P L A N U L C A T E H E Z E I

– Ierurgiile –

Frant Laurentiu an III TP

1. Pregatirea aperceptiva 

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh . Amin

Stim ca biserica are cele sfinte taine precum „Liturghia, Botezul“. Noi participam la
multe alte slujbe de sfintire care nu fac parte din acestea numite Sfintele Taine, acestea sunt
slujbe speciale facute pentru ajutorul nostru in diferite momente din viata sau sfintirea unor
obiecte, naturii inconjuratoare toate spre folosul omului.

2. Anuntarea temei  

Acestea se numesc Ierurgii . Astazi vom vorbi despre acestea.

3. TRATAREA

Cuvantul acesta de Ierurgie se talcuieste ca „slujba de rugaciune“, ele sunt slujbe,

randuieli rugaciuni prin care se doreste sfintirea intregii creatii a lui Dumnezeu in centru cu
omul si apoi tot cea ce il inconjoara pe acesta.

Totate aceste rugaciuni se gasesc in Molifetnic si se pot categoriza in patru parti

genereale:

- Exorcismele – rugaciuni de eliberare de sub puterea diavolului. De la botez,

molifdele Sf Vasile cel Mare, Sf. Trifon are iarasi molivde pentru holde, gradini...
- Curatiile si dezlegarile – precum dezlegari de bestleme si juraminte, rugaciuni la
40 de zile dupa nastere pentru femei, ce tine de slujba inmormantarii, curatirea
fantanilor si alte asemanatoare
- Binecuvantarile – invocari prin rugaciune si semnul sfintei cruci a harului si
ajutorului lui Dumnezeu la diferite trebuinte precum – binecuvantarea mancarii,
cladirea unei case noi , binecuvantarea la inceput de semanat dar si unele incluse in
slujbele mari precum binecuvantarea anaforei la liturghie sau undelemnul si apa la
botez sau diferite rugaciuni de Tedeum.
- Sfintiri sau consacrari - persoane sau lucruri primesc o intrebuintare sfanta:
sfestanii, sfintire obiecte de cult precum icoane , vesminte etc. Sfintirea marelui
mir.
Iar referitor la persoane acestea se pot imparti la randul lor in trei :
 Moliftele de diferite trebuinte precum binecuvantarea salcii la flori sau
strugurii la schimbarea la fata a Domnului. Preotul poate sa le faca si singur
  Slujbe la care este nevoie de participarea cantaretului si credinciosilor precum
parastasul , binecuvantarea colivei etc...
 Slujbele la care preotul se imbraca in toate hainele, este alaturi de credinciosi
dar se citeste si Apostolul si Evanghelia : slujba inmormantarii, sfintirea
bisericii, sfintirea aghiasmei

Ierurgiile pregătesc astfel şi prevestesc făptura cea nouă care va să vie, transfigurarea creaţiunii
sau acel „cer nou" şi „pământ nou", pe care le-a văzut Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan în
descoperirea primită (Apoc. 21, 1) şi pe care le aşteptăm, potrivit făgăduinţei, după sfârşitul
veacului acestuia (II Petru 3, 13).

Ca locatie Ierurgiile se pot oficia in biserica sau in casa legate de nastere, inmormantare,
sfestanii) sau in natura ( binecuvantare recolte , pamant, fantani) – dupa caz

Legat de savarsirea lor – unele au data fixa , precum este sfintirea aghiasmei mari la
boboteaza, sfintirea salcilor la Flori sau sfintirea marelui Mir in Joia Mare din Saptamana
Patimilor sau sfintirea de oua rosi la Pasti, dar majoritatea nu sunt legate de anumite termene
fixe.

Cei ce săvârșesc Ierurgiile cum aminteam mai devreme sunt in general preoții, dar exista si
ierurgi speciale pe care doar episcopul le poate savarsi, acestea sunt: sfintire biserici,antimise,
hirotesii si sfantul si marele Mir.

Deci toate sunt o rugaciune si ajuta la comuniunea neintrerupta care este cu Dumnezeu.
Ierurgiile au un loc de mijloc între Taine şi rugăciunile individuale ale creştinului. Ele se
referă la multiplele trebuinţe concrete ale omului, ca şi rugăciunile lui individuale. Dar fiind
săvârşite de preot, aduc o împlinire mai sigură a celor cerute, căci în rugăciunea preotului e
prezentă Biserica, în numele căreia el se roagă şi face rugăciunea pentru credincioşi

Harul ce se impartaseste prin ierurgii nu se deosebeste prin natura sa de harul impartasit prin
Sfintele taine, dar desi este dupa natura sa unul, prin modul de impartasire el este deosebit,
avand un rosturi deosebite in functie de fiecare ierurgie.

