Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-De-a lungul timpului, în Europa, au existat multe tentative de creare a unei uniuni între
statele europene. Astfel putem considera că a existat o Europă unită în:
* antichitatea greco-romană
*în timpul luptelor creştinilor contra otomanilor
* vremea Imperiului Napoleonian
-Impotriva cui să se unească Europa?--> impotriva globalizării şi a ei înşişi
EUROPA
-Trebuie să se apere de potenţialul de violenţă al europenilor
-a fost scena unor războaie şi confruntări
- a naţionalismului şi democraţiei parlamentare
- a creat regimuri politice extremiste : fascism, nazism,comunism
-a fost loc de desfăşurare pt. crize economice sau Războiul Rece
-A fost şi este un spaţiu de cultură, de bunăstare pentru cetăţenii ei
-este regiunea în care s-a creat şi funcţionează Uniunea Europeană ,care are drept valori de
bază * democratia
* statul de drept
* apărarea drepturilor omului
-Initial , U.E. a fost o structură economică de 6 state, dar în timp , aceasta a progresat, s-
a trensformat şi întro structură politică, la care treptat au aderat şi alte state.
PREMISE ALE INTEGRĂRII ÎN U.E.
-După al Il-lea război mondial, politicieni precum Jean Monet, Robert Schuman şi
Konrad Adenauer, au înţeles că pentru a se apăra contra unui nou război, este necesar să se
unească toate statele europene întrun singur stat, să înfiinţeze organisme noi ,care să vegheze
la pacea şi prosperitatea europenilor.
-Aşa a apărut, în 1949, CONSILIUL EUROPEI, ale cărui obiective erau:
* apărarea democraţiei
* apărarea statului de drept
* apărarea drepturilor omului
-În 1951 se înfiinţează Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului(CECO) compusă
din 6 state: Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg.
-In 1957, CECO-organism de colaborare economică- devine Piaţa Comună sau
COMUNITATEA ECONOMICĂ EUROPEANĂ-(CEE) prin Tratatul de la Roma
-În CEEs-a creat între cele 6 state, o uniune vamală în interiorul căreia bunurile, serviciile şi
capitalurile puteau să circule liber.
INTEGRAREA EUROPEANĂ
-Dupa crearea pieţei comune europene, procesul de integrare europeană s-a amplificat pe 2
direcţii → pe orizontală-prin integrarea de noi state
→pe verticală-prin adâncirea procesului integrării
-Extinderea UE s-a realizat în mai multe valuri:
1.1 973- Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit aderă la Uniunea Europeană
2.1981-Grecia
3.1986- Spania şi Portugalia.
4. În 1995- UE se extinde cu încă trei state - Austria, Finlanda şi Suedia.
5. 2004 -este cel mai spectaculos val- 10 state- Malta, Cipru,Cehia, Slovacia, Slovenia.
Polonia, Ungaria, Estonia. Letonia, Lituania
6. 2007-România şi Bulgaria
7. 2013-Croaţia
Obiectivele U.E.
-U.E. are azi 27 de state membre, are o monedă unică în 15 state, un imn propriu şi un steag
propriu.
UNIUNEA EUROPEANĂ
I. Instituţii de conducere
- Comisia Europeană
- Este principalul organ executiv al Uniunii Europene și este alcătuită dintr-un colegiu de
membri care reunește câte un comisar pentru fiecare stat membru.
- mandatul unui comisar este de cinci ani şi este responsabil de un anumit domeniu
tematic
-elaborează și înaintează Consiliului și Parlamentului toate propunerile legislative
(regulamente și directive)
-- controlează punerea în aplicare a dreptului Uniunii și respectarea tratatelor de către
statele membre;
- Stabilește prioritățile de cheltuieli ale UE, împreună cu Consiliul și Parlamentul.
-Elaborează bugetele anuale în vederea aprobării de către Parlament și Consiliu.
-Controlează cheltuielile, care sunt verificate de Curtea de Conturi.
- Sediu: Bruxelles (Belgia)
DEZAVANTAJE:
-birocraţie excesivă
- cheltuieli de integrare plătite de toţi cetăţenii din bugetul de stat şi plata anuală a unei
sume către bugetul U.E.
- adoptarea unor standarde de concurenăă loială, ceea ce a dus la cresterea preţurilor in
anumite domenii, precum cel al energiei.
-multe firme neputându-se alinea standardelor tehnologice au dat faliment.
-migraţia cetăţenilor din propriul stat
-pierderea identităţii nationale în favoarea unei identităţi europene
1.Colonizarea
Reprezintă un proces istoric prin care marile puteri europene cuceresc teritorii
extraeuropene (pe care le denumesc colonii )
Colonii-teritori cucerite de marile puteri europene
-Europa → s-a considerat centrul civilizației omenirii
→ a cucerit alte teritorii extraeuropene și le-a transformat in colonii
→ a dorit de la colonii: a. să le civilizeze
b. să le exploateze economic
c. să le transforme in piețe de desfacere a
produselor lor
2.Decolonizarea
Proces prin care coloniile au inceput lupta pentru eliberare și independență
-independența a fost cucerita pe doua căi:
a) Pe calea războiului :ȋn Indochina și Algeria
b) Pe calea negocierilor :ȋn Maroc,Tunisia și India
I. Curente româneşti
Cultura românească în secolul al XX-lea -s-a dorit a fi europeană şi a reuşit prin artişti diverşi
precum Constantin Brâncuşi , George Enescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, etc.
-a fost dominată de confruntarea dintre tradiţionalism şi modernism.
Tradiţionaliştii →au fost reprezentaţi de 2 curente:
* semănătorism
- apare în jurul revistei Sămănătorul, revistă întemeiată de Alexandru Vlahuţă şi de George
Coşbuc în 1901, la Bucureşti.
-propune o ideologie refractară la noutate, ideologie promovată patetic de către Nicolae Iorga.
- Atitudinea sămănătoriştilor este una naţionalistă şi conservatoare, satul românesc este văzut
ca singur depozitar al tradiţiei şi al autenticităţii vieţii româneşti pe când oraşul este spaţiu al
pierzaniei, şi al dezrădăcinării.
-Reprezentanţi: George Coşbuc, Duiliu Zamfirescu, Ştefan Octavian Iosif, Alexandru
Vlahuţă, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga.
* poporanism
- Este promovat la noi de Constantin Stere, intelectual originar din Basarabia
- este în primul rând un fenomen social şi politic şi doar în mică măsură un curent literar,
promovând sentimentul de simpatie şi datorie faţă de ţărănime, faţă de situaţia ei materială
precară.
