Legi, Decrete, Hotărâri Și Alte Acte: Anul 181 (XXV) - Nr. 558 Bis Marți, 3 Septembrie 2013

PARTEA I
Anul 181 (XXV) — Nr. 558 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 3 septembrie 2013
SUMAR
Pagina
Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării

regionale și administrației publice, nr. 2.465/2013
pentru aprobarea reglementării tehnice „Cod de
proiectare seismică — Partea I — Prevederi de
proiectare pentru clădiri”, indicativ P 100-1/2013 ...... 3–312
Volumul I
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
ORDIN
pentru aprobarea reglementării tehnice „Cod de proiectare seismică — Partea I —
Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P 100-1/2013*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de
reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările și completările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 6/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 4 „Acțiuni asupra
construcțiilor”, Procesul-verbal de avizare nr. 7/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 5 „Structuri pentru construcții” și
Procesul-verbal de avizare nr. 1/2013 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Cod de cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare la data
proiectare seismică — Partea I — Prevederi de proiectare semnării acestora.
pentru clădiri”, indicativ P 100-1/2013, denumită în continuare Art. 5. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
Cod P 100-1/2013, elaborată de Universitatea Tehnică de României, Partea I, și intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2014.
Construcții București, prevăzută în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin. Reglementarea tehnică aprobată prin prezentul ordin a fost
Art. 2. — Codul P 100-1/2013 se aplică la proiectarea adoptată cu respectarea procedurii de notificare
seismică a clădirilor noi și a construcțiilor cu structuri similare nr. RO/679/680/682/683/2012 din 6 noiembrie 2012 prevăzută
acestora, care se efectuează în cazul serviciilor de proiectare de Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru
organizarea și realizarea schimbului de informații în domeniul
contractate după data intrării în vigoare a prezentului ordin.
standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor
Art. 3. — Reglementarea tehnică „Cod de proiectare
referitoare la serviciile societății informaționale între România și
seismică — Partea I — Prevederi de proiectare pentru clădiri”, statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia
indicativ P 100-1/2006, aprobată prin Ordinul ministrului Europeană, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul
transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.711/2006, publicat Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, care
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 și 803 bis din transpune Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a
25 septembrie 2006**), cu modificările și completările ulterioare, Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru
se aplică în continuare la evaluarea seismică a clădirilor furnizarea de informații în domeniul standardelor și
existente. reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al
Art. 4. — Contractele pentru serviciile de proiectare încheiate Comunităților Europene, seria L, nr. 204 din 21 iulie 1998, cu
până la data intrării în vigoare a prezentului ordin se finalizează modificările și completările ulterioare.
p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,

Iulian Matache,
secretar de stat
București, 8 august 2013.

Nr. 2.465.
*) Ordinul nr. 2.465/2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 3 septembrie 2013 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Ordinul și anexa au fost publicate și în Buletinul construcțiilor nr. 12—13 din 2006, nr. 11—12 și nr. 13—14 din 2007, editat de Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor INCERC.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 3
Anex
COD DE PROIECTARE SEISMIC

– PARTEA I –
PREVEDERI DE PROIECTARE
PENTRU CLDIRI
INDICATIV P 100-1/2013
CUPRINS
1. GENERALITI
1.1. Obiect i domeniu de aplicare
1.2. Definiii generale
1.3. Uniti de msur
1.4. Simboluri
1.4.1. Simboluri folosite în capitolul 3
1.5. Documente de referin
1.6. Figuri i tabele
2. CERINE DE PERFORMAN I CONDIII DE

ÎNDEPLINIRE
2.1. Cerine fundamentale
2.2. Condiii pentru controlul îndeplinirii cerinelor
2.2.1. Generaliti
2.2.2. Starea limit ultim
2.2.3. Starea limit de serviciu (de limitare a degradrilor)
2.2.4. Msuri suplimentare
3. ACIUNEA SEISMIC
3.1. Reprezentarea aciunii seismice pentru proiectare
3.1.2. Descrieri alternative ale aciunii seismice
3.1.3. Accelerograme artificiale
3.1.4. Accelerograme înregistrate
3.1.5. Variabilitatea în spaiu a aciunii seismice
3.2. Spectrul de proiectare
3.3. Combinarea aciunii seismice cu alte tipuri de aciuni
4. PROIECTAREA CLDIRILOR
4.1. Generaliti
4.2. Condiii de planificare a construciilor
4.3. Condiii privind amplasarea construciilor
4.4. Alctuirea de ansamblu a construciilor
4.4.1. Aspecte de baz ale concepiei de proiectare
4.4.2. Elemente structurale principale i secundare în preluarea forelor
seismice
4.4.3. Condiii pentru evaluarea regularitii structurale
4.4.4. Condiii pentru alctuirea planeelor
4.4.5. Clase de importan i de expunere la cutremur i factori de
importan
4.5. Calculul structurilor la aciunea seismic
4.5.1. Generaliti
4.5.2. Modelarea comportrii structurale
4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.4. Calculul deformaiilor
4.6. Verificarea siguranei
4.6.1. Generaliti
4.6.3. Starea limit de serviciu
4.7. Sinteza metodelor de proiectare
5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE BETON

5.1. Generaliti
5.1.1. Obiect i domeniu de aplicare
5.1.2. Definiii
5.2. Principii de proiectare
5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate
5.2.2. Tipuri de structuri i factori de comportare
5.2.3. Cerine de proiectare
5.3. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate înalt
5.3.1. Condiii referitoare la materiale
5.3.2. Condiii geometrice
5.3.3. Eforturi de proiectare
5.3.4. Verificri la starea limit ultim i prevederi de alctuire
5.4. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate medie

5.5. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate joas
5.5.2. Rezistena la încovoiere i la fora tietoare
5.5.3. Alctuire i armare
5.6. Elementele structurilor duale
5.6.1. Structuri duale cu cadre predominante
5.6.2. Structuri duale cu perei predominani
5.7. Ancoraje i înndiri
5.7.1. Generaliti
5.7.2. Ancorarea armturii
5.7.3. Înndirea armturilor
5.8. Fundaii i infrastructuri
5.8.1. Prevederi generale
5.8.2. Msuri de proiectare
5.9. Efecte locale datorate interaciunii cu pereii de umplutur
5.10. Proiectarea planeelor de beton
6. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DIN OEL

6.1. Generaliti
6.1.2. Principii de proiectare
6.1.3. Verificarea siguranei
6.2. Condiii privind materialele
6.3. Tipuri de structuri i factori de comportare
6.3.1. Tipuri de structuri
6.3.2. Factori de comportare
6.4. Calculul structurii
6.5. Reguli pentru comportarea disipativ a structurilor
6.5.1. Generaliti
6.5.2. Criterii de proiectare pentru structuri disipative
6.5.3. Reguli de proiectare pentru elemente disipative supuse la

compresiune i/sau încovoiere
6.5.4. Reguli de proiectare pentru elemente întinse
6.5.5. Reguli de proiectare pentru îmbinri în zone disipative
6.5.6. Reguli de proiectare pentru uruburile de ancoraj
6.6. Cadre necontravântuite
6.6.1. Criterii de proiectare
6.6.2. Grinzi
6.6.3. Stâlpi
6.6.4. Îmbinrile grind-stâlp
6.6.5. Îmbinrile de continuitate ale stâlpilor
6.7. Cadre contravântuite centric
6.7.2. Particulariti de calcul
6.7.3. Calculul diagonalelor
6.7.4. Calculul grinzilor i stâlpilor
6.8. Cadre contravântuite excentric
6.8.2. Calculul barelor disipative
6.8.3. Elementele nedisipative
6.8.4. Îmbinrile barelor disipative
6.9. Reguli de proiectare pentru structuri de tip pendul inversat
6.10. Reguli de proiectare pentru structurile din oel cu nuclee sau
perei din beton armat i pentru structuri duale
6.10.1. Structuri cu nuclee sau perei din beton armat
6.10.2. Structuri duale
6.11. Cadre cu contravântuiri cu flambaj împiedicat
6.11.2. Rezistena contravântuirii
6.11.4. Calculul contravântuirilor
6.11.5. Grinzile i stâlpii
6.11.6. Îmbinrile contravântuirilor
6.12. Controlul execuiei
7. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR COMPOZITE

7.1. Generaliti
7.2. Materiale
7.2.1. Beton
7.2.2. Armtura din oel
7.2.3. Oelul structural ( rigid)
7.4. Aciunea de diafragm a planeelor compozite
7.5. Proiectarea structurilor disipative compozite
7.5.1. Criterii de proiectare a structurilor disipative compozite
7.6. Proiectarea cadrelor compozite necontravântuite
7.6.2. Calculul structural al cadrelor compozite
7.6.3. Supleea pereilor seciunilor de oel care alctuiesc elementele
compozite
7.6.4. Transferul de eforturi i deformaii între oel i beton
7.6.5. Grinzi compozite
7.6.6. Stâlpi compozii din beton armat cu armtur rigid (cu
seciunea din oel total înglobat în beton)
7.6.7. Stâlpi compozii din eav umplut cu beton
7.6.8. Elemente compozite cu seciunea din oel parial înglobat în
beton armat
7.6.9. Nodurile cadrelor compozite disipative
7.7. Proiectarea cadrelor compozite cu contravântuiri centrice
7.8. Proiectarea cadrelor compozite cu contravantuiri excentrice
7.9. Proiectarea structurilor cu perei compozii
7.9.1. Calculul structurilor cu perei compozii
7.10. Proiectarea fundaiilor structurilor compozite
8. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE ZIDRIE

8.1. Generaliti
8.1.2. Documente normative de referin

8.1.3. Definiii
8.1.4. Simboluri
8.2. Materiale componente
8.2.1. Cerine speciale pentru elemente pentru zidrie.
8.2.2. Cerine speciale pentru mortare
8.2.3. eserea zidriei
8.2.4. Cerine privind rezistenele caracteristice minime ale zidriei la
compresiune, forfecare i încovoiere
8.2.5. Betoane
8.2.6. Armturi
8.2.7. Alte materiale pentru armarea zidriei
8.3. Construcii cu perei structurali din zidrie
8.3.1. Tipuri de perei structurali din zidrie
8.3.2. Condiii de utilizare
8.3.3. Regularitate i neregularitate geometric i structural
8.4. Calculul seismic al cldirilor cu perei structurali din zidrie
8.4.1. Condiii generale
8.4.2. Modele i metode de calcul pentru stabilirea forelor seismice de
proiectare
8.4.3. Determinarea forelor seismice de proiectare pentru pereii
structurali
8.5. Principii i reguli generale de alctuire specifice construciilor
cu perei structurali din zidrie
8.5.2. Proiectarea suprastructurii
8.5.3. Proiectarea infrastructurii
8.5.4. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei
structurali din zidrie
8.6.1. Cerina de rezisten în raport cu starea limit ultim (ULS)
8.6.2. Cerina de rigiditate
8.6.3. Cerina de stabilitate
8.6.4. Cerina de ductilitate
8.6.5. Cerine de rezisten în raport cu starea limit de serviciu (SLS)
8.7. Calculul valorilor de proiectare ale rezistenelor pereilor

8.7.1. Prevederi generale de calcul.
8.7.2. Prevederi suplimentare pentru calculul pereilor structurali la
for axial i încovoiere în planul peretelui
8.7.3. Prevederi suplimentare privind rezistena de proiectare a
pereilor structurali cuplai
8.8. Calculul deformaiilor i deplasrilor laterale în planul peretelui
8.8.2. Deformaiile laterale ale pereilor structurali din zidrie
8.9. Proiectarea cldirilor simple din zidrie
8.9.1. Generaliti
8.9.2. Materiale pentru zidrie
8.9.3. Condiii de regularitate geometric i structural
8.9.4. Numrul de niveluri peste seciunea de încastrare i densitatea
minim a pereilor structurali pentru cldiri simple din zidrie
9. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DIN LEMN

9.1. Generaliti
9.1.2. Definiii
9.1.3. Concepia de proiectare
9.2. Condiii privind comportarea structural disipativ
9.4. Criterii de proiectare pentru structuri disipative
9.4.1. Reguli pentru elementele de îmbinare (conectori)
9.4.2. Reguli pentru îmbinri
9.4.3. Reguli pentru diafragmele orizontale
9.5. Verificri de siguran
10. PREVEDERI SPECIFICE COMPONENTELOR

NESTRUCTURALE ALE CONSTRUCIILOR
10.1. Generaliti
10.1.2. Subsistemul componentelor nestructurale (CNS)
10.2. Cerine generale de performan seismic specifice CNS
10.3. Bazele calculului seismic al componentelor nestructurale
10.3.1. Principii i metode de evaluare a forei seismice de proiectare

10.3.2. Determinarea deplasrilor laterale pentru calculul CNS
10.4. Condiii generale pentru proiectarea seismic a componentelor
nestructurale
10.4.1. Legturile CNS
10.4.2. Interaciunile CNS
10.5. Proiectarea seismic a componentelor arhitecturale nestructurale
(A)
10.5.1. Condiii generale de proiectare seismic
10.5.2. Proiectarea seismic a elementelor de construcie ataate
anvelopei
10.5.3. Proiectarea seismic a pereilor nestructurali de închidere (A2)
i de compartimentare (A3)
10.5.4. Proiectarea seismic a tavanelor suspendate (A4)
10.5.5. Proiectarea seismic a pardoselilor înlate (A5)
10.5.6. Proiectarea seismic a gardurilor de incint (A6)
10.5.7. Condiii de proiectare specifice pentru asigurarea cilor de
evacuare din cldire
10.6. Proiectarea seismic a instalaiilor (B)
10.6.1. Gruparea instalaiilor în categorii seismice
10.6.2. Condiii generale de proiectare pentru sistemele de instalaii
10.6.3. Condiii de proiectare specifice pentru diferite categorii de
elemente i/sau subansambluri de instalaii
10.7. Proiectarea seismic a echipamentelor electromecanice (C)
10.8. Msuri specifice pentru protecia seismic a mobilierului din
cldiri (D) 244
10.8.1. Categorii de cldiri i de mobilier/aparatur care necesit
protecia la efectele aciunii seismice
10.8.3. Condiii pentru proiectarea seismic a rafturilor de depozitare
din spaii accesibile publicului
10.9. Verificarea siguranei CNS la efectele aciunii seismice
10.9.1. Generaliti
10.9.2. Încrcri de proiectare
10.9.3. Deplasri de calcul
10.9.4. Rezistena de proiectare a panourilor din zidrie înrmate în
cadre
10.9.5. Reguli generale pentru verificarea siguranei CNS la aciunea

seismic
10.9.6. Modele de calcul
10.9.7. Verificarea condiiilor de stabilitate, de rezisten i de rigiditate
10.10. Asigurarea calitii la proiectare i la execuie
11. IZOLAREA BAZEI

11.2. Definiii
11.4. Criterii de îndeplinire a cerinelor
11.5. Prevederi generale de proiectare
11.5.1. Prevederi generale referitoare la dispozitivele de izolare
11.5.2. Controlul micrilor nedorite
11.5.3. Controlul micrilor difereniale ale terenului
11.5.4. Controlul deplasrilor relative fa de terenul i construciile
înconjurtoare
11.6. Aciunea seismic
11.7. Factorul de comportare
11.8. Proprietile sistemului de izolare
11.9. Calculul structural
11.9.1. Generaliti
11.9.2. Calculul linear echivalent
11.9.3. Calculul liniar simplificat
11.9.4. Calculul liniar modal simplificat
11.9.5. Calculul dinamic
11.9.6. Elemente nestructurale
11.10. Verificri la starea limit ultim
ANEXE
ANEXA A. ACIUNEA SEISMIC: DEFINIII I PREVEDERI
SUPLIMENTARE
A.1. Definiiile perioadelor de control (col) ale spectrelor de rspuns
A.2. Perioada (frecvena) predominant a vibraiilor terenului
A.3. Caracterizarea seismic a condiiilor de teren
A.4. Instrumentarea seismic a cldirilor
A.5. Spectrul de rspuns elastic pentru diferite fraciuni din amortizarea

critic
A.6. Acceleraia seismic a terenului în România
ANEXA B. METODE SIMPLIFICATE DE DETERMINARE A

PERIOADELOR I FORMELOR PROPRII DE VIBRAIE
B.1. Metoda aproximativ Rayleigh
B.2. Formule simplificate pentru estimarea perioadei fundamentale
B.3. Observaii generale
ANEXA C. CALCULUL MODAL CU CONSIDERAREA COMPORTRII

SPAIALE A STRUCTURILOR
C.1. Generaliti
C.2. Determinarea fortelor seismice, eforturilor i deplasrilor modale
C.3. Calculul eforturilor i deplasrilor din aciunea seismic
ANEXA D.PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC) AL

STRUCTURILOR
D.1. Concepia procedeului
D.2. Evaluarea proprietilor de rezisten i de deformaie ale
elementelor structurale
D.3. Construirea curbei for lateral – deplasarea la vârful construciei
D.4. Echivalarea structurii MDOF cu un sistem SDOF
D.5. Evaluarea cerinelor de deplasare
D.6. Controlul deplasrilor structurale
ANEXA E. VERIFICAREA DEPLASRILOR LATERALE ALE

STRUCTURILOR
E.1. Verificarea deplasrilor laterale la starea limit de serviciu
E.2. Verificarea deformaiilor laterale la starea limit ultim
E.3. Verificarea ductilitii elementelor de beton armat la starea limit
ultim
E.4. Verificarea ductilitii elementelor din oel la starea limit ultim
ANEXA F. ASPECTE SPECIFICE ALE ALCTUIRII ELEMENTELOR DIN

OEL
F.1. Valori ale suprarezistenei sistemului structural pentru calculul
simplificat
F.2. Lungimi de flambaj ale stâlpilor structurilor multietajate

F.3. Rigidizrile barelor disipative
F.4. Îmbinri grind-stâlp cu seciune redus
ANEXA G.PROIECTAREA PLCII GRINZILOR ÎN ZONA STÂLPILOR

CADRELOR COMPOZITE
G.1. Generaliti
G.2. Reguli pentru prevenirea zdrobirii premature a betonului plcii
grinzii compozite
G.2.1. Grinda compozit transmite un moment negativ stâlpului marginal
(exterior)
G.2.2. Grinda compozit transmite un moment pozitiv stâlpului marginal
(exterior)
G.2.3. Grinzi compozite transmit momente de ambele semne stâlpului
central (interior)
ANEXA H (informativ) - COMENTARII

C 2. CERINE DE PERFORMAN I CONDIII DE ÎNDEPLINIRE
C 3. ACIUNEA SEISMIC
C 4. PROIECTAREA CLDIRILOR
C 5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE BETON
C 6. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DIN OEL
C 7. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR COMPOZITE
C 8. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE ZIDRIE
C 9. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DIN LEMN
C 10. PREVEDERI SPECIFICE COMPONENTELOR
C D. PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC) AL
STRUCTURILOR
C E. PROCEDEU DE VERIFICARE A DEPLASRII LATERALE A
STRUCTURILOR
ANEXA I (informativ) - EXEMPLE DE PROIECTARE I CALCUL

E.4 PROIECTAREA CLDIRILOR
E 4.1 Structur metalic etajat cu dou planuri de simetrie
E 4.2 Structur dual din beton armat neregulat în plan i în elevaie.
E.5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUC IILOR DE BETON
E.5.1. Structura în cadre de beton armat

E.5.2. Structura cu pere
i de beton armat
E.6. PREVEDERI SPECIFICE CONTRUC IILOR DE O EL
E.6.1. Structur în cadre necontravântuite
E.6.2. Structur în cadre contravântuite centric în V inversat
E.6.3. Structur în cadre contravântuite excentric
E.7. PREVEDERI SPECIFICE CONTRUCIILOR COMPOZITE
E.7.1. Calculul elementelor unei structuri compozite
E.8. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU CONSTRUCII DE ZIDRIE
E.8.1. Cldire de locuit cu perei structurali din zidrie nearmat (ZNA) cu
elemente ceramice
E.8.2 Cldire tip « vil » P+2E cu perei structurali din zidrie nearmat
(ZNA) cu elemente de BCA
E.8.3 Cldire de locuit P+3E cu perei structurali din zidrie cu elemente
ceramice
E.8.4. Cldire tip « vil » P+2E cu perei structurali din zidrie confinat
(ZC) cu elemente BCA
E.9. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE LEMN
E.9.1. Proiectarea unei structuri de tip hal de lemn
E.10. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU COMPONENTELE
E.10.1 Verificarea unui perete despritor din zidrie cu elemente ceramice
E.10.2 Verificarea unui panou de zidrie înrmat într-un cadru de beton
armat pentru ac
iunea seismic în planul peretelui
E.10.3 Verificarea unui perete de fa
ad din zidrie de BCA înrmat în
cadru de beton pentru ac
iunea seismic perpendicular pe planul
peretelui
E.10.4 Verificarea unui perete de fa
ad cu goluri de ferestre realizat din
zidrie cu elemente ceramice
E.10.5 Determinarea cerin
elor de deplasare pentru un panou publicitar
E.10.6 Calculul prinderilor cu buloane pentru un echipament (prinderi fixe)
E.10.7 Calculul prinderilor pentru un echipament montat pe izolatori de
vibraii
E.10.8 Calculul unei conducte de ap fierbinte
ANEXA J. RECOMANDRI DE PROIECTARE

1
1. GENERALITI

(1) Codul de proiectare seismic - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cldiri,
indicativ P 100-1/2013 (denumit în continuare P 100-1) se aplic la proiectarea
seismic a cldirilor i construciilor cu structuri similare acestora (de exemplu,
tribune, estacade i alte asemenea) amplasate pe teritoriul României.
(2) Prevederile codului P 100-1 sunt armonizate cu prevederile standardului naional
SR EN 1998-1.
(3) Proiectarea construciilor cu funciuni speciale (de exemplu, centrale nucleare,
platforme maritime, poduri, baraje, diguri, couri de fum, turnuri de rcire i altele
asemenea) nu face obiectul codului P 100-1.
(4) Codul cuprinde numai acele prevederi care, împreun cu prevederile codurilor
destinate proiectrii la alte tipuri de aciuni a structurilor din diferite materiale (beton
armat, oel, zidrie, lemn), trebuie respectate în vederea asigurrii proteciei seismice a
cldirilor i construciilor cu structuri similare acestora.
(5) Prevederile codului au în vedere, în cazul aciunii cutremurului:
- protecia vieii i integritii fizice a persoanelor,
- meninerea fr întrerupere a desfurrii de activiti i servicii eseniale
pentru viaa social i economic,
- evitarea producerii de explozii sau degajri de substane periculoase;
- limitarea pagubelor materiale.
(6) Datorit caracterului imprevizibil, pronunat aleator al cutremurelor, eficiena
msurilor de protecie seismic prezint un anumit grad de incertitudine. Astfel,
calitatea proiectelor i performanelor structurilor trebuie evaluat prin msura în care
se respect prevederile codului i nu prin prisma apariiei, în cazul unei construcii
individuale, a unor urmri mai deosebite.
(7) Condiiile stabilite prin prezentul cod au caracter minimal i nu sunt limitative.
(8) Prezenta reglementare tehnic este supus actualizrii periodice pe msura
evoluiei progresului tehnic în domeniul proiectarii cldirilor i construciilor cu
structuri similare acestora la aciunea seismic.
(9) Prevederile codului reflect nivelul de cunoatere la data elaborrii acestuia în ceea
ce privete aciunea seismic, principiile i regulile de calcul i alctuire ale
construciilor, precum i performanele i cerinele privind construciile i produsele
pentru construcii utilizate.
(10) Pe msur ce prin cercetri teoretice i programe experimentale efectuate în
laboratoare acreditate / autorizate se vor obine noi date / informaii suplimentare
privind performanele i ipotezele / modelele / metodele / valorile de calcul utilizate,
acestea vor constui baza fundamentrii unor amendamente tehnice la prezentul cod cu
respectarea, în condiile legii, a procedurii de actualizare/revizuire a reglementrilor
tehnice.
(11) Prevederile codului se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor de

lucrri, specialitilor cu activitate în domeniul construciilor atestai /autorizai în
condiiile legii, precum i organismelor de verificare i control (verificarea i/sau
expertizarea proiectelor, verificarea, controlul i/sau expertizarea lucrrilor).
(12) Structura codului P 100-1 este urmtoarea:
1. Generaliti
2. Cerine de performan
3. Aciunea seismic
4. Proiectarea cldirilor
5. Prevederi specifice construciilor de beton
6. Prevederi specifice construciilor din oel
7. Prevederi specifice construciilor compozite
8. Prevederi specifice construciilor de zidrie
9. Prevederi specifice construciilor din lemn
10. Prevederi specifice componentelor nestructurale ale construciilor
11. Izolarea bazei
Anexa A - Aciunea seismic. Definiii i prevederi suplimentare.
Anexa B - Metode simplificate de determinare a perioadelor i formelor proprii
de vibraie
Anexa C - Calculul modal cu considerarea comportrii spaiale a structurii
Anexa D - Procedeu de calcul static neliniar (biografic) al structurilor
Anexa E - Procedeu de verificare a deplasrii laterale a structurilor
Anexa F - Aspecte specifice alctuirii elementelor din oel
Anexa G - Proiectarea plcii grinzilor la rezemarea pe stâlpii cadrelor compozite
Anexa H - Comentarii
Anexa I - Exemple de proiectare i calcul
Anexa J - Recomandri de proiectare
1.2. Definiii generale

Definiiile noiunilor de baz utilizate în cuprinsul codului P 100-1 sunt prezentate în
continuare.
Aceste definiii se completeaz, atunci când este cazul, cu explicaiile termenilor
specifici capitolelor 2 – 11.
Termenii de utilizare general se definesc astfel:
Factor de comportare: Factor utilizat pentru a reduce forele corespunztoare
rspunsului elastic inând cont de rspunsul neliniar al structurii. Depinde de natura
materialului structural, tipul de sistem structural i concepia de proiectare.
Metoda ierarhizrii capacitilor de rezisten (Metoda de proiectare la

capacitate): Metod de proiectare în care unele componente ale sistemului structural
sunt proiectate i detaliate pentru a permite disiparea energiei seismice prin deformaii
inelastice, în timp ce toate celelalte elemente structurale sunt proiectate pentru a avea
suficient capacitate de rezisten pentru a nu depi limitele comportrii elastice i a
permite dezvoltarea mecanismului de disipare de energie ales.
Zon disipativ (zon critic sau zon potenial plastic): Parte a unei structuri,
unde se ateapt s se dezvolte deformaii inelastice, înzestrat cu o capacitate ridicat
de disipare a energiei.
Structur cu rspuns inelastic (disipativ): Structura sau parte a unei structuri, la
care se ateapt s se dezvolte deformaii inelastice, înzestrat cu o capacitate ridicat
de disipare a energiei.
Factor de importan i de expunere la cutremur: Factor evaluat pe baza
consecinelor cedrii structurale.
Structur cu rspuns elastic (nedisipativ): Structur proiectat s reziste la aciuni
seismice fr considerarea comportrii inelastice (neliniare).
Componente nestructurale: Elemente de construcie, instalaii i echipamente care
nu sunt luate în considerare la proiectarea seismic a ansamblului structurii din cauza
rezistenei insuficiente sau a modului de legtur cu structura.
Elemente principale pentru preluarea forei seismice: Elemente componente ale
sistemului structural supus la aciuni seismice care sunt considerate în calculul
structural i sunt proiectate i detaliate în concordan cu reglementrile tehnice de
proiectare seismic.
Elemente secundare: Elemente care nu intr în componena sistemului structural de
rezisten la aciuni seismice i nu sunt proiectate i detaliate conform reglementrilor
tehnice de proiectare seismic, dar care trebuie astfel alctuite încât s permit
transmiterea încrcrilor gravitaionale, atunci când structura este supus la deplasrile
laterale impuse de cutremur.
Combinaia seismic de proiectare: Combinaie factorizat a efectelor aciunilor
care include aciunea seismic cu valoarea de proiectare
1.3. Uniti de msur

(1) Se utilizeaz unitile din Sistemul Internaional.
(2) Pentru calcule sunt recomandate urmtoarele uniti(0)
- Eforturi i încrcri: kN, kN/m, kN/m2
- Masa: kg, t
- Masa specific (densitate): kg/m3, t/m3
- Greutate specific: kN/m3
- Eforturi unitare i rezistene: N/mm2 (MPa), kN/m2 (kPa)
- Momente (încovoietoare, de torsiune, etc.): kNm
- Acceleraii: m/s2
- Acceleraia gravita
ional: g (9.81 m/s2)
1.4. Simboluri

ag acceleraia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontal a micrii
terenului)
avg acceleraia terenului pentru proiectare (pentru componenta vertical a micrii
terenului)
IMR intervalul mediu de recuren de referin al aciunii seismice
g acceleraia gravitaional
TB, TC, TD perioadele de control (col) ale spectrului de rspuns elastic pentru
componentele orizontale ale acceleraiei terenului
E(T) spectrul normalizat de rspuns elastic pentru componentele orizontale ale
acceleraiei terenului
E0 factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei orizontale
T perioada de vibraie a unui sistem cu un grad de libertate dinamic i cu
rspuns elastic
Se(T) spectrul de rspuns elastic de acceleraii pentru componentele orizontale ale
SDe(T) spectrul de rspuns elastic pentru deplasri
Ev(T) spectrul normalizat de rspuns elastic pentru componenta vertical a
TBv, TCv, TDv perioadele de control (col) ale spectrului de rspuns elastic pentru
componenta vertical a acceleraiei terenului
E0v factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei verticale
SVe(T) spectrul de rspuns elastic de acceleraii pentru componenta vertical a
Tp perioada predominant de vibraie a terenului în amplasament
M magnitudinea Gutenberg-Richter
Mw magnitudinea moment
Sd(T) spectrul de proiectare pentru acceleraii
q factorul de comportare
AEk valoarea caracteristic a aciunii seismice
AEd valoarea de proiectare a aciunii seismice

I,e factorul de importan i de expunere la cutremur
EPA acceleraia efectiv de vârf a micrii terenului
EPV viteza efectiv de vârf a micrii terenului
EPD deplasarea efectiv de vârf a micrii terenului
SA spectrul de rspuns pentru acceleraii absolute
SV spectrul de rspuns pentru viteze relative

SD spectrul de rspuns pentru deplasri relative
VS viteza undelor de forfecare
VP viteza undelor de compresiune
VS viteza medie a undelor de forfecare ponderat cu grosimea stratelor profilului
hi grosimea stratului de teren i
VSi viteza undelor de forfecare pentru stratul de teren i
Ts,30 perioada de vibraie a pachetului de strate de teren de grosime h=30m de la
suprafaa terenului
h grosimea total a pachetului de strate de teren din amplasament

e0 x , eoy distana între centrul de rigiditate i centrul maselor msurat în direciile de
calcul selectate
rx , ry rdcina ptrat a raportului între rigiditatea la torsiune a structurii i
rigiditatea lateral în direciile de calcul
J I ,e
factorul de imporant i expunere la cutremur
ds deplasarea lateral ca efect al acceleraiei seismice
de deplasarea elastic sub încrcri seismice de proiectare
Q factorul de reducere a valorii deplasrii aplicat la starea limit de serviciu
c factor de amplificare al deplasrii elastice în calculul deplasrilor la starea
limit ultim
Ed valoarea de proiectare a efectului aciunii seismice (a efortului sau deformaiei)
Rd valoarea de proiectare a efortului capabil
T coeficientul de sensibilitate al deplasrii relative de nivel
Ptot încrcarea vertical total la nivelul considerat i de la cele de deasupra, în
ipoteza de calcul seismic
Vtot fora tietoare de nivel
h înlimea de nivel
E fd
valoarea de calcul a efectului aciunii seismice (efortului, deplasrii)
E F ,G efectul (efortul) încrcrilor neseismice asupra fundaiei
J Rd factorul de suprarezisten
' limea necesar a rostului între cldiri
e1i excentricitatea accidental a masei de la nivelul i fa de poziia calculat a
centrului maselor
Li dimensiunea planeului perpendicular pe direcia aciunii seismice
S d T1 ordonata spectrului de rspuns de proiectare corespunztoare perioadei
fundamentale T1
T1 perioada proprie fundamental de vibraie a cldirii în planul care conine
direcia orizontal considerat
m masa total a cldirii calculat ca suma a maselor de nivel mi
O factorul de corecie care ine seama de contribuia modului propriu
fundamental prin masa modal efectiv asociat acestuia
Fi fora seismic orizontal static echivalent de la nivelul i
Fb fora tietoare de baz corespunztoare modului fundamental
si componenta formei fundamentale pe direcia gradului de libertate dinamic de
translaie la nivelul i
n numrul de niveluri al cldirii
mi masa de nivel
zi înlimea nivelului i fa de baza construciei considerat în model
Fixj , Fiyj forele seismice la nivelul i în direcia x, respectiv y, pentru subsistemul plan j
Fix , Fiy forele seismice la nivelul i în direcia x, respectiv y, pentru modelul plan
general
K ixj , K iyj rigiditile relative de nivel ale elementelor verticale care intr în
componena subsistemului plan j asociate direciei x, respectiv y, calculate
considerând numai deplasrile de translaie ale planeului indeformabil
x j , y j distane în direcia x, respectiv y, care definesc poziia subsistemului plan în
raport cu centrul de rigiditate de la nivelul i
eix , eiy distane în direcia x, respectiv y, care definesc poziiile deplasate ale forelor
seismice fa de centrul de rigiditate
e0ix , e0iy distane în direcia x, respectiv y, dintre centrele de mas i de rigiditate la
nivelul i
e1ix , e1iy excentricitile accidentale în direcia x, respectiv y, la nivelul i
mk masa modal efectiv asociat modului propriu de vibraie k

Tk perioada proprie în modul propriu de vibraie k
si ,k componenta vectorului propriu în modul de vibraie k pe direcia gradului de

libertate dinamica i
EE efectul aciunii seismice (efort , deplasare)
EE,k efectul aciunii seismice în modul k de vibraie
E Edx , E Edy valoarea de proiectare a efectului aplicrii micrii seismice pe direcia
axelor orizontale x i y, alese pentru structur,
E Edz valoarea de proiectare a efectului aplicrii micrii seismice pe direcia axei
verticale z
M 1i momentul de torsiune aplicat la nivelul i al structurii în jurul axei sale verticale

Ac aria seciunii transversale a unui element de beton
AS1 armturile de la partea inferioar a unei grinzi
AS2 armturile de la partea superioar a unei grinzi
Ash aria total de etrieri orizontali într-un nod grind-stâlp
Asv aria total de armtur vertical într-un nod grind-stâlp
Awh aria total a seciunii orizontale printr-un perete
Hw înlimea unui perete
MEd valoarea de proiectare a momentului încovoietor
MRb suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale grinzilor care intr
intr-un nod, în sec
iunile învecinate nodurilor, corespunztoare direc
iei i
sensului considerat al ac
iunii seismice
MRc suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor care intr
intr-un nod, în sec
iunile învecinate nodurilor, corespunztoare direc
iei i
sensului considerat al ac
iunii seismice
Mi,d valoarea momentelor la capetele grinzilor sau stâlpilor utilizate pentru calculul
forei tietoare asociate plastificrii
MRb,i valoarea de proiectare a momentului capabil în grinzi la captul i
MRc,i valoarea de proiectare a momentului capabil în stâlpi la captul i
NEd valoarea de proiectare a forei axiale
Vc valoarea de proiectare a forei tietoare în stâlp
V'Ed fora tietoare rezultat din calculul structurii în combinaia seismic de
proiectare
VEd valoarea de proiectare a forei tietoare în perete
VEd,max fora tietoare maxim asociat plastificrii, ce acioneaz la captul unei grinzi
VEd,min fora tietoare minim asociat plastificrii ce acioneaz la captul unei grinzi
Vjhd valoarea de proiectare a forei tietoare în nod
b limea unei grinzi msurat la partea inferioar

beff limea de plac a unei grinzi cu sec
iunea în form de „T” la faa stâlpului
bc dimensiunea seciunii transversale a unui stâlp
bj limea de proiectare a nodului
bo limea miezului de beton confinat într-un stâlp sau în elementele marginale
ale unui perete
bw limea inimii unei grinzi
bwo grosimea inimii unui perete
d înlimea efectiv (util) a seciunii elementului
dbL diametrul barelor longitudinale
dbw diametrul unui etrier
fcd valoarea de proiectare a rezistenei la compresiune a betonului
fcm valoarea medie a rezistenei la compresiune a betonului
fctm valoarea medie a rezistenei la întindere a betonului
fyk valoarea caracteristic a limitei de curgere a oelului
fyd valoarea de proiectare a rezistenei la curgere a oelului
fywd valoarea de proiectare a rezistenei la curgere a armturii transversale
hf grosimea plcii la grinzi cu seciune „T”
hjc distana dintre planurile extreme de armturi din stâlp într-un nod grind-stâlp
hjw distana dintre armturile de jos i cele de sus
hs înlimea de etaj
hw înlimea seciunii transversale a unei grinzi
lcl înlimea liber a unui stâlp
lcr lungimea zonei critice
lw lungimea seciunii transversale a unui perete
q factor de comportare
s distana dintre armturile transversale
xu înlimea zonei comprimate
1 factorul de multiplicare a forei seismice orizontale corespunztor formrii
primei articulaii plastice în sistem
u factorul de multiplicare a forei seismice orizontale corespunztor formrii
mecanismului cinematic global
Rd factor ce ine seama de efectul incertitudinilor legate de model în ceea ce
privete valorile de proiectare ale eforturilor capabile utilizate la estimarea
eforturilor de calcul, în acord cu principiul proiectrii capacitii de rezisten;
ine seama de diferitele surse de suprarezisten
d efortul axial mediu normalizat reprezentând raportul dintre valoarea de
proiectare a forei axiale, NEd, i Acfcd
procentul de armare cu armtur întins

L deschiderea grinzii
MEd momentul încovoietor de proiectare din gruparea de încrcri care include
aciunea seismic
MEd,E momentul încovoietor din aciunea seismic
MEd,G momentul încovoietor din aciunile neseismice coninute în gruparea de
încrcri care include aciunea seismic
Mpl,Rd rezisten
a plastic de proiectare a sec
iunii la moment încovoietor
NEd efortul axial de proiectare din gruparea de încrcri care include aciunea
seismic
NEd,E efortul axial din aciunea seismic
NEd,G efortul axial din aciunile neseismice coninute în gruparea de încrcri care
include aciunea seismic
Npl,Rd rezisten
iunii la efort axial
Rd rezistena îmbinri, corespunztoare modului de solicitare la care este supus
Rfy rezistena plastic a elementului disipativ corespunztoare modului de
solicitare la care acesta este supus
VEd fora tietoare de proiectare rezultat din gruparea de încrcri care include
aciunea seismic
VEd,E fora tietoare din aciunea seismic
VEd,G fora tietoare din aciunile neseismice coninute în gruparea de încrcri care
include aciunea seismic
VEd,M valoarea forei tietoare asociat plasticizrii unei grinzi la ambele capete
Vpl,Rd rezisten
a plastic de proiectare a seciunii la for
tietoare
Vwp,Ed fora tietoare în panoul de inim al stâlpului
Vwp,Rd rezistena de proiectare la for tietoare a panoului inimii stâlpului
e lungimea unei bare disipative
fy valoarea nominal a limitei de curgere a oelului
fy,max valoarea maxim a limitei de curgere a oelului
fu valoarea nominal a rezistenei la rupere a oelului
tw grosimea inimii seciunii
tf grosimea tlpii seciunii
:T valoarea suprarezistenei sistemului structural
1 factorul de multiplicare al forelor seismice de proiectare corespunztor

apariiei primei articulaii plastice în sistem
u factorul de multiplicare al forelor seismice de proiectare corespunztor
formrii unui numr de articulaii plastice suficient de mare pentru a aduce
structura în situaia de mecanism cinematic
M factorul parial de siguran pentru material
ov raportul dintre limita de curgere real, fy,max i limita de curgere nominal, fy
(suprarezistena de material)
capacitatea de rotire total a nodului grind-stâlp
O valoarea adimensional a zvelteei unui element
TEd temperatura minim de referin
μ coeficientul de frecare
E modulul de elasticitate al o
elului
Ncr efortul critic de flambaj elastic
Lcr lungimea de flambaj
I momentul de iner
ie al sec
iunii
E d ,G solicitarea produs de încrcrile neseismice din gruparea care include aciunea
seismic;
E d ,E solicitarea produs de încrcrile seismice;
Pmax capacitatea corectat la compresiune a contravântuirii cu flambaj împiedicat
Tmax capacitatea corectat la întindere a contravântuirii cu flambaj împiedicat
E factorul de corecie a capacitaii la compresiune
Z factorul de corecie datorat consolidrii

Aa, Ac, As aria de armtur , beton i respectiv oel rigid
AS i AT armturi suplimentare amplasate în plac în zona stâlpului
(AS armtura longitudinal i AT armtura transversal)
bc limea seciunii stâlpului perpendicular pe axa grinzii
beff limea efectiv a plcii din beton a grinzii din oel compozit cu placa
beff+ limea efectiv a plcii din beton a grinzii din oel compozit cu placa în zona
de moment pozitiv
beff- limea efectiv a plcii din beton a grinzii din oel compozit cu placa în zona
de moment negativ
be1 i be2 limile efective pariale ale plcii situate deoparte i de alta a axei grinzii
bf limea tlpii elementului din oel
bo dimensiunea minim a miezului din beton msurat între axele etrierilor

c limea aripii tlpii elementului din oel
d înlimea seciunii din oel, dimensiunea exterioar (maxim) a seciunii evii
din oel
dbw diametrul etrierilor de confinare
E modulul de elasticitate ale oelului
Ecm modulul de elasticitate al betonului pentru încrcri de scurt durat
EI1 rigiditatea la încovoiere a grinzii din oel compozite cu placa pentru zona de
moment pozitiv cu luarea în considerare a limii efective de placa
EI2 rigiditatea la încovoiere a grinzii din oel compozite cu placa pentru zona de
moment negativ cu considerarea armturii din limea efectiv de plac
fcd rezistena de calcul a betonului
fy rezistena caracteristic a oelului
fyd rezistena de proiectare a oelului
fydf rezistena de proiectare a oelului tlpii
fydL rezistena de proiectare a oelului armturilor longitudinale
fydw rezistena de proiectare a oelului armturilor transversale
h înlimea seciunii elementului compozit
hb înlimea seciunii grinzii compozite
hc înlimea seciunii stâlpului compozit
Ia , momentul de inerie al seciunii de armtur
Ic momentul de inerie al seciunii brute din beton
Ieq momentul de inerie echivalent al grinzii compozite
Is momentul de inerie al seciunii brute din oel
l deschiderea grinzii
lcl înlimea liber a stâlpului.
lcr lungimea zonei critice a unui element compozit
le lungimea de înglobare a riglei de cuplare din oel în perete
MEd momentul de proiectare
Mpl,Rd momentul capabil
NEd fora axial de proiectare
Npl,Rd fora axial capabil la compresiune centric
s distana între etrieri
t grosimea peretelui evii,
tf grosimea tlpii elementului din oel

tw grosimea inimii elementului din oel
VEd fora tietoare de proiectare
VRd fora tietoare capabil a elementului compozit
Vwp,Sd fora tietoare de proiectare a nodului
Vwp,Rd fora tietoare capabil a nodului compozit
x/h înlimea relativ a zonei comprimate din betonul grinzii compozite cu placa
l factorul de multiplicare al încrcrilor seismice de cod (în condiiile pstrrii
constante a celorlalte încrcri de calcul) corespunztor formrii primei
articulaii plastice în sistemul structural compozit.
u factorul de multiplicare al încrcrilor seismice de cod (în condiiile pstrrii
constante a celorlalte încrcri de calcul) corespunztor formrii mecanismului
complet de disipare în structura compozit.
d fora axial normalizat de proiectare a unui stâlp compozit

Aasc aria armturii din stâlpiorul comprimat
Asw aria armaturilor din rosturile orizontale pentru preluarea forei tietoare
C*** marca blocului de zidrie
D lungimea diagonalei panoului de cadru
Eb modulul de elasticitate al betonului
Ez modulul de elasticitate secant de scurt durat al zidriei
Ezc modulul de elasticitate longitudinal al zidriei confinate
FEd(zu) fora axial din diagonala comprimat a panoului de umplutur
corespunztoare aciunii seismice de proiectare;
FRd(zu) rezistena de proiectarea a panoului de umplutur
FRd1(zu) rezistena de rupere prin lunecare din for tietoare în rosturile orizontale
apanoului de zidrie de umplutur
FRd2 (zu) rezistena de rupere la strivire a diagonalei comprimate a panoului de zidrie
de umplutur
FRd3(zu) rezistena de rupere prin fisurare în lungul diagonalei comprimate
Gz modulul de elasticitate transversal al zidriei simple
Gzc modulul de elasticitate transversal al zidriei confinate
Ib momentul de inerie al seciunii de beton a elementelor de confinare
Ist valoarea medie a momentelor de inerie ale stâlpilor care mrginesc panoul
Iz momentul de inerie al seciunii de zidrie confinat
HW înlimea peretelui
M** marca mortarului

Mcap(sus), Mcap(jos) valorile rezistenelor de proiectare la încovoiere la extremitile
grinzii de cuplare, sus i jos
MEd valoarea de proiectare a momentului încovoietor în planul peretelui
MExd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile
orizontale
MExd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe
rosturile orizontale
MRd rezistena de proiectare la încovoiere în planul peretelui
MRxd1 rezistena de proiectare la încovoiere a peretelui în plan paralel cu rosturile
orizontale
MRxd2 rezistena de proiectare la încovoiere a peretelui în plan perpendicular pe
rosturile orizontale
NEd valoarea de proiectare a forei axiale
NRd rezistena de proiectare la for axial
VEdu valoarea forei tietoare asociat rezistenei la încovoiere a seciunii de zidrie
simpl, confinat sau cu inim armat, determinat inând seama de
suprarezistena armturilor
VEd valoarea de proiectare a forei tietoare determinat prin calculul structurii în
domeniul elastic liniar
Vg fora tietoare maxim în grinda de cuplare din încrcrile verticale
Vgc rezistena de proiectare la for tietoare a grinzilor de cuplare din pereii cu
goluri
VRd rezistena de proiectare la for tietoare
VRda rezistena de proiectare la for tietoare a armturilor orizontale din stratul
median al peretelui cu inim armat
VRdb rezistena de proiectare la for tietoare a stratului median de beton sau
mortar-beton al peretelui cu inim armat
VRdz rezistena de proiectare la for tietoare a zidriei peretelui cu inim armat
VRd1 rezistena de proiectare la for tietoare a panoului de zidrie confinat
VRd2 rezistena de proiectare la forfecare a armturii din stâlpiorul comprimat
VRd3 rezistena de proiectare a armturilor din rosturile orizontale ale zidriei
ag valoarea de proiectare a acceleraiei terenului
bz grosimea total a celor dou straturi de crmid ale peretelui cu inima armat
d diametrul barelor din elementele de beton armat
fb rezistena caracteristic la compresiune a corpurilor de zidrie normal pe faa
rostului orizontal
fbh rezistena caracteristic la compresiune a corpurilor de zidrie paralel cu faa

rostului orizontal, în planul peretelui
fd rezistena de proiectare la compresiune a zidriei
fk rezistena caracteristic la compresiune a zidriei
fkd1 rezistena caracteristic a zidriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale
fkd2 rezistena caracteristic a zidriei la încovoiere perpendicular pe rosturile
orizontale
fkh rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei paralel cu faa
rostului orizontal în planul peretelui
fm rezistena medie la compresiune a mortar-betonului din stratul median al
pereilor din zidrie cu inim armat
fvd rezistena de proiectare la forfecare a zidriei
fvd0 rezistena de proiectare la forfecare sub efort de compresiune nul a zidriei
fvk rezistena caracteristic la forfecare a zidriei
fvk0 rezistena caracteristic la forfecare sub efort de compresiune nul a zidriei
fxd1 rezistena de proiectare a zidriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale
fxd2 rezistena de proiectare a zidriei la încovoiere perpendicular pe rosturile
orizontale
fyd rezistena de proiectare a armturii din stâlpiorul comprimat
h înlimea liber a peretelui
hef înlimea efectiv a peretelui
hetaj înlimea nivelului cldirii
hgol înlimea golului din zidrie
hp înlimea panoului de zidrie de umplutur
l deschiderea grinzii
lo lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între feele montanilor)
lw lungimea peretelui
lc lungimea zonei comprimate a peretelui
lmin ltimea minim a spaletului de zidrie la o seciune compus
lp lungimea panoului de zidrie de umplutur
p% densitatea pereilor structurali raportat la aria planeului
s distana între armturile Asw
t grosimea peretelui de zidrie
tef grosimea efectiv a peretelui
tm grosimea stratului median al peretelui din zidrie armat

tp grosimea panoului de zidrie de umplutur
x adâncimea zonei comprimate rezultat din ipoteza seciunilor plane
xconv adâncimea convenional a blocului eforturilor de compresiune
xechiv adâncimea echivalent a zonei comprimate
xmax adâncimea maxim a zonei comprimate
JM coeficientul parial de siguran pentru material
Hm deformaia specific liniar maxim
H deformaie specific liniar
Huz deformaia specific ultim a zidriei
Hub deformaia specific ultim a betonului
V efort unitar normal
Vd efortul unitar de compresiune determinat considerând încrcarea vertical
uniform distribuit pe lungimea peretelui
T unghiul cu orizontala al diagonalei panoului de zidrie de umplutur

d diametrul tijelor, dornurilor sau buloanelor, dup caz
q factor de comportare
OM coeficientul parial de siguran pentru material

Eanc valoarea de proiectare a eforturilor secionale din elementele de ancoraj
EEd,CNS valoarea de proiectare a eforturilor secionale în componentele nestructrale
(CNS)
ERd,CNS rezistena de proiectare la eforturile secionale în CNS
FCNS fora seismic static echivalent pentru CNS
H înlimea medie a acoperiului în raport cu baza construciei
Kz coeficientul care reprezint amplificarea acceleraiei seismice a terenului pe
înlimea construciei
La lungimea de ancoraj a elementului de prindere
MEd,CNS momentul încovoietor de proiectare pentru CNS i prinderi
MRd,CNS rezistena de proiectare la încovoiere pentru CNS i prinderi
NEd,CNS fora axial de proiectare pentru CNS i prinderi
NRd,CNS rezistena de proiectare la for axial pentru CNS i prinderi
Ranc rezistena de proiectare la eforturile secionale din elementele de ancoraj

VEd,CNS fora tietoare de proiectare pentru CNS i prinderi
VRd,CNS rezistena de proiectare la for tietoare pentru CNS i prinderi
X cota punctului superior de prindere al CNS de la nivelul x
Y cota punctului inferior de prindere al CNS de la nivelul y
ag valoarea de proiectare a acceleraiei terenului
bst limea panoului de sticl
cliber spaiul dintre sticl i cadrul metalic
c1 spaiul liber între marginile verticale ale sticlei i cadru
c2 spaiul liber între marginile orizontale ale sticlei i cadru
D diametrul barei de prindere
daA, daB deplasrile relative de nivel admisibile pentru construciile A i B
dra (sticl) deplasarea relativ de nivel care produce spargerea/cderea sticlei din
peretele cortin sau din vitrin
dr,CNS deplasarea relativ de nivel de proiectare pentru CNS
dsxA deplasarea construciei A, la nivelul x
dsyA deplasarea construciei A, la nivelul y
dsyB deplasarea construciei B, la nivelul y
fxd1 rezistena de proiectare a zidriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale
fxd2 rezistena de proiectare a zidriei la încovoiere perpendicular pe rosturile
orizontale
hetA, hetB înlimile de etaj la construciile A i B
hst înlimea panoului de sticl
mCNS masa maxim a CNS în exploatare
qCNS factor de comportare al CNS
z cota punctului de prindere de structur a CNS
ES coeficientul de amplificare dinamic al CNS
JCNS factorul de importan i expunere la cutremur al CNS
JI ,e factorul de importan i expunere la cutremur al construciei.

Keff rigiditatea efectiv a sistemului izolator în direcia principal considerat, la o
deplasare egal cu deplasarea de proiectare ddc
KV rigiditatea total a sistemului izolator în direcie vertical
Kxi rigiditatea efectiv pentru un element dat în direcia x
Kyi rigiditatea efectiv pentru un element dat în direcia z

Teff perioada fundamental efectiv a suprastructurii corespunztoare translaiei
orizontale, suprastructura fiind considerat un corp rigid
Tf perioada fundamental a suprastructurii considerat încastrat la baz
TV perioada fundamental a suprastructurii în direcie vertical, suprastructura
fiind considerat un corp rigid
M masa suprastructurii
Ms magnitudinea
ddc deplasarea de proiectare a centrului rigiditii efective în direcia considerat
ddb deplasarea total de proiectare a unei uniti izolatoare
etot,y excentricitatea total în direcia y
fj forele orizontale la fiecare nivel j
ry raza de torsiune a sistemului izolator
(xi,yi) coordonatele unei uniti izolatoare în raport cu centrul rigitii efective

eff valoarea amortizrii efective
1.5. Documente de referin
Reglementri tehnice:
Nr. Acte legislative Act normativ prin care se aprob
crt. reglementarea tehnic/publicaia
1. Cod de proiectare. Bazele proiectrii Ordinul ministrului dezvoltrii

construciilor, indicativ CR 0 – 2012 regionale i turismului nr. 1530/2012,
publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I bis, nr.647/11
septembrie 2012, cu completrile
ulterioare
2. Normativ pentru producerea betonului i Ordinul ministrului dezvoltrii
executarea lucrrilor din beton, beton armat i lucrrilor publice i locuinei
beton precomprimat - Partea 1: Producerea nr.577/2008 din 29 aprilie 2008,
betonului, indicativ NE 012/1-2007 publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I nr. 374 din 16 mai
2008
3. Normativ pentru producerea i executarea Ordinul ministrului dezvoltrii
lucrrilor din beton, beton armat i beton regionale i turismului nr. 853/2010
precomprimat-Partea 2: Executarea lucrrilor din 22 noiembrie 2010, publicat în
din beton, indicativ NE 012/2-2010 Monitorul Oficial, Partea I nr.853 din
20 decembrie 2010
4. Specificaie tehnic privind produse din oel Ordinul ministrului dezvoltrii
utilizate ca armturi: cerine i criterii de regionale i turismului nr. 683/2012,
performan, indicativ ST 009-2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea
I, nr. 337 din 18 mai 2012
5. Cod de proiectare seismic. Partea a III-a. Ordinul ministrului dezvoltrii

Prevederi pentru evaluarea seismic a regionale i locuinei nr.704/2009
cldirilor existente, indicativ P 100-3/2008 publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I nr.674 i nr.674
bis din 1 octombrie 2009, cu
completrile ulterioare
6. Cod de proiectare a construciilor cu perei Ordinul ministrului dezvoltrii
structurali de beton armat, indicativ CR 2-1- regionale i administraiei publice nr.
1.1/2013 2361/2013, publicat în Monitorul
Oficial al României
7. Cod de proiectare pentru structuri din zidrie, Ordinul ministrului dezvoltrii
indicativ CR 6 – 2013 regionale i administraiei publice
nr.2464/2013, publicat în Monitorul
Oficial al României
Standarde de referin:
Nr. Standarde Denumire
crt.
1 SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.

Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru
cldiri
2 SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
cldiri
3 SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
cldiri. Anexa naional
4 SR EN 1992-1-1:2004/NB/A91:2009 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
5 SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru
rezistena la cutremur. Partea 5: Fundaii,
structuri de susinere i aspecte geotehnice
6 SR EN 1998-5:2004/NA:2007 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru
rezistena la cutremur. Partea 5: Fundaii,
structuri de susinere i aspecte geotehnice.
Anexa naional
7 SR EN 1993-1-1:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel.
cldiri
8 SR EN 1993-1-1:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din oel.
9 SR EN 1993-1-1:2006/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel.

cldiri
Partea 1-3: Reguli generale. Reguli
suplimentare pentru elemente structurale i
table formate la rece
11 SR EN 1993-1-3:2007/NB:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel.
table formate la rece. Anexa Naional
table formate la rece
Partea 1-5: Elemente structurale din plci
plane solicitate în planul lor
14 SR EN 1993-1-5:2007/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel.
plane solicitate în planul lor. Anexa Naional
plane solicitate în planul lor
Partea 1-8: Proiectarea îmbinrilor
17 SR EN 1993-1-8:2006/NB:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel.
Partea 1-8: Proiectarea îmbinrilor. Anex
Naional
Partea 1-8: Proiectarea îmbinrilor
Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a
oelului
20 SR EN 1993-1-10:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel.
oelului. Anexa naional
oelului
22 SR EN 10025-1:2005 Produse laminate la cald din oeluri pentru
construcii. Partea 1: Condiii tehnice generale
de livrare
23 SR EN 10025-2:2004 Produse laminate la cald din oeluri de

construcii. Partea 2: Condiii tehnice de
livrare pentru oeluri de construcii nealiate
24 SR EN 10025-2:2004/AC:2005 Produse laminate la cald din oeluri de
construcii. Partea 2: Condiii tehnice de
livrare pentru oeluri de construcii nealiate
25 SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru construcii,
din oeluri de construcie nealiate i cu
granulaie fin. Partea 1: Condiii tehnice de
livrare
26 SR EN 1090-2+A1:2012 Executarea structurilor de oel i structurilor
de aluminiu. Partea 2: Cerine tehnice pentru
structurile de oel
27 SR EN 15129:2010 Dispozitive antiseismice
28 SR EN ISO 6892-1:2010 Materiale metalice. Încercarea la
traciune.Partea 1: Metoda de încercare la
temperatura ambiant
29 SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite
de oel i beton. Partea 1-1: Reguli generale i
reguli pentru cldiri
30 SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite
reguli pentru cldiri. Anexa naional
31 SR EN 1994-1-1:2004/AC:2009 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite
32 SR EN 1995-1-1:2004 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn.
Partea 1-1: Generaliti - Reguli comune i
33 SR EN 1995-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn.
reguli pentru cldiri. Anexa naional
34 SR EN 1995-1-1:2004/AC:2006 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn.
35 SR EN 1995-1-1:2004/A1:2008 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn.
36 STAS 256-79 Lemn pentru min
37 STAS 3416-75 Lemn rotund pentru piloi
38 STAS 4342-85 Lemn rotund de foioase pentru construcii
39 STAS 1040-85 Lemn rotund de rinoase pentru construcii.

Manele i prjini
40 STAS 3363-86 Cherestea de cire, frasin, paltin, pr i ulm.
Clase de calitate
41 STAS 6709-86 Cherestea de arar, carpen, jugastru,
mesteacn i salcâm. Clase de calitate
42 SR EN 844-1:1998 Lemn rotund i cherestea. Terminologie.
Partea 1: Termeni generali comuni pentru
lemn rotund i cherestea
43 SR EN 1313-1:2010 Lemn rotund i cherestea. Abateri admisibile
i dimensiuni prefereniale. Partea 1:
Cherestea de rinoase
44 SR EN 1611-1:2001 Cherestea. Clasificare dup aspect a lemnului
de rinoase. Partea 1: Molid, brad, pin i
Duglas European
45 SR EN 1611-1:2001/A1:2003 Cherestea. Clasificare dup aspect a lemnului
de rinoase. Partea 1: Molid, brad, pin i
Duglas European
46 SR EN 338:2010 Lemn pentru construcii. Clase de rezisten
47 SR EN 336:2004 Lemn pentru construcii. Dimensiuni, abateri
admisibile
48 SR EN 335-2:2007 Durabilitatea lemnului i a materialelor
derivate din lemn. Definiia claselor de
utilizare. Partea 2: Aplicaie la lemnul masiv
49 SR EN 1194:2002 Structuri de lemn. Lemn lamelat încleiat.
Clase de rezisten i determinarea valorilor
caracteristice
50 SR EN 1380:2009 Structuri de lemn. Metode de încercare. Cuie
pentru îmbinri de rezisten, uruburi,
buloane i dornuri
51 SR EN 1381:2002 Structuri de lemn. Metode de încercare.
Îmbinri de rezisten cu scoabe
52 SR EN 26891:2002 Structuri de lemn. Îmbinri cu elemente
mecanice de fixare. Principii generale pentru
determinarea caracteristicilor de rezisten i
deformare
53 SR EN 1438:2001 Simboluri pentru lemn i pentru produsele pe
baz de lemn
54 SR EN 14279+A1:2009 Lemn stratificat (LVL). Definiii, clasificare i
specificaii
55 SR EN 14545:2009 Structuri de lemn. Piese de fixare. Cerine
56 SR EN 1996-1-1:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie.

