MODULUL I

COMUNICARE ŞI
RELAŢIONARE
T . 1 .Redactarea și pregătirea documentelor

Secretarei i se cere să redacteze şi să răspundă la corespondenţa, atât la cea internă, cât şi

la cea externă, a şcolii. Aceasta presupune redactarea şi verificarea scrisorilor, notelor şi
rapoartelor după note date, dar şi pregătirea corespondenţei prin stenografiere sau după dictare
înregistrată.
Următorul extras de criterii de performanta Nivel 3 CVN indică standardele cerute
pentru două competenţe din aceasta plajă:
Capitolul 14 - Pregătirea, realizarea şi prezentarea documentelor dupa notele proprii
Sectiunea 14.1. - Luarea de note și pregătirea informațiilor
a. in condițiile de la locul de muncă, se iau în mod corect note cu o viteză
medie de 100 de cuvinte pe minut.
b. neclaritățile apărute in luarea notelor sunt identificate și lămurite.
c. instructiunile sunt interpretate corect și se acționeaza in consecință.
d. informațiile suplimentare, când sunt cerute, sunt localizate, selectate și
introduse in materialul integrat.
e. practicile de lucru sunt în concordanță cu cerințele legale, cele ale
regulamentelor precum și cele ale organizației.
f. sunt menținute securitatea și confidențialitatea informațiilor.
Sectiunea 14.2. - Realizarea si prezentarea documentelor utilizând tastatura
a. în condițiile de la locul de muncă, se realizează documente de aproximativ 1500
de cuvinte, fără erori, din materiale selectate, în două ore și jumătate.
b. prezentarea selectată redă informația în mod eficient, corect și în concordanță
cu uzanțele organizației.
c. ortografia, gramatica și punctuatia sunt corespunzătoare și corecte.
d. limbajul, stilul și tonul documentului final sunt potrivite cu scopul
acestuia.
e. practicile de lucru sunt în concordanță cu cerințele legale și ale regulamentelor
și cu procedurile organizației.
f. sunt menținute securitatea și confidențialitatea informațiilor.
g. activitatea este realizată în termenul convenit.
h. documentele sunt finalizate pentru prezentare.

1.1. Scrisori
O scrisoare oficială are doua funcțiuni principale:
1. să asigure comunicarea între două persoane
2. să asigure o permanentă înregistrare a acesteia.
Scopul corespondenței de afaceri este să transmită informații și/ sau să le ceară.
Pornind de la informațiile aflate din studierea unor scrisori redactate de secretariatul
Școlii Gimnaziale Cernica, am extras o serie de punctele importante în redactarea unei
scrisori oficiale. Acestea sunt:
• alcătuirea atentă a planului astfel încât să existe o idee clară despre ceea ce se dorește
să se spună sau să se întrebe.
• scriere clară și concisă, dar cu atenție la faptul că politețea tonului și exactitatea
sensurilor nu trebuie sacrificate în favoarea scurtării textului.
• scriere simplă și directă, cu nuanța potrivită de accentuare, pentru a permite cititorului
să înțeleagă imediat conținutul. Nu trebuie să existe ambiguitate.
• verificarea scrisorii cu atenție, astfel încât să nu existe erori de scriere, de gramatică
sau de punctuație. De câte ori există o cât de mică îndoială asupra modului de scriere a
unui cuvânt, se va consulta un dicționar.
• citarea unei referințe făcută într-o comunicare anterioară, dacă este cazul.
 • adăugarea unui titlu, dacă aceasta ajută la o identificare rapidă a conținutului scrisorii.
• alegerea adresării și încheierii potrivite.
• împărțirea scrisorii pe paragrafe, fiecare cu un singur subiect important, aranjându-le
după cum urmează:.
o paragraful introductiv: introducerea în subiect;
o corpul scrisorii (împărțit, la rândul lui, în paragrafe);
o paragraful de încheiere, cuprinzând o concluzie.
• așezarea paragrafelor în ordinea subiectelor, astfel încât să poată fi urmărite logic, în
ordinea corectă.
• așezarea scrisorii în pagina clar și consecvent.

Iată un exemplu de scrisoare redactată de secretara șefă de la Scoala Gimnazială

Cernica, cuprinzând cea mai mare parte din principiile de mai sus:
Scoala Gimnazială Cernica, Ilfov
Fax: +40(21)2556577 Tel: +40(21)2556577
Strada Traian, Nr. 19, Com. Cernica, jud. Ilfov, Cod 077035

14 august 2019

Dl.Popescu Ion
Sef departament
MediaConsum
Strada 13 Septembrie, Nr. 221-225, Bucuresti

Stimate Domnule Popescu,

Dl. director Georgescu Marin, care în prezent se află în străinătate, mi-a cerut să vă
mulțumesc pentru scrisoarea dvs. din 12 august, propunându-vă să vă întâlniți pe data de 22
august pentru o discuție privind o prezentare a noilor dumneavoastră monitoare prntru
calculatoarele din școala noastră.
Am plăcerea să vă comunic că această dată este convenabilă pentru dl. Georgescu. El ar
dori să afle și cum anume respectă aceste echipamente Directivele UE cu privire la sănătatea și
siguranța operatorului. De asemenea, vă solicită ca la întâlnire să aveți cu dvs. un catalog cu
produse și o listă de preturi. Dl. Georgescu va avea o intalnire cu dvs., la sediul unității
școlare., în data de 22 august, ora 11:00.

A Dvs.,
Tudor Eugenia
Secretar sef
Scoala Gimnazială Cernica, Ilfov

Nr. inregistrare 1375

Figura nr. 1 – Scrisoare oficială trimisă de secretara șefă

Vă punem la dispoziție o listă cu forme de adresare a scrisorilor care poate fi folosită

de unitățile școlare în corespondența cu instituții de învățământ și nu numai din Europa.
Tara Forma de adresare Fraza de salut Fraza de incheiere
Marea Britanie Mr. - Dear Sir, sau Yours faithfully
Domn Mrs. -, Ms. – Dear Mr.- Sau
Doamna Miss -, Ms - Dear Madam Yours sincerely
Domnisoara Dear Mrs. –
Dear Ms. -
Dear Madam
Dear Miss –
Dear Ms -
Franta M– Monsieur Veuillez agréer
Domn Mme – Madame (nume) l’expression
Doamna Mlle - Mademoiselle de mes sentiments
Domnisoara distingués
sau
Avec mes meilleurs
sentiments
Germania Herr – Sehr geehrter Herr – Mit freundlichen
Domn Frau - Sehr geehrter Frau – Grüssen
Doamna Catre companie:
Sehr geehrte Damen
und Herren
Italia Egr Signore Egregio signor – Cordiali saluti
Domn Gent ma Signora Gentile signora – Sau
Doamna Gent ma Signorina Gentile signorina - Distinti saluti
Domnisoara Se mai folosesc si
apelativele:
Dottor (Dottoressa),
Professor
(Professoressa)
Spania Seòor D Seòor sau La saluda
Domn Seòora Da Estimado Sr atentamentesau
Doamna Seòorita Da Seòora sau Le saluda
Domnisoara Estimada Sra cordialmentesau
Seòorita sau Un atento saludo sau
Estimada Srta Un cordial saludo
Tabel nr. 1 – Formule de adresare
De reținut este că majoritatea domnișoarelor doresc să fie chemate “Mrs.”, “Seòorita”,
“Signorina”, “Mademoiselle”.

1.2. Primiri și expedieri

A. Reguli privind corespondența primită:
• când semnați pentru pachete și scrisori recomandate, verificați dacă acestea sunt în
stare bună și dacă datele destinatarului sunt corecte.
• deschideți scrisorile instituției (după ce v-ați asigurat că aveți acordul superiorului),
dar nu deschideți scrisorile personale, confidențiale sau cele rătăcite.
• verificați dacă scrisorile sunt însoțite de toate anexele și prindeți-le cu agrafă.
• verificați ca sumele de bani expediate alături de o scrisoare să fie corecte și
înregistrați-le.
• ștampilați toată corespondența cu ștampila de înregistrare-intrare,
• sortați și distribuiți corespondența imediat după primire.
• verificați interiorul plicurilor înainte de a le arunca (se poate întâmpla ca o pagina să
fi rămas neextrasă).
• luați precauții speciale cu pachetele suspecte.
 B.Reguli privind corespondență expediată:
• verificați ca scrisorile să fie semnate și, acolo unde e necesar, adaugăți în mod corect
anexele.
• verificați ca adresele de pe plic să corespundă cu cele din scrisori.
• evitați să împăturiți scrisorile mai mult decât e nevoie ca să le introduceți în plic.
• lipiți personal plicurile.
• verificați ca pentru fiecare plic să fie folosite timbrele corecte conform cerințelor
poștei.
• aranjați plicurile pregătite pentru trimitere cu toate adresele în aceeași direcție.
• completați formulare postale dacă este necesar și, când predați poșta, luați și păstrați
recipisele care vi se dau.

Scrierea adresei pe plic

Distribuirea rapidă a corespondenței depinde de scrierea corectă a adresei și, conform
practicii curente, adresa scrisă pe plic trebuie în mod normal să cuprindă:
1) numele destinatarului
2) numele străzii și numărul
3) numele localității
4) orașul cu oficiul poștal
5) numele districtului/județului
6) codul poștal
7) țara.