-crede că formarea societăţii româneşti ca model viabil de societate, nu se poate realiza decât
prin implicarea intelectualităţii în emanciparea ţărănimii.
-Reprezentanţi: Calistrat Hogaş, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga,Gala Galaction, Ion
Agârbiceanu.
Moderniştii s-au manifestat pe 3 directii:
1.Simbolismul –reprezentat de Alexandru Macedonski, George Bacovia, Ion Minulescu;
foloseşte simbolul ca imagine concretă care este asociată cu o idee, un sentiment, o stare;
2. Dadaismul- reprezentat de Tristan Tzara, Ion Urmuz şi revistele Punct, Integral, Unu
-mișcarea artistică Dada a constat dintr-un grup de artiști plastici, scriitori și teoreticieni, care
refuzaseră logica, rațiunea și estetica societății capitaliste a timpului instaurând expresivitatea
dată de nonsens, hazard, iraționalitate și protestul fățiș împotriva valorilor burgheziei.
3. Tânăra Generaţie/ Generaţia Criterion- reprezentată de Emil Cioran, Eugen Lovinescu,
Mircea Vulcănescu, Constantin Noica. Aceşti oameni de cultură, in mare parte filosofi, au fost
nonconformişti, au aderat la mişcarea legionară în perioada interbelică, au organizat
conferinţe şi dezbateri diverse despre subiecte importante ale societăţii româneşti.
II. Cultura între militantism şi autonomie
- MILITANTÍSM –cuvânt provenit din lb. franceză , inseamnă concepție, atitudine, activitate
de militant. AUTONOMIE = libertate
-După al doilea război mondial mulţi oameni de cultură au sprijinit regimul comunist şi s-a
ajuns la proletcultism- curent cultural apărut în Uniunea Sovietică ale cărui principii estetice
se reduceau la ideea formării unei culturi pur proletare și care respingea aproape întreaga
moștenire culturală a trecutului. Proletcultism= respingerea culturii din regimul anterior.
Exemple de oameni de cultură care au lăudat regimul comunist de sorginte sovietică: Mihail
Sadoveanu, Zaharia Stancu
-La inceputul anilor 1970 cultura românească abandonează teoriile staliniste şi se revine la
forme de manifestare românească. In anii 1980 regimul Ceauşescu dezbaterile libere sunt
blocate si astfel apar scriitori opozanţi precum Paul Goma sau Constantin Noica
România in competiția europeană (secolul XX)
-România participă la toate evenimentele politico-militare mari care au loc in Europa și in
lume in secolul XX:
1. Primul razboi mondial (1914-1918)
-România este neutră intre 1914-1916
-Ȋn razboi s-au confruntat doua alianțe politico-militare
1.Puterile Centrale: Germania, Austro-Ungaria ,Italia (1915), Bulgaria, Turcia
2. Antanta: Anglia, Franța, Rusia , Grecia, România(1916),S.U.A (1917)
-România luptă alături de Antanta,pe frontul de răsărit alături de ruși. Cu Antanta
se ȋncheie o convenție politică și una militară. Conform convenției politice, romănii declară
război Austriei și la finalul războiului ,Antanta va retroceda românilor teritoriile aflate sub
stăpânire austro-ungară: Transilvania și Bucovina. Nu se amintește nimic de Basarabia
stăpânită de ruși.
- Ȋn 1917 soldații rușii părăsesc frontul pentru că Lenin promite să le dea pământ
(revoluția socialistă din octombrie)
-Românii au rămas descoperiți pe front și au fost obligați să incheie ȋn mai 1918, un tratat cu
germanii, la Buftea București (ȋncheiat de Alexandru Marghiloman)
-Prin tratat românii cedează germanilor mai multe zone ale țarii și bogății ale subsolului
-La incheierea războiului Antanta a fost nemulțumită de România pentru că a incheiat tratat
cu Germania drept urmare a fost obligată sa platească despagubiri de război
Primul război mondial a insemnat pentru Romania:
a) Recunoașterea unirii Basarabiei,Bucovinei,Transilvaniei cu Romania (1 decembrie 1918 )
b) Pierderea tezaurului care a fost rapit de ruși
2) Perioada interbelica (1919-1939)
-Obiective:
1.Menţinerea status-quo-ului (ordinea instaurată după război)
2.Menţinerea independenţei şi integrităţii teritoriului.
3.Afirmarea internaţională a României.
-România se inscrie in Societatea Națiunilor (Strămoșul O.N.U)
-Au loc 2 Războaie Balcanice ȋn 1912, și 1913 România se afirmă ca pincipala putere în
zonă. Primul Război Balcanic a izbucnit in anul 1912 între Uniunea Balcanică ( Bulgaria,
Grecia, Serbia şi Muntenegru) împotriva Turciei.Turcia pierde războiul și plătește
despăgubirile ȋn terenuri, ȋn zone geografice. Bulgaria ȋși ȋnsușește mai mult decât aliatele
sale. Tratatul de pace s-a semnat la Londra. Neînţelegerile dintre aliaţi au dus
la declanşarea celui de Al Doilea Război Balcanic. Desfăşurat între Bulgaria şi Serbia, Grecia,
Muntenegru, Turcia şi România. Bulgaria este înfrântă iar pacea s-a semnat la Bucureşti în
anul 1913. România primea sudul Dobrogei ( Cadrilaterul).
-România a participat la construirea unor alianțe politico-militare regionale:
a)Mica Ințelegere (1921)-Cehoslovacia,Iugoslavia
b)Ințelegerea Balcanică (1934)-Grecia, Turcia , Iugoslavia
-1926-România ȋncheie tratate de prietenie cu Franța, Italia
1928-România semnează pactul Briand-Kellog=rezolvarea conflictelor pe cale pașnică
-1929 – Protocolul de la Moscova= eliminarea războiului în relaţiile dintre ele.
1931-1932-1934-Au loc conferințele de pace la Geneva la care participă și România.
-1939 – Acordul economic româno-german.
-23 august 1939 Pactul Ribbentrop-Molotov (pact de neagresiune între Germania şi U.R.S.S.).
Act adiţional secret prin care cele două îşi împărţeau sferele de influenţă în Europa.