Partea 1-1: Reguli generale pentru construcii
de zidrie armat i nearmat
57 SR EN 1996-1-1:2006/NB:2008 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie.
de zidrie armat i nearmat. Anexa naional
58 SR EN 1996-1-1:2006/AC:2010 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie.
de zidrie armat i nearmat
59 SR EN 771-1:2011 Specificaii ale elementelor pentru zidrie.
Partea 1: Elemente pentru zidrie de argil
ars
60 SR EN 771-4:2011 Specificaii ale elementelor pentru zidrie.
Partea 4: Elemente pentru zidrie de beton
celular autoclavizat
61 SR EN 1052-1:2001 Metode de încercare a zidriei. Partea 1:
Determinarea rezistenei la compresiune
62 SR EN 845-1+A1:2008 Specificaie a componentelor auxiliare pentru
zidrie. Partea 1: Agrafe, bride de fixare,
etriere suport i console
63 SR EN 998-2:2011 Specificaie a mortarelor pentru zidrie. Partea
2: Mortare pentru zidrie
64 SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru
rezistena la cutremur. Partea 1: Reguli
generale, aciuni seismice i reguli pentru
cldiri
65 SR EN 1998-1:2004/NA:2008 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru
66 SR EN 1998-1:2004/AC:2010 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru
cldiri
1.6. Figuri i tabele
Figura 3.1. România - Zonarea valorilor de vârf ale acceleraiei terenului pentru
proiectare ag cu IMR = 225 ani i 20% probabilitate de depire în 50 de ani
Figura 3.2. Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (col),
TC a spectrului de rspuns
Figura 3.3. Spectre normalizate de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru
componentele orizontale ale micrii terenului, în zonele caracterizate prin perioada de
control (col) TC=0,7s 1,0s i 1,6s
Figura 5.1. Diagrama înfurtoare de momente de proiectare pentru pere
i
structurali
Figura 5.2. Diagrama înfurtoare a for
elor tietoare de proiectare pentru pere
i
structurali
Figura 5.3. Semnifica
ia VEd,max i VEd,min i modul de dispunere a armturii
înclinate
Figura 5.4. Lungimea minim pe care trebuie s se prevad msuri de confinare, lc,
stabilit prin calcul
Figura 5.5. Valori limit inferioare ale lungimii minime pe care trebuie s se
prevad msuri de confinare
Figura 5.6. Ancorarea armturilor din zonele critice ale grinzilor i stâlpilor (clasa
DCH)
Figura 5.7. Ancorarea armturilor de la partea inferioar în situa
ia în care zona
critic se formeaz la fa
a nodului sub ac
iunea momentelor pozitive
Figura 5.8. Aciunea de diagonal comprimat exercitat de panoul de zidrie
Figura 5.9. Condiii de comportare de tip stâlp scurt sau de tip grind scurt
Figura 6.1. Cadru cu contravântuiri în K
Figura 6.2. Îmbinare grind – stâlp. Panoul de inim a stâlpului.
Figura 6.3. Sgeta la mijlocul grinzii luat în considerare pentru calculul rotirii
Figura 6.4. Exemple de aplicare a prevederilor de la 6.7.1.(2)
Figura 6.5. Notaii pentru bara disipativ cu seciune dublu T
Figura 6.6. Configuraii de cadre contravântuite excentric cu (a) momente egale la
capetele barei disipative sau (b) momente inegale la capetele barei disipative.
Figura 6.7. Alctuirea de principiu a unei contravântuiri cu flambaj împiedicat.
Figura 6.8. Diagrama for - deformaie pentru contravântuire.
Figura 6.9. Schema subansamblului pentru încercarea experimental
Figura 7.1. Definiia limilor efective be i beff
Figura 7.2. Dispunerea barelor suplimentare As, AT i situaii de calcul ale limii
efective de plac
Figura 7.3. Armtura transversal a elementelor compozite parial înglobate în
beton
Figura 7.4. Sisteme structurale pentru pereii compozii
Figura 7.5. Detalii pentru zonele de capt ale pereilor compozii
Figura 7.6. Grinzi de cuplare de oel ale pereilor de beton armat i detalii de
înglobare pentru clasa de ductilitate DCH
Figura 8.1. Dispunerea în plan a golurilor din pereii de zidrie
Figura 8.2. Poziionarea golurilor de mari dimensiuni în planee

Figura 8.3. Modularea zidriilor în raport cu dimensiunile elementelor pentru
zidrie
Figura 8.4. Poziionarea stâlpiorilor din beton armat la structuri din zidrie
confinat
Figura 8.5. Întreruperea centurilor la casa scrii
Figura 8.6. Înndirea barelor din centuri
Figura 8.7. Armarea centurilor slbite prin liuri
Figura 8.8. Armarea zidriei la intersecii de perei
Figura 10.1. Asigurarea stabilitii courilor din zidrie
Figura 10.2. Asigurarea stabilitii elementelor majore din zidrie de la faade
Figura 10.3. Detalii de realizare a cornielor din zidrie
Figura 10.4. Exemple de cornie cu deschidere mare
Figura 10.5. Zidrie înrmat în cadre. Sisteme de diagonale comprimate
Figura 10.6. Msuri constructive pentru parapei din zidrie
Figura 10.7. Centuri i stâlpiori intermediari la perei nestructurali
Figura 10.8. Asigurarea stabilitii pereilor nestructurali cu înlimea mai mic
decât cea a etajului
Figura 10.9. Alctuirea general a pardoselilor înlate
Figura 10.10. Încrcri pe pardoseli înlate
Figura 10.11. Scheme pentru calculul rezistenei panourilor de zidrie înrmat
Figura A.1. Densitatea spectral de putere normalizat pentru componenta NS a
înregistrrilor cutremurelor vrâncene din 1977 i 1986 la staia INCERC (Estul
municipiului Bucureti)
Figura C.1. Grade de libertate dinamic la nivelul “i” în ipoteza planeului
indeformabil în planul su
Figura C.2. Reducerea maselor în CM
Figura C.3. Fore seismice de nivel static echivalente în modul k de vibraie
Figura D.1. Curba for – deplasare ob
inut prin calcul static neliniar al structurii
Figura E.1. Rotirea corzii
Figura F.1. Raportul lf /L dintre lungimea de flambaj i lungimea teoretic a unui
stâlp dintr-un cadru cu noduri fixe
Figura F.2. Raportul lf /L dintre lungimea de flambaj i lungimea teoretic a unui
stâlp dintr-un cadru cu noduri deplasabile
Figura F.3. Factori de distribuie pentru stâlpii continui
Figura F.4. Amplasarea rigidizrilor la bara disipativ scurt
Figura F.5. Amplasarea rigidizrilor la bara disipativ lung
Figura F.6. Amplasarea rigidizrilor la bara disipativ intermediar

Figura F.7. Îmbinarea unei grinzi cu seciune redus
Tabelul 3.1 Perioadele de control (col) TB, TC , TD ale spectrului de rspuns pentru
componentele orizontale ale micrii seismice
Tabelul 4.1 Modul de considerare a regularitii structurale asupra proiectrii
seismice
Tabelul 4.2 Valorile factorului de importan-expunere pentru aciunea seismic JI,e
Tabelul 5.1 Valorile maxime ale factorului de comportare q pentru aciuni seismice
orizontale
Tabelul 6.1 Concepte de proiectare, clase de ductilitate ale structurii i limita
superioar a valorii de referin a factorilor de comportare
Tabelul 6.2 Grosimea maxim a pereilor elementelor (în mm)
Tabelul 6.3 Limitele superioare ale valorilor factorilor de comportare q pentru
structuri regulate în elevaie
Tabelul 6.4 Cerinele clasei de seciune a elementelor disipative în funcie de clasa
de ductilitate a structurii i valoarea de referin a factorului de comportare q.
Tabelul 7.1 Clase de ductilitate i valori maxime ale factorilor de comportare
corespunztori
Tabelul 7.2 Valori maxime ale factorilor de comportare pentru structuri compozite
Tabelul 7.3 Relaia intre factorul de comportare i limitele supleei pereilor
seciunilor de oel ale elementelor compozite
Tabelul 7.4 Valori maxime ale înlimii relative a zonei comprimate de beton x/hb
pentru asigurarea ductilitii grinzilor din oel compozite cu plac de beton armat
Tabelul 7.5 Limea efectiv parial a plcii grinzilor compozite în zona nodurilor
be
Tabelul 8.1 Proprietile geometrice ale elementelor pentru zidrie
Tabelul 8.2 Valori minime necesare ale rezistenei caracteristice la compresiune fk
(N/mm2) pentru pereii structurali ai cldirilor din clasele de importan III - IV
Tabelul 8.4 Valori minime ale rezistenei caracteristice iniiale la forfecare fvk0
(N/mm2) pentru pereii structurali ai cldirilor din clasele de importan III – IV
Tabelul 8.5 Valori minime necesare ale rezistenelor caracteristice la încovoiere fxk1
i fxk2 (în N/mm2) pentru pereii structurali ai cldirilor din clasele de importan III –
IV
Tabelul 8.6 Valorile de proiectare ale proprietile mecanice ale betoanelor pentru
elemente de confinare pentru toate clasele de importan
Tabelul 8.7 Proprietile mecanice minime ale oelurilor pentru
armarea elementelor de confinare i a ZIA
Tabelul 8.8.Numrul de niveluri peste seciunea de încastrare i densitatea minim a
pereilor structurali (p%) pentru cldiri cu perei structurali din ZNA.
Tabelul 8.9 Numrul de niveluri peste seciunea de încastrare (nniv) i densitatea

minim a pereilor structurali (p%) pentru cldiri cu perei structurali din zidrie
armat
Tabelul 8.10 Factori de comportare "q" pentru cldiri cu perei structurali
din zidrie
Tabelul 8.11 Raportul U între ariile în plan ale golurilor de ui i ferestre i
ariile plinurilor de zidrie
Tabelul 8.12 Procente de armare minime pentru perei din ZIA
Tabelul 8.13 Coeficieni pariali de siguran M pentru calculul pereilor structurali
din zidrie la starea limit ultim (ULS) pentru gruparea seismic de încrcri
Tabelul 8.14 Numrul de niveluri peste seciunea de încastrare i densitatea minim
a pereilor structurali pentru cldiri simple din zidrie cu elemente din argil ars din
grupele 1 i 2
Tabelul 8.15 Numrul de niveluri peste seciunea de încastrare i densitatea minim
a pereilor structurali pentru cldiri simple din zidrie cu elemente din argil ars din
grupa 2S i din BCA
Tabelul 9.1 Tipuri de structuri i valori ale factorului de comportare q în funcie de
clasa de ductilitate cerut
Tabelul 9.2 Factori de comportare q pentru structuri de lemn
Tabelul 9.3 Factori de comportare modificai q pentru structuri
Tabelul 10.1 Valorile factorilor CNS i qCNS pentru pri/elemente de construcie
Tabelul 10.3 Valorile factorilor k1,pan ÷ k4,pan
Tabelul 10.4. Valorile factorului k5,pan
Tabelul A1 Valorile acceleraiei terenului pentru proiectare, ag i valorile perioadei
de control (col), TC, pentru localitile urbane din România
Tabelul E.1 Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate pentru structuri de
beton
Tabelul E.2 Valori admisibile ale deplasrii relative de nivel
Tabelul E.3 Valori admisibile ale rotirilor, uULS
Tabelul F.1 Valori ale suprarezistenei sistemului structural :T

Tabelul F.2 Rigiditatea grinzilor în cazul cadrelor cu noduri fixe
Tabelul F.3 Rigiditatea grinzilor în cazul cadrelor cu noduri deplasabile
Tabelul F.4 Rigiditatea unei grinzi dintr-o structur cu planee de beton armat
2
2. CERINE DE PERFORMAN I CONDIII DE ÎNDEPLINIRE

(1) Proiectarea la cutremur urmrete satisfacerea, cu un grad adecvat de siguran,
a urmtoarelor cerine fundamentale (niveluri de performan): (0)
(i) cerina de siguran a vieii
Structura va fi proiectat pentru a rspunde aciunii seismice cu valoarea de proiectare,
stabilit conform capitolului 3, cu o marj suficient de siguran fa de nivelul de
deformare la care intervine prbuirea local sau general, astfel încât vieile
oamenilor s fie protejate. Valoarea de proiectare a aciunii seismice, considerat
pentru cerina de sigurana vieii i stabilit pe baza prevederilor capitolului 3,
corespunde unui interval mediu de recuren de 225 ani (probabilitate de depire de
20% în 50 de ani).
Nota: Construciile cu alctuire regulat i corect detaliate care satisfac criteriile prezentului
cod pot prelua, fr rupere, deplasri cu cca. 50% mai mari decât cele corespunztoare
acceleraiei de proiectare a terenului pentru cerina de siguran a vieii.
(ii) cerina de limitare a degradrilor. ( )
Structura va fi proiectat pentru a rspunde aciunilor seismice cu probabilitate mai
mare de apariie decât aciunea seismic de proiectare, fr degradri sau scoateri din
funciune, ale cror costuri s fie exagerat de mari în comparaie cu costul structurii.
Aciunea seismic considerat pentru cerina de limitare a degradrilor corespunde
unui interval mediu de recuren de 40 ani (probabilitate de depire de 20% în 10 de
ani).
2.2. Condiii pentru controlul îndeplinirii cerinelor
2.2.1. Generaliti
(1) Proiectarea structurilor corespunztoare nivelului de protecie seismic oferit
de aplicarea prezentului cod, pentru construciile care fac obiectul capitolelor 5 – 8, cu
excepia cazurilor menionate explicit, are în vedere un rspuns seismic cu incursiuni
în domeniul postelastic de deformare, cu degradri specifice.
(2) Îndeplinirea cerinelor fundamentale stabilite la pct. 2.1 se controleaz prin
verificrile a dou categorii de stri limit:
(i) Starea limit ultim, ULS, asociat cu ruperea elementelor structurale i alte
forme de cedare care pot pune în pericol sigurana vieii oamenilor
(ii) Starea limit de serviciu, SLS, care are în vedere dezvoltarea degradrilor pân
la un nivel, dincolo de care cerinele specifice de exploatare nu mai sunt îndeplinite. ( )
(3) Pe lâng verificrile explicite ale strilor limit se vor lua i alte msuri
specifice pentru a reduce incertitudinile referitoare la buna comportare la cutremur a
construciilor (pct. 2.2.4). (0)

(1) Sistemul structural va fi înzestrat cu capacitatea de rezisten specificat în
prile relevante ale codului. Acest nivel de rezisten implic respectarea tuturor
condiiilor date în cod pentru obinerea capacitii necesare de disipare de energie
(ductilitate) în zonele proiectate special pentru a disipa energia seismic, numite zone
disipative sau zone critice.
(2) În proiectare se pot avea în vedere i msuri de ductilizare structural mai
reduse, cu sporirea corespunztoare a valorilor de proiectare ale forelor seismice, în
conformitate cu prevederile codului.
(3) Structura cldirii va fi verificat la stabilitatea de ansamblu sub aciunea
seismic de proiectare. Se vor avea în vedere atât stabilitatea la rsturnare, cât i
stabilitatea la lunecare.
(4) Calculul structural va lua în considerare, atunci când sunt semnificative,
efectele de ordinul 2.
(5) Se vor limita deplasrile laterale sub aciunea seismic asociat strii limit
ultime astfel încât: (0)
(i) s se asigure o marj de siguran suficient a deformaiei laterale a structurii
fa de cea corespunztoare prbuirii; în felul acesta condiia de limitare a
deformaiilor structurale exprim o condiie de limitare a cerinelor de ductilitate
(ii) s se evite riscul pe care-l poate prezenta pentru persoane prbuirea
componentelor nestructurale; în acest scop prinderile componentelor nestructurale de
structur trebuie s asigure stabilitatea acestora sub aciunea seismic de proiectare. ( )
2.2.3. Starea limit de serviciu (de limitare a degradrilor)

(1) Se va verifica dac deplasrile relative de nivel sub aciuni seismice asociate
strii limit de serviciu sunt mai mici decât cele care asigur protecia elementelor
nestructurale, echipamentelor, obiectelor de valoare, etc. (0)
2.2.4. Msuri suplimentare

(1) Se vor alege, pe cât posibil, amplasamente favorabile în mediul natural i în
mediul construit, cu riscuri seismice minime.
Se vor evita, ca regul general, amplasamente cu proprieti geologice i geotehnice
care pot avea influene negative majore asupra cerinelor i rspunsului seismic
structural
(2) Proiectarea va urmri realizarea unei conformri generale favorabile pentru
comportarea seismic a construciei. Aceasta implic:
- alegerea unor forme favorabile în plan i pe vertical pentru construcie i
pentru structura ei de rezisten (vezi 4.4.3)
- dispunerea i conformarea corect a elementelor structurale i a structurii în
ansamblul ei, a componentelor de construcie nestructurale, precum i a
echipamentelor i instalaiilor montate/adpostite în construcie
- evitarea interaciunilor necontrolate, cu eventuale efecte defavorabile, între
cldirile alturate, între elementele structurale i nestructurale (de exemplu,
între elementele structurilor de tip cadru i pereii de umplutur, între

construcie i materialul depozitat etc).
(3) Construcia va fi înzestrat cu rigiditate lateral suficient pentru limitarea
cerinelor seismice de deplasare.
(4) Proiectarea va avea ca obiectiv esenial, impunerea unui mecanism structural
favorabil de disipare de energie (mecanism de plastificare) la aciunea cutremurului de
proiectare.
Acest deziderat presupune urmtoarele:
- dirijarea zonelor susceptibile de a fi solicitate în domeniul postelastic (a
zonelor “critice” sau “disipative”) cu prioritate în elementele care prin natura
comportrii posed o capacitate de deformare postelastic substanial,
elemente a cror rupere nu pune în pericol stabilitatea general a construciei;
- dirijarea zonelor disipative astfel încât capacitatea de deformare postelastic s
fie cât mai mare, iar cerinele de ductilitate s fie cât mai mici; se va urmri
evitarea concentrrii deformaiilor plastice în puine zone, situaie care
antreneaz cerine ridicate de ductilitate;
- alctuirea zonelor disipative astfel încât s fie înzestrate cu capaciti suficiente
de deformare postelastic i o comportare histeretic cât mai stabil;
- evitarea ruperilor premature cu caracter neductil, prin modul de dimensionare
i prin alctuirea constructiv adecvat a elementelor.
(5) Fundaiile i terenul de fundare vor prelua, de regul, eforturile transmise de
suprastructur, fr deformaii permanente substaniale. La evaluarea reaciunilor se
vor considera valorile efective ale rezistenelor dezvoltate în elementele structurale
(asociate mecanismului structural de disipare de energie).
Rigiditatea fundaiilor va fi suficient pentru a transmite la teren, cât mai uniform,
eforturile primite la baza suprastructurii.
(6) Calculul structural va fi bazat pe un model adecvat al structurii care, atunci
când este necesar, va lua în considerare interaciunea cu terenul de fundare, cu
elementele nestructurale sau cu cldirile învecinate.
Metodele de calcul vor fi difereniate din punct de vedere al complexitii i
instrumentelor folosite, în funcie de importana construciei, caracteristicile structurii,
regimul de înlime, zona seismic de calcul i de incertitudinile, mai mari sau mai
mici, legate de caracteristicile aciunii i rspunsului seismic.
(7) La execuia construciilor se vor pune în oper materiale cu proprietile celor
prevzute în proiect având calitate atestat conform prevederilor legale.
Se vor aplica tehnologii de execuie în msur s asigure realizarea în siguran a
parametrilor structurali prevzui prin proiect.
(8) La proiectarea construciilor care pun probleme tehnice i/sau economice
deosebite (construcii de importan major, construcii cu grad mare de repetabilitate,
construcii cu dimensiuni i/sau cu caracteristici deosebite etc.) se vor elabora studii
teoretice i experimentale vizând, dup necesiti, aprofundarea unor aspecte cum sunt:
- influena condiiilor locale ale amplasamentului asupra cerinelor seismice i
asupra rspunsului structural;
- stabilirea caracteristicilor de rezisten i de deformabilitate, în diferite stadii

de comportare, ale elementelor structurale i ale structurii în ansamblu prin
cercetri experimentale pe modele de scar redus sau pe prototipuri în mrime
natural;
- dezvoltarea i aplicarea unor metode avansate de calcul în msur s reflecte
cât mai fidel comportarea structurii, evideniind evoluia strilor de solicitare
pe durata cutremurului.
Totodat, pentru identificarea condiiilor de teren la aciunea cutremurelor se vor
efectua studii specifice la amplasament iar pentru urmrirea comportrii în timp a
construciilor se vor instrumenta construciile cu aparatur de înregistrare a
parametrilor aciunii seismice i a rspunsului seismic al acestora (vezi Anexa A).
(9) În exploatarea construciilor se vor adopta msuri de funcionare i de
întreinere, care s asigure pstrarea nediminuat a capacitii de rezisten a structurii.
Starea construciei va fi urmrit continuu în timp pentru a detecta prompt eventualele
degradri i a elimina cauzele acestora. (0)
3. ACIUNEA SEISMIC
3.1. Reprezentarea aciunii seismice pentru proiectare
(1) Pentru proiectarea construciilor noi la aciunea seismic, teritoriul României

este împrit în zone de hazard seismic. Nivelul de hazard seismic în fiecare zon se
consider, simplificat, a fi constant. Nivelul de hazard seismic indicat în prezentul cod
este un nivel minim pentru proiectare.
(2) Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraiei
seismice orizontale a terenului, ag determinat pentru un interval mediu de recuren (IMR)
de referin, valoare numit în continuare “acceleraia terenului pentru proiectare”.
Mrimea ag astfel definit este valoarea caracteristic a acceleraiei seismice orizontale

a terenului pentru determinarea valorii caracteristice a aciunii seismice, AEk.
Convenional, în prezentul cod, valoarea de proiectare a aciunii seismice AEd este

egal cu valoarea caracteristic a aciunii seismice AEk înmulit cu factorul de
importan i expunere a construciei I,e:
AEd = I,e · AEk (3.1)

Observaie: AEd = Fb (vezi 4.5.3.2.2).
(3) Valorile acceleraiei terenului pentru proiectare, ag sunt indicate în Figura 3.1
i Tabelul A1. Valorile ag corespund unui interval mediu de recuren IMR=225 ani
(probabilitate de depire de 20% în 50 de ani). Mrirea nivelului de hazard seismic
fa de versiunea anterioar a codului este justificat de urmtoarele considerente:
(i) mrirea nivelului de siguran al utilizatorilor cldirilor i a valorilor adpostite,
(ii) reducerea pierderilor seismice ateptate pe durata de via proiectat a cldirilor
(iii) procesul de aliniere la nivelul de hazard seismic recomandat de SR EN 1998-1.
Not: În reprezentarea din Figura 3.1 i în Tabelul A.1 valoarea acceleraiei gravitaionale, g,
se consider 9,81 m/s2.
(4) În prezentul cod, micarea seismic într-un punct pe suprafaa terenului este
reprezentat prin spectre de rspuns elastic pentru acceleraii absolute.
(5) Aciunea seismic orizontal pentru proiectarea cldirilor este descris prin dou
componente ortogonale ale micrii seismice considerate independente între ele; în
proiectare, spectrul de rspuns elastic al acceleraiilor absolute se consider acelai pentru
cele 2 componente.
(6) Spectrul de rspuns elastic al acceleraiilor absolute pentru componentele

orizontale ale micrii terenului în amplasament, Se(T) (în m/s2), este definit astfel:
S e ( T ) a g E T (3.2)
unde valoarea ag este în m/s2, iar E T este spectrul normalizat de rspuns elastic al
acceleraiilor absolute.
Figura 3.1. România - Zonarea valorilor de vârf ale acceleraiei terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani i 20% probabilitate de depire în 50 de ani
(7) Spectrele normalizate de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru componentele
orizontale ale micrii terenului, E(T), pentru valoarea convenional a fraciunii din
amortizarea critic [=0,05 i în funcie de perioadele de control (col) TB, TC i TD sunt date
de urmtoarele relaii:
0 d T d TB E (T) 1
E0 1 T (3.3)
TB
TB < T d TC E 7 E0 (3.4)
TC
TC < T d TD E (T) E 0 (3.5)
T
TC TD
TD < T d 5s E (T) E 0 (3.6)
T2
unde:
T perioada de vibraie a unui sistem cu un grad de libertate dinamic i cu rspuns elastic
E0 factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei orizontale a terenului de ctre un
sistem cu un grad de libertate dinamic, a crui valoare este E0 =2,5;
TB i TC sunt limitele domeniului de perioade în care acceleraia spectral are valorile maxime
i este modelat simplificat printr-un palier de valoare constant.
Perioada de control (col) TC a spectrului de rspuns reprezint grania dintre zona (palierul)
de valori maxime în spectrul de acceleraii absolute i zona (palierul) de valori maxime în
spectrul de viteze relative (vezi Anexa A). TC se exprim în secunde.
Perioada de control (col) TB este exprimat simplificat în funcie de TC astfel: TB = 0,2TC.
Perioada de control (col) TD a spectrului de rspuns reprezint grania dintre zona (palierul)
de valori maxime în spectrul de viteze relative i zona (palierul) de valori maxime în spectrul
de deplasri relative (vezi Anexa A).
Valorile perioadelor de control (col), TB, TC i TD sunt indicate, în Tabelul 3.1 i Figura 3.2
(numai perioada de control TC).
Tabelul 3.1 Perioadele de control (col) TB, TC , TD ale spectrului de rspuns pentru
componentele orizontale ale micrii seismice
TC 0,70s 1,00s 1,60s
TB 0,14s 0,20s 0,32s
TD 3,00s 3,00s 2,00s
Valorile TB i TC sunt aceleai pentru spectrele de rspuns elastic i pentru spectrele

normalizate de rspuns elastic.
Spectrul de rspuns elastic al accelera
iilor absolute pentru o valoare a frac
iunii din
amortizarea critic 0,05 se determin cu rela
ia (A.5.1).
(8) Condiiile locale de teren sunt descrise simplificat prin valorile perioadei de control (col)
TC a spectrului de rspuns pentru zona amplasamentului considerat. Aceste valori
caracterizeaz sintetic compoziia de frecvene a micrilor seismice.
În condiiile seismice i de teren din România, pe baza datelor instrumentale existente, zonarea
pentru proiectare a teritoriului în termeni de perioad de control (col), TC, a spectrului de
rspuns este prezentat în Figura 3.2.
Figura 3.2. Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (col), TC a spectrului de rspuns
(9) Spectrele normalizate de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru fraciunea
din amortizarea critic [=5% în condiiile seismice i de teren din România, E(T) sunt
reprezentate în Figura 3.3 pe baza valorilor TB, TC i TD din Tabelul 3.1.
3
E = 2.5
2.5 [ =0,05
2
E(T)
1.5 1.75/T
2
1 5.25/T
0.5 T C =0.7s
T B =0.14 T D =3
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T , s
3
E =2.5
2.5 [ =0,05
2
E(T)
2.5/T
1.5
1 2
7.5/T
0.5
T B =0.2 T C =1.0s T D =3
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T , s
3
E =2.5
2.5 [ =0,05
4/T
2
E(T)
1.5 8/T
2
0.5
T B =0.32 T C =1.6s T D =2
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T , s
Figura 3.3. Spectre normalizate de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru componentele
orizontale ale micrii terenului, în zonele caracterizate prin perioada de control (col) TC=0,7s 1,0s i 1,6s
(10) Spectrul de rspuns elastic al deplasrilor relative pentru componentele orizontale ale
micrii terenului, SDe(T) (în metri), se obine prin transformarea direct a spectrului de
rspuns elastic pentru acceleraii absolute, Se(T) cu urmtoarea relaie:
2
ªT º
S De ( T ) S e ( T )« » (3.7)
¬ 2S ¼
(11) Aciunea seismic vertical pentru proiectarea cldirilor este reprezentat prin spectrul de
rspuns elastic al acceleraiilor absolute pentru componenta vertical a micrii terenului în
amplasament Sve (în m/s2) dat de urmtoarea relaie:
S ve ( T ) avg E v T . (3.8)
unde avg este valoarea de vârf a acceleraiei pentru componenta vertical a micrii terenului,
în m/s2 i Ev(T) este spectrul normalizat de rspuns elastic al acceleraiilor absolute pentru
componenta vertical a micrii terenului.
(12) Valoarea de vârf a acceleraiei pentru componenta vertical a micrii terenului avg se
evalueaz ca fiind:
avg = 0,7 ag (3.9)
(13) Spectrul normalizat de rspuns elastic al acceleraiilor absolute pentru componenta
vertical a micrii terenului, Ev(T) este dat de urmtoarele relaii:
0dTd TBv E v (T) 1

E 0v 1 T (3.10)
TBv
TBv<Td TCv Ev7 E0v (3.11)
TCv
TCv<Td TDv E v (T) E 0v (3.12)
T
TCvTDv
TDv <T d 5s E v (T) E 0v (3.13)
T2
unde Eov = 2,75 este factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei verticale a micrii
terenului pentru valoarea convenional a fraciunii din amortizarea critic [=0,05 iar TBv, TCv,
TDv sunt perioadele de control (col) ale spectrului de rspuns al componentei verticale.
Perioadele de control (col) ale spectrului normalizat de rspuns pentru componenta vertical
a micrii seismice se evalueaz simplificat astfel:
TBv = 0,1 TCv (3.14)

TCv = 0,45 TC (3.15)
TDv = TD (3.16)
(14) Prezentul cod nu recomand proiectarea de structuri potenial înalte cvasirezonante
cu perioada predominant a vibraiei terenului din amplasament Tp. Definiia perioadei
predominante a vibraiilor terenului este dat în Anexa A.
(15) Pentru construciile i structurile din clasa I de importan-expunere i pentru
cldirile încadrate în clasa II de importan-expunere care au înlimea total suprateran
cuprins mai mare de 45m a cror perioad proprie de vibraie în modul fundamental este
T1TC i se situeaz în intervalul (0,9Tpy1,1Tp), centrat pe perioada predominant de vibraie
a terenului în amplasament Tp, se vor efectua studii specifice pentru caracterizarea seismic a
condiiilor de teren în amplasament (vezi A.3) iar valoarea factorului de amplificare dinamic
maxim Eo se va majora pentru acest interval de perioade pe baza rezultatelor obinute din
investigaiile analitice i instrumentale. Orientativ, valoarea factorului de amplificare
dinamic maxim Eo se recomand a fi majorat cu 20%. Valoarea factorului Eo rezultat din
aceste studii nu va fi inferioar valorilor minime prescrise de codul P100-1.
(16) Pentru municipiul Bucureti, în cazul utilizrii pentru calculul structural a metodei
forelor laterale statice echivalente, pentru construciile i structurile a cror perioad proprie
de vibraie în modul fundamental T1 se situeaz în intervalul 1,4s y 1,6s, valoarea factorului
de amplificare dinamic maxim Eo se înmulete cu 1,2.
3.1.2. Descrieri alternative ale aciunii seismice
În calculul dinamic al structurilor micarea seismic a terenului este descris prin variaia în
timp a acceleraiei.
Atunci când este necesar un model de calcul spaial, micarea seismic este reprezentat prin
trei accelerograme corespunztoare celor trei direcii ortogonale (dou orizontale i una
vertical), acionând simultan. Pe cele dou direcii orizontale se folosesc simultan
accelerograme diferite.
3.1.3. Accelerograme artificiale
Accelerogramele artificiale sunt accelerogramele generate pe baza unui spectru de rspuns

elastic al acceleraiilor absolute în amplasament, Se(T).
Spectrul de rspuns elastic al accelerogramelor artificiale trebuie s fie apropiat de spectrul
int de rspuns elastic al acceleraiilor absolute în amplasament. Astfel, pe baza spectrului de
rspuns elastic al acceleraiilor absolute în amplasament Se(T) trebuie generat un set de
accelerograme artificiale care s respecte urmtoarele condiii:
a) Numrul minim de accelerograme s fie 3 (trei);
b) Media aritmetic a valorilor acceleraiilor de vârf ale accelerogramelor generate s nu
fie mai mic decât valoarea ag pentru amplasamentul respectiv;
c) Valorile spectrului mediu calculat prin medierea aritmetica a ordonatelor spectrelor
elastice de rspuns ale acceleraiilor absolute corespunzând tuturor accelerogramelor
artificiale generate trebuie s nu fie mai mici cu mai mult de 10% din valoarea
corespunzatoare a spectrului elastic de rspuns în amplasament Se(T), pentru domeniul de
perioade cuprins între 0,2T1 i 2T1, unde T1 este perioada fundamental de vibraie a
structurii definit la capitolul 4.
3.1.4. Accelerograme înregistrate
Accelerogramele înregistrate pot fi utilizate dac au valori de vârf ale acceleraiei

asemntoare valorilor ag pentru proiectarea în amplasament i dac au un coninut de
frecvene compatibil cu condiiile locale de teren i magnitudinea cutremurului. Vor fi
utilizate cel puin 3 (trei) accelerograme distincte.
inând seama de mobilitatea cu magnitudinea a compoziiei spectrale a micrilor seismice

înregistrate în România se recomand, în general, factori de scalare a acceleraiilor cu valori
sub 2,0.
Valorile spectrului mediu calculat prin medierea aritmetica a ordonatelor spectrelor elastice de
rspuns al acceleraiilor absolute corespunzând accelerogramelor înregistrate trebuie s nu
difere cu mai mult de 10% din valoarea corespunztoare a spectrului elastic de rspuns în
amplasament Se(T), pentru domeniul de perioade cuprins între 0,2T1 i 2T1, unde T1 este
perioada fundamental a vibraiilor structurii în direcia pe care este aplicat accelerograma.
3.1.5. Variabilitatea în spaiu a aciunii seismice
Pentru structurile cu caracteristici speciale, cum ar fi cele în cazul crora nu se poate aplica
ipoteza micrii seismice sincrone a reazemelor structurii, se recomand utilizarea de modele
spaiale ale aciunii seismice care s ia în considerare variabilitatea micrii terenului de la un
punct la altul.
3.2. Spectrul de proiectare
(1) Spectrul de proiectare pentru componentele orizontale ale micrii terenului Sd(T)
(ordonata în m/s2) este spectrul de rspuns inelastic al acceleraiilor absolute definit cu relaiile
(3.17) i (3.18):
ª E0 º
« 1 »
q
0 < T d TB S d ( T ) a g «1 T » (3.17)
« TB »
«¬ »¼
E(T )
T > TB Sd (T) a g t 0 ,2 a g (3.18)
q
unde:
q este factorul de comportare al structurii denumit i factorul de modificare a rspunsului
elastic în rspuns inelastic.
Valorile factorului q se definesc în capitole specifice din cod, în funcie de materialul i
tipul structurii i de capacitatea acesteia de disipare a energiei induse de micarea
seismic.
(2) Spectrul de proiectare pentru componenta vertical a micrii seismice se obine în mod
asemntor celui pentru componentele orizontale. Valoarea factorului de comportare în acest caz
se consider simplificat q=1,5 pentru toate materialele i sistemele structurale, cu excepia
cazurilor în care valori mai mari pot fi justificate prin analize speciale.
3.3. Combinarea aciunii seismice cu alte tipuri de aciuni
Pentru proiectarea la starea limit ultim a construciilor amplasate în zone seismice, valoarea
pentru proiectare a efectelor combinate ale aciunilor se determin din gruprile de efecte ale
încrcrilor conform codului CR 0.
4
4. PROIECTAREA CLDIRILOR
4.1. Generaliti
(1) Acest capitol conine reguli generale pentru alegerea amplasamentelor i

alctuirea de ansamblu a cldirilor. De asemenea, sunt date indicaii generale pentru
alegerea modelelor i metodelor de calcul structural la aciuni seismice, i pentru
verificarea îndeplinirii cerinelor seismice pentru structuri i elemente structurale. (0)
Prevederile capitolului 4 sunt corelate cu cele din capitolele 5–10 în care sunt detaliate
aspectele de proiectare specifice construciilor din diferite materiale i componente
nestructurale.
4.2. Condiii de planificare a construciilor
(1) Încadrarea noilor construcii în mediul natural i în mediul construit se va face

în aa fel încât s se evite sporirea riscurilor implicate de efectele poteniale, directe
sau indirecte, ale unor viitoare cutremure puternice. În acest scop se recomand s se
limiteze densitatea de construire, precum i numrul de persoane care pot ocupa pe
perioade lungi de timp construciile de tip curent, cum sunt cldirile de locuit. Aceasta
înseamn, de regul, limitarea înlimii acestor construcii, msur care poate avea i
efecte economice favorabile. De asemenea, se vor asigura ci multiple de acces i de
comunicare pentru eventuala necesitate a evacurii de urgen în scopul limitrii
efectelor unor cutremure puternice.
(2) Se va limita durata situaiilor provizorii care pot aprea în timpul executrii
construciilor, interval de timp în care gradul de protecie structural este mai redus i
riscul apariiei unor efecte grave sporete în eventualitatea unor aciuni seismice de
intensitate ridicat.
(3) Activitatea de realizare a construciilor noi se va corela cu activitatea de
înlocuire sau de consolidare în timp util a fondului construit, vulnerabil seismic. (0)
4.3. Condiii privind amplasarea construciilor
(1) Amplasamentele construciilor se vor alege, de regul, în zone în care structura

geologic i alctuirea straturilor superficiale de teren permite realizarea proteciei
seismice în condiii economice, fr msuri costisitoare.
(2) Se va evita, ca regul general, amplasarea construciilor pe maluri, râpe sau
alte terenuri care prezint risc de alunecare sau surpare. În cazul în care
amplasamentele de acest fel nu se pot evita, se vor lua msurile necesare pentru
stabilizarea terenurilor.
(3) În cazurile în care amplasarea construciilor pe terenuri cu proprieti mecanice
inferioare (nisipuri cu grad mare de afânare, refulante sau lichefiabile, mâluri,
umpluturi neconsolidate, etc.) nu poate fi evitat, se vor lua msurile necesare pentru
consolidarea terenurilor, astfel încât aceastea s poat asigura o bun comportare
seismic a construciilor.
(4) Pentru construciile a cror eventual avariere poate avea urmri de o gravitate
deosebit, se vor preciza, în funcie de specificul construciilor i al proceselor
tehnologice, criterii specifice de excludere a anumitor categorii de amplasamente. (0)
4.4. Alctuirea de ansamblu a construciilor
4.4.1. Aspecte de baz ale concepiei de proiectare

(1) Proiectarea seismic urmrete realizarea unei construcii sigure în raport cu
hazardul seismic asociat amplasamentului, care s îndeplineasc, în condiii
acceptabile de cost, cerinele fundamentale enunate la 2.1.
(2) Aspectele conceptuale de baz se refer la: (0)
-simplitatea structurii
-redundana structurii
-geometria structurii i a cldirii, în întregul ei, cu considerarea modului de
distribuire a elementelor structurale, nestructurale i a maselor
- rezistena i rigiditatea lateral, în orice direcie
- realizarea planeelor ca diafragme orizontale
- realizarea unor fundaii adecvate
Realizarea unei structuri simple, compacte, pe cât posibil, simetrice, reprezint
obiectivul cel mai important al proiectrii, deoarece modelarea, calculul,
dimensionarea, detalierea i execuia structurilor simple sunt supuse la incertitudini
mult mai mici i, ca urmare, se poate impune construciei, cu un grad înalt de încredere,
comportarea seismic dorit.
4.4.1.1. Simplitate structural

(1) Simplitatea structural presupune existena unui sistem structural continuu i
suficient de puternic care s asigure un traseu clar, cât mai direct i neîntrerupt al
forelor seismice, indiferent de direcia acestora, pân la terenul de fundare. Forele
seismice care iau natere în toate elementele cldirii sunt preluate de planeele -
diafragme orizontale i transmise structurii verticale, iar de la aceasta sunt transferate
la fundaii i teren. Proiectarea trebuie s asigure c nu exist discontinuiti în acest
drum de transmitere a forelor seismice. (0)
Not: De exemplu, nu este permis introducerea unui gol mare în planeu sau absena în
planeu a armturilor de colectare a forelor de inerie, pentru a le transmite la structura
vertical.
4.4.1.2. Redundana structural

(1) Proiectarea seismic va urmri s înzestreze structura cldirii cu redundana
adecvat. Prin aceasta se asigur c: (0)
- ruperea unui singur element, sau a unei singure legturi structurale, nu expune
structura la pierderea stabilitii
- se realizeaz un mecanism de plastificare cu suficiente zone plastice, care s
permit exploatarea rezervelor de rezisten ale structurii i o disipare
avantajoas a energiei seismice.
Not: Pentru a fi redundant, o structur cu multiple legturi interioare (multiplu static
nedeterminat) trebuie s aib toate legturile dimensionate adecvat. Astfel, de exemplu, o
structur etajat de beton armat nu poate fi considerat redundant dac lungimile de înndire
prin suprapunere ale armturilor din stâlpi i grinzi sunt mai mici decât este necesar sau dac
nodurile sunt slabe.
4.4.1.3. Geometria (configuraia) structurii

(1) Proiectarea seismic va urmri realizarea unei structuri cât mai regulate,
distribuite cât mai uniform în plan, permiând o transmitere direct i pe un drum scurt
a forelor de inerie aferente maselor distribuite în cldire
(2) Structura trebuie s prezinte, pe cât posibil, i uniformitate pe verticala
construciei, urmrindu-se s se elimine apariia unor zone sensibile, în care
concentrarea unor eforturi sau deformaii plastice excesive ar putea produce ruperi
premature
(3) Prin alegerea unei forme avantajoase a construciei, printr-o distribuie
adecvat a maselor, a rigiditii i a capacitii de rezisten laterale a structurii se va
urmri reducerea în cât mai mare msur a excentricitilor care pot favoriza torsiunea
de ansamblu. (0)
4.4.1.4. Rigiditate i rezisten la translaie pe dou direcii

(1) Întrucât aciunea orizontal a cutremurelor se manifest bidirecional,
elementele structurale vor fi dispuse în plan într-un sistem ortogonal, în msur s
ofere caracteristici de rezisten i de rigiditate suficiente în dou direcii. Sistemele
structurale pot fi diferite în cele dou direcii.
(2) Rigiditatea lateral va fi suficient pentru limitarea deplasrilor orizontale,
astfel încât efectele de ordinul 2 i degradrile construciei s poat fi controlate.
(3) La cldirile etajate se recomand utilizarea soluiilor cu rigiditate lateral
sporit, prin prevederea unor perei structurali pe toat înlimea cldirilor, în toate
cazurile în care necesitatea funcional a unor spaii libere sau forma construciei nu
împiedic introducerea lor. De asemenea, la alegerea sistemului structural pe criterii
de rigiditate, se vor avea în vedere i modul de realizare a pereilor de
compartimentare i de închidere, modul de realizare a legturii între componentele
nestructurale i elementele structurii de rezisten, precum i msura în care primele
împiedic deformaiile libere ale ultimelor. (0)
4.4.1.5. Rigiditate i rezisten la torsiune

(1) Structura trebuie s fie înzestrat cu suficient rigiditate i rezisten la torsiune
pentru a limita manifestarea unor micri de rsucire în ansamblu a construciei, care
ar putea spori periculos eforturile i deplasrile orizontale ale cldirilor. Soluia cea
mai eficient pentru aceasta este dispunerea adecvat a unor elemente suficient de
rigide i rezistente pe perimetrul construciei (cel puin dou în fiecare direcie ). (0)
4.4.1.6. Aciunea de diafragm a planeelor

(1) Într-o construcie corect alctuit pentru preluarea încrcrilor seismice,
planeele joac un rol esenial prin:
- colectarea forelor de inerie i transmiterea lor la elementele verticale ale
structurii
- aciunea de diafragm orizontal, care asigur angajarea solidar, coordonat, a
elementelor verticale în preluarea forelor seismice orizontale
Alctuirea diafragmelor, indiferent de materialul din care sunt realizate, trebuie s
asigure într-un grad înalt îndeplinirea rolurilor de mai sus.
(2) Proiectarea planeelor cu alctuiri neregulate (cu forme neregulate i cu goluri

relativ mari, etc.) i proiectarea planeelor în structuri neregulate (cu lips de
uniformitate în plan i pe vertical) se va baza pe modelele de calcul în msur s
evidenieze suficient de fidel comportarea acestor elemente la cutremur.
(3) Comportarea planeelor de la fiecare nivel ca diafragme practic infinit rigide i
rezistente pentru for
e aplicate în planul lor permite adoptarea unor modele de calcul
structural simplificate, caracterizate de manifestarea a numai 3 deplasri la fiecare
nivel (2 translaii în plan orizontal i o rotaie faa de axa vertical) (0)
4.4.1.7. Realizarea unei fundaii (infrastructuri) adecvate

(1) Alctuirea fundaiilor construciei i a legturii acesteia cu suprastructura
trebuie s asigure condiia ca întreaga cldire s fie supus unei excitaii seismice cât
mai uniforme
(2) În cazul structurilor alctuite dintr-un numr de perei structurali cu rigiditate i
capaciti de rezisten diferite, infrastructurile de tip cutie rigid i rezistent i cele
de tip radier cu grosime mare, plin sau casetat, sunt, în general, recomandabile.
(3) În cazul adoptrii unor elemente de fundare individuale (fundare direct sau la
adâncime, prin piloi), este recomandabil utilizarea unei plci de fundaie (radier) sau
prevederea unor grinzi de legtur între aceste elemente, în ambele direcii.
(4) Se recomand s se evite construciile la care, pentru anumite direcii de
aciune seismic, pot aprea suprasolicitri ale unor elemente verticale i solicitarea
dezavantajoas a infrastructurilor.
(5) La proiectarea fundaiilor, forele transmise de suprastructur sunt cele care
corespund mecanismului structural de disipare de energie, dac proiectarea
construciei se bazeaz conceptual pe rspunsul structural în domeniul neliniar.
(6) Alte condiii i criterii pentru realizarea sistemului de fundare sunt date în
reglementrile tehnice privind proiectarea structurilor de fundare direct. (0)
4.4.1.8. Condiii referitoare la masele construciilor

(1) În vederea reducerii efectelor nefavorabile datorate poziionrii neregulate a
maselor, se va urmri dispunerea cât mai uniform a încrcrilor gravitaionale pe
planee, atât în plan, cât i pe vertical.
(2) În vederea reducerii forelor de inerie seismice care acioneaz asupra
construciilor se va urmri realizarea de construcii cu mase cât mai mici. În acest scop:
(0)
- la realizarea componentelor nestructurale (învelitori, termoizolaii, ape, perei

de compartimentare i de închidere, parapete de balcoane, etc.) se vor utiliza cu
prioritate materiale uoare. De asemenea, se va cuta s se reduc grosimea
tencuielilor i a apelor de egalizare, a straturilor pentru realizarea pantelor i s se
micoreze greutatea elementelor ornamentale la cldirile la care acestea sunt necesare
- la construciile cu regim ridicat de înlime i/sau cu mase mari se recomand
utilizarea betoanelor de înalt rezisten în elementele structurale, în special în stâlpi i
în pereii structurali
- la acoperiurile halelor parter cu deschideri mari (inclusiv elementele
luminatoarelor i ale deflectoarelor) se vor aplica cu prioritate soluii din materiale
uoare
- în cazul cldirilor cu funciuni diferite pe înlime, se recomand ca activitile

(funciunile) care implic încrcri utile mari s fie plasate la nivelurile inferioare.
4.4.2. Elemente structurale principale i secundare în preluarea forelor

seismice
(1) Unele elemente structurale pot s nu fie considerate ca fcând parte din
sistemul structural care preia forele seismice i s fie proiectate ca elemente seismice
secundare. Rezistena i rigiditatea acestor elemente la for
e laterale va fi neglijat i
nu este necesar ca ele s satisfac prevederile speciale date în capitolele 5 – 9.
În schimb, aceste elemente i legturile lor cu structura seismic de baz vor fi
alctuite astfel încât s preia încrcrile gravitaionale aferente i în situaia deformrii
laterale produs de aciunea seismic cea mai nefavorabil.
(2) Elementele secundare vor satisface condiiile din reglementrile tehnice pentru
structuri realizate din diferite materiale.
(3) Rigiditatea lateral a elementelor secundare, a cror contribuie la preluarea
forelor seismice este neglijat, nu va fi mai mare de 15% din rigiditatea lateral a
structurii.
(4) Elementele care nu sunt considerate secundare se proiecteaz ca elemente
seismice principale, fcând parte din sistemul care preia forele laterale. Modelarea lor
pentru calcul trebuie s satisfac prevederile capitolului 4, iar dimensionarea i
detalierea acestora vor respecta prevederile specifice din capitolele 5 – 9. (0)
4.4.3. Condiii pentru evaluarea regularitii structurale
4.4.3.1. Aspecte generale

(1) În vederea proiectrii seismice construciile se clasific în construcii cu
structuri regulate sau neregulate.
(2) Condiiile pentru caracterizarea construciilor ca regulate sunt date în 4.4.3.2 i
4.4.3.3. Aceste criterii trebuie considerate drept condiii necesare care trebuie
respectate.
(3) În funcie de tipul construciei, regulate sau neregulate, se aleg difereniat:
- modelul structural, care poate fi plan sau spaial
- metoda de calcul structural, care poate fi procedeul simplificat al forei laterale
echivalente (evaluate direct pe baza spectrului de rspuns) sau procedeul de calcul
modal
- valoarea factorului de comportare, q, care are valori mai mici în cazul
structurilor neregulate, care se alege în conformitate cu indicaiile din tabelul 4.1
i 4.4.3.1(5).
(4) Valorile de referin ale factorilor de comportare sunt date în capitolele 5–9.
(5) Reducerea valorilor factorilor de comportare pentru a lua în considerare
incertitudinile privind comportarea seismic a structurilor neregulate se va stabili în
funcie de tipul acestei neregulariti, conform tabelului 4.1. În cazul construciilor cu
neregularitate în elevaie factorul de comportare, q, se reduce cu 20%. Construciile cu
neregularitate în plan, care nu satisfac condiiile de la 4.4.3.2, se încadreaz în
categoria sistemelor flexibile la torsiune. (0)
Tabelul 4.1 Modul de considerare a regularitii structurale asupra proiectrii seismice

Regularitate Simplificare de calcul admis Factor de comportare
Caz Calcul elastic -
În plan În elevaie Model Calcul elastic liniar
liniar
* Fora lateral
1 Da Da Plan Valoarea de referin
echivalent
2 Da Nu Plan Modal Valoare redus
3 Nu Da Spaial Modal Valoarea de referin
4 Nu Nu Spaial Modal Valoare redus
* Numai dac construcia are o înlime pân la 30 m i o perioad a oscilaiilor proprii T < 1,50 s.
Not: Indicaiile din tabelul 4.1 referitoare la alegerea modelului i a metodei de calcul
structural corespund nivelului de calcul minimal admis
4.4.3.2. Criterii pentru regularitatea structural în plan

(1) Construcia trebuie s fie aproximativ simetric în plan în raport cu 2 direcii
ortogonale, din punct de vedere al distribuiei rigiditii laterale, al capacitilor de
rezisten i al maselor.
(2) Construcia are form compact, cu contururi regulate. Dac construcia
prezint retrageri în plan la un anumit nivel (margini retrase sau col
uri intrânde),
cldirea se consider c prezint suficient regularitate dac aceste retrageri nu
afecteaz rigiditatea în plan a planeului i dac pentru fiecare retragere, aria cuprins
între conturul planeului i înfurtoarea poligonal convex (circumscris) a
planeului nu depete 10% din aria planeului.
Dac forma în plan este neregulat, cu discontinuiti care pot produce eforturi
suplimentare semnificative, se recomand tronsonarea construciei prin rosturi
seismice, astfel ca pentru fiecare tronson în parte s se ajung la o form regulat cu
distribuii avantajoase ale volumelor, maselor i rigiditilor.
(3) La cldirile etajate, la nivelurile unde se realizeaz reduceri de gabarit, acestea
se vor realiza pe verticala elementelor portante (stâlpi, perei).
Se vor evita, de regul, rezemrile stâlpi pe grinzi, acestea fiind acceptate numai în
cazul stâlpilor cu încrcri mici de la ultimele 1 – 2 niveluri ale cldirilor etajate.
(4) Rigiditatea planeelor în planul lor s fie suficient de mare în comparaie cu
rigiditatea lateral a elementelor structurale verticale, astfel încât deformaia
planeelor s aib un efect neglijabil asupra distribuiei forelor orizontale între
elementele structurale verticale.
(5) O construcie poate fi considerat regulat, cu o sensibilitate moderat la
torsiune de ansamblu, dac deplasarea maxim înregistrat pe perimetrul construciei
în combinaia seismic de proiectare, în direcia forei, nu depete cu mai mult de
35% media deplasrilor maxime i minime.
Se recomand ca prin alctuirea structurii de rezisten i prin modul de distribuire a
maselor s se evite cuplarea modurilor de vibraie torsiune cu cele de translaie, prin
reducerea sensibil a vibraiilor la torsiune fa de cele de translaie.(0)
4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe vertical

(1) Sistemul structural se dezvolt monoton pe vertical, fr variaii semnificative
de la nivelul fundaiei pân la vârful cldirii. Se accept retrageri graduale pe înlimea
cldirii dac acestea nu depesc, la oricare nivel, 20% din dimensiunea de la nivelul
imediat inferior.
(2) Structura nu prezint, la nici un nivel, reduceri de rigiditate lateral mai mari
de 30% din rigiditatea nivelului imediat superior sau imediat inferior (structura nu are
niveluri flexibile).
(3) Structura nu prezint, la nici un nivel, o rezisten lateral mai mic cu mai
mult de 20% decât cea a nivelului situat imediat deasupra sau dedesubt (structura nu
are niveluri slabe din punct de vedere al rezistenei laterale).
(4) Dac dimensiunile elementelor structurale se reduc de la baz ctre vârful
structurii, variaia rigiditii i a rezistenei laterale trebuie s fie uniform, fr
reduceri brute de la un nivel inferior la un nivel superior.
(5) Masele aplicate pe construcie sunt distribuite uniform. Aceasta înseamn c la
nici un nivel masa aferent nu este mai mare cu mai mult de 50% decât masele
aplicate la nivelurile adiacente. Se excepteaz de la aceast regul situa
ia în care
masele suplimentare sunt concentrate la baza structurii.
(6) Structura nu prezint discontinuiti pe vertical care s devieze traseul forelor
ctre fundaii. Prevederea se refer atât la devierile în acelai plan al structurii, cât i la
devierile dintr-un plan în alt plan vertical al construciei. (0)
4.4.4. Condiii pentru alctuirea planeelor
4.4.4.1. Generaliti
(1) Diafragmele orizontale acioneaz ca grinzi orizontale, cu proporii de grinzi
perei, rezemate în planurile unde se dezvolt subsistemele structurale verticale (cadre,
perei). Încrcrile lor sunt constituite din forele de inerie orizontale asociate greutii
tuturor elementelor structurale i componentelor nestructurale, echipamentelor i,
respectiv, fraciunii cvasipermanente a ac
iunilor variabile,, conform prevederilor de la
capitolul 3.
(2) Diafragmele se modeleaz în calcul ca grinzi perei sau ca grinzi cu zbrele.
(3) Diafragmele trebuie s fie capabile s posede suficient capacitate de rezisten,
astfel încât s transmit efectele aciunii seismice la elementele structurii laterale la
care sunt conectate, lucrând preponderent în domeniul elastic.
(4) Aspectele specifice ale proiectrii planeelor se refer la (0)
- preluarea eforturilor de întindere din încovoiere
- transmiterea reaciunilor la reazeme, perei sau grinzi de cadru, prin
legtura dintre aceste elemente i placa planeului
- colectarea încrcrilor aplicate în masa planeului, în vederea transmiterii
lor la elementele verticale
- preluarea forelor aplicate în planul planseelor prin mecanismele specifice
grinzilor perei (prin aciune de arc sau grind cu zbrele), inclusiv cu armturi
transversale de suspendare de zona comprimat a încrcrilor seismice
distribuite în masa planeului.
4.4.4.2. Proiectarea la încovoiere

(1) Întinderile din încovoiere vor fi preluate de elementele de bordare ale
planeului (i ale panourilor de plac). Aceste elemente, constituite de centurile de la
nivelul pere
ilor, grinzile (de beton armat, oel, lemn, dup caz) sau armturile de o
el
montate în rosturile zidriei, vor îndeplini 2 condiii:
- s fie continue
- s fie conectate adecvat la placa (elementele) planeului.
Dac sunt continue, elementele de oel din plac paralele cu marginea planeului pot
îndeplini, de asemenea, acest rol.
(2) La evaluarea eforturilor din planeu se va ine seama de efectele flexibilitii
(rigiditii) relative a elementelor verticale. Astfel, atunci când planeele nu pot fi
considerate practic infinit rigide, în raport cu componentele structurii laterale, precum
i atunci când rigiditatea planeelor are valori diferite la diferitele niveluri ale cldirii,
se va ine seama de efectul deformabilitii lor asupra distribuiei forelor laterale pe
orizontala i verticala cldirii.
(3) La colurile intrânde ale planeelor de beton armat cu form neregulat se vor
prevedea armturi adecvate în vederea limitrii dezvoltrii, ca lungime i deschidere, a
fisurilor periculoase care pot aprea în aceste zone. (0)
În aceste zone, ca i la reducerea local a dimensiunilor în plan ale planeului,
armtura de bordare trebuie continuat suficient de departe de col, pentru a asigura
angajarea armturilor curente ale planeului.
Msuri cu rol similar vor fi luate i la planee realizate din alte materiale.
4.4.4.3. Conectarea planeelor la elementele structurii laterale

(1) Conectarea planeelor cu elementele structurii laterale se va dimensiona i
alctui astfel încât s fie în msur s transmit reaciunile (forele de forfecare)
rezultate din aciunea de diafragm orizontal. Atunci când aceste for
e sunt excesive,
se poate recurge la îngroarea local a planeului.
(2) Aceast legtur se realizeaz funcie de modul concret de alctuire al
planeului, în corelare cu sistemele de cofrare i tehnologia de execuie, prin:
- armturi perpendiculare pe interfaa plac-perete (grind), adecvat ancorate, la
planeele de beton armat
- legturi sudate, buloane, la planeele metalice
- scoabe, solidarizare prin cuie, buloane, la planeele din lemn
(3) Elementele de conectare pot servi i pentru ancorarea (rezemarea) unor perei
de zidrie sau beton, la for
e normale pe planul acestora. (0)
4.4.4.4. Colectarea forelor orizontale

(1) Comportarea planeelor ca grinzi perei impune prevederea unor armturi de
suspendare necesare pentru preluarea eforturilor de întindere din planul plcii,
rezultate din aplicarea distribuit a forelor seismice orizontale în planeu.
(2) În vederea reducerii eforturilor tangeniale la interfaa dintre planeu i
elementele structurii laterale, se recomand prevederea unor “colectori”, elemente
situate în grosimea planeului care transmit prin suspendare direct încrcrile masice.
Asemenea elemente de colectare/ suspendare sunt de regul necesare în situaiile în
care contactul între plac i structura vertical este întrerupt pe zone extinse, la
marginea cldirii sau în vecintatea unor goluri mari. (0)
4.4.4.5. Msuri specifice în planee cu goluri mari

(1) Se va evita prevederea golurilor de circulaie pe vertical, a golurilor mari
pentru instalatii, în zonele în care dimensiunile (limea) diafragmei sunt reduse
semnificativ, pentru a evita fracturarea planeelor astfel slbite.
(2) În jurul golurilor de dimensiuni mari se vor prevedea elemente de bordare
similare cu cele dispuse la marginea planeului.
În asemenea cazuri, armarea planeului pentru for
e din planul acestuia trebuie
determinat pe scheme de calcul care s ia în considerare slbirile produse de goluri.
(3) La dispunerea golurilor în planeu (funcionale, de instalaii etc) se vor analiza
eventualele efecte ale discontinuitilor astfel create asupra modului în care sunt
transmise forele orizontale de la planeu la elementele structurii laterale i, implicit,
asupra modelului de calcul structural. (0)
Prezena golurilor suprapuse pe mai multe niveluri poate expune elementele verticale
riscului de pierdere a stabilitii sau la ruperi sub fore normale pe planul lor.
4.4.5. Clase de importan i de expunere la cutremur i factori de importan

(1) Nivelul de asigurare al construciilor se difereniaz funcie de clasa de
importan i de expunere la cutremur din care acestea fac parte. Importana
construciilor depinde de consecinele prbuirii asupra vieii oamenilor, de importana
lor pentru sigurana public i protecia civil în perioada imediat de dup cutremur i
de consecinele sociale i economice ale prbuirii sau avarierii grave.
(2) Clasa de importan i de expunere la cutremur este caracterizat de valoarea
factorului de importan i de expunere, JI,e, conform 2.1(2), denumit în continuare
„factor de importan”.
(3) În conformitate cu prevederile din codul CR 0, Anexa A1, Tabelul A1.1,
construciile sunt împrite în clase de importan-expunere în funcie de consecinele
umane i consecinele economice ce pot fi provocate de un hazard natural sau/i
antropic major, precum i de rolul acestora în activitile de rspuns post-hazard ale
societii.
(4) Valorile factorului de importan pentru aciunea seismic JIe, asociat fiecrei
clase de importan-expunere, sunt indicate în Tabelul 4.2.
(5) Factorul de importan JI,e=1,0 este asociat cu evenimente seismice având
interval de recuren de referin conform 2.1.
Tabelul 4.2. Valorile factorului de importan – expunere pentru aciunea seismic JI,e
Clasa de
importan- Tipuri de cldiri JI,e
expunere
Cldiri având funciuni eseniale, pentru care pstrarea integritii
pe durata cutremurelor este vital pentru protecia civil, cum sunt:
(a) Spitale i alte cldiri din sistemul de sntate, care sunt dotate
cu servicii de urgen/ambulan i secii de chirurgie
(b) Staii de pompieri, sedii ale poliiei i jandarmeriei, parcaje
supraterane multietajate i garaje pentru vehicule ale serviciilor de
urgen de diferite tipuri
(c) Staii de producere i distribuie a energiei i/sau care asigur
servicii eseniale pentru celelalte categorii de cldiri menionate aici
(d) Cldiri care conin gaze toxice, explozivi i/sau alte substane
periculoase
Clasa I (e) Centre de comunicaii i/sau de coordonare a situaiilor de 1,4
urgen
(f) Adposturi pentru situaii de urgen
(g) Cldiri cu funciuni eseniale pentru administraia public
(h) Cldiri cu funciuni eseniale pentru ordinea public,
gestionarea situaiilor de urgen, aprarea i securitatea naional
(i) Cldiri care adpostesc rezervoare de ap i/sau staii de
pompare eseniale pentru situaii de urgen
(j) Cldiri având înlimea total suprateran mai mare de 45m
i alte cldiri de aceeai natur
Cldiri care prezint un pericol major pentru sigurana public în

cazul prbu irii sau avarierii grave, cum sunt:
(a) Spitale i alte cldiri din sistemul de sntate, altele decât
cele din clasa I, cu o capacitate de peste 100 persoane în aria total
expus
(b) coli, licee, universiti sau alte cldiri din sistemul de
educaie, cu o capacitate de peste 250 persoane în aria total expus
Clasa II (c) Aziluri de btrâni, cree, grdinie sau alte spaii similare de 1,2
îngrijire a persoanelor
(d) Cldiri multietajate de locuit, de birouri i/sau cu funciuni
comerciale, cu o capacitate de peste 300 de persoane în aria total
expus
(e) Sli de conferine, spectacole sau expoziii, cu o capacitate de
peste 200 de persoane în aria total expus, tribune de stadioane sau
sli de sport
(f) Cldiri din patrimoniul cultural naional, muzee .a.

(g) Cldiri parter, inclusiv de tip mall, cu mai mult de 1000 de
persoane în aria total expus
(h) Parcaje supraterane multietajate cu o capacitate mai mare de
500 autovehicule, altele decât cele din clasa I
(i) Penitenciare
(j) Cldiri a cror întrerupere a funciunii poate avea un impact
major asupra populaiei, cum sunt: cldiri care deservesc direct
centrale electrice, staii de tratare, epurare, pompare a apei, staii de
producere i distribuie a energiei, centre de telecomunicaii, altele
decât cele din clasa I
(k) Cldiri având înlimea total suprateran cuprins între 28
i 45m
i alte cldiri de aceeai natur
Clasa III Cldiri de tip curent, care nu aparin celorlalte clase 1,0
Cldiri de mic importan pentru sigurana public, cu grad redus

Clasa IV de ocupare i/sau de mic importan economic, construcii 0,8
agricole, construcii temporare etc.
Nota 1: În cazul cldirilor de locuit i de birouri, gradul de ocupare al ariei totale expuse
se refer la un singur tronson în ansamblurile de cldiri similare.
Nota 2: Numrul de persoane din aria totala expus se refer la capacitatea proiectat a
cldirii.
Nota 3: Prevederi privind factorii de importan utilizai la proiectarea componentelor
nestructurale se dau în capitolului 10.
(6) Corecia aplicat prin intermediul factorilor de importan este echivalent cu

considerarea, pentru construciile de importan deosebit, a unui hazard seismic
superior celui definit la capitolul 2. (0)
4.5. Calculul structurilor la aciunea seismic
4.5.1. Generaliti
(1) Seciunea cuprinde prevederi pentru evaluarea forelor seismice i pentru
calculul efectelor structurale (eforturi i deplasri) generate de aceste fore. În
calculele inginereti, se vor considera, în funcie de modul de manifestare a aciunii
seismice: (0)
- for
e seismice de inerie generate de micarea structurii produs de acceleraiile
seismice de la interfaa teren-construcie;
- for
e seismice transmise de sistemele de rezemare i de conectare cu structura suport
a componentelor nestructurale, echipamentelor i instalaiilor.
4.5.2. Modelarea comportrii structurale

(1) Pentru determinarea efectelor structurale se utilizeaz modele de calcul care
descriu comportarea structurii la aciunea seismic. Modelul structural trebuie s
reprezinte adecvat configuraia general (geometrie, legturi, material), distribuia
caracteristicilor ineriale (mase de nivel, momentele de inerie ale maselor de nivel
raportate la centrul maselor de nivel), a caracteristicilor de rigiditate i de amortizare,
conducând la determinarea corect a modurilor proprii de vibraie semnificative, a
forelor seismice i a caracteristicilor de rspuns seismic. În cazul metodelor de calcul
neliniar, modelele trebuie s reprezinte corect capacitile de rezisten i de deformare
ale elementelor în domeniul postelastic.
(2) Structura se schematizeaz prin sisteme rezistente la aciuni verticale i laterale,
conectate, sau nu, prin planee (diafragme orizontale).
(3) Pentru construciile care satisfac criterii de regularitate în plan i de
uniformitate pe vertical, calculul seismic liniar se poate realiza considerând dou
modele plane, definite de elementele verticale i de legturile dintre acestea, orientate
dup direciile principale ortogonale ale ansamblului structural.
(4) În modelarea deformabilitii structurilor trebuie considerat i comportarea
conexiunilor dintre grinzi, stâlpi i/sau perei structurali.
Se vor include în model i elementele fr rol structural dar care interacioneaz cu
structura influenând rspunsul seismic al ansamblului structural,
Not: În acest caz se afl, de exemplu, pereii de compartimentare care sporesc semnificativ
rigiditatea lateral i rezistena structurilor în cadre.
(5) Pentru reducerea dimensiunii modelului, masa distribuit continuu este
concentrat în puncte caracteristice, modelul dinamic obinut având un numr finit de
grade de libertate dinamic. Forele seismice asociate micrii structurii sunt aciuni
concentrate aplicate în punctele de concentrare a maselor.
(6) La construciile etajate, cu planee din beton armat indeformabile în planul lor,
masele i momentele de inerie ale maselor de la fiecare etaj se concentreaz la nivelul
planeului, în centrul maselor. Rezult trei grade de libertate dinamic (dou translaii
orizontale i o rotire în jurul axei verticale) pentru fiecare nivel. În cazul planeelor
flexibile în planul lor (de exemplu, planee din beton armat cu dimensiuni mari i
goluri importante), acestea vor fi incluse în modelul structural, cu valori
corespunztoare ale rigiditii i grade suplimentare de libertate dinamic. În cazul în
care între elementele de rezisten nu sunt realizate legturi care se pot considera
indeformabile, masele se vor aplica în nodurile de intersecie ale elementelor de
rezisten ale structurii.
(7) Masele se calculeaz din încrcrile gravitaionale ce rezult din combinaiile
de incrcri specifice aciunii seismice conform seciunii 3.3.
(8) Pentru structurile complexe cu modele de dimensiuni mari se admite utilizarea
unor modele dinamice condensate cu dimensiuni reduse. Caracteristicile dinamice i
de rezisten echivalente se determin prin tehnici standard de condensare dinamic
sau static.
(9) Pentru structurile cldirilor alctuite din beton armat, din beton cu armtur
rigid sau din zidrie, la evaluarea rigiditilor elementelor de rezisten se vor
considera efectele fisurrii betonului, respectiv mortarului. În lipsa datelor care s
permit o evaluare mai precis, rigiditatea la încovoiere a elementelor structurale de
beton armat se poate considera egal cu jumtate din valoarea corespunztoare

seciunilor nefisurate.
(10) Deformabilitatea fundaiei i/sau deformabilitatea terenului trebuie considerate,
dac acestea au o influen semnificativ asupra rspunsului structural. (0)
4.5.2.1. Efecte de torsiune accidental

(1) În cazul construciilor cu planee indeformabile în planul lor, efectele generate
de incertitudinile asociate distribuiei maselor de nivel i/sau a variaiei spaiale a
micrii seismice a terenului se consider prin introducerea unei excentriciti
accidentale adiionale. Aceasta se consider pentru fiecare direcie de calcul i pentru
fiecare nivel i se raporteaz la centrul maselor. Excentricitatea accidental se
calculeaz cu expresia: (0)
eai r0,05Li (4.1)
unde
eai excentricitatea accidental a masei de la nivelul i fa de poziia
calculat a centrului maselor, aplicat pe aceeai direcie la toate
nivelurile
Li dimensiunea planeului perpendicular pe direcia aciunii seismice.
4.5.3. Metode de calcul structural
4.5.3.1. Generaliti
(1) În funcie de caracteristicile structurale i de importana construciei se poate
utiliza una din urmtoarele metode de calcul pentru proiectarea curent:
- metoda forelor laterale asociate modului de vibraie fundamental, pentru
cldirile care satisfac condiiile specificate în paragraful 4.4.3,
- metoda calculului modal cu spectre de rspuns, aplicabil în general tuturor
tipurilor de cldiri.
În metoda de calcul cu for
e laterale, caracterul dinamic al aciunii seismice este
reprezentat în mod simplificat prin distribuii de for
e statice. Pe aceast baz metoda
se mai numete i metoda static echivalent.
(2) În afara acestor metode de calcul se pot aplica:
- metoda de calcul dinamic liniar
- metoda de calcul static neliniar
- metoda de calcul dinamic neliniar
(3) Metoda de referin pentru determinarea efectelor seismice este calculul modal
cu spectre de rspuns. Comportarea structurii este reprezentat printr-un model liniar-
elastic, iar aciunea seismic este descris prin spectre de rspuns de proiectare.
(4) În metodele de calcul dinamic liniar i neliniar, aciunea seismic este
reprezentat prin accelerograme înregistrate în diferite condiii de amplasament i/sau
prin accelerograme artificiale, compatibile cu spectrul de rspuns elastic al
accelera
iilor absolute. Precizri referitoare la selectarea, calibrarea i utilizarea
accelerogramelor sunt date în capitolul 3.
(5) Metodele de calcul neliniar se pot utiliza dac se asigur calibrarea

corespunztoare a aciunii seismice de proiectare, selectarea unui model constitutiv
adecvat pentru comportarea neliniar i interpretarea corect a rezultatelor obinute i
verificarea cerinelor ce trebuie satisfcute.
(6) Pentru construciile care satisfac criterii de regularitate în plan i de
uniformitate pe vertical, calculul seismic liniar se poate realiza considerând dou
modele plane orientate dup direciile principale ortogonale ale ansamblului structural.
(7) La construciile din clasele de importan III i IV, calculul seismic liniar
elastic poate fi realizat pe modele plane, chiar dac criteriile de regularitate în plan nu
sunt satisfcute, dar sunt îndeplinite urmtoarele condiii:
(a) construcia are compartimentri i închideri distribuite relativ uniform;
(b) înlimea construciei nu depete 10 m;
(c) raportul înlime/lungime nu depaete 0,4;
(d) planeele orizontale au o rigiditate suficient de mare în raport cu rigiditatea
lateral a elementelor verticale de rezisten, pentru a fi considerate diafragme
indeformabile în planul lor.
(8) Construciile care nu satisfac criteriile de mai sus trebuie calculate cu modele
structurale spaiale. În cazul modelelor spaiale, aciunea seismic de proiectare trebuie
aplicat în lungul tuturor direciilor relevante. Caracterul spaial al aciunii seismice
este definit într-un sistem de referin reprezentat prin trei axe ortogonale, una
vertical i dou orizontale selectate astfel: (0)
- la construciile cu elemente de rezisten verticale orientate pe dou direcii
ortogonale se consider direciile orizontale respective;
- la celelalte construcii se aleg direciile principale orizontale ale ansamblului
structurii de rezisten (vezi Anexa C)
4.5.3.2. Metoda forelor seismice statice echivalente
4.5.3.2.1.Generaliti
(1) Aceast metod se poate aplica la construciile care pot fi calculate prin
considerarea a dou modele plane pe direcii ortogonale i al cror rspuns seismic
total nu este influenat semnificativ de modurile proprii superioare de vibraie. În acest
caz, modul propriu fundamental de translaie are contribuia predominant în
rspunsul seismic total.
(2) Cerinele de la paragraful (1) sunt considerate satisfcute pentru cldirile la
care: (0)
a) Perioadele fundamentale corespunztoare direciilor orizontale principale sunt
mai mici decât valoarea
T d 1,5s (4.2)
b) Sunt satisfcute criteriile de regularitate pe vertical definite la paragraful
4.4.3.3.
4.5.3.2.2.Fora tietoare de baz

