Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hidrografia
Hidrografia
Apele subterane
Oceane şi mări
mări exterioare: N: Marea Nordului, Marea Norvegiei, Marea Baltică, Marea Barents
Gheţari şi banchiză
- gheţari continentali: (de calotă): în Ioslanda, Svalbard, Novaia Zemlea;
- banchiza: în mările Oceanului Arctic (în Marea Albă)
- gheţari montani: în Munţii Alpi, Pirinei, Alpii Scandinavici, Uralul de Nord
Fluvii şi râuri
- râuri care curg în regiuni cu climat temperat –oceanic → debite bogate tot timpul anului, cu un maxim
iarna: Sena, Tamisa, Rin, Elba;
- râuri care curg în regiuni cu climat continental → îngheaţă iarna, au debite bogate primăvara: Volga,
Don, Ural.
- râuri care curg în regiuni cu climat mediteranean → debite bogate iarna, dar şi primăvara pentru cele
care izvorăsc din Munţii Alpi- Rhonul, Padul; debite mici vara şi toamna când unele râuri seacă
sisteme de alimentare a râurilor: → pluvială
spre Oceanul Arctic sunt orientate fluviile: Peciora, Dvina de Nord, Dvina de Vest, Vistula, Oder,
Elba, Rhin,
spre mările din sudul continentului: Ural, Volga, Don, Nipru, Bug, Nistru, Dunăre, Mariţa, Pad,
Ron, Ebro
ierarhizarea fluviilor după lungimea cursului: Volga, Dunărea, Ural, Nipru, Don, Peciora, Nistru,
Rhin, Elba;
ierarhizarea fluviilor după debit: Volga, Dunărea, Peciora, Rhin, Nipru, Vistula, Don
Fluviile Europei se varsă prin: delte:- Dunărea, Volga, Padul, Tibrul, Rhonul, Rhinul, Vistrula;
estuare: Elba, Tamisa.
Lacurile
– lacuri glaciare → formate în depresiunile create de foştii gheţari cuaternari de calotă: Lacul Ladoga,
Lacul Onega, în Finlanda- peste 450.000 cuvete lacustre, etc.
→ formate în depresiunile create de gheţarii alpini: Lacul Geneva, Lacul Garda, Lacul Como (410 m
adâncime), Lacul Boden, Lacul Constanţa, Lacul Maggiore, Lacul Zürich, etc
lacuri tectonice → formate în depresiuni de origine tectonică: Marea Caspică, Lacul Balaton
lacuri vulcanice → formate în craterele vulcanilor stinşi din Islanda, Franţa (Nemi), Italia (Bolsena,
Albano)
lacuri de baraj artificial → formate pe marile fluvii cu scop hidroenergetic: pe Volga (Lacul
Rîbinsk)
lagune, limane maritime situate pe ţărmul mării: nord-vestul Mării Negre, sudul Franţei
după suprafaţă:
Râurile interioare
- bazine hidrografice inegale ca suprafaţă
- râurile interioare se varsă direct sau indirect în Dunăre
→grupe teritoriale: → grupa de vest – de la Vişeu la Bega (Tur, Someş, Barcău, Crişul Repede, Crişul
Negru, Crişul Alb, Mureşul); râurile sunt colectate de Tisa
→ grupa de sud- vest- Timiş, Bârzava, Caraş, Nera, Cerna- se varsă direct în Dunăre
→ grupa de sud între Bahna şi Călmăţui (Bahna, Blahniţa, Desnăţui, Jiu, Olt, Călmăţui, Vedea, Argeş,
Mostiştea, Ialomiţa, Călmăţui); râurile sunt colectate de Dunăre
→ grupa de est – râuri colectate de Siret (Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Milcov, Râmnicu Sărat,
Buzău, Bârlad) şi Prut (Başeu, Jijia, Bahlui), apoi de Dunăre
→ grupa râurilor dobrogene- se varsă în Marea Neagră, prin limanuri sau lagune (Teliţa, Taiţa, Slava,
Casimcea)
→ ierarhizarea râurilor după lungimea cursului: Mureş, Olt, Prut, Siret, Ialomiţa, Someş, Argeş, Jiu
→ ierarhizarea râurilor după debit: Siret, Olt, Mureş, Jiu, Prut, Argeş
→ sisteme de alimentare a râurilor: → pluvială
→ pluvionivală – în sectorul montan
→ subterană
Lacurile
→ ocupă 1,1% din suprafaţa ţării- 3.400 lacuri
→ diversitate a originii cuvetei lacustre