3.Al 2-lea Război Mondial (1939-1945)
-S-au confruntat 2 alianțe → Axa-Roma-Tokyo-Berlin
→ Coalitia Națiunilor Unite (CNU): U.R.S.S ,
Franta, S.U.A
-România luptă de partea Axei alături de Germania incepând cu iunie 1941, când prin
planul ,,Barbarossa,, dorește șă atace și să cucerească Basarabia (rapită de ruși in 1940)
-România continuă războiul contra rușilor și după cucerirea Basarabiei, până in 1944 (23
august ); ȋntre 1941-1944 armata română alături de statele Axei participă la mai multe bătalii:
Kursk-batalia-blindatelor, Orel, Stalingrad
-Autoritățile române și populația de rând nu au mai fost de acord cu
continuarea războiului,de aceea s-a negociat ,uneori in secret cu CNU pentru ieșirea României
din război
-23 august 1944-armatele române intorc armele impotriva Germaniei și se aliază cu CNU
luptând alături de ruși
-Pe 9 mai 1945-Germania capitulează; Hitler se sinucide
-CNU a considerat ,dupa terminarea războiului ,că România trebuie sa platească despăgubiri
de război. România a plătit Rusiei Sovietice despăgubiri până ȋn 1956.
4) Holocaustul (Uciderea in masa a evreilor ȋn al II-lea război mondial -circa 6 mil. )
-Holocaust ȋn antichitate ȋnsemna jertfă adusă zeilor, in care animalul sacrificat era ars
in intregime
-Ȋn secolul XX ucidere prin arderea unui numar mare de oameni
-Cauze ale Holocaustului: 1.evreii erau asociați cu bolșevicii
2. germanii ȋi urau pe evrei pentru ȋnfrȋngerea Germaniei ȋn război
3. rolul impresionant jucat de evrei în societatea germanã mai
ales în lumea financiară,cercurile intelectuale si în
politica de stânga
4.Teoria spațiul vital și teoria rasei ariene
-Evreii mai intâi erau deposedați de bunuri, trimiși ȋn ghetouri, apoi ȋn lagare de muncă
și ȋn final ȋn lagăre de exterminare
-Au fost lagare de exterminare la : Chelmno, Belzec, Sobibor,Treblinka, Maidanek,
Auschwitz.
-In România s-au luat măsuri antisemite impotriva evreilor atunci când țara era condusă de
Ion-Antonescu (1940-1944)
-Au fost trimiși in lagare de exterminare peste 250 mii\evrei din România
-Au fost trimiși spre gazare in afară de evrei, prizonierii de război, persoane
cu handicap,persoane bolnave, țigani, comuniști, etc.
5). Războiul Rece(1946-1989) :
-A avut loc intre 2 state cu ideologii diferite -URSS(comunism)
-SUA(democrație,capitalism)
-A fost un război al spionajului,al culegerii de informații
-Cele 2 state nu s-au ȋntâlnit niciodată față ȋn față, ci doar ȋn spatele altor crize politice sau
militare. Ex: Criza din Coreea ( 1950-1953), criza rachetelor cubaneze in 1962, criza din
Vietnam ( 1957-1975)
-Ambele state doreau supremație mondială, pentru acest lucru au ȋnființat alianțe militare:
* SUA-1949-NATO (Organizația Tratatului Antlanticului de Nord)
*URSS-1955-Tratatul de la Varșovia (prezenta și România)
-A fost câștigat de catre SUA pentru că in 1989 s-a prabușit regimul comunist.
6).Regimul Comunist:
-a fost prezent ȋn:
-Polonia
-Germania
-România
-Bulgaria
-URRSS
-Ungaria
-Albania
-Cehoslavacia
-Trăsăturile cele mai importante ale comunismului au fost ȋn România:
-monopartisidm-un singur partid pe scena politică
-naționalizarea mijloacelor de producție-confiscarea averilor marilor proprietari şi trecerea lor
in proprietatea statului
-colectivizarea agriculturii-ţăranii erau obligaţi să renunţe la proprietatea asupra
propriilor pământuri si să accepte să le inscrie in Cooperative Agricole de Producţie.
-centralizarea și planificarea economiei
-cultul personalității-glorificarea, adularea/venerarea conducătorului ca pe un zeu
-Inființarea unor instituții de reprimare: Securitatea și Miliția (Cei care s-au opus regimului
comunist au fost inchiși in lagare de munca forțată)
-Cenzura presei și ȋndoctrinarea cetățenilor prin propagandă politică
-ȋncălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
Grigore Gafencu și unitatea europeană
-S-a născut in 1892 intr-o famile boierească din Moldova și amurit in 1957.
-In 1941 parăsește România și se stabilește in Geneva, New-York și Paris fiind un membru
activ al exilului românesc.
-In lucrarea ,,Preliminarii ale razboiului din Est,, Gafencu a inițiat o Confederație
europeană compusa din 4 părți:
1.Nord
2.Est
3.Centru
Ocupații și statute profesionale in secolul al XX-lea
Definiția Ocupației- este activitatea utilă, aducatoare de venit (in bani sau natură),
-Odată cu apariția mai multor invenții și inovații au apărut mai multe meserii și asistăm la
diversificarea statutelor profesionale.
5.Se emancipează femeia care nu mai are doar statut de mamă și soție, ci ea iși croiește o
carieră profesională care o conduc la meserii precum: doctor, polițist, procuror, om de
afaceri, prim-ministru, șef de stat,etc.
-In Romania comunistă s-a ȋncercat o industrializare forțată și meserii precum rotar,
geamgiu,coșar au dispărut .-Au aparut meserii ca: frezor, sculer-matrițer,operator chimist ,etc.
-Alte meserii se regasesc mai putin azi precum: zidar,mecanic, zugrav , croitor.
-Ȋn schimb au ȋnceput să apară meserii noi , ca de ex: designer web, informatician,
fizioterapeut, broker, agent de pază, agent de publicitate, agent de asigurări, manager etc.
MIGRAŢII IN PERIOADA CONTEMPORANĂ
1. temporara/definitiva
2.legală/ilegală
3.liberă/forţată
V. Consecinţele migraţiei
-rol important n economia mondială
1. de creştere economică
2. de reducere a sărăciei
-de teama migraţiei ilegale, statele industrializate au impus o serie ǐntreagă de masuri care
limitează accesul pe teritoriul lor, fiecare ţară are o legislaţie proprie
-sumele din emigraţie constituie surse de capital extern pt multe state.aflate în curs de dezvoltare:
ex: pt Moldova emigraţia aduce 27% din PIB
-o toleranţă mai mare faţă de alte naţiuni
-exacerbarea rasismului şi xenofobiei
-sincretism cultural/religios
-pierderea identităţii naţionale
VIAŢA PUBLICĂ ŞI VIAŢA PRIVATĂ
I.VIAŢA PRIVATĂ
-compusă din 1-2 camere, fără condiţii minime de igienă, canalizare şi curent
-părinţii şi copii locuiau ǐmpreună, nu exista intimitate
- lista obiectelor personale era restrânsă
-familiile ǐnstărite aveau un spaţiu privat mai mare, mai bine amenajat
-are mai multe ǐncăperi
-fiecare membru are camera lui
Există un confort sporit: apă caldă, curent, aparate electrocasnice diverse,
telefon ,internet...