(1) Fora tietoare de baz corespunztoare modului propriu fundamental, pentru
fiecare direcie orizontal principal considerat în calculul cldirii, se determin dup
cum urmeaz:
Fb J I ,e S d T1 mO (4.3)
unde
fundamentale T1:
direcia orizontal considerat
m masa total a cldirii calculat ca suma a maselor de nivel mi conform
notaiilor din Anexa C
JI,e factorul de importan al construciei din seciunea 4.4.5
O factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu
fundamental prin masa modal efectiv asociat acestuia, ale crui valori sunt
O = 0,85 dac T1 d TC i cldirea are mai mult de dou niveluri i
O = 1,0 în celelalte situaii.
(2) Perioada proprie fundamental T1 se determin pe baza unor metode de calcul
dinamic structural.
(3) Perioada fundamental poate fi estimat aproximativ cu formulele simplificate
specificate pentru diferite categorii de structuri din anexa B. (0)
4.5.3.2.3.Distribuia forelor seismice orizontale

(1) Efectele aciunii seismice se determin prin aplicarea forelor seismice
orizontale asociate nivelurilor cu masele mi pentru fiecare din cele dou modele plane
de calcul.
Fora seismic care acioneaz la nivelul i se calculeaz cu relaia
mi si
Fi Fb n
¦m s
j 1
j j
(4.4)
unde
Fi fora seismic orizontal static echivalent de la nivelul i
Fb fora tietoare de baz corespunztoare modului fundamental,
determinat cu relaia (4.3) reprezentând rezultanta forelor
seismice orizontale de nivel.
si , sj componenta formei fundamentale pe direcia gradului de libertate
dinamic de translaie la nivelul i sau j
mi , mj masa la nivelul i sau j, determinat conform Anexei C
(2) Forma proprie fundamental poate fi aproximat printr-o variaie liniar

cresctoare pe înlime. În acest caz forele orizontale de nivel sunt date de relaia
mi zi
Fi Fb n
¦m zj 1
j j
(4.5)
unde zi i zj reprezint înlimea pân la nivelul i i, respectiv, j msurat fa de baza
construciei considerat în model, iar n este numrul total de niveluri.
(3) Forele seismice orizontale se aplic sistemelor structurale ca for
e laterale la
nivelul fiecrui planeu considerat indeformabil în planul su. (0)
4.5.3.2.4.Efecte de torsiune
(1) Modelele plane considera aceeasi poziie pentru centrele de rigiditate i
centrele maselor la fiecare nivel. Pentru a considera efectele de torsiune produse de
pozitiile diferite ale acestora, precum i efectul unor excentricitati accidentale, calculul
pe modelul plan trebuie corectat prin determinarea fortelor seismice de nivel
suplimentare care revin subsistemelor plane care alcatuiesc modelul.
(2) Forele seismice de nivel obinute pentru modelele plane asociate la dou
direcii principale ortogonale se distribuie subsistemelor plane componente din fiecare
direcie conform relaiei: (0)
- pentru direcia x de aciune seismic
K ixj K ixj y j
Fixj Fix Fix eiy
¦ K
p p
(4.6)
¦K
j 1
j
ix
j 1
j
ix y K x
2
j
j
iy
2
j
- pentru direcia y de aciune seismic

K iyj K iyj x j
F iy
j
Fiy Fiy eix
¦ K
p p
(4.7)
¦K
j 1
j
iy
j 1
j
ix y K x
2
j
j
iy
2
j
în care,
Fixj , Fiyj - forele seismice la nivelul i în direcia x, respectiv y, pentru subsistemul
plan j
Fix , Fiy - forele seismice la nivelul i în direcia x, respectiv y, pentru modelul plan
general
K ixj , K iyj - rigiditile relative de nivel ale celor p elemente verticale care intr în
componena subsistemului plan j asociate direciei x, respectiv y, calculate
considerând numai deplasrile de translaie ale planeului indeformabil.
xj, yj - distane în direcia x, respectiv y, care definesc poziia subsistemului plan în
raport cu centrul de rigiditate de la nivelul i
eix , eiy - distane în direcia x, respectiv y, care definesc poziiile excentrice ale
forelor seismice fa de centrul de rigiditate:
eix e0ix r e1ix

eiy e0iy r e1iy
unde,
e0ix , e0iy - distane în direcia x, respectiv y, dintre centrele de mas i de rigiditate la
nivelul i
e1ix , e1iy - excentricitile accidentale în direcia x, respectiv y, la nivelul i, calculate
conform paragrafului 4.5.2.1.
În relaiile de mai sus s-au neglijat rigiditile axiale i de torsiune ale elementelor de
rezisten verticale.
4.5.3.3. Metoda de calcul modal cu spectre de rspuns
(1) În metoda de calcul modal, aciunea seismic se evalueaz pe baza spectrelor
de rspuns corespunztoare micrilor de translaie unidirecionale ale terenului
descrise prin accelerograme.
(2) Aciunea seismic orizontal este descris prin dou componente orizontale
evaluate pe baza aceluiai spectru de rspuns de proiectare. Componenta vertical a
aciunii seismice este caracterizat prin spectrul de rspuns vertical.
(3) Aceast metod de calcul se aplic cldirilor care nu îndeplinesc condiiile
specificate pentru utilizarea metodei simplificate cu for
e laterale static echivalente.
Pentru construciile care satisfac criteriile de regularitate în plan i criteriile de
uniformitate vertical, calculul se poate realiza utilizând dou modele structurale plane
corespunztoare direciilor principale orizontale ortogonale.
(4) Cldirile care nu satisfac criteriile de mai sus se vor calcula cu modele spaiale.
(5) La utilizarea unui model spaial, aciunea seismic se va aplica pe direciile
orizontale relevante i pe direciile principale ortogonale. Pentru cldirile cu elemente
de rezisten amplasate pe dou direcii perpendiculare, acestea pot fi considerate ca
direcii relevante. În general, direciile principale corespund direciei forei tietoare de
baz asociat modului fundamental de vibraie de translaie i normalei pe aceast
direcie.
(6) Structurile cu comportare liniar sunt caracterizate de modurile proprii de
vibraie (perioade proprii, forme proprii de vibraie, mase modale efective, factori de
participare a maselor modale efective). Acestea se determin prin metode de calcul
dinamic, utilizând caracteristicile dinamice ineriale i de deformabilitate ale
sistemelor structurale rezistente la aciunea seismic.
(7) În calcul se vor considera modurile proprii cu o contribuie semnificativ la
rspunsul seismic total.
(8) Condiia din paragraful (7) de mai sus este îndeplinit dac:
- suma maselor modale efective pentru modurile proprii considerate reprezint
cel puin 90% din masa total a structurii,
- au fost considerate în calcul toate modurile proprii cu mas modal efectiv

mai mare de 5% din masa total.
(9) Fora tietoare de baz Fb,k aplicat pe direcia de aciune a micrii seismice în
modul propiu de vibraie k este
Fb,k J I ,e S d Tk mk (4.8)
unde
mk masa modal efectiv asociat modului propriu de vibraie k i se determin cu
relaia
2
§ n ·
¨ ¦ mi si ,k ¸
mk ©i1 ¹ (4.9)
n
¦m s
i 1
2
i i ,k
unde
mi masa de nivel
Tk perioada proprie în modul propriu de vibraie k
si ,k componenta vectorului propriu în modul de vibraie k pe direcia gradului de
libertate dinamic de translaie la nivelul i
Suma tuturor maselor modale efective (pentru fiecare direciie principal i toate
modurile de vibraie) este egal cu masa structurii.
(10) În cazul modelelor spaiale, condiia (8) de mai sus se va verifica pentru fiecare
direcie de calcul. În anexa C se prezint detalii privind calculul modal cu considerarea
comportrii spaiale.
(11) În cazul în care condiiile paragrafului (8) nu pot fi satisfcute (spre exemplu,
la cldirile cu o contribuie semnificativ a modurilor de torsiune), numrul minim r
de moduri proprii ce trebuie incluse într-un calcul spaial trebuie s satisfac
urmtoarele condiii:(0)
r t3 n
(4.10)
Tr d 0,05Tc
unde
r numrul minim de moduri proprii care trebuie considerate
n numrul de niveluri deasupra seciunii de încastrare considerat pentru
suprastructur
Tr perioada proprie de vibraie a ultimului mod de vibraie considerat r
4.5.3.3.2.Combinarea rspunsurilor modale

(1) Rspunsurile modale pentru dou moduri proprii de vibraie consecutive, k i
k+1 sunt considerate independente dac perioadele proprii de vibraie Tk i Tk+1 (în
care Tk+1 Tk ) satisfac urmtoarea condiie
Tk 1 d 0,9Tk (4.11)
Pentru rspunsurile modale maxime, independente între ele, efectul total maxim se
obine cu relaia de compunere modal
EE ¦E 2
E ,k (4.12)
în care
EE efectul aciunii seismice (efort în seciune, deplasare)
EE,k efectul aciunii seismice în modul k de vibraie
(2) În cazul în care condiia de la paragraful (1) nu este satisfcut, se vor
considera alte reguli de suprapunere a maximelor modale (spre exemplu, combinarea
ptratic complet, sumarea algebric a rspunsurilor modale succesive etc.). (0)
4.5.3.3.3.Efectele torsiunii accidentale

(1) În cazul în care pentru obinerea rspunsului seismic se utilizeaz un model
spaial, efectul de torsiune produs de o excentricitate accidental se poate considera
prin introducerea la fiecare nivel a unui moment de torsiune (0)
M ai Fi eai (4.13)
în care
M ai moment de torsiune aplicat la nivelul i în jurul axei sale verticale
eai excentricitate accidental a masei de la nivelul i conform relaiei (4.1)
Fi fora seismic static echivalent orizontal aplicat la nivelul i

Momentul de torsiune se va calcula pentru toate direciile i sensurile considerate în
calcul.
4.5.3.4. Metoda de calcul dinamic liniar

(1) Rspunsul seismic liniar în timp se obine prin integrarea direct a ecuaiilor
difereniale de micare care exprim echilibrul dinamic instantaneu pe direciile
gradelor de libertate dinamic considerate în model.
(2) Micarea seismic a terenului este caracterizat prin accelerograme discretizate
în timp, reprezentative pentru aciunea seismic de proiectare i condiiile locale de
amplasament.
(3) În calculul dinamic liniar se va considera un numr suficient de accelerograme
pentru fiecare direcie. Dac nu se dispune de accelerograme înregistrate în
amplasament sau acestea sunt insuficiente, se pot utiliza accelerograme artificiale
conform prevederilor din paragraful 3.1.2.
(4) Valorile de proiectare se obin din rspunsul structural prin considerarea
tuturor situaiilor la diferite momente de timp, corectate cu factorul de comportare q,
în care cel puin un efect (efort, deplasare) este maxim. (0)
4.5.3.5. Metode de calcul neliniar
(1) Modelul folosit pentru calculul liniar elastic va fi completat prin introducerea
parametrilor de comportare postelastic (eforturi capabile plastice, curbe sau suprafete
de interaciune, deformaii ultime etc.).
(2) O condiie minim este folosirea curbelor biliniare efort-deformaie la nivel de
element. Pentru elementele ductile, care pot avea incursiuni în domeniul postelastic,
rigiditatea elastic va fi rigiditatea secant în punctul de curgere. Se pot considera
modele ideal elasto-plastice. Se pot utiliza i relaii triliniare, care iau în considerare i
rigiditile în stadiile de dinainte i dup fisurare ale elementelor de beton sau zidrie.
Se pot realiza modele de calcul în care comportarea neliniar a materialului este
descris prin legi constitutive i criterii de curgere sau de cedare mai apropiate de
comportarea real.
(3) La alegerea modelului de comportare se va ine seama de posibilitatea
degradrii rezistenei i mai ales a rigiditaii, situaie întâlnit, de exemplu, în cazul
elementelor de beton i al pereilor de zidrie.
(4) Dac nu se fac alte precizri, proprietile elementelor se vor determina pe
baza valorilor medii ale rezistenelor materialelor utilizate.
(5) Modelul de calcul va include aciunea încrcrilor permanente, constante în
timp i aciunea seismic, variabil în timp. Nu se accept formarea de articulaii
plastice din aciunea independent a încrcrilor permanente.
(6) La determinarea relaiilor efort-deformaie pentru elementele structurale se va
ine seama de forele axiale provenite din încrcrile permanente. Pentru elementele
verticale se pot neglija momentele încovoietoare provenite din încrcrile permanente,
dac acestea nu influeneaz semnificativ comportarea de ansamblu a structurii.
(7) În vederea obinerii celor mai defavorabile efecte, aciunea seismic se va
aplica în sens pozitiv i negativ. (0)
4.5.3.5.2. Calculul static neliniar (biografic)

4.5.3.5.2.1. Generaliti
(1) Calculul biografic este un calcul static neliniar în care încrcrile permanente
sunt constante, în timp ce încrcrile orizontale cresc monoton. Se poate aplica la
cldirile noi i la cele existente, în urmtoarele scopuri:
a) pentru stabilirea sau corectarea valorilor raportului dintre fora tietoare de
baz asociat mecanismului de cedare i fora tietoare de baz asociat
formrii primei articulaii plastice (raportul D u / D1 estimat în sectiunea 5.2.2.2).
b) pentru evaluarea rspunsului seismic al structurilor complexe/importante.
c) pentru stabilirea mecanismelor plastice posibile i a distribuiei degradrilor
d) pentru evaluarea siguranei fa de prbuire a structurii
e) ca alternativ de proiectare fa de un calcul elastic-liniar cu for
e seismice care
folosete factorul de comportare q. În acest caz, calculul se va raporta la
deplasarea ultim admis.
(2) Pentru cldirile care nu îndeplinesc condiiile de regularitate de la paragrafele

4.4.3.2 i 4.4.3.3 se va utiliza un model de calcul spaial.
(3) Pentru cldirile care îndeplinesc condiiile de regularitate de la paragrafele
4.4.3.2 i 4.4.3.3 se poate face un calcul plan folosind dou modele, câte unul pentru
fiecare direcie orizontal principal.
(4) Pentru cldirile de zidrie de înlime mic, la care comportarea structural
este dominat de forfecare, fiecare nivel poate fi calculat independent.
(5) Cerinele de la punctul (4) se consider îndeplinite dac numrul etajelor este
mai mic sau egal cu 3 i dac, la fiecare nivel pereii structurali au raportul
înlime/lime mai mic decât 1. (0)
4.5.3.5.2.2. Încrcri laterale
(1) Se vor aplica cel puin dou tipuri de distribuie pe vertical a încrcrilor
laterale:
- o distribuie uniform, cu for
e laterale proporionale cu masa indiferent de
înlimea cladirii (acceleraie de rspuns uniform), în scopul evalurii forelor
tietoare maxime
- o distribuie “modal”, în care forele seismice laterale convenionale sunt
determinate prin calcul elastic (conform 4.5.3.2 sau 4.5.3.3), în scopul
determinrii momentelor încovoietoare maxime
(2) Încrcrile laterale se vor aplica în punctele în care se concentreaz masele în
model. Se va considera excentricitatea accidental conform relaiei (4.1)(0)
4.5.3.5.2.3 Curba de rspuns
(1) Relaia dintre fora tietoare de baz i deplasarea de referin (curba de
rspuns) se determin prin calcul biografic pentru valori ale deplasrii de referin
pân la 1,5 din deplasarea ultim, definit conform 4.5.3.5.2.6.
(2) Deplasarea de referin poate fi luat în centrul maselor situat la nivelul
acoperiului cldirii. (0)
4.5.3.5.2.4 Factorul de suprarezisten D u D1
(1) Raportul ( D u D1 ) se determin prin calcul biografic pentru cele dou tipuri de
distribuie a încrcrii laterale prezentate în paragraful (1) de la sectiunea 4.5.3.5.2.2.
La evaluarea forei seismice de baz se va alege valoarea minim a raportului. (0)
4.5.3.5.2.5 Mecanismul de plastificare

(1) Mecanismul de cedare prin articulaii plastice se va determina pentru ambele
distribuii ale forelor laterale. Mecanismele de cedare trebuie s fie în acord cu
mecanismele pe care se bazeaz factorul de comportare q folosit în proiectare. (0)
Not: Procedeul de determinare al curbei de rspuns prin calcul static neliniar este prezentat în
Anexa D.
4.5.3.5.2.6. Deplasarea ultim
(1) Deplasarea ultim este cerina seismic de deplasare derivat din spectrele de
rspuns inelastic în funcie de deplasarea sistemului cu un grad de libertate echivalent.
În absena unor spectre inelastice de deplasare, se pot aplica metode aproximative

bazate pe spectrul de rspuns elastic conform cu Anexa E. (0)
4.5.3.5.2.7 Evaluarea efectelor torsiunii
(1) Calculul biografic efectuat pe structuri plane, poate subestima semnificativ
deformaiile pe latura rigid/puternic a unei structuri flexibile la torsiune (structura la
care primul mod de vibraie este predominant de torsiune). Acest lucru este valabil i
pentru structurile în care modul al doilea de vibraie este predominant de torsiune. În
aceste cazuri, deplasrile pe latura rigid/puternic trebuie majorate în comparaie cu
cele obinute printr-un calcul plan în care nu se consider efectele torsiunii.
Not: Latura rigid/puternic în plan este aceea în care se dezvolt deplasri orizontale mai mici decât
latura opus sub aciunea forelor laterale paralele cu ea.
(2) Cerina de mai sus, în mod simplificat, se consider satisfcut atunci cînd
factorul de amplificare aplicat deplasrilor de pe latura rigid/puternic se bazeaz pe
rezultatele din calculul elastic modal al modelului spaial.
(3) Dac pentru calculul structurilor regulate în plan se folosesc dou modele
plane, efectele din torsiune se estimeaz conform 4.5.3.2.4 sau 4.5.3.3.3. (0)
4.5.3.5.3.Calculul dinamic neliniar

(1) Rspunsul în timp al structurii poate fi obinut prin integrarea direct a
ecuaiilor difereniale de micare, folosind acelerogramele definite în capitolul 3
pentru reprezentarea micrii terenului.
(2) Modelele de element conform 4.5.3.5.1 (2)-(4)trebuie s fie suplimentate cu
reguli care s descrie comportarea elementului sub cicluri de încrcare-descrcare
postelastic. Aceste reguli trebuie s reproduc realist disiparea de energie în element
în limita amplitudinilor deplasrilor ateptate la seismul de proiectare considerat.
(3) Dac rspunsul este obinut din calculul dinamic neliniar, la cel puin 7 micri
ale terenului compatibile cu spectrul de rspuns elastic pentru acceleraii conform
capitolului 3, în verificri (deplasri, deformaii) se va folosi media valorilor de
rspuns din toate aceste calcule ca efect al aciunii Ed. Dac nu se realizeaz 7 calcule
dinamice neliniare, pentru Ed se va alege cea mai defavorabil valoare de rspuns din
calculele efectuate. (0)
4.5.3.6. Combinarea efectelor componentelor aciunii seismice
4.5.3.6.1.Componentele orizontale ale aciunii seismice

(1) În calcul, se va considera aciunea simultan a componentelor orizontale ale
aciunii seismice.
(2) Combinaia efectelor componentelor orizontale ale aciunii seismice poate fi
realizat astfel:
a) Se evalueaz separat rspunsul structural pentru fiecare direcie de aciune
seismic, folosind regulile de combinare pentru rspunsurile modale date în
4.5.3.3.2.
b) Valoarea maxim a efectului aciunii seismice reprezentat prin aciunea
simultan a dou componente orizontale ortogonale, se obine cu regula de
combinare probalistic exprimat prin radical din suma ptratelor valorilor
efectului asupra structurii, obinut conform punctului (a) de mai sus, a fiecarei
componente orizontale.
c) Regula (b) de mai sus estimeaz în spiritul siguranei valorile probabile ale
efectelor altor directii de aciune seismic.
(3) Ca o alternativ la punctele b) i c) din paragraful (2) de mai sus, efectele
aciunii datorate combinaiei componentelor orizontale ale aciunii seismice se pot
calcula folosind combinaiile de mai jos:
E Edx ”+”0,30 E Edy (4.14)
0,30 E Edx ”+” E Edy (4.15)
unde
“+” înseamn “a se combina cu”,
E Edx reprezint efectele aciunii datorate aplicrii micrii seismice pe direcia axei
orizontale x alese pentru structur,
E Edy reprezint efectele aciunii datorate aplicrii micrii seismice pe direcia axei
orizontale y , perpendicular pe axa x a structurii.
(4) Semnul fiecrei componente în combinaiile de mai sus se va lua astfel încât
efectul aciunii considerate s fie defavorabil.
(5) Când se realizeaz un calcul dinamic liniar sau neliniar pe un model spaial al
structurii, acesta va fi acionat simultan de accelerograme distincte pe ambele direcii
orizontale.
(6) Pentru cldiri care satisfac criteriile de regularitate în plan i la care pereii sau
sistemele independente de contravântuire vertical în plane asociate celor dou direcii
orizontale principale sunt singurele elemente care preiau efectele micrii seismice, se
poate considera aciunea separat a cutremurului în cele dou direcii orizontale
principale fr a se face combinaiile din paragrafele (2) i (3) de mai sus.
(7) În cazul în care sistemul structural al cldirii difer în planele verticale care
conin cele dou direcii orizontale principale, se pot considera factori de comportare q
diferii. (0)
4.5.3.6.2.Componenta vertical a aciunii seismice

(1) Se va ine cont de componenta vertical a aciunii seismice, aa cum a fost
definit în capitolul 3, în situaiile de rezemare indirect (stlpi pe grinzi) i la console
cu deschidere mare i la alte elemente structurale cu sensibilitate la oscilaii verticale.
(2) Efectele componentei verticale a aciunii seismice se pot determina prin
calculul unui model parial al structurii, care s conin acele elemente pe care se
consider c acioneaz componenta vertical (cum ar fi cele enunate la paragraful
anterior) i în care s se in seama de rigiditatea elementelor adiacente.
(3) Efectele componentei verticale trebuie luate în considerare numai pentru
elementele pe care aceasta acioneaz i pentru elementele sau substructurile care
constituie reazemele lor.
(4) Dac pentru aceste elemente sunt importante i componentele orizontale ale
aciunii seismice, atunci se pot aplica regulile (2) de la paragraful 4.5.3.6.1, extinse la
cele trei componente ale aciunii seismice. Alternativ, pentru calculul efectelor aciunii
seismice se pot folosi toate combinaiile de mai jos: (0)
0,30 E Edx ”+” 0,30 E Edy ”+” E Edz (4.16)
E Edx ”+” 0,30 E Edy ”+” 0,30 E Edz (4.17)
0,30 E Edx ”+” E Edy ”+” 0,30 E Edz (4.18)
unde
“+” înseamna “a se combina cu”,
E Edx i E Edy vezi 4.5.3.6.1 (3)
E Edz reprezint efectele aciunii datorate aplicrii componentei verticale a aciunii

seismice de proiectare aa cum a fost definit în capitolul 3.
4.5.4. Calculul deformaiilor

(1) Calculul deformaiilor (deplasrilor laterale) este necesar pentru verificri la
ambele stri limit (vezi 2.2.1 (2)).
(2) Calculul deplasrilor laterale pentru SLS se face cu relaia
ds X q de (4.19)
unde,
ds deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice
corespunztoare SLS
de deplasarea aceluiai punct din sistemul structural, determinat prin calcul static
elastic sub aciunea seismic de proiectare, conform spectrelor de proiectare
din capitolul 3, inând seama i de efectul torsiunii accidentale
q factorul de comportare specific tipului de structur (vezi capitolele 5-9) utilizat
la calculul valorii de proiectare a forei seismice
X factor de reducere care ine seama de intervalul de recuren al aciunii
seismice asociat verificrilor pentru SLS (vezi 2.1 i 2.2); valorile X sunt date
în Anexa E.
(3) Calculul deplasrilor laterale pentru ULS se face cu relaia
ds c q de (4.20)
unde,
corespunztoare ULS
c factor supraunitar care ine seama de faptul c în rspunsul seismic inelastic
deplasrile sunt superioare celor din rspunsul elastic în cazul structurilor cu
perioada de oscilaie mai mic decât Tc; valoarea factorului c este dat în
Anexa E
q, de semnificaie similar cu cea de la (4.19)
(4) Valorile de proiectare ale rigiditii elementelor de beton armat se determin pe

baza prevederilor de la 4.5.2(9) i din Anexa E;
(5) Valorile deplasrilor ds pentru SLS i ULS se pot obine i din calculul dinamic
liniar, respectiv, neliniar al structurii. (0)
4.6.1. Generaliti
(1) Obinerea siguranei se realizeaz prin verificarea condiiilor specifice strilor
limit relevante i prin respectarea msurilor specifice menionate la 2.2.4 (0)
4.6.2.1. Aspecte generale

(1) Cerinele structurale asociate strii limite ultime se consider realizate dac
sunt îndeplinite condiiile locale i de ansamblu privind rezistena, ductilitatea i
stabilitatea. (0)
4.6.2.2. Condiia de rezisten

(1) Pentru toate elementele structurale i nestructurale se va respecta relaia:
Ed d Rd (4.21)
exprimat în termeni de rezisten, unde:

Ed valoarea de proiectare a efortului secional (vezi 3.3) în combinaia seismic
de proiectare, tinând seama i de efectele de ordinul 2, atunci când acestea sunt
semnificative
Rd valoarea corespunztoare a efortului capabil, calculat cu valorile de proiectare
ale rezistenelor materialelor, pe baza modelelor mecanice specifice tipului de
element structural, conform capitolelor 5 - 9 i codurilor specifice diferitelor
materiale
(2) Efectele de ordinul doi pot fi considerate nesemnificative dac la toate
nivelurile este îndeplinit condiia:
Ptot d r
T d 0 ,10 (4.22)
Vtot h
unde:
T coeficientul de sensibilitate al deplasrii relative de nivel
Ptot încrcarea vertical total la nivelul considerat i de la cele de deasupra, în
ipoteza de calcul seismic
dr deplasarea relativ de nivel, determinat ca diferena între deplasrile laterale
medii de la partea superioar i cele de la cea inferioar a nivelului
considerat, calculate conform 4.5.4(3)
Vtot fora tietoare total de etaj
h înlimea etajului
(3) Dac 0,1 < T d 0,2, efectele de ordinul 2 pot fi luate în considerare în mod
aproximativ, multiplicând valorile de calcul ale eforturilor cu factorul 1/(1- T).
(4) Dac 0,2 < T < 0,3, determinarea valorilor eforturilor secionale se face pe baza
unui calcul structural cu considerarea echilibrului pe poziia deformat a structurii
(printr-un calcul neliniar, conform 4.5.3.5, care s
in cont i de efectele ordinul 2)
(5) Nu se admit valori T t 0,3
(6) Dac eforturile de calcul Ed sunt obinute prin metode de calcul neliniar
(utilizând valori medii ale rezistenelor), verificarea de la paragraful (1) se exprim
numai în termeni de for pentru elementele cu comportare fragil, utilizând factori
pariali de siguran adecvai materialului din care este realizat structura. Eforturile la
care se verific aceste elemente sunt cele asociate mecanismului structural de disipare
de energie pe o schem cu momentele capabile aplicate în articula
iile plastice. În
zonele disipative, proiectate ca zone ductile i pentru ansamblul structurii, relaia (4.21)
se exprim suplimentar i în termeni de deformaii (deplasri) reprezentând o condi
ie
de ductilitate. (0)
4.6.2.3. Condiii de ductilitate de ansamblu i local

(1) Structura în ansamblu i elementele structurale implicate în mecanismul
structural de disipare al energiei seismice, asociat tipului de structur i factorului de
comportare specific, trebuie s prezinte ductilitate adecvat.
(2) În acest scop se vor respecta condiiile date în capitolele 5-9, specifice
diferitelor materiale structurale, privind impunerea unor mecanisme favorabile de
disipare a energiei i înzestrarea zonelor disipative cu suficient capacitate de
deformaie în domeniul postelastic
(3) Prin dimensionarea adecvat a rezistenei elementelor structurale la cldirile
multietajate se va evita manifestarea unor mecanisme de disipare de energie de tip
nivel slab, la care s se concentreze cerine excesive de ductilitate
(4) Impunerea mecanismului de plastificare dorit se realizeaz practic prin
dimensionarea capacitilor de rezisten în zonele selectate pentru a avea un rspuns
seismic elastic la valori de momente suficient de mari. Modul în care se stabilesc
valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare se prezint la capitolele 5–9,
funcie de tipul de structur i natura materialului din care este alctuit structura
cldirii
(5) Verificarea capacit
ii de deformare (ductilit
ii) elementelor structurale i a
structurii în ansamblu se efectueaz în termeni de deplasri pe baza unei rela
ii
similare cu rela
ia (4.21), comparând cerin
ele de deformare cu capacitatea.
Verificarea se poate face conform prevederilor Anexei E.
(6) Legturile între elementele structurale, de exemplu nodurile structurilor tip
cadru, conectorii dintre elementele realizate din materiale diferite sau din betoane cu
vârste diferite, i planeele vor fi proiectate la eforturi de calcul suficient de mari,
astfel încât s se asigure c rspunsul seismic al acestor elemente nu depete limitele
stadiului elastic.
(7) Pentru a satisface condiiile de la (5), planeele vor fi proiectate la forele care
le revin în condiiile instalrii mecanismului global de plastificare. (0)
4.6.2.4. Condiii de stabilitate

(1) Structura în ansamblu, diferitele pri de structur sau elementele structurale
trebuie s fie stabile geometric. În acest scop se adopt forme i dimensiuni potrivite i
se efectueaz verificarea prin metode de calcul pertinente a comportrii structurale în
combina
ia seismic de proiectare, conform CR0.
(2) Structura de ansamblu trebuie s prezinte stabilitate la rsturnare i la lunecare,
prin adoptarea unui sistem de fundare adecvat caracteristicilor structurale ale terenului.
(0)
4.6.2.5. Rezistena fundaiilor

(1) Sistemul fundaiilor va fi verificat în acord cu prevederile reglementrilor
tehnice aplicabile, în vigoare, privind proiectarea fundatiilor de suprafa.
(2) La dimensionarea fundaiilor, efectele aciunii suprastructurii în combinaia de
încrcri care include aciunea seismic trebuie s corespund mecanismului de
plastificare asociat tipului de structur. Se vor considera i efectele suprarezistenei
elementelor structurale.
(3) În cazul în care suprastructura este proiectat pentru clasa de ductilitate joas,
efectele aciunii asupra sistemului de fundare sunt forele de legtur cu suprastructura
în situaia de proiectare seismic.
(4) În cazul fundaiilor elementelor verticale individuale (stâlpi, perei), condiia
de la paragraful (2) se poate considera satisfcut dac efectele aciunilor EFd asupra
fundaiei se determin dup cum urmeaz:
EFd = EF,G + JRd : EF,E (4.23)
în care:
EF,G efortul secional din încrcrile neseismice incluse în combinaia de aciuni
considerate în calculul la cutremur
EF,E efortul secional din încrcrile seismice de proiectare
JRd factorul de suprarezisten, egal cu 1,0, pentru q d 3, i 1,15 în celelalte
cazuri
: valoarea (Rdi /Edi) d q în zona disipativ a elementului i al structurii care are
influena cea mai mare asupra efortului EF considerat
Rdi rezistena (efortul capabil) elementului i
Edi valoarea de proiectare a efortului în elementul i corespunztoare aciunii
seismice de proiectare
(5) Raportul : se calculeaz astfel:

- în cazul fundaiilor de stâlpi i perei, : se determin ca valoare a raportului
momentelor MRd /MEd în seciunea transversal de la baz, unde se poate forma
articulaia plastic
- în cazul fundaiilor stâlpilor cadrelor cu contravântuiri centrice, : este
valoarea minim a raportului forelor axiale NRd /NEd determinate pentru toate
diagonalele întinse
- în cazul fundaiilor stâlpilor cu contravântuiri excentrice, valoarea : se ia cea

mai mic dintre valoarea minim a rapoartelor VRd / VEd calculate pentru toate
linkurile scurte i valoarea minim a rapoartelor MRd /MEd stabilite pentru toate
zonele disipative prin eforturi de încovoiere.
(6) În cazul în care sistemul fundaiilor este comun mai multor elemente verticale
(grinzi de fundare, radieri, infrastructuri) la care suprarezistena seciunilor din
calculul structural la situaia de proiectare seismic este relativ uniform i moderat
(orientativ 1,5), se poate aplica relaia: (0)
EFd = EF,G + 1,5 EF,E (4.24)
4.6.2.6. Condiii de deplasare lateral

(1) Verificarea structurii la starea limit ultim trebuie s aib în vedere i
limitarea deplasrilor laterale pentru:
- limitarea degradrilor structurale, în vederea asigurrii unei marje de siguran
suficiente fa de deplasarea lateral care produce prbuirea
- evitarea prbuirii unor elemente nestructurale care ar putea pune în pericol
vieile oamenilor
- limitarea efectelor de ordinul 2, care dac sunt excesive pot duce la pierderea
stabilitii structurilor
- evitarea sau limitarea efectelor coliziunii între cldirile vecine, în situaiile în
care dimensiunile rosturilor seismice nu pot fi oricât de mari.
(2) Verificrile deplasrilor laterale prevzute la (1) nu sunt necesare pentru
construciile amplasate în zonele seismice caracterizate de valori ag d 0,10g.
(3) Verificarea deplasrilor laterale se efectueaz conform procedeului dat în
Anexa E, unde sunt precizate modul de evaluare al cerinelor de deplasare (deformaie)
i valorile admise ale deplasrilor de nivel (deformaiilor). (0)
4.6.2.7. Rosturi seismice

(1) Rosturile seismice se prevd cu scopul de a separa între ele corpuri de
construcie cu caracteristici dinamice diferite pentru a le permite s oscileze
independent sub aciunea micrilor seismice, sau pentru a limita efectele eventualelor
coliziuni, la un nivel situat sub capacitatea de rezisten a acestor cldiri.
(2) În cazul în care rosturile separ tronsoane cu caracteristici dinamice i
constructive similare, acestea pot avea dimensiuni stabilite din condiia de rost de
dilataie – contracie.
(3) În cazul în care corpurile de cldire învecinate:
Ǧ au caracteristici dinamice (mase, înlimi, rigiditi) foarte diferite;
Ǧ au rezistene laterale foarte diferite (de exemplu, când o construcie nou este
plasat în vecintatea unei construcii vechi cu vulnerabilitate seismic înalt);
Ǧ au unul fa de cellalt poziii excentrice (planurile principale verticale ale
structurilor perpendiculare pe rost sunt relativ distanate);
Ǧ au planeele decalate pe vertical
limea rostului se dimensioneaz punând condiia ca în timpul cutremurului

tronsoanele separate prin rost s nu se afecteze prin coliziune atunci când acestea ar
oscila defazat;
(4) Limea necesar, , a rostului seismic, în condiiile precizate la (3), se
determin cu relaia:
' t d12, max d 22, max (4.25)
(5) în care d1,max , d 2, max sunt deplasrile maxime ale celor dou uniti structurale
independente sub aciunea încrcrilor seismice de proiectare, corespunztoare strii
limit ultime, determinate la cota vârfului construciei cu înlimea mai mic: Valorile
deplasrilor se calculeaz în conformitate cu Anexa E.
(6) Se admite s se adopte rosturi de dimensiuni inferioare valorilor obinute prin
aplicarea relaiei (4.25)dac:
(a) forele de impact rezultate dintr-un calcul dinamic sunt luate în considerare la
dimensionarea celor dou tronsoane;
(b) în rosturi se poziioneaz dispozitive de amortizare (tampoane, resorturi, etc.)
cu caracteristici i poziii determinate printr-un calcul dinamic adecvat.
(7) La alegerea poziiei rosturilor se va urmri ca tronsoanele de la extremitile
cldirii, care suport ocul maxim s aib, în raport cu tronsoanele intermediare, o
mas sporit (inclusiv prin prevederea unui numr suplimentar de travei) i/sau o
capacitate de rezisten superioar pentru a limita efectele negative suplimentare în
aceste corpuri de cldire.
(8) Dimensiunile rosturilor stabilite conform alineatelor (4) i (5) sunt valabile i
pentru elementele de finisaj.
(9) În cazurile în care se adopt elemente de mascare a rostului, acestea vor fi
astfel alese încât s nu aib o influen semnificativ asupra oscilaiilor corpurilor de
cldire învecinat, iar în cazul degradrii elementelor de mascare s nu existe riscul de
desprindere i cdere a unor piese care s pericliteze vieile oamenilor sau unele
componente importante ale construciilor. (0)
4.6.3. Starea limit de serviciu
4.6.3.1. Generaliti
(1) Cerina de limitare a degradrilor asociate strii limit de serviciu se consider
satisfcut dac sub aciuni seismice având o probabilitate mai mare de manifestare
decât aciunea seismic folosit în cazul verificrii la starea limit ultim (conform 2.1)
deplasrile relative de nivel se încadreaz în limitele date la 4.6.3.2.
(2) În cazul cldirilor cu importan pentru protecia civil sau coninând
echipamente sensibile pot fi necesare verificri suplimentare pentru starea limit de
serviciu, aceste cerine fiind prevzute în reglementri speciale. (0)
4.6.3.2. Limitarea deplasrii relative de nivel

(1) Dac în seciunile 5–9 nu se dau prevederi specifice diferite, verificarea
deplasrilor laterale se efectueaz conform procedeului dat în Anexa E, unde sunt
precizate modul de evaluare al cerinelor de deplasare i valorile admise ale

deplasrilor de nivel. (0)
4.7. Sinteza metodelor de proiectare
(1) În funcie de importana construciei i, mai general, în funcie de exigenele

impuse în ceea ce privete performana seismic a acesteia, procesul de proiectare
poate fi organizat în dou variante de metode de proiectare, metoda de proiectare
curent i metoda de proiectare de nivel superior.
(2) Cele dou metode difer în esen prin modul indirect, implicit, în cazul
metodei curente, i direct, explicit, în cazul metodei de nivel superior, în care este
considerat în calcul caracterul neliniar al rspunsului seismic. Funcie de
caracteristicile structurii i de precizia necesar a rezultatelor calcului structural, se pot
folosi, dup caz, procedee de calcul structural statice sau dinamice, pe modele plane
sau spaiale.
(3) Metoda curent cu caracter minimal este metoda obligatorie. Aceasta se
bazeaz pe metode de calcul structural în domeniul elastic.
(4) Impunerea prin proiectare a mecanismului de plastificare (de disipare de
energie) dorit se face printr-o ierarhizare adecvat a capacitii de rezisten a
elementelor structurale (metoda „proiectrii capacitii de rezisten”). În acest scop,
valorile efectelor aciunilor rezultate din calculul structural în situaia de proiectare
seismic sunt modificate dup anumite reguli precizate în Cod pentru structuri
executate din diferite materiale (capitolele 5-9)
(5) Pentru a satisface condiiile de ductilitate, de ansamblu sau locale, trebuie
respectate unele reguli de dimensionare (de exemplu, prin limitarea zonelor
comprimate la elementele structurilor de beton armat) i/sau de alctuire constructiv
(de exemplu, prin prevederea unei armturi transversale minime).
(6) La determinarea forelor sesimice de proiectare, se pot adopta i valori mai
mari ale factorului de comportare decât cele prevzute în capitolele 5-9 pentru fiecare
tip de sistem structural, dac prin metoda de calcul de nivel superior se poate dovedi
c structura poate prelua cerinele de deplasare de proiectare, în condiiile respectrii
exigenelor de performan asociate strii limit ultime.
(7) Condiiile de control al deplasrilor laterale la starea limit ultim implic
evaluarea cerinelor de deplasare pe baza valorilor deplasrilor furnizate de calculul
structural elastic sub încrcrile de proiectare. Acestea se amplific prin coeficieni
supraunitari, funcie de rezistena cu care este înzestrat structura i de caracteristicile
de oscilaie (perioada vibraiilor proprii) ale acesteia, pentru a evalua, într-o manier
aproximativ, valorile efective ale deplasrilor seismice neliniare. Cerinele urmeaz
s fie inferioare valorilor admisibile ale deplasrilor.
Deplasrile (deformatele) asociate strii limit de serviciu se limiteaz la valorile
admise pentru aceast stare limit.
(8) Metoda de nivel superior se bazeaz pe utilizarea metodelor de calcul neliniar,
static sau dinamic.
Ca urmare, metoda se aplic, ca metod de verificare, unor structuri complet
dimensionate prin aplicarea metodei curente. Caracteristicile de rezisten i de
deformaie ale elementelor se determin pe baza valorilor medii ale rezistenelor

materialelor.
(9) Mecanismul de plastificare la aciuni seismice este pus în eviden explicit, în
mod aproximativ, în cazul aplicrii metodei de calcul static neliniar (de tip biografic),
sau riguros, în cazul aplicrii metodei de calcul dinamic neliniar.
(10) Metoda de calcul dinamic neliniar furnizeaz cerinele de deplasare i de
ductilitate corespunztoare accelerogramelor utilizate. Capacitatea de deformare se
stabilete separat, individual pentru fiecare element esenial pentru stabilitatea cldirii.
(11) Metoda de calcul static neliniar permite evaluarea capacitilor de deformare.
Cerinele de deplasare lateral sau de ductilitate se stabilesc separat din spectrele
rspunsului seismic inelastic, sau cu metodele aproximative date în Cod. (0)
5
5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE BETON
5.1. Generaliti

(1) Acest capitol se refer la proiectarea în zone seismice a cldirilor i a altor
construcii cu structuri similare acestora, definite la 1.1, cu structura din beton armat,
numite în continuare construcii de beton.
(2) Documentele normative de referin pentru proiectarea construciilor de beton
la alte aciuni decât cele seismice sunt standardele din seria SR EN 1992-1-1.
Prevederile date în continuare completeaz prevederile acestor documente normative
de referin pentru cazul proiectrii la aciuni seismice.
(3) Documentele normative complementare prezentului capitol sunt indicate în
capitolul 1.5. (0)
5.1.2. Definiii
(1) Termenii specifici prezentului capitol, pentru zone, elemente i sisteme
structurale, se definesc dup cum urmeaz: (0)
- Zon critic (zon disipativ): zon a unui element structural principal unde apar
cele mai nefavorabile combinaii de eforturi (M, N, V, T) i unde pot s apar
deformaii plastice. Lungimea zonelor critice este precizat în articolele relevante ale
prezentului capitol.
- Grind: Element structural solicitat preponderent de încrcri transversale, la care la
care efortul axial mediu normalizat este mai mic decât 0,1
Q d d 0,1 (5.1)
Eforturile de compresiune sunt considerate pozitive.
- Stâlp: element structural care susine încrcri gravitaionale preponderent prin
compresiune axial, la care efortul axial mediu de compresiune normalizat, d, este
mai mare decât 0,1.
- Perete (perete structural): element structural vertical care susine alte elemente, la
care raportul dimensiunilor laturilor seciunii transversale lw /bw t 4.
- Perete ductil: perete cu rotirea împiedicat la baz, dimensionat i alctuit pentru a
disipa energie prin deformaii de încovoiere în zona critic de la baza lui.
- Perete scurt: perete la care deschiderea de for tietoare normalizat este mai mic
decât 2 i influena forei tietoare asupra comportrii este preponderent. Încadrarea
în aceast categorie a pereilor se poate face simplificat i cu relaiile de la 5.2.2.2(4).
- Perete cuplat: element structural alctuit din doi sau mai muli perei (montani),
conectai într-un mod regulat prin grinzi ductile (grinzi de cuplare) capabile s preia
prin efect indirect cel puin 30% din momentul de rsturnare la baz.
Not: Atât stâlpii, cât i pereii, pot fi supui la eforturi axiale de întindere în anumite situaii
de încrcare a structurii.
- Sistem structural tip perei: sistem structural în care pereii verticali, cuplai sau nu,
preiau majoritatea încrcrilor verticale i orizontale, contribuia acestora la preluarea
forelor tietoare la baza cldirii depind 65% din fora tietoare de baz
- Sistem structural tip cadru: sistem structural în care încrcrile verticale cât i cele
orizontale sunt preluate în principal de cadre spaiale a cror contribuie la preluarea
forei tietoare la baza cldirii depete 65% din fora tietoare de baz
Not: Structurile alctuite din stâlpi i planee fr grinzi nu sunt considerate cadre spa
iale i
nu se încadreaz în aceast categorie.
- Sistem structural dual: sistem structural în care încrcrile verticale sunt preluate în
principal de cadre spaiale, în timp ce încrcrile laterale sunt preluate parial de
sistemul în cadre i parial de perei structurali, individuali sau cuplai. Sistemul poate
avea dou variante de realizare:
- Sistem dual cu perei predominani: sistem dual în care contribuia pereilor la
preluarea forei tietoare, la baza cldirii, depete 50% din fora tietoare de
baz
- Sistem dual cu cadre predominante: sistem dual în care contribuia cadrelor la
preluarea forei tietoare, la baza cldirii, depete 50% din fora tietoare de
baz
- Sistem flexibil la torsiune: sistemele far rigiditate suficient la torsiune de
ansamblu conform (4.4.1.5), de exemplu, sisteme structurale constând din cadre
flexibile combinate cu perei concentrai în zona din centrul cldirii (sistem cu nucleu
central dezvoltat pe o suprafa relativ mic).
- Sistem tip pendul inversat: Sistem în care peste 50% din mas este concentrat în
treimea superioar a structurii sau la care disiparea de energie se realizeaz în
principal la baza unui singur element al cldirii.
Not: Un exemplu de sistem tip pendul inversat este cel al halelor parter, cu planeul de la
acoperi flexibil la ac
iuni în planul su, la care stâlpii în consol rspund independent unul
fa de cellalt la aciunea seismic. Structurile parter cu stâlpii în consol, la care efortul axial
mediu de compresiune normalizat este mai mic decât 0,25, cu extremitile superioare
conectate prin intermediul unui planeu cu comportare de diafragm orizontal, se încadreaz
într-o categorie separat.
- Nod: Zona de legtura dintre stâlpii i grinzile structurilor tip cadru, inclus între
seciunile transversale de la limita acestor elemente:
- Nod interior: nodul în care intr dou grinzi în direcia de calcul i dou grinzi
în direcie transversal
- Nod de capt: nodul în care intr o singur grind în direcia de calcul
- Nod exterior: nodul în care intr cel mult o grind transversal direciei de
calcul
5.2. Principii de proiectare
5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate

(1) Proiectarea seismic a construciilor de beton armat va asigura o capacitate
adecvat de disipare de energie în regim de solicitare ciclic, fr o reducere
semnificativ a rezistenei la for
e orizontale i verticale. În acest scop se vor respecta
cerinele i condiiile date în capitolul 2.
(2) Aplicarea prevederilor din prezentul cod pentru construcii de beton asigur
acestora, cu un grad înalt de încredere, o capacitate substanial de deformare în
domeniul postelastic, distribuit în numeroase zone ale structurii, i evitarea cedrilor
de tip fragil.
(3) Structurile pentru cldiri proiectate în conformitate cu (2) se împart în dou
clase de ductilitate, clasa ductilitate înalt (DCH) i clasa de ductilitate medie (DCM),
în funcie de capacitatea de disipare a energiei i de rezistena la for
e laterale.
Structurile proiectate pentru DCH au ductilitate de ansamblu i local superioar celor
proiectate pentru DCM. Pentru a reduce cerinele de ductilitate, structurile din clasa de
ductilitate medie vor fi dotate cu o capacitate de rezisten superioar structurilor din
prima clas.
În general, structurile din zonele cu seismicitate înalt (ag 0,3g) se vor proiecta
pentru clasa de ductilitate înalt i pot suporta, în principiu, fr pericol de colaps,
cutremure mai puternice decât cutremurele de proiectare în amplasament.
(4) În anumite situaii, structurile de cldiri se pot proiecta pentru o capacitate
minimala de disipare a energiei seismice prin deformatii plastice ( de ductilitate), cu o
cretere corespunztoare a capacitii de rezisten la for
e laterale. Aceste structuri
vor respecta, în principal, regulile de proiectare generale pentru construcii de beton
armat din SR EN 1992-1-1, împreun cu prevederile suplimentare specifice acestei
clase date în prezentul capitol. Cldirile astfel proiectate fac parte din clasa de
ductilitate joas (DCL).
Se poate opta pentru o asemenea concepie de proiectare numai la construciile
amplasate în zone cu valori ale acceleraiei de proiectare ag 0,10g.
(5) Pentru cele trei clase de ductilitate se adopt coeficieni de comportare q
diferii, conform tabelului 5.1. (0)
5.2.2. Tipuri de structuri i factori de comportare
5.2.2.1. Tipuri de structuri

(1) Cldirile din beton pot fi clasificate într-unul din urmtoarele tipuri,
corespunztor comportrii estimate sub încrcri seismice orizontale (vezi 5.1.2):
(a) Sistem structural tip cadru;
(b) Sistem structural dual (cu perei predominani sau cu cadre predominante);
(c) Sistem structural tip perei;
(d) Sistem structural tip pendul inversat;
(e) Sistem structural flexibil la torsiune; ( )
(2) Cu excepia sistemelor structurale flexibile la torsiune, construciile de beton
pot fi încadrate în sisteme structurale diferite în cele dou direcii principale.
(3) Sistemele (a), (b) i (c) trebuie s fie înzestrate cu o rigiditate minim la
torsiune astfel încât s îndeplineasc condiia de la 4.4.3.2 (5). În caz contrar, aceste
sisteme se încadreaz în categoria construciilor flexibile la torsiune. (0)
5.2.2.2. Factori de comportare pentru aciuni seismice orizontale

(1) Valorile maxime ale factorului de comportare q, care intr în expresia
spectrului de proiectare sunt date în Tabelul 5.1, în funcie de capacitatea de disipare
specific tipului de structur.
(2) D u / D1 introduce influena unora dintre factorii crora li se datoreaz
suprarezistena structurii, în special a redundanei construciei.
D u / D1 se poate determina din calculul static neliniar ca valoare a raportului între fora
lateral capabil a structurii (atins când s-a format un numr suficient de articulaii
plastice pentru a aduce structura în pragul situaiei de mecanism cinematic) i fora
lateral corespunztoare atingerii capacitii de rezisten în primul element al
structurii (apariiei primei articulaii plastice).
Valoarea raportului D u / D1 se limiteaz superior la 1,6.
Tabelul 5.1 Valorile maxime ale factorului de comportare q pentru aciuni seismice
orizontale
q
Tipul de structur
DCH DCM DCL
Structur tip cadru, structur cu perei 5 u /1 3,5 u /1 2,0*
zvelti cuplai sau structur dual
Structur cu perei (necuplai) 4kw u /1 3kw u /1 2,0
Structur flexibil la torsiune 3,0 2,0 1,5
Structur tip pendul inversat 2,5 2,0 1,5
Structur parter cu stâlpii în consol,
conectai la partea superioar prin
3,5 3,0 2,0
planee cu comportare de diafragm
orizontal , având d0,25
* dac d 0,75 în toti stâlpii. În caz contrar q=1,5.
(3) Pentru cazurile obinuite, se pot adopta urmtoarele valori aproximative ale
raportului u /1:
(a) Pentru cadre sau pentru structuri duale cu cadre preponderente:
- cldiri cu un nivel: D u D1 1,15 ;
- cldiri cu mai multe niveluri i cu o singur deschidere: D u D1 1,25 ;
- cldiri cu mai multe niveluri i mai multe deschideri: D u D1 1,35 ;
(b) Pentru sisteme cu perei structurali i sisteme duale cu perei prepondereni: ( )
- structuri cu numai doi perei în fiecare direcie: D u D1 1,00 ;
- structuri cu mai muli perei: D u D1 1,15 ;
- structuri cu perei cuplai i structuri duale cu perei prepondereni

D u D1 1,25
(4) În cazul structurilor cu perei la care raportul laturilor hwi/lwi nu difer
semnificativ de la un perete la altul, efectul propor
iilor pereilor asupra capacitii de
deformare a acestora poate fi descris prin intermediul factorului kw.
kw 1 dac D 0 t 2 (perei zveli)
(5.2)
kw (1 D 0 ) / 3 dac D 0 2 (perei scuri: 0,5 d k w d 1 )
unde 0 se poate calcula simplificat pentru structur, în ansamblu, cu relaia:
D0 ¦ h ¦l
wi wi (5.3)
în care hwi i lwi reprezint înlimea fiecrui perete i i lungimea seciunii acestuia.
Nota: Factorul kw se aplic i în cazul pereilor scuri cuplai
(5) În cazul cldirilor neregulate, valorile q din tabelul 5.1 se reduc conform
4.4.3.1.
(6) În cazul în care structura prezint regularitate complet i se pot asigura
condiii de execuie perfect controlate, factorul q poate lua valori sporite cu pân la
20%.(0)
5.2.3. Cerine de proiectare
5.2.3.1. Generaliti
(1) Prevederile prezentei seciuni se aplic structurilor laterale ale construciilor
prevzute la 5.1.1(1), executate din beton monolit, prefabricat sau parial monolit –
parial prefabricat, fr precomprimare.
(2) La proiectarea seismic a structurilor de beton armat, prevederile date în
prezenta seciune vor fi considerate împreun cu prevederile specifice celorlalte coduri
care reglementeaz proiectarea construciilor de beton armat (vezi 5.1.1 (2) i (3)). (0)
5.2.3.2. Condiii de rezisten local

(1) Aciunea seismic, implicând incursiuni în domeniul postelastic, nu trebuie s
produc reduceri semnificative ale capacitii de rezisten.
(2) Se admite c cerina de rezisten într-o anumit seciune este satisfcut dac
valoarea de proiectare a capacitii de rezisten, determinat pe baza documentelor
normative de referin (SR EN 1992-1-1 i CR 2-1-1.1), este mai mare, i la limit
egal, cu valoarea de proiectare a efortului maxim din seciunea considerat, conform
relaiei (4.23). (0)
5.2.3.3. Condiii de ductilitate global i local
5.2.3.3.1.Mecanismul structural de disipare de energie

(1) Proiectarea seismic are ca principal obiectiv dezvoltarea unui mecanism de
plastificare favorabil (vezi paragraful 4.6.2.3.). Acest obiectiv se consider îndeplinit
dac sunt satisfcute condiiile (2)...(6):
(2) La structurile tip cadre etajate, deformaiile plastice apar, în mod obinuit, în
zonele de la extremitile grinzilor i în zonele de la baza stâlpilor, imediat deasupra
seciunii teoretice de încastrare.
(3) În cazul structurilor cu perei, deformaiile plastice se dezvolt în grinzile de
cuplare (atunci când acestea exist) i în zonele de la baza pereilor.
(4) Nodurile (zonele de legtur între elementele verticale i orizontale) i
planeele sunt solicitate numai în domeniul elastic.
(5) Zonele critice (cu potenial disipativ) sunt distribuite relativ uniform în întreaga
structur, cu cerine de ductilitate reduse, evitându-se concentrarea deformaiilor
plastice în câteva zone relativ slabe (de exemplu, în stâlpii unui anumit nivel).
(6) Dimensionarea i alctuirea elementelor structurale va urmri evitarea unor
ruperi cu caracter neductil sau fragil.
(7) Verificarea formrii mecanismului favorabil de plastificare se poate realiza
utilizând calculul dinamic neliniar cu accelerograme înregistrate sau artificiale
compatibile cu spectrul de rspuns elastic al acceleraiilor i, în mod aproximativ, prin
calcul static neliniar.
(8) Pentru structuri obinuite, cînd verificarea formrii mecanismului de
plastificare favorabil nu se face prin calcul neliniar, elementele se dimensioneaz la
eforturi determinate în acord cu metoda proiectrii la capacitate. Valorile de proiectare
ale efectelor ac
iunilor se determin din condi
ii de echilibru considerând formarea
zonelor plastice conform configura
iei mecanismului favorabil de plastificare i
mobilizarea suprarezisten
elor în zonele plastice. În acest fel, zonele pentru care se
urmrete impunerea unui rspuns elastic capt o asigurare suplimentar la
încovoiere fa de zonele critice (disipative), iar ruperile cu caracter fragil sunt evitate.
(9) Deplasrile laterale asociate cerinelor de ductilitate vor fi suficient de reduse
pentru a nu aprea pericolul pierderii stabilitii sau pentru a nu spori excesiv efectele
de ordinul 2.
(10) Regulile de proiectare date în capitolul 5 se adreseaz, în principal, zonelor
critice (potenial cu comportare postelastic la aciunea cutremurelor puternice). În
afara zonelor critice se aplic regulile de proiectare din SR EN 1992-1-1.
(11) La structurile de cldiri proiectate pentru clasa de ductilitate joas, nu este
necesar aplicarea regulilor asociate metodei de proiectare la capacitate. În aceste
cazuri se vor adopta regulile de proiectare pentru structurile de beton armat date în SR
EN 1992-1-1 i prevederile suplimentare date în prezentul Cod la 5.5. (0)
5.2.3.3.2.Cerine de ductilitate local

(1) În vederea obinerii capacitii necesare de ductilitate de ansamblu, zonele
critice, definite în continuare în seciunile relevante ale capitolului, trebuie înzestrate
cu o capacitate înalt de rotire plastic.
(2) Cerinele de rotire de bar în elementele structurale pot fi evaluate pe dou ci:
- prin calcul dinamic neliniar, care furnizeaz direct cerinele de rotire în
zonele critice.
- în mod aproximativ, prin evaluarea cerinelor de rotire sub aciunea seismic
de proiectare, în conformitate cu prevederile Anexei E.
(3) În cazul utilizrii calculului neliniar pentru determinarea cerinelor, evaluarea

capacitii de rotire în zonele critice ale elementelor structurale se face potrivit
prevederilor P 100-3. În cazul utilizrii procedeului aproximativ de determinarea a
cerinei, verificarea ductilitii se face conform prevederilor Anexei E.(0)
5.2.3.3.3.Valorile de proiectare ale eforturilor de încovoiere

(1) În vederea impunerii mecanismului structural de disipare de energie care s
îndeplineasc cerinele date la (5.2.3.3.1), la fiecare nod grind – stâlp al structurilor
tip cadru i al structurilor duale cu cadre predominante va fi îndeplinit urmtoarea
condiie:
¦ M Rc t J Rd ¦ M Rb (5.4)
în care:
¦ M Rc suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor care intr
în nod, în seciunile învecinate nodului; se consider valorile minime
corespunztoare variaiei posibile a forelor axiale în combinaia seismic de
proiectare
¦ M Rb suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile în grinzile care intr în
nod, în seciunile învecinate nodului;
J Rd factorul de suprarezisten datorat efectului de consolidare al oelului, care se
va considera 1,3 pentru clasa de ductilitate înalt (DCH) i 1,2 pentru clasa de
ductilitate medie (DCM).
(2) Expresia (5.4) va fi îndeplinit în cele 2 planuri principale de încovoiere. Se
consider ambele sensuri ale aciunii momentelor din grinzi în jurul nodului (orar i
antiorar), sensul momentelor din stâlp fiind opus totdeauna momentelor din grinzi.
Dac structura tip cadru este dezvoltat numai într-una din direcii, satisfacerea relaiei
(5.4) va fi verificat numai pentru acea direcie.
(3) Nu este necesar verificarea relaiei (5.4) la:
- construcii cu un nivel;
- captul superior al stâlpilor de la ultimul nivel al construciilor etajate;
- primul nivel al cldirilor cu 2 niveluri, dac valoarea normalizat a forei
axiale în combinaia seismic de proiectare este mai mic decât 0,3 în fiecare
stâlp.
(4) Alternativ, în locul verificarii condiiei (5.4) la fiecare nod în parte, se poate
aplica la fiecare nivel, urmtoarea condiie global, pentru fiecare grind:
¦M Rc t 1,20J Rd ¦ M Rb (5.5)
în care,
¦M Rb suma momentelor capabile ale grinzilor în seciunile situate de o parte i de

alta a nodurilor, corespunztoare sensului considerat al aciunii seismice,
pentru o grind în ansamblu la un anumit nivel
¦ M Rc suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor care
intersecteaz grinda considerat, corespunztoare sensului considerat al
aciunii seismice, în seciunile din vecintatea nodurilor; se consider valorile

minime, corespunztoare variaiei posibile a forelor axiale în combinaia
seismic de proiectare
J Rd definit la (1)
(5) În cazul structurilor cu perei, impunerea formrii articulaiei plastice la baza

pereilor se va face prin adoptarea diagramei înfurtoare de momente de proiectare
din Figura 5.1 care ia în considerare incertitudinile legate de distribuia eforturilor în
rspunsul inelastic. Dac peretele este solicitat la încovoiere în principal ca efect al
aciunilor seismice orizontale (Mg,0<0.15MEd,0'), valorile de proiectare ale momentelor,
în afara zonei critice, se pot determina cu:
M Ed c d M Rd , 0
k M :M Ed (5.6)
M Rd , 0
: (5.7)
c ,0
M Ed
în care,
M Ed valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare
M 'Ed momentele încovoietoare rezultate din calculul structural sub aciunea seismic
de proiectare
'
M Ed ,0
momentele încovoietoare rezultate din calculul structural sub aciunea seismic
de proiectare, la baza peretelui
Mg,0 momentul încovoietor rezultat din calculul structural sub încrcrile
gravitaionale corespunztoare combinaiei seismice de proiectare, la baza
peretelui
M Rd ,0 valoarea de proiectare a momentului încovoietor capabil la baza peretelui,
corespunztoare sensului considerat al aciunii seismice, determinat
considerând valoarea forei axiale corespunztoare formrii mecanismului de
plastificare, incluzând i efectul aciunilor gravitaionale.
kM factor care ia în considerare incertitudinile legate de distribuia real eforturilor
corespunztoare rspunsului dinamic în domeniu plastic, a crei valoare se
stabilete funcie de clasa de ductilitate a structurii:
kM 1,30 pentru DCH
kM 1,15 pentru DCM
kM 1,00 pentru DCL
Relaiile (5.6) i (5.7) se aplic pentru fiecare sens de aciune a forelor orizontale.
M Ed c
k M :M Ed
'
M Ed
M Ed M Rd , 0
Zona critic
M Ed c
M Ed
c ,0
M Ed
M Rd ,0
Figura 5.1. Diagrama înfurtoare de momente de proiectare pentru pere i structurali

Nota. În cazul în care ponderea momentului încovoietor din încrcrile gravitaionale Mg,0 nu
este neglijabil (Mg,0>0.15MEd,0'), în relatia (5.7) MRd,0 se înlocuiete cu MRd,0 ± Mg,0. Semnul
„+” corespunde situatiei în care valorile MEd,0’ i Mg,0 au semne contrare, iar semnul „-”
situaiei în care valorile celor dou momente au acelai semn. Pentru determinarea valorilor de
proiectare ale momentelor, conform relaiei (5.6), produsul k M :M Ed c se adun cu momentul din
încrcrile gravitaionale, Mg.
Not: Prevederi suplimentare pentru determinarea valorilor de proiectare ale momentelor
încovoietoare, MEd, în perei, inclusiv în peretii cuplati, sunt date în CR 2-1-1.1.
(6) În cazul structurilor cu perei, eforturile rezultate din calculul structural sub
fora seismic de proiectare (momentele încovoietoare i, în consecin, forele
tietoare) se pot redistribui între elementele verticale ale structurii în limita a 30%, iar
între elementele orizontale în limita a 20%, pe baza capacitii înalte de deformare
plastic realizat prin aplicarea msurilor prevzute în Cod. (0)
În urma redistribuiei, valorile însumate ale eforturilor nu trebuie s fie inferioare celor
obinute din calculul structural sub forele seismice de proiectare.
5.2.3.3.4.Evitarea ruperilor cu caracter neductil

(1) Prin modul de dimensionare i de alctuire a elementelor structurale de beton
armat se vor evita ruperile premature, cu caracter neductil, care pot împiedica
mobilizarea mecanismului proiectat de disipare a energiei. Asigurarea fa de aceste
tipuri de rupere va fi superioar în raport cu cea fa de cedarea la moment încovoietor,
cu sau fr for axial. În acest scop trebuie împiedicate:
- ruperile în seciuni înclinate datorate aciunii forei tietoare;
- dislocrile produse de fora de lunecare în lungul unor planuri prefisurate, ca,
de exemplu, rosturile de lucru la elemente monolite sau rosturile dintre
elementele prefabricate i suprabetonare;
- pierderea ancorajului armturilor sau ruperea înndirilor armturilor de oel
- ruperile zonelor întinse, armate sub nivelul corespunztor eforturilor de
fisurare ale seciunilor.
(2) Valorile de proiectare ale forelor tietoare i forelor de lunecare vor fi cele
asociate mecanismului de plastificare structural incluzând eventualele efecte de
suprarezisten, precum i, acolo unde este semnificativ, sporul datorat manifestrii
modurilor superioare de vibraie pe structura plastificat. Prevederi pentru evaluarea
forelor tietoare de proiectare în elementele structurilor cu perei sunt date în
prescripiile de calcul specifice acestor construcii (CR 2-1-1.1).
(3) În anumite situaii, ca, de exemplu, la grinzile de cadru care conlucreaz cu
zone ample de planeu, momentul de fisurare poate avea o valoare superioar
momentului capabil, ipotez care trebuie luat în considerare la evaluarea forei
tietoare de dimensionare a armturilor transversale.
(4) Pentru evitarea ruperilor zonelor întinse, se vor prevedea cantiti de armtur
suficiente, care vor respecta cantitile minime din prescripiile de calcul specifice
construciilor de beton armat (SR EN 1992-1-1 i CR 2-1-1.1, etc.). (0)
5.2.3.4. Msuri pentru asigurarea ductilitii

(1) În vederea obinerii unei ductiliti de ansamblu substaniale, prin
dimensionarea i alctuirea elementelor structurale de beton armat, se va asigura o
capacitate înalt i stabil de disipare a energiei în zonele critice ale acestora, fr
reducerea semnificativ a rigiditii i/sau a rezistenei.
(2) Acest obiectiv se consider realizat dac sunt satisfcute urmtoarele condiii:
(a) Zonele comprimate ale seciunilor elementelor de beton armat supuse la
încovoiere, cu sau fr for axial, la starea limit ultim au o dezvoltare
limitat, funcie de natura elementului i a solicitrii acestuia. Prevederi
concrete referitoare la aceste condiii se dau în continuare difereniat, funcie
de tipul elementelor, în seciunile relevante ale capitolului. În cazul pereilor
structurali se admite condiia echivalent a limitrii efortului unitar mediu de
compresiune în seciune conform CR2-1-1.1.
(b) Flambajul barelor de oel comprimate în zonele plastice poteniale este
împiedicat prin prevederea de etrieri i agrafe la distane suficient de mici,
conform prevederilor date în seciunile 5.3 i 5.4.
(c) Proprietile betonului i oelului sunt favorabile sub aspectul realizrii unei
ductiliti locale suficient de mari. Astfel: ( )
- betonul trebuie s aib o rezisten suficient la compresiune i o capacitate
de deformare suficient; condiiile privind clasele minime de beton date la 5.3
i 5.4.pentru clasele de ductilitate înalt i medie asigur, implicit, aceast
exigen.
- oelul folosit în zonele critice ale elementelor seismice principale trebuie s
posede alungiri plastice substaniale; acestea sunt asigurate de oelurile de clas
B i C, în funcie de cerinele de ductilitate, respectiv de clasa de ductilitate
adoptat la proiectare. Oelurile neductile, sau mai puin ductile, pot fi utilizate
numai în situaiile în care, prin modul de dimensionare, se poate asigura o
comportare în domeniul elastic al acestor armturi.
- raportul între rezistena oelului i limita lui de curgere trebuie s nu fie
excesiv de mare (orientativ d 1,4);
- armturile utilizate la armarea zonelor plastice poteniale trebuie s posede
proprieti de aderen substaniale printr-o profilatur eficient.
(3) Verificarea cantitativ a ductilitii locale se face conform prevederilor
5.2.3.3.2. (0)
5.2.3.5. Condiii de redundan