Instrucțiunile de bază privind informațiile de pe plic includ:

• notați fiecare element al adresei pe un rând separat.
• lăsați în partea superioară a plicului loc suficient pentru timbre, marca de scutire de
taxe sau ștampila poștei.
• folosiți litere de tipar pentru denumirea localității și a oficiului poștal.
• includeți și numele județului.
• scrieți codul poștal în partea de jos a adresei .
• scrieți orice mențiune specială, ca de ex. “Personal”, “Secret”, “Urgent”, “În
atenția lui”, separat de adresă - de obicei la două spații albe de numele destinatarului.

Factorii-cheie în compunerea scrisorilor sunt:

1. Data și locul. Este esențială datarea corespondenței. Se menționează localitatea, ziua, luna
și anul.
2. Referință. Pentru a înlesni identificarea unei scrisori, se menționează numărul ei de
înregistrare și, dacă e cazul, la ce scrisoare a destinatarului constituie aceasta un răspuns.
3. Telefonul. Când scrisorile sunt trimise din partea unei instituții sau firme mari, este bine să
fie inserat în antet interiorul numărului de telefon la care poate fi găsit expeditorul.
4. Numele și adresa destinatarului trebuie scrise pe 3 sau 4 rânduri, dacă e posibil. Când
scrisoarea este trimisă într-un plic cu fereastră, orașul și oficiul poștal, precum și țara de
destinație trebuie scrise cu litere de tipar.
5. Mențiuni. Dacă sunt necesare, ele apar deasupra numelui și adresei destinatarului:
• Personal/ Confidențial - indicând că scrisoarea trebuie deschisă și citită doar de
destinatar;
• Secret - indicând că scrisoarea trebuie deschisă și citită doar de destinatar sau de
persoane autorizate de acesta să o facă;
• Urgent - se va scrie pe plic în dreapta și dedesubtul adresei.
6. În atenția Dacă scrisoarea trebuie adresată unei instituții/ firme, dar o anumită persoană se
va ocupa de ea, este util să se menționeze, deasupra numelui și adresei destinatarului “in
atenția domnului/ doamnei”.
7. Se poate menționa pe un rând în câteva cuvinte, conținutul scrisorii. Scrisoarea de
răspuns va purta aceeași mențiune (Exemplu: Ref. la o colaborare cu firma MediaConsum).
8. Formule de introducere și încheiere:
• Stimate Domnule (urmează numele de familie al destinatarului, iar dacă acesta are un
titlu academic, va fi neapărat inserat. De exemplu: “Stimate Domnule Dr./Prof./”; De
asemenea, dacă este vorba despre un grad militar, acesta va fi inclus - exemplu:
„Stimate Domnule General-Maior”. Dacă este vorba despre o funcție ierarhică,
numele persoanei se poate omite - exemplu: „Stimate Domnule Director”)
• Cu stimă (Al dumneavoastră)
• Pentru persoane care îndeplinesc anumite funcții, formula de adresare poate fi
diferită. Astfel, pentru un ambasador, formula de adresare este “Excelență”, pentru un
arhiepiscop „înalt Preasfinția Voastră” etc.);
9. Scrisoarea se imparte în paragrafe, fiecare tratând o singură idee și aranjate astfel:
a) paragraf introductiv;
b) conținutul propriu-zis al scrisorii (împărțit la rândul lui în paragrafe);
c) paragraful de încheiere.
Într-o scrisoare lungă, mesajul este ușor de urmărit și de înțeles când diferitele idei sunt
enunțate în paragrafe scurte, aranjate într-o ordine logică, fiecare idee urmând-o în mod logic,
pe cea precedentă.
10. Paragraful introductiv. Acesta trebuie să urmeze referinței la subiectul scrisorii și să
introducă subiectul cu referire la scrisoarea sau conversația telefonică anterioară sau dacă nu
a existat o corespondență anterioară, să introducă direct subiectul scrisorii.
11. Paragraful de încheiere. Acesta va indica de obicei destinatarului etapa următoare a
comunicării, asa cum o preconizează expeditorul.
12. Semnătura. Aceasta trebuie să conțină numele și funcția expeditorului.
13. Dacă scrisoarea este însoțită de anexe (alte documente), acestea se menționează în
partea de jos a scrisorii.
14. Compunerea scrisorii. Cuvintele se aleg cu grijă, evitând jargonul de specialitate,
argotismele și frazele inutil de lungi. Cuvintele alese trebuie să exprime în mod adecvat
ideile, fără sublinieri inutile. Dacă un cuvânt este folosit prea des, își pierde forța de
expresivitate.
15. Tonul. Tonul sau limbajul folosite într-o scrisoare variază în funcție de natura mesajului și
de relația dintre corespondenți. Dacă se scrie în numele superiorului ierarhic, în cazul de față
în numele directorului școlii, trebuie să fie adoptat tonul pe care l-ar folosi acesta. În primul
rând, tonul trebuie să fie politicos, dar să exprime clar mesajul. O scrisoare reflectă
personalitatea celui care o scrie, deci cititorului trebuie să îi fie lăsată o impresie pozitivă.
16. Aranjarea în pagină a scrisorii. Se folosește practica obișnuită a instituției pentru scrierea
corespondenței. Sunt folosite în mod curent paragrafele care incep chiar din marginea din
stânga a textului, cu un spațiu alb între ele. Sunt acceptate și alte dispuneri în pagină, cu
condiția să fie menținute în întreaga corespondență.
17. Punctuația este la fel de importantă ca și datele corecte. Omisiunea semnelor de
punctuație sau folosirea lor incorectă poate schimba sensul mesajului sau oferi o impresie
generală defavorabilă.
18. Comunicările interne. De obicei sunt folosite note pentru comunicări interne sau pentru
comunicări adresate altor școli. Formulele de introducere și încheiere nu se folosesc, iar
numele si adresa destinatarului sunt de obicei condensate în numele sau funcția persoanei.
În cele ce urmează vă prezentăm puterea unei virgule.
 Serviciile poștale
Poșta Română asigură manevrarea, prelucrarea, transportul și distribuirea unei largi
game de tipuri de corespondență (scrisori, cărți postale, imprimate, pachete mici etc), ale
căror punct de origine și de distribuție poate fi oricare localitate din țară și din străinătate.
Serviciile suplimentare oferite clienților sunt: recomandat, confirmare poștală de
primire (AR), confirmare telegrafică de predare (PC), expres, prin avion.
La unitățile școlare, distribuirea trimiterilor de corespondență se face:
• la oficiul poștal, prin post-restant;
• la ghișeu;
• la cutia poștală a destinatarului sau înmânată direct acestuia.

Serviciile de poștă rapidă folosite de unitațile școlare pentru activitățile de expedieri

includ:
1. Serviciul Prioripost - asigură preluarea, transportul și distribuirea trimiterilor în regim de
urgență pe teritoriul României.Trimiterile prin acest serviciu pot fi de tipul: scrisoare, colet,
valori. Timpii de circulație asigurați sunt de maximum 24h între două localități și 6 h în
București. Serviciile suplimentare oferite sunt preluarea trimiterilor de la sediul
expeditorului, pe bază de abonament sau la solicitarea acestuia.
2. Serviciul EMS - asigură expedierea/ distribuirea trimiterilor cu caracter de urgență, in afara
granițelor țării. Tarifele sunt cele mai scăzute de pe piața curieratului rapid internațional.
Obiectele de mesagerie sunt trimiteri poștale care conțin documente, valori, acte,
bunuri materiale sau numerar încredințate unităților poștale pentru a fi transportate și remise
la destinație. Acestea pot fi: colete cu greutate max. 12 kg , scrisori și cutii cu valoare
declarată etc.

Scrierea după dictare

Secretara trebuie să stăpânească un mijloc de scriere prescurtată de mare viteză pentru
a fi capabilă să scrie dupa dictare rapidă. Dacă autorul unui document șterge un pasaj, ea
trebuie să fie sigură că l-a îndepărtat complet din însemnările pe care le face. Dacă un alt pasaj
corectat trebuie să fie inserat, este bine să se pună un semn sau un număr în locul în care se
va face inserția, și apoi la marginea pasajului să se repete numărul sau semnul.
Cel care dictează poate fi întrerupt dacă secretara nu a înțeles pe deplin sau nu a auzit
bine, deoarece niciodată nu trebuie lăsat nerezolvat un aspect despre care există dubii. Totuși,
este de preferat să se evite întreruperile, deoarece acestea pot rupe firul gândurilor, motiv
pentru care este bine să fie așteptat un moment favorabil pentru a se rezolva nelămuririle.

