Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT LA DISCIPLINA
ECONOMIE GENERALĂ
Titlu proiect:
Evoluția numărului de persoane nou angajate (care au un loc de muncă de 12 luni
sau mai puțin) după grupa de vârstă în statele membre UE din Estul Europei în
perioada 2014 -2021.
București, 2022
2
Cuprins
Titlul.....................................................................Pagină
1. Introducere.................................................................3
2. Statele membre UE din Estul Europei.......................5
2.1.Bulgaria..............................................................5
2.2.Polonia...............................................................7
2.3.România.............................................................8
2.4.Slovacia............................................................10
2.5.Ungaria.............................................................11
3. Concluzii..................................................................13
4. Bibliografii...............................................................14
3
1.Introducere
Lucrarea prezintă statistici recente ale Uniunii Europene (UE) privind ocuparea forței de
muncă, inclusiv o analiză bazată pe dimensiuni socioeconomice: statisticile privind ocuparea
forței de muncă indică diferențe considerabile în funcție de sex, vârstă și nivelul de studii atins.
De asemenea, există diferențe considerabile între statele membre ale UE pe piața muncii.
Statisticile privind piața muncii sunt esențiale pentru multe politici ale UE după introducerea
unui capitol privind ocuparea forței de muncă în Tratatul de la Amsterdam în 1997. Rata de
ocupare a forței de muncă, cu alte cuvinte procentajul de persoane angajate din totalul populației
în vârstă de muncă, este un indicator social cheie utilizat în scopuri analitice pentru studiul
evoluțiilor de pe piețele muncii.
Statisticile privind ocuparea forței de muncă pot fi folosite pentru o serie de analize diverse,
inclusiv pentru studii macroeconomice (privind forța de muncă în calitatea sa de factor de
producție), privind productivitatea sau competitivitatea. Acestea pot fi, de asemenea, utilizate
pentru a studia o serie de aspecte sociale și comportamentale legate de situația ocupării unei
anumite persoane, cum ar fi integrarea socială a minorităților sau încadrarea în muncă ca sursă
de venit pentru gospodării.
Populația activă din punct de vedere economic (forța de muncă) include persoanele angajate
și șomerii. LFS a UE definește persoanele angajate ca fiind persoane cu vârsta de cel puțin 15 ani
și care, în cursul săptămânii de referință, au desfășurat o activitate, chiar și numai timp de o oră
pe săptămână, în schimbul unei remunerații, al unui beneficiu sau al unui câștig familial. Forța
de muncă include, de asemenea, persoanele care nu s-au aflat la locul de muncă, dar care aveau
un loc de muncă sau o activitate de la care au fost temporar absente, de exemplu, pe motiv de
boală, concediu, conflict social, educație sau formare.
Ocuparea forței de muncă poate fi măsurată în funcție de numărul de persoane sau de locuri
de muncă în echivalente de normă întreagă sau în ore lucrate. Toate estimările sunt prezentate în
acest articol în funcție de numărul de persoane; informațiile prezentate privind ratele de ocupare
a forței de muncă se bazează, de asemenea, pe estimări realizate în funcție de numărul de
persoane. Statisticile privind ocuparea forței de muncă sunt adesea transmise sub formă de rate
de ocupare a forței de muncă pentru a evita efectul variației în timp a populațiilor naționale și
pentru a facilita comparațiile între țări de dimensiuni diferite.
Ocuparea forței de muncă este atât un indicator structural, cât și un indicator pe termen
scurt. Ca indicator structural, aceasta poate aduce clarificări asupra structurii piețelor muncii și a
sistemelor economice, măsurate prin prisma echilibrului dintre cererea și oferta de forță de
muncă sau prin calitatea ocupării forței de muncă. În calitate de indicator pe termen scurt,
ocuparea forței de muncă urmează ciclul economic; cu toate acestea, ea prezintă anumite limitări
în această privință, fiind deseori prezentată drept un indicator cu întârziere.