(1) Prin alctuirea structurii se va urmri realizarea unui grad înalt de redundan,
împreun cu o bun capacitate de redistribuire a eforturilor, astfel încât disiparea
energiei s poate fi realizat în cât mai multe zone ale structurii.(0)
5.2.3.6. Msuri suplimentare

(1) Aceste msuri urmresc o asigurare suplimentar fa de incertitudinile privind
comportarea elementelor structurale i a construciei în ansamblu, precum i fidelitatea
modelului de calcul în raport cu rspunsul seismic real.
(2) Alegerea unei configuraii cât mai regulate în plan i în elevaie reduce
substanial incertitudinile în ceea ce privete comportarea de ansamblu a construciei i
permite alegerea unor modele i metode de calcul structural în acelai timp simple i
suficient de sigure.
(3) În vederea reducerii incertitudinilor referitoare la rezistena elementelor
structurale:
- se vor adopta dimensiuni suficiente pentru seciunile elementelor structurale,
astfel încât abaterile de execuie, încadrate în toleranele admise, s nu
influeneze semnificativ comportarea structural i/sau s nu sporeasc
exagerat efectele de ordinul 2;
- se va limita raportul dimensiunilor seciunii elementelor de beton armat
pentru a minimiza riscul instabilitii laterale a acestora;
- se va prevedea o armare minim pe toat deschiderea, la partea superioar a
grinzilor, pentru a acoperi diferenele dintre distribuia real a momentelor
încovoietoare i diagramele de momente rezultate din calcul;
- se va prevedea o armtur minim la partea inferioar a grinzilor, pe reazeme,
pentru a asigura o capacitate suficient de rezisten pentru momentele pozitive
care pot aprea în aceste seciuni, chiar atunci când acestea nu rezult din
calculul structural în situaia de proiectare seismic, precum i pentru a obine
o capacitate suficient de deformare plastic.
(4) În vederea reducerii incertitudinilor legate de localizarea zonelor plastice i
pentru a asigura elementelor de beton armat o comportare ductil: (0)
- se vor lua msuri de armare transversal pentru a obine capaciti de
deformare minimale în toate seciunile, astfel încât s poat fi acoperite
cerinele limitate de ductilitate care s-ar putea manifesta i în afara zonelor
critice;
- se va prevedea o cantitate de armtur întins suficient pentru a împiedica
producerea unei ruperi casante dup fisurarea betonului întins;
- se vor prevedea lungimi de ancorare i de înndire ale armturilor suficiente
pentru a împiedica smulgerea barelor din beton la solicitarea lor ciclic
alternant.
5.3. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate înalt

(1) La realizarea elementelor seismice principale se vor utiliza betoane cel puin de
clas C 20/25.
(2) Elementele structurale se armeaz numai cu bare din oel profilat. Fac excepie
etrierii închii i agrafele pentru armarea transversal care pot fi executai din bare
neprofilate.
(3) În zonele critice ale elementelor principale se vor utiliza oeluri cu alungiri
specifice corespunztoare efortului maxim de cel puin 7,5%. Aceast condiie este
realizat de oelurile din clasa C. În afara zonelor critice se poate utiliza oel din clasa
B. (0)
5.3.2.1. Grinzi
(1) Limea grinzilor va fi cel puin 200 mm.
(2) Raportul între limea bw i înlimea seciunii hw nu va fi mai mic decât 1/4.
(3) Excentricitatea axului grinzii, în raport cu axul stâlpului la noduri, va fi cel
mult 1/3 din limea bc a stâlpului, normal la axa grinzii. (0)
5.3.2.2. Stâlpi
(1) Dimensiunea minim a seciunii nu va fi mai mic de 300 mm. (0)
5.3.2.3. Perei ductili

(1) Prevederile date aici se refer la perei individuali sau cuplai, fixai adecvat la
baza lor în infrastructur (fundaie) astfel încât s nu se poat roti.
(2) Grosimea bwo, a inimii satisface relaia:
bwo t max {150 mm, hs /20} (5.8)
unde hs este înlimea liber a nivelului.
(3) Prevederi suplimentare referitoare la dimensiunile necesare ale bulbilor sunt
date în CR 2-1-1.1.
(4) Cuplarea pereilor prin rigle de cuplare distribuite neregulat nu este permis, cu
excepia situaiilor în care neregularitatea poate fi apreciat ca nesemnificativ sau
aceasta este considerat în calculul structural i de dimensionare prin modele de calcul
adecvate. (0)
5.3.3.1. Generaliti
(1) Valorile de proiectare ale eforturilor se determin prin ajustarea eforturilor
obinute din calculul structural în combinaia seismic de proiectare, conform regulilor
ierarhizrii capacitilor de rezisten de la 5.2.3.3.3 i a prevederilor suplimentare
date în prezenta seciune a codului. (0)
5.3.3.2. Grinzi
(1) Valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare sunt cele obinute direct
din calculul structural în combinaia seismic de proiectare.
(2) Valorile de proiectare ale forelor tietoare în grinzi se determin din echilibrul
fiecrei deschideri sub încrcarea transversal din combinaia seismic de proiectare i
momentele de la extremitile grinzii corespunzând formrii articulaiei plastice în
grinzi sau în elementele verticale conectate în nod, dup caz, pentru fiecare sens de
aciune seismic. Valorile de proiectare ale for
elor tietoare nu se vor lua mai mici
decât valorile rezultate din calculul structural în combina
ia seismic de proiectare
multiplicate cu Rd.
(3) La fiecare seciune de capt se calculeaz dou valori de proiectare ale forelor
tietoare, cea maxim, VEd,max, i cea minim, VEd,min, care corespund valorilor maxime
ale momentelor pozitive i negative, Mdb,i, care se dezvolt la cele 2 extremiti, i=1 i
i=2, ale grinzii. Aceste momente se pot determina cu: (0)
§ ¦ M Rc ·
M db ,i J Rd M Rb ,i min¨¨ 1, ¸¸ (5.9)
© ¦ M Rb ¹
în care:
MRb,i valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în sensul
corespunztor sensului de aciune a forelor orizontale;
J Rd factorul de suprarezisten datorat efectului de consolidare al oelului,
J Rd 1,2
¦M Rc i ¦M Rb sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale

stâlpilor i grinzilor care într în nodul învecinat seciunii de calcul; valoarea
¦ M Rc corespunde forei axiale din stâlp în combina
ia seismic de proiectare,
pentru sensul considerat al aciunii seismice.
5.3.3.3. Stâlpi
(1) Valorile momentelor încovoietoare i ale forelor axiale de proiectare se
determin conform 5.2.3.3.3.
(2) Valorile de proiectare ale forelor tietoare se determin din echilibrul stâlpului
la fiecare nivel sub momentele de la extremiti corespunzând formrii articulaiilor
plastice în grinzi sau în stâlpii conectai în nod, dup caz, pentru fiecare sens de
aciune seismic. Valorile de proiectare ale for
elor tietoare nu se vor lua mai mici
decât valorile rezultate din calculul structural în combina
ia seismic de proiectare
multiplicate cu Rd.
(3) Momentul de la extremitile stâlpului se poate determina cu: (0)
§ ¦ M Rb ·
M dc ,i J Rd M Rc ,i min¨¨ 1, ¸¸ (5.10)
© ¦ M Rc ¹
în care:
MRc,i valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i corespunztoare
sensului considerat al aciunii seismice
J Rd factor care introduce efectul consolidrii oelului i al fretrii betonului în

zonele comprimate:
J Rd = 1,30 pentru nivelul de la baza construciei
J Rd = 1,20 pentru restul nivelurilor.
¦M Rc i ¦M Rb au semnificaiile date la 5.3.3.2.
5.3.3.4. Noduri de cadru

(1) Valoarea de proiectare a forei tietoare în nod se stabilete corespunztor
situaiei plastificrii grinzilor care intr în nod, considerând cel mai defavorabil sens
de aciune seismic.
(2) Valoarea de proiectare a forei tietoare în nod poate fi stabilit cu urmtoarele
expresii simplificate: (0)
(i) pentru toate nodurile, cu excepia celor de capt:
V jhd J Rd As1 As 2 f yd Vc (5.11)
(ii) pentru noduri de capt:( )
V jhd J Rd As1 f yd Vc (5.12)
în care:
As1 , As 2 ariile armturilor întinse de la partea superioar i, respectiv, inferioar a
grinzilor care intr în nod în direcia considerat a aciunii seismice, stabilite
funcie de sensul aciunii seismice.
Vc fora tietoare din stâlpul de deasupra nodului corespunztoare situaiei
considerate (vezi 5.3.3.3(2) i (3));
Rd factor de suprarezisten al oelului, egal cu 1.1

(1) Determinarea momentelor încovoietoare în pereii structurali se face în
conformitate cu prevederile articolului 5.2.3.3.3(5).
(2) Valorile de proiectare ale forelor tietoare în pereii structurali, pentru clasa
de ductilitate înalt, se stabilesc conform diagramei din Figura 5.2, în care: (0)
VEd valoarea de proiectare a forei tietoare în perete
VEd , 0 valoarea de proiectare a forei tietoare la baza peretelui, deasupra seciunii

teoretice de încastrare
VEdc valoarea forei tietoare rezultat din calculul structural în combinaia seismic
de proiectare
VEd' ,0 valoarea forei tietoare la baza peretelui rezultat din calculul structural în
combinaia seismic de proiectare, deasupra seciunii teoretice de încastrare
: raportul dintre valoarea momentului de rsturnare capabil, calculat la baza

peretelui, asociat mecanismului de plastificare al peretelui (sau al pereilor
cuplai), i valoarea momentului de rsturnare rezultat din calculul structural
sub încrcrile seismice de proiectare
kV coeficient de amplificare care ine seama în mod acoperitor de diferena între
distribuia efectiv a forelor tietoare i distribuia acestora obinut din
calculul structural, kV=1,2 pentru DCH
J Rd factorul de suprarezisten datorat efectului de consolidare al oelului,
J Rd 1,2 .
0,5VEd ,0
V Ed 0,5VEd ,0
VEd kV J Rd :VEd
c VEd'
Hw
0,4 H w
VEdc ,0
VEd ,0 kV J Rd :VEdc ,0
Figura 5.2. Diagrama înfurtoare a for elor tietoare de proiectare pentru pere i
structurali
Not: Prevederi suplimentare pentru determinarea valorilor de proiectare ale forelor
tietoare, VEd, în perei, inclusiv în pereii cuplai, sunt date în CR 2-1-1.1
Produsul kv :J Rd se limiteaz superior i inferior conform rela

iei:
1,5 d k v :J Rd d q (5.13)
unde q este factorul de comportare al structurii, în direcia considerat.
5.3.3.6. Perei scuri

(1) În cazul pereilor cu raportul dintre înlime i lungime Hw/lw d 2, valorile de
proiectare ale momentelor sunt cele obinute din calculul structural la încrcrile
seismice de proiectare.
(2) Fora tietoare de proiectare se calculeaz cu expresia: (0)
M Rd '
1,5VEdc VEd VEd d qVEd' (5.14)
M Ed
în care valorile MRd i MEd sunt determinate la baza pereilor.

5.3.4.1. Grinzi
5.3.4.1.1.Rezistena la încovoiere i for tietoare

(1) Pentru calculul grinzilor la starea limit ultim, la încovoiere i for tietoare,
se utilizeaz ca document normativ de referin SR EN 1992-1-1.
(2) Limea efectiv a grinzilor cu seciune în form de T, în zona aripilor, beff, se
determin dup cum urmeaz:
- în cazul grinzilor care intr într-un stâlp de margine, beff se ia egal cu
limea stâlpului, bc, dac nu exist grinzi transversale în nod, i egal cu bc
plus de dou ori grosimea plcii, hf, de fiecare parte a grinzii, dac asemenea
grinzi exist.
- în cazul grinzilor care intr în stâlpii interiori, beff este mai mare decât
valorile indicate mai sus cu câte 2hf de fiecare parte a grinzii;
(3) Armturile din plac paralele cu grinda se consider active în preluarea
momentelor grinzii pe reazeme dac sunt plasate la interiorul dimensiunii beff i dac
sunt ancorate adecvat.
(4) În zonele critice ale grinzilor, înclinarea diagonalelor comprimate în modelul
de grind cu zbrele se ia egal cu 45°.
(5) Modul de dimensionare la fora tietoare i de armare transversal a zonelor
critice se stabilesc în funcie de valoarea algebric a raportului între fora tietoare
minim i cea maxim, = VEd min / VEd max, în seciunea de calcul: (0)
(i) Dac:
] t 0,5 (5.15)
calculul i armarea transversal se efectueaz pe baza prevederilor specifice din SR
EN 1992-1-1
(ii) Dac
] 0,5
i (5.16)
VEd max
d 2 ] bw df ctd
în care,
fctd valoarea de proiectare a rezistenei betonului la întindere
VEd max
valoarea maxim a forei tietoare de proiectare pe grind
VEd max
max( VEd min , VEd max ) (5.17)
calculul i armarea transversal se efectueaz pe baza prevederilor specifice din SR
EN 1992-1-1
(iii) Dac: ( )
] 0,5 i
(5.18)
VEd max
! 2 ] bw df ctd
atunci jumtate din valoarea forei tietoare de dimensionare se preia prin etrieri
perpendiculari pe axa grinzii, iar cealalt jumtate prin armturi înclinate dispuse pe
dou direcii înclinate cu ±45° fa de axa grinzii.
grind lcr
VEd,max
VEd,min i=1 i=2
Figura 5.3. Semnifica ia VEd,max i VEd,min i modul de dispunere a armturii înclinate

Verificarea armturii înclinate se face cu relaia:
0,5VEd max
d 2 Asi f yd sin D (5.19)
în care:
Asi aria armturii pe una din cele dou direcii înclinate i anume cea care
traverseaz planul potenial de lunecare
unghiul de înclinare al armturii Asi
5.3.4.1.2. Asigurarea cerinelor de ductilitate local

(1) Zonele de la extremitile grinzilor cu lungimea lcr = 1,5hw, msurate de la faa
stâlpilor, precum i zonele cu aceast lungime, situate de o parte i de alta a unei
seciuni din câmpul grinzii, unde poate interveni curgerea în cazul combinaiei
seismice de proiectare, se consider zone critice (disipative).
(2) Cerinele de ductilitate în zonele critice ale grinzilor se consider satisfcute
dac sunt îndeplinite condiiile de armare date în continuare la aliniatele (3)…(7).
(3) Cel puin jumtate din seciunea de armtur întins se prevede i în zona
comprimat a acestor sec
iuni.
As
(4) Coeficientul de armare longitudinal din zona întins, U , satisface
bd
condiia:
U t 0,5( f ctm f yk ) (5.20)
în care,
f ctm valoarea medie a rezistenei la întindere a betonului
f yk valoarea caracteristic a limitei de curgere a oelului
d înl
imea efectiv a sec
iunii.
Valoarea minim a coeficientului de armare trebuie respectat pe toat deschiderea
grinzii.
(5) Armturile longitudinale se vor dimensiona astfel încât înlimea zonei

comprimate xu s nu se depeasc valoarea de 0,25d. La calculul lui xu se va ine
seama i de contribuia armturilor din zona comprimat.
(6) Se prevede armare continu pe toat deschiderea grinzii. Astfel:
(a) la partea superioar i inferioar a grinzilor se prevd cel puin câte dou bare
cu suprafaa profilat cu diametrul t 14 mm;
(b) cel puin un sfert din armtura maxim de la partea superioar a grinzilor se
prevede continu pe toat lungimea grinzii; ( )
(7) Etrierii prevzui în zona critic trebuie s respecte condiiile:
(a) diametrul etrierilor dbw t 6 mm;
(b) distana dintre etrieri, s, va fi astfel încât: ( )
s min {hw /4;150 mm; 8dbL} (5.21)
în care dbL este diametrul minim al armturilor longitudinale.
(8) În afara zonelor critice se va prevedea o cantitate de etrieri cel pu
in egal cu
jumtate din cea din zona critic. (0)
5.3.4.2. Stâlpi
5.3.4.2.1.Rezistena la încovoiere i la for tietoare

(1) Pentru calculul stâlpilor la starea limit de rezisten, la încovoiere cu for
axial i la fora tietoare, ca document normativ de referin se utilizeaz SR EN
1992-1-1.
(2) În verificarea stâlpilor la fora tietoare, înclinarea diagonalei comprimate fa
de axa stâlpului se ia egal cu 45º. (0)
5.3.4.2.2.Asigurarea ductilitii locale

(1) Efortul axial mediu normalizat, Qd, nu va depi, de regul, valoarea 0,45. Sunt
admise valori Qd sporite pân la 0,55 dac rotirea capabil a barei în domeniul
postelastic, determinat utilizând modelul de comportare al elementelor de beton
armat încovoiate, este mai mare decât cerina conform 5.2.3.3.2.
(2) Coeficientul de armare longitudinal total, U, va fi cel puin 0,01 i maximum
0,04.
(3) Între armturile din coluri se va prevedea, pe fiecare latur, cel puin câte o
bar intermediar.
(4) Zonele de la extremitile stâlpilor, la fiecare nivel, se vor considera zone
critice pe o distan lcr precizat la (5).
(5) În afara cazului când este determinat printr-un calcul mai riguros, lungimea
fiecrei zone critice se determina cu:
- pentru zonele critice ale stâlpilor de la baza stâlpilor de la fiecare etaj:
lcr max {1,5hc;lcl /6; 600 mm} (5.22)

- pentru restul zonelor critice ale stâlpilor:
lcr max {hc;lcl /6; 600 mm} (5.23)
unde hc este cea mai mare dimensiune a seciunii stâlpului, iar lcl este înlimea liber
a stâlpului la fiecare etaj.
(6) Dac lcl / hc < 3, întreaga lungime a stâlpului se consider zon critic i se va
arma în consecin.
(7) În interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri i agrafe care s asigure
ductilitatea necesar i împiedicarea flambajului local al barelor longitudinale.
Armtura transversal va fi distribuit astfel încât s se realizeze o stare de solicitare
triaxial eficient.
Condiiile minime pentru a realiza aceste cerine sunt cele date la (8), (9), (10) i (11).
(8) În zonele critice de la baza stâlpilor, deasupra seciunii teoretice de încastrare,
se va prevedea cel puin armarea transversal minim dat de cea mai sever dintre
condiiile:
- coeficientul geometric de armare, în fiecare direcie: w,min = 0,005
- coeficientul mecanic de armare: wd,min = 0,12
Coeficientul mecanic de armare al etrierilor de confinare se determin cu relaia:
volumul etrierilor de confinare f yd
Zwd (5.24)
volumul miezului de beton confinat f cd
(9) În restul zonelor critice se va prevedea cel puin armarea transversal minim
dat de cea mai sever dintre condiiile:
- w,min = 0,0035
- wd,min = 0,08
(10) Armarea transversal va respecta condiiile:
(a) Distana dintre etrieri în zonele critice nu va depi:
s min {b0 /3; 125 mm; 7dbL} (5.25)
în care b0 este latura minim a seciunii utile (situat la interiorul etrierului perimetral),
iar dbL este diametrul minim al barelor longitudinale.
Ultima condiie se înlocuiete la baza stâlpului (deasupra seciunii teoretice de
încastrare) cu condiia s d 6dbL .
(b) Distana în seciune dintre barele consecutive aflate la colul unui etrier sau
prinse de agrafe nu va fi mai mare de 200 mm. ( )
(11) La primele dou niveluri ale cldirilor cu peste 5 niveluri i la primul nivel în
cazul cldirilor mai joase se vor prevedea la baz etrieri îndesii i dincolo de zona
critic pe o distan egal cu jumtate din lungimea acesteia.
(12) În afara zonelor critice se va prevedea o cantitate de armtur transversal cel
pu
in egal cu jumtate din cea din zona critic. (0)
5.3.4.2.3.Noduri de cadru
(1) Fora de compresiune înclinat dezvoltat dup diagonala nodului nu va depi
rezistena la compresiune a betonului în prezena eforturilor transversale de întindere.
(2) În afar de cazul în care se folosete un model de calcul mai riguros, cerina de
la (1) se consider satisfcut dac:
- la toate nodurile cu excep
ia celor exterioare
V jhd d 0,3 b j hc f cd (5.26)
- la nodurile exterioare
V jhd d 0,25 b j hc f cd (5.27)
unde:
Vjhd fora tietoare de proiectare în nod conform (5.11) sau (5.12), dup caz.
bj limea de proiectare a nodului.
bj min(bc ; bw 0,5hc ) (5.28)
bw l
imea inimii grinzii.
(3) În nod se va prevedea suficient armtur transversal pentru a asigura
integritatea acestuia dup fisurarea înclinat. În acest scop, armtura transversal, Ash,
se va dimensiona pe baza relaiilor:
- la toate nodurile cu excep
ia celor de capt:
Ash f ywd t 0,8( As1 As 2 ) f yd (1 0,8Q d ) (5.29)
unde As1 i As2 reprezint ariile armturilor întinse de la partea superioar
i, respectiv, inferioar ale grinzilor care intr în nod în direcia
considerat a aciunii seismice, stabilite funcie de sensul aciunii
seismice;
- la noduri de capt:
Ash f ywd t 0,8 As 2 f yd (1 0,8Q d ) (5.30)
unde As2 reprezint aria armturilor comprimate ale grinzii care intr în
nod în direcia considerat a aciunii seismice, stabilite funcie de sensul
aciunii seismice.
În relaiile (5.29) i (5.30),Qd corespunde forei axiale a stâlpului inferior. În cazul
nodurilor exterioare armtura, Ash, rezultat prin aplicarea rela
iilor (5.29) i (5.30), se
sporete cu 20%.
(4) Etrierii orizontali calculai cu (5.29) i (5.30) se vor distribui uniform pe
înlimea nodului. În cazul nodurilor exterioare, etrierii vor cuprinde capetele îndoite
ale armturilor longitudinale din grind.
(5) Armtura longitudinal vertical Asv care trece prin nod, incluzând armtura
longitudinal intermediar a stâlpului (situat între barele de la col
uri), va fi cel puin:
Ash h jc / h jw
2
Asv t (5.31)
3
în care:
hjw distana interax între armturile de la partea superioar i cea inferioar a
grinzilor;
hjc distana interax între armturile marginale ale stâlpilor
(6) Armtura orizontal a nodului nu va fi mai mic decât armtura transversal
îndesit din zonele critice ale stâlpului. (0)
5.3.4.3.1.Rezistena la încovoiere i la for tietoare

(1) Pentru calculul pereilor la starea limit de rezisten, la încovoiere cu fora
axial se utilizeaz SR EN 1992-1-1 ca document normativ de referin, cu
completrile date în CR 2-1-1.1.
(2) Calculul pereilor la for tietoare în seciuni înclinate i la lunecare în rosturi
orizontale se va face conform CR 2-1-1.1. (0)

(1) Cerinele de ductilitate se consider satisfcute dac sunt respectate prevederile
date în prezentul paragraf împreun cu prevederile suplimentare date în CR 2-1-1.1 cu
privire la alctuirea seciunilor de beton i la armarea longitudinal i transversal.
(2) Înlimea zonei critice, lcr, deasupra bazei, se determin cu:
lcr max(lw , H w / 6) (5.32)
cu limitrile:
hs , n d 6
°
lcr d ®2hs , n t 7 (5.33)
° 2l
¯ w
unde
lw lungimea sec
iunii orizontale a peretelui
Hw înl
imea peretelui
hs înlimea liber a etajului
n numrul de niveluri deasupra bazei, definite ca nivelul superior al fundaiei sau
al infrastructurii
(3) Înlimea zonei comprimate în seciunile pereilor nu va fi, de regul, mai
mare decât:
xu d 0,1: 2l w (5.34)
în care xu este înl
imea zonei comprimate a peretelui.
(4) În cazul în care la extremitatea sec

iunii se prevd bulbi, grosimea bulbului va
fi cel puin 250 mm sau hs /10, iar lungimea lui va fi cel puin egal cu grosimea inimii
peretelui, bw0, i cel puin 0,10 din lungimea peretelui, lw.
NE lcr
MRd
lw
lc
bf
xu
>y lc=xu(1- cu2/ cu2,c)
u cu2,c
cu2
Figura 5.4. Lungimea minim pe care trebuie s se prevad msuri de confinare, lc, stabilit
prin calcul
0,15lw 0,15lw 0,15lw
bw 2bw
Figura 5.5. Valori limit inferioare ale lungimii minime pe care trebuie s se prevad msuri
de confinare
(5) Verificarea explicit a capacitii de ductilitate conform prevederilor din CR 2-
1-1.1.
(6) Lungimea minim pe care este necesar s se prevad msuri de confinare,
msurat de la extremitatea comprimat a seciunii, este lc = xu(1 – cu2/cu2,c) i cel
puin 0,15lw sau 1,50bw. Pe vertical, armtura de confinare se prevede pe o lungime
egal cu înlimea zonei critice (vezi Figura 5.4 i Figura 5.5).
1
(7) La marginile seciunilor pereilor, pe o lungime egal cu lw , se prevede o
10
armtur vertical de tip stâlp. La pereii prevzui cu tlpi, aceast armare se prevede
pe o distan egal cu cel puin 2bw.
Coeficientul armturilor logitudinale din zonele de margine nu va fi mai mic de 0,005.
Fiecare armtur vertical în aceste zone va fi fixat în colurile unor etrieri sau agrafe.
(8) În zonele critice se vor lua msuri pentru evitarea pierderii stabilitii laterale.
În cazurile curente, acest cerin se realizeaz prevzând o grosime a peretelui la
capetele seciunii orizontale care nu are bulbi sau tlpi de minim hs /10.
(9) Armarea transversal la capetele seciunilor în zonele critice va respecta

condiiile:(0)
- diametrul dbw al etrierilor
dbw t max {dbL/3; 6 mm} (5.35)
- distana între etrieri
s d min {125 mm; 8dbL} (5.36)
5.3.4.4. Grinzi de cuplare

(1) Prevederile din acest paragraf se refer la elementele de beton armat cu
proporii de grinzi de cuplare scurte (orientativ l/hw2,0) , caracterizate de mecanisme
de cedare la for tietoare. Prevederi suplimetare pentru calculul i armarea grinzilor
de cuplare sunt date în CR 2-1-1.1.
(2) Calculul i alctuirea grinzilor se poate face pe baza regulilor pentru grinzi de
tip curent conform 5.3.4.1.1(4) i (5)(i), dac este îndeplinit condiia:
VEd d bw df ctd (5.37)
în care,
VEd fora tietoare de proiectare considerând echilibrul grinzi încrcat la capete cu
valorile de proiectare ale momentelor capabile, MRd
(3) Dac condiia (5.37) nu este îndeplinit, armarea grinzilor de cuplare se
realizeaz prin armtura dispus dup diagonalele grinzii, pe baza relaiei:
VEd d 2 Asi f yd sin D (5.38)
unde:
unghiul format de barele diagonale cu axa grinzii
VEd valoarea de proiectare a forei tietoare calculat cu relaia:
2M Ed
VEd (5.39)
l
M Ed valoarea de proiectare a momentului încovoietor.
Not: armtura diagonal dispus conform relaiei (5.38) servete i la preluarea momentelor
încovoietoare din grind
(4) Armturile diagonale se aranjeaz sub forma unor carcase pentru stâlpi, cu
lungimea laturii de cel puin 0,5 bw. Lungimea de ancorare a armturilor înclinate în
pereii adiaceni trebuie s fie cu cel puin 50% mai mare decât cea determinat
conform SR EN 1992-1-1. (0)
Armturile diagonale sunt legate cu etrierii închii pentru a preveni flambajul acestora.
Etrierii vor avea diametrul de cel puin dbL’/3 i cel puin 8 mm, unde dbL este
diametrul armturii longitudinale din carcasa înclinat. Distana între etrieri nu va
depi cea mai mic dintre valorile: 100mm, 6dbL i 0,3 din distana interax a armturii
longitudinale a carcasei diagonale.
5.4. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate medie

(1) La realizarea elementelor seismice principale se vor utiliza betoane de clas cel
puin C 16/20.
(2) Elementele structurale se armeaz numai cu bare din oel profilat. Fac excepie
etrierii închii i agrafele pentru armarea transversal.
(3) La armarea elementelor se va utiliza oel cu proprieti de deformare cel puin
egale cu cele ale oelului de clasa B, pe toat lungimea. (0)
5.4.2.1. Grinzi
(1) Se aplic 5.3.2.1 cu excepia prevederii de la ultimul alineat (3). (0)
5.4.2.2. Stâlpi
(1) Se aplic 5.3.2.2. (0)

(1) Se aplic 5.3.2.3. (0)
5.4.3.1. Generaliti
(1) Se aplic 5.3.3.1. (0)
5.4.3.2. Grinzi
(1) Se aplic 5.3.3.2., cu J Rd = 1,0 în relaia (5.9). (0)
5.4.3.3. Stâlpi
(1) Se aplic 5.3.3.3, cu J Rd = 1,0 în relaia (5.10). (0)

(1) Se aplic 5.3.3.4, cu J Rd = 1,0 în relaiile (5.11) i (5.12). (0)

(1) Se aplic 5.3.3.5 cu kV 1,0 .(0)
5.4.3.6. Perei scuri

(1) Se aplic 5.3.3.6. (0)
5.4.4.1. Grinzi

(1) Se aplic 5.3.4.1.1(0)

(1) Zonele de la extremitile grinzilor cu lungimea lcr = hw, msurate de la faa
stâlpilor, precum i zonele cu aceast lungime situate de o parte i de alta a unei
seciuni din câmpul grinzii unde poate interveni curgerea în cazul combinaiei
seismice de proiectare, se consider zone critice.
(2) Cerinele de ductilitate în zonele critice se consider satisfcute dac sunt
îndeplinite condiiile de armare date la 5.3.4.1.2.(3)-(8), cu excepia relaiei (5.21) care
se modific astfel: (0)
s d min {hw /4; 200 mm; 8dbL} (5.40)
5.4.4.2. Stâlpi

(1) Se aplic 5.3.4.2.1(0)

(1) Efortul axial mediu normalizat, Qd, nu va depi, de regul, valoarea 0,5. Sunt
admise valori Qd sporite pân la 0,65 dac rotirea capabil a barei în domeniul
postelastic, determinat utilizând modelul de comportare al elementelor de beton
armat încovoiate, este mai mare decât cerina conform 5.2.3.3.2.
(2) Coeficientul de armare longitudinal total U va fi cel puin 0,008 i maximum
0,04.
(3) Se aplic 5.3.4.2.2 (3).
(4) Se consider zone critice seciunile de la baza stâlpilor de la fiecare nivel.
(5) În afara cazului când este determinat printr-un calcul riguros, lungimea
zonelor critice se determin cu:
lcr max {hc;lcl/6; 450 mm} (5.41)
(6) Se aplic 5.3.4.2.2 (6).
(7) Se aplic 5.3.4.2.2 (7).
(8) În zonele critice ale stâlpilor se va prevedea armarea transversal minim dat
de cea mai sever dintre condiiile:
(i) În zona critic de la baza stâlpilor, deasupra seciunii teoretice de încastrare:
- Coeficientul geometric de armare, în fiecare direcie: w,min = 0,0035
- Coeficientul mecanic de armare: wd, min = 0,08
(ii) În restul zonelor critice: ( )

- w,min = 0,0025
- wd, min = 0,06
(9) Armarea transversal va respecta condiiile:
(i) Distana dintre etrieri nu va depi
s d min {b0 /2;175 mm; 8dbL} (5.42)
în care
b0 latura minim a seciunii utile (situat în interiorul etrierului perimetral)
dbL diametrul minim al barelor longitudinale;
(ii) Distana în seciune dintre barele consecutive aflate la colul unui etrier sau
prinse de agrafe nu va fi mai mare de 250 mm. ( )
(10) În afara zonelor critice se va prevedea o cantitate de armtur transversal cel
pu
in egal cu jumtate din cea din zona critic. (0)

(1) Armtura orizontal de confinare în nodurile de cadru ale elementelor seismice
principale va fi cel puin egal cu cea dispus în zonele critice adiacente ale stâlpilor
care concur în nod, cu excepia cazurilor prevzute la aliniatul (2).
(2) Dac în nod intr grinzi pe toate cele 4 laturi i limea acestora este cel puin
egal cu 3/4 din limea stâlpului paralel cu seciunea transversal a grinzii, distana
între etrierii orizontali se poate dubla fa de valoarea prevzut la alineatul (1), fr
îns a depi 150 mm.
(3) Trebuie prevzut cel puin o bar vertical intermediar (între barele de la
colurile stâlpului) pe fiecare latur a nodului. (0)

(1) Se aplic 5.3.4.3.1. (0)
5.4.4.4.2.Asigurarea cerinelor de ductilitate local

(1) Se aplic 5.3.4.3.2(1).
(2) Se aplic 5.3.4.3.2(2).
(3) Se aplic 5.3.4.3.2(3) cu modificarea relaiei (5.34) care se înlocuiete cu:
xu d 0,135(: 2)lw (5.43)
(4) Se aplic 5.3.4.3.2 0.
(5) Dac condiia (5.43) nu este respectat, este necesar verificarea explicit a
capacitii de ductilitate conform prevederilor din CR 2-1-1.1.
(6) Se aplic 5.3.4.3.2 (8), cu limitarea inferioar a grosimii peretelui la hs/12
(7) Armarea transversal la capetele seciunilor în zonele critice va consta din

etrieri cu diametrul de cel puin dbL/4 i cel puin 6 mm, cu distana maxim dintre
etrieri de 150 mm, dar nu mai mult decât 10dbL. (0)
5.4.4.5. Grinzi de cuplare

(1) Se aplic 5.3.4.4(1)
(2) Se aplic 5.3.4.4(2) modificând condiia (5.37) astfel:
VEd d 1,5bw df ctd (5.44)
(3) Se aplic 5.3.4.4(3), înlocuind condiia (5.37)cu condiia (5.44).
(4) Se aplic 5.3.4.4(4). (0)
5.5. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate joas

(1) Valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare i forelor tietoare, cu
excepia precizat la (2) sunt cele obinute din calculul structural sub aciunea forelor
seismice de proiectare.
(2) Valorile de proiectare ale forelor tietoare în pereii structurali i în stâlpii
structurilor în cadre, pentru clasa de ductilitate DCL, se iau egale cu cele rezultate din
calculul structural sub aciunea forelor seismice de proiectare cu excepia primului
nivel unde valoarea de proiectare a forei tietoare se va lua cu 20% mai mare decât
cea rezultat din calculul structural: (0)
VEd c
1,2VEd (5.45)
5.5.2. Rezistena la încovoiere i la fora tietoare

(1) Rezistena la încovoiere i la fora tietoare se se determin în conformitate cu
prevederile SR EN 1992-1-1, cu completrile date în CR 2-1-1.1 pentru perei
proiectai pentru clasa de ductilitate joas. (0)
5.5.3. Alctuire i armare

(1) Se aplic prevederile de alctuire i armare date în SR EN 1992-1-1, cu
completrile indicate în continuare în acest paragraf.
(2) La stâlpii structurilor în cadre, la baza construciei armtura transversal va
reprezenta un coeficient de armare de cel puin 0,003 pe fiecare direcie pe o lungime
egala cu dimensiunea maxim a seciunii stâlpului h.
(3) La celelalte niveluri coeficientul minim de armare transversal la baza stâlpilor
este 0.0025
(4) La pereii structurali, la baza construciei, pe primul nivel se va prevedea
armarea transversal prescris de CR 2-1-1.1 pentru aceast clas de ductilitate. (0)
5.6. Elementele structurilor duale
5.6.1. Structuri duale cu cadre predominante

(1) La aceste structuri, stâlpii i grinzile se proiecteaz ca pentru structuri tip cadru
(fr perei), respectând prevederile date la 5.3 i 5.4 pentru aceste elemente.
(2) Msurile pentru asigurarea ductilit
ii la pere
i se aleg ca pentru structuri din
clasa DCM, inclusiv pentru structurile proiectate pentru clasa DCH. (0)
5.6.2. Structuri duale cu perei predominani

(1) Stâlpii trebuie proiectai astfel încât s-i pstreze capacitatea de a suporta
încrcrile gravitaionale care intervin în situaia de proiectare seismic, sub
deformaiile maxime care apar în aceast situaie.
(2) Deformaiile laterale în situaia de proiectare seismic se calculeaz în
conformitate cu 4.5.4, pe un model care ia în considerare rigiditatea la încovoiere i
for tietoare a elementelor de beton armat corespunztoare strii de fisurare. În
aceste scop se vor avea în vedere prevederile din Anexa E.
(3) Se consider c stâlpii satisfac condiia precizat la (1) dac momentele
încovoietoare i forele tietoare calculate pe baza deformaiilor laterale stabilite
conform (2) sunt inferioare valorilor capabile ale momentelor încovoitoare MRd,
respectiv forelor tietoare VRd.
(4) În cazul stâlpilor structurilor duale cu perei predominani, nu este necesar s
se satisfac condiia (5.4), referitoare la raportul capacitilor de incovoiere ale
stâlpilor i grinzilor din jurul unui nod. Efortul axial mediu normalizat, d, se va limita
superior la valoarea de 0,70. (0)
5.7. Ancoraje i înndiri
5.7.1. Generaliti
(1) La proiectarea zonelor de ancorare i a celor de înndire ale armturilor se
aplic prevederile SR EN 1992-1-1, capitolul 8, împreun cu prevederile suplimentare
date în prezenta seciune.
(2) Ancorarea armturilor se va realiza în afara zonelor critice. De regul, i
înndirea armturilor se recomand s se realizeze în afara zonelor critice.
(3) În afara zonelor critice, lungimile de ancorare i cele de înndire ale
armturilor se calculeaz pe baza prevederilor capitolului 8 din SR EN 1992-1-1.
(4) Ancorarea armturilor din zonele critice ale grinzilor i stâlpilor din structurile
proiectate pentru DCH se msoar de la o seciune situat la 5dbL de la faa elementului
în care se realizeaz ancorarea, în interiorul acestuia (Figura 5.6). Lungimile de
ancorare vor fi cu 20% mai mari decat cele determinate conform SR EN 1992-1-1.
(5) Armturile transversale, etrieri i agrafe, din grinzi, stâlpi i perei vor fi
prevzute cu cârlige cu lungimea 10 dbw îndoite la un unghi de 135°.(0)
5dbL
5dbL
1,2lbd 1,2lbd
Figura 5.6. Ancorarea armturilor din zonele critice ale grinzilor i stâlpilor (clasa DCH)
5.7.2. Ancorarea armturii
5.7.2.1. Grinzi
(1) În situaia în care zona critic sub momente pozitive se formeaz la faa
nodului, armturile de la partea inferioar se ancoreaz în nod, la interiorul carcasei de
armturi a stâlpilor, sau se întrerup în deschiderea vecin, dincolo de marginile zonei
critice, într-o zon cu valori mici ale eforturilor de proiectare.
MRd(+)
MRd(+)
Figura 5.7. Ancorarea armturilor de la partea inferioar în situa ia în care zona critic se
formeaz la fa a nodului sub ac iunea momentelor pozitive
(2) Diametrul armturilor longitudinale care trec prin nodurile grind – stâlp se
limiteaz superior prin condiiile: (0)
- - în cazul nodurilor centrale
1 0,8Q d f ctm
d bL d 10 hc (5.46)
1 0,75 As 2 As1 f yd
- - în cazul nodurilor de capt (marginale)
f ctm
d bL d 101 0,8Q d hc (5.47)
f yd
în care:
hc dimensiunea laturii stâlpului paralel cu barele
As2, As1 aria de armtur comprimat i, respectiv, întins din grinzi care traverseaz
nodul
fctm valoarea medie a rezistenei la întindere a betonului
fyd valoarea medie a limitei de curgere a oelului
d fora axial normalizat de proiectare în situaia de proiectare seismic.
5.7.2.2. Stâlpi
(1) Dac în situaia de proiectare seismic fora axial în stâlp este de întindere,
lungimea de ancoraj stabilit conform SR EN 1992-1-1 se mrete cu 50%.(0)
5.7.3. Înndirea armturilor

(1) În zonele critice unde se ateapt deforma
ii plastice semnificative, conform
configura
iei mecanismului de plastificare, nu sunt admise înndiri prin suprapunere.
În restul zonelor critice înndirea prin suprapunere se recomand s fie evitat.
(2) În zonele critice nu sunt admise îmbinri prin suprapuneri sudate.
(3) Înndirea se poate realiza prin dispozitive de cuplare mecanice validate prin
încercri efectuate în condiii compatibile cu clasa de ductilitate selectat.
(4) În cazul în care la armarea stâlpilor i a elementelor de margine ale pereilor se
aplic înndiri prin suprapunerea barelor de armtur în zona critic de la partea
inferioar a unui nivel, lungimea de înndire l0 se determin cu relaia:
l0 2 As' As lbd d 1,5lbd (5.48)
în care
As' As proporia armturilor care se înndesc în seciune
lbd lungimea de ancorare de baz calculat conform SR EN 1992-1-1
(5) Distana s dintre armturile transversale în zone de suprapunere va fi cel mult
min {h/4; 100 mm}, unde h este dimensiunea minim a seciunii transversale.
(6) Aria Ast a seciunii unei ramuri a armturii transversale în zona de înndire va
fi cel puin: (0)
dbL f yd
Ast s (5.49)
50 f ywd
unde fyd i fywd sunt valorile de proiectare ale rezistenei la curgere a armturilor
longitudinale i transversale.
5.8. Fundaii i infrastructuri

(1) Prezenta seciune cuprinde prevederi de principiu i un numr restrâns de
prevederi de alctuire pentru proiectarea elementelor infrastructurilor (fundaiilor)
structurilor de beton. Elementele de baz ale proiectrii acestor elemente sunt date în
normativul pentru proiectarea structurilor de fundare direct. Pentru construcii cu
perei structurali se aplic prevederile din CR 2-1-1.1.
(2) Dac eforturile de proiectare aplicate fundaiilor (infrastructurilor) reprezint
reaciunile unor structuri disipative proiectate pe baza conceptelor ierarhizrii
capacitii de rezisten, fundaiile trebuie, de regul, s evidenieze o comportare în
domeniul elastic de deformaie. În acest caz dimensionarea funda
iilor
(infrastructurilor) se va face conform prevederilor SR EN 1992-1-1.
(3) Dac nu se poate evita solicitarea elementelor infrastructurii (fundaiilor)

dincolo de pragul de deformatie elastica, atunci proiectarea acestor elemente
fundaiilor (infrastructurii) se face în acord cu regulile aplicate la proiectarea
suprastructurii pentru construcii cu clas de ductilitate înalt sau medie, dup caz.
(4) Dac rspunsul urmrit al structurii este quasi – elastic (orientativ q d 1,5),
dimensionarea elementelor fundaiilor se va face conform codului de proiectare pentru
structuri de beton armat, ca pentru elementele de beton armat care nu se proiecteaz
pentru a prelua aciunea seismic.
(5) Întrucât rspunsul seismic al fundaiilor (infrastructurilor) prezint un grad de
incertitudine mai mare decât în cazul suprastructurii, la proiectare se recomand s se
prevad msuri pentru a asigura acestor elemente o capacitate minimal de deformare
în domeniul postelastic, chiar la fundaiile (infrastructurile) proiectate în condiiile
aliniatului (2). În acest scop, orientativ, armarea transversal în grinzile de fundare sau
în pere
ii de subsol se va suplimenta local cu 20% în zonele de moment maxim pe o
lungime egal cu 2/3 din înl
imea elementului.(0)
5.8.2. Msuri de proiectare

(1) Prin plasarea adecvat pe înlime a grinzilor de fundare sau a plcii de
fundaie, în raport cu fundaiile izolate ale elementelor verticale, respectiv elementul
rigid de la partea superioar a piloilor, se va evita formarea de stâlpi scuri.
(2) La dimensionarea elementului de legtur dintre fundaii se va ine seama, pe
lâng eforturile de încovoiere i forfecare, i de forele axiale care apar în aceste
elemente (vezi SR EN 1998 – 5, 5.4.1.2(6) i (7)).
(3) Grinzile de fundare i tlpile de legtur între fundaii vor avea o seciune
minim de 0,25x0,5 m pentru cldiri cu pân la 5 etaje i 0,30x0,60 m pentru cldiri
mai înalte. La partea de sus i la cea de jos ale acestor grinzi se prevd armturi
continue pe toat lungimea.
(4) Plcile de fundaie (radierele) vor avea grosimea minim de 30 cm i vor fi
armate cu cel puin câte o plas de armturi de oel la partea de sus i la partea de jos.
Coeficientul minim de armare pentru fiecare dintre aceste 2 plase este 0,002.
(5) Zonele de intersecie între elementele verticale i grinzile de fundare sau pereii
de subsol se trateaz ca noduri grind – stâlp.
În condiiile alineatului 5.8.1(2), proiectarea nodului se face la valori ale forelor
tietoare calculate în modelul de calcul încrcat cu reaciunile mecanismului de
disipare a energiei al suprastructurii. În condiiile alineatului 5.5.1(3), proiectarea
nodului se face la valori ale forelor tietoare asociate plastificrii seciunii grinzilor
(pereilor) la faa nodului, în conformitate cu regulile pentru structuri tip cadru
proiectate pentru DCH sau DCM, dup caz.
(6) În condiiile alineatului 5.8.1(2), partea superioar a piloilor, pe o lungime 2d
(d este diametrul pilotului), precum i zonele cu lungimea 2d situate de o parte i de
alta ale interfeei dintre 2 straturi de teren cu rigiditi la forfecare foarte diferite
(raportul modulelor de deformaie la forfecare 6), se detaliaz ca zone critice. Pentru
aceasta se va prevedea cel puin armarea transversal necesar în zonele critice pentru
stâlpii proiectai pentru clasa de ductilitate DCM.
(7) În condiiile alineatului 5.8.1(3), zona critic situat sub capul pilotului va avea
lungimea 3d. În plus, verificarea la fora tietoare a pilotului este cel puin cea care
rezult din aplicarea prevederilor 4.6.2.5(3), (4) i (5).
(8) Piloii solicitai la întindere trebuie prevzui cu o ancorare adecvat în capul
pilotului pentru a asigura rezistena la smulgerea din teren sau rezistena la întindere a
armturii pilotului, care este mai mic. (0)
5.9. Efecte locale datorate interaciunii cu pereii de umplutur

(1) Prezenta seciune se refer la structuri tip cadru de beton armat cu panouri de
umplutur din zidrii executate din materiale i cu legturi care influeneaz
semnificativ comportarea structurilor. Seciunea cuprinde msuri pentru diminuarea
semnificativ a efectelor locale nefavorabile ale interaciunii dintre elementele
cadrului i panourile de umplutur i prevederi pentru protejarea elementelor
structurale, prin dimensionare i alctuire adecvate, fa de aceste efecte, urmrind, în
special, evitarea ruperii cu caracter neductil la aciunea forelor tietoare.
(2) Se va urmri, pe cât posibil, ca prin modul de dispunere a zidriei în rama
format de elementele structurale (de exemplu, pentru realizarea parapeilor, a
golurilor de supralumin, etc.) s nu se creeze proporii i comportare de tip stâlp sau
grind scurte. În situaiile când acest lucru nu este posibil se vor lua msurile indicate
la (5).
(3) Zonele în care pot aprea for
e tietoare suplimentare fa de cele rezultate din
comportarea de ansamblu – acionând local extremitile grinzilor i stâlpilor - vor fi
dimensionate i armate transversal pentru a prelua în condiii de siguran
corespunztoare aceste for
e, care pot proveni din:
(a) aciunea de diagonal comprimat cu lime relativ mare, exercitat de panoul
de zidrie, rezultat din împnarea zidriei în zona nodurilor de cadru (Figura
5.8)
(b) lipsa contactului între pereii de umplutur i intradosul grinzilor, ca urmare a
execuiei incorecte, care are ca efect concentrarea aciunii de diagonal
comprimat asupra extremitilor stâlpilor;
(c) crearea unor condiii de comportare de tip stâlp scurt sau de tip grind scurt,
ca urmare a zdrobirii locale a zidriei pe o anumit poriune în zona nodurilor
unde se concentreaz eforturile de compresiune diagonale sau ca urmare a
desprinderii locale a zidriei de elementele cadrului de beton armat, rezultate
din diferena deformaiilor structurii i a panourilor de umplutur (Figura 5.9).
(d) prevederea unor goluri de ui sau ferestre în panoul de zidrie (vezi aliniatul
(2)) ( )
Not: Pentru stabilirea eforturilor din elementele cadrului în aceste situaii se va apela la
modele în care aciunea structural a panoului se echivaleaz printr-o diagonal. Pentru a ine
seama de variabilitatea mare a caracteristicilor mecanice ale zidriei este recomandabil s se
fac mai multe ipoteze, cu caracter nefavorabil pentru structura de beton armat, în ceea ce
privete proprietile de rigiditate i de rezisten ale zidriei (vezi capitolul 8)
(4) În vederea reducerii efectelor negative ale interaciunii structur – panouri de
zidrie, în cazurile când acestea se datoreaz capacitii de rezisten relativ mari a
panourilor, se pot avea în vedere i soluii implicând fragmentarea acestor panouri sau
adoptarea unor legturi flexibile între panouri i structur.
(5) Pentru a ine seama de incertitudinile legate de efectele interaciunii structur –

panou de umplutur se vor considera zone critice:
(a) ambele extremiti ale stâlpilor în contact cu panourile de zidrie.
(b) întreaga lungime a stâlpilor de la primul nivel;
(c) întreaga lungime a stâlpilor, în cazul în care panoul este prevzut cu un gol de
fereastr sau de u, adiacent stâlpului;
(d) întreaga lungime a stâlpilor, când pereii de umplutur sunt dispui numai pe o
parte a stâlpilor (aa cum se întâmpl la stâlpii marginali i de col). ( )
(6) În cazul stâlpului adiacent unui gol în panoul de umplutur se vor lua
suplimentar urmtoarele msuri: (0)
(a) Fora tietoare de proiectare în stâlpi se determin considerând un model de
calcul cu articulaii plastice dezvoltate la cele dou extremiti ale golului. În
cazul stâlpilor din clasa de ductilitate DCH momentele capabile de proiectare
se multiplic cu un coeficient JRd= 1,3;
(b) Armtura transversal de for tietoare se prevede pe distana golului, plus o
lungime egal cu hc (dimensiunea seciunii stâlpului) în zona în contact cu
zidria;
(c) Dac lungimea pe care stâlpul nu este în contact cu panoul de umplutur este
mai mic de 1,5hc, fora tietoare se va prelua prin armturi înclinate. ( )
Figura 5.8. Aciunea de diagonal comprimat exercitat de panoul de zidrie
Figura 5.9. Condiii de comportare de tip stâlp scurt sau de tip grind scurt
5.10. Proiectarea planeelor de beton

(1) La proiectarea planseelor de beton armat se vor satisface exigentele precizate
la capitolul 4.
(2) Plcile de beton armat pot îndeplini rolul de diafragm orizontal pentru
încrcri aplicate în planul lor, dac au grosimi de cel puin 80 mm i sunt armate
pentru a fi în msur s preia eforturile ce le revin din încrcrile verticale i

orizontale.
(3) Planeele diafragm pot fi realizate i ca elemente mixte: din dale prefabricate
suprabetonate, cu condiia conectrii adecvate a celor dou straturi de beton.
(4) Calculul eforturilor în diafragme se va face pe baza prevederilor date în
reglementrile specifice diferitelor tipuri de structuri (de exemplu, CR 2-1-1.1), iar
dimensionarea lor pe baza prevederilor din SR EN 1992-1-1, ca document normativ de
referin.
(5) În cazul planeelor aparinând structurilor cu perei de beton armat din
categoria de ductilitate înalt se va verifica transmiterea forelor orizontale de la
diafragme la perete. Aceasta implic: (0)
(a) Limitarea eforturilor unitare de forfecare la interfaa perete – diafragm la
valoarea 1,5fctd.
(b) Prevederea unei armturi de conectare, dimensionate pe baza unui model cu
diagonale înclinate la 45° sau a conceptului rezistenei la forfecare prin frecare
echivalent. ( )
6
6. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DIN OEL
6.1. Generaliti
(1) Acest capitol se refer la proiectarea în zone seismice a cldirilor i a altor

construcii similare cu structur din oel.
(2) Construciile din oel se proiecteaz conform seriei de standarde SR EN 1993-1.
Prevederile date în continuare completeaz aceste documente normative de referin
pentru cazul proiectrii la aciunea seismic.
(3) Pentru cldiri cu structur compozit oel-beton, se aplic prevederile din
capitolul 7.
(4) Documentele normative complementare prezentului capitol sunt indicate în
capitolul 1.5. (0)
(0)

(1) Cldirile rezistente la seism vor fi proiectate în concordan cu unul din
urmtoarele concepte (vezi tabelul 6.1) privind rspunsul seismic al structurilor:
(a) Comportare disipativ a structurii;
(b) Comportare slab disipativ a structurii. ( )
(2) În conceptul (a) se ine cont de capacitatea unor pri ale structurii (zone
disipative) de a prelua aciunea seismic printr-o comportare inelastic. Când se
folosesc condiiile de proiectare (spectrul de proiectare) definite în capitolul 3,
valoarea de referin a factorului de comportare q, care depinde de clasa de ductilitate
i tipul structurii (vezi 6.3), se ia mai mare de 2,0. Aplicarea conceptului (a) presupune
îndeplinirea prevederilor date în 6.2 y 6.11 .
(3) Structurile proiectate dup conceptul (a) trebuie s aparin claselor de
ductilitate a structurii DCM sau DCH. Acestor clase le corespunde o capacitate
substanial a structurii de a disipa energia în mecanisme plastice. Pentru o anumit
clas de ductilitate trebuie satisfcute cerine specifice în ceea ce privete clasa
seciunilor i capacitatea de rotire a zonelor potenial plastice.
(4) În conceptul (b) starea de eforturi i deformaii în structur este evaluat printr-
un calcul elastic, fr a considera o incursiune substanial a materialului în domeniul
inelastic. Aceste structuri aparin clasei de ductilitate DCL. Vezi 4.4.3.1(5) pentru
implicaiile neregularitii structurale asupra valorilor de referin ale factorului de
comportare q.
Pentru evaluarea rezistenei elementelor i a îmbinrilor se utilizeaz seria de
standarde SR EN 1993-1 ca documente normative de referin, fr nici o cerin
suplimentar.
(5) Pentru structurile proiectate conform conceptului (b) din elemente cu seciuni
de clas 1, 2 sau 3 valoarea de referin a factorului de comportare q se poate lua în
intervalul 1-1,5.
Tabelul 6.1: Concepte de proiectare, clase de ductilitate ale structurii i limita

superioar a valorii de referin a factorilor de comportare
Domeniul valorilor de
Clasa de ductilitate a
Conceptul de proiectare referin a factorilor de
structurii
comportare q
limitat doar de valorile
DCH (înalt)
Conceptul (a) din Tabelul 6.3
Comportare disipativ a q d 4,0
structurii DCM (medie) limitat i de valorile
din Tabelul 6.3
Conceptul (b)
Comportare slab-disipativ DCL (joas) q d 1,5
a structurii
(6) Pentru structurile proiectate conform conceptului (b) din elemente cu seciuni
de clas 4 valoarea de referin a factorului de comportare q se limiteaz la valoarea
1,0. (0)
Elementele structurale realizate din seciuni se clas 4 se verific conform
SR EN 1993-1-3, respectiv SR EN 1993-1-5. Dac valoarea tensiunii din seciune,
rezultat din solicitarea de calcul, este mai mare sau egal cu tensiunea critic,
verificarea se face folosind caracteristicile geometrice ale seciunii eficace. Dac
valoarea tensiunii din seciune este mai mic decât tensiunea critic, verificarea se face
folosind caracteristicile elastice ale seciunii.
6.1.3. Verificarea siguranei
(1) Pentru verificarea la starea limit ultim, coeficientul parial pentru oel Js=JM
trebuie s in cont de posibilitatea degradrii de rezisten datorit solicitrii ciclice.
În lipsa unor date specifice, se pot adopta urmtoarele valori ale coeficienilor pariali
de siguran pentru verificarea la starea limit ultim în gruparea seismic de încrcri:
- pentru verificarea de rezisten a seciunii transversale: JM0=1,1
- pentru verificarea de stabilitate a barelor: JM1=1,1
- pentru verificarea rezistenei la rupere a seciunilor transversale întinse:
JM2=1,25
Coeficienii pariali de siguran JM2, JM3, JM4, JM5, JM6,ser i JM7 pentru rezistena
îmbinrilor se aplic conform SR EN 1993-1-8 i anexa sa naional.
(2) În verificrile ierarhiei capacitii prevzute în paragrafele 6.6-6.12, se ine
seama de posibilitatea ca limita de curgere efectiv a oelului s fie mai mare decât
limita de curgere nominal (fy), prin introducerea unui factor de suprarezisten a
limitei de curgere Jov. (0)
6.2. Condiii privind materialele
(1) Oelul utilizat trebuie s respecte prevederile documentelor normative de la

6.1.1.(4).
(2) Oelul folosite în elementele structurale cu rol disipativ vor avea raportul dintre
rezistena la rupere fu i limita de curgere fy de cel puin 1,20, iar alungirea la rupere de
cel puin 20%. O
elul trebuie s prezinte un palier de curgere distinct, cu alungire
specific la sfâritul palierului de curgere de cel puin 1,5%.
(3) Elementele din tabl de grosimi mai mari de 16 mm, solicitate la tensiuni de
întindere, perpendicular pe planul lor, se vor controla ultrasonic pe toat zona astfel
solicitat. Se vor efectua încercri la traciune pe direcie perpendicular pe suprafaa
pieselor din zona îmbinrilor rigide grind-stâlp solicitate la tensiuni de întindere
perpendicular pe planul lor (SR EN ISO 6892-1).
(4) Distribuia în structur a proprietilor materialelor, cum ar fi limita de curgere
i reziliena, trebuie s fie de aa natur, încât zonele disipative s se formeze acolo
unde s-a intenionat la proiectare.
(5) Cerina de la (4) poate fi considerat satisfcut dac limita de curgere real
fy,max a oelului din zona disipativ satisface urmtoarea expresie: fy,max Jovfy, unde
factorul de suprarezisten Jov este definit ca raportul dintre limita de curgere real,
fy,max i limita de curgere nominal, fy. Factorul de suprarezisten poate fi determinat
dup cum urmeaz:
(a) În lipsa unor date specifice proiectului, valorile factorului de suprarezisten ov pot
fi considerate egale cu: ov = 1,40 pentru S235; ov = 1,30 pentru S275; ov = 1,25
pentru S355.
(b) În cazul în care productorul de oel garanteaz valoarea superioar a limitei de
curgere a oelului (fy,max), factorul de suprarezisten poate fi determinat din
expresia Jov = fy,max / fy.
(c) În cazul în care se fac msurtori ale proprietilor mecanice pe oelul folosit la
realizarea structurii, factorul de suprarezisten poate fi determinat din expresia
Jov = fy,max / fy. ( )
(6) Pentru zonele i barele disipative, valoarea limitei de curgere fy,max care nu
poate fi depit de materialul folosit efectiv la realizarea structurii, trebuie specificat
i notat în planurile de execuie.
(7) Îmbinrile cu uruburi ale structurilor rezistente la seism se vor proiecta cu
uruburi de înalt rezisten grupele 8.8 i 10.9.
(8) uruburile de ancoraj ale stâlpilor în fundaii vor fi realizate din oeluri din
grupele de calitate 4.6, 5.6, 5.8 i 6.8. În cazul solicitrilor foarte mari, care ar conduce
la rezolvri constructive complicate ale bazelor stâlpilor, se accept utilizarea
uruburilor cu caracteristici fizico-mecanice ale grupei de calitate 8.8. (din oel slab
aliat cu tratament termic de normalizare).
(9) Tenacitatea oelului i a sudurilor trebuie s satisfac cerinele pentru aciunea
seismic la valoarea cvasi-permanent a temperaturii de exploatare (vezi SR EN 1993-
1-10). (0)
Grosimea maxim a pereilor elementelor în funcie de marca oelului, valoarea KV a
energiei de rupere (în J), temperatura minim de referin TEd (pentru o perioad de
revenire de 50 ani) în elementele întinse sau încovoiate este dat în Tabelul 6.2.
Energia de rupere KV a oelului i a îmbinrilor sudate va fi cel puin 27J la
temperatura minim de referin considerat în gruparea de încrcri care include
aciunea seismic. Aceste valori vor fi înscrise în planurile de execuie.
Tabelul 6.2 Grosimea maxim a pereilor elementelor (în mm)

Marca Energia Temperatura de referin TEd [°C]
oelului Charpy KV
Calitatea
(SR EN 10025-
1, SR EN la T Jmin 10 0 -10 -20 -30 -40 -50
10025-2, SR EN [°C]
10210-1)
JR 20 27 60 50 40 35 30 25 20
S235 J0 0 27 90 75 60 50 40 35 30
J2 -20 27 125 105 90 75 60 50 40
JR 20 27 55 45 35 30 25 20 15
J0 0 27 75 65 55 45 35 30 25
S275 J2 -20 27 110 95 75 65 55 45 35
M,N -20 40 135 110 95 75 65 55 45
ML,NL -50 27 185 160 135 110 95 75 65
JR 20 27 40 35 25 20 15 15 10
J0 0 27 60 50 40 35 25 20 15
S355 J2 -20 27 90 75 60 50 40 35 25
K2,M,N -20 40 110 90 75 60 50 40 35
ML,NL -50 27 155 130 110 90 75 60 50
(1) Construciile din oel vor fi încadrate în unul din urmtoarele tipuri structurale
în funcie de comportarea structurii de rezisten sub aciunea seismic (vezi Tabelul
6.3): (0)
(a) Cadre necontravântuite. Forele orizontale sunt preluate în principal prin
încovoiere. La aceste structuri, zonele disipative sunt situate la capetele grinzilor în
vecintatea îmbinrii grind-stâlp, iar energia este disipat prin încovoiere ciclic.
Zonele disipative pot fi situate i în stâlpi:
- la baza stâlpilor;
- la partea superioar a stâlpilor de la ultimul etaj al cldirilor multietajate;
- la partea superioar i la baza stâlpilor la cldirile cu un singur nivel la care
NEd în stâlpi satisface condiia NEd/Npl,Rd < 0,3. (NEd – efortul axial de
proiectare rezultat din gruparea de încrcri care include aciunea seismic;
Npl,Rd – rezisten
iunii la efort axial).
(b) Cadrele contravântuite centric. Forele orizontale sunt, în principal, preluate de

elemente solicitate la eforturi axiale. În aceste structuri, zonele disipative sunt, de
regul, situate în diagonalele întinse. Contravântuirile pot fi proiectate în una din
urmtoarele dou soluii:
- Contravântuiri cu diagonale întinse active, la care forele orizontale sunt
preluate numai de diagonalele întinse, neglijând diagonalele comprimate.
- Contravântuiri cu diagonale în V, la care forele orizontale sunt preluate atât
de diagonalele întinse cât i cele comprimate. Punctul de intersectare al
acestor diagonale este situat pe grind, care trebuie s fie continu.
Contravântuirile în K, la care intersecia diagonalelor este situat pe stâlpi (vezi Figura
6.1) nu sunt permise.
Figura 6.1. Cadru cu contravântuiri în K

(c) Cadre contravântuite excentric. La aceste structuri forele orizontale sunt
preluate, în principal, de elementele încrcate axial. Prinderea excentric a
diagonalelor pe grind duce la apariia unor zone disipative care disipeaz energia
prin încovoiere ciclic i/sau prin forfecare ciclic. Trebuie utilizate configuraiile
din Tabelul 6.3, care asigur c toate barele disipative pot fi active.
(d) Structuri de tip pendul inversat. La aceste structuri, cel puin 50% din mas este
amplasat în treimea superioar a înlimii construciei sau disiparea energiei
seismice are loc preponderent la baza unui singur element structural (de exemplu
structurile cu un singur stâlp cu seciune plin sau cu zbrele). Structurile de tip
cadre parter necontravântuite pe ambele direcii cu partea superioar a stâlpilor
legat pe ambele direcii, la care forele axiale din stâlpi îndeplinesc condiia
NEd<0,3Npl,Rd, nu fac parte din aceast categorie.
(e) Structuri din oel asociate cu nuclee sau perei de beton armat. La aceste
structuri forele orizontale sunt preluate, în principal, de nucleele sau pereii din
beton armat, în timp ce structura metalic preia numai forele gravitaionale.
(f) Structuri duale (cadre necontravântuite asociate cu cadre contravântuite). La
aceste structuri forele orizontale sunt preluate de ambele tipuri de cadre
proporional cu rigiditatea acestora.
(g) Cadre cu contravântuiri cu flambaj împiedicat. La aceste structuri forele
orizontale sunt preluate în principal de elemente solicitate la eforturi axiale. Zonele
disipative sunt situate în contravântuiri, a cror alctuire special împiedic
flambajul miezului de oel, asigurând un rspuns ciclic stabil i qvasi-simetric.
Rezult o comportare global superioar cadrelor contravântuite centric clasice
(vezi punctul (b)). ( )
(1) Factorul de comportare q exprim capacitatea structurii de disipare a energiei.