În cele ce urmează vă prezentăm un ghid pentru înregistrarea textului dictat :

La inceputul dictării:
1. Anunțați numele și functia dvs.
2. Indicați orice referințe speciale necesare
3. Stabiliți dacă doriți ca un anumit subiect abordat în scrisoare să aibă prioritate.
La începutul fiecărei scrisori:
4. Clarificați-vă ideile înainte de a începe dictarea
5. Indicați documentele necesare și dacă acestea sunt de uz intern sau extern
6. Stabiliți un cod pentru a arăta punctul din care începe fiecare pasaj
7. Stabiliți numărul de copii dorit cu instrucțiuni privitoare la distribuirea lor
8. Puneți număr de înregistrare (de referință)
9. Dictați numele și adresele destinatarilor sau referiți-vă la numele lor în corespondența
care va însoți înregistrarea
10. Spuneți dacă doriți o schimbare față de planul general de întocmire a unei scrisori
11. Dictați formulele de salut în timpul dictării
12. Indicați începutul unui nou paragraf sau scrierea cu majuscule înainte de dictarea textului
13. Este bine să precizați semnele de punctuație (punct, semnul întrebării, ghilimele, linie de
dialog, paranteze), dacă există coloane, semicoloane, inflexiunea vocii. De asemenea,
este bine dacă puteți da instrucțiuni cum ar fi “deschizi paranteza”, „închizi paranteza”,
cu un ton diferit al vocii, astfel încât să nu fie dactilografiate din greșeală
14. Silabisiți numele străine sau neobișnuite și pronunțați cuvintele dificile rar și clar
15. Păstrați volumul vocii cât se poate de scăzut
16. Tineți microfonul apropiat de gură și vorbiți direct spre el
17. Nu vorbiți prea repede sau inconstant, ci vorbiți în microfon, cu rapiditatea unei conversații normale
18. Evitați întreruperea cuvintelor prin folosirea butonului pornit-oprit
La terminarea fiecărei scrisori:
19. Dictați formula de salut
20. Atașați anexele și stabiliți mărimea corespunzătoare a plicului
21. Dacă a trebuit făcută o corectura, referiți-vă la ea în foaia de index
22. Marcați sfârșitul scrisorii
La terminarea dictarii întregii corespondențe
23. Indicțti că ați terminat.
Figura nr. 2 – Ghid pentru înregistrarea textului dictat
 Vă punem la dispozitie, de asemenea, o serie de reguli referitoare la transcrierea
dictării înregistrate:
Când transcrieți o dictare trebuie avute în vedere următoarele:
1. Fiți atent la orice instrucțiune specială sau corecție ce însoțește înregistrarea.
2. Scrisorile urgente trebuie dactilografiate primele, verificate și returnate
autorului.
3. Mărimea formatului fiecărei scrisori trebuie stabilit înaintea dactilografierii
pentru a permite alegerea corectă a colii de hârtie.
4. Orice punct in legatură cu care aveți îndoieli trebuie verificat împreună cu
autorul sau alt membru responsabil al personalului.
5. Consultați un dicționar ori de cate ori aveți dubii în legătură cu scrierea unui
cuvânt.
6. Puneți semnele de punctuație necesare și stabiliți paragrafele.
7. Orice transcriere trebuie dactilografiată cu acuratețe și cuvintele
trebuie verificate după ieșirea documentului din procesorul de texte.
Figura nr. 3 - Transcrierea dictării înregistrate

1.3. Invitații
Invitațiile se scriu în general sub forma unor cartonașe tipărite având inserat numele
invitatului. Secretara ar trebui să știe cum să răspundă unei invitații după ce directorul a spus
simplu “accept” sau „refuz”.
Stilul răspunsului trebuie să se bazeze pe textul invitației. De exemplu, unei invitații
scrise la persoana a III-a i se răspunde în același fel, nefiind necesară nicio semnatura sau
formulă de salut.
Când se refuză o invitație, este de preferat să se ofere și o motivație.
Iată doua exemple de răspuns dat la invitații primite pe adresa scolii:

Dl. director Georgescu Marin multumește dlui Președinte și Comitetului societății

muzicale “Scala” pentru amabila invitație la cel de-al X-lea Dineu al societății ce va avea
loc la Primaria Orașului Ploiești în ziua de marți 2 septembrie 2019 la orele 20.00 și
acceptă cu mare plăcere.

25 august 2019
Figura nr. 4– Acceptarea unei invitații

Dl. director Georgescu Marin mutumește dlui si dnei Popa pentru amabila invitație
la petrecerea ce va avea loc marti, 10 septembrie 2019, la orele 20.00.
Cu părere de rău vă anunțăm că din cauza unui angajament anterior la o conferință
în Marea Britanie suntem nevoiți să refuzăm invitația dvs.

23 august 2019
Figura nr. 5 – Refuzarea unei invitații

1.4. Rapoarte
O secretară eficientă trebuie să fie capabilă să pregatească un raport despre o ședință,
o discuție, un interviu sau chiar despre un document. Raportul trebuie să prezinte fondul
lucrurilor, astfel încât membrul executivului să prindă esența fără a intra în amănunte
neimportante.
 Raportul trebuie să fie clar, concis şi aranjat în mod logic. Frazele trebuie scurtate cât
de mult posibil. Dacă raportul este individual, adică de la secretara către şeful său, acesta
trebuie scris la persoana I, dar dacă se referă la o şedinţă, va trebui scris la persoana a III-a.
Raportul unui eveniment sau al unei şedinţe întotdeauna va fi scris la timpul trecut.

Realizarea planului unui raport

Pregătirea preliminară a unui plan general al raportului este esențială pentru a putea
realiza introducerea în ordine a problemelor abordate, astfel încât fiecare punct să conducă în
mod natural spre următorul.
Înainte de a se întocmi un raport, trebuie pregătit un plan şi grupate faptele sau ideile
în ordine logică. Astfel:
1) Titlul conţine:
• subiectul raportului, de exemplu tipul şedinţei;
• data sedinţei sau a evenimentului;
• locul;
• dacă este o şedinţă, persoanele prezente - numele preşedintelui consiliului
şi ale membrilor consiliului;
• un număr de referinţă al dosarului pentru identificarea ulterioară;
• numele persoanei căreia îi este destinat raportul;
• orice indicaţie de securitate - de exemplu “confidenţial”, „personal” sau
„secret”.
2) Paragraful introductiv trebuie să menţioneze punctele de reper sau împrejurările
care au necesitat raportul, de exemplu „la solicitarea directorului şcolii/ inspectorului şcolar
de zonă” sau „datorită modificării situaţiei de fapt care necesită discutarea strategiilor
viitoare”.
3) Raportul propriu-zis conţine faptele respectivului caz/ eveniment sau principalele
probleme discutate la şedinţă. Se folosesc subtitluri pentru împărţirea subiectului.
4) Recomandări sau concluzii.
5) Se menţionează măsurile ce trebuie luate, incluzând:
• numele persoanelor care răspund de acţiune;
• data până la care trebuie acţionat;
• data următoarei întâlniri la care se va rediscuta situaţia;
• numele şi funcţia celui care semnează documentul (dacă nu a fost menţionat
în titlu).

1.5. Nota

Pentru comunicarea internă sau pentru mesaje către alte şcoli se va folosi o notă.
Aceasta nu necesită formule de salut sau de încheiere. În rândurile următoare se prezintă o
notă trimisă de directorul Şcolii Gimnaziale Cernica către directorul Şcolii Gimnaziale nr. 45
Bucureşti.

NOTA

Către: Dl. Dir. Ionescu Viorel Data: 18 iulie 2019

De la: Directorul Şcolii Gimnaziale Cernica Ref: B/ 1492

Am ataşat o copie a scrisorii pe care am trimis-o către Inspectoratul Şcolar Judeţean în
legătură cu cazul elevului Irimia George pentru informarea dvs.
V-aş ruga să sunaţi la această instituţie în timp de 10 zile pentru a afla rezultatul
sesizării, dacă între timp nu mai luăm legatura.

Director,
Georgescu Marin
Figura nr. 6 – Nota

În cadrul unei instituţii există documente a căror rezolvare priveşte mai multe
persoane (de exemplu: informaticianul, contabila etc.). Conducerea va trimite o copie a
documentului respective fiecăreia dintre persoanele vizate, însoţită de o circulară care solicită
rezolvarea.
Un model de circulara folosita de Şcoala Gimnazială Cernica este următorul:

Circulară

Către: Informatician, Contabil Şef Urgent

Vă rog:

Luaţi la cunoştinţă şi returnaţi.

De la: Director Data: 3.09.2019

Figura nr. 7 – Circulara

1.6. Publicarea unui anunţ

Primul pas în publicarea unui anunţ în presa scrisă este alegerea ziarului sau
revistei. Pentru aceasta:
• se consultă o carte de referinţă/ ghid pentru numele, adresele şi numerele de telefon
ale ziarelor şi revistelor şi ziua lor de apariţie;
• se aleg publicaţiile care sunt citite de persoanele cărora li se adresează anunţul;
• înainte de a publica un anunţ, se compară costurile cerute de diferite publicaţii şi se
află data la care este posibilă apariţia anunţului;
• se va decide dacă anunţul este trimis direct ziarului sau se vor folosi serviciile unei
agenţii de publicitate.
Când se întocmeşte anunţul:
• se vor folosi cu grijă cuvintele, alegându-le numai pe cele care prezintă elementele
importante ale mesajului şi atrag atenţia cititorilor;
• se stârneşte interesul cititorului incluzând informaţii care să încurajeze cititorii să
răspundă anunţului. De pildă, în cazul ofertei unui post, se notează aspecte
satisfăcătoare ale muncii, salariul oferit etc;
• se enumeră clar toate cerinţele de bază, cum sunt competenţa în lucrul pe calculator,
cunoaşterea unei limbi străine, astfel încât numai persoanele calificate să solicite
postul;
 • anunţul se va prezenta într-un stil adecvat şi în forma cerută pentru publicare,
folosindu-se aldine şi corp de literă mai mare pentru a scoate în evidenţă orice
informaţie importantă;
• anunţul trebuie să menţioneze clar cu cine trebuie să se ia legătura şi adresa sau
numărul de telefon pentru solicitări.
Când se prezintă anunţul ziarului sau revistei, se vor menţiona:
• tipul de anunţ dorit: obişnuit (cea mai ieftină formă de anunţ, grupată împreună cu
altele sub menţiunea genului de anunţ, fără aranjament special); separat (mai scump,
dar separat de celelalte anunţuri şi de obicei în chenar); special (cea mai costisitoare
formă, în care anunţul foloseşte diferite caractere tipografice şi poate fi ilustrat);
• spaţiul solicitat;
• data/ datele publicării anunţului;
• numărul de apariţii dorite.