Printre principalele caracteristici ale ocupării forței de muncă, astfel cum sunt definite în LFS
a UE, se numără:
angajații sunt definiți ca persoanele care lucrează pentru un angajator public sau privat și
care primesc compensații sub formă de salarii, remunerații în funcție de rezultate sau
plăți în natură; sunt incluși, de asemenea, membrii voluntari ai forțelor armate;
persoanele care desfășoară activități independente și care lucrează în propria
întreprindere, exploatație sau desfășoară propria activitate profesională. O persoană care
desfășoară o activitate independentă este considerată că lucrează în cursul săptămânii de
referință în cazul în care îndeplinește unul dintre următoarele criterii: lucrează pentru
obținerea unui beneficiu; investește timp pentru gestionarea unei întreprinderi; sau are
drept activitate în curs crearea unei întreprinderi;
4
distincția dintre norma întreagă și fracțiunea de normă se bazează în general pe răspunsul
spontan al unui respondent. Principalele excepții sunt Țările de Jos și Islanda, unde se
aplică un prag de 35 de ore, Suedia, unde lucrătorilor independenți li se aplică un prag, și
Norvegia, unde persoanele care lucrează între 32 și 36 de ore sunt întrebate dacă acest
lucru reprezintă o poziție cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă;
indicatorii pentru angajații cu un al doilea loc de muncă se referă numai la persoanele cu
mai multe locuri de muncă simultan; persoanele care și-au schimbat locul de muncă în
cursul săptămânii de referință nu sunt luate în considerare ca având două locuri de
muncă;
se consideră că un angajat are un loc de muncă temporar dacă angajatorul și angajatul
sunt de acord că încetarea contractului este determinată de condiții obiective, cum ar fi
atingerea unei date, finalizarea unei activități sau revenirea la lucru a unui alt angajat care
a fost înlocuit temporar. Cazurile tipice includ: persoanele care semnează un contract de
muncă sezonier; persoanele angajate de o agenție de muncă sau o agenție de plasare și
sunt detașate către o terță parte pentru a îndeplini o sarcină specifică (cu excepția cazului
în care există un contract de muncă cu durată nedeterminată); persoanele cu contracte de
formare specifice.
În conformitate cu Strategia Europa 2020, strategia privind ocuparea forței de muncă
încurajează adoptarea de măsuri care să contribuie la îndeplinirea a trei obiective principale până
în 2020, și anume:
atingerea nivelului de ocupare de 75 % pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64
de ani;
reducerea ratelor de părăsire timpurie a școlii sub 10 % și creșterea procentajului de
absolvenți de studii superioare la cel puțin 40 % în rândul persoanelor cu vârste cuprinse
între 30 și 34 de ani;
reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane afectate de sărăcie sau de
riscul de sărăcie și de excluziunea socială.
5
2.Statele membre UE din Estul Europei
Numărul persoanelor angajate a urcat cu 0,7% în UE şi cu 0,6% în zona euro, în primul
trimestru din 2022, comparativ cu precedentele trei luni, după ce în trimestrul patru din 2021
creşterea a fost de 0,4% în UE şi în zona euro
În 2016, rata de ocupare a forței de muncă din UE pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între
20 și 64 de ani, astfel cum a fost măsurată în cadrul anchetei UE asupra forței de muncă, a fost
de 71,1 %, fiind cea mai mare medie anuală înregistrată vreodată pentru UE. Cu toate acestea, în
spatele acestor medii pot fi observate diferențe mari între țări . Din grupul de țări cu rate situate
la nivelul de 70 % fac parte Regatul Unit, Franța și Germania. Grupul cuprinde o zonă care se
întinde de la Irlanda, în partea de vest, până în Ungaria, în partea de est, incluzând și cele trei
state baltice, Finlanda și Portugalia. Țările cu rate situate la nivelul de 60 % formează două
clustere: unul vest-mediteraneean/adriatic (Spania, Italia și Croația), iar celălalt, la granița de est
a UE, de la capătul sudic al Mării Baltice până la capătul sud-vestic al Mării Negre (Polonia,
Slovacia, România, Bulgaria). În plus, acest grup de țări include și Belgia.