Factorul q poate fi luat din Tabelul 6.3, cu condiia satisfacerii cerinelor de
regularitate a structurii din capitolul 4 i a condiiilor de la 6.4 ÷ 6.11.
(2) Dac cldirea este neregulat în elevaie (vezi 4.4.3.3.), valorile lui q
menionate în Tabelul 6.3 trebuie reduse cu 20%.
(3) Când nu sunt efectuate calcule pentru evaluarea multiplicatorului u/1 pot fi
utilizate valorile aproximative ale raportului u/1 prezentate în Tabelul 6.3. Parametrii
u i 1 sunt definii dup cum urmeaz:
1 factorul de multiplicare al forelor seismice de proiectare corespunztor
apariiei primei articulaii plastice în sistem.
u factorul de multiplicare al forelor seismice de proiectare care corespunde
formrii unui numr de articulaii plastice suficient de mare pentru a aduce
structura în situaia de mecanism cinematic. Coeficientul u poate fi obinut
printr-un calcul structural static neliniar (biografic).
(4) Valorile raportului u/1 obinute prin calcul pot rezulta mai mari decât cele
date în Tabelul 6.3. Valoarea adoptat în calcul se limiteaz la: u/1 = 1,6.
(5) Structura va fi conformat astfel încât s aib capacitatea de deformare în
domeniul inelastic cât mai apropiat pe ambele direcii. Factorul de comportare q se va
considera pe fiecare direcie cu valoarea dat în Tabelul 6.3. (0)
Tabelul 6.3. Limitele superioare ale valorilor factorilor de comportare q pentru
structuri regulate în elevaie
Clasa de
ductilitate a
Tipuri de structuri
structurii
DCH DCM
a) Cadre necontravântuite
- Structuri parter
3,0 2,5
Du
5
Du Du D1 4
1,1 1,0
D1 D1
- Structuri etajate
Du Du
1,2 1,3
D1 D1
Du
5
D1 4
- Zone disipative în grinzi i la baza stâlpilor

Tabelul 6.3 (continuare)

Clasa de
ductilitate a
Tipuri de structuri
structurii
DCH DCM
b) Cadre contravântuite centric
Contravântuiri cu diagonale întinse
4 4
Zonele disipative - numai diagonalele întinse

Contravântuiri cu diagonale în V
2,5 2
Zone disipative - diagonalele întinse i comprimate

Du
c) Cadre contravântuite excentric 1,2
D1
Du
5 4
D1
Zone disipative în barele disipative încovoiate sau forfecate

d) Pendul inversat
Du Du
1 1,1
D1 D1 Du
2 2
D1
Zone disipative la baza stâlpilor Zone disipative în stâlpi

NEd / Npl Rd > 0,3
e) Structuri cu nuclee sau perei de beton
vezi cap. 5
Tabelul 6.3 (continuare)

Clasa de
ductilitate a
Tipuri de structuri
structurii
DCH DCM
f) Cadre duale (cadre necontravântuite asociate cu cadre contravântuite în X i
Du
alternante) 1,2
D1
Du
4 4
D1
Zone disipative în cadrele necontravântuite i în diagonalele întinse
Du
Cadre duale (cadre necontravântuite asociate cu cadre contravântuite în V) 1,2
D1
Du
2,5 2
D1
Zone disipative în cadrele necontravântuite i în diagonale
Cadre duale (cadre necontravântuite asociate cu cadre contravântuite excentric)

Du
1,2
D1
Du
5 4
D1
Zone disipative în cadrele necontravântuite i în barele disipative încovoiate sau

forfecate
Du
g) Cadre cu contravântuiri cu flambaj împiedicat 1,2
D1
Du
5 4
D1
Zone disipative în contravântuirile cu flambaj împiedicat

6.4. Calculul structurii
(1) Proiectarea planeelor ca diafragme orizontale, trebuie s satisfac 4.4.1.6.

(2) Calculul structurii se realizeaz în ipoteza c toate elementele structurilor sunt
active, cu excepia structurilor în cadre contravântuite centric, cu diagonale în X sau
alternante, la care, dac nu se efectueaz un calcul neliniar, diagonala comprimat se
consider c nu particip la preluarea aciunii seismice. (0)
6.5. Reguli pentru comportarea disipativ a structurilor
6.5.1. Generaliti
(1) Criteriile de proiectare date la 6.5.2 se aplic zonelor sau barelor structurilor
proiectate conform conceptului de comportare disipativ a structurii la aciunea
seismic.
(2) Criteriile de proiectare date la 6.5.2 se consider satisfcute dac sunt
respectate regulile date la 6.5.3 y 6.5.5. (0)
6.5.2. Criterii de proiectare pentru structuri disipative
(1) Structurile cu zone disipative trebuie proiectate astfel încât plasticizarea

seciunilor, pierderea stabilitii locale sau alte fenomene datorate comportrii
histeretice s nu conduc la pierderea stabilitii generale a structurii.
(2) Elementele componente ale seciunii zonelor disipative trebuie s
îndeplineasc condiiile de ductilitate i rezisten.
(3) Zonele disipative pot fi situate în barele structurii sau în îmbinri.
(4) Dac zonele disipative se afl în elementele structurale, prile nedisipative i
îmbinrile nedisipative trebuie s aib o suprarezisten suficient pentru a permite
dezvoltarea plasticizrilor ciclice numai în zonele potenial plastice (disipative).
(5) Dac zonele disipative se afl în îmbinri, elementele îmbinate trebuie s aib
o suprarezisten suficient pentru a permite dezvoltarea plasticizrilor ciclice în
îmbinri. (0)
6.5.3. Reguli de proiectare pentru elemente disipative supuse la compresiune

i/sau încovoiere
(1) Elementelor care disipeaz energia lucrând la compresiune i/sau încovoiere,

trebuie s li se asigure o ductilitate suficient prin limitarea supleii pereilor seciunii,
conform claselor de seciuni transversale definite SR EN 1993-1-1.
(2) Cerinele impuse clasei de seciune a elementelor disipative în funcie de clasa
de ductilitate a structurii i valoarea de referin a factorului de comportare q este
indicat în Tabelul 6.4. (0)
Tabelul 6.4. Cerinele clasei de seciune a elementelor disipative în funcie de clasa de

ductilitate a structurii i valoarea de referin a factorului de comportare q.
Clasa de ductilitate a Valoarea de referin a
Clasa de seciune
structurii factorului de comportare q
DCH conform Tabelului 6.3 clasa 1
DCM conform Tabelului 6.3 clasa 1 sau 2
1,0 d q d 1,5 clasa 1, 2 sau 3
DCL
q = 1,0 clasa 1, 2, 3 sau 4
6.5.4. Reguli de proiectare pentru elemente întinse
(1) Cerinele de ductilitate pentru elemente întinse sunt date în SR EN 1993-1-1. (0)
6.5.5. Reguli de proiectare pentru îmbinri în zone disipative
(1) Alctuirea constructiv a îmbinrilor în zone disipative trebuie s limiteze

apariia tensiunilor reziduale mari, defectelor de execuie i s dirijeze dezvoltarea
deformaiilor plastice în zonele special conformate în acest scop.
(2) Îmbinrile nedisipative ale elementelor disipative realizate cu sudur în relief
sau cu uruburi trebuie s satisfac urmtoarea relaie:
Rd t 1,1J ov R fy (6.1)
unde,
Rd rezistena îmbinrii, corespunztoare modului de solicitare la care este supus.
Pentru calculul Rd se utilizeaz SR EN 1993-1-8 ca document normativ de
referin
Rfy rezistena plastic a elementului disipativ care se îmbin corespunztoare
modului de solicitare la care acesta este supus, conform prevederilor din 6.6.2,
6.7.3 i 6.8.2 utilizând limita de curgere de calcul a oelului
ov conform 6.2(5)
(3) Îmbinrile nedisipative ale elementelor disipative realizate cu sudur în
adâncime cu ptrundere complet (nivel de acceptare B, conform reglementrilor
tehnice în vigoare privind calitatea îmbinrilor sudate din oel ale construciilor) pot fi
considerate c îndeplinesc cerina de suprarezisten dac alctuirea acestora a fost
validat experimental.
(4) Îmbinrile cu uruburi solicitate în planul îmbinrii (uruburi supuse la
forfecare) se vor realiza cu uruburi de înalt rezisten (grupa 8.8 sau 10.9)
pretensionate, eforturile fiind transmise prin frecare. Sunt admise îmbinri din
categoriile B (lunecarea împiedicat la starea limit de serviciu) i C (lunecarea
împiedicat la starea limit ultim), aa cum sunt prezentate în SR EN 1993-1-8.
Suprafeele pieselor în contact vor fi prelucrate pentru a se încadra în clasele A
(coeficient de frecare P t 0.5 ) sau B (coeficient de frecare P t 0.4 ) aa cum sunt
descrise în SR EN 1090-2, ca document normativ de referin.
(5) Îmbinrile cu uruburi solicitate perpendicular pe planul îmbinrii (uruburi

supuse la întindere) se vor realiza cu uruburi de înalt rezisten (grupa 8.8 sau 10.9)
pretensionate. Se folosesc îmbinri din categoria E (SR EN 1993-1-8).
(6) Îmbinrile cu uruburi supuse la solicitri complexe (în planul îmbinrii i
perpendicular pe planul acestora) se vor realiza cu uruburi de înalt rezisten
(grupele 8.8 i 10.9) pretensionate. Sunt admise îmbinri din categoriile B i C (SR
EN 1993-1-8), suprafeele pieselor în contact fiind prelucrate pentru a se încadra în
clasele A sau B.
(7) La îmbinrile cu uruburi solicitate în planul lor, rezistena la forfecare a
uruburilor trebuie s depeasc cu cel puin 20% rezistena la presiune pe pereii
gurii.
(8) Atunci când exist incertitudini asupra comportrii unor elemente structurale
se va recurge i la încercri experimentale. În aceste situaii, rezistena i ductilitatea
elementelor i a îmbinrilor vor fi stabilite prin încercri la încrcri ciclice, pentru a
satisface cerinele specifice definite la 6.6 y 6.9 pentru fiecare tip de structur i clas
de ductilitate structural.
(9) Se pot folosi rezultatele experimentale din literatura de specialitate, obinute pe
elemente similare.
(10) Se admite ca rezistena la forfecare sau presiune pe pereii gurii a îmbinrilor
cu uruburi de înalt rezisten s se calculeze ca pentru îmbinri cu uruburi obinuite.
Pentru determinarea rezistenei îmbinrilor supuse la forfecare i/sau întindere i
forfecare, se va utiliza SR EN 1993-1-8 ca document normativ de referin.
(11) Într-o îmbinare cu uruburi nu se vor folosi, pentru preluarea eforturilor, i
cordoane de sudur.
(12) Se accept folosirea gurilor ovalizate la îmbinri solicitate în planul lor, cu
condiia ca ovalizarea s fie perpendicular pe direcia de solicitare. (0)
6.5.6. Reguli de proiectare pentru uruburile de ancoraj
(1) uruburile de ancoraj vor fi proiectate la efortul maxim de întindere rezultat

din combinaia de încrcri care include aciunea seismic. Efectele aciunii EFd
(eforturile de la baza stâlpului) se determin cu relaia:
EFd E F , G :T E F , E
Semnificaiile termenilor EF,G, EF,E sunt cele de la 4.6.2.5.

Raportul T reprezint valoarea suprarezistenei sistemului structural i se calculeaz
în funcie de tipul structurii (vezi relaiile de la 6.6.3 pentru cadre necontravântuite,
relaiile de la 6.7.4 pentru cadre contravântuite centric, relaiile de la 6.8.3 pentru cadre
contravântuite excentric i relaiile de la 6.11.5 pentru cadre cu contravântuiri cu
flambaj împiedicat).
Valoarea suprarezistenei sistemului structural :T va fi limitat astfel încât s fie
îndeplinit condiia :T d q (unde q este factorul de comportare al structurii – vezi
Tabelul 6.3).
În cazul unui calcul simplificat, se pot adopta valorile suprarezistenei din Anexa F.
(2) Pentru evitarea ruperii fragile, se recomand ca detaliul de prindere a stâlpilor

în infrastructur s asigure o zon de deformaie liber a uruburilor de ancoraj de
minim 5d, unde d este diametrul tijei urubului.
(3) Se recomand ca transmiterea forelor orizontale de la infrastructur la
suprastructur s nu se realizeze prin intermediul uruburilor de ancoraj. Pentru
aceasta, se poate aplica una din urmtoarele condiii constructive: (0)
(a) înglobarea bazei stâlpului într-o suprabetonare armat pe o înlime egal cu cel
puin 40 cm sau 0,5 din înlimea seciunii stâlpului;
(b) prevederea unor elemente sudate sub placa de baz a stâlpului, care vor fi
înglobate în goluri special executate în fundaii, odat cu sub-betonarea bazei.
Aceste elemente vor fi dimensionate astfel încât s poat transmite fora tietoare
de la baza stâlpului la fundaie.
(c) înglobarea stâlpului în infrastructur pe o înlime care s îi asigure ancorarea
direct, fr a fi necesare uruburi de ancoraj. ( )
6.6. Cadre necontravântuite
(1) Cadrele necontravântuite trebuie proiectate astfel încât articulaiile plastice s

se formeze în grinzi sau în îmbinrile acestora. Se accept formarea articulaiilor
plastice i în stâlpi conform 6.3.1(1)(a).
(2) În funcie de zonele disipative alese (elemente sau îmbinri), se aplic
prevederile de la 6.5.2(4), respectiv 6.5.2(5).
(3) Formarea articulaiilor plastice în zonele special conformate în structur poate
fi obinut respectând 6.6.2 i 6.6.3. (0)
6.6.2. Grinzi
(1) Pentru verificarea i conformarea grinzilor la stabilitate general se va utiliza

SR EN 1993-1-1 în ipoteza c numai la unul din capete s-a format o articulaie plastic.
(2) În zonele potenial plastice trebuie ca momentul capabil plastic, i capacitatea
de rotire a seciunii s nu fie diminuate de eforturile axiale i de forfecare. Pentru
aceasta trebuie îndeplinite urmtoarele condiii:
M Ed
d 1,0 (6.2)
M pl ,Rd
N Ed
d 0 ,15 (6.3)
N pl ,Rd
VEd
d 0 ,5 (6.4)
Vpl ,Rd
unde:
VEd=VEd,G+ VEd,M (6.5)
NEd, MEd, VEd sunt eforturile de proiectare, respectiv fora axial, moment încovoietor
i fora tietoare, din gruparea de încrcri care include aciunea seismic;
Npl,Rd, Mpl,Rd, Vpl,Rd sunt rezisten
ele plastice de proiectare ale seciunii;
VEd,G fora tietoare din aciunile neseismice coninute în gruparea de încrcri care
include aciunea seismic;
VEd,M fora tietoare rezultat din aplicarea momentelor plastice Mpl,Rd,A i Mpl,Rd,B cu
semne opuse la cele dou capete A i B ale grinzii;
VEd,M= (Mpl,Rd,A+Mpl,Rd,B) / L; unde L este deschiderea grinzii.
(3) Pentru seciuni de clas 3, în relaia (6.2) se va înlocui Mpl,Rd cu Mel,Rd (vezi
SR EN 1993-1-1:2006).
(4) Pentru dirijarea articulaiilor plastice în grind, se poate reduce limea tlpilor
în vecintatea îmbinrii grind-stâlp (vezi Anexa F). Seciunea redus se va verifica la
starea limit ultim la eforturile de proiectare din gruparea de încrcri care include
aciunea seismic.
(5) La capetele zonelor potenial plastice ambele tlpi ale grinzilor vor fi rezemate
lateral direct sau indirect. Suplimentar, reazemele laterale vor fi amplasate în zonele
unde se aplic forele concentrate i în alte locuri unde calculul structurii indic
posibilitatea apariiei unei articulaii plastice.
(6) Reazemele laterale adiacente zonelor potenial plastice vor fi proiectate s
preia o for lateral egal cu 0,06ov fy tf b. Celelalte reazeme laterale vor fi calculate
pentru o for egal cu 0,02ovfytf b. (0)
6.6.3. Stâlpi
(1) Stâlpii se vor verifica considerând cea mai defavorabil combinaie de eforturi.
Pentru verificrile de rezisten i stabilitate se va utiliza SR EN 1993-1-1 ca
document normativ de referin. Eforturile de calcul în situaia seismic de proiectare
se determin cu relaiile:
NEd= NEd,G+ :T NEd,E
MEd= MEd,G+ :T MEd,E (6.6)
VEd= VEd,G+ :T VEd,E
în care:
NEd,G, MEd,G, VEd,G sunt eforturile de proiectare, respectiv fora axial, moment
încovoietor i fora tietoare, din aciunile neseismice coninute în gruparea de
încrcri care include aciunea seismic.
NEd,E, MEd,E, VEd,E efortul axial, momentul încovoietor i fora tietoare în stâlp din
aciunea seismic de proiectare.
:T este valoarea suprarezistenei sistemului structural. Pentru cadrele

necontravântuite, :T 1,1 J ov : M
:M valoarea minim a lui :iM = Mpl,Rd,i / MEd,i calculat pentru toate grinzile în
care sunt zone potenial plastice. Valoarea lui M se calculeaz pentru fiecare
direc
ie a structurii;
Mpl,Rd,i este rezistena plastic de proiectare în grinda "i";
MEd,i este momentul încovoietor în grinda "i" din gruparea de încrcri care include
aciunea seismic.
Not. Valoarea suprarezistenei :T va fi limitat astfel încât s fie îndeplinit condiia :T q
(unde q este factorul de comportare al structurii – vezi Tabelul 6.3). În cazul unui calcul
simplificat se pot adopta valorile suprarezistenei din Anexa F.
(2) Pentru fiecare grind a structurii, se calculeaz un singur raport :iM, la captul
grinzii unde momentul |MEd,i| are valoarea maxim. Diferen
a dintre valorile maxime i
minime ale raportului :iM (pe fiecare direc
ie a structurii) trebuie s fie mai mic de
25%.
Nota 1: În cazul în care nu se poate asigura o variaie sub 25% a raportului iM, mecanismul
plastic al structurii trebuie verificat printr-un calcul static neliniar sau dinamic neliniar.
Nota 2:. În mod practic valorile eforturilor NEd, MEd, VEd se obin din gruparea seismic de
încrcri, unde aciunea seismic se multiplic cu T.
(3) Fora tietoare din stâlp, VEd, rezultat din calculul structurii trebuie s
satisfac condiia
VEd
d 0 ,5 (6.7)
Vpl ,Rd
(4) Transferul eforturilor de la grinzi la stâlpi se face în ipoteza de îmbinare

grind-stâlp rigid.
Vj Vi
Mpl,Rd,j Vwp,Ed tfb

hb
Vwp,Ed Mpl,Rd,i
Vj Vi
Figura 6.2. Îmbinare grind – stâlp. Panoul de inim a stâlpului.
(5) Panourile de inim ale stâlpilor din zona îmbinrilor grind-stâlp (Figura 6.2)
trebuie s satisfac urmtoarea condiie:
Vwp ,Ed
d 1,0 (6.8)
Vwp ,Rd
în care:
Vwp,Ed valoarea forei tietoare în panou calculat în funcie de momentele plastice ale
zonelor disipative ale grinzilor adiacente, corectate prin proiectarea la fa
a
stâlpului ( M plcor,Rd )
M plcor,Rd ,i M plcor, Rd , j
Vwp , Ed (6.9)
hb t fb
tfb grosimea tlpii grinzii
hb înlimea total a seciunii grinzii (inim + tlpi)
Vwp,Rd rezistena de proiectare la for tietoare a panoului inimii stâlpului, determinat
conform SR EN 1993-1-8, paragraful 6.2.6.1.
(6) Când îmbinarea grind-stâlp se realizeaz prin sudarea direct de tlpile
stâlpului a tlpilor grinzilor sau a ecliselor prevzute pe tlpile grinzilor, se vor
prevedea rigidizri de continuitate pentru a transmite eforturile din tlpile grinzii la
inima sau inimile stâlpului. Aceste rigidizri vor avea grosimea cel puin egal cu
grosimea tlpii grinzii sau a eclisei de pe talpa grinzii.
(7) Prinderea rigidizrilor de continuitate de tlpile stâlpului se va face cu sudur
în adâncime cu ptrunderea complet sau cu suduri în relief pe ambele fee. Îmbinrile
sudate vor avea capacitatea de rezisten egal cu minimul dintre:
- capacitatea de rezisten a rigidizrilor de continuitate;
- efortul maxim din tlpile grinzii.
(8) Prinderile rigidizrilor de continuitate de inima stâlpului vor avea rezistena
capabil cel puin egal cu:
- rezistena capabil a rigidizrilor de continuitate;
- efortul efectiv care este transmis de rigidizare.
(9) În zona îmbinrii grind-stâlp, tlpile stâlpului vor fi legate lateral la nivelul
tlpii superioare a grinzilor. Fiecare rezemare lateral va fi proiectat la o for egal
cu 0,02 fy tf b (tf, b – dimensiunile tlpii grinzii).
(10) În planul cadrelor în care grinzile pot forma articulaii plastice, zvelteea
stâlpului se limiteaz la:
E E
0 ,7 S 0 ,7 O e ( Oe S ) (6.10)
fy fy
(11) În planul în care nu se pot forma articulaii plastice în grinzi, zvelteea stâlpului
se limiteaz la: (0)
E
1,3S 1,3O e (6.11)
fy
(1) Dac structura este proiectat s disipeze energia în grinzi, îmbinrile grinzilor
cu stâlpii trebuie s fie proiectate astfel încât s lucreze în domeniul elastic pe toat
durata de aciune a seismului, în funcie de momentul capabil Mpl,Rd i de fora

tietoare (VEd,G + VEd,M) evaluate conform 6.6.2.
(2) Capacitatea de rotire total a nodului grind-stâlp trebuie s fie cel pu
in
egal cu 0,04 rad, pentru structurile din clasa de ductilitate DCH, respectiv 0,03 rad
pentru cele din clasa DCM. (0)
Capacitatea de rotire total trebuie s fie asigurat la încrcri ciclice, fr degradri
ale rezistenei i rigiditii mai mari de 20%. Aceast cerin este valabil indiferent de
amplasarea zonelor disipative luate în considerare la proiectare.
G
T (6.12)
0,5L
unde i L sunt sgeata grinzii la mijlocul deschiderii i, respectiv, deschiderea grinzii
(Figura 6.3).
0.5L 0.5L
Figura 6.3. Sgeta la mijlocul grinzii luat în considerare pentru calculul rotirii
6.6.5. Îmbinrile de continuitate ale stâlpilor
(1) Îmbinrile de continuitate ale stâlpilor se vor amplasa la aproximativ 1/3 din
înlimea de etaj a stâlpului i se vor calcula în conformitate cu prevederile din SR EN
1993-1-8 ca document normativ de referin. (0)
6.7. Cadre contravântuite centric
(1) Cadrele contravântuite centric trebuie proiectate astfel încât plasticizarea

diagonalelor întinse s se produc înainte de formarea articulaiilor plastice sau de
pierderea stabilitii generale în grinzi i stâlpi. Îmbinrile vor fi verificate în
conformitate cu prevederile de la 6.5.5.
(2) Diagonalele contravântuirilor trebuie amplasate astfel încât structura s aib
deplasri laterale relative cu valori apropiate, la fiecare nivel i pe orice direcie
contravântuit.
(3) În acest scop, la fiecare etaj trebuie respectate urmtoarele reguli: (0)
A A
d 0 ,05 (6.13)
A A
în care A+ i A- sunt ariile proieciilor orizontale ale seciunilor transversale ale
diagonalelor întinse, când aciunea seismic orizontal are sensuri diferite (Figura 6.4).
(1) Încrcrile gravitaionale, se consider preluate numai de grinzi i stâlpi, fr a

se ine cont de elementele de contravântuire.
(2) Sub aciunea seismic, într-un calcul static liniar (calcul în domeniul elastic) se
consider c:
- la cadre cu contravântuiri în X sau alternante (la care diagonalele întinse i
cele comprimate nu se intersecteaz, vezi Figura 6.4), se iau în considerare
numai diagonalele întinse;
- la cadre cu contravântuiri în V, se iau în considerare atât diagonalele întinse
cât i cele comprimate.
D1 D2 D1 D2
+ A1 A2 -
A = A1 cos 1 A = A 2cos 2
1 2
Figura 6.4. Exemple de aplicare a prevederilor de la 6.7.1.(2)
(3) Cadrele contravântuite în X pe dou nivele se asimileaz cadrelor cu

contravântuiri în X pe un nivel.
(4) Performana seismic a cadrelor cu contravântuiri dezvoltate pe mai multe
nivele trebuie verificat printr-un calcul static sau dinamic neliniar.
(5) Luarea în considerare a ambelor tipuri de diagonale, întinse i comprimate, în
calculul oricror tipuri de contravântuiri centrice este permis, dac sunt satisfcute
urmtoarele condiii: (0)
(a) se face un calcul static neliniar (biografic) sau un calcul dinamic neliniar (time
history);
(b) discretizarea diagonalelor se face cu elemente finite care s modeleze flambajul
diagonalelor comprimate; ( )
6.7.3. Calculul diagonalelor
(1) La cadrele cu contravântuiri cu diagonale în X, valorile zvelteei adimensionale

O trebuie s fie cuprinse în intervalul: 1,3 O d 2 ,0 ( 1,3O e O d 2,0O e ).
Af y
O
N cr
unde
Ncr fora critic de flambaj
S 2 EI
N cr
L2cr
Lcr lungimea de flambaj
Limita de 1,3 este stabilit pentru a evita supraîncrcarea stâlpilor în stadiul
premergtor atingerii forei critice de flambaj (când atât diagonalele comprimate cat i
cele întinse sunt active).
La construciile cu pân la dou niveluri nu se aplic nici o limitare suplimentar
pentru O fa de cele date în SR EN 1993-1-1 ca document normativ de referin.
(2) La cadrele contravântuite cu diagonale care lucreaz la întindere dar nu sunt
dispuse în X (vezi Tabelul 6.3 i Figura 6.4), zvelteea O trebuie limitat la:
O d 2 ,0. ( O d 2,0 O e )
(3) La cadrele cu contravântuiri în V, zvelteea trebuie limitat la
O d 2 ,0 ( O d 2,0 O e )
(4) Rezisten
a plastic de proiectare a seciunii transversale a diagonalelor Npl,Rd
trebuie s îndeplineasc condiia: N pl ,Rd t N Ed .
(5) Pentru dimensionarea la compresiune a diagonalelor comprimate ale cadrelor

cu contravântuiri în V se utilizeaz SR EN 1993-1-1 ca document normativ de
referin.
(6) Îmbinrile diagonalelor cu celelalte elemente ale structurii trebuie s satisfac
prevederile de la 6.5.5.
(7) Diagonalele vor avea clasa seciunii conform Tabelului 6.4; supleea
235
cornierelor va fi mai mic decât 11,0 .(0)
fy
6.7.4. Calculul grinzilor i stâlpilor
(1) Stâlpii i grinzile se vor verifica considerând cea mai defavorabil combinaie
de eforturi. Pentru verificrile de rezisten i stabilitate se va utiliza SR EN 1993-1-1
ca document normativ de referin. Eforturile de calcul în situaia seismic de
proiectare se determin cu relaiile:
N Ed N Ed ,G :T N Ed , E
(6.14)
M Ed M Ed ,G :T M Ed , E
în care,
NEd,G, MEd,G efortul axial, respectiv momentul încovoietor, din stâlp sau grind din
aciunile neseismice coninute în gruparea de încrcri care include aciunea
seismic;
NEd,E, MEd,E efortul axial, respectiv moment încovoietor în grind sau stâlp, din
aciunile seismice de proiectare;
:T este valoarea suprarezistenei sistemului structural. Pentru cadrele cu
contravântuiri centrice, :T 1,1 J ov : N
:N este valoarea minim a raportului : iN N pl ,Rd ,i / N E d ,i calculat pentru

diagonalele întinse ale sistemului de contravântuiri al cadrului. Valoarea lui N
se calculeaz pentru fiecare direc
ie a structurii;
Npl,Rd,i este rezisten
a plastic la efort axial a diagonalei i;
NEd,i este efortul axial de proiectare în aceeai diagonal i, în gruparea de încrcri
care include aciunea seismic.
(2) Diferen
a dintre valorile maxime i minime ale raportului :iN (pe fiecare
direc
ie a structurii) trebuie s fie mai mic de 25%.
Nota 1. În cazul în care nu se poate asigura o variaie sub 25% a raportului iN, mecanismul
Nota 2. În mod practic, valorile eforturilor NEd i MEd se obin din gruparea seismic de
(3) La cadre cu contravântuiri în V, grinzile trebuie proiectate pentru a prelua:
- toate aciunile neseismice, fr a se lua în considerare reazemul format de
diagonale (numai în cazul contravântuirilor în V inversat);
- eforturile produse de aciunea seismic aplicat grinzii de ctre contravântuiri
dup flambajul diagonalei comprimate. Aceste eforturi se calculeaz
considerând Npl,Rd pentru diagonala întins i 0,3Npl,Rd pentru diagonala
comprimat.
(4) La cadrele la care diagonalele nu se intersecteaz (Figura 6.4) se vor considera
eforturile de întindere sau compresiune din stâlpi corespunztoare eforturilor capabile
la flambaj ale diagonalelor.
(5) În seciunea de intersecie cu diagonalele, grinda va fi prevzut, atât la talpa
superioar cât i la talpa inferioar, cu legturi laterale capabile s preia fiecare o for
lateral egal cu 0,02b tf fy.
E
(6) Zvelteea stâlpilor în planul contravântuit, se limiteaz la 1,3S 1,3O e .
fy
(7) Îmbinrile de continuitate ale stâlpilor se vor face la aproximativ 1/3 din
înlimea de etaj a stâlpului i se vor calcula în conformitate cu prevederile
SR EN 1993-1-8. (0)
6.8. Cadre contravântuite excentric
(1) Cadrele contravântuite excentric trebuie proiectate în aa fel încât barele
disipative, elemente special amplasate în structur, s fie capabile s disipeze energia
prin formarea de mecanisme plastice de încovoiere i/sau de forfecare.
(2) Structura va fi astfel proiectat încât s se obin o comportare de ansamblu
omogen, prin realizarea unor bare disipative cu caracteristici cât mai apropiate.
(3) Regulile date în continuare sunt menite s asigure c formarea articulaiilor
plastice (inclusiv efectele rezultate din consolidarea oelului în articulaiile plastice) va
avea loc în barele disipative, înainte de pierderea stabilitii generale sau apariia
articulaiilor plastice în alte elemente structurale (stâlpi, contravântuiri, grinzi
adiacente barelor disipative).
(4) Barele disipative pot fi orizontale sau verticale (vezi structurile din tabelul 6.3).
(0)
6.8.2. Calculul barelor disipative
(1) Inima unei bare disipative trebuie s fie realizat dintr-un singur element (fr
plci de dublare) fr guri.
(2) Barele disipative sunt clasificate în 3 categorii în funcie de tipul mecanismului
plastic dezvoltat:
- bare disipative scurte, care disipeaz energia prin plasticizarea barei din for
tietoare (eforturi principale);
- bare disipative lungi, care disipeaz energia prin plasticizarea seciunii din
moment încovoietor;
- bare disipative intermediare, la care plasticizarea seciunii este produs de
moment încovoietor i for tietoare;
(3) Pentru seciunile dublu T, sunt folosii urmtorii parametri pentru a defini
eforturile capabile plastice (Figura 6.5):
f y bt f h t f
M pl ,link (6.15)
JM0
Vpl ,link
f / 3t h t
y w f
(6.16)
JM0
tf
hw
h
tw
b
Figura 6.5. Notaii pentru bara disipativ cu seciune dublu T
(4) Dac N Ed / N pl ,Rd d 0 ,15 la ambele capete ale barei disipative vor fi
satisfcute condiiile:
VEd d V pl ,link (6.17)
M Ed d M pl ,link (6.18)
în care,
NEd, MEd, VEd sunt eforturile de proiectare (fora axial, momentul încovoietor i fora
tietoare), la ambele capete ale barei disipative.
(5) Dac NEd /Npl,Rd > 0,15, în relaiile (6.17) i (6.18) trebuie folosite urmtoarele
valori reduse Vpl,link,r i Mpl,link,r în locul valorilor Vpl,link i Mpl,link:
>
Vpl,link,r =Vpl,link 1 N Ed / N pl ,Rd @
2 0 ,5
(6.19)
Mpl,link,r =1,18Mpl,link ª¬1 N Ed / N pl , Rd º¼ (6.20)
(6) Dac NEd /Npl,Rd 0,15 lungimea barei disipative e, trebuie s satisfac relaia
(6.21) dac R < 0,3 i relaia (6.22) dac R 0,3:
e 1,6 Mpl,link. / Vpl,link (6.21)
e (1,15 - 0,5R)1,6 Mpl,link. / Vpl,link (6.22)

coeficientul R având expresia:
d 2t f
R N Ed t w
V Ed A
în care A este aria brut a barei disipative
(7) Lungimile e care definesc tipul barei disipative cu seciune dublu T simetrice
se stabilesc dup cum urmeaz (Figura 6.6, a):
dac e < 1,6 Mpl,link / Vpl,link - bara disipativ este scurt (6.23)
dac e > 3,0 Mpl,link / Vpl,link - bara disipativ este lung (6.24)
dac 1,6 Mpl,link / Vpl,link e 3,0 Mpl,link / Vpl,link - bara
(6.25)
disipativ este intermediar
(8) Când se formeaz o singur articulaie plastic la unul din capetele barei
disipative (Figura 6.6, b), lungimile e care definesc tipurile de bare disipative cu
seciune dublu T sunt:
e < 0,8 (1 + D ) Mpl,link / Vpl,link - bare disipative scurte (6.26)
e > 1,5 (1 + D ) Mpl,link / Vpl,link - bare disipative lungi (6.27)

0,8 (1 + D ) Mpl,link / Vpl,link e 1,5 (1 + D ) Mpl,link / Vpl,link
(6.28)
- bare disipative intermediare
în care,
M Ed , A
D 1,0
M Ed ,B
M Ed ,A M Ed ,B
MEd,A i MEd,B sunt momentele încovoietoare la capetele barei disipative produse de
aciunea seismic
Tp
e
Tp
a) b)
Figura 6.6. Configuraii de cadre contravântuite excentric cu (a) momente egale la capetele
barei disipative sau (b) momente inegale la capetele barei disipative.
(9) Unghiul de rotire inelastic al barei disipative p (definit în Figura 6.7), format
între bara disipativ i elementul din afara acesteia, rezultat în urma unui calcul
neliniar, se va limita la:
- p 0,08 radiani pentru barele disipative scurte;
- p 0,02 radiani pentru barele disipative lungi;
- p va avea o valoare determinat prin interpolare liniar între valorile de mai
sus, pentru barele disipative intermediare.
(10) La capetele barei disipative, în dreptul contravântuirii, se vor prevedea
rigidizri pe toat înlimea inimii pe ambele fee ale acesteia. Rigidizrile trebuie s
aib o lime însumat de cel puin (b – 2tw) i grosimea tst0,75tw, respectiv tst10 mm.
(11) Barele disipative trebuie prevzute cu rigidizri ale inimii, dup cum urmeaz
(vezi Anexa F.3):
(a) Barele disipative scurte trebuie s fie prevzute cu rigidizri intermediare
amplasate pe inim la distane a care trebuie s respecte condiiile:
- a (30 tw – hw/5) pentru T p = 0,08 rad
- a (52 tw – hw/5) pentru T p 0,02 rad
Pentru 0,02rad< T p <0,08rad, a se determin prin interpolare liniar.
(b) Barele disipative lungi trebuie s fie prevzute cu rigidizri pe ambele fee ale
inimii, amplasate la distana de 1,5b de fiecare capt al barei disipative (rigidizri
ce delimiteaz zonele potenial plastice).
(c) Barele disipative intermediare, trebuie s fie prevzute cu rigidizri ale inimii care
s întruneasc cerinele de la a) i b) de mai sus.
(d) Nu sunt necesare rigidizri intermediare pe inima barelor disipative cu o lungime
mai mare de 5Mpl,link / Vpl,link.
(e) Rigidizrile inimii trebuie s se prevad pe toata înlimea acesteia. La barele

disipative cu o înlime mai mic de 600 mm, rigidizrile se pot prevedea numai
pe o singur parte a inimii, alternativ. ( )
Grosimea tst a rigidizrii va fi tst tw i tst 10mm, iar limea rigidizrii bstb/2–tw.
(12) Sudurile în relief ale rigidizrilor de inima barei disipative trebuie s aib
rezistena mai mare sau egal cu ovfyAst, unde Ast = tstbst este aria seciunii rigidizrii.
Rezistena sudurilor în relief dintre rigidizare i tlpi trebuie s fie mai mare sau egal
cu ovfyAst/4.
(13) La capetele barei disipative, atât la talpa superioar cât i la talpa inferioar,
trebuie prevzute legturi laterale, având o rezisten la compresiune mai mare sau
egal cu 0,06 fy b tf (b, tf – dimensiunile seciunii tlpii barei disipative).
(14) Barele disipative vor avea clasa 1 de seciune. Pentru barele disipative scurte
(e 1,6 Mpl,link. / Vpl,link) se permite utilizarea unor seciuni cu tlpi de clas 2. (0)
6.8.3. Elementele nedisipative
(1) Elementele nedisipative: stâlpii, contravântuirile i segmentele grinzilor situate

în afara barelor disipative se vor verifica considerând cea mai defavorabil combinaie
proiectare se determin cu relaiile:
M Ed M Ed ,G :T M Ed , E (6.29)
VEd VEd ,G : TVEd , E
în care,
încrcri care include aciunea seismic;
:T este valoarea suprarezistenei sistemului structural, unde:
- pentru cadrele contravântuite excentric cu bare disipative scurte;
:T 1,5 J ov :V
:V pentru bare disipative scurte este valoarea minim a raportului

:Vi V pl ,link ,i / VEd ,i calculat pentru toate barele disipative scurte.
Valoarea lui V se calculeaz pentru fiecare direc
ie a structurii.
- pentru cadrele contravântuite excentric cu bare disipative intermediare i
lungi
:T 1,5 J ov : M
:M pentru bare disipative intermediare i lungi este valoarea minim a

raportului :i = Mpl,link,i / MEd,i calculat pentru toate barele disipative.
M
Valoarea lui M se calculeaz pentru fiecare direc

ie a structurii.
VEd,i, MEd,i sunt valorile de proiectare ale forei tietoare i momentului încovoietor
în bara disipativa "i", în gruparea de încrcri care include aciunea seismic;
Vpl,link,i, Mpl,link,i sunt rezisten
ele plastice de proiectare din for tietoare i din moment
încovoietor, în bara disipativa "i" conform 6.8.2(3).
Nota 1. Valoarea suprarezistenei :T va fi limitat astfel încât s fie îndeplinit condiia :T q
Nota 2. Atunci când bara disipativ i grinda care o con
ine sunt confec
ionate dintr-o singur
bar, eforturile din segmentul de grind situat în afara barei disipative se pot determina
conform rela
iilor (6.29) folosind Jov = 1,0.
(2) Diferen
a dintre valorile maxime i minime ale raportului :i (pe fiecare
direc
Nota 1. În cazul în care nu se poate asigura o variaie sub 25% a raportului i, mecanismul
Nota 2. În mod practic valorile eforturilor NEd, MEd i VEd se obin din gruparea seismic de
E
(3) Zvelteea stâlpilor, în planul contravântuiri, se limiteaz la 1,3S 1,3 O e .
fy
(4) Pentru verificarea la pierderea stabilitii locale a inimilor grinzilor adiacente

barei disipative se va utiliza SR EN 1993-1-1 ca document normativ de referin.
SR EN 1993-1-8 ca document normativ de referin. (0)
6.8.4. Îmbinrile barelor disipative
(1) Îmbinrile barelor disipative sau ale elementelor care conin bare disipative
trebuie proiectate luând în considerare rezerva de rezisten a seciunii T (vezi
6.8.3(1)) i sporul probabil al limitei de curgere a materialului exprimat prin ov (vezi
6.1.3). (0)
Ed t Ed ,G :T E d,E
în care,
E d ,G solicitarea îmbinrii produs de încrcrile neseismice din gruparea care
include aciunea seismic;
E d ,E solicitarea îmbinrii produs de ac
iunea seismic;
:T suprarezistena sistemului structural, conform 6.8.3(1).
6.9. Reguli de proiectare pentru structuri de tip pendul inversat
(1) La structurile de tip pendul inversat (definite la 6.3.1(d)), stâlpii vor fi

verificai la compresiune i încovoiere, luând în considerare cea mai defavorabil
combinaie de eforturi axiale i momente încovoietoare.
(2) La verificri se vor folosi eforturile NEd, MEd i VEd calculate conform 6.6.3
(3) Coeficientul de zveltee al stâlpilor trebuie limitat la O d 1,5 .
(4) Coeficientul de sensibilitate la deplasarea relativ de nivel definit la 4.6.2.2(2)
trebuie limitat la T 0,2. (0)
6.10. Reguli de proiectare pentru structurile din oel cu nuclee sau perei din
beton armat i pentru structuri duale
6.10.1. Structuri cu nuclee sau perei din beton armat
(1) Pentru verificarea elementelor din oel se vor respecta prevederile prezentului
capitol i se va utiliza SR EN 1993-1-1 ca document normativ de referin. Elementele
de beton vor fi proiectate conform capitolului 5.
(2) Elementele la care exist o interaciune între metal i beton, trebuie verificate
conform capitolului 7. (0)
6.10.2. Structuri duale
(1) Structurile duale cu cadre necontravântuite i cadre contravântuite lucrând în

aceeai direcie, trebuie proiectate folosind un singur factor q. Forele orizontale
trebuie distribuite între diferitele cadre proporional cu rigiditatea lor elastic.
(2) Cadrele necontravântuite, situate pe direcia contravântuit a cldirii, vor fi
astfel proiectate încât s poat prelua cel puin 25% din aciunea seismic de calcul, în
ipoteza în care cadrele contravântuite au ieit din lucru.
Not: Dac aceast prevedere nu este satisfcut, structura trebuie considerat cadru
contravântuit (centric sau excentric) i se proiecteaz conform prevederilor 6.7, 6.8 respectiv
6.11.
(3) Cadrele necontravântuite i cadrele contravântuite vor respecta prevederile 6.6,
6.7, 6.8 i 6.11.(0)
6.11. Cadre cu contravântuiri cu flambaj împiedicat
(1) Contravântuirile cu flambaj împiedicat (BRB) sunt elemente disipative care

sunt calculate s dezvolte deformaii plastice semnificative atunci când sunt supuse
aciunii seismice de calcul. Contravântuirile sunt realizate dintr-un miez din oel
introdus într-un sistem care împiedic flambajul miezului (vezi Figura 6.7).
(2) Cadrele cu contravântuiri cu flambaj împiedicat trebuie proiectate astfel încât
plasticizarea contravântuirilor s se produc înainte de formarea articulaiilor plastice
sau de pierderea stabilitii generale în grinzi i stâlpi. (0)
B-B A-A
Tub din oel
Mortar
Miez din oel
B A
B A
Figura 6.7. Alctuirea de principiu a unei contravântuiri cu flambaj împiedicat.
6.11.2. Rezistena contravântuirii
(1) Prinderile contravântuirii i elementele adiacente se calculeaz folosind

capacitatea corectat a contravântuirii la compresiune i întindere. Aceste capaciti
corectate se determin pe baza datelor din încercrile experimentale.
(2) Capacitatea corectat la compresiune se calculeaz cu relaia:
Pmax E Z J ov f y A
unde:
E – factorul de corecie a capacitaii la compresiune;
Z – factorul de corecie datorat consolidrii.
(3) Capacitatea corectat la întindere se calculeaz cu relaia (vezi Figura 6.8):
Tmax Z J ov f y A
Not: În cazul în care se efectueaz încercri la traciune pe fiecare lot de material folosit la
fabricarea miezului contravântuirilor, produsul Jovfy poate fi înlocuit cu valoarea maxim a
limitei de curgere determinat experimental, fy,max, vezi 6.2(5)-c.
(4) Factorul de corecie a capacitaii la compresiune, E, se calculeaz ca raport

între fora maxim de compresiune, Pmax i fora maxim de întindere, Tmax a
specimenului încercat experimental pentru deformaia de calcul 'bm (vezi Figura 6.8).
În calcul se va adopta valoarea maxim obinut din cele dou încercri cerute.
Valoarea factorului E trebuie s fie cuprins între 1 i 1,3.
Pmax Tmax
E ;Z
Tmax A fy
unde:
Pmax - fora maxima de compresiune;
Tmax = ZJovfyA
Tmax - fora maxima de întindere;
Ty = JovfyA
-'bm -'by 'by 'bm
Py
Pmax = EZJovfyA
Figura 6.8. Diagrama for - deformaie pentru contravântuire.

(5) Factorul de corecie datorat consolidrii, Z, se calculeaz ca raport între fora

maxim de întindere a specimenului încercat experimental la deformaia de calcul 'bm
i fora de curgere (vezi Figura 6.8). În calcul se adopt valoarea maxim obinut din
cele dou încercri cerute. Atunci când materialul din miezul încercat experimental
difer de cel din prototip, Z se calculeaz pe baza încercrii la întindere pe materialul
din prototip. (0)
(1) Încrcrile gravitaionale, se consider preluate numai de grinzi i stâlpi, fr a

se ine cont de elementele de contravântuire.
(2) Contravântuirile în V i cele în V întors vor respecta urmtoarele cerine: (0)
(a) Capacitatea portant a grinzilor care intersecteaz contravântuirile, îmbinrile lor
i elementele adiacente vor fi calculate în ipoteza c diagonalele nu contribuie la
preluarea încrcrilor gravitaionale. Pentru combinaiile care includ aciunea
seismic, efectul contravântuirii asupra grinzii, exprimat printr-o for vertical i
una orizontal, se determin pe baza rezistenei corectate la întindere i
compresiune.
(b) Grinzile vor fi continue între stâlpi. Ambele tlpi ale grinzii vor fi prinse lateral. Se
vor dispune legturi laterale în dreptul punctului de intersecie cu contravântuirile
în V (sau V întors), în afara de cazul când grinda are o rigiditate în afara planului
care s îi asigure stabilitatea între seciunile cu legturi laterale. ( )
6.11.4. Calculul contravântuirilor
(1) Miezul din oel trebuie calculat s reziste la fora axial dezvoltat în
contravântuire. Valoarea de calcul a rezistenei contravântuirii la efort axial de
întindere sau compresiune, NRd, se determin cu relaia urmtoare:
A f y
N Rd
JM0
unde:
A aria seciunii transversale a miezului din oel
fy limita de curgere nominal a oelului din miez.
JM0 coeficientul parial de siguran.
Not: în cazul în care se efectueaz încercri la traciune pe fiecare lot de material folosit la
fabricarea miezului contravântuirilor, valoarea nominal a limitei de curgere fy poate fi
înlocuit cu cea determinat din încercri, fy,max.
(2) Nu sunt permise îmbinri de continuitate pe lungimea miezului din oel.
(3) Oelul trebuie s satisfac cerinele minime referitoare la energia de rupere
(vezi tabelul 6.2).
(4) Contravântuirile împiedicate la flambaj trebuie proiectate, executate i
încercate experimental pentru a fi capabile s dezvolte deformaiile produse sub
aciunea seismic de calcul. Aceste deformaii corespund dublului deplasrii relative
de nivel de calcul la ULS, dar nu mai puin de 0.02 din înlimea de etaj. Sistemul de
prevenire a flambajului nu va flamba el însui pân la deformaii egale cu de dou ori
valoarea de calcul a deplasrii relative de nivel.
(5) Conformitatea contravântuirilor se bazeaz pe efectuarea de încercri

experimentale realizate pe baza prevederilor din SR EN 15129. Încercrile constau în
încercri tip iniiale (încercri de validare) i încercri de control al produciei în
fabric. Sunt acceptate în calcul atât rezultatele obinute în cadrul încercrilor pentru
proiectul respectiv cât i rezultatele încercrilor experimentale prezentate în literatura
de specialitate sau încercri pentru alte proiecte similare. (0)
Figura 6.9. Schema subansamblului pentru încercarea experimental
6.11.5. Grinzile i stâlpii
(1) Stâlpii i grinzile se vor verifica considerând cea mai defavorabil combinaie
proiectare corespund atingerii rezistenei corectate la întindere i compresiune în
contravântuiri i se determin cu relaiile:
M Ed M Ed ,G :T M Ed , E (6.30)
VEd VEd ,G :T VEd , E
în care,
încrcri care include aciunea seismic;
:T este valoarea suprarezistenei sistemului structural. Pentru cadrele cu
contravântuiri împiedicate la flambaj: :T E Z J ov : N
:N este valoarea minim a raportului :iN N pl , Rd ,i / N E d ,i calculat pentru

N
contravântuirile cadrului. Valoarea lui se calculeaz pentru fiecare direc
ie
a structurii;
Npl,Rd,i este rezisten
a plastic la efort axial a diagonalei i;
NEd,i este efortul axial de proiectare în aceeai diagonal "i", în gruparea de încrcri
care include aciunea seismic.
(2) Diferen
a dintre valorile maxime i minime ale raportului :iN (pe fiecare
direc
Nota 1: În cazul în care nu se poate asigura o variaie sub 25% a raportului :iN , mecanismul
Nota2: În mod practic, valorile eforturilor NEd, MEd i VEd se obin din gruparea seismic de
încrcri, unde aciunea seismic se multiplic cu :T .
SR EN 1993-1-8 ca document normativ de referin. (0)
6.11.6. Îmbinrile contravântuirilor
(1) Îmbinrile contravântuirilor trebuie s fie dimensionate astfel încât s nu se

plasticizeze la o for corespunztoare curgerii miezului din oel.
(2) Îmbinrile contravântuirilor trebuie dimensionate la fora axial maxim de
compresiune care se poate dezvolta în contravântuire (vezi 6.11.2), majorat cu un
factor egal cu 1,1:
Rd t 1,1 E Z J ov f y A
Not: în cazul în care se efectueaz încercri la traciune pe fiecare lot de material folosit la
fabricarea miezului contravântuirilor, produsul Jovfy poate fi înlocuit cu valoarea maxim a
limitei de curgere determinat experimental, fy,max, vezi 6.2(5)(c).
(3) Calculul îmbinrii trebuie s ia în considerare flambajul local i global. Acest
lucru se poate face prin calculul guseului îmbinrii la o for transversal similar cu
cea dezvoltat în timpul încercrii sau prin dispunerea unor rigidizri sau contrafie pe
guseu sau pe contravântuire. (0)
(1) Acolo unde contravântuirea se prinde de ambele elemente ale unei îmbinri
grind stâlp, îmbinarea poate fi articulat sau rigid i trebuie s îndeplineasc una din
urmtoarele condiii: (0)
(a) Atunci când se realizeaz articulat, îmbinarea trebuie s permit dezvoltarea unei
rotiri de 0,025 rad.
(b) Atunci când se realizeaz rigid, îmbinarea trebuie realizat ca i îmbinare
nedisipativ conform prevederilor de la 6.5.5.( )
6.12. Controlul execuiei
(1) Controlul execuiei trebuie s asigure c structura real corespunde celei

proiectate.
(2) În acest scop, pe lâng prevederile din SR EN 1090-2 i din reglementrile
tehnice în vigoare privind calitatea îmbinrilor sudate din o
el ale construc
iilor,
trebuie satisfcute urmtoarele cerine:
(a) Desenele elaborate pentru execuie i montaj trebuie s indice detaliile îmbinrilor,
mrimea i calitatea uruburilor i sudurilor precum i marca oelului. Pe desene va
fi notat limita de curgere maxim admis a oelului fy,max ce poate s fie utilizat
de fabricant în zonele disipative;
(b) Trebuie controlat respectarea prevederilor din 6.2(1)-6.2(5);
(c) Controlul strângerii uruburilor i calitatea sudurilor trebuie s se realizeze în
conformitate cu prevederile normelor de la 6.1.1(4)
(d) În timpul execuiei, se va verifica dac limita de curgere a oelului folosit în barele
i zonele disipative este cea indicat în proiect. În mod excepional, se accept o
depire de maxim 10% a valorii fy,max înscris pe desene. ( )
(3) Atunci când una din condiiile de mai sus nu este satisfcut, trebuie elaborate
soluii de remediere a deficienelor pentru îndeplinirea cerinelor din prezentul cod i
asigurarea unui nivel corespunztor al siguranei structurii. (0)
7
7. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR COMPOZITE
7.1. Generaliti

(1) Prevederile din acest capitol se refer la proiectarea structurilor compozite oel
laminat - beton armat solicitate la aciunea seismic. Structurile compozite sunt
structurile alctuite din elemente compozite la care conlucrarea între betonul armat i
otelul laminat se manifest la nivel de seciune. Într-o seciune compozit,
componentele de oel laminat pot fi neînglobate, parial sau total înglobate în beton
armat (seciuni din beton armat cu armtura rigid - BAR).
În cadrul acestui capitol se fac referiri i la structurile hibride. Aceste structuri sunt
alctuite din elemente sau subsisteme din materiale diferite care conlucreaz între ele
în cadrul structurii hibride de exemplu stâlpi de beton armat i grinzi de oel.
(2) Regulile din acest capitol sunt complementare prevederilor din standardele
din seria SR EN 1994-1-1, indicate la capitolul 1.5
(3) Dac pentru anumite situaii, nu se dau precizri specifice în acest capitol, se
pot aplica, dup caz, prevederile pentru construciile de beton armat din capitolul 5 sau
pentru construciile de oel din capitolul 6 cuprinse în prezentul cod, precum i din
standardele din seria SR EN 1992-1-1, respectiv SR EN 1993-1-1. (0)

(1) Structurile compozite rezistente la aciunea seismic vor fi proiectate în
concordan cu urmtoarele concepte privind rspunsul seismic al structurilor:
(a) rspuns structural disipativ al structurii
(b) rspuns structural slab disipativ al structurii ( )
(2) În cazul (a), comportarea structural se caracterizeaz prin dezvoltarea
deformaiilor neliniare în anumite zone ale structurii numite zone disipative. Factorul
de comportare q va avea în acest caz valori mai mari decat 1.5-2.0 i va depinde de
tipul structurii compozite.
(3) Prevederile de proiectare pentru structurile disipative compozite urmresc
mobilizarea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei seismice.
(4) În proiectarea structurilor disipative compozite, se definesc dou clase de
ductilitate: DCM – clasa de ductilitate medie i DCH – clasa de ductilitate înalt. Ele
corespund unei anumite capaciti de disipare a energiei prin mecanisme structurale
neliniare. O structur încadrat într-o clas de ductilitate trebuie s respecte anumite
condiii referitoare la: tipul structurii, calculul capacitii de rezisten, clasa
seciunilor de oel, capacitatea de rotire a articulaiilor plastice i detaliile constructive
prevzute în capitolele 5, 6 i 7 din prezentul cod.
(5) În cazul (b) structura va avea un rspuns în domeniul cvasi-elastic. Clasa de
ductilitate este în aceast situaie DCL – clasa de ductilitate joas. Aceste tipuri de
structuri compozite nu sunt permise decât în zone seismice caracterizate de valori ale
acceleraiei terenului agd0,10g. Capacitatea de rezisten a elementelor i a îmbinrilor
în acest caz se va evalua conform SR EN 1992-1-1, SR EN 1993-1-1 i SR EN 1994-

1-1, fr alte condiii suplimentare.
(6) În tabelul 7.1 sunt date clasele de ductilitate ale structurilor compozite i
valorile maxime ale factorilor de comportare corespunztori:
Tabelul 7.1 Clase de ductilitate i valori maxime ale factorilor de comportare

corespunztori
Conceptul de proiectare Factorul de comportare q Clasa de ductilitate
Structur cu disipare mare q4 DCH – înalt
Structur cu disipare medie 1,5-2<q<4 DCM -medie
Structur slab disipativ q=1,5-2 DCL -joas
(7) În cazul structurilor hibride se recomand soluii care s nu conduc la variaii

brute de rezisten i rigiditate pe vertical. (0)
7.2. Materiale
7.2.1. Beton
(1) În structurile compozite se vor utiliza betoane de clas cel puin C20/25.
Prevederile din prezentul cod se aplic la clase de beton de pân la C40/50.
(2) Valorile de proiectare ale rezistenelor i deformaiilor specifice ale betonului
sunt date în SR EN 1992-1-1 ca document normativ de referin. (0)
7.2.2. Armtura din oel

(1) Pentru valorile de proiectare ale rezistenelor i deformaiilor specifice ale
armturii din oel beton utilizat în zonele disipative i în zonele puternic solicitate ale
structurilor nedisipative, se va utiliza SR EN 1992-1-1 ca document normativ de
referin împreun cu condiiile date în capitolul 5 din prezentul cod.
(2) Elementele structurale se armeaz numai cu bare de oel profilat. Fac exceptie
etrierii i agrafele pentru armarea transversal care se pot realiza din bare neprofilate.
(3) În zonele disipative pentru clasa de ductilitate DCH se vor folosi numai bare
de oel cu alungiri specifice corespunztoare efortului maxim de cel puin 7,5%
(oeluri din clasa C).
(4) Pentru clasa de ductilitate DCM oelul de armare utilizat pentru zonele
disipative va fi din clasa B sau C (conform SR EN 1992-1-1).
(5) Plasele sudate de oel neductil se vor folosi în zonele disipative numai dac
sunt dublate de o armatur ductil sau dac armturile neductile sunt solicitate sub
limita convenional de curgere. (0)
7.2.3. Oelul structural ( rigid)

(1) Condiiile impuse oelului structural (rigid) utilizat la structurile compozite
rezistente la aciuni seismice sunt cele prevazute în capitolul 6, în afara regulilor din
prezentul capitol. (0)

(1) Structurile compozite se clasific în funcie de alctuirea i de comportarea lor
la aciuni seismice astfel: (0)
(a) Cadre necontravântuite. Cadrele pot fi realizate în soluie compozit cu
grinzi i stâlpi compoziti sau în soluie hibrid alctuite de exemplu cu stâlpi
de beton armat i grinzi de oel sau compozite.
(b) Cadre contravântuite. Contravântuirile cadrelor compozite sau hibride se pot
realiza în soluie compozit sau de oel. Cadrele pot avea:
b1) contravântuiri centrice
b2) contravântuiri excentrice.
(c) Structuri de tip pendul inversat. La aceste tipuri de structuri, zona disipativ
se dezvolt la baza unui singur element compozit vertical, iar cea mai mare
parte din mas se concentreaz la partea superioar a structurii.
(d) Structuri compozite cu perei structurali compozii.
(e) Structuri compozite duale: perei i cadre compozite
(f) Structuri compozite sensibile la torsiune( )

(1) Factorii de comportare q exprim capacitatea de disipare a energiei seismice a
unui anumit tip de structur compozit. În condiiile în care sunt respectate criteriile de
bun conformare date în prezentul cod se pot considera în calcul factori de comportare
având valori maxime conform tabelului 7.2.
(2) Valorile factorului de comportare q date în tabelul 7.2 se vor reduce cu 20%
dac cldirea este neregulat în elevaie conform capitolul 4.4.3.1(5).
(3) Pentru cazurile obinuite se pot adopta valorile u/l date în tabelul 7.2
(4) Se pot adopta pentru q valori mai mari decât cele date în tabelul 7.2 dac
raportul u/l se determin printr-un calcul static neliniar. Valoarea raportului u/l
nu va depi 1,6. (0)
Tabelul 7.2 Valori maxime ale factorilor de comportare pentru structuri compozite
Tipuri de structuri compozite Clasa de ductilitate
DCH DCM DCL
a) Cadre compozite fr contravântuiri i structuri 5u/l 4u/l 2
duale:
a1) Cadre cu un nivel u/l=1,1
a2) Cadre cu o deschidere i mai multe niveluri i perei cuplai u/l=1,2
a3) Cadre cu mai multe deschideri i niveluri u/l=1,3.
b) Cadre compozite contravântuite:
b1) cu contravântuiri centrice 4 4 2
b2) cu contravântuiri excentrice u/l =1,2 5u/l 4 2
c) Structuri de tip pendul invers 2u/l 2 1,5
c1) Zone disipative la baza stâlpilor u/l =1,0
d) Structuri cu perei structurali compozii 4kwu/1 3kwu/l 1,5
d1) perei compozii cu zone de capt compozite i inima de beton armat,
u/l =1,1
d2) pereti compozii sau de beton armat cuplai cu grinzi de oel sau compozite
u/l =1,2
d3) perei compozii alctuii dintr-un panou de oel înglobat în betonul armat al
inimii peretelui, sudat de cadrul de înrmare de oel sau de beton armat cu armtur
rigid u/l =1,2
d4) perei de beton armat cu armatur rigid cu diagonale de oel înglobate în betonul
armat al inimii peretelui, cu bulbii i centurile armai cu armatur rigid
u/l=1,2
f) Structuri compozite sensibile la torsiune 3 2 1,5
kw este coeficientul de form al pereilor determinat cu relaiile 5.2 i 5.3 din capitolul 5.
7.4. Aciunea de diafragm a planeelor compozite
(1) Planeele compozite trebuie s fie capabile s colecteze i s transmit, forele

seismice de proiectare la sistemele structurale verticale la care sunt conectate. Pentru
proiectarea planeelor compozite se va tine cont de prevederile din capitolul 4.4.4.
Pentru verificrile de rezisten ale planeelor compozite ca diafragme orizontale, se
vor utiliza forele seismice asociate mecanismului structural de plastificare.
(2) Pentru ca plcile compozite cu tabl cutat s îndeplineasc rolul de diafragm,
vor avea o grosime minim de 100 mm, iar grosimea minim a stratului de beton de
peste tabla cutat va fi de 50 mm.
(3) Conectorii dintre plac (compozit sau de beton armat) i grinzile de oel se
vor verifica la aciunea combinat a încrcrilor gravitaionale i seismice. Relaiile
pentru calcul conectorilor sunt date în SR EN 1994-1-1. (0)
7.5. Proiectarea structurilor disipative compozite
7.5.1. Criterii de proiectare a structurilor disipative compozite

(1) Zonele disipative se vor dirija prin proiectare, de regul, ctre elementele
structurale compozite cu potenial de rspuns neliniar favorabil, elemente la care
fenomenul de curgere, flambajul local i alte fenomene asociate comportrii neliniare
alternante nu afecteaz stabilitatea general a structurii. În zonele disipative trebuie s
existe posibilitatea de intervenie post seism.
(2) Zonele disipative ale structurilor compozite vor fi înzestrate prin proiectare cu
capacitate de rezisten i ductilitate adecvate. Capacitatea de rezisten se va
determina conform SR EN 1994-1-1 sau conform prevederilor din acest cod.
Ductilitatea va fi asigurat prin respectarea unor reguli de alctuire constructiv i
îndeplinirea unor condiii specifice.
(3) Zonele nedisipative, vor fi dimensionate cu un grad de asigurare superior fa
de zonele disipative pentru a se dirija dezvoltarea deformaiilor neliniare numai ctre
zonele disipative. (0)
7.6. Proiectarea cadrelor compozite necontravântuite

(1) Cadrele compozite se vor proiecta astfel încât zonele disipative s fie dirijate
la extremitile grinzilor compozite. Se admit deformaii neliniare în seciunile de la
baza stâlpilor i în seciunile stâlpilor de partea superioar a ultimului nivel al cadrelor
etajate în condiiile în care fora axial îndeplinete condiia impus prin relaia (7.9).
(2) Zonele disipative ale cadrelor compozite se vor înzestra prin proiectare cu o
ductilitate adecvat.
(3) Nodurile grind-stâlp vor fi dimensionate cu un grad de asigurare superior
zonelor disipative. (0)
7.6.2. Calculul structural al cadrelor compozite

(1) Rigiditatea seciunilor compozite având beton în zona comprimat se
calculeaz pentru determinarea valorilor eforturilor sectionale prin transformarea lor în
seciuni echivalente, cu considerarea unui coeficient de echivalen
n=Ea /Ecm
unde Ea i Ecm sunt modulul de elasticitate al oelului i respectiv modulul de
elasticitate al betonului pentru încrcri de scurt durat.
(2) În calculul rigiditii seciunilor compozite, betonul întins se neglijeaz fiind
fisurat.
(3) În cazul grinzilor compozite, se pot considera dou rigiditi la încovoiere: EaI1
pentru zona de moment pozitiv cu luarea în considerare a limii efective de plac în
zon comprimat i Ea I2 pentru zona de moment negativ cu considerarea armturii din
limea efectiv de plac întins.(pentru beff vezi tabelul 7.5), unde I1 i I2 sunt
momentele de inerie ale seciunilor echivalente de oel în zona de moment pozitiv i
respectiv negativ.
(4) Se poate realiza un calcul simplificat al rigiditii grinzii considerând pentru
întreaga grind compozit un moment de inerie echivalent constant egal cu:
Ieq=0,6I1+0,4I2 (7.1)
(5) Pentru stâlpii compozii, rigiditatea echivalent se va calcula cu relaia:
(EI)c=0,9(EIa+ 0,5EcmIc+Es Is ) (7.2)
Ia , Ic , Is, sunt momentele de inerie ale seciunilor de armtur, de beton i respectiv
de oel rigid.
(6) Relaiile de calcul ale eforturilor de proiectare pentru impunerea mecanismului
de disipare în cazul cadrelor compozite sunt cele date la 5.3.3 i în capitolul 6. (0)
7.6.3. Supleea pereilor seciunilor de oel care alctuiesc elementele compozite

(1) Ductilitatea elementelor compozite disipative solicitate la compresiune i
încovoiere este condiionat de evitarea fenomenelor de instabilitate local a
elementelor de oel. De aceea se impune limitarea supleei pereilor seciunilor de oel.
Zonele comprimate ale elementelor compozite cu seciunea de oel neînglobat în
beton vor respecta condiiile de suplee prevzute în Anexa F a prezentului cod. În
cazul zonelor disipative ale elementelor compozite cu seciunea de oel înglobat în
beton, supleea limit va fi cea dat în tabelul 7.3.
(2) Limitele c/tf date în tabelul 7.3 pot fi mrite dac sunt prevzute detaliile
speciale de conectare ale tlpilor prevzute în paragraful 7.6.8.(0)
7.6.4. Transferul de eforturi i deformaii între oel i beton

(1) Pentru manifestarea aciunii compozite pe tot domeniul de solicitare, se va
asigura transferul de eforturi i de deformaii între componenta din oel i componenta
din beton armat prin aderen , frecare sau prin conectori. Atingerea valorilor de
proiectare ale momentelor capabile la încovoiere cu for axial i ale forei tietoare
capabile ale elementelor compozite este condiionat de asigurarea unei conlucrri
eficiente între componenta din beton armat i cea din oel.
(2) Pentru calculul valorii de proiectare a lunecarii longitudinale capabile prin
aderen i frecare Rd între componentele de oel i beton se vor folosi urmtoarele
valori de proiectare ale efortului tangenial (valori din SR EN 1994-1-1 multiplicate
cu 0.5).
- seciuni de oel total înglobate (acoperire minim 100 mm) 0,33N/mm2
- tlpile profilelor parial înglobate 0,1N/mm2
- inimile profilelor parial înglobate -
- interiorul evilor circulare umplute cu beton 0,275N/mm2

- interiorul evilor rectangulare umplute cu beton 0,20N/mm2
Tabelul 7.3 Relaia intre factorul de comportare i limitele supleei pereilor

seciunilor de oel ale elementelor compozite
Clasa de ductilitate a structurii DCH DCM
Factorul de comportare q q4 1,5..2<q<4
Tlpile seciunilor I sau H parial înglobate 9 14
(c/tf )
Seciuni de evi rectangulare umplute cu beton 24 38
(h/t)
Seciuni de evi circulare umplute cu beton (d/t) 802 852
Tlpile seciunilor I sau H ale elementelor 23 35
BAR (c/tf)
Inimile seciunilor I sau H ale elementelor BAR 96 150
sau parial înglobate în beton (d/tw)
evi rectangulare umplute i înglobate în beton 72 100
(h/t)
evi circulare înglobate i umplute cu beton (d/t) 1502 1802
=(235/fy)0.5
unde:
c/tf reprezint raportul dintre limea aripii tlpii i grosimea ei,
d/tw raportul dintre înlimea i grosimea inimii seciunii din oel,
d/t raportul între dimensiunea exterioar maxim i grosimea peretelui evii,
fy valoarea caracteristic a limitei de curgere a oelului (în N/mm2).
(3) Valorile de proiectare ale forelor de lunecare vor fi cele asociate

mecanismului de disipare multiplicate cu un factor de suprarezisten Rd = 1,2
(4) În cazul grinzilor de oel compozite cu plac de beton armat, se va neglija
aderena între beton i talpa seciunii din oel, în preluarea eforturilor tangeniale,
lunecarea fiind preluat în întregime de conectori.
(5) În cazul folosirii conectorilor ductili de tipul dornurilor cu cap, grinzile
disipative vor avea între placa de beton armat i grinda de oel conectare total sau
conectare parial cu un grad de conectare mai mare de 0,8.
(6) În cazul în care se utilizeaz conectori neductili de tip rigid, conectarea între
plac i grind va fi total.
(7) În calculul valorilor de proiectare ale eforturilor capabile ale conectorilor în

zonele disipative se va aplica un coeficient de reducere egal cu 0,75. Relaiile de calcul
ale valorilor de proiectare ale eforturilor capabile ale conectorilor sunt date în SR EN
1994-1-1
(8) La stâlpii compozii trebuie s se asigure repartizarea reaciunilor verticale
transmise de grinzi în noduri între componentele de beton armat i oel, repartiie
proporional cu rigiditatea acestor componente.
(9) În cazul stâlpilor compozii, dac aderena i frecarea nu pot asigura intregral
transferul de eforturi tangeniale asociate mecanismului de disipare, prin depirea
valorilor de proiectare ale eforturilor tangeniale date la 7.6.4 (2), se vor dispune
conectori care s asigure conectarea total i preluarea forelor de lunecare de
proiectare. (0)
7.6.5. Grinzi compozite