Un exemplu de anunţ dat publicităţii este următorul:

Şcoala Gimnazială Zemeş cu sediul in: loc. Zemeș, str.Principală, nr 200, jud Bacău,
organizează concurs pentru ocuparea următorului post contractual aprobat prin H.G. nr.
286/2011, modificat şi completat de H.G. nr. 1027/2014, în cadrul instituţiei.
Denumirea postului- îngrijitor -post vacant temporar contractual pe perioadă determinată.
Condiţii specifice de participare la concurs:
-nivelul studiilor: medii, absolvite cu diplomă de bacalaureat
-vechime în muncă necesare ocupării postului: – minim 3 ani
Data, ora şi locul de desfăşurare a concursului:
Proba scrisă:- data de 27.02.2019, ora 10,00 la sediul Şcolii Gimnaziale Zemeș
Proba de interviu: va fi comunicat odată cu afişarea rezultatelor la proba scrisă
Data limită până la care candidaţii vor depune actele pentru dosarul de concurs este
17.02.2019, la sediul Şcolii Gimnaziale Zemeș
Date contact: tel 0234383037
Figura nr. 8 – Anunţ

1.7. Comanda

Comanda este o cerere către altă firmă pentru aprovizionare cu mărfuri. Ea este emisă
de instituţia cumpărătoare (in cazul de faţă Şcoala Gimnazială Cernica). Un exemplu de
comandă este prezentat în cele ce urmează:
COMANDA
Nr. 163
De la: Scoala Gimnazială Cernica
Strada Traian, nr. 19, com. Cernica, jud. Ilfov, cod 077035
Tel/ Fax: +40(21)2556577
Data: 14 ianuarie 2019
Către: MediaConsum
Strada 13 Septembrie, Nr. 221-225, Bucuresti
Va rugam sa livrati:
Cantitate Descriere Categoria nr. Pret
1.00 Dosare “Opal” oentru Oferta dvs. PR.1964 100 RON
hârtie de imprimantă, nr. 4343 datată
 mărimea colii de 7.01.2019
imprimantă, culoare
albastră
1.00 Hârtie 200 RON
imprimantă“LaserJet”
Transport platit
Livrat pe şosea imediat până la destinaţie: adresa de mai sus.
Cumpărător
De la: Scoala Gimnazială Cernica
Figura nr. 9 – Comanda

1.8. Procesarea textului

1.8.1. Computere
Astăzi, a devenit un lucru comun ca funcţionarii să aibă calculatoare personale pe
birouri. Este, bineînţeles şi cazul secretarelor. Acest aparat le permite să îşi scrie singuri
scrisorile şi mesajele, să aibă acces la datele păstrate în memorie, să le actualizeze, să
utilizeze e-mail-ul.
Părţile fizice ale unui computer, incluzând unitatea centrală, unitatea de disc, monitorul,
tastatura şi imprimanta sunt cunoscute sub numele de hardware, în timp ce programele ce se
folosesc se numesc software.
În cele mai multe cazuri, calculatoarele vor face parte dintr-o reţea mai largă în care
sunt legate cu un calculator central numit server unde toate datele sunt stocate, accesate sau
actualizate. Mesajele pot fi transmise de la un terminal la altul, păstrate în memorie şi extrase
de fiecare funcţionar la terminalul său. În felul acesta, datele pot fii transmise de la arhivă în
memoria computerului. Când sunt necesare informaţii dintr-un fisier, acestea se obţin
imediat şi, dacă este necesar, se pot tipări la imprimantă.
Serverul de retea dintr-o şcoală poate fi legat şi în exterior cu alte computere, telex,
videotex, Internet sau alte baze de date pentru a putea asigura accesul la diferite surse de
informaţii.

Baze de date
Un computer conţine fişiere şi inregistrări, ca o arhivă obişnuită. Un fişier este o
colecţie de înregistrări care au caracteristici comune, cum ar fi datele despre elevi.
Informaţiile din mai multe fişiere pot fi puse la un loc pentru a forma o bază de date ce poate
fi accesata pentru diferite utilizări cum ar fi planificarea activităţii şcolii, salariile
profesorilor şi personalului didactic auxiliar şi nedidactic, organizarea unor simpozioane etc.
Aceasta permite secretarelor şi nu numai ca datele să fie sortate şi selectate după diferite
câmpuri. În baza de date stocate, informaţia poate fi căutată după următoarele câmpuri:
numele responsabilului, data evenimentului, locul in care vor fi organizate anumite activităţi,
numele activităţii.
Aplicaţii software. Pachete de programe
Acestea sunt programe făcute special pentru o funcţiune particulară cum ar fi procesare
de texte, baze de date (ce pot include achiziţionare de material didactic, achiziţionare de
materiale pentru renovări, achiziţia de mobilier şcolar, sistemul de salarizare), calcule tabelare
sau informaţii manageriale (inclusiv programul de întâlniri şi sedinţe al directorului şcolii).
Aceste informaţii sunt înregistrate pe hard disc şi aduse in memoria calculatorului când este
nevoie de ele.
Foi de calcul tabelar
Un program de acest fel care este de forma unei foi de calcul tabelar de analiză poate
fi folosit pentru calcule rapide ce vin in ajutorul planificărilor financiare şi al luării deciziilor. O
foaie de calcul tabelar este asemănătoare cu o matrice formată din celule ce pot fi identificate
prin linii si coloane. Ecranul este o fereastră prin care fiecare parte a matricei poate fi vizualizată.
Pentru a realiza planificarea şi estimarea activităţilor viitoare se introduc date şi formule.
De exemplu, se pot vedea urmările costului materialelor didactice noi asupra bugetului şcolii.
Copii ale acestor foi de calcul tabelar se pot obţine la imprimantă, ele demonstrandu-se deosebit
de folositoare în cazul în care trebuie făcute modificări rapide sau atunci când datele de pe o
coloană trebuie permanent actualizate, deoarece recalcularea se face automat. Astfel de foi de
calcul sunt folosite de secretariatul şcolii pentru calculul mediilor generale ale elevilor şcolii,
pentru stocarea rezultatelor de la concursuri şcolare, olimpiade, teste nationale etc.
In figura de mai jos vom ilustra o aplicaţie tipică pe care o găsim în calculatorul
oricărui secretariat de şcoală . Foaia de calcul tabelar include si capul de tabel marcat printr-o
eticheta la fiecare coloana cu diferite elemente de calcul.
A B C D E F G
1. Anul Procent Procent elevi Procent Procent Procent Procent
elevi cu cu media elevi cu elevi cu elevi cu elevi cu
media generala media media media media
generala 6.00-6.99 generala generala generala generala
5.00-5.99 7.00-7.99 8.00-8.99 9.00- 10
9.99
2. 2017/2018 1 % 2.5 % 5.4 % 35.6 % 46 % 9.5 %
3. 2018/2019 1.1 % 2.9 % 5% 33.7% 48.3 % 9%

Tabel nr. 2 – Exemplu de Foaie de calcul tabelar: Mediile elevilor de la clasa a VII-a in
procente
Computere laptop
A devenit obişnuit ca directorii să se foloseasca de computere laptop, pe care le poartă
cu ei şi le utilizează în cursul întâlnirilor şi şedinţelor. Computerele portabile au avantajul că
pot fi luate la orice întrevedere, în orice loc, având astfel la dispoziţie toată informaţia
oriunde. Li se poate ataşa un modem care să le permită utilizatorilor să comunice cu o reţea
de la sediul şcolii şi să-şi citească corespondenţa sosită prin e-mail, sau să acceseze date de la
diferite surse, inclusiv bazele de date ale instituţiei şi Internetul.

Aplicaţiile calculatoarelor
Computerele sunt capabile să realizeze operaţiuni diverse la o viteză mare, fără
intervenţia operatorului, şi au posibilitatea să manevreze date complexe. De exemplu,
computerul este capabil să compare sumele facturilor introduse cu bugetul şcolii, să claseze
mediile obţinute de elevi la Evaluarea Naţională de exemplu în ordine crescrescătoare sau
descrescătoare etc.

Procesarea textelor
Procesarea textelor s-a dezvoltat pornind de la dactilografie, folosind tehnologia
calculatoarelor pentru a automatiza procedurile pentru scrierea mesajelor, scrisorilor,
rapoartelor, formularelor, listelor etc. Ca rezultat al acestui proces, secretara este eliberată de
munca de rutină şi economiseşte timp. Textul procesat poate fi salvat pe hard disc sau pe un
dispozitiv portabil.
Pentru procesarea textelor există o mare varietate de programe. Posibilităţi ale
acestor programe includ:
 • afişarea textelor pe ecran cu posibilitatea inserării sau ştergerii unor materiale,
modificare, alinierea marginilor.
• sublinierea, îngroşarea literelor, centrarea textului.
• mutarea cuvintelor sau paragrafelor şi coloanelor dintr-o parte în alta a paginii.
• numerotarea automată a paragrafelor şi paginilor.
• formarea coloanelor.
• folosirea a diferite fonturi şi mărimi pentru a realiza o lucrare de bună calitate.
• încorporarea graficii (desene şi schiţe) în text.
• obţinerea unui document complex folosind nişte paragrafe înregistrate în prealabil.
• pregătirea listei de scrisori ce vor fi expediate cu nume şi adrese, prin combinarea
numelor şi adreselor din baza de date cu textul unei scrisori şi tipărirea etichetelor.
• sortarea unor inregistrări, alfabetic sau numeric.
• realizarea automată a unui index sau a unei table de materii.
• tipărirea paginilor deja stocate în memorie in timp ce secretara scrie alte texte pe
ecran.
• stocarea de formate standard in fişiere model, şi anume formulare, rapoarte,
curriculum vitae etc.
• construirea de tabele.
Aplicaţii uzuale pentru procesoarele de texte sunt:
• tipărirea automată a scrisorilor şi formularelor, însoţite de o listă cu nume şi adrese,
necesară pentru a expedia copiile la beneficiari.
• actualizarea listelor, tabelelor etc. unde amendamentele pot fi introduse fără retipărirea
tuturor inregistrarilor.
• tipărirea proiectelor de rapoarte şi articole. Odată ce proiectul a fost introdus în maşina
se pot face corecturi, adăugiri şi pagina poate fi reaşezată automat fără a fi necesară
retipărirea şi verificarea.
Echipamente pentru procesare text
Echipamentele de procesare pot fi configurate in mai multe moduri, independent sau
legat la reţea.
Majoritatea birourilor sunt dotate acum cu procesoare de texte şi software pentru baze de
date şi calcul tabelar, deşi mai sunt încă în uz multe maşini manuale sau electrice.
Procesoarele de texte au multe facilitati în ceea ce priveşte procesarea şi producerea de
etichete, mesajele scurte, scrisorile şi completarea formularelor pretiparite.
Echipamente pentru dictare
Există trei categorii principale de echipamente pentru dictare:
1. Sisteme-reţea folosite în organizaţiile mari care sunt conectate şi la un sistem telefonic
sau la un circuit separat.
2. Maşini de birou.
3. Maşini de înregistrat portabile (format de buzunar).

