Despre tine, crini și un barman complice

ruga să-ți fie blestem rostogolit

aripă neterminată mai ales
abia un crâmpei de fântână
să ai în suflet
și-o tristețe înfiptă în ochiul căprui

nu mai căuta versuri frumoase în biblioteci

mai bine uită-te-n oglindă
o, tu poezie nescrisă,
tu gândul meu pervers!

și deja nu-mi mai pasă

continui să înfig tije de crini ofiliți
în visele tale nedormite
în visele tale din alte vise
și fără să ne dăm seama
atâta timp am irosit
amândoi indecent
şi atâta ură chinuită
aiurea am strâns în noi
încât peste toate și tot
s-a așternut nedumerirea și liniște
iar câinii sălbatici ne hăcuiesc
frumosul din noi
uitare dar mai ales
clipele divine și zborul nostru
zburat atât de nelumesc

deja îngerii nu se mai nasc

sunt doar desenați cu creta
la radio se vorbește de cartierul în care
betoanele străzilor sunt populate cu îngeri
închipuiți și pictați de copiii
atinși de Dumnezeu pe creștet
cu lumină și cu aripa

fluturii albaștri în cer

sunt tot mai rari...
mi-a șoptit barmanul la ureche
în timp ce-mi umplea ochi
halba cu vodcă