ENCEFALUL

Andrei Stefania
Bucur Alexa
Nicolae Miruna
-SISTEMUL NERVOS-
• Sistemul nervos are rolul de a controla activitatea musculaturii și cea a glandelor
endocrine și exocrine
• Din punct de vedere topografic, se clasifică în
SISTEMUL NERVOS CENTRAL și SISTEMUL NERVOS PERIFERIC
• Sistemul nervos central se poate împărți din punct de vedere anatomic în două
elemente:
- MĂDUVA SPINĂRII(conectată de trunchiul cerebral şi localizată la nivelul canalului
vertebral)
- ENCEFALUL
• Sistemul nervos periferic este alcătuit din nervi periferici (spinali si cranieni) și
ganglioni nervosi
 TRUNCHIUL
CEREBRAL

MĂDUVA SPINĂRII
SISTEMUL NERVOS
CENTRAL CEREBELUL
(SNC)
ENCEFALUL

DIENCEFALUL
SISTEMUL
NERVOS

EMISFERELE
CEREBRALE
SISTEMUL NERVOS NERVI PERIFERICI
PERIFERIC

GANGLIONI NERVOSI
-INVELISURILE SISTEMULUI
NERVOS CETRAL-
Sistemul nervos central prezintă
protecție triplă :
• Protecție osoasă - în cazul
encefalului cutia craniană
• Meningele
• Lichidul cefalorahidian
MENINGELE
Este învelișul encefalului și al măduvei spinării.Rol :
• protecție
• nutriție pentru țesutul nervos
Cuprinde trei membrane conjunctive :
• DURA MATER ( exterior )
- Este formată din țesut conjunctiv dens.
- Aderă la formațiunile osoase ce protejează organele.
• ARAHNOIDA ( mijloc )
- Este formată din țesut conjunctiv reticular, cu lichid cefalorahidian în ochiurile rețelei.
- În craniu, are prelungiri, numite vilozități arahnoidiene, ce trec prin dura mater și drenează LCR.
• PIA MATER ( interior )
- Aderă la organele nervoase, mulându-se pe organe și scizuri.
- Prezintă vascularizație arterială.
LICHIDUL CEFALORAHIDIAN (LCR)
• Lichidul cefalorahidian (LCR) este un lichid clar și transparent care
umple sistemul ventricular cerebral, canalul ependimar, spațiile
subarahnoidiene cerebrale și medulare.
• Se află între pia mater și arahnoidp.
• Este asemănător limfei sangvine
• Rol :
- amortizarea șocurilor și loviturilor
- protecție
- hrănire
-ENCEFALUL-
• Encefalul este localizat in cutia craniana si este invelit, ca si maduva
spinarii, in meninge
• Encefalul este alcătuit din mai multe segmente reprezentate de:
- trunchiul cerebral;
- cerebelul;
- diencefalul alcătuit din: talamus, hipotalamus, epitalamus,
subtalamus, metatalamus;
- emisferele cerebrale
A. TRUNCHIUL CEREBRAL
Se învecinează :
• Superior cu măduva spinării;
• Anterior cu cerebelul;
• Inferior cu diencefalul;
Are forma unui trunchi de con cu baza
mare în sus.
Trunchiul cerebral cuprinde :
• Bulbul rahidian
• Puntea lui Varolio
• Mezencefal
Substanța cenușie se află la interior sub forma unor grupări de corpi celulari care
formază nuclei.Fiecare nucleu grupează nueroni cu diverse funcții :

• NUCLEI SENZITIVI- Primesc impulsuri de la

organele de simț.
• NUCLEI SOMATOMOTORI- Comandă
mișcările mușchilor din regiunea feței, a
limbii și a faringelui.
• NUCLEI VEGETATIVI- Reprezintă centrul
unor reflexe (r. salivar, r.lacrimal, r.
gastrosecretor).
• NUCLEI PROPRII- Cuprind centrii
respiratori și cardiovasomotori.
Substanța albă se află la exterior și printre nucleii de substanță cenușie.
B. CEREBELUL
• Localizat in partea posterioară a trunchiului cerebral, este format din două emisfere
cerebeloase, unite între ele printr-o formațiune mediană îngustă numită vermis
• Este legat de trunchiul cerebral prin 3 perechi de brațe (pedunculi cerebelosi)
-inferiori-de bulbul rahidian
-mijlocii-de punte
-superiori-de mezencefal
• Este turtit și împărțit în:
-lobi-fragmentați de șanțuri adânci
-lobuli-separate prin șanțuri medii
-lamele-separate prin șanțuri superficiale
LOBII CEREBELULUI
• LOBUL ANTERIOR/ PALEOCEREBELUL:
funcția de menținere a tonusului muscular