(1) În zonele disipative ale grinzilor compozite se vor verifica urmtoarele
condiii:
MEd /Mpl,Rd 1,0 (7.3)
NEd/Npl,Rd 0,15 (7.4)
VEd/Vpl,Rd 0,5 (7.5)

unde:
MEd , NEd ,VEd valorile de proiectare ale eforturilor secionale din grind
Npl,Rd Mpl,Rd Vpl,Rd valorile de proiectare ale eforturilor capabile plastice ale grinzii
(2) Pentru grinzile compozite se vor determina valorile eforturilor de proiectare
VEd, MEd cu relaiile prevzute în articolul 5.3.3.2.
(3) Valorile de proiectare ale eforturilor capabile ale grinzilor compozite se vor
determina în conformitate cu prevederile din SR EN 1994-1-1. (0)
7.6.5.1 Grinzi din oel compozite cu plci de beton armat

(1) Pentru asigurarea ductilitii, în zonele disipative se va limita înlimea relativ
a zonei comprimate a betonului plcii grinzii compozite x/hb conform tabelului 7.4.
(2) În zonele disipative ale grinzilor compozite din apropierea nodului grind -
stâlp vor fi prevzute în plac armturi suplimentare. Dispunerea acestor bare este
artat în Figura 7.2, iar calculul lor este dat în Anexa G.
(3) Limea efectiv a plcii beff (Figura 7.1) va avea valoarea:
beff = be1+be2 (7.6)
Tabelul 7.4 Valori maxime ale înlimii relative a zonei comprimate de beton x/hb
pentru asigurarea ductilitii grinzilor din oel compozite cu plac de beton armat
Clasa de q fy (x/hb)max
ductilitate
DCH q4 355 0,20
DCH q4 235 0,27
DCM 1,5 <q<4 355 0,27
DCM 1,5 <q<4 235 0,36
unde:
hb înlimea total a grinzii compozite
fy valoarea caracteristic a limitei de curgere a oelului armturii.
beff
be1 be2
hb
b1 b1 b2
Figura 7.1. Definiia limilor efective be i beff

(4) Limile efective pariale ale plcii situate deoparte i de alta a axei grinzii ,be1
i respectiv be2 utilizate pentru calculul momentelor capabile MRd i respectiv a
rigiditatilor EI se vor determina conform tabelului 7.5. Aceste valori nu vor depi
jumtatea distanelor între grinzi (b1) i distana pân la marginea liber a plcii (b2).
(5) Valorile date în tabel sunt valabile în condiiile în care în plac sunt prevzute
armturile suplimentare din Figura 7.2. (0)
Tabelul 7.5 Limea efectiv parial a plcii grinzilor compozite în zona nodurilor be
be Condiii de alctuire din zona be pentru calculul be pentru
nodului grind- stâlp momentul capabil calculul
MRd(plastic) rigiditii
EI(elastic)
A.Stâlp Exist sau nu grind transversal Pentru M- : 0,1l
interior cu armtur suplimentar AT i AS
Pentru M+ : 0,075l
B1. Exist o grind marginal Pentru M- : 0,1l
Stâlp transversal rezemat pe stâlp în Pentru M- :
Pentru M+ : 0,075l
exterior care se ancoreaz armturile 0.05 l
longitudinale ,cu conexiune total
cu placa i armturi suplimentare
în plac AT i AS, Pentru M+:
B2. Exist o fâie de plac în consol Pentru M- : 0,1l 0,0375 l
Stâlp fa de stâlp în care armturile
Pentru M+:bc/2+0,7hc/2
longitudinale se ancoreaz cu
exterior sau hc/2+0,7bc/2
bucle i armturi suplimentare
B3. Exist un dispozitiv adiional Pentru M- : 0 Pentru M- :0

Stâlp fixat de talpa stâlpului cu o
Pentru M+:bc/2be,max Pentru M+:
exterior lime bel mai mare decât limea be,max =0.05l 0,0375 l
tlpii stâlpului bc, iar armturile
longitudinale din plac nu sunt
ancorate
B4. Nu exist element transversal sau Pentru M- : 0 Pentru M-: 0

Stâlp armturile longitudinale nu sunt
Pentru M+: bc/2 Pentru M+ :
exterior ancorate de stâlp 0,025 l
sau hc/2
unde:
M-, M+ indic situaiile de calcul ale valorii limii efective pariale de plac be (în
zona de moment negativ i respectiv pozitiv). Pentru momentul negativ,
betonul plcii fiind fisurat, limea efectiv parial de plac be cuprinde
armturile întinse care intervin în determinarea momentului capabil i a
rigiditii.
l deschiderea interax a grinzii.
bc limea stâlpului perpendicular pe axa grinzii ,
hc înlimea seciunii stâlpului,
bel limea elementului suplimentar sudat de stâlp.
AS i AT armturile suplimentare amplasate în plac în zona stâlpului (As
armtura longitudinal i AT armtura transversal). Relaiile de calcul pentru
aceste armturi i pentru rezultanta eforturilor de compresiune din plac sunt
date în Anexa G.
Cazurile A, B1, B2, B3 sunt ilustrate în Figura 7.2.
A - Nod interior
B - Nod exterior
C - Grind compozit
D - Grind marginal compozit
E - Fâie de plac în consol fa de stâlp
F – Conectori
G - Dispozitive suplimentare sudate de stâlp pentru preluarea compresiunilor din plac
Figura 7.2. Dispunerea barelor suplimentare As, AT i situaii de calcul ale limii efective
de plac
7.6.5.2. Grinzi compozite de beton armat cu armatur rigid

(1) Pentru proiectarea grinzilor compozite de beton armat cu armatur rigid se
vor respecta prevederile SR EN 1994-1-1 i prevederile din capitolele 5 i 6, dac nu
contravin prevederilor din acest capitol.
(2) Limea efectiv de plac pentru calculul grinzilor la starea limita de rezisten
la încovoiere se va determina în conformitate cu 5.3.4.1.1. Armturile din plac se
consider active la moment negativ dac sunt plasate pe limea beff i dac sunt
corespunztor ancorate.
(3) Pentru verificarea la fort tietoare a grinzilor, fora tietoare de proiectare VEd
se va distribui între seciunea de beton armat VEd,c i oel VEd,a în raport cu valorile
momentelor de proiectare capabile ale acestor componente. MRd,c i oel MRd,a.
Relaiile pentru calculul valorilor de proiectare ale eforturilor capabile Mpl,Rd, ale
grinzilor compozite sunt date în SR EN 1994-1-1.
VRd,c i VRd,a se vor calcula în conformitate cu prevederile capitolelor 5 i 6.
Verificarea la for tietoare se va realiza cu relaiile:
VRd,a /Vpl,Rd,a 0,5
(7.7)
VEd,c/Vpl,Rd,c 1
(4) În structurile disipative, se consider zone disipative (critice), zonele de la

extremitile grinzilor cu lungimea lcr=1.5hb (hb - înlimea grinzii) msurat de la
faa stâlpilor sau zonele de aceeai lungime situate deoparte i de alta a unei seciuni
din câmpul grinzii în care se atinge Mpl,Rd în combinaiile dintre aciunea seismic cu
cea gravitaional.
(5) Asigurarea cerinelor de ductilitate local în aceste zone se va face respectând
condiiile de la 5.3.4.1.2. (0)
7.6.6. Stâlpi compozii din beton armat cu armtur rigid ( cu seciunea din
oel total înglobat în beton )
(1) Pentru stâlpii compozii se vor determina eforturile de proiectare cu relaiile
prevzute în articolul 5.3.3.3. Aceste eforturi vor respecta urmtoarele condiii:
MEd /Mpl,Rd 1,0 (7.8)
NEd/Npl,Rd 0,3 (7.9)
VEd,c/Vpl,Rd,c 1 i VEd,a/Vpl,Rd,a 0,5 (7.10)
(2) Eforturile secionale de proiectare se vor determina astfel încât s favorizeze

dezvoltarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice. La un anumit
nivel momentele din stâlpi i grinzi se pot redistribui în condiiile realizrii echilibrului
de nod i a pstrarii constante a forei tietoare de nivel.
(3) Relaiile pentru calculul valorilor de proiectare ale eforturilor capabile Mpl,Rd,
ale stâlpilor compozii sunt date în SR EN 1994-1-1.
Valoarea de proiectare a forei tietoare capabile Vpl,Rd a stâlpului se va determina ca
sum a forelor tietoare capabile ale componentelor de beton armat Vpl,Rd,c i de beton
armat Vpl,Rd,a determinate conform capitolelor 5 i 6 din prezentul cod. Fora tietoare
de proiectare VEd se va distribui între seciunea de beton armat V Ed,c i oel VEd,a în
raport cu valorile momentelor de proiectare capabile ale seciunilor acestor
componente: beton armat MRd,c i oel MRd,a.
(4) În structurile compozite disipative, zonele de la extremitile stâlpilor se
proiecteaza ca zone disipative pentru care se iau msuri de asigurare a ductilitii.
(5) Lungimea zonelor critice ale stâlpilor compozii se calculeaz cu relaiile:

lcr=max(hc,lcl/6,600mm) pentru DCM (7.11)
lcr=max(1,5hc,lcl/6,600mm) pentru DCH (7.12)
unde:
hc înlimea seciunii stâlpului compozit
lcl lungimea liber a stâlpului.
Dac lcl / hc <3, întreaga lungime a stâlpului se consider critic.
(6) În zonele disipative ale stâlpilor compozii, dac relaia (7.9) nu este
îndeplinit, pentru a asigura o capacitate de rotire plastic suficient, se va respecta
condiia:
bc
DZwd t 30PMQ d H sy ,d 0,0035 (7.13)
b0
unde,
valoarea necesar a factorului ductilitii de curbur
PM 2q 1 , dac T1 0,7Tc
(7.14)
PM 2cq 1 , dac T1 < 0,7Tc
c coeficientul de amplificare a deplasrilor definit conform prevederilor
Anexei E.
T1 perioada proprie fundamental de vibraie a cldirii
Tc perioada de control (col) a spectrului de rspuns
q factorul de comportare al structurii
d fora axial de proiectare normalizat
d = NEd / Npl,Rd = NEd / (Aa fyd,a +Ac fcd + As fyd,s ) (7.15)
sy,d valoarea de proiectare a deformaiei la iniierea curgerii oelului
bc, b0 limea seciunii transversale de beton, respectiv limea miezului de beton
confinat, msurate între axele etrierilor marginali
wd factorul (coeficientul) de armare volumetric al armturii transversale de
confinare din zona critic
volumul etrierilor si agrafelor f yd
Z wd (7.16)
volumul nucleului de beton f cd
Pentru o seciune dreptunghiular de beton, relaia (7.16) devine.
nb Ast b0 nh Ast h0 f yd
Z wd (7.17)
b0 h0 s f cd
hc, h0 înlimea seciunii transversale de beton, respectiv înlimea miezului

de beton confinat, msurate între axele etrierilor marginali
bc, b0 limea seciunii transversale de beton, respectiv limea miezului de
beton confinat, msurate între axele etrierilor marginali
nb, nh numrul de ramuri de etrieri pe fiecare direcie a seciunii transversale
de beton
Ast aria unei ramuri de etrier
factorul de eficien a confinrii
D D nD s (7.18)
- pentru seciuni dreptunghiulare:
n
bi2
Dn 1 ¦ (7.19)
i 1 6b0 h0
§ s ·§ s ·
Ds ¨¨1 ¸¸¨¨1 ¸¸ (7.20)
© 2b0 ¹© 2h0 ¹
- - pentru seciuni transversale circulare, armate cu etrieri circulari , D n 1 i:
2
§ s ·
Ds ¨¨1 ¸¸ (7.21)
© 2 D0 ¹
- - pentru seciuni transversale circulare, armate cu spir circular, D n 1 i:
§ s ·
Ds ¨¨1 ¸¸ (7.22)
© 2 D0 ¹
unde:
n numrul barelor longitudinale fixate lateral de etrieri i agrafe
bi distana între barele longitudinale succesive fixate lateral
s distana între etrieri
D0 diametrul interior al spirei sau etrierului circular
(7) Distanele s între etrieri în zonele disipative nu vor depi valorile:

s min (bo/2,200mm, 9dbL), pentru clasa de ductilitate DCM (7.23)
s min (bo/2,175mm, 8dbL), pentru clasa de ductilitate DCH (7.24)

unde,
bo dimensiunea minim a miezului de beton msurat între axele etrierilor
Pentru zona disipativ de la baza stâlpilor din clasa de ductilitate DCH
s min (bo/2,150mm, 6dbL) (7.25)

(8) În cazul primelor dou niveluri ale cldirii, etrierii se vor îndesi pe o lungime
egal cu de 1.5 ori lungimea critic a stâlpilor.
(9) Diametrul etrierilor dbw trebuie s respecte condiiile:
dbw6mm pentru clasa de ductilitate DCM
dbwmax (0,35dbLmax[fydL/fydw]0.5, 8mm) pentru clasa DCH (7.26)

unde fydL i fydw sunt valorile de proiectare ale rezistenelor la curgere a oelului
armturilor longitudinale i respectiv transversale.
(10) În zonele disipative, diametrul etrierilor de confinare dbw pentru împiedicarea
flambajului local al tlpii comprimate va respecta condiia:
dbw [(bf tf /8)(fydf /fydw)]0,5 (7.27)
unde:
bf , t f limea i grosimea tlpii ,
fydf, fydw valorile de proiectare ale rezistenei la curgere a oelului tlpii i
respectiv a armturii transversale.
(11) În zonele disipative (critice) distana între dou bare longitudinale consecutive
legate la col de etrieri sau cu agrafe nu va depi 200mm pentru clasa de ductilitate
DCM i 150mm pentru clasa de ductilitate DCH.
(12) Prevederile constructive privind ancorajul i înndirea armturilor stâlpilor
compozii vor fi aceleai cu cele date în capitolul 5 pentru stâlpii de beton armat.
(13) Acoperirea cu beton a armturii rigide va fi de minim 75 mm pentru elemente
de clasa DCM i 100 mm pentru elemente din clasa DCH. (0)
7.6.7. Stâlpi compozii din eav umplut cu beton

(1) Pentru proiectarea stâlpilor din evi de oel umplute cu beton sau umplute i
înglobate în beton se vor respecta prevederile din SR EN1994-1-1, paragraful 6.7.
(2) În cazul elementelor disipative din evi umplute cu beton, valoarea de
proiectarea a forei tietoare capabile a stâlpului se va determina luând în considerare
în calcul sau numai contribuia sectiunii de oel, sau numai pe cea a miezului de beton
armat considerând ca armtur transversal eava de oel.
(3) Relaia între clasa de ductilitate i supleea limit a pereilor evii este dat în
Tabelul 7.3. (0)
7.6.8. Elemente compozite cu seciunea din oel parial înglobat în beton armat
(1) În zonele disipative ale elementelor compozite cu seciunea de oel parial
înglobat în beton, distanele s între armturile transversale vor satisface condiiile
date la 7.6.6 i SR EN 1994-1-1, paragraful 6.7.
(2) În cazul elementelor disipative, valoarea de proiectare a forei tietoare

capabile se va determina considerând în calcul numai contribuia seciunii de oel cu
excepia cazurilor în care sunt luate msuri speciale de mobilizare a capacitii de
rezistenei la for tietoare a betonului armat, prin realizarea de legturi transversale
între beton i grinda de oel.
(3) Armturile suplimentare sudate de tlpi ca în Figura 7.3, b, pot întârzia
flambajul local al tlpilor în zonele disipative. În cazurile în care aceste bare se afl la
o distan sl < c, unde c este limea aripii tlpii iar sl este distana longitudinal între
axele acestor bare, valorile pentru supleea limit a tlpilor din tabelul 7.3 pot fi mrite
astfel: pentru sl /c < 0.5 limitele date în tabelul 7.3 pot crete cu 50%
(4) Pentru 0.5 < sl /c < 1 se va realiza o interpolare liniar între valorile din tabel
i cele mrite cu 50%
a) etrieri sudai de inim b) bare drepte sudate de tlpi

Figura 7.3. Armtura transversal a elementelor compozite parial înglobate în beton
(5) Diametrul acestor armturi suplimentare dbw va fi cel puin 8mm i va

verifica relaia (7.27).
(6) Armturile suplimentare se vor suda de tlpi la ambele capete, iar rezistena
sudurilor nu va fi mai mic decât rezistena la întindere a armturilor. Aceste armturi
vor avea acoperirea cuprins între 20 mm i 40 mm. (0)
7.6.9. Nodurile cadrelor compozite disipative

(1) Pentru proiectarea nodurilor compozite i hibride se vor respecta prevederile
din capitolele 5 i 6 din prezentul cod.
(2) Nodurile compozite vor fi dimensionate cu un grad de asigurare superior
zonelor disipative ale elementelor adiacente astfel încît deformaiile neliniare s fie
dirijate ctre acestea.
(3) În timpul aciunii seismice se va asigura integritatea betonului comprimat al
plcii din jurul stâlpilor prin prevederea de armturi suplimentare. Armturile din
plac, amplasate în zona nodurilor, vor respecta condiiile de alctuire prevzute în
Figura 7.2 i Anexa G.
(4) Pentru proiectarea îmbinrilor cu sudur sau cu uruburi a elementelor în nod
se va respecta condiia:
Rd 1.5 Rfy (7.28)

unde
Rd valoarea de proiectare a eforturilor capabile ale îmbinarii iar
Rfy valoarea de proiectare a eforturilor capabile ale elementelor disipative care se
îmbin.
(5) În cazul nodurilor compozite grind –stâlp la care panoul de oel al nodului
este total înglobat în beton, capacitatea de rezisten a nodului se va calcula ca sum a
contribuiei betonului armat i a panoului de oel din nod care se determin conform
prevederilor din capitolele 5 i 6 din prezentul cod ,dac sunt îndeplinite urmtoarele
condiii:
(a) raportul dimensiunilor nodului va respecta condiiile
0,6 hb/hc 1,4 (7.29)
unde hb i hc sunt dimensiunile panoului nodului (egale cu înlimea seciunii de oel a
grinzii i respectiv a stâlpului)
(b) ()
Vj,Ed < Vj,Rd (7.30)

unde:
Vj,Ed valoarea forei tietoare de proiectare a nodului asociat formrii articulaiilor
plastice în zonele disipative ale grinzilor compozite adiacente, calculata în
raport cu valorile momentelor de proiectare capabile ale componentelor din
beton armat MRd,c i oel MRd,a ale acestora, considerand i factorul de
suprarezisten al oelului.
Vj,Rd valoarea de proiectarea a forei tietoare capabil a nodului compozit.
Valoarea de proiectare a forei tietoare capabile Vj,Rd a nodului se va determina ca
sum a forelor tietoare capabile ale componentelor de beton armat Vj,Rd,c i de oel
Vj,Rd,a ale nodului determinate conform capitolelor 5 i 6 din prezentul cod.
(6) La proiectarea nodurilor compozite alctuite din grinzi de oel compozite cu
plci de beton armat i stâlpi compozii sau de beton armat se vor lua urmtoarele
msuri:
- la faa stâlpului se vor amplasa rigidizri verticale.
- fora tietoare din grinzi se va distribui între armturile verticale
suplimentare sudate de talpa grinzii i seciunea de oel a stâlpului.
(7) La proiectarea nodurilor hibride alctuite din grinzi de oel sau compozite i
stâlpi de beton armat se va ine seama de urmtoarele condiii de alctuire:
- grinda de oel va trece continu prin nod
- la faa stâlpului se vor dispune rigidizri verticale
- în apropierea rigidizrilor verticale se vor dispune în stâlpi armturi verticale
suplimentare sudate de tlpile grinzii, având o rezisten la întindere egal cu
fora tietoare de proiectare a grinzii de oel. Betonul din zona acestor armturi
va fi confinat cu armtur transversal care va respecta condiiile din

paragraful 7.6.6.
(8) Nodurile hibride alctuite din stâlpi de beton armat i grinzi de oel nu se
recomand în zone cu seismicitate ridicat agt0.16. (0)
7.7. Proiectarea cadrelor compozite cu contravântuiri centrice
(1) La proiectarea cadrelor compozite cu contravântuiri centrice se vor respecta

prevederile seciunii 6.7 referitoare la:
- -criteriile de proiectare (6.7.1)
- -calculul cadrelor (6.7.2)
- -dimensionarea elementelor diagonale (6.7.3) a grinzilor i stâlpilor (6.7.4)
(2) Cadrele compozite cu diagonale centrice vor fi alctuite din grinzi i stâlpi în
soluie compozit cu noduri rigide i diagonale din oel sau compozite. (0)
7.8. Proiectarea cadrelor compozite cu contravantuiri excentrice
(1) La proiectarea cadrelor compozite cu contravântuiri excentrice se vor respecta

prevederile seciunii 6.8 referitoare la:
- criteriile de proiectare (6.8.1)
- dimensionarea barelor disipative (6.8.2)
- dimensionarea elementelor care nu conin bare disipative (6.8.3)
(2) Cadrele compozite cu contravântuiri excentrice vor fi alctuite din grinzi, stâlpi
i diagonale compozite sau de oel. Barele disipative vor fi de oel.
(3) Cadrele compozite cu diagonale excentrice se vor proiecta astfel încât disiparea
s se produc prin formarea de zone critice la extremitile barelor disipative înaintea
cedrii îmbinrilor, a curgerii sau flambajului grinzilor i a stâlpilor.
(4) Diagonalele, stâlpii, i zonele grinzilor din afara zonelor disipative se vor
proiecta s lucreze în domeniul elastic la forele maxime asociate plastificrii barelor
disipative, cu considerarea efectelor consolidrii oelului.
(5) În cazul structurilor la care barele disipative sunt amplasate lâng stâlpi de
beton armat sau stâlpi compozii, se vor prevedea la faa stâlpilor rigidizri verticale
pe ambele prti ale seciunii barei disipative. Armatura transversal din stâlp din zona
barei disipative va respecta condiiile date la 7.6.6.
(6) Îmbinrile barelor disipative se vor proiecta considerând suprarezistena
seciunii i cea a materialului barei disipative datorat consolidrii oelului.
(7) În evaluarea valorii de proiectare a capacitii de rezisten la întindere a
diagonalelor compozite se va considera în calcul numai seciunea de oel a diagonalei.
(0)
7.9. Proiectarea structurilor cu perei compozii
(1) Prevederile acestui capitol se refer la sistemele structurale compozite

aparinând tipurilor definite în Figura 7.4
(2) În cazul pereilor compozii de tipul 1 energia se disipeaz prin încovoiere în
zonele disipative amplasate la baza pereilor.
Tip 1 Perei compozii de beton armat cu Tip 2 Perei compozii sau de beton armat
armatur rigid în zonele de capat cuplai cu grinzi compozite sau de oel
Tip 3 –Perei compozii cu panou de oel Tip 4 –Perei compozii cu diagonale de

înglobat în inim i cu bulbi i centuri cu armatur rigid înglobate în inim i cu
armatura rigid bulbi i centuri cu armatur rigid
Figura 7.4. Sisteme structurale pentru pereii compozii
(3) În cazul tipului 2 de pereti compozii disiparea energiei se realizeaz în zona

de la baza pereilor i în grinzile de cuplare.
(4) În cazul peretilor compozii de tip 3 cu panoul de oel înglobat în betonul
armat al inimii disiparea energiei se produce în zona de la baza peretelui. Prin
înglobarea în beton armat, panoul de oel este impiedicat s-i piard stabilitatea.
(5) În cazul pereilor compozii de tip 4, disiparea energiei seismice se produce în
seciunile de la baza pereilor, diagonalele de oel înglobate asigurând armarea
eficient la for tietoare a inimii peretelui. (0)
7.9.1. Calculul structurilor cu perei compozii

(1) Calculul rigiditii de proiectare a pereilor compozii va ine seama de aportul
armturii rigide înglobate.
(2) Relaiile de calculul ale eforturilor de proiectare pentru impunerea
mecanismului de plastificare în cazul pereilor compoziti sunt date în capitolul 5.3.3.5.
(3) Pentru calculul valorilor de proiectare ale eforturilor capabile i pentru
alctuirea pereilor compozii se vor respecta prevederile din capitolele 5 i 6.
(4) În cazul pereilor compozii cu inima de beton armat (tipul 1 i tipul 2) se
consider c fora tietoare este preluat integral de inima de beton armat a peretelui
iar momentul de incovoiere de ansamblul peretelui.
(5) În cazul pereilor compozii care au armatur rigid în inim (tipul 3 i 4) fora
tietoare este preluat prin suma contribuiilor betonului armat i a armturii rigide din
inim.
(6) Asigurarea cerinelor de ductilitate local i lungimile zonelor disipative ale
pereilor compoziti sunt cele din 5.3.4.3.2.
(7) Panourile de beton armat ale peretilor compozii vor respecta prevederile de
alctuire constructiv i de dimensionare ale pereilor de beton armat date în cap 5.
(8) Zonele de la extremitatile seciunii pereilor cu armatur rigid total înglobat
în beton vor fi proiectate în conformitate cu paragraful 7.6.6 din prezentul cod.
(9) Zonele de la extremitile seciunii pereilor cu armtur rigid cu înglobare
parial în beton se vor proiecta inând cont de prevederile paragrafului 7.6.8
a)Element de capt parial înglobat în beton utilizat în sisteme de tip 1

b)Element de capt total înglobat în beton utilizat în sisteme de tip 1
A = bare sudate de stâlp B = armtur transversal
C = conectori D = agrafe
Figura 7.5. Detalii pentru zonele de capt ale pereilor compozii
(10) Transferul eforturilor tangeniale între zonele de la extremitile peretelui i

panoul din beton armat al inimii peretelui se va realiza prin conectori, prin bare sudate
de seciunea de oel sau bare trecute prin gurile armturii rigide (Figura 7.5)
(11) Riglele de cuplare de oel sau compozite cu plac de beton armat vor avea o
lungime de înglobare suficient în peretele din beton armat, capabil s transmit
peretelui momentele i forele tietoare de proiectare ale grinzii de cuplare. Lungimea
de înglobare le se msoar de la primul rând de armatur al zonelor de capt (Figura
7.6). Lungimea de înglobare nu va fi mai mic de 1.5h unde h este înlimea grinzii de
cuplare.
(12) În zona de înglobare a grinzii de cuplare se vor dispune în perete armturi
verticale sudate de tlpile grinzii cu o capacitate de rezisten la întindere egal cu
fora tietoare capabil a grinzii. 2/3 din aria acestei armturi se va amplasa în prima
jumtate a lungimii de înglobare. Armtura se va prelungi simetric deasupra i
dedesubtul tlpilor grinzii de cuplare cu o lungime egal cu lungimea de ancoraj. În
aceast zon armtura transversal va respecta condiiile date în 7.6.6.
(13) În cazul clasei de ductilitate DCM armtura de confinare a elementelor de
capt ale pereilor compoziti se va realiza pe o distanta egala cu h, iar pentru clasa de
ductilitate DCH aceasta distanta se va extinde pe lungimea peretelui la 2h ,dar cel
puin lw=h/10. (h este înlimea seciunii elementului de capat în planul peretelui,
Figura 7.5).
(14) Conectarea panoului de oel cu cadrul de înrmare se va realiza continuu cu
sudur sau cu uruburi.
(15) Grosimea minim de înglobare în beton a panoului de oel va fi de 200 mm
(minimum 100m pe fiecare parte a panoului).
(16) Procentul minim de armare al betonului de înglobare va fi de 0.25% pe ambele
direcii.
(17) Conectarea între panoul de oel i betonul de înglobare se va realiza cu
conectori sudai sau cu agrafe care trec prin guri practicate în panoul de oel.
(18) Golurile din panoul de oel al inimii peretelui compozit vor fi rigidizate. (0)
le
le
C
C
A B
A=Armtur suplimentar a peretelui în zona de înglobare a grinzii de oel

B = Grind de cuplare de oel C = Rigidizri verticale
Figura 7.6. Grinzi de cuplare de oel ale pereilor de beton armat i detalii de înglobare
pentru clasa de ductilitate DCH
7.10. Proiectarea fundaiilor structurilor compozite
(1) Sistemul de fundaii al structurilor compozite se va proiecta cu un grad de

asigurare sporit în raport cu suprastructura, la for
e corespunzatoare mecanismului
structurii de disipare a energiei în conformitate cu capitolul 4.6.2.5.
(2) Se recomand ca armatura rigid de oel a elementelor compozite verticale s
fie ancorat în elementele de beton armat ale infrastructurii (pereii subsolurilor i în
fundaii) astfel încât placa de baz a acesteia s se afle sub cota în care se consider
încastrarea structurii. Armatura rigid se va ancora atat la nivelul plcii de baz, cât i
pe înlimea de înglobare.
(3) La proiectarea infrastructurilor se vor respecta prevederile capitolele 5.8 din
prezentul cod. (0)
8
8. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE ZIDRIE
8.1. Generaliti

(1) Prezentul capitol are ca obiect enunarea cerinelor generale i a condiiilor
tehnice specifice pentru situaia de proiectare seismic, definit conform Codului CR0,
privind:
- calculul i alctuirea arhitectural-structural a cldirilor cu perei structurali
din zidrie;
- calculul, alctuirea i detalierea constructiv a pereilor structurali din zidrie.
Proiectarea elementelor nestructurale i a panourilor de zidrie înrmate în cadre se va
face conform prevederilor generale din acest Cod i prevederilor specifice din
capitolul 10.
(2) Prevederile pentru situaia de proiectare seismic stabilite în acest Capitol
completeaz i se aplic împreun cu prevederile generale de calcul (ipoteze, procedee,
modele i metode) i cu detaliile constructive pentru situaia persistent de proiectare
i pentru situaia tranzitorie de proiectare, definite conform 8.1.3.(2), date în Codul
CR 6.
(3) Pereii structurali care constitue obiectul acestui capitol sunt definii dup cum
urmeaz:
(a) Perete structural: perete destinat s reziste forelor verticale i orizontale care
acioneaz, în principal, în planul su.
Pereii de zidrie care îndeplinesc condiiile geometrice minime date la 8.5.2.1.2, care
au continuitate pân la fundaii i care sunt executai din materialele menionate la 8.2.
sunt "perei structurali" i vor fi calculai i alctuii conform regulilor generale din
Codul CR 6 i prevederilor suplimentare din prezentul Cod.
(b) Perete structural de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un perete
structural, cu care conlucreaz la preluarea forelor verticale i orizontale i
contribuie la asigurarea stabilitii acestuia. ( )
În cazul cldirilor cu planee care descarc pe o singur direcie, pereii structurali
paraleli cu direcia elementelor principale ale planeului, care nu sunt încrcai direct
cu for
e verticale, dar care preiau forele orizontale care acioneaz în planul lor, sunt
denumii i perei de contravântuire. ( )
(4) Cldirile cu perei structurali din zidrie i pereii structurali din zidrie se vor
proiecta conform prevederilor generale pentru situaia persistent de proiectare i
pentru situaia tranzitorie de proiectare stabilite în Codul CR 6 i, în plus, conform
prevederilor din prezentul Cod pentru:
- efectele aciunii seismice de proiectare în planul pereilor, cu valorile forelor
calculate conform acestui capitol;
- efectele aciunii seismice de proiectare perpendiculare pe planul pereilor, cu
valorile forelor calculate conform capitolului 10 din acest Cod.
(5) Prevederile acestui capitol se refer la:
- cerinele de performan seismic pentru ansamblul structurii i pentru pereii

structurali;
- condiiile de efectuare a verificrilor de siguran pentru situaia de
proiectare seismic pentru ansamblul structurii i pentru pereii structurali;
- coeficienii de calcul specifici pentru situaia de proiectare seismic, pentru
diferite materiale i pentru diferite tipuri de structuri cu perei structurali din
zidrie;
- cerinele specifice pentru situaia de proiectare seismic pentru materialele
utilizate pentru pereii structurali i unele condiii tehnologice speciale;
- cerinele/regulile constructive pentru situaia de proiectare seismic pe care
trebuie s le satisfac diferitele tipuri de zidrie folosite pentru realizarea
pereilor structurali.
(6) Prevederile se aplic structurilor cu perei structurali din zidrie cu elemente
din argil ars i din beton celular autoclavizat (BCA), cu urmtoarele tipuri de
alctuire:
- zidrie simpl/nearmat (ZNA);
- zidrie confinat (ZC);
- zidrie confinat i armat în rosturile orizontale (ZC+AR);
- zidrie cu inim armat (ZIA).
(7) Prevederile din acest capitol nu se aplic pereilor structurali realizai cu: (0)
(a) Elemente pentru zidrie i/sau cu mortare pentru care nu exist reglementri
europene adoptate ca standarde naionale (SR EN) sau alte reglementri
naionale sau cu elemente pentru care nu exist reguli de proiectare pentru
situaia persistent de proiectare i pentru situaia tranzitorie de proiectare;
(b) Elemente cu forme speciale care permit armarea interioar. ( )
8.1.2. Documente normative de referin
(1) Prevederile din prezentul capitol sunt indicate la capitolul 1.5 i se aplic
împreun cu prevederile reglementrilor tehnice în vigoare referitoare la: (0)
- aciuni în construcii, clasificarea i gruparea încrcrilor;
- calculul, alctuirea i execuia construciilor de beton, beton armat, oel i
lemn;
- calculul, alctuirea i execuia structurilor din zidrie;
- calculul, alctuirea i execuia cldirilor pe terenuri de fundare dificile;
- cercetarea i calculul terenului de fundare;
- materialele componente ale zidriei (elemente pentru zidrie, mortare).
8.1.3. Definiii
(1) În acest capitol se folosesc definiiile generale din capitolul 1.2 din acest Cod.
(2) Situaiile de proiectare la care se face referire în acest Capitol sunt definite
conform Codului CR 0, dup cum urmeaz:
- Situaie persistent de proiectare: situaie de proiectare care este relevant pe
un interval de timp de acelai ordin cu durata vieii structurii.
- Situaie tranzitorie de proiectare: situaie de proiectare care este relevant pe
o durat de timp mai scurt decât durata proiectat a vieii structurii i care are
o probabilitate mare de a se produce;
- Situaie de proiectare seismic: situaie de proiectare excepional când
structura este expus unui eveniment seismic.
(3) Definiiile specifice lucrrilor din zidrie folosite în acest capitol sunt identice
cu cele din Codul CR 6, cu precizri suplimentare fa de acestea, când este cazul. (0)
8.1.4. Simboluri
(1) În acest capitol se folosesc simbolurile generale date la capitolul 1.3.

(2) Simbolurile specifice lucrrilor din zidrie folosite în acest capitol sunt identice
cu cele date în Codul CR 6, par.1.4..
(3) Notaiile suplimentare introduse în acest capitol sunt explicitate în text. (0)
8.2. Materiale componente
(1) Condiiile de calitate i caracteristicile mecanice de rezisten i de

deformabilitate ale materialelor componente i ale zidriilor realizate cu acestea,
folosite la proiectarea structurilor i a pereilor structurali din zidrie conform
prezentului Cod, vor fi stabilite pe baza încercrilor efectuate conform standardelor
europene adoptate ca standarde române corespunztoare. În lipsa datelor obinute din
încercri, se vor folosi valorile forfetare pentru situaia persistent de proiectare i
pentru situaia tranzitorie de proiectare date în Codul CR 6, cu respectarea condiiilor
speciale de utilizare prevzute în fiecare caz în parte.
(2) Pentru stabilirea valorilor de proiectare ale caracteristicilor mecanice, fizice i
chimice ale materialelor pentru zidrie se vor folosi date rezultate din încercri
efectuate de productor, conform specificaiei tehnice de produs aplicabile (standard
armonizat, standard european, agrement tehnic armonizat, agrement tehnic).
(3) Caracteristicile mecanice, geometrice, de form i de aspect, inclusiv
toleranele de fabricaie, ale elementelor pentru zidrie specificate în proiecte i
folosite la execuie vor fi conforme cu datele comunicate în mod oficial de ctre
productor în documentele care însoesc produsul. Verificarea conformitii
produselor cu specificaiile tehnice ale proiectului se va face conform prevederilor
reglementrilor tehnice specifice aplicabile, în vigoare.
(4) Pentru pereii structurali din zidrie, valorile necesare ale rezistenelor i ale
celorlalte caracteristici ale elementelor pentru zidrie i ale mortarelor pentru zidrie
vor fi stabilite de ctre proiectant astfel încât s se obin rezistene ale zidriei cu
valori mai mari sau egale cu cele minime date în tabelele 8.2 ÷ 8.5 necesare pentru
preluarea solicitrilor din gruparea seismic de încrcri stabilit conform Codului
CR 0 i prezentului Cod, astfel:
_
(a) Rezistenele caracteristice necesare la compresiune ale zidriei, (fk) i (fkh).

Valorile (fk) i (fkh) utilizate în proiect vor fi cel puin egale cu valorile minime date în
tabelele 8.2 i 8.3, în funcie de numrul de niveluri peste seciunea de încastrare i de
acceleraia terenului pentru proiectare (ag)
(b) Rezistena caracteristic iniial necesar la forfecare a zidriei fvk0.
Valoarea fvk0 prevzut în proiect va fi cel puin egal cu valoarea minim dat în
tabelul 8.4 în funcie de numrul de niveluri peste seciunea de încastrare i de
acceleraia terenului pentru proiectare.
(c) Rezistenele caracteristice necesare la încovoiere perpendicular pe plan ale
zidriei fxk1 i fxk2. ( )
Valorile (fxk1) i (fxk2) utilizate în proiect vor fi cel puin egale cu valorile minime date
în tabelul 8.5, în funcie de acceleraia terenului pentru proiectare. ( )
(5) Proprietile mecanice i fizico-chimice ale elementelor i ale mortarelor alese
conform (4) i dimensiunile pereilor structurali realizai cu acestea, trebuie s asigure
i satisfacerea tuturor cerinelor eseniale/fundamentale aplicabile construciilor. (0)
8.2.1. Cerine speciale pentru elemente pentru zidrie.
(1) Prevederile acestui capitol se refer la zidriile pereilor structurali realizate cu

urmtoarele tipuri de elemente pentru zidrie:
- din argil ars, pline i cu goluri verticale (SR EN 771-1);
- din beton celular autoclavizat – BCA (SR EN 771-4).
(2) Prevederile capitolului nu se aplic la proiectarea pereilor structurali executai
cu:
- elemente pentru zidrie din silico-calcar;
- elemente pentru zidrie din beton, cu agregate obinuite/uoare;
- elemente pentru zidrie din piatr artificial;
- elemente pentru zidrie din piatr cioplit.
Utilizarea pentru execuia pereilor structurali a elementelor pentru zidrie menionate
la (2) se va face conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice aplicabile, în
vigoare.
(3) Pentru satisfacerea cerinei de robustee, în scopul evitrii ruperilor fragile
locale sub efectul aciunii seismice, pentru executarea pereilor structurali din zidrie,
se vor folosi numai elemente din argil ars sau BCA clasificate în grupele 1 i 2,
având proprietile din tabelul 8.1.
Tabelul 8.1.Proprietile geometrice ale elementelor pentru zidrie

Grupa 1
Caracteristici Grupa 2 Elemente din argil ars
Argil ars
cu goluri verticale
i BCA
Volumul total al golurilor ag 0,15g ag0,20g
25%
(% din volumul brut) >25%; 55% >25%; 45%
Volumul fiecrui gol *fiecare din golurile multiple 2%
12,5%
(% din volumul brut) *total goluri de manipulare12,5%
Valoarea declarat a grosimii perete interior perete exterior
Fr
pereilor interiori i exteriori ag 0,15g ag 0,20g ag 0,15g ag 0,20g
cerine
(mm) 5 10 8 12
(4) Elementele pentru zidrie cu goluri verticale folosite în zonele cu acceleraia

seismic ag0,20g trebuie s îndeplineasc i urmtoarele condiii:
(a) Aria unui singur gol 1200 mm2
(b) Perei verticali interiori continui pe toat lungimea elementului (în planul
peretelui) ( )
(5) În condiiile specifice de proiectare i de execuie stabilite prin acest Cod, prin
excepie de la (3), pentru pereii structurali din zidrie, pot fi folosite i alte elemente
încadrate în grupa 2: crmizi i blocuri din argil ars cu goluri verticale cu geometrie
special (cu perei subiri - grupa 2S) care îndeplinesc urmtoarele condiii referitoare
la geometria blocului:
(a) volumul golurilor d50% din volumul blocului;
(b) grosimea pereilor exteriori 11mm dte<15mm;
(c) grosimea pereilor interiori 6mm dti<10mm;
(d) pereii verticali interiori sunt realizai continuu pe toat lungimea elementului
(în planul peretelui). ( )
În prezentul capitol sunt stabilite condiiile specifice de proiectare ale pereilor
structurali cu aceste elemente pentru zidrie.
(6) Utilizarea elementelor pentru zidrie din argil ars cu goluri orizontale
realizate la turnare nu este permis pentru executarea pereilor structurali din zidrie
cu excepia anexelor gospodreti i a construciilor provizorii.
(7) Pentru executarea pereilor structurali din zidrie, indiferent de acceleraia
terenului pentru proiectare ag, se vor folosi numai elemente pentru zidrie din
categoria I, cu excepia construciilor menionate la (8).
(8) Elementele pentru zidrie din categoria II pot fi folosite numai pentru: (0)
- perei structurali la cldiri din clasele de importan III i IV în zonele cu
ag0,15g;
- perei structurali la anexe gospodreti i construcii provizorii în toate
zonele seismice.
8.2.2. Cerine speciale pentru mortare
(1) Pentru executarea pereilor structurali din zidrie se vor folosi mortare pentru
zidrie pentru utilizare general (G) i mortare pentru rosturi subiri (T) definite
conform SR EN 998-2.
(2) Mortarul pentru zidrie pentru utilizare general (G), preparat la antier, va
putea fi folosit pentru executarea pereilor structurali din zidrie, dac respect toate
prevederile din reglementrile tehnice specifice privind execuia lucrrilor din zidrie,
aplicabile, în vigoare, numai pentru:
- Cldiri din clasele de importan III i IV, în toate zonele seismice;
- Cldiri din clasa de importan II în zonele seismice cu ag0,15g;
- Anexe gospodreti i construcii provizorii, în toate zonele seismice.
(3) Pentru pereii structurali executai cu elemente din BCA sau cu elemente din
argil ars cu feele de aezare prelucrate special, pot fi folosite i mortare pentru
rosturi subiri (T) în rosturi cu grosimi cuprinse între 0,5÷3,0 mm. Pentru armarea
acestor rosturi se vor folosi produse cu grosimi adecvate. (0)
8.2.3. eserea zidriei
(1) Pereii structurali din zidrie pentru care se folosesc elementele menionate la
8.2.1 vor fi realizai cu zidrie "esut", conform prevederilor reglementrilor tehnice
specifice aplicabile, în vigoare.
(2) Pentru pereii structurali ai tuturor cldirilor, din toate clasele de importan,
indiferent de valoarea acceleraiei terenului pentru proiectare ag la amplasament,
rosturile verticale i orizontale ale zidriei vor fi umplute complet cu mortar.
(3) În cazul utilizrii pentru pereii structurali a elementelor pentru zidrie aezate
pe locauri de mortar se vor folosi valorile de proiectare ale rezistenelor la
compresiune, la forfecare i la încovoiere pentru acest sistem de zidire, aplicabile în
condiiile specifice solicitrilor seismice, declarate de productor.
(4) Elementele pentru zidrie cu fee verticale de capt de tip "nut i feder/lamb i
uluc", produse în ar sau din import, nu vor fi folosite pentru realizarea pereilor
structurali din zidrie indiferent de numrul de niveluri peste seciunea de încastrare
(nniv) i de valoarea acceleraiei terenului pentru proiectare ag la amplasament. (0)
8.2.4. Cerine privind rezistenele caracteristice minime ale zidriei la

compresiune, forfecare i încovoiere
(1) Pentru pereii structurali din zidrie cu elemente din argil ars i din BCA
rezistena caracteristic la compresiune a zidriei perpendicular pe rosturile de aezare
(fk) va avea valorile minime date în tabelul 8.2 în funcie de:
- înlimea cldirii (numrul de niveluri peste seciunea de încastrare);
- acceleraia terenului pentru proiectare ag la amplasament
- clasa de importan-expunere a cldirii.
Tabelul 8.2.Valori minime necesare ale rezistenei caracteristice la compresiune

fk (N/mm2) pentru pereii structurali ai cldirilor din clasele de importan III - IV
Numr niveluri Acceleraia terenului pentru proiectare ag
nniv 0,10g i 0,15g 0,20g i 0,25g 0,30g ÷0,40g
1 (P) 1,70 2,15 3,00
2 (P+1) 1,85 2,30 3,15
3 (P+2) 2,00 2,50 3,25
4 (P+3) 2,50 3,00 4,00
5 (P+4) 2,70 *** ***
*** Se aplic prevederile art.8.3.2.2. (7)
Pentru cldirile din clasele de importan II i I, valorile minime din tabel se vor spori
cu 0,5 N/mm2, respectiv cu 1,0 N/mm2..
(2) Pentru pereii structurali cu elemente din argil ars i din BCA, rezistena
caracteristic la compresiune a zidriei paralel cu rosturile de aezare (fkh) va avea
valorile minime din tabelul 8.3.
Tabelul 8.3. Valori minime ale rezistenei caracteristice la compresiune fkh
nniv 0,10g i 0,15g 0,20g i 0,25g 0,30g ÷0,40g
1 (P) 0,425 0,550 0,700
2 (P+1) 0,450 0,575 0,725
3 (P+2) 0,500 0,625 0,750
4 (P+3) 0,625 0,750 0,875
5 (P+4) 0,650 *** ***
*** Se aplic prevederile art.8.3.2.2. (7)
Pentru pereii structurali ai cldirilor din clasa de importan II valorile minime din
tabelul 8.3 se vor spori cu 15% iar pentru cldirile din clasa de importan I valorile
din tabel se vor spori cu 30%.
(3) Valorile rezistenelor caracteristice la compresiune ale zidriei (fk) i (fkh)

folosite pentru situaia seismic de proiectare vor fi mai mari decât cele din tabelele
8.2 i 8.3 i, în lipsa rezultatelor încercrilor conform SR EN 1052-1, se vor calcula cu
formulele date în codul CR 6, pe baza rezistenei standardizate a elementelor (fb i fbh)
i a rezistenei mortarului (M), folosind prevederile generale pentru calculul acestor
rezistene pentru situaia persistent de proiectare i pentru situaia tranzitorie de
proiectare.
(4) Valorile minime necesare ale rezistenei caracteristice iniiale la forfecare fvk0
folosite pentru situaia seismic de proiectare , pentru zidriile cu elemente din argil
ars i din BCA, zidite cu mortare tip (G) sau (T), se vor lua din tabelul 8.4.
Tabelul 8.4.Valori minime ale rezistenei caracteristice iniiale la forfecare fvk0

nniv 0,10g i 0,15g 0,20g i 0,25g 0,30g ÷ 0,40g
1 (P) 0,125 0,175 0,225
2 (P+1) 0,140 0,190 0,240
3 (P+2) 0,150 0,200 0,250
4 (P+3) 0,200 0,250 0,300
5 (P+4) 0,225 *** ***
*** Se aplic prevederile art. 8.3.2.2.(7)
Pentru pereii structurali ai cldirilor din clasa de importan II valorile din tabelul 8.3
se vor spori cu 15% iar pentru cldirile din clasa de importan I valorile din tabel se
vor spori cu 30%.
(5) Valorile minime necesare ale rezistenelor caracteristice la încovoiere ale

zidriei perpendicular pe planul peretelui, folosite pentru situaia seismic de
proiectare pentru zidrie cu mortare tip (G) i (T) se vor lua din tabelul 8.5. (0)
Tabelul 8.5. Valori minime necesare ale rezistenelor caracteristice la încovoiere fxk1 i
fxk2 (în N/mm2) pentru pereii structurali ai cldirilor din clasele de importan III – IV
Acceleraia terenului pentru proiectare ag
Tipul elementelor ag 0,15g ag 0,20g
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argil ars - grupa 1,
pline sau cu 0,100 0,200 0,200 0,400
max. 25 % goluri
Argil ars-
grupa 2 i 2S cu 0,075 0,150 0,150 0,300
25 ÷55% goluri
BCA -grupa 1, pline 0,050 0,100 0,100 0,200
Pentru pereii structurali ai cldirilor din clasa de importan II valorile din tabelul 8.5
se vor spori cu 15% iar pentru cldirile din clasa de importan I valorile din tabel se
vor spori cu 30%.
8.2.5. Betoane
(1) Clasa betonului specificat în proiect pentru elementele de confinare (centuri i

stâlpiori) i pentru stratul median al zidriei cu inim armat va fi stabilit prin calcul
în funcie de intensitatea cea mai mare a eforturilor din gruprile de încrcri
fundamentale i seismice, cu respectarea urmtoarelor valori minime: (0)
(a) pentru elementele de confinare clasa minim a betonului va fi C12/15.
(b) pentru stratul median al pereilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu
rezistena caracteristic la compresiune fmbk t 12 N/mm2 sau beton din clasa
tC12/15. ( )
Pentru betoanele curente valorile de proiectare ale rezistenelor se vor lua se vor lua
din tabelul 8.6.
Tabelul 8.6. Valorile de proiectare ale proprietile mecanice ale
betoanelor pentru elemente de confinare pentru toate clasele de importan
Valori de proiectare Înlime de Clasa betonului/grout-ului
2
(N/mm ) turnare C12/15 C16/20
Rezistena la întindere 150 cm 0,50 0,65
(M =1,50) < 150 cm 0,60 0,80
Rezistena la compresiune 150 cm 5,80 7,70
(M =1,35) < 150 cm 6,70 8,90
Rezistena la forfecare 150 cm 0,115 0,140
(M= 1,50) < 150 cm 0,135 0,165
Modulul de elasticitate Oricare 24000 27000
8.2.6. Armturi
(1) Armturile din oel pentru pereii din zidrie armat (ZC, ZC+AR i ZIA),
inclusiv pentru grinzile de cuplare, în cazul pereilor cu goluri, vor avea caracteristicile
mecanice de rezisten din tabelul 8.7. Limita de curgere a oelurilor pentru armarea
elementelor de confinare i a pereilor din ZIA va fi în toate cazurile Re(Rp0.2) d 400
MPa.
Tabelul 8.7. Proprietile mecanice minime ale oelurilor
pentru armarea elementelor de confinare i a ZIA
Limita de Rezistena
Tipul curgere de proiectare
oelului Re(Rp0.2) fyd
(N/mm2) (N/mm2)
Categoria de
340 300
rezisten 2
Categoria de
240 210
rezisten 1
(2) Oelurile din tabelul 8.7. vor fi din clasa de ductilitate B conform ST 009, cu
excepia oelurilor folosite în zonele seismice cu ag 0,25g pentru armarea elementelor
de confinare (centuri i stâlpiori), a riglelor de cuplare i pentru armarea zidriei în
rosturile de aezare la parterul cldirilor cu înlime P+2E unde se va folosi oel din
clasa de ductilitate C.
(3) Folosirea plaselor sudate pentru armarea stratului median al pereilor din
zidrie cu inim armat este permis numai în condiiile date în Codul CR 2-1-1.1
pentru structurile cu perei structurali din beton armat. (0)
8.2.7. Alte materiale pentru armarea zidriei
(1) Zidria poate fi armat cu grile polimerice de înalt densitate i rezisten sau
cu polimeri armai cu fibre (FRP) printr-unul din urmtoarele procedee: (0)
(i) inseria produselor în rosturi;
(ii) inseria produselor în tencuial. ( )
8.3. Construcii cu perei structurali din zidrie
8.3.1. Tipuri de perei structurali din zidrie
(1) Prezentul capitol se refer la pereii de zidrie cu alctuirile enumerate la

8.1.1.(6).
(2) Pentru pereii structurali din zidrie armat (ZC, ZC+AR i ZIA) conlucrarea
zidriei cu betonul/mortarul armat se obine prin turnarea elementelor de beton dup
executarea zidriei. (0)
8.3.2. Condiii de utilizare
(1) Seciunea de încastrare a ansamblului pereilor structurali pentru calculul la

for
e orizontale, fa de care se definete numrul de niveluri nniv, se va considera
astfel:
(a) la nivelul superior al soclurilor, pentru cldirile fr subsol;
(b) la planeul peste subsol, pentru cldirile cu perei dei (sistem fagure) i pentru
cldirile cu perei rari (sistem celular) la care s-au prevzut perei suplimentari
în subsol (subsol cu perei dei);
(c) peste nivelul fundaiilor pentru cldirile cu perei rari, dac nu s-au prevzut
perei suplimentari în subsol (subsol cu perei rari). ( )
(2) Numrul maxim de niveluri peste seciunea de încastrare (nniv) al cldirilor cu
perei structurali din zidrie, pentru care se aplic prevederile prezentului Cod, se
limiteaz în funcie de:
- acceleraia terenului pentru proiectare la amplasament (ag);
- clasa de regularitate/neregularitate structural definit conform 8.3.3.;
- clasa de importan a cldirii, stabilit conform 4.4.5;
- tipul/alctuirea zidriei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
- grupa elementelor pentru zidrie definit conform 8.2.1. -
(3) Densitatea pereilor structurali ai cldirilor din zidrie, interiori+exteriori, pe
fiecare din direciile principale ale cldirii, este definit prin procentul ariei nete totale
a pereilor structurali din zidrie (Az,net) de pe direcia respectiv, raportat la aria
planeului (Apl) de la nivelul respectiv (0)
Az ,net
p % 100
Apl
(8.1)
8.3.2.1. Condiii de utilizare pentru structuri cu perei din zidrie

nearmat (ZNA)
(1) Din cauza capacitii sczute de a disipa energia seismic, datorit rezistenei
mici la întindere perpendicular pe rostul de aezare i la eforturi principale de întindere
i a ductilitii reduse, deficiene care favorizeaz ruperile fragile, se recomand ca
utilizarea structurilor cu perei structurali din zidrie nearmat (ZNA) s fie evitat.
(2) Structurile cu perei de zidrie nearmat (ZNA) cu elemente pentru zidrie
definite conform 8.2.1 vor fi folosite, în condiiile stabilite în tabelul 8.8, numai dac
sunt îndeplinite toate condiiile de mai jos:
(a) cldirea se încadreaz în categoria "cldiri regulate cu regularitate în plan i în
elevaie";
(b) cldirea se încadreaz în clasele de importan III sau IV;
(c) sistemul de aezare a pereilor este de tip "perei dei" (sistem fagure);
(d) înlimea nivelului hetaj d 3,00 m;
(e) sunt prevzute elemente verticale i orizontale pentru asigurarea integritii
structurale i conlucrrii spaiale ale pereilor conform (4)
(f) sunt respectate cerinele de alctuire a zidriei i planeelor din acest Cod;
(g) materialele folosite satisfac cerinele de la par.8.2 din acest Cod. ( )( )
(3) Utilizarea structurilor cu perei structurali din zidrie nearmat (ZNA) pentru
cldirile din clasele de importan I i II nu este permis, în toate zonele seismice
indiferent de numrul de niveluri peste seciunea de încastrare (nniv).
(4) Structurile cu perei structurali din zidrie nearmat cu nniv 2 ( P+1E) în
zonele seismice cu ag 0,25g indiferent de materialul i de caracteristicile geometrice
i mecanice ale elementelor pentru zidrie, vor fi prevzute cu stâlpiori i centuri de
beton armat, în poziiile indicate la 8.5.4.2.1.(1) pentru asigurarea integritii
ansamblului cldirii în stadiile avansate de solicitare sub efectul unor cutremure care
depesc acceleraia ag stabilit conform figurii 3.1 pentru amplasamentul respectiv.
Rezistena acestor elemente nu se va lua în considerare pentru calculul rezistenei de
proiectare a pereilor structurali i nici pentru verificarea siguranei ansamblului
structurii.
(5) Numrul maxim de niveluri peste seciunea de încastrare (nniv) pentru cldiri cu
perei structurali din zidrie nearmat (ZNA) i valoarea minim constructiv asociat
a densitii pereilor structurali – (p%), pe fiecare din direciile principale, în funcie de
acceleraia terenului pentru proiectare (ag), sunt date în tabelul 8.8.

pereilor structurali (p%) pentru cldiri cu perei structurali din ZNA.
Acceleraia terenului pentru proiectare (ag)
0,10g i 0,15g 0,20g i 0,25g 0,30g ÷ 0,40g
nniv Argil Argil ars Argil Argil ars Argil Argil ars
ars gr.2S i ars gr.2S i ars gr.2S i
gr.1 i 2 BCA gr.1 i 2 BCA gr.1 i 2 BCA
1 (P) t4,0% t4,5% t5,0% t5,5%
2 (P+1) t4,5% t5,0% t5,5% t6,0% NA N.A
3 (P+2) t5,0% t5,5% NA NA
NA - nu se accept folosirea zidriei nearmate (ZNA)
(6) Valorile din tabelul 8.8 se refer la primul nivel peste seciunea de încastrare.
Pentru urmtoarele niveluri se accept reducerea densitii pereilor cu maximum 1%
pe nivel pstrând condiiile de regularitate în elevaie.
(7) În cazul cldirilor cu perei structurali din ZNA mansarda i/sau construciile
anexe (usctorii, spltorii, etc) - definite la 8.3.2.2.(5) , se consider "nivel" care se
include în numrul total admis conform tabelului 8.5. chiar dac sunt îndeplinite
condiiile speciale de alctuire constructiv de la 8.3.2.2. (4).
(8) Structurile cu perei structurali din zidrie nearmat (ZNA) cu elementele de
zidrie definite conform 8.2.1 pot fi folosite, în toate zonele seismice, fr verificarea
siguranei în situaia de proiectare seismic, pentru: (0)
- construcii cu un singur nivel peste seciunea de încastrare, cu funciunea de
anexe gospodreti care adpostesc bunuri de valoare redus i în care accesul
oamenilor este întâmpltor;
- construcii provizorii, cu durata de utilizare prevzut mai mic de trei ani
(construcii pentru organizare de antier, de exemplu).
8.3.2.2. Condiii de utilizare pentru structuri cu perei structurali din

zidrie armat(ZC, ZC+AR, ZIA)
(1) Structurile cu perei structurali din zidrie armat (ZC, ZC+AR, ZIA), pot fi
utilizate, în condiiile de calcul, de dimensionare i de alctuire constructiv precizate
în acest Cod, numai pentru cldiri cu numr de niveluri peste seciunea de încastrare
(nniv) i cu densitatea minim constructiv a pereilor structurali - interiori + exteriori
(p%), pe fiecare direcie principal, care se încadreaz în valorile din tabelul 8.9.
Tabelul 8.9. Numrul de niveluri peste seciunea de încastrare (nniv) i densitatea

minim a pereilor structurali (p%) pentru cldiri cu perei structurali din zidrie
armat
Acceleraia terenului pentru proiectare (ag)
0,10g i 0,15g 0,20g i 0,25g 0,30g ÷ 0,40g
nniv Argil ars Argil ars Argil ars
Argil ars Argil ars Argil ars
gr.2S i gr.2S i gr.2S i
gr.1 i 2 gr.1 i 2 gr.1 i 2
BCA BCA BCA
1 (P) 3,0% 4,0% 5,0% 5,5%
3,0% 4,0%
2 (P+1E) 3,5% 4,5% 5,5% 6,5%
3 (P+2E) 4,0% 5,0% 5,5%* 6,0%* 6,0%*
4,0%
4 (P+3E) 5,0% 6,0%* 6,0% * 6,5%* **
5 (P+4E) 5,0%* 5,5* ** ** ** NA
* Pentru aceste situaii se vor folosi obligatoriu alctuirile ZC+AR sau ZIA.
** Numai în condiiile de la art. 8.3.2.2.(7)
NA - nu se accept
(2) Densitatea pereilor structurali stabilit în tabelul 8.9 se refer la primul nivel
peste seciunea de încastrare. Pentru urmtoarele niveluri se accept reducerea
densitii pereilor cu maximum 1% pe nivel cu obligaia de pstrare a condiiilor de
regularitate în elevaie.
În cazul în care, prin aceast reducere, condiiile de regularitate nu mai sunt
satisfcute, calculul forei tietoare de baz se va face cu metoda de calcul modal
folosind, dup caz, modele de calcul plan sau spaial conform tabelului 4.1 din acest
Cod.
(3) În zonele seismice cu ag=0,15g i ag=0,20g cel puin 75% din fora tietoare de
baz, calculat conform 8.4.2., trebuie s fie preluat cu perei structurali din zidrie
confinat cu stâlpiori din beton armat la ambele extremiti sau cu perei structurali
din zidrie cu inim armat. În zonele seismice cu agı0,25g fora tietoare de baz
trebuie s fie preluat integral cu perei structurali confinai cu stâlpiori din beton
armat la ambele extremiti sau cu perei structurali din zidrie cu inim armat.
În ambele situaii, poziionarea, dimensiunile i armarea stâlpiorilor de beton armat
trebuie s respecte prevederile din acest Capitol.
(4) În cazul cldirilor cu perei structurali din zidrie armat (ZC, ZC+AR i ZIA)
cu mansard peste ultimul nivel curent, aceasta nu se include în numrul de niveluri
peste seciunea de încastrare maxim admis conform tabelului 8.9. numai dac sunt
îndeplinite urmtoarele condiii constructive:
(a) densitatea minim constructiv a pereilor din tabelul 8.9 se majoreaz cu 1,0%;
(b) pereii perimetrali din zidrie nu depesc înlimea medie de 1,25 m;
(c) pereii de compartimentare sunt de tip uor (gips-carton sau similar);
(d) arpanta din lemn este proiectat astfel încât s nu rezulte împingeri în pereii
perimetrali;
(e) zidria pereilor structurali de la mansard este confinat cu stâlpiori de beton

armat în continuarea celor de la nivelul inferior;
(f) la partea superioar a pereilor de zidrie ai mansardei este prevzut o centur
de beton armat. ( )( )
Dac cel puin una din aceste condiii nu este îndeplinit, mansarda va fi considerat
"nivel" iar cldirea se va încadra, din punct de vedere al înlimii i al densitii
pereilor structurali, în condiiile date în tabelul 8.9.
(5) În cazul în care pe planeul peste ultimul nivel curent al cldirii cu perei
structurali din zidrie armat (ZC, ZC+AR i ZIA) sunt prevzute construcii anexe
(usctorii, spltorii, etc) care ocup cel mult 20% din suprafaa nivelului curent i a
cror înlime nu este mai mare decât înlimea acestuia, încperile respective vor fi
considerate ca o proeminen a cldirii principale i vor fi tratate conform prevederilor
de la (6) fr a fi considerate ca "nivel" în limitele date în tabelul 8.9.
(6) În cazul cldirilor menionate la (5) calculul forei tietoare cu metoda forelor
statice echivalente se va face astfel:
(a) Fora tietoare de baz (Fb) pentru întreaga cldire (cu masa total m) se va
calcula ca la 8.4.2. considerând c masa proeminenei (mp) se adaug masei
ultimului nivel.
(b) Fora tietoare de baz (Fbp) aferent masei (mp) se va calcula cu relaia: ( )( )
mp
Fbp 2 Fb
m (8.2)
(7) Numrul maxim de niveluri peste seciunea de încastrare (nniv) dat în tabelul
8.9 poate fi depit cu un nivel, dar fr a depi înlimea de P+4E pentru zonele cu
ag0,15g, dac sunt îndeplinite urmtoarele dou condiii:
- se folosesc elemente pentru zidrie i mortar cu care se obine rezistena
caracteristic la compresiune a zidriei fk 4,5 N/mm2;
- sigurana structurii este verificat prin calcul cu un procedeu static neliniar
(biografic) conform 4.5.3.5.2.
(8) În aceleai condiii ca la (7) se accept scderea cu cel mult 20% a densitii
minime a pereilor (p%) stabilit în tabelul 8.9, dar fr ca aceasta s devin mai mic
de 3%.
(9) Prevederile de la (7) i (8) nu se vor aplica structurilor pentru care factorul de
suprarezisten definit la 8.3.4.(2) are valoarea u/1=1,0.
(10) Prevederea în proiect a densitii minime constructive a pereilor structurali
(p%), conform tabelelor 8.8 i 8.9 i/sau a rezistenelor caracteristice minime ale
zidriei din tabelele 8.2 ÷ 8.5 nu asigur satisfacerea cerinei de siguran, în toate
cazurile de alctuire arhitectural-structural a cldirii i pentru toate zonele seismice, i
în consecin, nu elimin obligaia proiectantului de a verifica, prin calcul, îndeplinirea
acestei cerine. (0)(0)
Se excepteaz de la aceast prevedere cldirile "simple din zidrie" definite la 8.9
pentru care nu este obligatorie verificarea prin calcul a cerinei de siguran pentru
situaia seismic de proiectare.
8.3.3. Regularitate i neregularitate geometric i structural
(1) Criteriile specifice de regularitate geometric i structural, în plan i în

elevaie, pentru cldirile cu perei structurali din zidrie folosite pentru situaia de
proiectare seismic sunt identice cu cele folosite pentru situaia persistent de
proiectare i pentru situaia tranzitorie de proiectare detaliate în Codul CR 6 i sunt în
concordan cu prevederile capitolul 4 din prezentul Cod. (0)
(1) Factorii de comportare "q" pentru structurile cu perei structurali din zidrie,
se vor lua din tabelul 8.10
Tabelul 8.10. Factori de comportare "q" pentru cldiri cu perei

Regularitate Factorul de comportare q pentru tipul zidriei
Plan Elevaie ZNA ZC ZC+AR ZIA
Da Da
1,75 u/1 2,25 u/1 2,50 u/1 2,75 u/1
Nu Da
Da Nu
1,50 u/1 2,00 u/1 2,25 u/1 2,50 u/1
Nu Nu
1o Pentru structurile cu un singur nivel valorile "q" din acest tabel se reduc cu 15%
2o Pentru structurile cu perei din zidrie confinat i armat în rosturile orizontale
(ZC+AR) valorile "q" din tabel se vor folosi numai dac în toi pereii care preiau fora
seismic conform art.8.3.2.2.(3) armturile din rosturile de aezare respect cerinele
minime din acest Cod. Dac aceste condiii nu sunt respectate se vor lua valorile
corespunztoare zidriei confinate (ZC).
(2) Factorul de suprarezistena este definit prin expresia Du / D1 în care:

- Du reprezint 90% din fora seismic orizontal pentru care, dac efectele
celorlalte aciuni rmân constante, structura atinge valoarea maxim a forei
laterale capabile;
- D1 reprezint fora seismic orizontal pentru care, dac efectele celorlalte
aciuni rmân constante, primul element structural atinge rezistena ultim (la
încovoiere cu fora axial sau la forfecare).
(3) Calculul factorului de suprarezisten se poate face folosind orice procedeu de
calcul static neliniar. Valorile u/1 obinute prin calcul nu vor depi cu mai mult de
25% valorile forfetare date la (4).
(4) Dac nu se efectueaz un calcul static neliniar conform (3), pentru cldirile cu
nnivt2 , în cazul zidriilor cu lege constitutiv -H cu deformaiile specifice
mu/m1>>1,0 , valorile Du/D1 se vor lua dup cum urmeaz:
- cldiri cu structura din zidrie nearmat (ZNA): Du/D1=1,10
- cldiri cu structura din zidrie armat (ZC, ZC+AR, ZIA): Du/D1=1,25
(5) Pentru structurile cu perei din zidrie cu lege constitutiv liniar cu

Hmu/Hm1#1,0 pentru toate tipurile de elemente pentru zidrie din argil ars i din BCA,
factorii de comportare q se vor lua dup cum urmeaz: (0)
- pentru zidrie nearmat (ZNA): q=1,50
- pentru zidrie confinat (ZC) i pentru zidrie confinat i armat în rosturile
orizontale (ZC+AR): q=2,0.
8.4. Calculul seismic al cldirilor cu perei structurali din zidrie
(1) Calculul seismic al cldirilor cu perei structurali din zidrie se va face

conform principiilor i regulilor generale din acest Cod, par. 4.5 cu precizrile
specifice date în cele ce urmeaz.
(2) Spectrul de rspuns elastic va fi calculat cu relaia (A.7.1.) din acest Cod.
Factorul de corecie dat de relaia (A.7.2) se va lua Ƨ=0,88, corespunztor fraciunii din
amortizarea critic Ʈ=8%.(0)
(1) Modelul de calcul structural trebuie s reprezinte în mod adecvat proprietile

de rigiditate ale întregului sistem structural.
(2) Determinarea eforturilor secionale (N,M,V) în pereii structurali i a
deplasrilor laterale ale structurii se poate face prin procedee de calcul manual sau cu
orice program de calcul bazat pe principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.
(3) Rigiditatea elastic a elementelor va fi calculat considerând deformaiile din
încovoiere i din forfecare ale zidriei nefisurate.
(4) Rezultate mai exacte se obin folosind rigiditatea zidriei fisurate:
(a) pentru pereii din zidrie nearmat (ZNA):
(i) caracteristicile geometrice ale seciunii nefisurate din zidrie;
(ii) ½ din valoarea modulul de elasticitate secant de scurt durat al zidriei
(Ez) cu valoarea calculat în funcie de rezistena caracteristic fk
(iii) ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal; ( )
(b) pentru zidria confinat (ZC) i pentru zidria cu inim armat (ZIA): ( )
(i) caracteristicile geometrice ale seciunii întregi nefisurate (zidrie i
beton)
(ii) ½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent, de
scurt durat, (EZC(ZIA));
(iii) ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent
(GZC(ZIA)). ( )
(5) Rigiditatea riglelor de cuplare din beton armat se va lua în calcul cu valorile
folosite pentru calculul cldirilor cu perei structurali din beton armat (a se vedea
CR2-1-1).
(6) În modelul de calcul pentru pereii cu goluri din zidrie nearmat nu se va ine
seama de efectul riglelor de cuplare. Acestea vor fi armate constructiv, astfel încât
cedarea riglei s precead cedarea reazemului (montantului) prin zdrobirea local a

zidriei.
(7) Pentru calculul seismic, planeele cldirilor cu perei structurali din zidrie se
clasific din punct de vedere al rigiditii în plan orizontal în:
- planee rigide în plan orizontal;
- planee cu rigiditate nesemnificativ în plan orizontal.
(8) La cldirile curente cu perei structurali din zidrie, pentru modelul de calcul,
pot fi considerate, fr verificri suplimentare, ca diafragme rigide în plan orizontal,
dac nu sunt slbite semnificativ de goluri, fr verificarea prin calcul, planeele care
au urmtoarele alctuiri:
- planee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continu
cu grosime t 60 mm, armat cu plas de oel beton cu aria t 250 mm2/m pe
fiecare direcie;
- planee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat îmbinate
pe contur prin piese metalice sudate, bucle de oel beton i beton de
monolitizare;
- planee executate din elemente prefabricate de tip "fâie", cu bucle sau cu
bare de legtur la extremiti i cu suprabetonare continu cu grosime t 60
mm, armat cu plas din oel beton cu aria t250 mm2/m pe fiecare direcie
(t5)8/m).
(9) Planeul care nu satisface integral prevederile de la (8) poate fi considerat rigid
în plan orizontal dac, atunci când este modelat cu flexibilitatea sa real în plan,
deplasrile orizontale calculate în situaia de proiectare seismic nu depesc nicieri
cu mai mult de 10 % din deplasarea orizontal absolut corespunztoare.
(10) Urmtoarele categorii de planee vor fi considerate cu rigiditate
nesemnificativ, în plan orizontal:
(a) planee din elemente prefabricate de tip "fâie" cu bucle sau cu bare de
legtur la extremiti;
(b) planee din elemente prefabricate din beton cu dimensiuni mici sau din blocuri
ceramice, fr suprabetonare armat sau cu ap nearmat cu grosimea d30
mm;
(c) planee din lemn. ( )
(11) În cldirile curente, indiferent de tipul zidriei (ZNA, ZC, ZIA), în zonele
seismice cu ag0,30g nu se accept prevederea planeelor pariale (supante). În zonele
cu ag0,25g fora seismic pentru cldiri cu supante se va determina prin calculul
modal cu spectre de rspuns.
(12) În cazul pereilor cu goluri de ui i/sau ferestre, plinurile orizontale din zidrie
vor fi considerate ca grinzi de cuplare numai dac sunt esute efectiv cu montanii
alturai i dac sunt legate atât cu centura planeului cât i cu buiandrugul de beton
armat de sub zidrie (dac acesta este separat de centura planeului).
(13) Forele tietoare de baz pentru pereii structurali determinate prin calculul
liniar elastic, conform paragrafelor 4.4.3 i 8.4.2.1.din acest Cod pot fi redistribuite
între pereii de pe aceiai direcie, cu condiia ca echilibrul global s fie satisfcut i ca
fora tietoare în oricare perete s nu fie redus/sporit cu mai mult de 20%.