-viaţa familiei se concentrează ǐn bucătărie şi ǐn sufragerie
-amenajarea locuinţei este o preocupare pt. toţi
-au apărut chiar şi reviste cu sfaturi pt. amenajarea locuinţei
A.Economii dirijate:
- sunt specifice:
• perioadelor de criza economica
•perioadelor de război
• statelor comuniste
- Constau în:
• intervenția statului în economie
• planificarea centralizată a economiei
• elaborarea de programe economice în care sa apară:
•Controlare a inflației
• Protecționism
• Devalorizarea monetară pentru a descuraja importurile.
• inițierea de către stat a unui program vast de lucrări politice ( autostrăzi, căi
ferate, hidrocentrale)
B. Economii liberale:
- sunt specifice statelor comuniste, democrate.
Ex: SUA→ după 1945 a investit in: - țară şi în Europa
-Presupune 3 piloni:
1) Un sistem monetar internațional convertibil in dolari, vegheat de
F.M.I
2) Liberul schimb intre state bazat pe clauza națiunii celei mai
favorizate („ o înțelegere" de reducere reciprocă între state a
taxelor pe circulația mărfurilor)
3) Existența a unor structuri şi instituţii economice internationale.
Ex: Banca Mondială, Consiliul Economic și Social.
- In anumite țări, statul a intervenit și :
• a făcut naționalizari ( sector minier,siderurgic, bănci, asigurări
maternitate, boala, accidente)
• a impus protecție socială.
Economia urbană şi rurală
1.Economia urbană
-Dupa cel de-al doilea război mondial economia românească s-a dezorganizat pe termen lung.
-Comuniștii care au preluat puterea din martie 1945, au distrus vechea economiede piață bazată pe
proprietatea privată și au intodus o noua economie centralizată axată pe:
a)concentrarea tuturor resurselor sub autoritatea partidului- stat (naționalizarea)
b)planificare(anuală)cincinală.
c)industrializare forțată (metalurgie,siderurgie,construcție de masini,industrie extractivă)
-Odată cu venirea lui Ceaușescu la putere, statul român pune accent pe industrializarea țării
-Industrializarea nu a dat randamentul planificat din cauza:
1. proastei gestiuni financiare
2. deficitului de materii prime și resurse energetice
3. deficitul de mână/forța de muncă calificată
-România s-a imprumutat cu 11-13 miliarde dolari pentru industrializarea țării. Banii nu au putut fi
returnați doar de industrie, s-a apelat și la exportul produselor agricole. Romania a aderat la FMI,
avea acord de coloborarea cu CEE, -Comunitatea Economică Europeană-era membră a CAER-Consiliul
de Ajutor Economic Reciproc- dar totuși românii, aveau un nivel de trai scazut ȋn comparație cu cel
din V Europei. Dupa 1989 s-a incercat revenirea la economia de piață.
2.Economia rurală
-S-a bazat pe agricultură
-Agricultura a constituit , până ȋn 1945, domeniul de bază al economiei românești. România era o
țară” numită de statele europene „ eminamente agrară”.
-Agricultura românească avea :
1. un nivel tehnic precar
2.o calitate slabă la la rasele de animale și soiurile de semințe
3. un grad mare de dependență față de condițiile meteo
-Ȋn vremea comunștilor( 1945-1989) agricultura a cunoscut o transformare radicală, prin declanșarea
procesului de colectivizare.
Colectivizarea
-a constat ȋn confiscarea pământurilor țăranilor și unirea lor ȋntr-o proprietate colectivă, numită
Cooperativa Agricolă de Producție-CAP. Ea era deservită de Intreprinderea Agricolă de Stat și Secția
de Mecanizare Agricolă.
-A fost impusă după model sovietic , ȋntre anii 1948-1962
-țăranii s-au opus colectivizării, și- au riscat viața și libertatea lor, deși li se promitea de comuniști că
colectivizarea le va aduce, creșterea productivității și ridicarea nivelului de trai.
-Agricultura sub comuniști a cunoscut o creștere semnificativă, s-au ȋmbunâtățit dotarea
tehnică,rasele de animale și soiurile de semințe, s-au inițiat cercetări diverse și mai ales s-a creat un
sistem de irigații vast care a dus la creșterea producției la hectar. S-a introdus planificarea culturilor și
a producției la hectar.
-A apărut curând ȋnsă o problemă,aceea a forței de muncă, ȋn condițiile ȋn care o bună parte a
populației de la sate s-a mutat la oraș. Tocmai de aceea , ȋn anii de după 1980, s-a ajuns ca recoltele
să fie adunate de elevi, studenți, militari, ȋn termen și muncitori aduși de la oraș..
-Agricultura a sprijinit economia românească la returnarea banilor băncilor străine, bani luați de
statul român pentru industrializare. Cum procesul de industrializare a esuat și nu a putut singur să
returneze sumele ȋmprumutate, agricultura țării a sprijinit acest demers, iar pentru o returnare cât
mai rapidă ,populația țării a fost obligată să accepte un plan dur de economisire la tot și la toate.
Astfel s-a introdus raționalizarea alimentelor și cartelarea lor. Abia după revoluția din 1989, s-a
renunțat la raționalizare și cartelare.
DIASPORA ŞI EXILUL ROMÂNESC
-De-a lungul evoluţiei sale istorice ,în România se disting 3 mari categorii de diaspore:
-din teritoriile ocupate de alte state
-din teritoriile cedate în 1940
-diasporă voluntară înainte şi după anii 90
-motivele părăsirii Romăniei sunt diverse: politice, economice, motive personale;
-romănii au plecat pe toate continentele încă din sec. al XIX-lea .
-Au plecat oameni simpli precum si oameni de valoare din domenii diverse: cultura, ştiinţă,
tehnică, sport, artă
-Deja în multe state din Europa erau români sau urmaşi ai românilor care fuseseră legionari,
opozanţi ai comuniştilor sau oameni cu o mentalitate diferită care nu au suportat politica lui
Ceauşescu şi restricţiile impuse de acesta.
-După 1990 românii au plecat la muncă şi la studii în număr foarte mare, nemulţumiţi de
condiţiile socio-economice din ţară.Studii realizate in urmă cu 2-3 ani arătau că peste 5
milioane de români muncesc şi studiază în lumea întreagă. România este al doilea stat din
lume, după Siria, care are o emigraţie atât de numeroasă, fără să fie afectată de un război,
precum Siria.
