Paralelism de continut “Racul, broasca si stiuca”

Asociez fabulei “Racul, broasca si stiuca” de Alecu Donici poezia “Hora Unirii” de Vasile
Alecsandri.

Asemanarea dintre cele doua texte este data de tema unirii.

In textul support, idea de unire este sugerata prin intermediul unei intamplari alegorice, la care
iau parte trei animale. Acestea isi unesc puterile in incercarea de a lua de pe iaz un sac cu grau.
Necoordonarea si lipsa de comunicare, de lucru in echipa, le face pe animale sa renunte la sac.

In “Hora unirii”, ideea de unire este exprimata in contextual unui moment istoric, unirea
Principatelor Romane.

Diferenta dintre cele doua opere este ca, in “Racul, broasca si stiuca”, lipsa unirii, dezbinarea
fortelor animalelor duc la abandonarea sacului, pe cand, in poezia lui Alecsandri, unirea fortelor duce la
intemeierea unui bine mai mare, unei singure Romanii, sub conducerea unui domnitor ales de popor.

Rezumat “Batranul cel bun din strada Sperantei”

Batranul, in ciuda varstei sale inaintate, isi face singur cumparaturile la piata, are grija sa ude
florile din fata ferestrei si se ingrijeste de cele doua gainuse ale lui, care, din cand in cand, mai fac cate
un ou.

Insa, usor-usor, activitatile sale zilnice nu-i mai ajung si devin monotone. Isi da seama ca va pleca
de pe lume fara sa fi facut nimic folositor. Datoria si-a implinit-o, si-a inmormantat nevasta cu cinste si a
refuzat ajutorul fetei sale, traind din pensia sa. Batranul decide ca ce a facut nu este destul si ca, acum la
batranete, isi va petrece ultimii ani ai vietii ajutandu-i pe ceilalti.

Manoila duce copiii la gradinita, uda florile, strange rufele de pe sarma si le pune in cosul de
nuiele. Iarna, le face vecinilor sai focul si le cumpara sticle de lapte.

In celelalte anotimpuri, cand nu le face vecinilor sai focul, atr prea mult timp liber, asa ca isi
petrece ziua pe la statii de tramvai si ajuta oamenii batrani si cei care sunt prea incarcati de sacose, sa
urce in tramvai. Are grija si de copiii neatenti ce se expun pericolelor.

Seara, atunci cand cade in pat istovit, se felicita, spunandu-si ca a facut treaba buna.
Paralelism de continut “Balaurul cu douasprezece capete”.

Asociez textului “Balaurul cu douasprezece capete” de Alexandru Bardieru opera “Sanziana si

Pepelea” de Vasile Alecsandri.

Asemanarea dintre cele doua texte este data de istetimea feciorului pusa in slujba invingerii
raului, intruchipat prin Zmeu si minciuna.

In “Balaurul cu douasprezece capete”, Roman-verde se foloseste de istetimea sa pentru ai

dejuca planurile bucatarului de a pretinde ca el a spintecat dihania cu sapte capete.

In “Sanziana si Pepelea”, Pepelea se foloseste de istetimea sa pentru a scapa de la moarte.

Atunci cand Zmeul mai are putin pana la a-l da gata pe fecior, Pepelea il ameninta ca-l azvarle in inaltul
cerului, desi cel aflat la ananghie era chiar el. Aceasta siretenie da roade, caci Zmeul se infricoseaza la
gandul infrangerii si alege sa faca pace, invitandu-l la nunta sa.

Diferenta dintre cele doua opere este ca, in textul support, Roman-verde, asa cum ii zice si
numele, spune adevarul verde in fata, pe cand, in textul lui Alecsandri, Pepelea isi atinge scopul ceva mai
pe ocolite, folosind siretentia.

Paralelism de continut “Intalnire peste ani”

Asociez textului “Intalnire peste ani” de Lucia Demetrius poezia “Anii vietii” de Lucian Blaga.

Asemanarea dintre cele doua texte este data de tema devenirii omului in viata si cum incercarile
vietii pot fi dificile si de natura a transforma omul.

In primul text cele trei personaje trag nadejde ca atunci cand se vor intalni, nimic sa nu se fi
schimbat, sa nu para ca “vorbesc limbi straine”. Incercarile vietii pot transforma un om bun, in unul
egoist, cu sete pentru putere.

In al doilea text, vocea fictionala vorbeste despre drumul parcurs de-a lungul vietii, desprinderea
de familie pentru a gasi propriul drum. Momentul maturizarii este provocat si marcat de iubire.

Diferenta dintre cele doua opere este ca, in poezia lui Lucian Blaga, vocea peotica a trecut deja
prin drumul vietii, pe cand, in textul suport, personajele vorbesc cu ezitarea celor aflati la inceput, care
incearca sa isi inchipuie viitorul.
 In opinia mea, dansul este important in viata sociala a omului.

Textul suport ne ofera exemplul dansurilor folclorice care, de-a lungul timpului si-au pastrat o
functie ritualica sau au migrat catre o forma de divertisment, de asemenea importanta omului.

Dansul Calusului, amintit in text, se crede ca avea menirea “sa alunge boala si spiritele rele prin
puterile magice cu care sunt investiti in timpul dansului” calusarii. Exista si o legatura religioasa, dansul
tinandu-se la 50 de zile dupa Paste.

Ramanand la exemplul dansului folcloric, amintesc si cat de importanta era hora in viata satului
romanesc. Aici feciorii isi gaseau aleasa inimii, se croiau viitoare familii, ce ramaneau in vatra satului sa
duca mai departe mostenirea vechilor generatii.

In vremuri moderne, oamenii iau cursuri de dans, pentru a se destinde, tocmai pentru ca dansul
arunca punti intre oameni si ofera buna-dispozitie, fiind prin aceatsa un ingredient important in viata
sociala.