În 2019, ponderea angajaților (cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ani) în UE care
ocupaseră actualul loc de muncă pentru mai puțin de 24 de luni a fost de 22,2 %. În urma
debutului criza COVID-19, această proporție a scăzut la 20,7 % în 2020 și a rămas la același
nivel în 2021. Acest tipar poate fi explicată, cel puțin parțial, prin faptul că angajatorii sunt mai
susceptibile de a concedia oameni cu un relativ scurt titularizarea (deoarece au un cost mai mic
de concediere) și cele cu contracte de muncă precare, mai degrabă decât concediază membri ai
personalului cu experiență.
2.1.Bulgaria
În 2021, existau 24 de regiuni (sau aproximativ 1 din 10 regiuni din UE) unde ponderea
angajaților oameni care fuseseră la locul lor de muncă actual pentru mai puțin de 24 de luni a
fost mai mică de 15,0 % (după cum arată cea mai deschisă nuanță de galben din harta 4.2). Au
inclus șase regiuni care au înregistrat o cotă de o singură cifră: Yugozapaden în Bulgaria (9,8%)
6
Astfel în 2021, în Belgia, cota media a anagajaților cu vârstă între 20-64 ani care fuseseră la
locul de muncă pentru mai puțin de 24 de luni este de 12,78%.
În anii 2014-2021 numărul de persoane nou angajate a fost destul de fluctuant. Acesta a
scăzut în mare parte pentru că în anul 2014 procentul era de 12.1%, iar în 2021 era de 8.2%. Cea
mai mică valoare este înregistrată în anul 2020 datorită pandemiei.
Anul
Țara
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Bulgaria
12.1 11.3 11 11.5 9.5 9.7 7.7 8.2
Bulgaria
14
12
10
0
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Se observă în tabelul de mai jos rata persoanelor angajate cu vârtsta cuprinsă între 20 și 64 de
ani în diferite regiuni ale Bulgariei în anii 2014-2021.
2.2. Polonia
În 2021, existau 24 de regiuni (sau aproximativ 1 din 10 regiuni din UE) unde ponderea
angajaților oameni care fuseseră la locul lor de muncă actual pentru mai puțin de 24 de luni a
fost mai mică de 15,0 %.
În 2021, Polonia a avut rata persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, care au un loc
de muncă de mai puțin de 12 luni, a fost peste 13%.
Astfel în 2021, în Polonia, cota media a anagajaților cu vârstă între 20-64 ani care fuseseră la
locul de muncă pentru mai puțin de 24 de luni este de 16.61%.
În anii 2014-2021 numărul de persoane nou angajate a fost destul de fluctuant. Acesta a
scăzut în mare parte pentru că în anul 2014 procentul era de 14.5%, iar în 2021 era de 10.3%.
Cea mai mică valoare este înregistrată în anul 2021. Se observă o diferență între anul 2019 și
anul 2020 din cauza pandemiei cauzată de virusul Covid19.
Anul
Țara
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Polonia
14.5 14.1 14.3 14.2 13.9 13.3 10.9 10.3
Polonia
15
10
5
0
2014 2015
2016 2017
2018 2019
2020 2021
8
Se observă în tabelul de mai jos rata persoanelor angajate cu vârtsta cuprinsă între 20 și 64 de
ani în diferite regiuni ale Poloniei în anii 2014-2021.
