Tema Drept civil: 21.11.

2021

1. Drepturile absolute (explicația se găsește la pag.85 din manual)

a. Se pot realiza numai cu concursul altei persoane
b. Cuprind toate drepturile patrimoniale
c. Au drept obligație corelativă relativă o obligație opozabilă erga omnes.
Rezolvare:
a. Răspuns greșit: titularul unui astfel de drept poate avea o anumită conduită fără a apela
la o altă persoană pentru a-l exercita;
b. Răspuns greșit: după natura conținutului lor în categoria drepturilor patrimoniale intră
drepturile de creanță și drepturile reale, iar după criteriul opozabilității, drepturile reale sunt
absolute, iar drepturile de creanță sunt relative.
c. Răspuns corect: Una din caracteristicile drepturilor absolute constă în faptul că aceste
drepturi sunt opozabile tuturor – erga omnes- în sensul că tuturor celorlalte subiecte de drept civile
le revine obligația de a nu le încălca).

2. Obligația scriptae in rem (explicația se regăsește la pag. 100 si 104)

a. Se mai numește și obligație reală
b. Incumbă sau aparține titularului actual al dreptului real chiar dacă acesta nu a participat
direct și personal la formarea raportului obligațional.
c. Se mai numește și obligație opozabilă terților.
Rezolvare:
a. Răspuns greșit: Obligațiile reale mai sunt numite și obligații propter rem și constau în
îndatorirea ce revine, potrivit legii, celui ce deține un bun în considerarea importanței deosebite a
bunului respectiv pentru societate.
b. Răspuns corect: Aceste drepturi se caracterizează prin aceea că sunt strâns legate de
posesia lucrului, încât creditorul nu poate obține satisfacerea dreptului său decât dacă posesorul
actual al lucrului va fi obligat să respecte acest drept, chiar dacă acesta nu a participat direct și
personal la formarea raportului obligațional
c. Răspuns corect: După criteriul opozabilității, obligațiile sunt obișnuite, opozabile părților
(scripta in rem) și reale.

3. Fac parte din categoria bunurilor imobile prin natura lor (explicația se găsește la
pag.110-111)
a. Terenurile, izvoarele și cursurile de apă;
b. Orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter temporar;
c. Dreptul de ipotecă asupra unei construcții.
Rezolvare:
a. Răspuns corect: Potrivit clasificării bunurilor imobile – prin natura lor și prevederilor
art.537 din Codul Civil – „Sunt imobile terenurile, izvoarele și cursurile de apă, plantațiile prinse
în rădăcini, construcțiile și orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter permanent, platformele și
alte instalații de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental, precum și tot ceea
ce, în mod natural sau artificial, este încorporat în acestea cu caracter permanent”.
 b. Răspuns greșit: In conformitate cu prevederile art. 537 Cod Civil - sunt bunuri imobile
prin natura lor: orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter permanent, nu temporar.
c. Răspuns greșit: Dreptul de ipotecă asupra unei construcții nu intră în categoria bunurilor
imobile după natura lor. (art. 2377 Cod Civil – bun imobil prin determinarea legii )

4. Constituie bunuri imobile prin destinație: (explicația se găsește la pag.110-113)

a. Materialele separate în mod provizoriu de un imobil pentru a fi din nou întrebuințate
chiar dacă nu și-au păstrat forma;
b. Părțile integrante ale unui imobil care sunt temporar detașate de acesta dacă sunt
destinate spre a fi reintegrate;
c. Lucrările fixate în pământ cu caracter permanent.
Rezolvare:
a. Răspuns greșit: Bunurile imobile prin destinație sunt prin natura lor bunuri mobile, dar
proprietarul le dă o altă destinație prin care dobândesc regim juridic de imobil. Astfel, în
conformitate cu dispozițiile Art. 538 din Codul Civil – „Rămân bunuri imobile materialele
separate în mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou întrebuințate, atât timp cât sunt
păstrate în aceeași formă, precum și părțile integrante ale unui imobil care sunt temporar detașate
de acesta, dacă sunt destinate spre a fi reintegrate.
b. Răspuns corect: în conformitate cu prevederile art.538 din Codul Civil, mai sus
menționate.
c. Răspuns greșit: Lucrările fixate în pământ cu caracter permanent sunt bunuri imobile
prin natura lor și nu prin destinație (art.537 Cod Civil)