Redistribuirea este permis numai pentru zidriile de lege -H de form liniar-
dreptunghiular cu Hmu>>Hm1 i nu se aplic în cazul zidriilor fragile pentru care
Hmu#Hm1 i numai în cazul planeelor care au rezisten suficient stabilit conform
Codului CR 6, cap.6. (0)
8.4.2. Modele i metode de calcul pentru stabilirea forelor seismice de

proiectare
(1) Pentru proiectarea cldirilor cu perei structurali din zidrie în vederea

satisfacerii cerinelor fundamentale de sigurana vieii i de limitare a degradrilor
efectele aciunii seismice i ale altor aciuni incluse în situaia seismic de proiectare
se determin pe baza comportrii liniar-elastice a structurii.
(2) Pentru verificarea satisfacerii cerinei de evitare a prbu irii locale sau
generalizate, efectele aciunilor incluse în gruparea de încrcri pentru situaia
seismic de proiectare se determin pe baza unui model care ine seama de
comportarea post-elastic ateptat a structurii.
(3) În condiiile de la (1) în funcie de caracteristicile de regularitate ale cldirii se
va utiliza unul dintre urmtoarele tipuri de calcul liniar elastic:
(a) Calculul cu for
e seismice static echivalente
(b) Calculul modal cu spectru de rspuns( )
(4) Forele seismice de proiectare care acioneaz perpendicular pe planul pereilor
structurali se vor determina cu formula (10.1) folosind factorul de importan al
cldirii (Ie) i urmtoarele valori ale parametrilor i q: (0)
- perei structurali exteriori rezemai în consol (calcane, frontoane)
=2,5 q=1,5
- perei structurali exteriori rezemai sus i jos
= 1,0 q = 1,5
- perei structurali interiori
= 1,0 q = 2,5
8.4.2.1. Calculul cu for e seismice statice echivalente
(1) Calculul cu for

e seismice statice echivalente se folosete pentru toate cldirile
cu perei structurali din zidrie care îndeplinesc condiiile de regularitate în plan i în
elevaie.
(2) Prin excepie de la (1) calculul cu modele plane poate fi folosit i în cazul
cldirilor cu perei structurali din zidrie care nu au regularitate în plan dar au
regularitate în elevaie, numai dac sunt îndeplinite urmtoarele condiii suplimentare
de alctuire:
(a) cldirea are planee rigide în plan orizontal la toate nivelurile;
(b) cldirea se încadreaz în clasele de importan III i IV;
(c) înlimea cldirii este 10,0m ( P+2E, în cazul cldirilor curente);
(d) raportul dimensiunilor cldirii în plan, lungime /lime este 2.5

(e) sunt satisfcute, la fiecare nivel, relaiile ( )
(i) rx2 > lpl2 + e0x2 (8.3a)
(ii) ry2 > lpl2 + e0y2 (8.3b) ( )
în care notaiile sunt
- lpl este raza de giraie a planeului;
- rx i ry sunt razele de torsiune;
- e0x i e0y sunt distanele între centrul de mas i centrul de rigiditate msurate
pe direciile "x" i respectiv "y"
În cazul în care condiiile speciale de mai sus sunt îndeplinite, cu excepia relaiilor
(8.3a) i (8.3b), se accept folosirea calculului cu dou modele plane dar toate valorile
efectelor aciunii seismice care se obin vor fi majorate 25%.
(3) Mrimile din relaiile (8.3a) i (8.3b) sunt definite astfel:
(a) Raza de giraie a planeului se calculeaz cu relaia
I p , pl
l pl
Apl
(8.4)
unde
Apl este aria planeului
Ip,pl este momentul polar al suprafeei planeului calculat cu relaia
Ip,pl = Ix (pl) + Iy (pl) (8.5)
în care Ix(pl) i Iy(pl) sunt momentele de inerie ale ariei planeului în raport cu un
sistem de axe paralel cu axele Oxy, care are originea în centrul maselor (centrul de
greutate al suprafeei planeului).
(b) Razele de torsiune ale structurii se calculeaz cu relaiile( )

JR JR
r0 x r0 y
¦ Kx ¦ Ky (8.6)
unde
JR este rigiditatea la torsiune a structurii;
6Kx i 6Ky sunt rigiditile relative de nivel ale structurii pe direciile principale (a se
vedea Cap.4)
(4) În condiiile de la (1) i (2) calculul se va face folosind dou modele plane
constituite fiecare din pereii structurali dispui pe direciile principale ale cldirii
(5) Fora tietoare de baz pentru ansamblul cldirii, pentru fiecare direcie
principal, se calculeaz cu relaia general (4.5) din acest Cod detaliat, simplificat,
sub forma (0)
E0a g
Fb J I ,e mOK cs G (8.7)
q
unde
0 = 2,50 ordonata maxim a spectrului elastic
= 0,88 factorul de reducere care ine seama de amortizarea zidriei
=8%
q factorul de comportare conform tabelului 8.10 sau, dup caz, conform 8.3.4.(5)
I,e factorul de importan
= 1,0 pentru cldirile P, P+1E i =0,85 pentru cldirile P+2E
m masa total a cldirii supus aciunii seismice
G = g×m greutatea total a cldirii
cs coeficientul seismic global
Relaia (8.7) ine seama de faptul c pentru cldirile curente din zidrie cu înlime
P+4E, perioada proprie a modului fundamental vibraie calculat cu relaia (B.3) din
Anexa B la acest Cod rezult T1<0,7s.
8.4.2.2. Calcul modal cu spectrul de rspuns
(1) Pentru cldirile care nu satisfac condiiile de regularitate în elevaie se va folosi

calculul modal cu spectrul de rspuns, cu modele plane sau spaiale conform tabelului
4.1 din acest Cod.
(2) Calculul modal cu spectrul de rspuns va fi folosit pentru cldirile încadrate în
clasa de importan I chiar dac sunt satisfacute condiiile de regularitate care permit
calculul cu dou modele plane. (0)
8.4.2.3. Metode de calcul neliniar
(1) Pentru evaluarea i/sau validarea unor alctuiri arhitectural-structurale care nu

respect în totalitate recomandrile i/sau condiiile generale de regularitate date în
capitolul 4 din acest Cod vor fi folosite procedee de calcul care iau în considerare
comportarea postelastic a pereilor structurali de zidrie. Procedeul este aplicabil
numai în cazul zidriilor pentru care parametrii curbei -H sunt Hmu>>Hm1.
(2) Procedeul de calcul static neliniar (calcul "biografic") urmrete, pe msura
sporirii încrcrilor laterale, evoluia nivelurilor de solicitare atinse de pereii
structurali (montani i, dup caz, grinzi de cuplare) pân la ieirea succesiv din lucru
a acestora. Capacitatea de rezisten a structurii este considerat atins când reducerea
forei capabile iniiale este de 15%.
(3) Pentru cldirile cu perei structurali din zidrie cu nniv3 calculul biografic se
poate face pentru fiecare etaj în parte.
(4) Folosirea procedeelor de calcul dinamic neliniar nu este justificat pentru
cldirile curente cu perei structurali din zidrie. (0)
8.4.3. Determinarea forelor seismice de proiectare pentru pereii structurali
8.4.3.1. Distribuia forelor seismice orizontale pe înlimea cldirii
(1) Pentru cldirile curente cu perei structurali din zidrie, distribuia forei
tietoare de baz pe înlimea cldirii se va face cu relaia (4.5) din acest Cod,
admiând c forma proprie a modului fundamental este o linie dreapt. (0)
8.4.3.2. Distribuia forei tietoare între pereii structurali
8.4.3.2.1.Cldiri cu planee rigide în plan orizontal

(1) Pentru calculul cu modele plane, pentru fiecare direcie principal, fora
seismic de proiectare de nivel pentru ansamblul construciei Fi calculat cu relaia
(4.5) se va distribui pereilor structurali proporional cu rigiditatea relativ de nivel a
fiecruia, determinat conform principiilor de la 8.4.1 i inând seama de efectele de
torsiune calculate conform 4.5.3.2.4.
(2) În cazul calculului modal cu spectrul de rspuns folosind modele spaiale,
distribuia forei seismice între pereii structurali rezult din calculul structural. (0)
8.4.3.2.2.Cldiri cu planee cu rigiditate nesemnificativ în plan orizontal

(1) Pentru cldirile cu planee cu rigiditate nesemnificativ în plan orizontal, fora
seismic de proiectare pentru ansamblul construciei se distribuie pereilor structurali
proporional cu masa aferent fiecruia, compus din greutatea proprie a peretelui i
din încrcrile aduse de planeele aferente. (0)
8.5. Principii i reguli generale de alctuire specifice construciilor cu perei

(1) Cldirile etajate cu perei structurali din zidrie trebuie s satisfac prevederile
generale de alctuire de ansamblu date la 4.4. i prevederile generale pentru situaia
persistent de proiectare i pentru situaia tranzitorie de proiectare date din Codul CR
6.
(2) Pentru asigurarea comportrii spaiale a structurilor cu perei din zidrie, în
proiect se vor prevedea msuri adecvate pentru realizarea unor legturi sigure, între: (0)
- pereii structurali de pe cele dou direcii principale;
- perei i planee.
8.5.2. Proiectarea suprastructurii
8.5.2.1. Perei structurali
8.5.2.1.1.Condiii generale
(1) Toi pereii din zidrie care îndeplinesc condiiile de la 8.1.1. (3) vor fi
considerai "perei structurali" i vor fi proiectai conform acestui capitol.
(2) Pereii din zidrie care nu îndeplinesc condiiile de la 8.1.1. (3) vor fi
considerai "perei nestructurali" i vor fi calculai i alctuii, pentru situaia
persistent de proiectare i situaia tranzitorie de proiectare conform prevederilor din
Codul CR 6 i pentru situaia seismic de proiectare conform prevederilor din capitolul
10 din acest Cod.
(3) Structurile construciilor etajate curente din zidrie, se clasific dup cum
urmeaz: (0)
- structuri cu perei structurali dei (sistem fagure);
- structuri cu perei structurali rari (sistem celular).
- structuri mixte (dual) la care pereii structurali conlucreaz cu cadre din
beton armat pentru preluarea forelor seismice
8.5.2.1.2.Arii de zidrie i cerine privind geometria pereilor

(1) Valorile necesare ale ariilor nete ale pereilor structurali, pe ambele direcii
principale ale construciei, se vor stabili prin calcul. Aceste valori trebuie s fie cel
puin egale cu cele din tabelele 8.8 i 8.9 sau cu valorile reduse conform 8.3.2.2.(7) i
8.3.2.2.(8).
(2) Lungimea minim (lmin) a spaleilor adiaceni golurilor de ui i de ferestre se
limiteaz, în funcie de cea mai mare înlime a golurilor adiacente (hgol) sau de
grosimea peretelui (t), dup cum urmeaz:
(a) pentru zidria nearmat (ZNA):
- spalei de capt la perei de faad i interiori: lmin=0,6hgol t 1,20 m
- spalei intermediari la perei de faad i interiori: lmin=0,5hgol t 1,00 m
(b) pentru zidria confinat (ZC sau ZC+AR):
- spalei de capt la perei de faad i interiori: lmin =0,5hgol t 1,00 m
- spalei intermediari la perei de faad i interiori: lmin=0,4hgol t 0,80 m
(c) pentru zidria cu inim armat (ZIA): lmin=3t unde t este grosimea total a
peretelui. ( )
Figura 8.1. Dispunerea în plan a golurilor din pereii de zidrie
(3) Raportul U între ariile în plan ale golurilor de ui i ferestre i ariile plinurilor
de zidrie va fi limitat la valorile din tabelul 8.11. Pentru determinarea raportului se
iau în considerare numai elementele verticale cu continuitate pân la fundaii i care au
dimensiuni cel puin egale cu valorile minime date la (2).
Tabelul 8.11. Raportul U între ariile în plan ale golurilor de ui i ferestre
i ariile plinurilor de zidrie
Acceleraia ag 0,10g 0,15g 0,20g i 0,25g 0,30g÷ 0,40g
nnivd3 nnivd3
Perete Ud1,5 U d 1,25
Ud1,00 Ud0,80
exterior nniv=4,5 nniv=4
Ud1,25 U d 1,00
nnivd3 nnivd3
Perete Ud0,55 U d 0,45
Ud0,35 Ud 0,.25
interior nniv=4,5 nniv=4
U d 0,45 U d 0,35
(4) Grosimea minim a pereilor structurali pentru cerina de siguran structural,

indiferent de materialul elementelor din care este executat zidria va fi 240 mm.
Pentru satisfacerea celorlalte cerine eseniale, grosimile pereilor se vor stabili
conform reglementrilor specifice în vigoare.
(5) Indiferent de rezultatele calculelor de rezisten, raportul între înlimea
etajului (het) i grosimea peretelui structural (t) trebuie s satisfac urmtoarele
condiii: (0)
- zidrie nearmat (ZNA) het/td12;
- zidrie confinat (ZC) i zidrie cu inim armat (ZIA) het/td15.
8.5.2.1.3.Seciuni de zidrie slbite prin goluri i liuri.

(1) Se aplic prevederile comune pentru situaia persistent de proiectare i pentru
situaia tranzitorie de proiectare date în Codul CR 6, indiferent de zona seismic, de
înlimea cldirii i de materialele din care este realizat zidria. (0)
8.5.2.2. Planee
(1) Pentru proiectarea planeelor se va ine seama de prevederile comune pentru

situaia persistent de proiectare i pentru situaia tranzitorie de proiectare, de
condiiile generale date în acest Cod, art.4.4.4., i de prevederile specifice date în
continuare.
(2) Planeele cu rigiditate nesemnificativ în plan orizontal sunt permise numai
pentru:
- ultimul nivel al cldirilor cu perei structurali din zidrie, cu un singur nivel
cu sau fr mansard - (P) sau (P+M) , pentru zonele seismice cu ag=0,10g;
- planeele intermediare ale construciilor cu dou i trei niveluri (P+1E÷2E),
din clasele de importan III i IV, în zonele seismice cu ag0,15g (cu excepia
planeului peste subsol);
(3) În cazul planeelor cu goluri de dimensiuni mari se vor respecta condiiile
generale date la 4.4.4.5 i prevederile de la (4) i (5).
(4) Poziiile golurilor de dimensiuni mari vor fi stabilite încât s nu conduc la
reducerea rigiditii i a rezistenei planeelor i s asigure transferul forelor
orizontale la pereii structurali fr concentrri importante de eforturi. În acest scop, se
va evita poziionarea golurilor la colurile planeelor, lâng pereii de contur sau
alturarea mai multor goluri.
Figura 8.2. Poziionarea golurilor de mari dimensiuni în planee

(5) În cazurile în care slbirea semnificativ a planeelor prin goluri nu poate fi
evitat se va ine seama de efectul rigiditii finite a planeului prin adoptarea unui
model de calcul spaial. (0)
8.5.3. Proiectarea infrastructurii
(1) Alctuirea infrastructurii cldirilor cu perei structurali din zidrie va respecta

prevederile generale pentru situaia persistent de proiectare i pentru situaia
tranzitorie de proiectare, principiile generale date la 4.4.1.7 i prevederile specifice
date în continuare.
(2) Dimensionarea fundaiilor, soclurilor i pereilor de subsol se va face prin
calcul pentru satisfacerea condiiilor de rezisten sub efectele rezultate din gruparea
fundamental de încrcri. Dimensiunile astfel obinute vor fi verificate i pentru
efectele încrcrilor din gruparea seismic de încrcri.
(3) În zonele seismice cu ag0.25g, pentru dimensionarea fundaiilor, soclurilor i
pereilor de subsol, efectele aciunii seismice se vor lua în calcul cu valorile
rezistenelor de proiectare la încovoiere cu for axial ale pereilor din elevaie

determinate considerând rezistena armturilor majorat cu 25%. În cazul pereilor
cuplai se va ine seama i de modificarea forei axiale corespunztor rezistenelor de
proiectare la for tietoare ale grinzilor de cuplare. (0)
8.5.3.1. Fundaiile pereilor structurali
(1) Fundaiile pereilor structurali din zidrie vor fi de tip "talp continu".
(2) Prin excepie de la (1), în zonele cu acceleraia seismic de proiectare agd0,15g,
în cazul unor încrcri verticale reduse (cldiri d P+1E+M), pentru cldiri din clasele
de importan III i IV, pe terenuri normale de fundare, cu presiunea convenional pe
teren pconv > 200 kPa, se pot prevedea i fundaii izolate din beton simplu, legate cu
grinzi din beton armat pe ambele direcii. (0)
8.5.3.2. Socluri
(1) În cazul construciilor fr subsol, soclul i fundaiile vor fi executate din beton
armat, cu excepia situaiilor prevzute la (2).
(2) În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcii din
clasa de importan III, cu nniv d 3, în zonele seismice cu agd0,15g, precum i pentru
construcii din clasa de importan IV, în toate zonele seismice, soclul poate fi
executat din beton simplu dac rezultatele calculelor de dimensionare cu încrcrile
menionate la 8.5.3.(2) permit aceast soluie. (0)
8.5.3.3. Perei de subsol
(1) Pereii de subsol ai cldirilor cu perei structurali din zidrie se vor realiza din
beton armat cu excepia situaiilor prevzute la (2).
(2) În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcii din
clasa de importan III, cu nnivd3, în zonele seismice cu agd0,15g, precum i pentru
construcii din clasa de importan IV, în toate zonele seismice, pereii de subsol pot fi
executai din beton simplu dac rezultatele calculelor de dimensionare cu încrcrile
menionate la 8.5.3.(2) permit aceast soluie.
(3) În zonele seismice cu agt0,25g se va evita slbirea semnificativ prin goluri a
pereilor de subsol, rezistena zonelor slbite va fi verificat prin calcul i, dac este
necesar, se vor adopta soluii de sporire a rezistenei acestora.
(4) Pentru cldirile cu perei dispui în sistem celular, în zonele cu agt0,25g, în
afara msurilor de la (3) se recomand sporirea rigiditii subsolului prin introducerea
unor perei suplimentari (realizarea unui subsol cu perei dei). (0)
8.5.3.4. Planee la infrastructur
(1) Planeul peste subsol va fi realizat din beton armat indiferent de zona seismic
a amplasamentului, de înlimea cldirii i de materialele din care este realizat zidria.
(0)
8.5.4. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei structurali din

zidrie
(1) Pentru proiectarea pereilor structurali i a planeelor se vor respecta regulile

generale din paragraful 8.5.2. i regulile specifice date în continuare.
(2) Se recomand ca dimensiunile în plan ale plinurilor de zidrie, între goluri sau
pân la captul peretelui, s fie multiplu de ½ din lungimea elementului pentru zidrie.
(3) Condiia de la (2) este obligatorie pentru zidriile realizate cu elemente din
argil ars din grupa 2S; în acest caz , pentru a se elimina tierea/spargerea la antier a
elementelor, se vor folosi numai elemente speciale, cu lungimea egal cu un
submultiplu al lungimii nominale, din sortimentele respective. Dac nu se realizeaz
modularea se vor spori dimensiunile stâlpiorilor din beton armat.
(4) În cazul zidriilor cu înlimea de referin a rândului t200 mm, înlimea
panoului de zidrie, între centurile de beton armat, va fi un multiplu întreg al înlimii
rândului (înlimea elementului + grosimea stratului de mortar de circa 10y12 mm).
h - înlimea elementului. l - lungimea elementului

Figura 8.3. Modularea zidriilor în raport cu dimensiunile elementelor pentru zidrie
(5) În cazul cldirilor cu planee alctuite din elemente liniare (care descarc pe o
singur direcie), în toate zonele seismice i indiferent de tipul zidriei (ZNA, ZC sau
ZIA), se vor prevedea msuri constructive pentru ancorarea, la fiecare planeu, a
pereilor structurali exteriori dispui paralel cu elementele principale ale planeului.
Se recomand ca toi pereii structurali de pe contur s fie încrcai direct de planeu. (0)
8.5.4.2. Reguli specifice pentru construcii cu perei structurali din zidrie

nearmat (ZNA)
(1) Toate cldirile cu perei structurali din zidrie nearmat, indiferent de

elementele pentru zidrie i de mortarele folosite, vor avea stâlpiori din beton armat
dispui constructiv, în funcie de zona seismic conform 8.5.4.2.1. (1).
(2) Peste golurile de ui i de ferestre se vor prevedea buiandrugi din beton armat
legai, de regul, cu centura de la nivelul planeului.
(3) Pentru cldirile amplasate în zone seismice cu agt0,15g în zonele de legtur

între pereii perpendiculari (coluri, ramificaii i intersecii) se vor prevedea armturi
în rosturile orizontale conform 8.5.4.2.4. (0)
8.5.4.3. Reguli specifice pentru construcii cu perei structurali din zidrie

confinat (ZC)
(1) În cldirile cu perei structurali din zidrie, indiferent de elementele pentru

zidrie i de mortarele folosite, vor fi prevzute elemente de confinare din beton armat
dispuse vertical (stâlpiori) i orizontal (centuri) dup cum urmeaz:
(a) pentru cldirile din ZNA elemente cu rol constructiv;
(b) pentru cldirile din ZC i ZC+AR elemente cu rol structural. ( )
(2) Poziiile în plan i pe vertical i dimensiunile seciunii transversale i armarea
longitudinal i transversal ale stâlpiorilor i centurilor se stabilesc inând seama de
efectele încrcrilor verticale i ale forelor seismice de proiectare, cu respectarea
condiiilor precizate în continuare. (0)
8.5.4.3.1.Prevederi referitoare la stâlpiori

(1) La toate cldirile cu perei structurali din zidrie simpl (ZNA) cu elemente din
argil ars i din BCA , se vor prevedea, ca msur constructiv, stâlpiori de beton
armat în urmtoarele poziii (figura 8.4,a):
(a) Pentru zonele seismice cu ag0,15g. la toate colurile exterioare i intrânde de
pe conturul construciei (SC1)
(b) Pentru zonele seismice cu 0,15g<ag0,25g la toate colurile exterioare i
intrânde de pe conturul construciei (SC1) i la casa scrii (SC2). ( )
(2) La cldirile cu perei din zidrie confinat (ZC), cu elemente din argil ars i
din BCA, stâlpiorii de beton armat vor fi amplasai în urmtoarele poziii (figura
8.4b):
(a) la toate colurile exterioare i intrânde de pe conturul construciei(S1);
(b) la capetele libere ale fiecrui perete;
(c) de ambele pri ale oricrui gol (S3) cu suprafaa t2,5 m2 în zonele seismice
cu ag0,20g i de ambele pri ale oricrui gol cu suprafaa 1,5 m2 în zonele
seismice cu ag0,25g; golurile cu dimensiuni mai mici vor fi mrginite cu
stâlpiori dac necesitatea acestora rezult din calcule sau din cerina d;
(d) în lungul peretelui (S2), astfel încât distana între axele stâlpiorilor s nu
depeasc:
(i) 5.0 m în cazul structurilor cu perei dei (sistem fagure);
(ii) 4.0 m în cazul structurilor cu perei rari (sistem celular); ( )
(e) la interseciile pereilor, dac cel mai apropiat stâlpior amplasat conform
regulilor de mai sus se afl la o distan mai mare de 3t unde t este grosimea
peretelui
(f) în toi spaleii care nu au lungimea minim prevzut la art.8.5.2.1.2 (2) ( )
(a) Poziionarea stâlpiorilor constructivi la cldiri din zidrie nearmat
-
(b) Poziionarea stâlpiorilor din beton armat la structuri din zidrie confinat
Figura 8.4. Poziionarea stâlpiorilor din beton armat la structuri din zidrie confinat
(3) Stâlpiorii vor fi executai pe toat înlimea construciei.

(4) Seciunea transversal a stâlpiorilor de beton armat va satisface urmtoarele
condiii:
(a) aria seciunii transversale t 625cm2;
(b) latura minim 25cm. ( )
(5) Armarea stâlpiorilor se va stabili prin calcul, cu urmtoarele condiii minime:
(a) procentul de armare longitudinal:
(i) 1,0% pentru zonele seismice ag0,25g;
(ii) 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g i ag=0,20g.
(iii) 0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g( )
(b) diametrul barelor longitudinale 12mm;
(c) armare transversal: ( )
(i) etrieri închii cu t6 mm;
(ii) distana între etrieri: d15cm în câmp curent i d10 cm pe lungimea de
înndire a barelor longitudinale i pe 60 cm la interseciile cu centurile (peste i
sub centur). ( )
(6) Barele longitudinale ale stâlpiorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în

centurile ultimului nivel conform SR EN 1992-1-1.
(7) Înndirea barelor longitudinale din stâlpiori se va face prin suprapunere, fr
cârlige, pe o lungime t50); în seciunea de la baz (seciunea de încastrare),
suprapunerea barelor longitudinale ale stâlpiorilor din suprastructur cu mustile din
socluri sau din pereii de subsol se va face pe o lungime t60). (0)
8.5.4.3.2.Prevederi referitoare la centuri

(1) Pentru toate cldirile, indiferent de alctuirea zidriei (ZNA, ZC sau ZIA) i de
zona seismic, se vor prevedea centuri de beton armat în planul pereilor:
(a) la nivelul fiecrui planeu, indiferent de materialul din care este realizat.
(beton armat sau lemn) i de tehnologia de realizare a acestuia,
(b) în poziie intermediar, la construciile etajate cu perei rari (sistem celular) i
la construciile tip “sal/hal” ai cror perei structurali au înlimea >3,20 m,
în zonele seismice cu ag0,15 g, sau >4,00 m - în zonele seismice cu ag=0,10g.
()
(2) În cazul cldirilor cu mansard sau cu pod necirculabil i cu arpant din lemn
se vor prevedea centuri la partea superioar a tuturor pereilor care depesc nivelul
ultimului planeu.
(3) Centurile prevzute conform (1) vor fi continue pe toat lungimea peretelui i
vor alctui contururi închise. Centurile de la nivelul planeelor curente i cele de la
acoperi nu vor fi întrerupte de goluri de ui i ferestre cu excepia situaiilor
menionate la (4).
(4) Continuitatea centurilor poate fi întrerupt numai în urmtoarele situaii:
(a) centura planeului curent, în dreptul casei scrii, cu condiia s se prevad:
(i) stâlpiori din beton armat la ambele margini ale golului;
(ii) o centur-buiandrug, la podestul intermediar, legat de cei doi stâlpiori;
()
(b) centura peste zidul de la mansard, în dreptul lucarnelor, cu condiia s se

prevad: ( )
(i) stâlpiori de beton armat la ambele margini ale golului, cu armturile
longitudinale ancorate corespunztor în centura planeului inferior;
(ii) centur peste parapetul de zidrie al ferestrei, legat de cei doi stâlpiori.
()
Figura 8.5. Întreruperea centurilor la casa scrii

(5) Se recomand ca întreruperea centurilor de la casa scrii, s fie prevzut

numai pentru cldirile din zonele seismice cu ag d0,20g.
(6) Seciunea transversal a centurilor de beton armat va satisface urmtoarele
condiii:
(a) aria seciunii transversale t 500cm2, cu respectarea urmtoarelor dimensiuni: ( )
(i) limea t25 cm, dar t din grosimea peretelui;
(ii) înlimea decât grosimea plcii planeului pentru pereii interiori i
decât dublul acesteia pentru pereii de pe conturul cldirii i de la casa scrii. ( )
(7) Armarea centurilor se va stabili prin calcul cu urmtoarele condiii minime:
(a) procentul de armare longitudinal:
(i) 1,0% pentru zonele seismice ag 0,25g;
(ii) 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g i ag =0,20g.
(iii) 0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g( )
(b) diametrul barelor longitudinale 12mm;
(c) armare transversal: ( )
(i) etrieri închii cu t6mm;
(ii) distana între etrieri: d15 cm în câmp curent i d 10 cm pe lungimea de
înndire a barelor longitudinale i pe 60 cm la interseciile cu stâlpiorii. ( )
(8) Înndirile barelor longitudinale se vor face prin suprapunere, fr cârlige, pe o
lungime de t 60). Seciunile de înndire ale barelor vor fi decalate cu cel puin 1.00
m; într-o seciune se vor înndi cel mult 50% din barele centurii.
Figura 8.6. Înndirea barelor din centuri

(9) La coluri, intersecii i ramificaii se va asigura legtura monolit a centurilor
amplasate pe cele dou direcii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizat
prin ancorarea barelor longitudinale în centurile perpendiculare pe o lungime 60).
(10) În cazul sliurilor verticale realizate prin zidire, continuitatea armturilor din
centuri care se întrerup va fi asigurat prin bare suplimentare având o seciune cu cel
puin 20% mai mare decât cea a barelor întrerupte.
Figura 8.7. Armarea centurilor slbite prin liuri

(11) În cazul cldirilor cu arpant, în centurile de la ultimul nivel se vor prevedea
piese metalice pentru ancorarea cosoroabelor arpantei. (0)
8.5.4.3.3.Prevederi referitoare la buiandrugi i rigle de cuplare

(1) În cldirile curente, riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura
planeului.
(2) Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe pereii de zidrie va fi t40cm
(3) Limea riglelor de cuplare va fi egal cu grosimea peretelui. Pentru pereii de
faad se accept o reducere de 5cm pentru aplicarea proteciei termice.
(4) În condiiile de la (1) armarea elementului constituit din centur i rigla de
cuplare (buiandrug) va satisface urmtoarele condiii:
(a) la partea superioar, armtura din centur va fi continu în rigla de cuplare;
(b) la partea inferioar procentul de armare va fi 0,1% raportat la seciunea de
beton;
(c) pentru elementele cu h>700 mm se aplic prevederile SR EN 1992-1-1;
(d) capacitate de rezisten la for tietoare va fi superioar cu cel puin 25% celei
corespunztoare momentelor ultime ale elementului calculate inând seama de
suprarezistena armturilor. ( )
(5) Dac buiandrugul prevzut la (4) nu este legat cu centura planeului, armarea
acestuia se va determina numai pentru încrcrile verticale aferente i va respecta
condiiile din SR EN 1992-1-1 pentru elemente neparticipante la preluarea eforturilor
din cutremur. (0)
8.5.4.3.4.Prevederi referitoare la armarea zidriei în rosturile orizontale

(1) Pentru cldirile din ZC+AR seciunea armturilor dispuse în rosturile
orizontale ale zidriei va fi determinat prin calcul.
(2) La cldirile situate în zone seismice cu agt0,15g, rosturile orizontale ale
zidriei vor fi armate, indiferent de rezultatele calculului, pentru urmtoarele elemente:
(a) spaleii între ferestre sau ui care au raportul înlime / lime d2,5, dac nu
sunt întrii cu stâlpiori din beton armat la extremiti;
(b) zonele de legtur între pereii perpendiculari (intersecii, coluri i ramificaii);
(c) parapeii de sub ferestre. ( )
La intersecii, coluri i ramificaii armturile vor depi marginea interseciei, pe toate
direciile, cu cel puin 1,00 m.
Figura 8.8. Armarea zidriei la intersecii de perei

(3) Armturile din rosturile orizontale dispuse conform (1) i (2) vor satisface
urmtoarele condiii:
(a) distana între rosturile orizontale armate va fi:
(i) 2 asize în cazul elementelor cu înlime între 188 ÷ 240 mm;
(ii) 3 asize în cazul elementelor cu înlime < 188 mm;

(iii) aria armturilor dispuse într-un rost orizontal va fi 1,0 cm² (2)8 mm);
()
(b) acoperirea lateral cu mortar a barelor din rosturi va fi stabilit pentru a asigura
protecia anticoroziv a barelor. ( )
(4) Armturile din rosturile orizontale vor fi ancorate în stâlpiori sau prelungite în
zidrie, dincolo de marginea opus a stâlpiorului, pentru a se realiza o lungime total
de ancoraj de cel putin 60. Barele se vor fasona fr cârlige.
(5) Înndirile barelor din rosturi se vor face prin suprapunere, fr cârlige, pe o
lungime de t60. Seciunile de înndire ale barelor vor fi decalate cu cel puin 1.00m;
într-o seciune se vor înndi cel mult 1/3 din barele peretelui. (0)
8.5.4.4. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei din

zidrie cu inim armat (ZIA).
(1) Pereii de crmid din straturile marginale vor avea grosimea de minimum ½
crmid (minimum 115mm), vor fi executai cu zidria esut i vor avea rosturile
verticale complet umplute cu mortar. Nu se accept folosirea elementelor cu îmbinare
mecanic (nut i feder) pentru cele dou straturi de zidrie ale ZIA.
(2) Grosimea stratului median, de beton sau mortar-beton (grout), va fi 10cm.
(3) Armarea stratului median se va determina prin calcul.
(4) Pentru primul nivel al cldirilor cu nniv3, procentele de armare minime,
raportate la seciunea de beton a stratului median, vor respecta condiiile din tabelul
8.12. Diametrul minim al barelor va fi 8mm iar distana între bare va fi d 150mm.
Tabelul 8.12. Procente de armare minime pentru perei din ZIA

Acceleraia seismic Barele orizontale Barele verticale
de proiectare Categoria 1 Categoria 2 Categoria 1 Categoria 2
ag0,20g 0,30% 0,25% 0,25% 0,20%
ag 0,15g 0,25% 0,20% 0,20% 0,15%
(5) Pentru construciile cu nniv<3, i pentru nivelurile de peste parter ale

construciilor cu nniv3, procentele minime de armare se vor lua egale cu 80% din
valorile din tabelul 8.12. Diametrul minim al barelor va fi 6mm iar distana între bare
va fi d1.5tm unde tm este grosimea stratului median.
(6) Armarea cu plase sudate se va face numai dac, din calcul, rezult c, în
situaia de proiectare seismic, armturile rmân în domeniul elastic de comportare.
Armarea cu plase sudate nu se va folosi la pereii parterului, indiferent de numrul
nivelurilor peste seciunea de încastrare, pentru cldirile din zone cu ag0.15g. (0)
(1) Verificarea siguranei cldirilor cu perei structurali din zidrie în situaia de

proiectare seismic se va face prin calcul, indiferent de tipul zidriei, de numrul de
niveluri peste seciunea de încastrare (nniv) i de acceleraia terenului pentru proiectare
la amplasament (ag) cu excepia "cldirilor simple" definite i detaliate la par.8.9.
(2) Verificarea siguranei structurilor din zidrie se face în raport cu:
- strile limit ultime de rezisten i de stabilitate (ULS);
- starea limit de serviciu (SLS).
(3) Combinarea efectelor încrcrilor verticale i seismice se va face conform
Codului CR 0 i capitolului 4 din acest Cod. (0)
8.6.1. Cerina de rezisten în raport cu starea limit ultim (ULS)
(1) Pentru aciunea cutremurului de proiectare, cu acceleraia terenului ag dat în

Figura 3.1. din acest Cod, cerina de rezisten în raport cu starea limit ultim (ULS)
se verific pentru:
- efectul forelor seismice care acioneaz în planul peretelui structural;
- efectul forelor seismice care acioneaz perpendicular pe planul peretelui
structural.
(2) Rezistenele de proiectare ale pereilor structurali la starea limit ultim (ULS),
pentru gruparea seismic de încrcri, se vor calcula pe baza rezistenelor
caracteristice folosind valorile coeficienilor pariali de siguran M din tabelul 8.13.
Pentru celelalte grupri de încrcri, pentru calculul structurilor cu perei structurali
din zidrie se folosesc valorile M date în Codul CR 6 pentru situaia persistent de
proiectare i pentru situaia tranzitorie de proiectare. (0)
Tabelul 8.13. Coeficieni pariali de siguran M pentru calculul pereilor structurali
din zidrie la starea limit ultim (ULS) pentru gruparea seismic de încrcri
Categoria Tipul controlului la execuie
Mortar
elementelor Redus Normal Special
De reet (G)
2,4 2,2 1,9
preparat la antier
De reet (G)
Categoria I preparat industrial, 2,2 1,9 1,8
semifabricat industrial
Performant (T) i (G) --- 1,8 1,8
De reet (G)
2,7 2,5 2,2
preparat la antier
Categoria II De reet (G)
preparat industrial, 2,4 2,2 2,0
semifabricat industrial
8.6.1.1. Cerina de rezisten pentru efectele cutremurului în planul

peretelui
(1) Pereii structurali vor fi proiectai pentru a avea, în toate seciunile, rezistenele
de proiectare la eforturi secionale (NRd, MRd, VRd) mai mari decât eforturile secionale
de proiectare (NEd, MEd, VEd) rezultate din încrcrile din gruparea seismic.
(2) Pentru proiectarea cldirilor cu structuri din zidrie, mecanismul de disipare a
energiei seismice va fi ales astfel încât s se asigure comportarea ductil a structurii în
funcie de valoarea acceleraiei terenului pentru proiectare (ag) din zona
amplasamentului.
(3) Pentru cldirile situate în zonele seismice cu ag0,25g este obligatorie
asigurarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice la cutremure severe
care const în dirijarea tuturor zonelor de dezvoltare a deformaiilor inelastice în zona
de la baza montanilor (peste seciunea de "încastrare").
(4) Pentru cldirile situate în zonele seismice cu ag=0,15g i ag=0,20g, mecanismul
favorabil de disipare a energiei seismice descris la (3) poate fi asigurat numai pentru o
parte dintre pereii structurali care vor fi confinai cu stâlpiori de beton armat la
ambele extremiti - a se vedea 8.3.2.2. (3). Aceti perei vor fi considerai ca elemente
structurale principale -conform 4.4.2. din acest Cod.
(5) Pentru cldirile situate în zonele seismice cu acceleraia de proiectare ag=0,10g
respectarea msurilor constructive generale prevzute în Codul CR 6 i în prezentul
Cod asigur un rspuns seismic adecvat.
(6) Realizarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice stabilit la (3)
se obine, în principal, prin urmtoarele msuri de proiectare conceptual (ierahizarea
capacitii de rezisten):
- momentele încovoietoare capabile în peretele structural vor fi superioare, în
toate seciunile, valorii momentului corespunztor plastificrii din seciunea de
încastrare;
- capacitatea de rezisten la for tietoare a pereilor structurali va fi
superioar, în toate seciunile, forei tietoare asociat capacitii de rezisten
la compresiune excentric;
(7) În zonele seismice cu ag0,30g, nu se vor proiecta cldiri pentru care, în cazul
cutremurului de proiectare, mecanismul de disipare a energiei implic formarea
articulaiilor plastice în montanii dintre golurile de ui/ferestre la parter. Aceste
elemente vor fi proiectate pentru a rmâne în domeniul elastic de comportare.
(8) În conformitate cu principiul ierarhizrii capacitii de rezisten, în starea
limit ultim, valoarea rezistenei de proiectare la for tietoare VRd a fiecrui perete
structural, trebuie s satisfac relaiile:
VRd t 1.25VEdu (8.8)
VRd d qVEd (8.9)
unde
VEdu valoarea forei tietoare asociat rezistenei la compresiune excentric (for

axial + încovoiere) a seciunii din zidrie simpl, confinat sau cu inim
armat, determinat inând seama de suprarezistena armturilor (1.25fyd);
VEd valoarea forei tietoare determinat prin calculul structurii în domeniul elastic
liniar cu forele din situaia de proiectare seimic;
q factorul de comportare utilizat pentru calculul structurii.
(9) În cazul pereilor structurali a cror rezisten de proiectare la încovoiere MRd
îndeplinete condiia (0)
MRd qMEd (8.10)
unde MEd este momentul încovoietor determinat prin calculul structurii în domeniul
elastic liniar, rezistena de proiectare la for tietoare VRd va fi limitat la
VRd = qVEd (8.11)
8.6.1.2. Cerina de rezisten pentru efectele cutremurului perpendicular

pe planul peretelui
(1) Pentru pereii structurali cu i fr goluri de ui sau ferestre, momentele
încovoietoare de proiectare date de fora seismic perpendicular pe planul peretelui
(MExd1 i MExd2) vor fi calculate conform Codului CR 6.
(2) Calculul rezistenelor de proiectare la încovoiere perpendicular pe planul
peretelui din zidrie (MRxd1 i MRxd2) se va face conform Codului CR 6. (0)
8.6.1.3. Verificarea planeelor
(1) Verificarea rezistenei i rigiditii planeelor la for

e seismice orizontale,
conform Codului CR 6, cap.6 va fi fcut pentru urmtoarele categorii de cldiri cu
perei structurali din zidrie:
(a) cldiri etajate cu perei rari (sistem celular);
(b) cldiri tip "sal/hal", pentru planeul de acoperi;
(c) cldiri etajate cu goluri mari în planee;
(d) cldiri cu planee prefabricate (pentru verificarea capacitii îmbinrilor). ( )
(2) În cazul cldirilor cu perei dei (sistem fagure) verificarea planeelor din
beton armat la for
e seismice orizontale nu este necesar. (0)
8.6.2. Cerina de rigiditate
(1) Structurile din zidrie i trebuie s fie proiectate astfel ca valoarea deplasrii
relative de nivel dr determinat conform paragrafului 8.8 s nu depeasc deplasrile
relative de nivel admisibile stabilite conform art. 4.6.3.2. Cerina de rigiditate nu
trebuie s fie verificat prin calcul pentru cldirile cu perei dei. (0)
8.6.3. Cerina de stabilitate
(1) Cerina de stabilitate lateral a pereilor structurali din zidrie este satisfcut
dac sunt respectate cerinele de alctuire pentru ansamblul construciei i cerinele
geometrice i de alctuire constructiv pentru fiecare perete în parte. (0)
8.6.4. Cerina de ductilitate
(1) Cerina de ductilitate este considerat satisfcut dac sunt respectate

prevederile de calcul, de dimensionare i de alctuire constructiv formulate pentru
situaia persistent de proiectare i pentru situaia tranzitorie de proiectare i
prevederile suplimentare date în prezentul Capitol. (0)
8.6.5. Cerine de rezisten în raport cu starea limit de serviciu (SLS)
(1) Pentru cldirile din clasele de importan I i II situate în zone seismice cu

acceleraia terenului pentru proiectare ag0,30g, rezistena pereilor structurali din
zidrie va fi verificat la aciunea cutremurului cu interval mediu de recuren mai mic
decât cel al cutremurului de proiectare. Factorul de reducere a aciunii seismice pentru
verificarea rezistenei se va lua =0,5 iar pentru deplasrile laterale impuse factorul
se va lua conform art.10.3.2.2.
(2) În condiiile de la (1) cerina de siguran se va verifica astfel:
- Eforturile secionale de proiectare (NEd, MEd,VEd) se vor calcula, pentru toate
tipurile de zidrie, cu factorul de comportare q=1,0. (în domeniul elastic)
- Rezistenele de proiectare (NRd, MRd,VRd) se vor calcula cu coeficientul parial
de siguran pentru material M = 1,5
(3) Pentru pereii structurali ai cldirilor din clasa de importan III i IV nu se
impun cerine speciale pentru SLS. (0)
8.7. Calculul valorilor de proiectare ale rezistenelor pereilor structurali din

zidrie
8.7.1. Prevederi generale de calcul.
(1) Calculul valorilor de proiectare ale rezistenelor pereilor structurali din zidrie
la:
- la for axial i încovoiere în planul peretelui,
- for tietoare,
- încovoiere perpendicular pe planul peretelui;
i
- calculul rezistenei planeelor,
- calculul deplasrilor laterale,
se vor face conform ipotezelor, modelelor i metodelor stabilite în Codul CR 6, cap.6.
(2) Rezistena de proiectare a pereilor structurali se va determina pentru: (0)
- eforturile secionale care acioneaz în planul peretelui: fora axial (NRd) ,

încovoiere (MRd) i for tietoare (VRd);
- eforturile secionale care acioneaz perpendicular pe planul peretelui:
încovoiere în plan paralel cu rosturile orizontale (MRxd1), încovoiere în plan
perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2).
8.7.2. Prevederi suplimentare pentru calculul pereilor structurali la for axial

i încovoiere în planul peretelui
(1) În cazul cldirilor la care predomin pereii structurali cu form complex

nesimetric a seciunii transversale (L,I,T) rezistena de proiectare la for axial i
moment încovoietor în planul peretelui i rezistena la for tietoare se vor calcula
pentru ambele sensuri de aciune a forei seismice sau vor fi luate, acoperitor, egale cu
valorile minime respective care rezult pentru cele dou sensuri ale aciunii seismice
(2) În cazul pereilor structurali cu form complex (L,I,T), rezistena de
proiectare se va determina pe baza seciunii de calcul (inclusiv tlpile); legtura dintre
inim i talp va fi verificat pentru eforturile de forfecare verticale corespunztoare
forei tietoare de proiectare.
(3) Verificarea de la (2) nu este necesar dac: (0)
- legtura între talp i inima peretelui este realizat prin esere;
i dac
- pentru construciile situate în zonele seismice cu ag0,20g, la coluri,
intersecii i ramificaii sunt prevzute în rosturile orizontale minimum dou
bare cu d=8mm la interval d400 mm care continu în perete pe o lungime de
40dt600 mm.
8.7.3. Prevederi suplimentare privind rezistena de proiectare a pereilor

structurali cuplai
(1) În cazul pereilor structurali din zidrie confinat care particip la preluarea
forei seismice, grinzile de cuplare din beton armat între montanii pereilor cu goluri
de ui/ferestre vor fi proiectate astfel încât sub efectul eforturilor din gruparea de
proiectare seismic: (0)
(a) Cedarea grinzii din încovoiere s precead:
(i) cedarea montantului prin compresiune excentric;
(ii) cedarea grinzii prin for tietoare. ( )
(b) Cedarea grinzii din for tietoare s precead cedarea reazemului grinzii
(montantului) prin zdrobirea local a zidriei sau prin cedarea la compresiune
excentric a stâlpiorului de la marginea golului (dac acesta exist). ( )
8.8. Calculul deformaiilor i deplasrilor laterale în planul peretelui
(1) Pentru calculul deformaiilor i deplasrilor laterale în planul peretelui

structural se vor folosi legea constitutiv "efort unitar - deformaie specific V-H" i
valorile modulelor de elasticitate longitudinal i transversal ale zidriei stabilite
conform prevederilor din codul CR 6-2013. (0)
8.8.2. Deformaiile laterale ale pereilor structurali din zidrie
(1) Cerina de rigiditate a cldirilor cu perei structurali din zidrie se va considera

satisfcut dac deplasrile relative de nivel ale cldirii dr sub aciunea încrcrilor din
gruparea seismic, se înscriu în limitele stabilite în Anexa. E. (0)
8.9. Proiectarea cldirilor simple din zidrie
8.9.1. Generaliti
(1) Prin excepie de la prevederile art. 8.6 capitol cldirile cu perei structurali din
zidrie care satisfac condiiile constructive enunate în continuare pot fi proiectate fr
verificarea prin calcul a siguranei la efectele provenite din gruparea seismic de
încrcri. Aceste cldiri sunt denumite în continuare, cldiri simple din zidrie.
(2) Pentru aceste cldiri, sigurana elementelor structurale verticale, a planeelor, a
arpantelor i a fundaiilor va fi verificat prin calcul pentru toate celelalte grupri de
încrcri prevzute în Codul CR 0.
(3) Cldirile cu perei structurali din zidrie încadrate în clasele de importan III
i IV, sunt considerate "cldiri simple de zidrie" numai dac respect în totalitate:
- cerinele de la 8.9.2. ÷ 8.9.4;
- cerinele generale de alctuire i detaliere constructiv pentru tipurile
respective de zidrie (ZNA, ZC, ZIA), i cerinele referitoare la alctuirea i
dimensionarea prin calcul a infrastructurii i fundaiilor.
(4) Dac cel puin una din condiiile enunate în continuare la 8.9.2. ÷ 8.9.4. nu
este îndeplinit, sau dac proiectantul dorete folosirea materialelor care asigur
rezistenele minime prevzute în tabelele 8.2 ÷ 8.5 (valorile de baz, fr majorarea de
20% prevzut la 8.9.2.(2)), cerina de siguran va fi verificat prin calcul i pentru
aceast grupare de încrcri conform metodologiei generale care se aplic pentru
situaia seismic de proiectare. (0)
8.9.2. Materiale pentru zidrie
(1) Pentru executarea cldirilor simple din zidrie se vor folosi elementele pentru
zidrie i mortarele menionate la 8.2.
(2) Rezistenele la compresiune ale elementelor pentru zidrie i ale mortarelor vor
fi alese de proiectant astfel încât rezistena caracteristic la compresiune a zidriei,
perpendicular pe rosturile de aezare (fk) s aib cel puin valorile din tabelul 8.2
majorate cu 20%.(0)
8.9.3. Condiii de regularitate geometric i structural
(1) Cldirile simple din zidrie trebuie s satisfac cerinele de regularitate în plan
i în elevaie din acest capitol i urmtoarele cerine suplimentare
(a) Planul trebuie s fie aproximativ dreptunghiular. Aria retragerilor de la forma
dreptunghiular trebuie s fie 15% din aria total a planeului.
(b) Raportul dintre lungimea laturii scurte i cea a laturii lungi în plan trebuie s
fie ( )
(i) 0,33 pentru cldiri cu perei din zidrie nearmat
(ii) 0,25 pentru cldiri cu perei din zidrie confinat i din zidrie cu
inima armat
(2) Pereii structurali ai cldirii trebuie s satisfac toate cerinele urmtoare:
(a) cldirea trebuie s fie rigidizat prin perei structurali, dispui aproximativ
simetric în plan pe dou direcii ortogonale astfel încât s fie evitat/limitat
efectulde torsiune de ansamblu; aceast condiie se consider satisfcut dac
distana între centrul de mas i centrul de rigiditate ale structurii, pe oricare
dintre cele dou direcii, este 0.1L unde L este dimensiunea cldirii
perpendicular pe direcia considerat.
(b) pe fiecare dintre cele dou direcii ortogonale ale cldirii trebuie s existe cel
puin câte doi perei paraleli iar lungimea fiecrui perete trebuie s fie >30%
din lungimea cldirii pe direcia peretelui considerat;
(c) distana între pereii cei mai deprtai de centrul de rigiditate de pe cel puin
una din direcii trebuie s fie > 75 % din lungimea cldirii pe cealalt direcie;
(d) cel puin 75 % din încrcrile verticale trebuie s fie preluate de pereii
structurali;
(e) pereii structurali trebuie s fie continui de la acoperi pân la fundaii. ( )
(3) În ambele direcii orizontale, masa de etaj i seciunile orizontale ale pereilor
structurali pot fi mai mici cu cel mult 15% în raport cu nivelul imediat inferior.
(4) Pentru cldirile cu perei din zidrie nearmat i din zidrie confinat, pereii
de pe o direcie trebuie s fie legai cu pereii de pe direcia ortogonal la o distan
7,0 m în zonele seismice cu ag0,10g i 5,0m în zonele seismice cu ag=0,15g i
ag=0,20g.
(5) Efortul unitar mediu de compresiune în pereii structurali, la parter, dat de
încrcrile verticale din gruparea fundamental va fi 0,25fd. (0)
8.9.4. Numrul de niveluri peste seciunea de încastrare i densitatea minim a

pereilor structurali pentru cldiri simple din zidrie
(1) Pentru cldirile simple din zidrie numrul de niveluri peste seciunea de
încastrare (nniv) i densitatea minim asociat a pereilor structurali vor respecta
valorile din tabelele 8.14 i 8.15 în funcie de tipul zidriei i de acceleraia seismic
de proiectare ag. În numrul de niveluri admis conform tabelelor 8.14 i 8.15 se
include mansarda i nu se include podul necirculabil. (0)

pereilor structurali pentru cldiri simple din zidrie cu elemente din argil ars din
grupele 1 i 2
Tipul Numr de Acceleraia terenului pentru proiectare (ag)
zidriei niveluri (nniv) 0,10g 0,15g 0,20g
Zidrie 1 4,0% 5,0 %
NA
nearmat 2 NA NA
1 3,5% 4,0% 4,5%
Zidrie
2 4,0% 5,0% 5,5%*
confinat
3 5,0%* 6,0%* NA
1 3,0% 3,5% 4,0%
Zidrie cu
2 3,5% 4,5% 5,5%
inim armat
3 4,5% 6,0% NA
* Numai cu condiia satisfacerii cerinelor constructive pentru zidrie confinat i
armat în rosturile orizontale (ZC+AR)
NA - nu se accept
Tabelul 8.15 Numrul de niveluri peste seciunea de încastrare i densitatea minim a

pereilor structurali pentru cldiri simple din zidrie cu elemente din argil ars din
grupa 2S i din BCA
Tipul Numr de Acceleraia terenului pentru proiectare (ag)
zidriei niveluri (nniv) 0,10g 0,15g 0,20g
Zidrie 1 4,5% 5,5 %
NA
nearmat 2 NA NA
1 4,0% 5, 0% 6,0%
Zidrie
2 4,5% 5,5%*
confinat NA
3 5,0%* NA
* Numai cu satisfacerea cerinelor constructive pentru zidrie confinat i
armat în rosturile orizontale (ZC+AR)
NA - nu se accept
9
9. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DIN LEMN
9.1. Generaliti

(1) Acest capitol se aplic proiectarii în zone seismice a cldirilor i a altor construcii
similare definite la capitolul 1, paragraful 1.1, realizate cu structuri de rezistent
pentru care se utilizeaz lemn brut, lemn ecarisat, lemn lamelat încleiat i panouri
pe baz de lemn, îmbinate cu adezivi, prin chertare sau cu elemente de îmbinare
metalice (conectori).
(2) Prevederile prezentului capitolului trebuie corelate cu prevederile din capitolele
1–4 în care sunt detaliate aspectele de ansamblu pentru proiectarea specific
construciilor din diferite materiale i componente nestructurale.
(3) Documentele normative de referin pentru proiectarea construciilor din lemn,
inclusiv la aciunea sesismic, sunt indicate la capitolul 1.5.
(4) Standardele de referin complementare prezentului capitol sunt indicate la
capitolul 1.5. (0)
9.1.2. Definiii
(1) În acest capitol sunt folosii urmtorii termeni: (0)
- Îmbinri semi-rigide: Îmbinri cu o flexibilitate important, a cror
influen trebuie considerat în calcul structural. Îmbinrile semi-rigide ofer
un anumit grad de interaciune al elementelor îmbinate, în funcie de
caracteristicile componentelor. Îmbinrile semi-rigide trebuie s fie capabile s
transmit eforturile interne i momentele rezultate din analizele statice (ex.
îmbinri cu tije).
- Îmbinri rigide: Îmbinri cu flexibilitate neglijabil. Îmbinrile rigide
trebuie s posede suficient rigiditate la rotire pentru a putea justifica analiza
bazat pe noduri continue (ex. îmbinri incleiate).
- Îmbinri articulate: Îmbinri cu o flexibilitate important, a cror influen
trebuie considerat în calcul structural. Îmbinrile articulate trebuie s fie
capabile s transmit eforturile interne fr o dezvoltare semnificativ a
momentelor încovoietoare care s afecteze elementele structurale îmbinate sau
întreaga structur. Un nod articulat trebuie s preia rotirile rezultate din
aplicarea eforturilor calculate (ex. îmbinri prin chertare).
- Îmbinri cu tije: Îmbinri cu elemente metalice de îmbinare de tip dorn (ex.
cuie, uruburi, dornuri, etc.) încrcate perpendicular pe axa lor.
- Îmbinri prin chertare: îmbinrile la care eforturile se transmit prin arie de
presiune i fr elemente metalice de îmbinare.
- Ductilitate static: raportul dintre deformaia ultim i deformaia la
sfâritul comportrii elastice, evaluat în testele ciclului cvasi-static.
9.1.3. Concepia de proiectare

(1) Construciile din lemn, rezistente la cutremur, trebuie proiectate inând cont de
unul din urmtoarele concepte (tabelul 9.1):
(a) comportare structural disipativ;
(b) comportare structural slab disipativ. ( )
(2) Comportarea structural disipativ (conceptul a) este considerat capacitatea unei
pri structurale (zone disipative) de a rezista aciunii seismice prin incursiuni
dincolo de limita elastic. Când se folosete spectrul de proiectare, factorul de
comportare q poate fi luat mai mare ca 1.5. Valoarea lui q depinde de tipul
structurii de rezisten din lemn i de clasa de ductilitate.
(3) În conceptul b), efectele aciunii sunt calculate pe baza unei analize globale
elastice, fr a lua în considerare comportarea neliniar a materialului. Când se
folosesc condiiile de proiectare definite în paragraful 3.2.2.5, factorul de
comportare q nu se ia mai mare de 1.5. Acest concept este corespunztor clasei de
ductilitate DCL.
(4) Structurile din lemn pentru cldiri proiectate în conformitate cu (a) se împart în
dou clase de ductilitate, clasa ductilitate înalt (DCH) i clasa de ductilitate
medie (DCM), în funcie de capacitatea de disipare a energiei i de rezistena la
for
e laterale. Structurile proiectate pentru DCH au ductilitate de ansamblu i
local superioar celor proiectate pentru DCM. Pentru a reduce cerinele de
ductilitate, structurile din clasa de ductilitate medie vor fi dotate cu o capacitate de
rezisten superioar structurilor din prima clasa.
(5) Zonele disipative vor fi localizate în îmbinri i conectori metalici, luând în
considerare i eventualele influene locale datorate tijelor care se deformeaz, iar
elementele din lemn rmân în domeniul de comportare elastic.
(6) În anumite situatii, structurile de cldiri se pot proiecta pentru o capacitate
minimal de disipare a energiei seismice prin deformaii plastice (de ductilitate),
cu o cretere corespunzatoare a capacitii de rezisten la for
e laterale.
Structurile proiectate în conformitate cu clasa de ductilitate joasa (DCL) vor
respecta, în principal, regulile de proiectare generale pentru construcii din lemn
împreun cu prevederile suplimentare specifice acestei clase date în prezentul
capitol.
(7) Deplasrile laterale asociate cerinelor de ductilitate vor fi suficient de reduse
pentru a nu aprea pericolul pierderii stabilitii. (0)
Tabelul 9.1. Tipuri de structuri i valori ale factorului de comportare q în funcie de

clasa de ductilitate cerut
Clasa de ductilitate
Concept de proiectare Factor de comportare q
cerut
Structuri slab disipative 1 < q 1,5 DCL (joas)
1,5 < q 2.5 DCM (medie)
Structuri disipative
2,5 < q 5 DCH (înalt)
9.2. Condiii privind comportarea structural disipativ

(1) La proiectarea structurilor din lemn pe baza conceptului de comportare disipativ,
prezena factorului de comportare q conduce la structuri cu o rezisten redus,
care trebuie compensat printr-o buna ductilitate. Componentele structurale
disipative se dimensioneaz la eforturile din gruparea seismic de încrcari i
trebuie s îndeplineasc cerinele care s le asigure o comportare ductil.
(2) În componentele nedisipative trebuie prevenite deformaiile plastice, prin
asigurarea unei suprarezistene fa de cele disipative. Eforturile de calcul în
componentele nedisipative se stabilesc pe baza conceptului de proiectare bazat
pe capacitatea de rezisten.
(3) La proiectarea structurilor din lemn pe baza conceptului de comportare slab-
disipativ, structura se bazeaz pe rezistena pentru preluarea aciunii seismice.
Verificarea componentelor structurale se face la eforturile de calcul din
combinaia seismic de încrcri, în mod similar cu proiectarea în gruparea
fundamental de încarcri, nefiind necesare adoptarea unor msuri speciale de
asigurare a ductilitii.
(4) Când se utilizeaz conceptul de comportare structural disipativ, se vor aplica
urmtoarele prevederi:
(a) Zonele dispative sunt realizate de materialele i tipurile de conectori metalici
care au o comportare corespunztoare la solicitarea de oboseal;
(b) Îmbinrile incleiate sunt considerate ca având comportare elastic;
(c) Îmbinrile prin chertare nu pot fi folosite atunci când eforturile de forfecare sau
de întindere perpendicular pe fibre sunt predominante. ( )
(5) Pentru placajele pereilor structurali i ale diafragmelor de planee, cerinele
pentru conceptul de comportare structural sunt satisfcute dac sunt îndeplinite
urmtoarele condiii:
(a) Plcile aglomerate derivate au densitatea specific de cel puin 650 kg/m3.
(b) Placajele au cel puin 9 mm grosime.
(c) Plcile fibrolemnoase (PFL) i cele din achii din lemn (PAL) au cel puin 13
mm grosime.
(d) Plcile cu lamele de lemn dublu orientate (OSB) au cel putin 12mm grosime.
()
(6) Cerinele menionate pentru conceptul de comportare structural disipativ sunt
satisfcute dac conectorii, sub forma de piese (plane sau cu forme diverse) sau
tije, pentru imbinri la structurile din lemn respect urmatoarele cerine: (0)
(a) Conectorii, ca material i structur, utilizai pentru îmbinrile structurilor din
lemn satisfac cerinele normelor tehnice i standardelor de calitate în vigoare.
(b) Proprietile de ductilitate ale imbinrilor grinzilor cu zbrele i placajelor, ca
i ale structurilor de lemn încadrate în clasele de ductilitate DCM sau DCH
(vezi 9.3) trebuie verificate pentru conformitate cu 9.3(4) prin încercri ciclice
ale combinaiilor de elemente din lemn îmbinate i conectori. ( )