1.8.2. Reprografie şi manevrarea documentelor

Reprografia sau multiplicarea este procesul de copiere si multiplicare a documentelor.

Principalele metode de reproducere sunt:
• folosirea hârtiei de indigo si a hârtiei fără carbon
• folosirea copiatoarelor
• folosirea procesoarelor de texte şi a calculatoarelor
• folosirea duplicatoarelor
 Astăzi organizaţiile folosesc copiatoare de mare viteză, capabile să reproducă mari
cantităţi de documente. Modul de lucru al acestor exhipamente se bazează pe alimentarea cu
cerneală a unui şablon şi imprimarea pe o hârtie semi-absorbantă.
In şcoli pentru multiplicarea documentelor se folosesc copiatoarele. Acestea produc
replici ale unui original, unul din cele mai mari avantaje fiind obţinerea rapidă şi corectă a
copiilor, fără posibilitatea apariţiei erorilor de tipărire.
Există o serie întreagă de copiatoare disponibile pe piaţă, în frunte aflându-se
copiatoarele inteligente capabile să accepte comenzi direct de la computer. Imaginea
originalului este convertită intr-un semnal electronic care activează şi dezactivează o rază
laser. Raza produce o imagine care poate fi procesată, transmisă la altă locaţie, sau stocată
pentru a fi apelată mai tarziu. Din cauza fondurilor limitate, astfel de dispozitive se
achiziţionează greu de şcoli publice din ţară.
Cele mai intalnite sunt copiatoarele digitale care procesează informaţiile prin
intermediul unui scaner. Ele procesează, stochează, transmit, editează şi apelează
informaţiile stocate, acţionând ca o imprimantă de computer. Documentele pot fi create pe
computer şi copiate prin apasarea unui buton care acţioneaza imprimanta laser. Se folosesc
topuri de hartie cu capacitate de maximum 3000 coli. Un dispozitiv de comutare automat
asigură copierea continuă, atunci când caseta cu hârtii se goleşte, maşina trecând automat la
următoarea. Copiatorul foloseşte hârtie format A3-A4. El poate fi programat să păstreze in
memorie informaţii de rutină, cum ar fi: reducerea sau lărgirea formatului, astfel incât să poată
fi apelate atunci când e nevoie, sau să stocheze imaginea unui document original. Mesajul va fi
afişat pe display-ul fluorescent pentru ghidarea utilizatorului in timpul procesului de copiere.
Cartuşele pot fi incărcate sau înlocuite.
Copiatorul este folosit pentru reproducerea de copii ale documentelor tipărite,
documente legale,date statistice, diagrame şi schite, extrase din cărţi şi reviste, copii ale
corespondenţei etc.
Scanerul este un dispozitiv electronic care preia imaginile direct de pe documentul -
sursa şi le transmite în memoria calculatorului sau pe ecran. Aceste imagini pot fi mărite,
micşorate sau obţinute ca atare înainte de a fi combinate cu un text.Astfel de echipamente
sunt ideale pentru producerea formularelor, a scrisorilor cu antet, a publicaţilor de uz intern
etc.
Scanerul este folosit în mod avantajos pentru stocarea în memorie a documentelor
pentru refolosirea lor la o dată ulterioară, ceea ce înlătura necesitatea păstrării unor stocuri
mari de hârtii, costisitoare şi ocupând inutil spaţiu, reducerea riscului scurgerii de informaţii,
documentele obţinându-se şi rămînând in şcoală, păstrarea pe disc a unor liste de preţuri,
cataloagelor, ceea ce face posibilă actualizarea lor permanentă etc.

1.8.3. Internetul
Internetul este o modalitate de a lega case particulare, şcoli, biblioteci etc. la o reţea
internaţtională de comunicaţii pe fibre optice. Această reţea uriasă permite accesul la baze de
date conţinând vaste surse de informaţii, precum şi poşta electronică (e-mail).
Orice utilizator de computer poate utiliza serviciul Internet, abonându-se la unul din
serviciile comerciale conectate, sau stabilind o legatură prin intermediul unui furnizor local
de servicii de acces la Internet. Serviciile comerciale conectate ofera legături e-mail cu
serviciul Internet şi între terminale. Accesul către alte aplicaţii Internet, inclusiv World Wide
Web, este oferit doar in anumite cazuri. Acum este posibil ca orice utilizator de computer să
trimita e-mail prin Internet aproape oriunde in lume, acolo unde este un computer conectat la
reţea sau o legătura telefonică.
O alta întrebuinţare recentă a Internetului este organizarea unor videoconferinţe pe
computer. Acestea sunt tot mai importante, in ultimii ani, Ministrul Educaţiei organizând în
mod regulat şi in cazuri speciale astfel de conferinţe cu directorii şcolilor sau cu unii profesori.
Doar cu ajutorul unei camere web şi a unei conexiuni la Internet, computerele permit
utilizatorilor să transmită imagini despre ei înşişi către alţi utilizatori, echipaţi cu aceleaşi
facilităţi, şi să vizualizeze pe propriul ecran persoana cu care comunică.

1.9. Metode de îndosariere/ clasare

Documentele sunt grupate în principal în ordinea alfabetica a denumirilor. Astfel,

documentele sunt organizate după conţinut sau după denumirea instituţiei/ persoanei (elev,
deponent de contestatie, profesor etc.). Indexarea nu este necesară in acest caz, fiind o metodă
simplă şi uşor de înţeles. În cazul unui număr mare de dosare, este însă dificil de găsit un
document, iar în situaţia unor denumiri sau tematici identice, se poate crea o
confuzie. Documentele se pot rătăci in dosare diferite cu tematică similară. Un alt dezavantaj
al acestei metode este faptul că este dificil de apreciat în prealabil spaţiul necesar fiecărei
litere a alfabetului.

Reguli de clasare sunt:

Numele este aşezat în faţa prenumelui, iar daca sunt mai Popescu, Ion
multe nume identice, prenumele determină poziţia lor. Popescu, Ionut
Dacă numele şi prenumele nu sunt incluse în denumirea Ionescu, Viorel, SRL
unei firme, numele este scris primul, urmat de prenume şi
apoi de restul datelor de identificare.
Dacă o instituţie/ firmă are mai multe nume, pentru Birotică şi Papetărie, Comerţ
clasare este folosit primul şi Industrie
In numele compuse (cu cratima), primul nume este cel Tănase-Marinescu, Ilie
luat în considerare.
Pentru numele impersonale, cum ar fi primăria unui oraş, Cernica, Primăria oraşului
se foloseşte numele principal.
Tabel nr. 3 – Reguli de clasare a dosarelor

Alte metode de clasare folosite sunt:

• Clasarea codificată oferă o mare exactitate a clasificării. Numărul dosarului poate fi
folosit ca referinţă în corespondenţă, iar extinderea clasificării este
nelimitată. Indexarea mai poate fi folosită şi in alte scopuri, ca de exemplu întocmirea
unei liste de contacte, dar este mai greoaie trimiterea la indexul anterior
clasării. Pentru aceasta este necesar să se conceapă şi să se menţină sistemul clasificat
al categoriilor.
Metoda este folosită pentru: îndosarierea facturilor,contractelor, proceselor verbale.
• Clasarea cronologică - documentele sunt clasificate în fiecare mapă/ dosar, în
funcţie de dată. Corespondenţa curentă poate fi localizată cu uşurintă. Documentele
sunt grupate în funcţie de data la care s-a lucrat cu ele, ceea ce are ca efect
gruparea documentelor asociate. Cu toate acestea, principalul dezavantaj este
că scrisorile primite şi trimise pe aceeaşi temă sunt despărţite din punct de vedere
cronologic. Gruparea nu este întotdeauna eficientă pentru un sistem complet, deoarece
nu grupează documentele în funcţie de conţinutul lor. Se foloseşte pentru păstrarea
corespondenţei.
T.2. Relaţii interumane