2.3. România
În 2021, existau 24 de regiuni (sau aproximativ 1 din 10 regiuni din UE) unde ponderea
angajaților oameni care fuseseră la locul lor de muncă actual pentru mai puțin de 24 de luni a
fost mai mică de 15,0 % (după cum arată cea mai deschisă nuanță de galben din harta 4.2). Au
inclus șase regiuni care au înregistrat o cotă de o singură cifră din
care cinci regiuni din România, inclusiv regiunea capitală
Bucureşti-Ilfov, fiecare cu cote în intervalul 8,2–8,9 %. Cea mai
mică pondere a angajați persoane care fuseseră în actualul loc de
muncă pentru mai puțin de 24 de luni a fost în Sud-Vest Oltenia, la
8,2 %.
9
Astfel în 2021, în România, cota media a anagajaților cu vârstă între 20-64 ani care fuseseră
la locul de muncă pentru mai puțin de 24 de luni este de 10.33%.
În anii 2014-2021 numărul de persoane nou angajate a fost destul de fluctuant. Cea mai mică
valoare este înregistrată în anul 2020, dar totuși se observă o creștere semnificativă în 2021,
rezultat al incheierii pandemiei.
Anul
Țara
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
România
5.6 6.6 5.2 6 4.9 4.8 4.3 5.7
România
7
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Se observă în tabelul de mai jos rata persoanelor angajate cu vârtsta cuprinsă între 20 și 64 de
ani în diferite regiuni ale României în anii 2014-2021.
10
2021 68.7 65.5 70.7 62.1
Se observă atât creșteri cât și descreșteri pe tot parcursul celor 8 ani, în toate cele 4 regiuni.
2.4. Slovacia
În 2021, existau 24 de regiuni (sau aproximativ 1 din 10
regiuni din UE) unde ponderea angajaților oameni care
fuseseră la locul lor de muncă actual pentru mai puțin de 24 de
luni a fost mai mică de 15,0 %.
În 2021, Slovacia a avut rata persoanelor cu vârste cuprinse
între 20 și 64 de ani, care au un loc de muncă de mai puțin de
În anii 2014-2021 numărul de persoane nou angajate a fost destul de fluctuant. Acesta a
scăzut în mare parte pentru că în anul 2014 procentul era de 11.7%, iar în 2020 era de 8.7%. Cea
mai mică valoare este înregistrată în anul 2021.
Anul
Țara
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Slovacia
11.7 14.1 14.5 14.9 13.3 12 10.2 8.7
Slovacia
2021 8.7
2020 10.2
2019 12
2018 13.3
2017 14.9
2016 14.5
2015 11 14.1
2014 11.7
0 2 4 6 8 10 12 14 16
Se observă în tabelul de mai jos rata persoanelor angajate cu vârtsta cuprinsă între 20 și 64 de
ani în Slovacia în anii 2014-2021.
Slovacia nu deține un grafic pe regiuni. Este vizibilă o creștere până în anul 2019 și o
descreștere în următorii 2 ani.
2.4. Ungaria
Existau 28 de regiuni UE unde ponderea persoanelor angajate care aveau a fost în actualul loc
de muncă de mai puțin de 24 de luni a fost cel puțin 26,0 % (după cum arată cea mai închisă
nuanță de albastru). Aceste regiuni erau concentrate în nordul şi regiunile vestice ale UE. Au
inclus fiecare regiune din Danemarca, toate regiunile din Finlanda și aproape jumătate din
regiunile din Țările de Jos, dar și câteva regiuni din Ungaria.
În 2021, Ungaria a avut rata persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, care au un
loc de muncă de mai puțin de 12 luni, a fost cuprinsă între 18% și 28%.
28.2
Astfel în 2021, în Ungaria cota medie a anagajaților cu vârstă între 20-64 ani care fuseseră la
locul de muncă pentru mai puțin de 24 de luni este de 22,91%.
12
În anii 2014-2021 numărul de persoane nou angajate a fost destul de fluctuant. Acesta a
scăzut în mare parte pentru că în anul 2014 procentul era de 17%, iar în 2021 era de 15.3%. Cea
mai mică valoare este înregistrată în anul 2021.