-statul român a ǐnfiinţat după 1990 organisme guvernamentale diverse, cu scopul de a
ǐmbunătăţi relaţia cu românii din afara graniţelor .
Descoperiri științifice
Dea-a lungul anilor, cercetările oamenilor de știință români s-au finalizat prin
descoperiri și invenții valoroase care au atras atenția și recunoașterea lumii
științifice internaționale.
Ştiința românească este ilustrată de o mulțime de mari cercetători care adesea au
fost deschizători de noi orizonturi. Astfel s-au remarcat în următoarele domenii:
1. Matematică
- Spiru Haret- mecanică cerească
- Dimitrie Pompeiu- clase de funcții
- Gheorghe Țițeica-geometrie diferențială
-Gheorghe Vrânceanu- spații geometrice
- Grigore Moisil- logica matematică
2.Fizica
- George/ Gogu Constantinescu- Descoperă sonicitatea
- Horia Hulubei- studiază razele X
-Elie Carafoli- mecanica fluidelor
- Ștefan Procopiu- descoperă magnetonul atomic
-Alexandru Proca- elaborează „ecuațiile Proca”
3. Medicina
- Victor Babeș- studiază bacteriologia
- Ion Cantacuzino- studiază imunologia
- Gheorghe Marinescu- studiază neurologia
- Nicolae Paulescu Descoperă insulina/ 1921
-C.I. Parhon- întemeiază endocrinologia
- Ana Aslan- se remarcă în gerontologie
- George Emil Palade- studiază structura celulei
4. Biologia
- Grigore Antipa- fondează Muzeul de Istorie Naturală din București
- inventează diorama
-Emil Racoviță- întemeiază biospeologia
5. Geografia
- Nicolae Milescu- Cercetează și cartografiază ținutul Siberia în secolul al
XVII-lea
- Dimitrie Cantemir- scrie în latină lucrarea „Descrierea Moldovei”
- Simion Mehedinți- a fundamentat științific geografia și metodele ei de
cercetare
6. Istoria
- Dimitrie Cantemir- scrie lucrarea”Istoria creșterii și descreșterii Imperiului
Otoman”
-A.D.Xenopol- teoretizeaza istoria
- Nicolae Iorga scrie multe cărți și articole despre întreaga istorie a românilor
- Vasile Pârvan scrie despre istoria geto dacilor- „Getica”/ 1926
Invenții tehnice
Existența unui mare număr de invenții românești omologate internațional
dovedește ingeniozitatea și spiritul inventiv al cetățenilor români .Astfel sau
remarcat în următoarele domenii:
1.Aeronautica
- Traian Vuia -construiește primul avion care se ridică de la sol prin forța
motorului său/ 1906
-1918/ 1921- concepe și realizează primele elicoptere
-Henri Coandă- construiește și pilotează primul avion cu reacție din lume/ 1910
-realizează primul avion bimotor și primul avion cu elice
propulsiva
-Aurel Vlaicu- realizează primul avion metalic cu un sistem de răcire al
cilindrilor motorului
-Conrad Haas- în secolul XVI-lea realizează rachete cu trei trepte de aprindere
2. construcțiile
- Anghel Saligny- construiește podul de la Cernavodă/ 1890 1895
- Elie Radu- introduce betonul în construcția de poduri
3. petrochimie
- Lazăr Edeleanu- concepe un procedeu de rafinare al petrolului cu bioxid de
sulf
4.Electrotehnică
- Nicolae Vasilescu Karpen și I.S. Gheorghiu- pun bazele cercetării în
electrotehnică
5.Hidrodinamică
- V. Vâlcovici și Ștefan Gheorghiță- hidrodinamică
6. telefonie
- Augustin Maior- Inventează telefonia multiplă
7. cibernetică
- Ștefan Odobleja
8. agricultură
-T. Saidel- realizează determinarea ph-ului solului pe cale electrotehnică
-Alte invenții:
Traian Vuia- generatorul cu aburi
Gogu Constantinescu- convertizor sonic mecanic
A.Persu- automobil aerodinamic fără diferențial
REPUBLICA ŞI MONARHIA
(forme de guvarnământ )
I. Evoluţia istorică a republicii şi monarhiei
Republica
-este o formă de guvernare apărută ǐn antichitate-în Atena condusă de Pericle
-ǐn feudalism oraşele catolice au devenit republici
-prima Republică franceză s-a constituit după arestarea lui Ludovic al XVI-lea
-primele 13 colonii americane s-au constituit intr-o republică prezidenţială
Monarhia
-prezentă din Antichitate- în Mesopotamia -monarhie despotică din Mesopotamia; azi
monarhia poate fi şi constituţională
-ǐmpăraţii romani şi bizantini au dat un nou sens monarhiei
-regii barbari se credeau cei mai puternici
-ǐn Evul Mediu a apărut monarhia centralizată
Republica
-formă de organizare statală ǐn care suveranitatea aparţine poporului iar puterea exercitată
aparţine unor aleşi pe o perioada determinată
-cea mai des ǐntâlnită in lume
-are caracteristici pt fiecare din cele 4 tipuri enumerate mai sus
-sunt constituţionale, suverane şi independente
-ii corespude fie un regim democratic, fie unul totalitar
Monarhia
-formă de organizare statală ǐn care suveranitatea aparţine unui monarh
-a pierdut teren ǐn favoarea republicii
-este specifică mai ales zonelor extraeuropene
-poate fi :
1.constituţională
2.absolutistă
-prosperitatea unui stat nu mai ţine cont de forma de guvernământ
TOTALITARISMUL COMUNIST
-S-a instalat prima dată ȋn Rusia, din octombrie 1917, printr-o lovitură de stat, inițiată de
Vladimir Ilici Lenin. Treptat, după al doilea război mondial comunismul de factură sovietică
s-a extins și ȋn alte state europene, prin forța armelor(URSS a ocupat teritoriul acestor state ):
România, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Germania de Est, Albania, Ungaria și Iugoslavia.
-Ȋn România comuniștii preiau puterea prin guvernul dr. Petru Groza, ȋn 6 martie 1945,
falsifică alegerile parlamentare din 1946 și ȋl determină pe regele Mihai (1940-1947 ) să
abdice de la tron ȋn ziua de 30 decembrie 1947.
- In evolutia sa, regimul comunist din Romania a avut doua etape: etapa regimului stalinist si
cea a celui national-comunist. In Romania regimul comunist a fost o copie fidela a tipului de
stat si societate din Uniunea Sovietica și a fost subordonat acesteia.. Intre 1945 si 1989
Romania s-a aflat la nivel international in sfera de influenta sovietica, făcând parte din
Tratatul de la Varșovia-bloc militar al statelor comuniste, ȋnființat ȋn 1955.