2.1. Relaţiile cu publicul

Deşi numai firmele şi instituţiile mari folosesc, în general, un esponsabil cu relaţiile cu
publicul sau apelează la serviciile unei agenţii de relaţii cu publicul, nicio organizaţie nu poate
ignora necesitatea de a stabili relaţii bune cu publicul, precum şi cu persoanele cu care
colaborează.
O secretara poate influenţa relaţiile cu publicul în următoarele feluri:
• să primească vizitatorii într-un mod prietenesc şi eficient;
• să fie amabilă şi utilă pentru cei care telefonează;
• să acorde atenţie corectitudinii, stilului şi tonului în redactarea corespondenţei şi să
răspundă prompt la scrisorile primite;
• să aibă grijă de înfăţişarea sa;
• să menţină biroul curat şi bine organizat;
• să menţină o bună comunicare atât înăuntrul, cât şi în afara instituţiei, prin buletine
interne, rapoarte pentru presa, emisiuni TV şi radio etc;
• să fie punctuală la întâlniri şi şedinte şi eficientă în stabilirea lor;
• să stabilească relaţii amicale între salariaţi şi să organizeze activităţi sociale pentru ei;
• să cultive şi să menţină relaţii prieteneşti cu toate instituţiile cu care colaborează şi, în
general, persoanele cu care intră în contact
Prima impresie a vizitatorilor unei instituţii este determinată de primirea care li se
face de către secretară sau persoana însărcinată cu primirile. Este foarte importantă crearea
unei prime impresii favorabile şi aceasta poate fi realizată când:
• biroul de primire este ordonat;
• secretara este agreabilă, politicoasă, serviabilă, isteaţă şi ştie să vorbească frumos;
• vizitatorul este primit cu amabilitate, tact şi solicitudine;
• se ţine o evidenţă clară a vizitatorilor care trebuie să sosească şi a celor care au venit;
• vizitatorul este prezentat corect reprezentantului şcolii, anunţându-i-se clar numele,
funcţia şi institutia pe care o reprezintă. Vizitatorul este prezentat primul
reprezentantului şcolii, dar când se prezintă un barbat şi o femeie, este politicos să fie
anunţat întâi numele femeii;
• în timpul discuţiei cu un vizitator, secretara trebuie să i se adreseze pe numele de
familie;
• secretara eficientă trebuie să cunoască numele, titlurile şi funcţiile vizitatorilor
obişnuiţi.
În cazul în care secretara nu-1 (re)cunoaşte pe vizitator, va trebui să-şi noteze
numele, locul de muncă şi scopul vizitei acestuia. Uneori, musafirul preferă să nu divulge
scopul vizitei, situaţie în care şeful va decide dacă îl va primi sau nu. Nu este de competenţa
secretarei să respingă un vizitator sau să se poarte ireverenţios pe motiv că acesta preferă să-i
comunice şefului personal scopul vizitei.
Este important ca secretara să întreţină buna dispoziţie a vizitatorului ce urmează
să intre în audienţă. În situaţia în care directorul este ocupat în acel moment, secretara trebuie
să-l scuze în termeni simpli şi concişi, spunandu-i vizitatorului că atunci cand va fi liber
acesta o să-1 primească. Vizitatorul este invitat să ia loc pe un scaun până când este primit de
o persoană din conducere. I se ofera un ziar sau o revistă pentru a citi în timpul în care
aşteaptă. Dacă trebuie să aştepte mai mult timp, primeşte scuze şi i se oferă o ceaşcă de ceai
sau cafea, fiind ţinut în permanenţă la curent cu timpul cât mai are de aşteptat. O explicaţie
prea lungă şi sofisticată va duce la disconfort şi va crea complicaţii.
Când o întrevedere anterioară s-a prelungit peste timpul afectat, secretara îi va
reaminti cu tact directorului şi fără să deranjeze, că următorul solicitant aşteaptă. Dacă
această întarziere este exagerat de mare, secretara îl va ruga pe director să-i explice personal
vizitatorului această situaţie. Musafirului i se va oferi opţiunea de a aştepta sau de a reveni.
In timp ce vizitatorul aşteaptă, secretara va fi amabilă şi prietenoasă, fără să devină
însă familiară. Nu este de dorit ca aceasta să fie nici prea volubilă, nici prea tăcută. Ea nu va
divulga niciodată informaţii confidenţiale de serviciu sau de ordin personal, chiar dacă este
conştientă că vizitatorul deţine astfel de informaţii. Ea poate să întreţină o conversaţie pe
teme de interes pentru vizitator, fără însă ca iniţiativa discuţiei să-i aparţină. În cazul în care
este ocupată, va trebui să se scuze faţă de vizitator şi îşi va continua activitatea, asigurându-i
acestuia un cadru plăcut de aşteptare. Materialele de pe biroul secretarei şi din calculatorul
acesteia vor fi astfel aşezate, încat să nu se afle în raza vizuală a vizitatorului.
Secretara trebuie să se descurce cu răbdare şi diplomaţie în cazul sosirii unor
vizitatori inopinaţi. În cazul în care directorul lipseşte şi urmează să se întoarcă curând,
secretara va comunica vizitatorului faptul că acesta este plecat şi că va reveni peste puţin
timp, intrebându-1 totodată dacă doreşte să-1 aştepte sau preferă o programare ulterioară. În
acest din urmă caz, secretara va consulta agenda de audienţe şi îl va programa la o dată şi oră
la care directorul e disponibil. Dacă vizitatorul preferă ca şeful să-i telefoneze pentru a stabili
de comun acord o întâlnire, secretara îşi va informa superiorul de îndată ce se întoarce,
lăsându-1 pe acesta să decidă.
În cazul în care şeful este prezent, dar nu este disponibil pentru a primi un vizitator
inopinat, secretara trebuie să dea dovada de tact şi amabilitate, explicându-i acestuia că nu
poate fi primit, dar oferindu-i alternativa unei reprogramări. În cazul în care vizitatorul nu
poate reveni şi nu poate accepta amânarea audienţei, secretara îl va informa pe şef în legătură
cu această situaţie. Într-o astfel de împrejurare, directorul va decide dacă îşi va
întrerupe activitatea pentru a explica vizitatorului situaţia sau o va lăsa pe secretară să-şi
ceară scuze în numele lui.
Uneori vizitatorii sunt solicitaţi la telefon în timpul întrevederii. Secretara va
explica celui care solicită convorbirea situaţia şi îl va întreba dacă poate să transmită mesajul
ea însăşi. În cazul în care solicitantul insistă să vorbească cu vizitatorul, secretara va
transmite informaţia acestuia din urmă, întrebându-1 dacă doreşte să vorbeasca de la ea din
birou.
În cazul în care un apel telefonic necesită intervenţia directorului în timp ce acesta
se află cu un oaspete, secretara nu-i face acestuia automat legătura, ci îşi notează numele
solicitantului, scopul apelului şi prezintă şefului o notiţă scrisă. Acesta va hotărî urgenţa şi
importanţa problemei şi, în funcţie de acestea, se va scuza faţă de interlocutor pentru a vorbi
la telefon sau o va ruga pe secretară să preia mesajul celui care a telefonat.
În cazul în care oaspetele a depăşit perioada de timp afectată întâlnirii, secretara îl
poate atenţiona pe director, ca urmare a unei întelegeri anterioare, prin întreruperea audienţei
cu ajutorul interfonului, amintindu-i de întâlnirea următoare.
În general, vizitatorii din străinătate îşi exprimă în scris, cu mult timp înainte, intenţia
de a vizita şcoala. Astfel, secretara are suficient timp pentru a afla unele lucruri legate de
tradiţiile, cultura şi civilizaţia tării respective. Aceasta informare o va ajuta pe ea şi pe cei
interesaţi să înţeleagă comportamentul musafirului, evitând astfel situaţiile stânjenitoare. În
ceea ce priveşte atitudinea secretarei, nu este recomandabil ca ea să adopte comportamentul
specific altor popoare pentru a-l face pe vizitator să se simtă ca acasa. Însă este necesar ca ea
să cunoască foarte bine una sau mai multe limbi de circulaţie internaţională, pentru a fi
capabilă să comunice cu vizitatorul şi, în general, să dea dovada de bun simţ şi amabilitate,
conform normelor internaţionale ale etichetei în astfel de imprejurări.
2.2. Stabilirea unei întâlniri de lucru
Când stabileşte o întâlnire de lucru pentru director, secretara
• ţine cont de problemele curente de care directorul doreşte să se ocupe la anumite ore
ale zilei, spre a nu-i afecta programul;
• notează atât în agenda directorului, cât şi în agenda proprie, întânirile. Cele
neconfirmate vor fi trecute mai întâi în creion, iar după confirmare, în cerneală;
• confirmă în scris orice întalnire stabilită prin telefon;
• lasă timp suficient de deplasare între întâlnirile care se desfăşoară în afara şcolii în
aceeaşi zi;
• în stabilirea întâlnirilor ţine cont de faptul că ele se pot prelungi peste durata
preconizată;
• dacă o persoană solicită prin telefon o întâlnire, i se stabilesc data şi ora, notându-se
numele, adresa şi telefonul persoanei respective, pentru cazul în care trebuie să se ia
legătura cu ea pentru a se modifica data sau ora întâlnirii;
• dacă există dubii în legătură cu o întâlnire, ea se stabileşte întâi în mod provizoriu şi
directorul este consultat imediat. Când aceasta este acceptată, secretara va scrie
persoanei respective o scrisoare de confirmare;
• rezervă suficient timp pentru discuţiile cu directorul şi rezolvarea corespondenţei;
• se evită întâlnirile care au loc imediat dupa întoarcerea directorului din concediu sau
după ce a lipsit de la birou;
• dacă o întâlnire trebuie contramandată pe motiv de boală sau din alte motive
neprevăzute, secretara dă un telefon de scuze şi stabileste reluarea acesteia la o dată
ulterioară.