Anul
Țara
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Ungaria
17 16.3 16.5 15.6 15.4 15.7 15.4 15.3
Ungaria
17
16.5
16
15.5
15
14.5
14
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Se observă în tabelul de mai jos rata persoanelor angajate cu vârtsta cuprinsă între 20 și 64 de
ani în diferite regiuni ale Ungariei în anii 2014-2021.
Se observă o creștere pe parcursul celor 6 ani, în toate cele 3 regiuni, iar apoi o descreștere în
anul 2020, și apoi iar o creștere semnificativă în anul 2021.
13
3. Concluzii
Una dintre principalele priorități ale Colegiului comisarilor analizate în 2014 a fost axarea pe
stimularea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, cu scopul de a
reduce reglementările, de a utiliza în mod mai inteligent resursele financiare și fondurile publice
existente.
În februarie 2015, Comisia Europeană a publicat o serie de rapoarte de țară, analizând
politicile economice ale statelor membre ale UE și furnizând informații referitoare la prioritățile
statelor membre UE pentru anul viitor în vederea stimulării creșterii economice și a creării de
locuri de muncă. În același timp, Comisia Europeană a propus și punerea la dispoziție în 2015 a
1 miliard EUR prin intermediul Inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” pentru a crește cu
până la 30 de ori prefinanțarea de care statele membre ale UE ar putea beneficia pentru a stimula
ratele de ocupare a forței de muncă a tinerilor, cu scopul de a asigura intrarea a până la 650 000
de tineri pe piața muncii.
Ce s-a întâmplat? Se poate vedea în tabelele de mai sus cum aproape în toate statele membre
UE din estul Europei, au avut o evoluție la numărul de persoane nou angajate (mai puțin de 12
luni) după grupa de vârstă, încă din anul 2014 până în anul 2019. Este de remarcat că în anul
2020 au avut loc descreșteri la numărul de procente. Acest lucru nu este ceva bizar, deoarece în
la sfârșitul anului 2019 a apărut așa numitul virus COVID-19 ce a continuat și a devenit din ce în
ce mai rău în anul 2020. Cu toate acestea, lucrurile au început să revină la normal în 2021, în
unele țări mai repede (România de la 4.3 în 2020 la 5.7 în 2021 și Bulgaria de la 7.7 în 2020 la
8.2 în 2021) , altele au continuat să scadă, dar nu semnificativ (Ungaria de la 15.4 în 2020 la 15.3
în 2021 și Polonia de la 10.9 în 2020 la 10.3 în 2021), iar alte țări încă sunt afectate (Slovacia de
la 10.2 în 2020 la 8.7 în 2021)
14
4.Bibliografii
Economedia- Numărul persoanelor angajate a urcat cu 0,7% în UE în primul trimestru și
a ajuns la 212 milioane de persoane
https://economedia.ro/numarul-persoanelor-angajate-a-urcat-cu-07-in-ue-in-primul-
trimestru-si-a-ajuns-la-212-milioane-de-persoane.html#.Y7crxHZBy3C
Eurostat-Regional yearbook 2022-Map of 4.2 Share of employed people who have been
in their current job for less than 24 months, 2021
https://ec.europa.eu/statistical-atlas/viewer/?
mids=BKGCNT,C04M02,CNTOVL&o=1,1,0.7&ch=PEO,C04¢er=46.78267,21.037
56,6&lcis=C04M02&
Eurostat-Regions and Cities Illustrated (RCI)
https://ec.europa.eu/eurostat/cache/RCI/#?vis=nuts1.labourmarket&lang=en
Eurostat-Statistici privind ocuparea forței de muncă
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Employment_statistics/
ro&oldid=330227#Tabele_principale
Eurostat- Statistical themes
https://ec.europa.eu/eurostat/web/main/data/statistical-themes
Newly employed (share of people in current job for 12 months or less, in total
employment) by age, professional status and citizenship
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/LFSA_ENEWASN__custom_4428181/
default/table?lang=en
15