Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tesutul Nervos111
Tesutul Nervos111
Sistemul nervos clasic este impartit in SNC (sistemul nervos central) si SNP
(sistemul nervos periferic). Sistemul nervos este alcatuit din organele nervoase:
SNC:
maduva spinarii
creier alcatuit din:
trunchi cerebral
cerebel
diencefal
scoarta cerebrala
SNP:
ganglioni:
senzitivi
spinali
cranieni
vegetativi
intramurali
laterovertebrali
prevertebrali
nervi
senzitivi
motori
Aceste organe sunt alcatuite din tesut nervos la care se adauga capilare
sangvine (foarte multe). De asemenea se mai adauga paratul auxiliar (de protectie),
de facilitare a functiilor organului.
SNC (creierul si maduva spinarii) este invelit de meninge care mediaza
contactul cu cavitatea osoasa. Meninigele este alcatuit din duramater, piamater si
arahnoida (de la exterior spre interior). De asemenea in SNC mai exista sistemul de
apeducte, canalul ependimar. Sistemul de cavitati si apeducte comunica cu spatiul
de sub arahnoida si este plin cu LCR (lichid cefalorahidian).
La SNP aparatul de sustinere este format de tecile nervoase:
epinerv
perinerv
endonerv
In categoria organelor auxiliare sunt incluse si aparatele receptoare asociate
fibrelor nervoase. Acestea sunt alcatuite din tesut epitelial senzorial. Deci organele
auxiliare sunt formate din:
tesut nervos (sistemele canaliculare)
tesut conjunctiv (tecile)
tesut epitelial (organele receptoare)
vase sangvine
Teutul nervos este alcatuit din celule si matrice extracelulara aflata in
cantitate mica. Celulele sunt de doua tipuri: neuroni si celule gliale.
Neuronii genereaza o forma de energie numita impuls nervos si comunica
unii cu altii, impulsul nervos circuland de la un neuron la altul. Dupa functie,
neuronii se impart in:
senzitivi
motori
integratori (mediaza relatia intre neuronii senzitivi si motori)
La vertebrate si om nr. de neuroni integratori este de aprox. 99% din totalul
de neuroni din organism.
Celulele gliale sunt de mai multe feluri:
in SNC se numesc nevroglii (neuroglii):
astrocite
oligodendrocite
microglii
celule ependimare
in SNP:
celulele Schwann
celulele satelite
Fibrele nervoase
Sunt formate din axoni si din microglii.
fibrele nervoase periferice - formeaza nervii care reprezinta fascicule de fibre
nervoase. Fibrele nervoase pot fi amielinice (inconjurate doar de celule
Scwwann) si fibre mielinice (inconjurate de celule Schwann ce au format taeca
de mielina). O celula Schwann poate acoperi mai multi axoni saau un singur
axon.
fibrele nervoase centrale pot fi amielinice (“libere” in componenta neuropilului)
sau mielinice, invelite de prelungiri ale oligodendrogliilor care formeaza teaca de
mielina. Acestea intra in componenta substantei albe. Teaca de mielina se observa
cu impregnare argentica. Ea se formeaza prin succesiunea celulelor Schwann. Intre
doua noduri Ranvier, se afla o celula Schwann care acopera cu citoplasma ei
axonul. De asemenea, in teaca de mielina exista din loc in loc linii clare numite
incizuri Schmidt-Landermann.
Formarea tecii de mielina
Initial fibra este amielinica iar celula Schwann formeaza doua prelungiri in
jurul fibrei, in sensuri opuse (formeaza un mezoaxon sau mezaxon). Aceste
prelungiri cresc in mod spiralat in jurul axonului. Straturile succesive ale
membranei celulei Schwann fuzioneaza intre ele si deci teaca de mielina reprezinta
suprapuneri ale membranei celulei Schwann. La exterior are mezaxon extern si
fibrele se rotesc ajungand la mezaxon intern.
Clasificarea fibrelor nervoase periferice dupa viteza de conducere
Daca diametrul axonului este mare, teaca de mielina este groasa, portiunea
internodala este mai lunga si astfel viteza de conducere este mai mare deoarece in
fibrele mielinice, transmiterea (depolarizarea) are loc doar la nivelul nodului
Ranvier (transmiterea este saltatorie).
Tipul fibrei Viteza de Functia acestor fibre
conducere
mielinice A 15-120 m/s fibrele motorii scheletice
fibrele somatosenzitive proprioceptive
(Ia)
fibrele somatosenzitive tactile (Ib)
fibrele somatosenzitive termice (II)
fibrele somatosenzitive pentru durerea
rapida (III)
mielinice B 3-15 m/s fibre viscerosenzitive
Amielinice C (2/3 0,5-2 m/s fibre somatosenzitive pentru durerea lenta
din fibrele periferice) (IV)
fibre visceromotorii
In substanta alba (in SNC) fibrelele mielinice sunt determinate de
oligodendroglie. Internodurile sunt formate de mai multe oligodendroglii.
Varstele mielinizarii
la nastere: sunt mielinizate doar radacinile motorii ale nn. spinali, ceea ce
explica miscarile necoordonate ale copiilor.
la 3-4 luni se mielinizeaza si nn. optici si radacinile senzitive ale nn. spinali,
deci la aceasta varsta copiii vad bine si au senzatii precise.
la 1 an se mielinizeaza tracturile corticospinale deci copii merg bine.
la 7 ani se mielinizzeaza si axonii fibrelor comisurale (de asociatie) ale
emisferelor cerebrale ce apartin corpului calos.
Functiile mielinice:
creste viteza de conducere a impulsului nervos de la 1 m/s la 120 m/s deoarece
la nivelul internodului este o zona cu rezistenta mare si capacitanta mica.
Aceasta se datoreaza faptului ca la acest nivel membrana axonala are o
compozitie moleculara diferita. La nivelul internodului canalele ionice sunt
rare, acestea fiind adunate la nivelul nodurilor Ranvier.
asigura nutritia axonului deoarece mediaza raporturile cu exteriorul. De
asemenea, celulele Scwann au si rol in regenerara axonilor dupa traumatisme.