2.3. Relaţiile cu mass-media

În cadrul celor mai multe instituţii, este în general desemnată o persoană care
răspunde de relaţiile cu mass-media. Atunci când cadrul didactic care se ocupă cu relaţiile cu
presa sau directorul lipsesc, secretara trebuie să se ocupe de reprezentanţii presei, radioului şi
televiziunii, care telefonează sau se deplasează direct la şcoală. În cazul în care secretara nu
este autorizată să discute cu reporterii anumite probleme, trebuie adoptată o modalitate
discretă şi plină de tact pentru a explica absenţa persoanei care se ocupă de aceasta, fără a
face însă nicio consideraţie asupra temei interviului. În relaţiile cu publicul, secretara trebuie
să fie amabilă şi cooperantă, să aibă grijă să nu divulge informaţii secrete sau confidenţiale,
să noteze numele redactorului respectiv, numărul de telefon, numele ziarului, postului de
radio sau televiziune şi detalii asupra subiectului care interesează. Dacă este necesar,
secretara aranjează o întrevedere cu o persoană din conducere, lasându-i timp acesteia să-şi
pregăteasca răspunsurile.
Mass-media poate contribui la promovarea unor bune relaţii ale şcolii cu publicul şi
cu comunitatea locală. Prin urmare, este in interesul instituţiei să ofere presei ştiri, informaţii
şi imagini într-o formă favorabilă pentru ea şi atâta timp, cât acestea constituie încă o
noutate.
Când se pregăteşte un articol sau o intervenţie în presă, trebuie să se ţină seama ca:
• titlul să fie clar şi să indice despre ce este vorba în articol;
• subiectul să fie redat în primele 3 cuvinte şi preferabil în primul;
• paragraful introductiv să rezume principalele idei ale articolului;
• faptele să fie corecte şi prezentate în mod logic;
• stilul, conţinutul, vocabularul şi mărimea articolului să fie adecvate publicaţiei alese;
• să fie incluse în articol fotografii, diagrame etc. care susţin ideile exprimate;
• paragraful final să dea numele şi adresa şcolii;
• termenul limită stabilit pentru primirea materialului să fie respectat;
 • articolul să poarte numele autorului şi să fie datat.
Un articol pentru presă sau un press-release poate fi trimis prin poştă sau fax unei
agenţii mass-media (exemplu: Mediafax) sau poate fi oferit reporterilor care participă la o
conferinţa de presă, organizată în incinta şcolii sau la un local din zonă.

2.4. Comunicarea telefonică

Fără a fi nepoliticoasă, secretara va fi concisă şi se va asigura că a fost bine înţeleasă.
Politeţea este foarte importantă, evitându-se astfel inducerea unei impresii defavorabile,
lucru care ulterior este greu de corectat. Secretara trebuie să se gândeasca la toate
posibilităţile de a fi utilă celui care a telefonat sugerâdu-i căi sau persoane care îl pot lămuri.
Dacă nu îl poate ajuta, utilizează formula “îmi pare rău, dar”, cu un ton sincer, asigurându-1
pe cel care a sunat că în cazul în care va dobândi informaţia cerută, îl va anunţa. Vorbind
clar, se poate contracara calitatea mai slabă a unei linii telefonice. Dacă se oferă informaţii
referitoare la nume, cifre etc. se rosteşte fiecare literă sau cifră în parte.
În şcoală, secretara este cea care primeşte sarcina de a asigura comunicarea prin
telefon şi este astfel percepută ca reprezentantă a întregii instituţii. În acest sens, şase calităţi
sunt esenţiale: inteligibilitate verbală, viteza, politeţe, precizie, discreţie, prezenţă de spirit.
Atunci când telefonează, înainte de convorbire, secretara parcurge următorii paşi:
1. notează informaţiile pe care doreşte să le obţină şi orice alte date, fapte etc. legate de
acestea.
2. pregăteşte dosare, corespondenţa, documente care pot fi necesare în timpul conversaţiei.
3. pregateşte o hârtie albă pe care să ia notiţe.
4. este bine ca numele persoanei cu care urmează să se discute să fie cunoscut. Uneori însă
acest lucru nu e posibil decât după conversaţie. În acest caz, la încheierea conversaţie numele
şi numărul de telefon al celui cu care s-a vorbit se va nota în agendă.
O conversaţie debutează cu un salut. Secretara va saluta, îşi va rosti clar numele şi pe
cel al instituţiei din partea căreia sună. De asemenea, tot clar va fi notat şi numele persoanei
cu care doreşte să vorbească.
În cazul întreruperii convorbirii, înainte de a suna din nou este bine să se aştepte
câteva secunde. Conversaţia va curge în mod concis, iar problemele vor fi expuse clar. La
finele discuţiei, secretara repetă punctele principale ale conversaţiei, pentru a se asigura că s-
au reţinut toate informaţiile şi consecinţele lor (data, ora şi locul unei întâlniri, spre exemplu)
de către ambele părţi. Chiar dacă nu au fost obţinute informaţiile dorite, secretara multumeşte
pentru bunăvoinţa, lucru care va contribui la păstrarea bunelor relaţii.
Imediat după conversaţie notiţele vor fi completate pentru a nu fi uitate.
Când se culeg informaţii pentru un raport sau pentru munca curentă, trebuie să
existe acces la sursele originale sau primare de informaţii sau să fie contactată o persoană
care are acces la datele secundare de care este nevoie.
Secretara răspunde la telefon întotdeauna pe un ton amabil şi voios, chiar dacă este
obosită sau se află la sfârşitul programului. Dacă interlocutorul doreşte să vorbească cu
cineva care este absent, nu trebuie lăsat să aştepte, ci va fi întrebat dacă doreşte să vorbească
cu altcineva, să fie sunat când persoana căutată se întoarce, să revină cu telefonul sau să lase
un mesaj.
Indiferent de răspuns, numele persoanei care a sunat, numele instituţiei din care face
aceasta parte şi numărul de telefon la care poate fi găsita vor fi notate.
Când răspunde la telefon, secretara trebuie să fie politicoasă, plină de solicitudine şi
eficientă. Ea nu răspunde fără hârtie şi instrumente de scris alături.
În cazul în care secretara trebuie să “filtreze” convorbirile directorului, ea trebuie să
ştie care sunt persoanele pentru care acesta este “indisponibil”, cele cu care trebuie neapărat
să vorbească şi care sunt telefoanele de rutină pe care le poate rezolva singură. Absenţa
comunicării vizuale trebuie înlocuită cu anumite formule de tipul: “Da, înţeleg”, „Bine, o să-
1 informez”.
Dacă mai există şi alţi interesaţi de ceea ce s-a discutat la telefon, ei trebuie informaţi
cât mai repede, astfel încât totul să fie proaspăt în minte. Dacă există un mesaj pentru
altcineva, se menţionează data şi ora primirii acestuia pe un bileţel care va fi predat imediat
sau lăsat la vedere astfel încât să nu fie uitat sau rătăcit.
Secretara trebuie să cunoască în mod obligatoriu o limbă străină, nivel avansat, şi o
alta, la un nivel conversaţional, astfel încât să poată discuta şi cu reprezentanţi ai şcolilor
partenere în proiectele europene. Cunoaşterea acestor limbi străine permite secretarei să
comunice verbal şi scris, să participe la întâlniri şi deplasări etc.

T.3. Planificarea şi organizarea şedinţelor

În cazul de faţă ne referim la planificarea şi organizarea, în principal, a şedinţelor

Consiliului de administratie al şcolii.
Îndeplinirea procedurilor organizatorice comportă răspuns la anumite întrebări, cum
ar fi: Există un calendar planificat pe baza căruia persoana care întocmeşte ordinea de zi să
cunoască toate problemele ce urmează a fi incluse pe agendă şi să primească toate materialele
pe care să le expedieze până la o anumita dată ? Este posibil ca toţi cei interesaţi să primească
ordinea de zi şi materialele respective cu destul timp înainte pentru a putea citi totul? Există
un cadru standard pentru ordinea de zi?
Agenda de lucru conţine problemele care trebuie discutate în cadrul sedinţei,
incluzând, de obicei, nota care convoacă adunarea. Surse pentru agenda de lucru:
• agenda anterioară (pentru probleme curente);
• procese verbale anterioare (pentru continuarea discutării unui anumit subiect);
• schema de organizare (probleme de organizare);
• preşedintele consiliului de administraţie şi membrii consiliului pot cere includerea
anumitor chestiuni.
Agenda de lucru va fi trimisă participanţilor la întrunire , pentru a studia problemele
ce urmează a fi discutate.
Ordinea de zi a şedinţei precizează instituţia, motivul pentru care este
întocmită. Aceasta conţine ziua şi data şedinţei, ora începerii şi încheierii ei, locul unde se va
desfăşura (adresa cu instrucţiuni pentru invitaţi în caz că se călătoreşte cu mijloace de
transport public, sau informaţii în legătură cu parcarea maşinilor).
Ordinea de zi începe cu o serie de puncte obligatorii: scuze în numele celor care
absentează, cuvântul de salut şi de prezentare a invitaţilor, iar apoi se trece la ordinea de zi
propriu-zisă care conţine o prezentare succintă a scopurilor şedinţei şi/sau a principalelor
probleme de discutat. Este nevoie de procesul verbal al şedinţei precedente (pentru
conformitate), care se analizează pentru a se descoperi eventuale probleme reieşite din
acesta, dar care nu se regăsesc pe ordinea de zi.
Rolul secretarei în organizarea şedinţelor Consiliului de Administraţie
Înainte de şedinţă:
• alege o sală corespunzătoare
• pregăteşte ordinea de zi, consultându-se cu directorul şi cu preşedintele Consiliului de
Administraţie
• distribuie ordinea de zi membrilor
• pregăteşte agenda de lucru a preşedintelui Consiliului de Administaţie
 • obţine toate informaţiile sau documentele necesare de la persoanele care nu pot
participa, dar care se stie că au o anumită părere despre problemele care vor fi
discutate
• adună o serie de lucruri necesare pentru şedinţă, cum sunt:
o rechizite de birou, inclusiv hârtie de scris;
o exemplare în plus ale agendei de lucru;
o procesul-verbal al şedinţei anterioare;
o toate documentele şi dosarele de corespondenţă relevante, inclusiv scrisori de
scuze de la membrii care nu pot participa;
o registrul sau foaia de prezenţă;
o orice carte de referinţă, decizii/decrete etc.
• stabileste cadrul standard al procesului-verbal: numele instituţiei; data şi locul
reuniunii; numele celor prezenţi; numele absenţilor şi motivul; titlul şi subtitlul
fiecarui punct, lăsând spaţiu liber între punctele agendei;
• îndeplineşte rolul de gazdă. În acest sens secretara se asigura că: sala este descuiată
înainte de şedinţă, încuiată după aceea şi aranjată pentru şedinţă, că există suficiente
scaune şi mese, există toate instalaţiile necesare (de exemplu: hârtie de scris şi pixuri,
markere, retroproiector etc.), să fie aduse materialele reuniunii, să existe termos sau
ceainic, ceşti, linguriţe sau altă veselă, că există cafea, ceai, zahăr, sucuri, biscuiţi,
sandviciuri sau alte gustări etc.
• rezolvă eventualele aranjamente speciale
• se asigură că răspunde cineva la telefon în acest timp şi că este pus pe uşă un anunţ
prin care se atrage atenţia că în sală se ţine o şedinţă.

