V. Pelerinajul

-Vechi fenomen religios , prin care oamenii credincioşi vizitează biserici şi mănăstiri
importante, în scop religios/pt a se ruga/, dar si in scop turistic.

-este specific pt toate cultele religioase şi se are în vedere parcurgerea traseelor lui Hristos,
Mohamed, Buddha,..

-Principalele pelerinaje sunt la : Ierusalim,Muntele Athos,Roma-statul papal, Santiago de


Compostella-Spania,, Mecca,Medina,etc.

S-ar putea să vă placă și