-La sfârșitul secolului XIX inceputul secolului XX, România era printre cele mai prospere țări
din S-E Europei. Producția ei de cereale, lemne, vinul și petrolul erau cotate bine pe
continent și in lume.
-Viața politică se desfașoară conform constituției din 1866 și era dominată de 2 partide
politice Partidul National Liberal și Partidul Conservator.
-Rolul preponderent in stat, revenea totuși puterii legislative, exercitată de Reprezentanța
Națională,-numele Parlamentului- care impărțea cu regele inițiativa legilor, avea drept de
interpelare la adresa miniștrilor și chiar de anchetă atunci când erau depistate abuzuri.
- Ȋn 1885 regele Carol I a impus rotativa guvernamentală. El incredința mandatul de prim-
ministru liderului partidului din opoziție , acesta câștiga alegerile și apoi iși constituia
majoritatea parlamentară de care avea nevoie pentru a guverna.
-Parlamentul iși desfășura activitatea in 2 sesiuni de cate 5 luni. La deschiderea sesiunilor,
regele trimitea un mesaj iar la inchiderea sa, Parlamentul ȋi raspundea regelui.
-Parlamentarii erau inviolabili pe durata mandatului ,primeau o indemnizație și o diurnă. Nu
puteau cumula insă calitatea de deputat cu funcții publice, afara de acelea de prim ministru,
ministru sau primar al Capitalei.
SISTEMUL ELECTORAL
-Până ȋn 1918 românii aveau un sistem de vot cenzitar(cetățenii votau ȋn funție de veniturile
anuale obținute )
-Din 1918-noiembrie apare legea votului universal, conform căreia toți bărbații de la 18 ani
pot vota indiferent de venitul financiar.Femeile vor vota abia din 1946.
-In 1926 se votează o nouă lege electorală , conform căreia partidul care a obținut 40% din
voturi mai primește un coeficient din jumatatea cealaltă,ȋmpărțită cu toate partidele
participante la alegeri
PARTIDELE POLITICE INTERBELICE
- Au fost numeroase , cu orientări ideologice diverse: :
→ centru - Partidul Naţional-Liberal, Partidul Poporului , centru-stânga -Partidul Ţărănesc, Partidul
Naţional-Ţărănesc
→ stânga -Partidul Socialist, Partidul Social-Democrat /extremă stânga - Partidul Comunist
Român -PCR
→dreapta- Partidul Conservator / extremă dreapta- Legiunea Arhanghelul Mihail/Garda de Fier
- au activat partide ale minorităţilor naţionale (Partidul Maghiar, Partidul German, Partidul Evreiesc
ş.a.)
-partidele politice au cunoscut numeroase fuziuni și desprinderi iar traseismul politic a fost și el
prezent
-- Partidul Naţional-Liberal s-a aflat la putere circa 10 ani din 20 ai perioadei interbelice, întrucât a
fost, efectiv, cel mai bine organizat, cu viziunea cea mai clară asupra evoluţiei României după Marea
Unire, a avut un program cuprinzător, precum şi lideri cu experienţă politică şi netăgăduită capacitate
organizatorică. Acest partid şi-a legat numele de adoptarea Constituţiei din 1923, de legile de unificare
(administrativă, judecătorească, electorală, privind învăţământul, cultele etc.), de cele vizând
dezvoltarea economiei naţionale (legea minelor, a energiei, a apelor, etc).
Partidul Apariție Doctrină Bază socială Lideri politici
politic
2.regionale-războaiele balcanice-1912-1913
-In general conflictele presupun atât confruntări militare cât şi negocieri pe cale paşnică. La
finalul unor asemenea conflicte, au loc intâlniri ale combatanţilor in cadrul unor conferinţe şi
congrese, care stabilesc detaliile acceptate a unor acorduri de pace.
Exemple:
1.Razboaiele balcanice
Dupa Congresul de la Berlin (1878), politica externa a României s-a desfasurat într-un climat
politic dominat de interesele Marilor Puteri, aflate într-o competitie acerba pentru extinderea
influentei în zone diferite ale lumii.
Razboaiele balcanice au transformat aceasta regiune a Europei într-un „butoi cu pulbere”, care
a împins continentul în prima conflagratie mondiala.
În anul 1912, Grecia, Serbia, Bulgaria si Muntenegru au declansat razboiul contra
Imperiului Otoman, pentru redobândirea teritoriilor nationale. Primul razboi balcanic s-a încheiat cu
victoria aliatilor. România a ramas neutra în primul razboi balcanic. Ulterior, între aliati au aparut
divergente de ordin teritorial, care s-au transformat într-un nou razboi pornit de Bulgaria în 1913
împotriva Greciei, Serbiei si Muntenegrului. România a intervenit în acest conflict, decizia sa
însemnând primul pas spre ruperea relatiilor cu Tripla Alianta.
Pacea de la Bucuresti (1913)
-a reprezentat pentru România un act de independenta politica, tarii noastre revenindu-i
Cadrilaterul (judetele Caliacra si Durostorum).
2. Dezmembrarea Iugoslaviei dupa 1991 a influentat în mod negativ cooperarea dintre tarile
balcanice. Acutizarea conflictului dintre Serbia, pe de o parte, si alte state componente ale
Iugoslaviei, pe de alta parte, au degenerat într-un sângeros razboi civil. România s-a pronuntat
pentru rezolvarea pe cale pasnica a problemelor ivite si a sustinut rezolutiile ONU, precum si
hotarârile Uniunii Europene si ale NATO prin care se recunostea independenta Croatiei,
Sloveniei, Macedoniei, Bosniei-Hertegovina, Muntenegrului. La solicitarea ONU, România a trimis
trupe în Bosnia cu misiunea de a evita reluarea confruntarilor sângeroase. De asemenea,
guvernul de la Bucuresti a acceptat ca avioanele SUA, care bombardau Belgradul (1999), sa
survoleze teritoriul României. Într-o conjunctura extrem de complicata, România a reusit sa
mentina relatii amicale cu toate statele constituite pe teritoriul fostei Iugoslavii.
Începând din 1990, Iugoslavia se afla la limita destrămării. Aflată în mijlocul dificultăților
economice, guvernul federativ se confrunta cu revendicări ale diferitelor grupuri etnice. La
ultima ședință a Partidului Comunist din Belgrad în 1991, adunarea a votat pentru oprirea
sistemului de partid unic, precum și a reformei economice, care îndemna delegațiile slovenă și
croată să părăsească partidul și încetarea activității acestuia, un eveniment simbolic care a
reprezentat sfârșitul „frăției și unității”. În același an slovenii și croații deja își proclamă
independența, provocând represalii împotriva separării din partea Armatei Populare Iugoslave.