In ziua şedinţei:
• vine devreme, aducând toate obiectele prezentate mai sus.
• se asigură că există semne indicatoare către sala de şedinţe, dacă este cazul.
• se asigură că locurile sunt pregătite.
• verifică ca fiecare participant să aibă hârtie de scris şi pix.
• verifică semnarea convocatorului.
• citeşte procesul-verbal al şedinţei anterioare, dacă nu a fost distribuit înainte
participanţilor, scrisorile de scuze şi orice altă corespondenţă.
• preşedintele este ajutat, dându-i-se informaţiile necesare din dosarele aflate în
discuţie.
• întocmeşte procesul-verbal dacă este secretarul consiliului de administraţie.
Dupa şedinţă:
• strânge hârtiile rămase în sală.
• are grijă ca toate documentele să fie duse înapoi în birou.
• tehnoredactează corespondenţa hotărâtă în timpul şedinţei.
• îndosariază documentaţia folosită la şedinţă, precum şi corespondenţa aferentă.

T.4. Organizarea unei reuniuni

 În cursul unui an şcolar, în şcoli se organizează o serie de reuniuni, cum ar fi
conferinţele, seminariile ori mesele rotunde. Şi în aceste cazuri, secretara are o serie de
roluri. Despre acestea voi vorbi în cele ce urmează.
Astfel, pentru fiecare reuniune secretara întocmeşte un dosar nou, în care se vor ţine
toate documentele legate de aceasta, inclusiv cele care conţin informatii legate de tema sau
scopul reuniunii, data desfăşurării acesteia ori locul în care ea va avea loc.
În acelaşi timp cu alegerea locului de desfăşurare a conferinţei, se vor alege şi
hotelurile potrivite găzduirii invitaţilor şi participanţilor. Secretara schiţează programul
evenimentului pentru a fi aprobat de organizatori sau de membrii prezidiului. De asemenea,
ea trimite câte o invitaţie scrisă membrilor prezidiului şi vorbitorilor principali. Odată cu
invitaţia trebuie trimise şi date preliminare despre reuniune. Pot fi publicate şi anunţuri în
reviste de specialitate.
Secretara este cea care face toate aranjamentele pentru cazare, masă şi alte facilităţi.
Daca va exista o masă festivă, trebuie făcute următoarele pregătiri de către secretară:
• personalităţi deosebite vor fi invitate;
• se pregateşte primirea invitaţilor;
• se pregăteşte servirea cocktailurilor într-o anticameră;
• se discută meniul, băuturile cu personalul hotelului;
• se schiţează un plan al mesei cu aşezarea invitaţilor.
Secretara se ocupă de aranjarea înregistrării lucrărilor conferinţei şi, dacă este necesar,
de invitarea presei la sesiunile publice. De asemenea, ea se asigură că există mijloacele
vizuale (retroproiector, video) necesare participanţilor. La o dată stabilită, ea confirmă
numărul de rezervări centrului de reuniuni sau hotelurilor angajate în acţiune. În
plus, pregăteşte pliante ale conferinţei cu lista delegaţilor, comunicate de presă, material
publicitar, insigne, ecusoane etc

În ziua reuniunii, secretara:

• supraveghează biroul de conferinţă, procedura de înregistrare a participanţilor sosiţi,
eliberarea pliantelor conferinţei şi satisfacerea solicitărilor/ întrebărilor participanţilor;
• verifică dacă au fost aranjate camerele, dacă gustările şi băuturile răcoritoare au fost
pregătite, iar aparatura este corect pozitionată şi în stare de funcţionare;
• prezintă vorbitorii invitaţi celor mai importanţi delegaţi;
• se ocupă de multiplicarea documentelor conferinţei;
• dacă reprezentanţii presei sunt prezenţi, le asigură accesul la informaţiile dorite.

După reuniune, secretara:

• întocmeşte scrisori de mulţumire participanţilor, vorbitorilor şi tuturor celor care au
contribuit la conferinţă.
• achită drepturile băneşti ale vorbitorilor, cazarea şi masa participanţilor, chiria sălii
etc.
• pregăteşte un raport asupra reuniunii pentru participanşi şi eventual pentru presă.
• trimite participanţilor fotografii de la reuniune şi rapoarte.

În organizarea unei reuniuni, lista de control reprezintă un instrument de organizare

eficient, întrucât este foarte uşor să uiţi ceva de o importanţă vitală, cum ar fi, de exemplu,
materiale neapărat necesare, ecusoane, un proces verbal suplimentar de la ultima reuniune,
precum şi multe altele. Este foarte necesar, chiar indispensabil, să se întocmească o listă cu
acţiunile şi materialele ce fac parte din procesul organizării şi conducerii unei reuniuni pentru
a evita situaţii stânjenitoare. Deşi reuniunile sunt diferite ca scop şi substanţă, punctele de pe
listă sunt universal valabile.
T.5. Organizarea unei mese de lucru
Secretara mai participă şi la aranjarea meselor de protocol pentru oaspeţii şcolii.
După ce discută cu directorul chestiuni legate de meniu şi băuturi, ea confirmă în scris, cu
menţionarea datei şi a orei.
În cazul în care se impune rezervarea unei mese pentru prânz sau cina la un hotel
sau restaurant, directorul sau oaspeţii pot sugera locul. Se telefonează mai întâi, la local,
pentru a se asigura că este disponibilă o masă şi se realizează rezervarea, menţionându-se
data, ora, numărul de locuri.
Organizarea unui bufet rece în biroul directorului sau în sala de consiliu poate fi
asigurată de şcoală sau de un furnizor extern. În ambele cazuri, este necesară confirmarea în
scris a datei, orei, locului, numărului de invitaţi, meniului şi băuturilor.
Tipărirea invitaţiilor şi trimiterea lor celor vizaţi să participe este foarte importantă
deoarece unii dintre oaspeţi pot ţine la respectarea acestor etichete. După primirea
răspunsurilor, se va comunica furnizorului numărul exact de persoane. În ziua dineului, se va
telefona furnizorului pentru orice schimbare de ultimă oră.
Structura unei invitaţii cuprinde 10 elemente:
1. Denumirea şi sigla institutiei
2. Numele şi, eventual, funcţia celui/celor care lansează invitaţia
3. Formularea invitaţiei
4. Evenimentul propriu-zis
5. Scopul întâlnirii/petrecerii
6. Data
7. Ora
8. Locul
9. Instrucţiuni speciale
10. Unde se poate răspunde.
Iată un exemplu de invitaţie trimisă de către Şcoala Gimnazială Cernica:

Scoala Gimnazială Cernica, Ilfov

Georgescu Marin, director al şcolii, vă invită cordial la un bufet în onoarea Dl. Peter Meyer,
director al Colegiului Marcel Pagnol din Caen-Franţa.
Marti, 21 aprilie 2019
de la orele 18.00 la 20.00
Restaurant Ciresica, Aleea Industriilor, nr. 298
Bucureşti
Inspector Scolar
Ionescu Silvia
Bld. Aviatorilor, Bl. 74 C, ap. 1, Bucureşti
Tel./Fax. 021 2229832
Figura nr. 10 – Invitaţie

Aplicații practice
Tema 1:Alcătuiţi pentru portofoliu un anunţ pentru angajarea unui portar
conform modelului prezentat în curs
Tema 2:Redactaţi pentru portofoliu un convocator de şedinţă şi procesul verbal al
respective şedinţe a consiliului de administraţie al unităţii şcolare
Unitatea școlară pentru care o să întocmiți temele este:
Școala Gimnazială Cornu ,str. Unirii nr 4, tel 0362406779,loc Cornu,jud.
Hunedoara.
Nu folosiți datele unității dumneavoastră școlare!!!!!!!