Acest mod de a impartasi harul in chipuri deosebite il diferentiaza de Sfintele Taine. Raportat
la lucrarea mantuirii , desi ierurgiile sunt foarte importante in viata crestinului ele sunt totusi
lucrari facultative in marea lor majoritate, ele nu sunt esentiale ca Sfintele Taine fara de care
nu poate exista viata unui crestin autentic.

Exista totusi si ierurgii foarte importante precum sfintirea Marelui Mir fara de care nu se
poate face taina mirungerii, sau sfintirea preotului in duhovnic care dupa aceea poate savarsi
taina Spovedaniei, sau sfintirea antimisului – care este necesar pentru savarsirea Liturghiei.
Toate avand la baza lucrarea Duhului Sfant care ajuta si ne intareste pentru dobandirea
mantuirii si inmultirii starii de har.

Cum putem răspunde acelora care dispreţuiesc ierurgiile?

Răspundem că puterea de înrâurire a lucrării dumnezeieşti nu poate fi mărginită numai la
sufletul omului. Căci omul este nu numai suflet, ci şi trup, este o fiinţă legataăde pământ şi de
întreaga fire văzută, în mijlocul căreia trăieşte: trupul lui e zidit din pământ, adică din aceleaşi
elemente din care e alcătuită întreaga zidire; din aceasta îşi trage hrana şi izvoarele de
întreţinere a fiinţei sale trupeşti, e înfrăţit cu ea. Firea văzută trăieşte deci în om, face parte din
alcătuirea fiinţei sale şi trebuie deci sfinţită ca şi sufletul lui. Căci Mântuitorul nu este numai
Mântuitor al sufletelor, ci şi al trupurilor. Când mâncăm ceva sfinţit, noi înşine ne sfânţim şi,
dimpotrivă, dacă mâncăm ceva necurat, noi înşine ne întinăm. Sfinţirea naturii este deci o
condiţie a sfânţirii sufletului. Or, tocmai acesta este rostul sau scopul ierurgiilor.
Toate aceste ierurgi sunt o creatie a bisericii prin care se doreste sfintirea a toata faptura prin
cuvantul lui Dumnezeu si prin rugaciune. Toate acestea au un izvor biblic prin practicile
regasite in vechiul testament date la porunca lui Dumnezeu ca de pildă, curăţirea femeii lăuze
la 40 de zile după naştere (vezi Lev. 12; Luca 2, 22-24); altele fiind practicate chiar de Hristos
precum binecuvantarile sau exorcismele si noi le avem prin traditia bisericii lasate de
apostoli.

Din aceasta cauza si numarul lor se poate inmulti sau reduce dupa necesitatiile vietii
bisericesti. Un bun exemplu fiind tedeumul care se citeste in momentul de fata dupa fiecare
liturghie datorita situatiei de pandemie cu care se confrunta tara noastra si lumea la nivel
global, el fiind adaugat la initiativa sfantului sinod ca fiind ceva necesar pentru o situatie
concreta in care ne aflam.

4. Recapitularea (fixarea),

Ce sunt acestea? Sunt rugăciuni de binecuvântare şi sfinţire a omului în diferite momente şi

împrejurări ale vieţii, precum şi de binecuvântarea şi sfinţirea firii înconjurătoare şi a
diferitelor obiecte sau lucruri de folos omului.
Care este scopul ierurgiilor? De a sfinti pe om si firea inconjuratoare

Care sunt deci roadele sau urmările ierurgiilor? Ajuta la comuniunea neintrerupta cu
Dumnezeu

Prin ce se aseamană ierurgiile cu Sfintele Taine?

Intâi prin aceea ca şi unele şi altele mijlocesc harul şi sfinţirea omului; al doilea, prin aceea că
şi unele şi altele lucrează în chip tainic, prin puterea nevăzută a harului dumnezeiesc.
Prin ce se deosebesc ierurgiile de Sfintele Taine? Sfintele Taine sunt întemeiate de către
Mântuitorul însuşi şi privesc numai viaţa omului, sfInţind momentele cele mai de seamă aduc
direct harul mantuitor; ierurgiile sunt orânduite de Biserică şi au un câmp de înrâurire mai
larg, privind nu numai viaţa omului, ci şi natura (firea) şi făpturile necuvântatoare deci
indirect ajuta la sporirea harului mantuitor. 