• LOBUL POSTERIOR/ NEUROCEREBELUL:

coordonează mișcările fine

• LOBUL FLOCULNODOR/ VESTIBULOCEREBELUL/ ARHICEREBELUL:

are conexiuni cu analizatorul vestibular, având funcțiile de reglare a
echilibrului și menținere a posturii
STRUCTURA
• SUBSTANTA ALBĂ: este dispusă la
interior
• SUBSTANTA CENUSIE: este dispusă
la exterior, formând scoarța
cerebeloasă, cât și la interior,
formând 4 perechi de nuclei
• ARBORELE VIETII: se formează din
întrepătrunderea substanței albe
cu cea cenușie
 SCOARȚA CEREBELOASĂ.
• ALCĂTUIRE
STRATUL GLANDULAR (extern): conține celule puține și fibre
nervoase amielinice
• STRATUL GANGLIONAR (intermediar): conține corpurile celulelor
Purkinje (=celule mari, piliforme, ale căror dendrite pătrund în stratul
molecular iar axonul se termină în nuclei cerebeloși)
• STRATUL GRANULAR (profund): format din neuroni glandulari (=mici și
numeroși, dendritele lor rămân în stratul granular în timp ce axonul
ajunge în stratul molecular, unde se ramifică in “T” iar fiecare ramură
se leagă de dendritele celulelor Purkinje)
NUCLEII CEREBELOSI
• In vermis se găsesc nucleii fastigiali
• In emisferele cerebeloase se găsesc nucleii dințați, nucleii globuloși și nucleii emboliformi
C. DIENCEFALUL
Cea de-a treia parte ca mărime
Localizat în mijlocul creierului, între corpii striați,
fiind parțial acoperit de emisferele cerebrale
Substanța cenușie formează nucleii diencefalici
care primesc impulsuri pe căi senzitive: auditive,
gustative, tactile, termice
Format din:
• talamus
• metatalamus
• epitalamus
• hipotalamus
COMPONENTE
• TALAMUSUL : conține nuclei senzoriali
• METATALAMUSUL: conține nuclei pentru văz și auz
• EPITALAMUSUL: conține nucleul habenular și epifiza (rol glandular)
• HIPOTALAMUSUL: conține nuclei vegetativi cu diferite funcții de reglare a:
• temperaturii corpului
• conținutului de apă
• poftei de mâncare
• activității organelor sexuale
• ritmului somn-veghe
• etc.
D. TELENCEFALUL / EMISFERELE
CEREBRALE
Telencefaul este cea mai mare parte a
creierului,reprezentând 85% din greutatea
organului.
Emisferele cerebrale sunt:
• separate printr-un sant interemisferic
• unite la bază prin punți de substanță albă
Fiecare emisferă prezintă 3 fețe: laterală,
medială și bazală.
STRUCTURA
Substanța cenușie este dipusă:
la exterior, formează scoarța cerebrală (cortex)
la interior, formează nucleii bazali (corpii striați) cu rol în reglarea mișcărilor
Subtanța albă: la interior
Scoarța cerebrală are șanțuri care maximizează
suprafața totală a cortexului:
• adânci, care delimitează lobii emisferelor:
• central Rolando - vizibil pe fața laterală și
mediană
• lateral Sylvius - vizibil pe toate fețele
• parieto-occipital
• superficiale, care delimitează giri sau
circumvoluțiuni
LOBII SI FUNCTIILE ACESTORA
SCOARTA CEREBRALA
Formată din arii cu funcții diferite:
• senzitive : vizuală, olfactivă, auditivă, somestezică (unde ajung
impulsurile de la receptori și se formează senzațiile)
• motoare ( de unde pornesc comenzi către mușchi/glande)
• de asociație (implicate în realizarea funcțiilor superioare: atenție,
învățare, gândire, memorie, etc.)