5. Bunurile fungibile: (explicația se găsește la pag.116-119)

a. Pot fi considerate nefungibile în temeiul voinței părților;
b. Pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligații;
c. Sunt producătoare de fructe.
Rezolvare:
a. Răspuns corect: Caracter de fungibil sau nefungibil nu este dat numai de natura bunului,
ci și de voința părților unui act juridic, în sensul că voința părților poate transforma un bun fungibil
într-un bun nefungibil, întrucât părțile pot vedea lucrurile din punct de vedere juridic altfel decât
cum apar sub aspect natural. Importanta acestei clasificări vizează executarea bunului, dacă
bunurile sunt fungibile se consideră executată obligația în momentul predării și unui alt bun cu
aceleași specificații, iar dacă este un bun nefungibil se consideră obligația executată doar dacă se
restituie acel bun. (art.543, alin.3 din Codul Civil).
b. Răspuns corect: In conformitate cu prevederile art.543, alin.2 din Codul Civil (2) „Sunt
fungibile bunurile determinabile după număr, măsură sau greutate, astfel încât pot fi înlocuite unele
prin altele în executarea unei obligaţii”.
c. Răspuns greșit: După modul în care sunt producătoare de fructe, distingem bunuri
frugifere și nefrugifere. Bunuri frugifere – care dau naștere, în mod periodic și fără consumarea
substanței lor, la alte bunuri numite fructe, iar cele nefrugifere – care nu au însușirea de a da
naștere, periodic, la produse fără consumarea substanței sale.
 6. Bunurile consumptibile: (explicația se găsește la pag.118)
a. Implică fie consumarea substanței bunurilor, fie înstrăinarea lor;
b. Nu pot fi considerate neconsumptibile prin voința părților;
c. Sunt ca regulă bunuri nefungibile
Rezolvare:
a. Răspuns corect: Potrivit prevederilor art. 544 alin.(2) „Sunt consumptibile bunurile
mobile a căror întrebuințare obișnuită implică înstrăinarea sau consumarea substanței”.
b. Răspuns greșit: potrivit dispozițiilor alin.3 al aceluiași articol (3) Un bun consumptibil
prin natura sa poate deveni neconsumptibil dacă, prin act juridic, i se schimbă întrebuințarea. In
cazul clasificării bunurilor consumtibile/neconsumptibile sunt utilizate două criterii : criteriu
obiectiv – constând în însușirile fizice, naturale ale unui bun și criteriu subiectiv care constă în
voința exprimată de părți într-un act juridic. Cele două criterii se utilizează unul sau celălalt și nu
simultan.
c. Răspuns greșit: caracterul fungibil sau nefungibil al unui bun este dat atât de natura
bunului, cât și de voința părților unui act juridic. în majoritatea cazurilor, bunurile consumptibile
sunt și fungibile, iar cele neconsumptibile sunt nefungibile, cele două clasificări nu se suprapun,
astfel încât, consumptibilitatea nu trebuie confundată cu fungibilitatea.

7. Fructele civile: (explicația se găsește la pag.120)

a. Se dobândesc prin percepere;
b. Se dobândesc zi cu zi, prin simpla scurgere a timpului;
c. Sunt foloase rezultate în urma consumării substanței unui bun.
Rezolvare:
a. Răspuns greșit: Fructele civile se dobândesc zi de zi, prin simpla scurgere a timpului *
art.550 alin 3 din Codul Civil „Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobândește zi cu
zi.” Prin percepere (culegere) se dobândesc fructele naturale și industriale.
b. Răspuns corect: conform dispozițiilor art. 550, alin.3 din Codul Civil.
c. Răspuns greșit: Fructele civile fac parte din categoria bunurilor frugifere, care
reprezintă conform prevederilor art. 548 alin.(1) Fructele reprezintă acele produse care derivă din
folosirea unui bun, fără a diminua substanța acestuia și potrivit dispozițiilor alin.4 al aceluiași
articol fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în
virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor și dividendele.