În cele din urmă războaiele s-au încheiat cu noi state independente pe harta Europei, dar și o
mare parte a Iugoslaviei rămasă săracă și masive dezagregări economice. Adesea descrise ca
fiind cele mai mortale conflicte din Europa, după Al Doilea Război Mondial, acestea au fost
caracterizate de masive crime de război și purificări etnice. Au fost primele conflicte după Al
Doilea Război Mondial considerate oficial genociduri iar multe dintre persoanele cheie
participante au fost ulterior acuzate de crime de război. Tribunalul Penal Internațional pentru
fosta Iugoslavie (TPI) a fost înființat de ONU pentru a judeca acest crime.
Războaiele iugoslave pot fi împărțite în două grupuri din diferite conflicte distincte:
-În anul 2000, a doua intifadă sau Al-Aqsa a început și Israelul a construit o barieră. Ca
urmare a planului Israelului de dezangajare unilaterală din 2004, au fost retrași toți coloniștii
și cea mai mare parte a prezenței militare din Fâșia Gaza, însă Israelul a menținut controlul
asupra spațiului aerian și de coastă.
Afganistanul este o țară fără ieșire la mare și este situată în Asia Centrală.
-75% din suprafață este acoperită cu munți colțuroși si cu vârfuri ce depășesc 6100 m
înălțime.
-are 2 faze:
2. Războiul civil de azi dintre diverse triburi şi grupări mujahedine; ONU a intervenit
cu trupe militare coordonate de SUA şi incearcă menținerea păcii.
Prima fază:
-In aprilie 1978, armata afghană, prin lovitură de stat, il asasinează pe preşedintele
Daud, iar membrii guvernului sunt arestaţi. Noul for al puterii, Consiliul Revoluţionar
proclamă ţara Republica Democrată Afghanistan (R.D.A,), iar preşedinte va fi Nour
Mohammed Taraki, de orientare pro sovietică. Guvernul lui Taraki este susţinut de
“Partidul Popular Democrat din Afganistan-PPDA”. Acest nou guvern semnează la 5
decembrie 1978, un Tratat de prietenie, cu URSS şi ia măsuri prosocialiste şi sovietice
care nemulţumeşte populaţia tradiţionalistă, afgană, ca de exemplu: introducerea
divorţului, alfabetizarea, reducerea rolului instituţiilor religioase. Aceste măsuri sunt
respinse de populaţia islamică conservatoare. Taraki intervine cu forţa, ia măsuri
violente contra opozanţilor, îşi dă demisia, dar cu toate acestea, este asasinat de
ministrul afacerilor externe Hafizullah Amin. Acesta pare să ducă o politică
nefavorabilă Moscovei. La 12 decembrie 1979, URSS hotărâste organizarea unei lovituri
de stat pentru răsturnarea lui Amin şi înlocuirea acestuia cu Babrak Karmal, instalat de
Moscova în fruntea unui nou guvern.
-- Noul guvern afghan ,condus de Babrak Karmal, în baza tratatului de prietenie, din
decembrie 1978, a adresat Uniunii Sovietice cererea insistentă de ” a i se acorda de
urgenţă ajutor politic, moral, economic, inclusiv militar", iar guvernul Uniunii Sovietice
a satisfăcut cererea părţii afghane.
-In în februarie 1989 ruşii işi retrag trupele, după un eşec răsunător şi pierderi umane
cifrate la 60.000 de soldaţi.
A doua fază:
1986-guvernul Karmal,este inlocuit cu guvernul prosovietic al președintelui Muhammad
Najibullah
- În 1994, în lupta pentru putere va intra o nouă mișcare armată, cea a talibanilor-
talibanii manifestau ostilitate și suspiciune față de cultură, tehnologie și tot ceea ce
însemna modernism.
- De la 1 ianuarie 2015, grosul forțelor armate ale NATO s-a retras din Afganistan. A
rămas un număr de 13.000 de militari, majoritatea ai Statelor Unite, cu misiunea de a
oferi asistență și consultanță strategică trupelor guvernamentale şi de de apărare a
principalelor centre urbane tot mai des atacate de forțe talibane, trupe teroriste Al-
Queda dar și ale Statului Islamic.
- În septembrie 1990, Tiraspolul a proclamat independența regiunii, iar doi ani mai târziu, la 2
martie 1992, a început războiul cu Moldova . Efective ale gărzii transnistrene și unități de
cazaci au atacat postul de poliție din Dubăsari din Moldova. O mână de oameni din Dubăsari,
sprijiniți de grupuri de polițiști și de voluntari de dincoace de Nistru. s-au opus cazacilor și
rusofonilor.
Cauzele conflictului :
- La 21 iulie 1992, președintele Federației Ruse, Boris Elțin, și președintele Moldovei, Mircea
Snegur, au semnat la Moscova acordul de încetare a focului. Documentul prevedea crearea a
trei zone de securitate și prezența unor forte mixte de menținere a păcii. Redenumită ”Grupul
Operativ al Trupelor Ruse”, rămășițe ale Armatei a 14-a rămân pe teritoriul Transnistriei până
în prezent.
- După ani buni de la încheierea ostilităților, nu s-a concretizat nimic, au avut loc zeci de
întâlniri, negocieri, discuții, sute de tratate și angajamente, s-au implicat fără succes toate
structurile trans-naționale importante (ONU, NATO, OSCE, Crucea Roșie, CSI etc) , în
soluționarea problemelor acestui spațiu,dar in final Transnistria e tot o zonă gri, în care foarte
multă lume are interese din cele mai diverse. Și, în ciuda tuturor reuniunilor în diverse
formate sau a meselor rotunde găzduite de OSCE sau de tot felul de organizații internaționale,
este cât se poate de clar pentru totă lumea că Rusia nu intenționează să-și retragă patrimoniul
militar din Transnistria.
-România fie a participat în aceste conflicte ca in razboaiele balcanice , fie a avut interventii
diplomatice, mediatice pentru incheierea conflictului, asa cum a făcut în cadrul conflictelor din
Orientului Mijlociu.
-De asemenea e demn de semnalat că România a creat sisteme de alianţă regională precum
Mica Înţelegere-cu Iugoslavia şi Cehoslovacia, Inţelegerea Balcanică-cu Iugoslavia, Grecia şi
Turcia, pentru a evita eventuale conflicte regionale in zona balcanică.
-După 1945 România a devenit stat comunist şi s-a inscris, alături de alte state comuniste în
Tratatul de la Varşovia. Această alianţă politico-militară s-a opus NATO-o alianţă a statelor
democratice.