→ tipuri de lacuri, după origine (mod de formare):
naturale: lagune (Razim- Sinoe), limane fluviale (bugeac, Oltina), limane maritime (Techirgiol,
Tatlageac), lacuri de luncă (Bălţile Dunării), lacuri în depresiuni de tasare (crovuri) în Bărăgan,
lacuri în masive de sare (Coştiui, Slănic, Ocnele Meri, Turda, Ocna Sibiului), lacuri carstice
(Vărăşoaia), lacuri vulcanice (Sf. Ana), lacuri glaciare (Bucura, Zănoaga, Bâlea, Gâlcescu, Podragul,
Lala), lac de baraj natural (Lacul Roşu);
antropice: lacuri hidroenergetice (Porţile de Fier I şi II, Vidraru), iazuri în Câmpia Transilvaniei
(Zau de Câmpie, Ţaga), Câmpia Moldovei (Negreni, Vlădeni, Podu Iloaie), Câmpia de Vest (Cefa,
Tămaşda, Marţihaz), lacuri de agrement(Căldăruşani, Snagov)
de munte: lacuri glaciare, lac vulcanic, lac de baraj natural, lacuri hidroenergetice, lacuri carstice
de câmpie şi luncă: lacuri în depresiuni de tasare, limane fluviale, lacuri de luncă, limane
maritime
DUNĂREA ŞI MAREA NEAGRĂ
1. Dunărea
→ cel mai important fluviu european, sub aspectul complexităţii, străbate Europa Centrală şi de Est şi se
varsă în Marea Neagră printr-o deltă (Delta Dunării)
→ al doilea fluviu ca lungime şi debit al Europei, după Volga
→ al doilea fluviu ca trafic de mărfuri, după Rhin
→ străbate 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Moldova,
Ucraina) şi 4 capitale )Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad)
→ Cursul Dunării se împarte în 3 sectoare:
-cursul superior- până aproape de Viena
- cursul mijlociu- de la Viena la Baziaş
- cursul inferior- de la Baziaş până la vărsare
→ Afluenţii Dunării (cei mai importanţi, ca debit): Sava, Tisa, Drava, Inn
→ Dunărea asigură legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului prin intermediul Canalului Dunăre-
Marea Neagră, iar în vest prin intermediul unui sistem de canale, Main, Rhin.
→ influenţează România prin: →colectează reţeaua hidrografică
→ potenţial hidroenergetic
→ asigură legătura fluvială între centrul şi estul Europei
→influenţează caracteristicile mediului natural
→ utilizarea ei economică
→ sectoare : →Baziaş- Gura Văii (Porţile de Fier)- Defileul Dunării-cel mai important defileu din Europa
(144 Km); în prezent are aspectul unui imens lac, Lacul Porţile de Fier I- 130 Km lungime, situat în amonte
de barajul hidrocentralei Porţile de Fier
→Gura Văii (Porţile de Fier)-Călăraşi-Lunca Dunării se situează la contactul dintre Câmpia Română şi
Podişul Prebalcanic, albia este îndiguită, panta este redusă, lacul Porţile de Fier II
→ Călăraşi- Brăila – Bălţile Dunării; lunca este foarte largă, încadrată între cele două braţe principale la
contactul dintre Dobrogea şi Câmpia Română
→ Brăila – Marea Neagră- Dunărea maritimă, cuprinde şi Delta Dunării (Rezervaţie a Biosferei)
→ influenţe antropice asupra Dunării:
→ construirea lacurilor de acumulare şi a hidrocentralelor de la Porţile de Fier şi Ostrovul Mare
→ reducerea cantităţii de aluviuni transportate
→ creşterea mineralizării Dunării – deversări de substanţe poluante din unităţi economice
→ diminuarea fenomenelor de îngheţ, datorită ridicării punctului termic de îngheţ
→ schimbarea funcţionalităţii Luncii Dunării prin lucrările de îndiguiri şi desecări
2. Marea Neagră
Marea Neagră reprezintă un rest din Marea Sarmatică (ce se întindea de la bazinul Vienei până la
Marea Caspică);
o ţărm jos, în nord, de la Sulina la Capul Midia,ţărm deltaic, cu lagune, plaje, cordoane de
nisip