Unde şi când se săvârşesc ierurgiile? Unele se săvârşesc în biserică, altele, în case sau afară
din case. Unele ierurgii sunt legate de anumite sărbători sau date din cursul anului bisericesc
altele însă nu sunt legate de nici un soroc anumit, ci se săvârşesc oricând este de trebuinţă

În câte se împart ierurgiile după menirea lor? a) Unele pentru lucruri precum sfintirea apei
Aghiazma. b) Altele pentru persoane precum parastasele.

5. Asocierea (uneori aprofundarea)
 Ierurgiile pot fi asociate cu Sfintele Taine, dar nu trebuiesc confundate cu acestea, ele
se bazeaza pe Sfanta Traditie si au rol de suport pentru ca harul Sfintelor Taine sa sporeasca
si sa intareasca viata omului.

Am putea compara ierurgiile eventual cu acele condimente care se pun in mancare si

care in sine nu hranesc suficent trupul omului dar puse in mancarea care simbolizeaza Sfintele
Taine si care hraneste trupul si sufletul nostru, ii sporesc gustul si ne ajuta pe noi sa ne
bucuram si mai mult de aceasta mancare spre intarirea sufletului nostru.

Sau acum pe perioada pandemiei si a postului ne-am putea gandii la ierurgii ca la niste
vitamine, nutrienti care alaturi de o viata echilibrata lipsita de excese ne intaresc sistemul
nostru imunitar si ne ajuta sa fim puternici atat suleteste cat si trupeste pentru ca sa biruim
toate bolile aduse de pandemie atat trupului prin Covid19 cat si sufletului prin depresiile sau
alte boli psihologice care le au oameni datorita izolarilor si fricii. Ierurgiile ne ajuta sa ne
intarim sufletul si sa fim alaturi de Hristos, sa il simtim si mai aproape si sa ne insanatosim
trupeste si sufleteste.

6. Generalizarea 

Căzută sub înrâurirea şi puterea celui rău, din pricina păcatului omenesc (Efes. 2, 2), firea
văzută a capătat, odată cu omul, putinţă de a fi adusă din nou la curăţenia şi armonia dintru
început, prin venirea Mântuitorului. îmbrăcând cu adevărat firea omenească, Mântuitorul Şi-a
legat toată viaţa Sa pământească de natură; mergând pe pământ, a străbătut ogoarele şi
lanurile, a iubit florile câmpului şi a admirat păsările cerului, pe care le-a dat pildă omului
pentru strălucirea şi frumuseţea lor, a mâncat roadele pământului, S-a botezat în apa
Iordanului, a fost uns cu mir şi aromate.
Astfel, sfinţind El însuşi firea omenească pe care a purtat-o, Mântuitorul a lăsat sfinţilor Săi
Apostoli şi puterea de a sfinţi firea înconjurătoare, de a o sustrage de sub înrâurirea şi
stăpânirea celui rău (Matei 10, 8; Marcu 16, 17-18), de a o aduce din nou sub înrâurirea
harului dumnezeiesc, spre slava lui Dumnezeu şi spre folosul omului. De aceea, Biserica
Ortodoxă binecuvintează toate lucrurile firii. şi slujbele săvârşite cu un astfel de scop şi în
asemenea împrejurări poartă în general numirea de ierurgii.

7. Aplicarea (încheierea)

Gandindu-ne la cuvantul scripturii „ De aceea va zic: toate cate cereti rugandu-va, credeti ca
le veti lua, si le veti avea „. Noi ca si credinciosi ai bisericii trebuie sa constientizam rostul si
efectele ierurgiilor astfel incat sa le cerem pentru ajutorul sfintirii vietii noastre. Pentru
ajutarea intaririi credintei noastre astfel rugandu-ne alaturi de preoti sa ne intarim si sa
percepem tot cea ce ne inconjoara si ce purtam inauntrul nostru ca sprijin in dobandirea
tainelor imparatiei cerurilor.
Schita

1.Pregatire Perceptiva

- Idei generale

2.Anuntarea temei

- Ierurgiile

3. Tratarea temei

- Restabilrea creatiei, rostul lor, izvorul biblic sau al traditiei, impartirea pe categorii

4. Recapitularea

- Conform ideilor principale de la tratare dar ca intrebari

5. Asocierea

- Asociera cu tainele . Mancare – condimente ?

7. Aplicarea

- Sprijin pentru mantuire prin colaborarea preoti -credinciosi

Bibliografie

 Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Liturgica specială, Editura Lumea Credinței, București,
2008
 Pr.Prof>Univ.Dr. Sorin Cosma – Cateheze Vol II. Deva 2016
 Învățătură de credință creștină ortodoxă (Catehism ortodox), București 1952, reed.
Iași, 1996
 Arh.Prof. Ioan Floca , Drept canonic ortodox Vol II Bucuresti 1990