1 razboaiele balcanice
- În anul 1912, Grecia, Serbia, Bulgaria si Muntenegru au declansat razboiul contra
Imperiului Otoman, pentru redobândirea teritoriilor nationale. Primul razboi balcanic s-a
încheiat cu victoria aliatilor. România a ramas neutra în primul razboi balcanic. Ulterior, între
aliati au aparut divergente de ordin teritorial, care s-au transformat într-un nou razboi pornit de
Bulgaria în 1913 împotriva Greciei, Serbiei si Muntenegrului. România a intervenit în acest
conflict, decizia sa însemnând primul pas spre ruperea relatiilor cu Tripla Alianta.
Pacea de la Bucuresti (1913)
-a reprezentat pentru România un act de independenta politica, tarii noastre revenindu-i
Cadrilaterul (judetele Caliacra si Durostorum).
2 conflictele din Orientului Mijlociu
- Orientul Mijlociu a reprezentat o zona de conflict cu consecinte în evolutia vietii politice
internationale. Criza politica din zona a fost determinata de escaladarea violentelor dintre
israelieni si arabi, dupa proclamarea statului independent Israel, pe teritoriul Palestinei (1948).
Conflictul dintre Israel si statele arabe a antrenat o intensa activitate diplomatica, evidenta fiind
plasarea SUA si a Occidentului de partea Israelului si a blocului sovietic de partea statelor
arabe.
- Conducerea României a avut o pozitie proprie, distinctă în aceasta problema internationala
controversata . România era interesata de o solutie care, în viitor, sa aduca pacea si stabilitatea
în zona. În aceasta privinta, comportamentul autoritatilor române se apropie de linia SUA.
Procedând astfel, pastrând echidistanta, România a dobândit calitatea de „canal” prin care s-au
putut explora solutii de pace si stabilitate;
3.Tratatul/Pactul de la Varşovia
-- Pactul de la Varşovia - creat la 14 mai 1955 - este răspunsul comuniştilor la Pactul
Atlanticului de Nord (NATO).
NATO:
- oferea autoapărare colectivă împotriva agresiunii sovietice
- a sporit mult influenţa americană în Europa
Pactul de la Varsovia:
-dominat de U.R.S.S
- a fost un instrument de apărare a statelor comuniste contra celor democratice
- avea ca misiune internă a blocului sovietic, apărarea cuceririlor socialismului
România a fost singura membră a Pactului de la Varşovia care nu a participat la
invadarea Cehoslovaciei în 1968.
Pactul de la Varşovia a fost reînnoit în 1985 pentru încă 20 de ani, dar transformările
polilice din Europa Centrală şi de Est de la sfârşitul anilor '80 au determinat dispariţia alianţei,
care s-a dizolvat oficial în 1991.
Religia are un rol important în societatea modernă, este un element de identitate a fiecărui
cetățean și a fiecărui stat în parte. In lume există mai multe religii, cei mai importanți
credincioși aparțin însă creștinismului islamismului hinduismului, budismului și iudaismului.
In diversitatea lumii contemporane, dialogul interreligious și toleranța sunt esențiale pentru
pacea mondială
I. Marile religii în lumea de astăzi
1. Creștinismul-catolic, ortodox, protestant
- numără 1,8 miliarde de credincioşi, cei mai mulți sunt catolici și locuiesc în Europa de Vest
și în America de Nord și de Sud,
-s-au remarcat la conducerea Bisericii Catolice papi precum Ioan Paul al II-lea
- în România Biserica Ccatolică are numeroși adepți care sunt încurajați să se implice în
rezolvarea problemelor cotidiene ale oamenilor bolnavi săraci și aflați în nevoi
- ortodocșii-cca 200 de milioane de cetățeni, trăiesc în România Grecia, Cipru, Bulgaria,
Ucraina, Rusia, Macedonia, Albania, Republica Moldova , au în frunte patriarhi ,bisericile
sunt autocefale.
- religia creștină protestantă este reprezentată de lutherani, calvinişti, baptiști, anglicani,
penticostali, adventişti aceștia s-au desprins în secolul al XVI-lea, din Biserica Catolică , au
cerut un cult mai simplu, nu recunosc primatul Papei, monahismul, aceste biserici au pastori
care se pot căsători.
2. Islamismul
- este o religie apărută în secolul VII în rândul arabilor ,azi această religie este îmbrățișată de
un miliard de oameni
-este împărţit în 2 ramuri: a)sunita-cei care l-au susţinut pe Mahomed, b)şiita-l-au susţinut pe
Ali/vărul lui Mahomed
- oraşe ca Meccaa și Medina au devenit locuri de pelerinaj. Islamul este nu numai o religie ci
și un mod de viață bazat pe legea islamică -sharia- mulţi islamiști se opun modernismului
3. Hinduismul
- se mai numește și brahmanismul, este o religie dominantă în India, unde sunt 800 de
milioane de cetățeni, toți considerând că trebuie respectată o anumită ordine socială.
4. Budismul a apărut în India și s-a răspândit treptat și în alte state asiatice,
azi sunt 400 de milioane de credincioși budiști, aceștia păstrează idei legate de non- violență,
ascetism și meditație
5. Iudaismul
- are în prezent 17 milioane de credincioși, mulți dintre ei trăind în America și Israel. In Israel
textele sacre sunt studiate în școli iar tribunalele religioase au aceleași drepturi ca tribunalele
civile.
Ecumenic= universal
-Reprezintă o mișcare religioasă care dorește reunirea tuturor bisericilor creștine pe aceeași
platformă de idei, fiecare păstrându-și autonomia.
- Tocmai de aceea, în 1948 s-a creiat Conciliul Mondial Ecumenic cu sediul la Geneva care
încearcă un dialog între toate bisericile și o acceptare a unei largi toleranțe.
IV.Arhitectura religioasă
-in secolele anterioare erau construite din materiale precum: piatră,lemn, in diferite stiluri:
bizantin, gotic,romanic
-in perioada modernă şi contemporană se inaltă lăcaşuri de cult din oţel,beton, ciment, sticlă
în stiluri aparte, care ies din tiparele normale. Ex:
-In zonele româneşti la sf. de sec. XIX, început de sec. XX arhitectura religioasă aduce
renaşterea stilului bizantino-românesc, iar vechile mănăstiri din epoca medievală se
restaurează în bună parte.
V. Pelerinajul
-Vechi fenomen religios , prin care oamenii credincioşi vizitează biserici şi mănăstiri
importante, în scop religios/pt a se ruga/, dar si in scop turistic.
-este specific pt toate cultele religioase şi se are în vedere parcurgerea traseelor lui Hristos,
Mohamed, Buddha,..