(1) Valorile coeficientului de comportare q sunt asociate spectrelor de proiectare i in
cont de influena coeficientului de amortizare propriu fiecrei construcii. În
concordan cu comportarea lor ductil i capacitatea de disipare de energie sub
aciuni seismice, structurile din lemn se vor încadra în una dintre cele trei clase de
ductilitate DCL, DCM i DCH. Factorul de comportare q are valorile prezentate în
tabelul 9.2 cu condiia satisfacerii cerinelor de regularitate a structurii i
respectarea prevederilor capitolul 4 din prezentul cod.
(2) Pentru structuri neregulate pe înlime, coeficientul q se reduce cu 20% fa de
valorile prezentate în tabelul 9.2 (cu condiia q 1.5).
(3) Elementul structural cel mai puin ductil din ansamblul structurii de rezisten
determin valoarea coeficientului de comportare q.
(4) Pentru a se asigura posibilitatea de utilizare a valorilor date ale factorului q,
zonele disipative trebuie s fie capabile s se deformeze plastic în cel puin trei
cicluri complete de încrcare-descrcare cu ductilitate 4 pentru structurile din
clasa de ductilitate DCM i ductilitate 6 pentru structurile pentru clasa de
ductilitate DCH, fr o reducere mai mare de 20% a rezistenei lor.
Tabelul 9.2. Factori de comportare q pentru structuri de lemn
Factor de
Tip de structur Clasa de ductilitate
comportare q
Console
Grinzi
Grinzi cu zbrele având îmbinrile realizate prin
Capacitate joas de
chertare
disipare de energie 1,5
Grinzi cu zbrele având îmbinrile realizate cu
(DCL)
inele
Sarpante asamblate cu conectori
Arce cu 2 sau 3 articulaii
dornuri sau buloane
Structuri mixte (cadre i elemente de închidere
Capacitate medie 2
care nu particip la preluarea forelor orizontale)
de disipare de
Perei din panouri din lemn cu fee încleiate,
energie (DCM)
îmbinate cu cuie i buloane
Structuri în cadre având îmbinarile realizate cu
2,5
dornuri sau buloane (vezi pct. 9.4.2.(4))
Perei din panouri din lemn cu fee îmbinate cu
cuie i buloane pe scheletul din lemn (vezi pct.
9.4.2.(5)) 3
Capacitate înalt de
cuie
disipare de energie
Structuri în cadre având îmbinarile realizate cu
(DCH) 4
dornuri sau buloane (vezi pct. 9.4.2.(7))
Structuri din panouri din lemn cu fee îmbinate
5
cu cuie pe scheletul din lemn(vezi pct. 9.4.2.(7))
(5) Regimul de înlime maxim recomandat este de 10.00m pentru construciile

amplasate în zone seismice cu ag<0.15g i 7.00m pentru zone cu ag0.15g.
Înlimea se calculeaz de la cota ±0.00 a construciei la cornis (streain).
(6) Regimul de înlime peste 10.00 m se poate admite dup evaluarea capacitii
structurale, pe modele la scar natural sau redus la 1/2 sau 1/4. (0)
9.4. Criterii de proiectare pentru structuri disipative
9.4.1. Reguli pentru elementele de îmbinare (conectori)

(1) Îmbinrile, realizate cu elemente de îmbinare – conectori - se vor proiecta astfel
încât acestea s prezinte o ductilitate bun, s nu fie sensibile la sarcini repetate i
s asigure, prin modul de alctuire, disiparea energiei.
(2) Pentru evitarea ruperii prin fisurare prematur a lemnului, se vor respecta reguli
privind distanele dintre tije i distanele dintre tije i captul elementului din lemn
care se îmbin, conform reglementrilor tehnice specifice privind proiectarea
construciilor din lemn, aplicabile în vigoare. Majorarea spaiilor dintre piesele de
îmbinare i cele fa de limitele elementului din lemn contribuie la creterea
rezistenei la fisurare i, în consecin, la ductilitatea îmbinrii.
(3) Fisurarea poate fi prevenit prin adugarea în zona de îmbinare a unor piese de
rigidizare, cu o bun rezisten la întindere transversal, cum sunt contraplcile.
(4) Capacitatea de disipare de energie poate fi îmbunatit prin alegerea de tije zvelte,
care permit formarea de articulaii plastice. Ductilitatea este îmbuntit când
coeficientul de zveltee al tijei mai mare ca 8.
(5) Fisurarea poate fi limitat prin crterea grosimii elementului din lemn în raport cu
diametrul conectorilor sub form de tij.
(6) Elemente de îmbinare de tip tije (cuie, agrafe i uruburi), cu excepia elementelor
din oel dur, cuiele, agrafele i uruburile au o comportare plastic.
(7) Creterea lungimii de ptrundere a tijei în elementul de lemn previne riscul de
smulgere. Pentru majorarea rezistentei la smulgere se recomand utilizarea tijelor
profilate (cu caneluri în spiral, cu dini, etc.).
(8) Pentru îmbinrile între panourile de placaj i structura de lemn, comportarea
ductil se manifest atunci când coeficientul de zveltee al tijei este mai mare ca 4.
Încercri pe panouri cu structura din lemn îmbinate cu cuie demonstreaz o
ductilitate sporit i o capacitate mare de disipare de energie.
(9) Broe (dornuri) - Îmbinrile cu tije metalice zvelte au capacitatea de a plastifica în
acelasi timp oelul i lemnul din îmbinare, ceea ce permite o disipare bun de
energie. Coeficientul de zveltee al dornului trebuie s fie mai mare ca 8, ca s se
obin o ductilitate bun.
(10) La conectorii de tip tij masiv capacitatea de disipare de energie a structurii
depinde numai de capacitatea portant a lemnului.
(11) Pentru îmbinrile cu conectori de tip bulon, ruperea fibrelor de lemn rezultat în
urma practicrii gurilor (pregurire) provoac neregulariti în distribuia
eforturilor. În zone seismice se recomand realizarea cu precizie a acestor
îmbinri i utilizarea de buloane zvelte împreun cu piese metalice de fixare de tip

inele cu dini.
(12) Inele - Din cauza capacitii reduse de deformare plastic, utilizarea acestor
mijloace de îmbinare nu este indicat pentru îmbinri disipative.
(13) Crampoane (inele cu dini) - Dac sunt bine concepute, acestea sunt capabile de o
bun comportare plastic. Pentru prevenirea fisurrii lemnului, trebuie respectate
distanele dintre dini, prevzute în reglementrilor tehnice specifice privind
proiectarea construciilor din lemn, aplicabile în vigoare.
(14) Conectori cu dini ambutisai - în cazul utilizrii conectorilor cu dini, exist
eventualitatea unei rupturi fragile a plcii i a smulgerii dinilor. Acest tip de
imbinare se calculeaz i se dimensioneaz pentru stadiul elastic de comportare.
În consecin, conectorii cu dini ambutisai nu sunt recomandai în îmbinri
disipative. (0)
9.4.2. Reguli pentru îmbinri

(1) Elementele comprimate i îmbinrile care pot ceda din deformaii datorate
încrcrilor alternante vor fi proiectate astfel încât s se previn distanarea
pieselor componente.
(2) Buloanele i dornurile vor fi montate în goluri practicate în prealabil prin
pregurire. Buloanele i dornurile mari (d>16 mm) nu vor fi folosite în îmbinrile
lemn pe lemn i metal pe lemn, exceptând combinaiile cu ali conectori.
(3) Dornurile i cuiele netede nu vor fi folosite fr piese suplimentare de strângere
(buloane) care se dispun în noduri sau pe lungimea elementului compus pentru a
strânge pachetul de bare împotriva retragerilor.
(4) Îmbinrile cu cuie, buloane i dornuri, lemn pe lemn sau metal pe lemn, sunt
suficient de ductile atunci când grosimea minim a elementelor îmbinate este de
10d i diametrul tijei d 12 mm.
(5) Panourile realizate din produse din lemn, îmbinate cu cuie, prezint o comportare
ductil, dac plcile pentru fee au grosimea t1 > 4d (d - diametrul cuiului). Pentru
îmbinarea fa – ram, se recomand ca d İ 3,1 mm i o distan de dispunere de
maximum 150 mm la elementele perimetrale (montani marginali, rigla superioar
i inferioar) i de maximum 300 mm la montanii i riglele intermediare.
(6) Toate reazemele trebuie s aibe o legatur mecanic. Elementele de fixare trebuie
concepute astfel încât s se evite deplasarea elementelor de lemn din îmbinare.
Tabelul 9.3. Factori de comportare modificai q pentru structuri
Factor de
Tip de structur
comportare q
Structuri în cadre având îmbinarile realizate cu dornuri
2,5
sau buloane
Perei din panouri din lemn cu fee încleiate, imbinate
3
cu cuie i buloane
(7) Dac cerinele de la pct. 4 i 5 nu sunt indeplinite, dar este asigurat o grosime
minim a elementelor îmbinate de 8d i 3d pentru cazul (4) i (5), trebuie utilizate
reducerile valorilor limitei superioare ale factorului q din tabelul 9.3. (0)
9.4.3. Reguli pentru diafragmele orizontale

(1) Distribuia forelor tietoare în diafragme se face luând în considerare poziia în
plan a elementelor de rezisten verticale care preiau încrcrile laterale.
(2) Continuitatea grinzilor trebuie asigurat în special în zonele de discontinuitate ale
diafragmelor de planeu.
(3) În cazul în care nu se dispun rigidizri pe întreaga înlime a grinzilor de planeu,
raportul între înlimea i grosimea grinzilor (h/b) trebuie s fie mai mic ca 4.
(4) Când diafragmele orizontale (planeele) sunt rigide în plan nu trebuie s existe
nici o discontinuitate a grinzilor în reazemele unde forele orizontale sunt
transferate elementelor verticale / pereilor structurali.
(5) În cazul construciilor de dimensiuni reduse în plan (ex.: case individuale) se
consider c diafragma orizontal (planeu) asigur contravântuirea în plan
orizontal dac: (0)
- oricare dintre dimensiunile în plan ale cldirii este mai mica de 12 m;
- grinzile diafragmelor orizontale (planeelor) din lemn sunt continue;
- elementele de fixare (tijele) sunt dispuse la maximum 150mm pe conturul
exterior al panourilor de planeu i la 300mm pe riglele intermediare.
9.5. Verificri de siguran

(1) Pentru verificarea la starea limit ultim a structurilor proiectate conform
conceptului de comportare structural slab disipativ (Clasa DCL), se aplica
coeficienii pariali de siguran ai proprietilor materialului JM pentru
combinaiile fundamentale de încrcri, conform SR EN 1995-1-1.
(2) Pentru verificarea la starea limit ultim a structurilor proiectate conform
conceptului de comportare structural disipativ (clasa DCM sau DCH), se aplica
coeficienii pariali de siguran ai proprietilor materialului JM pentru
combinaiile excepionale de încrcri, conform SR EN 1995-1-1.
(3) Pentru a se asigura incursiunea în domeniul post-elastic a zonelor disipative, toate
celelalte elemente structurale i îmbinri trebuie s fie proiectate cu suficient
suprarezisten. Cerine speciale de suprarezisten sunt cerute în special pentru:
- ancorri (tirani);
- orice alte îmbinri la elemente masive din lemn;
- îmbinri între diafragme orizontale i elemente verticale care preiau încrcri
laterale.
(4) Îmbinrile prin chertare nu prezint riscul de cedare casant dac pentru
verificarea la fora tietoare se consider un coeficient de siguran mrit cu 1,3.
(0)
10
10. PREVEDERI SPECIFICE COMPONENTELOR NESTRUCTURALE
ALE CONSTRUCIILOR
10.1. Generaliti
(1) Prezentul capitol are ca obiect enunarea cerinelor generale i a condiiilor

tehnice specifice pentru situaia de proiectare seismic, definit conform Codului CR0,
pentru subsistemul Componentelor NeStructurale (CNS) ale categoriilor de construcii
care constituie obiectul acestui Cod. Condiiile menionate se refer numai la
componentele legate solidar cu structura sau cu alte elemente fixe ale cldirii.
(2) Prevederile pentru situaia de proiectare seismic stabilite în acest Capitol
completeaz i se aplic împreun cu prevederile generale de calcul (ipoteze, procedee,
modele i metode) i cu detaliile constructive pentru situaia persistent de proiectare
i pentru situaia tranzitorie de proiectare, definite conform 8.1.3.(2), date în
reglementrile tehnice specifice fiecrei categorii de CNS.
(3) În cazul componentelor nestructurale din zidrie, prevederile stabilite în acest
Capitol completeaz i se aplic împreun cu prevederile generale de calcul (ipoteze,
procedee, modele i metode) i cu detaliile constructive pentru situaia persistent de
proiectare i pentru situaia tranzitorie de proiectare, date în CR 6.
(4) Prevederile se refer la:
- componentele nestructurale (CNS);
- piesele de legtur ale CNS de structura principal sau de alte CNS;
- elementele i/sau subansamblurile structurii principale de care sunt prinse
CNS.
(5) Cerinele de siguran i regulile de proiectare stabilite în cele ce urmeaz sunt
difereniate în funcie de urmtorii parametri:
- clasa de importan a construciei stabilit conform tabelului 4.2;
- acceleraia seismic a terenului pentru proiectare ag la amplasament;
- categoria (funciunea) i rolul CNS în funcionarea cldirii;
- proprietile geometrice i mecanice ale CNS i ale legturilor acesteia;
- interaciunile posibile ale componentei nestructurale cu elementele structurii
principale sau cu alte CNS.
(6) Msurile prevzute în acest capitol se refer la protecia CNS fa de cele dou
efecte ale cutremurului:
1. Efectul direct al forelor de inerie corespunztoare produsului dintre masa
componentei nestructurale i acceleraia pe care aceasta o capt în timpul
cutremurului.
2. Efectul indirect rezultat din deformaiile impuse componentei nestructurale
prin deplasrile laterale relative ale punctelor de prindere/de contact cu
structura principal.
(7) Prevederile referitoare la performanele seismice ateptate ale CNS pot

difereniate în funcie de performana seismic impus cldirii prin tema de proiectare.
(0)
10.1.2. Subsistemul componentelor nestructurale (CNS)
(1) Subsistemul componentelor nestructurale (CNS) include toate prile i

elementele construciei, cu excepia celor care aparin subsistemului elementelor
structurale, precum i mobilierul fix de uz profesional.
(2) Subsistemul componentelor nestructurale este constituit din urmtoarele
categorii de componente:
A. Componente arhitecturale (pri/elemente de construcie):
A.1. Elemente ataate anvelopei construciei:
- finisaje i placaje, elemente de protecie termic sau decoraii, din crmid,
beton, piatr, materiale ceramice, sticl sau similare care au ca suport
elementele de închidere, structurale sau nestructurale;
- copertine, balustrade i parapei de balcon, atice, profile ornamentale, statui -
indiferent de materialul din care sunt executate;
- couri de fum i de ventilaie - indiferent de materialul din care sunt
executate;
- utilaje, echipamente electromecanice i rezervoare instalate pe acoperiul sau
pe faada cldirii;
- firme, reclame, antene de televiziune.
A.2. Elemente ale anvelopei:
- componentele nestructurale ale anvelopei - panouri de perete indiferent de
materialul din care sunt executate, inclusiv panourile de zidrie înrmate în
cadre de beton armat sau de oel, dintr-un singur strat sau din dou straturi,
pline sau cu goluri, alte elemente majore de zidrie (timpane, frontoane),
montani, rigle, buiandrugi, centuri;
- tâmplriile înglobate, inclusiv sticla.
A.3. Elemente de compartimentare interioar fixe sau amovibile (inclusiv
finisajele i tâmplriile înglobate) - indiferent de materialul din care sunt
executate.
A.4. Tavane suspendate.
A.5. Pardoseli înlate
A.6. Alte elemente de construcie: garduri de incint (împrejmuiri).
B. Instalaii:
B.1 Instalaii sanitare.
B.2 Instalaii electrice/iluminat.
B.3 Instalaii de înclzire, de condiionare i de ventilaie.
B.4 Instalaii speciale cu utilaje care opereaz cu abur sau cu ap la temperaturi
ridicate (buctrii, spltorii, etc).
C. Echipamente electromecanice:
C.1 Ascensoare.
C.2 Scri rulante.
D. Mobilier i alte dotri:
D.1 Mobilier/echipamente profesionale fixe: de birou (rafturi, dulapuri), din
uniti medicale, de cercetare, inclusiv sistemele de computere, din muzee de
interes naional, inclusiv exponatele.
D.2 Mobilier i dotri speciale din construcii din clasa de importan I:
panouri de control i comand ale dispeceratelor din servicii de urgen, din
uniti de pompieri, poliie, centrale telefonice, echipamente din staii de
radiodifuziune/televiziune i similare.
D.3 Rafturi din magazine i din depozite accesibile publicului.
(3) Pentru protecia seismic, în raport cu funciunea în cldire, CNS se împart în:
(0)
- CNS cu rol esenial în funcionarea cldirii, inclusiv pereii pe care sunt
montate acestea, indiferent de materialul din care sunt executai (dac este
cazul). Încetarea funcionrii acestora la cutremurul de proiectare este
acceptat numai pe durata de timp necesar pentru înlocuirea sursei de
alimentare sau a unor CNS care o susin.
- CNS cu rol de susinere/alimentare a unei CNS cu rol esenial inclusiv
pereii pe care sunt montate acestea indiferent de materialul din care sunt
executai(dac este cazul).
- CNS cu rol secundar pentru funcionarea cldirii. Se accept încetarea
funcionrii acestora de lung durat fr a împiedica derularea activitii în
cldire.
10.2. Cerine generale de performan seismic specifice CNS
(1) Cerinele privitoare la comportarea la cutremur a CNS se refer la:

- evitarea pierderilor de viei omeneti sau a rnirii persoanelor din exteriorul
sau din interiorul construciilor prin rsturnarea, alunecarea i/sau
dezmembrarea parial a CNS sau prin degajarea unor substane toxice sau
explozive;
- evitarea întreruperii activitilor i serviciilor eseniale în timpul i dup
cutremur prin avarierea/ieirea din funciune a unor CNS eseniale pentru
continuarea activitii în cldire, inclusiv a pereilor pe care sunt montate
acestea, indiferent de materialul din care sunt executai, (dac este cazul), sau
prin producerea unor alte evenimente care împiedic exploatarea normal a
cldirii (incendii, de exemplu)
- evitarea degradrii bunurilor culturale sau artistice valoroase;
- limitarea pagubelor materiale ca amploare i gravitate;
- asigurarea cilor de evacuare a persoanelor din construcie i a cilor de
acces pentru echipele de intervenie;
- evitarea/limitarea avarierii unor elemente structurale ca urmare a interaciunii

acestora cu elementele nestructurale;
- limitarea impactului psihologic datorat disconfortului ocupanilor.
(2) În funcie de clasa de importan a construciei i de rolul componentei în
sistemele respective, CNS trebuie s realizeze urmtoarele performane seismice:
- în cldirile din clasele de importan I i II, CNS cu rol esenial i cele cu rol
de susinere trebuie s funcioneze continuu în timpul cutremurului i imediat
dup acesta, cu eventuale întreruperi în limitele timpului necesar pentru
intrarea în funciune a echipamentelor i instalaiilor de rezerv; efectele
avariilor locale (ruperea unei conducte de ap, de exemplu) vor fi limitate i nu
vor împiedica funcionarea normal a restului cldirii; prin tema de proiectare,
lista CNS eseniale i cu rol de susinere va fi stabilit de investitor/utilizator;
- pentru instalaiile cu echipamente speciale, care lucreaz cu ap fierbinte sau
cu abur sub presiune, pentru instalaiile de gaz i instalaiile i echipamentele
electrice, precum i pentru recipienii care conin cantiti importante de
substane toxice sau explozive, indiferent de clasa de importan a cldirii,
trebuie s se evite pericolul de producere a exploziilor i scurt-circuitelor care
ar putea genera incendii sau degajri de ap i abur la temperaturi ridicate sau
eliberarea necontrolat a substanelor periculoase;
- în construciile din toate clasele de importan, trebuie s fie asigurat
stabilitatea tuturor componentelor nestructurale iar remedierea eventualelor
avarii i repunerea în funciune a componentei avariate trebuie s fie realizabile
într-un interval de timp i cu costuri acceptabile pentru investitor/utilizator;
(3) Pentru satisfacerea cerinelor de la (1) i (2), categoriile de componente
nestructurale ale construciilor stabilite la (4), cu excepiile menionate la (5), trebuie
s fie proiectate i executate astfel încât s rmân stabile i s-i pstreze integritatea
fizic i, dup caz, s-i pstreze funcionalitatea, sub aciunea forelor i a deplasrilor
produse de efectele aciunii seismice.
(4) Prevederile prezentului capitol, referitoare la alctuirea, la detalierea
constructiv, inclusiv la proprietile materialelor constitutive i la calculul seismic, se
aplic în funcie de nivelul de risc din punct de vedere al parametrilor enumerai la
10.1.1.(3) numai pentru urmtoarele categorii de CNS- cu notaiile de la 10.1.2.(2)-,
difereniat în funcie de acceleraia seismic de proiectare la amplasament i de clasa
de importan a cldirii:
A. Cldiri din clasa de importan IV:
- Componentele A1 i A2 amplasate pe faadele ctre spaii publice sau cu
aglomerri de persoane i B4 pentru zonele seismice cu ag = 0,10g ÷ 0,40g;
B. Cldiri din clasa de importan III:
aglomerri de persoane i B4 pentru zonele seismice cu ag = 0,10g ÷ 0,40g;
- Celelalte CNS numai pentru zonele seismice cu ag ı 0,30g, cu excepia
celor menionate la (5);
C. Cldiri din clasa de importan II:

aglomerri de persoane, B1(numai pentru instalaiile de stingere a incendiilor)
i B4 pentru zonele seismice cu ag = 0,10g ÷ 0,40g;
- Celelalte CNS numai pentru zonele seismice cu ag ı0,20g cu excepia celor
menionate la (5)
D. Cldiri din clasa de importan I:
- Toate categoriile de CNS pentru zonele seismice cu ag = 0,10g ÷ 0,40g cu
excepia celor menionate la (5)
(5) Se excepteaz de la prevederile (4) toate componentele din categoriile B (cu
excepia B4), C, D, din cldirile din clasele de importan II i III, indiferent de
acceleraia seismic de proiectare (ag), dac îndeplinesc urmtoarele dou condiii:
- sunt montate la înlime mai mic de 1,50 m peste nivelul planeului;
- au greutate total maxim în exploatare mai mic de 0,20 kN.
(6) În cazul componentelor nestructurale pentru care, conform (4), proiectarea
seismic nu este obligatorie pentru materialele din care acestea sunt alctuite nu se
formuleaz cerine speciale privind comportarea la încrcrile din gruparea seismic.
Aceste componente se proiecteaz numai pentru încrcrile din gruparea fundamental
conform reglementrilor specifice.
(7) Proprietile mecanice i fizico-chimice ale materialelor alese pentru
satisfacerea cerinei de rezisten mecanic i stabilitate la aciunea seismic i
dimensiunile CNS realizate cu acestea trebuie s asigure i satisfacerea celorlalte
cerine aplicabile construciilor i asigurarea durabilitii prevzute prin tema de
proiectare. (0)
10.3. Bazele calculului seismic al componentelor nestructurale
(1) Calculul seismic conform prevederilor acestui paragraf este obligatoriu pentru
toate componentele nestructurale menionate la 10.2.(4).
(2) Prin excepie de la (1) calculul seismic nu este necesar pentru elementele i
subansamblurile de construcie i de instalaii/echipamente care sunt produse pentru
utilizare în zone seismice, pe baza unor standarde recunoscute internaional (de
exemplu, tavane suspendate, pardoseli înlate, rafturi de depozitare, etc). Pentru
acestea, proiectantul i verificatorul proiectului vor verifica numai compatibilitatea
acceleraiei seismice a amplasamentului (ag) cu acceleraia seismic de proiectare
declarat de productor sau stabilit printr-un procedeu recunoscut de calificare
seismic.
(3) În situaia menionat la (2), proiectarea legturilor i a elementelor de reazem
(dimensionarea i detalierea constructiv a acestora) se va face conform instruciunilor
tehnice ale furnizorului. Aceste instruciuni vor fi adaptate de proiectantul de
specialitate pentru respectarea condiiilor din reglementrile tehnice în vigoare în
România în ceea ce privete caracteristicile geometrice i mecanice de rezisten i de
deformabilitate ale materialelor. În lipsa instruciunilor furnizorului, proiectarea
legturilor i a elementelor de reazem al acestor CNS se va face conform prevederilor
acestui Cod. (0)
10.3.1. Principii i metode de evaluare a forei seismice de proiectare
(1) Valoarea de proiectare a forei seismice pentru CNS depinde de urmtorii

factori:
- importana/rolul CNS în funcionarea cldirii;
- acceleraia terenului pentru proiectare (ag) i caracteristicile spectrului de
rspuns elastic;
- amplificarea acceleraiei terenului la nivelul de prindere al CNS;
- amplificarea dinamic proprie a CNS;
- reducerea efectului forei seismice datorit capacitii de absorbie a energiei
a CNS i a legturilor acesteia de structura principal;
- greutatea total în exploatare a CNS.
(2) Fora seismic de proiectare rezultat din aciunea direct a cutremurului
asupra unei CNS va fi calculat folosind unul dintre urmtoarele procedee:
- metoda spectrelor de etaj;
- metoda forelor static echivalente.
(3) Fora seismic de proiectare determinat conform prezentului Capitol se
folosete numai pentru proiectarea CNS, a legturilor acesteia i pentru verificarea
local a elementelor de reazem; efectele sale nu se adun cu efectele forei seismice
pentru ansamblul structurii. (0)
10.3.1.1. Metoda spectrelor de etaj

(1) Pentru CNS de mare importan sau care conin surse de risc deosebit (degajare
de substane toxice i/sau explozibile, etc), calculul forei seismice din aciunea direct
a cutremurului se va face pe baza unui model de calcul complet, folosind spectrul de
rspuns elastic pentru acceleraie obinut din rspunsul seismic al structurii cldirii la
nivelul de prindere al CNS (spectrul de etaj). Se recomand folosirea acestui model i
pentru componentele nestructurale din categoriile A1, A2 i B4 ale cldirilor cu
înlime 50,0 m.
(2) Modelul de calcul utilizat pentru calculul spectrelor de etaj va ine seama de
proprietile mecanice relevante ale structurii, ale CNS i ale legturilor acestora de
structura principal.
(3) Aciunea seismic pentru care se calculeaz spectrele de etaj va fi modelat
conform prevederilor de la capitolul 3 din acest Cod. (0)
10.3.1.2. Metoda forelor statice echivalente

(1) Pentru proiectarea tuturor componentelor nestructurale la care se aplic
prevederile Codului, cu excepia cazurilor în care este necesar un calcul mai exact
conform 10.3.1.1 (1), efectul aciunii directe a cutremurului asupra CNS va fi înlocuit
cu efectul unei for
e statice FCNS.
(2) Fora seismic orizontal static echivalent FCNS, care cuantific efectul
aciunii directe a cutremurului asupra unei CNS aflat la cota "z" în raport cu baza
construciei, se va calcula cu formula:
J CNS a g E CNS K z
FCNS ( z ) mCNS (10.1)
qCNS
unde:
JCNS factor de importan al CNS (a se vedea 10.3.1.3.1);
ag acceleraia terenului pentru proiectare stabilit conform Figurii 3.1 din acest
Cod;
ECNS factor de amplificare dinamic al CNS (a se vedea 10.3.1.3.2.);
Kz factor de amplificare a acceleraiei terenului pe înlimea construciei
z
Kz 1 2
H
unde
z cota punctului de prindere de structur a CNS;
H înlimea medie a acoperiului în raport cu baza construciei;
qCNS factor de comportare al CNS (a se vedea 10.3.1.3.3.);
mCNS masa maxim a CNS în exploatare
(3) În cazul componentelor nestructurale rezemate sus i jos, la nivelul a dou
planee succesive cu cotele zinf i zsup (în particular, în cazul pereilor nestructurali i al
panourilor de zidrie înrmate în cadre), fora seismic static echivalent va fi
considerat uniform distribuit pe înlimea nivelului. Pentru calculul acestei for
e în
expresia factorului Kz se va introduce valoarea medie
(4) Fora seismic FCNS, calculat cu relaia (10.1), va fi limitat la valorile stabilite
conform inegalitilor (10.2):
0,75CNS.ag.mCNS FCNS 4CNS.ag.mCNS (10.2)
(5) Fora seismic vertical static echivalent FCNS,V se va calcula cu relaia (10.1)
utilizând valoarea acceleraiei componentei verticale, avg, determinat cu relaia (3.16)
din acest Cod.
(6) Pentru calculul rezistenei i stabilitii CNS, fora seismic static echivalent
FCNS va fi considerat acionând ca: (0)
- încrcare uniform distribuit, perpendicular pe axa CNS, orizontal i

vertical (în cazul elementelor liniare care pot oscila simultan pe cele dou
direcii - evi, conducte, canale de ventilaie i similare);
- încrcare uniform distribuit sau concentrat, perpendicular pe planul CNS
(în cazul elementelor plane verticale sau înclinate - perei interiori i exteriori,
faade cortin i similare);
- încrcare uniform distribuit sau concentrat în planul CNS (în cazul
elementelor plane orizontale - tavane suspendate, pardoseli înlate);
- for concentrat aplicat în centrul de greutate al CNS, pe direcia cea mai
defavorabil (în cazul elementelor care au trei dimensiuni comparabile - utilaje,
echipamente, rezervoare, couri de fum i de ventilaie i similare).
10.3.1.3. Coeficieni de calcul
10.3.1.3.1. Factorul de importan al CNS (JCNS)

(1) Factorul de importan al CNS se va lua JCNS t 1,5, la aprecierea proiectantului
i/sau la solicitarea investitorului/utilizatorului, prin tema de proiectare, pentru
urmtoarele categorii de componente i pentru legturilor acestora:
- CNS cu rol esenial i de susinere pentru continuarea funcionrii cldirilor
din clasa de importan I, sau pentru evacuarea în siguran a acestora;
- CNS amplasate pe cile de evacuare i sistemele de iluminat de rezerv,
pentru evacuare, în cldiri din clasa de importan II, cu numr mare de
persoane;
- recipieni i rezervoare care conin substane toxice sau explozibile în
cantiti considerate periculoase pentru sigurana public;
- rafturi din spaii comerciale i din depozite accesibile publicului.
În cazurile în care CNS nominalizate mai sus sunt suspendate pe perei nestructurali,
indiferent de materialele din care sunt realizai, pe panouri de zidrie înrmat sau pe
alte CNS, acest factor de importan se aplic i componentelor nestructurale pe care
sunt rezemate i legturilor cu acestea.
(2) Pentru toate celelalte categorii de CNS, factorul de importan se va lua
JCNS{JIe unde JIe este factorul de importan al construciei. (0)
10.3.1.3.2. Factorul de amplificare dinamic al CNS (ECNS)

(1) Factorul de amplificare dinamic al CNS, care depinde de rigiditatea
componentei i de poziiile i caracteristicile mecanice ale legturilor cu elementele de
construcie pe care CNS este rezemat, se va lua cu valorile forfetare din tabelele 10.1
i 10.2. (0)
10.3.1.3.3. Factorul de comportare al CNS (qCNS)

(1) Factorul de comportare al CNS, care depinde de capacitatea deformare i de
absorbie de energie a CNS i a legturilor acesteia cu structura i este independent de
flexibilitatea acestora, se va lua cu valorile forfetare din tabelele 10.1i 10.2. (0)
Tabelul 10.1 Valorile factorilor CNS i qCNS pentru pri/elemente de construcie
Categoria i tipul componentelor nestructurale ECNS qCNS

A.1. Elemente ataate anvelopei construciei:
- dac sunt rezemate în consol sau dac sunt ancorate de structura principal
sub nivelul centrului de greutate, indiferent de material, (de exemplu, couri 2,5 1,5
de fum sau de ventilaie, parapei, atice)
- dac sunt ancorate peste nivelul centrului de greutate 1,0 2,5
- ornamente, firme, reclame, antene de televiziune i similare, indiferent de modul
2,5 1,5
de prindere de structura principal
A.2. Elemente ale anvelopei
- perei nestructurali exteriori, indiferent de material, rezemai în consol 2,5 1,5
(calcane, frontoane)
- perei nestructurali exteriori, indiferent de material, i panouri înrmate din 1,0 1,5
zidrie la faade
- placaje i finisaje cu elemente i prinderi ductile 1,0 2,5
- placaje i finisaje cu elemente i prinderi fragile 1,0 1,5
- prinderi i rigidizri ale elementelor anvelopei 1,25 1,0
A.3. Elemente de compartimentare, fixe sau amovibile, inclusiv finisaje i tâmplrii înglobate
- perei nestructurali interiori i panouri înrmate din zidrie simpl 1,0 2,5
- perei nestructurali interiori i panouri înrmate din zidrie simpl care nu sunt
2,5 2,5
fixai de structur la partea superioar,
- parapei interiori din zidrie simpl rezemai în consol sau fixai sub nivelul
2,5 2,5
centrului de greutate
- parapei interiori din zidrie simpl fixai peste nivelul centrului de greutate 1,0 2,5
- elemente de compartimentare interioar din alte materiale decât zidria 1,0 2,5
A.4 Tavane suspendate 1,0 2,5
A.5. Pardoseli înlate
- sisteme simple 1,0 1,5
- sisteme speciale 1,0 2,5
A.6. Garduri de incint 2,5 2,5
Tabelul 10.2 Valorile factorilor CNS i qCNS pentru instalaii, echipamente i mobilier
Categoria i tipul componentelor nestructurale ECNS qCNS
B. Instalaii
B.1 Instalaii sanitare (alimentare cu ap, evacuarea apelor uzate)
- sisteme de conducte din materiale deformabile cu prinderi flexibile 2,5 6,0
- sisteme de conducte din materiale fragile (font, sticl, plastic neductil) 2,5 3,0
B.2 Instalaii electrice/iluminat
- sisteme de cabluri principale suspendate 2,5 6,0
- sisteme de cabluri principale montate rigid 1,0 2,5
- echipamente electrice 1,0 2,5
- corpuri de iluminat 1,0 1,5
B.3 Instalaii de condiionare/înclzire & ventilaie
- echipamente montate în exterior 2,5 6,0
- echipamente izolate cu neopren împotriva vibraiilor 2,5 2,5
- echipamente izolate cu arcuri împotriva vibraiilor 2,5 2,0
- echipamente neizolate împotriva vibraiilor 1,0 2,5
- echipamente montate pe conducte 1,0 2,5
- alte echipamente 1,0 2,5
B.4 Instalaii speciale cu utilaje care opereaz cu abur sau ap la temperaturi ridicate
- boilere, cazane 1,0 2,5
- vase de presiune rezemate pe manta sau aezate liber 1,0 2,5
C. Echipamente electromecanice
- ascensoare i scri rulante 1,0 2,5
D.Mobilier
- mobilier din uniti medicale, de cercetare, inclusiv sistemele de computere; 1,0 1,5
mobilier de birou (rafturi,clasoare, dulapuri)

- mobilier i exponate din muzee de interes naional 1,0 1,0
- mobilier i dotri speciale din construcii din clasa de importan IV: (panouri de
comand ale dispeceratelor din servicii de urgent, din uniti de pompieri, poliie, 1,0 1,0
centrale telefonice, echipamente din staii de radiodifuziune/televiziune)
- rafturi din oel din magazine i din depozite accesibile publicului (T0d 0,06 s) 1,0 (*) (**)
- rafturi din oel din magazine i din depozite accesibile publicului (T0t 0,06 s) 2,5 (*) (**)
(*) rafturi montate peste cota r 0,00. Pentru rafturile montate la cota r 0,00 sau mai jos a se vedea 10.3.1.2.
(**) se vor folosi valorile indicate în reglementrile tehnice în vigoare pentru proiectarea rafturilor, în funcie de alctuirea
constructiv a acestora
10.3.2. Determinarea deplasrilor laterale pentru calculul CNS
10.3.2.1. Deplasri laterale pentru calculul la starea limit ultim (ULS)

(1) CNS care sunt legate la dou cote de nivel diferite, pe aceiai structur/acelai
tronson (A), vor fi proiectate pentru a prelua deplasarea relativ dr,CNS dat de relaia:
d aA
d r ,CNS d sxA d syA d X Y (10.3)
hetA
(2) CNS care sunt legate la dou cote de nivel diferite pe dou structuri/dou
tronsoane diferite (A i B) vor fi proiectate pentru a prelua deplasarea relativ dr,CNS
dat de relaia
Xd aA Yd aB
d r ,CNS d sxA d syB d (10.4)
hetA hetB
(3) În formulele (10.3) i (10.4) s-a notat: (0)
- dsxA deplasarea construciei A, la nivelul "x";
- dsyA deplasarea construciei A, la nivelul "y";
- dsyB deplasarea construciei B, la nivelul "y";
- X cota punctului superior de prindere de la nivelul "x", msurat de la baza
structurii (seciunea teoretic de încastrare);
- Y cota punctului inferior de prindere de la nivelul "y", msurat de la baza
structurii;
- daA, daB deplasrile relative de nivel admisibile pentru construcia A i
respectiv, construcia B, definite conform art.4.6.3.2;
- hetA, hetB înlimile de etaj folosite pentru calculul deplasrilor relative de
nivel la construcia A i, respectiv, la construcia B.
Deplasrile ds din relaiile (10.3) i (10.4) se calculeaz cu relaia (4.20).
10.3.2.2. Deplasri laterale pentru calculul la starea limit de serviciu (SLS)

(1) Deplasrile ds din relaiile (10.3) i (10.4) se calculeaz cu relaia (4.19).
(2) Factorul X, din relaia (4.19), definit conform 4.6.3.2., se va lua dup cum
urmeaz: (0)
(iii) X = 0,7 pentru:
- elementele ataate anvelopei (A1) amplasate pe faadele ctre spaiile
publice (strada) sau ctre alte spaii în care este posibil prezena unui numr
mare de persoane (curi interioare ale colilor, atriumuri, etc.) pentru cldirile
din toate clasele de importan;
- sistemele de conducte care sunt fixate pe dou tronsoane adiacente în cazul
cldirilor din clasele de importan I i II;
(iv) X= 0,5 pentru toate celelalte categorii de CNS din cldirile din clasa de
importan III
(v) = 0,4 pentru toate celelalte categorii de CNS din cldirile din clasele de
importan I i II( )
10.4. Condiii generale pentru proiectarea seismic a componentelor

nestructurale
10.4.1. Legturile CNS
10.4.1.1. Principii generale de proiectare a legturilor CNS

(1) CNS proiectate pentru a rezista aciunii seismice, vor fi prinse de elemente
i/sau subsisteme structurale, sau, dup caz, de alte CNS, astfel încât eforturile de
proiectare (NEd,CNS, MEd,CNS,VEd,CNS) determinate cu încrcrile stabilite conform
10.9.2, pentru cutremurul de proiectare, s fie transmise, în totalitate, elementelor
structurale principale sau secundare ale cldirii.
(2) Legturile CNS vor fi proiectate, de regul, astfel încât s poat prelua
deplasrile relative ale structurii cu valorile determinate conform 10.9.3; dac aceast
condiie nu este satisfcut, la proiectarea CNS se va ine seama i de eforturile
asociate deformaiilor i/sau deplasrilor împiedicate.
(3) Legturile vor avea suficient rezisten i rigiditate i vor fi alctuite astfel
încât s asigure transferul direct al forelor seismice i gravitaionale aferente de la
CNS la elementele structurale principale sau secundare ale cldirii sau la o alt CNS,
care, la rândul su, trebuie s fie legat direct (nemijlocit) de elementele structurale
principale sau secundare ale cldirii.
(4) Legturile CNS cu elementele structurii principale, sau cu alte CNS, vor avea
suficient ductilitate pentru a asigura capacitatea de deformare necesar pentru
preluarea deplasrilor relative ale etajelor determinate conform art.10.9.3.
(5) Legturile CNS cu elementele structurii principale, sau cu alte CNS, pot fi
realizate prin orice procedeu tehnic, verificat în practic, care asigur blocarea sau
limitarea deplasrilor, în ambele sensuri, pe direciile tuturor gradelor de libertate ale
CNS (monolitizarea armturilor, sudur, buloane, etc).
(6) Efectul frecrii datorat greutii proprii a CNS nu va fi luat în considerare
pentru transmiterea forelor seismice corespunztoare CNS la structura cldirii, sau la
alt CNS.
(7) Eforturile secionale pentru verificarea rezistenei, a stabilitii i a rigiditii
elementelor de construcie (structurale sau nestructurale) pe care sunt fixate/rezemate
CNS vor include i eforturile secionale suplimentare date de forele de legtur.
(8) Pentru cldirile încadrate în clasa de importan I legturile CNS eseniale i a
celor cu rol de susinere vor fi proiectate pentru a asigura limitarea
deformaiilor/deplasrilor la valorile prevzute de documentaia tehnic respectiv. (0)
10.4.1.2. Calculul i alctuirea legturilor între CNS i elementele de

rezemare
(1) Forele de proiectare pentru ancore, vor fi determinate cu încrcrile de
proiectare ale CNS conform 10.9.2 considerând efectele aciunii seismice majorate cu
30%.
(2) Pentru calculul eforturilor în ancore se va ine seama i de condiiile probabile
de instalare, inclusiv efectele defavorabile ale excentricitilor de montare.
(3) Pentru legturile cu ancore înglobate în beton sau în zidrie, indiferent de
procedeul de fixare a acestora (ancore chimice sau mecanice), eforturile capabile ale
legturii vor fi mai mari cu 30% decât eforturile capabile ale CNS care se fixeaz.
(4) În cazul în care legturile se realizeaz cu elemente cu lungime de ancoraj
mic (ancore cu La d 8d) forele seismice care acioneaz asupra CNS vor fi calculate
folosind, în relaia (10.1), factorul de comportare qCNS = 1,5.
(5) Bolurile montate prin împucare nu vor fi folosite ca ancore solicitate la
întindere pentru CNS în construciile situate în zonele seismice cu ag 0,15g. (0)
10.4.2. Interaciunile CNS
10.4.2.1. Interaciuni cu elementele/subsistemele structurale

(1) Interaciunile CNS cu elementele structurale principale i secundare vor fi
controlate astfel încât efectele lor reciproce s nu produc distrugerea prematur a
elementelor structurale ca urmare a modificrii schemei statice (de exemplu, prin
formarea stâlpilor scuri) sau prin introducerea unor eforturi suplimentare în
elementele structurii (de exemplu, avarierea nodurilor în cazul panourilor din zidrie
înrmate în cadre). (0)
10.4.2.2. Interaciuni cu alte CNS

(1) Interaciunile diferitelor CNS i efectele lor reciproce trebuie controlate astfel
încât distrugerea/avarierea unei CNS s nu provoace avarierea, distrugerea sau ieirea
din funciune a unui ansamblu de CNS sau a unei CNS de nivel superior (pe care îl
susin/îl deservesc). (0)
10.5. Proiectarea seismic a componentelor arhitecturale nestructurale (A)
(1) Componentele arhitecturale nestructurale enumerate la art.10.1.2.(2), pct.A i

legturile acestora trebuie s reziste încrcrilor corespunztoare cutremurului de
proiectare calculate conform paragrafului 10.9.2 i s preia deplasrile calculate
conform 10.9.3. (0)
10.5.1.1. Condiii pentru proiectarea seismic a componentelor arhitecturale

nestructurale din zidrie (Az)
(1) Componentele arhitecturale nestructurale din zidrie din cldirile curente sunt:
- elemente ataate anvelopei - couri de fum i de ventilaie, parapete, atice,
cornie i similare (A1z)
- perei de închidere - (A2z)
- perei de compartimentare - interiori - (A3z)

(2) Peretii nestructurali din zidrie de închidere (A2z) i de compartimentare (A3z)
sunt definii dup cum urmeaz:
(a) Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principal a
cldirii; acest tip de perete poate fi suprimat fr s prejudicieze integritatea
restului structurii.
Peretele nestructural, indiferent de materialul din care este executat, va fi proiectat
pentru a prelua urmtoarele încrcri din gruparea fundamental (GF- conform
Codului CR 0) i din gruparea seismic (GS - conform Codului CR 0)
(i) greutatea proprie;
(ii) greutatea obiectelor suspendate pe perete;
(iii) încrcrile perpendiculare pe plan din aciunea oamenilor i a
cutremurului. ( )
(b) Perete (panou) înrmat: perete (panou) înglobat într-un cadru de beton
armat/oel, care nu face parte din structura principal, dar care, în anumite
condiii, contribuie la rigiditatea lateral a cldirii i la disiparea energiei
seismice; suprimarea în timpul exploatrii cldirii sau crearea de goluri de
ui/ferestre într-un perete de zidrie înrmat se va face numai pe baza unei
justificri prin calcul (expertiz tehnic) i cu msuri constructive adecvate. ( )
Acest tip de perete va fi proiectat pentru a prelua solicitrile provenite din gruparea
fundamental (GF- conform Codului CR 0) i din gruparea seismic (GS - conform
Codului CR 0):
(i) greutatea proprie;
(ii) greutatea obiectelor suspendate;
(iii) încrcrile perpendiculare pe plan din aciunea oamenilor, a
cutremurului i a vântului (în cazul panourilor de faad).
(iv) interaciunea cu cadrul, în situaia de proiectare seismic;
(3) Pentru executarea tuturor componentelor arhitecturale nestructurale din zidrie
se pot folosi elementele pentru zidrie menionate în tabelul 8.1.
- elemente pentru zidrie pline din argil ars sau din BCA din grupa 1;
- elemente pentru zidrie din argil ars cu goluri verticale din grupa 2, cu
max. 55% goluri verticale i cu grosimea pereilor exteriori 8 mm i a
pereilor interiori 5 mm
- elemente pentru zidrie din argil ars cu goluri verticale din grupa 2S
Elementele pentru zidrie pot avea orice form a feelor de capt (plan, cu loca
pentru mortar, cu "nut i feder/lamb i uluc"). Elementele din clasa de densitate LD
nu se vor folosi pentru zidrii de faad neprotejate cu tencuial.
(4) Utilizarea elementelor pentru zidrie din argil ars cu goluri orizontale
realizate la turnare nu este permis pentru executarea pereilor nestructurali i a
panourilor de zidrie înrmat, indiferent de acceleraia terenului pentru proiectare ag
i de înlimea cldirii, cu excepia anexelor gospodreti i a construciilor provizorii.
(5) Pentru executarea tuturor elementelor nestructurale de construcie din zidrie,

în cldiri din clasele de importan I i II, indiferent de acceleraia terenului pentru
proiectare ag, se vor folosi numai elemente pentru zidrie din categoria I, definit
conform Codului CR 6, art. 1.3.3. Pentru cldirile din clasele de importan III i IV i
pentru anexe gospodreti i construcii provizorii pot fi folosite i elemente pentru
zidrie din categoria II (cu excepia zidriilor care rmân aparente).
(6) Pentru executarea tuturor componentelor nestructurale din zidrie se poate
folosi mortar de utilizare general (G), mortar pentru rosturi subiri (T) i mortar uor
(L) toate cu rezistena la compresiune M2,5. Pentru componentele nestructurale din
cldirile din clasele de importan I i II nu se permite folosirea mortarului preparat la
antier; pentru acestea se va folosi numai mortar (G) sau (T) cu rezistena la
compresiune M 5,0. În toate cazurile, folosirea mortarelor (T) i (L) se va face
conform instruciunilor tehnice ale productorului i pentru calcul rezistenei zidriei
se vor folosi valorile rezistenelor declarate de acesta.
(7) Pentru proiectarea seismic a tuturor componentelor nestructurale din zidrie
pentru care se cere calculul seismic conform 10.2(4), rezistenele elementelor pentru
zidrie la compresiune perpendicular pe rostul de aezare (fb) i paralel cu rostul de
aezare (fbh) i rezistenele de aderen, vor fi alese de proiectant astfel încât în
asociere cu mortarul prevzut în proiect (G,T sau L), rezistenele zidriei la
compresiune (fk i fkh), la forfecare (fvk0) i la încovoiere perpendicular pe plan (fxk1 i
fxk2) s asigure preluarea efectelor încrcrilor din gruparea seismic de proiectare
calculate conform 10.9.2. cu coeficienii pariali de siguran M stabilii la 10.9.5.(3).
(8) Proprietile de rezisten i fizico- chimice ale materialelor pentru zidrie i
dimensiunile elementelor realizate cu acestea trebuie s asigure i satisfacerea
cerinelor aplicabile construciilor i cerinele de durabilitate stabilite prin tema de
proiectare.(0)
10.5.2. Proiectarea seismic a elementelor de construcie ataate anvelopei
10.5.2.1. Condiii pentru proiectarea seismic a elementelor de construcie

din zidrie ataate anvelopei (A1z)
(1) Elementele de zidrie minore, cu dimensiuni i mase reduse: couri de
fum/ventilaie, atice, parapei la balcoane sau scri, care sunt rezemate în consol, pe
acoperiul sau pe planeele cldirilor, indiferent de alctuirea constructiv a acestora,
vor fi calculate, alctuite i detaliate pentru a-i menine stabilitatea i integritatea
fizic sub efectul încrcrilor din gruparea seismic de proiectare calculate conform
10.9.2.
(2) Stabilitatea elementelor de zidrie minore, menionate la (1) pentru efectul
aciunii seismice perpendicular pe plan va fi asigurat, indiferent de tipul elementelor
pentru zidrie (argil ars sau BCA) i al mortarului folosit, prin una dintre
urmtoarele msuri sau o combinaie a acestora:
(a) respectarea raportului înlime/grosime maxim h/t 8;
(b) pilatri / îngrori locale din zidrie,
(c) stâlpiori intermediari din beton armat cu armturi ancorate în elementele
structurii principale (centuri sau plci) sau în stâlpiorii nivelului inferior;
(d) centuri de beton armat turnate la partea superioar. ( )
(3) Stabilitatea courilor de fum sau de ventilaie din zidrie va fi asigurat prin:
- acoperirea zidriei cu tencuieli armate cu barele verticale ancorate în
planeul de la ultimul nivel; armturile vor fi determinate prin calcul pentru
fora seismic de proiectare stabilit conform 10.3.1.
- bordarea exterioar cu profile laminate ancorate în planeu i acoperite cu
tencuial;
- ancorarea courilor, peste jumtatea înlimii, cu tirani prini de bride
metalice i fixai în planeul ultimului nivel.
Figura 10.1. Asigurarea stabilitii courilor din zidrie

(4) Elementele de zidrie majore - cu dimensiuni i mase mari - (calcane,
frontoane, timpane) care lucreaz în consol, peste nivelul ultimului planeu, vor fi
asigurate împotriva rsturnrii sub aciunea cutremurului prin:
- ancorare de arpanta cldirii dac, prin alctuire i dimensionare, arpanta are
rezisten i rigiditate suficiente pentru a prelua forelor de rsturnare;
- continuarea stâlpiorilor de la etajul inferior;
- prevederea special a unor stâlpiori de beton armat în zidria de la ultimul
nivel al cldirilor din ZNA dac armturile stâlpiorilor din elementele în
consol nu pot fi ancorate în centurile ultimului planeu;
- legarea stâlpiorilor cu o centur de beton armat la partea superioar; dac
zidria în consol are înlime mai mare - orientativ peste 2,0 m - se va
prevedea i o centur intermediar pentru fragmentarea panoului.
Figura 10.2. Asigurarea stabilitii elementelor majore din zidrie de la faade

(5) Dimensiunile stâlpiorilor prevzui pentru asigurarea stabilitii, distanele
între acetia i armturile lor se vor determina prin calcul pentru eforturile provenite
din gruparea seismic de încrcri.
(6) Corniele i brâiele, care depesc planul zidriei cu cel mult jumtate din
grosimea peretelui se realizeaz cu elemente de tip HD prin scoaterea în consol a
crmizilor, în trepte de cel mult 1/4 din crmid la fiecare rând. Pentru corniele
care depesc faa peretelui exterior cu mai mult de jumtate din grosimea acestuia sau
la care crmizile unui rând ies în consol cu mai mult de 10 cm, în proiect se vor
prevedea msuri speciale de ancorare.
(7) Se poate utiliza i detaliul de corni reazemat pe o plac de beton armat
monolit sau prefabricat; aceasta plac este susinut cu popi pân la întrirea zidriei
corniei. În cazul în care placa corniei nu este în acelai plan cu ultimul planeu al
cldirii, cornia se ancoreaz cu bare din oel-beton petrecute în rosturile verticale ale
zidriei. (fig.10.3b). Aceste armturi se dimensioneaz pentru fora seismic orizontal
corespunztoare masei corniei considerat ca acionând la vârful acesteia în ambele
sensuri.
(a) (b)
Figura 10.3. Detalii de realizare a cornielor din zidrie
(8) În cazul în care cornia are o deschidere mare, aceasta se va realiza din beton
armat monolit sau prefabricat conform detaliilor din figura 10.4. În acest caz, pentru
dimensionare se va ine seama i de efectul forei seismice verticale. (0)
Figura 10.4. Exemple de cornie cu deschidere mare
10.5.3. Proiectarea seismic a pereilor nestructurali de închidere (A2) i de

compartimentare (A3)
(1) Pereii de închidere (A2) i de compartimentare (A3), indiferent de materialul
din care sunt realizai, vor fi calculai, alctuii i detaliai pentru aciunea seismic
numai în cazurile în care se încadreaz în condiiile de la 10.2(4). Aceti perei trebuie
s reziste: (0)
- forei seismice perpendicular pe planul peretelui calculat cu relaia (10.1)
în care masa peretelui va include i masa în exploatare a mobilierului sau altor
echipamente sau instalaii suspendate de perete.
- eforturilor rezultate din interaciunea cu structura (în funcie de modul de
prindere).
10.5.3.1. Condiii pentru proiectarea seismic a pereilor de închidere (A2z) i de

compartimentare (A3z) din zidrie
(1) Pereii nestructurali din zidrie (A2z) i (A3z) pot fi: (0)
- perei nestructurali înrmai în cadre de beton armat / oel
- perei nestructurali care nu sunt înrmai în cadre de beton armat / oel
10.5.3.1.1. Condiii pentru proiectarea seismic a pereilor de închidere (A2z)

i de compartimentare (A3z) din zidrie înrmai în cadre de beton armat/oel
(1) Pereii de zidrie înrmat pot fi utilizai pentru toate zonele seismice i pentru
orice regim de înlime, ca perei de închidere (A2z) sau de compartimentare (A3z) ,
dac sunt satisfcute cerinele privitoare la cadre din Codurile respective (beton armat
sau oel), din acest Cod, capitolul 5, i regulile privitoare proiectarea panourilor de
zidrie înrmat pentru situaia de proiectare persistent i pentru situaia de proiectare
tranzitorie din Codul CR 6.
(2) Pereii din zidrie înrmat, executai dup turnarea/montarea cadrelor de
beton armat sau de oel, vor fi introdui în modelul de calcul pentru ansamblul
structurii i vor fi calculai conform acestui Capitol, numai dac sunt panouri pline
sau cu un gol de u / fereastr pentru care se poate identifica un sistem de diagonale
comprimate care transmit eforturile la cadru.
(a) Panou plin (b) Panou cu gol de ferestr

Figura 10.5. Zidrie înrmat în cadre. Sisteme de diagonale comprimate
(3) Pentru structurile alctuite din cadre din beton armat sau din oel, în modelul
de calcul pentru situaia de proiectare seismic, se va ine seama de urmtoarele efecte
nefavorabile posibile ale panourilor de zidrie înrmat:
- modificarea regularitii structurale în plan i pe vertical i reducerea, în
consecin, a factorului de comportare "q" pentru ansamblul structurii precum
i a condiiilor de aplicabilitate a metodelor de calcul pentru determinarea
forei seismice de baz;
- modificarea distribuiei eforturilor secionale în subansamblurile structurale
verticale ca urmare a creterii momentului de rsucire prin modificarea poziiei
centrului de rigiditate în raport cu centrul de mas;
- modificarea schemei geometrice de calcul (modificarea lungimilor i/sau a
condiiilor de rezemare ale barelor cadrului);
- eforturi locale date de interaciunea cadru + panou (în particular la nodurile
cadrului i la colurile panoului).
(4) Datorit incertitudinilor legate de realizarea efectiv la execuie a conlucrrii
dintre cadre i panouri i a lipsei unor rezultate experimentale concludente, în modelul
de calcul pentru proiectarea seismic a cldirilor noi nu se va ine seama de efectele

favorabile posibile ale panourilor de zidrie înrmat. Efectul favorabil al acestor
zidrii va fi luat în considerare numai pentru evaluarea siguranei cldirilor existente
conform Codului P 100-3, în funcie de rspunsul seismic efectiv al cldirilor
respective.
(5) Dimensiunile panourilor înrmate din zidrie nearmat vor fi limitate astfel:
- aria panoului rezemat pe patru laturi: Ap = hp × lp 18,0 m2
- aria panoului rezemat pe trei laturi (fr stâlpior pe latura vertical liber):
Ap 12,0 m2
- înlimea panoului: hp 3,50 m
- lungimea panoului: lp 6,00 m
Pentru cazurile în care cerinele proiectului de arhitectur impun dimensiuni
superioare, panourile vor fi fragmentate prin introducerea unor stâlpiori i centuri din
beton armat
(6) Forele seismice de proiectare care acioneaz în planul panourilor de zidrie
înrmat în cadre se calculeaz considerând ansamblul format din cadru i panourile
din zidrie modelat ca un sistem triangulat, cu diagonale articulate la capete în
nodurile cadrului. Limea activ a diagonalei (dp) va fi luat egal cu dp = 0,10Dp,
unde Dp este lungimea diagonalei panoului din zidrie (figura 10.5).
(7) Forele seismice de proiectare care acioneaz perpendicular pe planul pereilor
de zidrie înrmat în cadre de beton armat i de oel, se determin în conformitate cu
prevederile de la 10.3, cu factorii CNS i qCNS pentru panourile de faad (A2z) i
pentru panourile interioare (A3z) din tabelul 10.1.
(8) În cazul în care rezistena panourilor din zidrie nearmat nu satisface cerina
de siguran conform 10.9.7. pentru grosimile curente ale pereilor de zidrie i pentru
rezistenele curente ale materialelor (elemente i mortare), se vor lua urmtoarele
msuri: (0)
- dimensiunile panoului vor fi reduse prin introducerea unor stâlpiori de beton
armat, suplimentari fa de cei introdui pentru bordarea golurilor; distana
între stâlpiori se stabilete prin calcul pentru satisfacerea relaiei (10.15)
- zidria va fi placat cu tencuial armat cu plase din oel, grile polimerice
sau polimeri armai cu fibre (FRP)
- se adopt pentru pereii respectivi o alt rezolvare constructiv/ alte materiale.
10.5.3.1.2. Condiii pentru proiectarea seismic a pereilor nestructurali de

închidere din zidrie (A2z) care nu sunt înrmai în cadre de beton armat /oel
(1) Pereii exteriori nestructurali, care nu sunt înrmai în cadre (de exemplu,
perei rezemai pe console, perei cu goluri mari pentru care nu se realizeaz sistemul
de diagonale din figura 10.5), executai din zidrie de crmid/blocuri din argil ars
sau din BCA vor fi proiectai pentru a rezista efectelor:
(a) aciunii seismice perpendicular pe plan;
(b) presiunii vântului;
(c) deplasrilor relative de nivel determinate conform acestui Capitol. ( )
(2) Dimensiunile maxime ale panourilor de zidrie nearmat, neînrmate în cadre,
vor fi cu 20% mai mici decât limitele date la 10.5.3.1.1.(5). Pentru cazurile în care
cerinele proiectului de arhitectur impun dimensiuni superioare, panourile vor fi
fragmentate prin introducerea unor stâlpiori i centuri din beton armat
(3) Pereii exteriori executai din zidrie menionai la (1), indiferent de tipul
elementelor pentru zidrie, vor fi prevzui, la coluri i alturat golurilor, cu stâlpiori
ancorai în structura principal i cu centuri. Bordarea golurilor se aplic pentru
cldirile din toate clasele de importan, pentru goluri cu suprafaa 2,50 m2 în zonele
seismice cu 0,15g ag 0,25g i pentru goluri cu suprafaa 1,50 m2 pentru zonele
seismice cu ag 0,30g..
(4) Pentru proiectarea pereilor nestructurali, înrmai sau neînrmai, care sunt
susinui pe elemente structurale în consol sau pe grinzi cu deschideri mari se va ine
seama de efectul deformaiilor verticale ale consolei/grinzii produse de micarea
seismic (inclusiv de deformaiile datorite rotirii nodului din seciunea de reazem).
(a) Parapet în planul structurii (b) Parapet la balcon (pe consol)

Figura 10.6. Msuri constructive pentru parapei din zidrie
(5) Pereii de faad alctuii din dou straturi de zidrie cu gol interior vor fi
prevzui cu ancore de solidarizare conform prevederilor din SR EN 1996-1-1.
Ancorele vor respecta prevederile SR EN 845-1.
Numrul i dimensiunile ancorelor se vor stabili prin calcul cu valorile minime:
- zone seismice cu ag = 0,10g 2 ancore/m2 de perete
- zone seismice cu 0,15g i ag 0,20g 3 ancore/m2 de perete
- zone seismice cu ag 0,25g 4 ancore/m2 de perete
Ancorele vor fi protejate împotriva coroziunii conform Codului CR 6.
Nu se permite legarea straturilor cu crmizi aezate transversal.
(6) În cazul în care rezistena panourilor din zidrie nearmat nu satisface cerina
de siguran conform 10.9.7. pentru grosimile curente ale pereilor de zidrie i pentru
rezistenele curente ale materialelor (elemente i mortare) se va lua una dintre msurile
propuse la 10.5.3.1.1.(9).
(7) Pereii nestructurali exteriori alctuii din dou straturi zidrie cu gol interior
de aer (faade ventilate) vor fi proiectai conform reglementrilor specifice. (0)
10.5.3.1.3. Condiii pentru proiectarea seismic a pereilor de

compartimentare din zidrie (A3z) care nu sunt înrmai în cadre de beton
armat/oel
(1) Pereii depritori trebuie s aib capacitate de rezisten suficient pentru a
prelua încrcrile din gruparea seismic i deplasrile relative de nivel admise pentru
structura principal conform tabelului E2 din acest Cod.
(2) Stabilitatea lateral a pereilor de compartimentare se va asigura prin esere cu
pereii adiaceni sau prin legturi cu bare de oel cu elementele de beton armat
adiacente
(3) Momentele încovoietoare în panoul de perete date de aciunea seismic
perpendicular pe plan vor fi calculate conform prevederilor din Codul CR 6, cap.6.4
având în vedere condiiile concrete de fixare la extremitile peretelui. Rezistena
acestor perei la încovoiere perpendicular pe plan va fi calculat conform CR 6,
art.6.6.5.
(4) În cazul în care rezistena pereilor despritori din zidrie nearmat, inclusiv a
panourilor înrmate în cadre, nu satisface cerina de siguran conform 10.9.7. se vor
lua urmtoarele msuri:
- dimensiunile panoului vor fi reduse prin introducerea unor stâlpiori de beton
armat, suplimentari fa de cei introdui pentru bordarea golurilor; distana
între stâlpiori se stabilete prin calcul pentru satisfacerea relaiei (10.13)
- zidria va fi placat cu tencuieli armate cu plase din oel, grile polimerice sau
polimeri armai cu fibre (FRP)
- se modific soluia constructiv pentru pereii respectivi
(5) Pereii despritori fixai la nivelul tavanului suspendat precum i orice ali
perei despritori mai înali de 2,00 m, indiferent de materialul din care sunt realizai,
vor fi fixai lateral de structura principal, independent de sistemul de fixare al
tavanului suspendat. La cldirile cu structura din cadre, legturile nu vor favoriza
producerea situaiilor de tip stâlp scurt.
(6) Dispunerea în plan a elementelor de fixare lateral i dimensionarea acestora se
va face în aa fel încât deplasrile laterale ale capetelor superioare ale pereilor s fie
compatibile cu deplasrile laterale ale tavanului suspendat din încperea respectiv.
(7) Pereii interiori nestructurali pot fi executai din zidrie simpl dac eforturile
unitare normale sunt mai mici, cel mult egale, cu rezistenele de proiectare la întindere
din încovoiere perpendicular pe planul peretelui (fxd1,fxd2).
(8) În zonele seismice cu ag 0,25 g, indiferent de rezultatele calculului, legtura
pereilor interiori nestructurali cu pereii de zidrie transversali sau cu stâlpii/
pereii de beton armat va fi armat cu cel puin dou bare 6 mm oel cu

fyd=210 N/mm2.
(9) În cazul în care eforturile unitare normale din încovoiere perpendicular pe
planul peretelui au valori mai mari decât valorile de proiectare, fxd1,fxd2, se pot adopta
urmtoarele soluii:
- peretele se armeaz în rosturile orizontale dac, din calcul, rezult c ruperea
se produce în plan perpendicular pe rosturile orizontale în câmpul peretelui i
la reazeme; aceast soluie este recomandat în special în cazul pereilor
realizai cu elemente cu îmbinare vertical mecanic - nut i feder;
- dimensiunile panoului se reduc prin centuri i stâlpiori intermediari astfel
încât eforturile unitare efective s devin mai mici decât rezistenele unitare de
proiectare; centurile i stâlpiorii vor fi ancorai de structura principal i vor fi
dimensionai pentru a prelua încrcrile laterale ale panourilor de zidrie
(distanele Li i Hi se stabilesc prin calcul).
Figura 10.7. Centuri i stâlpiori intermediari la perei nestructurali

(10) Pereii despritori din zidrie care nu pot fi fixai la nivelul tavanului (pereii
cu înlime mai mic decât cea a etajului - la grupurile sanitare, de exemplu) vor fi
legai între ei i lateral de structura principal. Legtura se va realiza prin esere sau cu
piese metalice-boluri împucate - dac elementele laterale sunt stâlpi/perei din beton
armat. La partea superioar a pereilor se va turna o centur din beton armat
dimensionat pentru a prelua i transmite la structura principal eforturile din
încrcrile normale pe planul peretelui. Armturile centurii vor fi ancorate
corespunztor în elementele de beton sau în zidria pereilor adiaceni. (0)
Figura 10.8. Asigurarea stabilitii pereilor nestructurali cu înlimea mai mic decât cea a
etajului
10.5.3.2. Condiii pentru proiectarea seismic a faadelor prefabricate din

beton
(1) Pereii exteriori nestructurali executai din panouri prefabricate din beton,
montate dup executarea structurii principale, vor fi rezemai direct pe elementele
structurii principale sau vor fi legai de aceasta cu ancore sau cu alte dispozitive care
vor respecta cerinele de la 10.4.1. i, în plus, urmtoarele reguli: (0)
- legturile i rosturile între panouri trebuie s permit deplasri relative de

nivel cel puin egale cu deplasarea de nivel calculat sau cel puin 15 mm;
- legturile care asigur deplasarea liber în planul panoului, în limitele
deplasrii relative de nivel calculat, vor fi realizate folosind guri ovalizate,
fante, legturi care permit deplasri prin încovoierea unor piese de oel, sau
orice alt sistem care asigur capacitatea de deplasare necesar i ductilitatea
corespunztoare;
- corpul ancorelor/conectorilor trebuie s aib suficient deformabilitate i
capacitate de rotire pentru a preveni ruperea betonului/zidriei la deformaii
mici sau în zona prinderilor sudate;
- toate piesele sistemelor de fixare vor fi dimensionate conform art.10.4.1.;
- mrimea deformaiei perpendiculare pe plan a pereilor exteriori nestructurali,
produse de forele seismice de calcul, nu va depi deformaia admisibil a
panoului stabilit în funcie de geometria, proprietile mecanice ale
materialelor constitutive, de schema static a sistemului de legare de structura
principal i de tipul finisajului;
- sticla înglobat în ferestrele obinuite i sticla vitrinelor se va proiecta i
monta în conformitate cu prevederile art.10.5.3.3.
10.5.3.3. Condiii pentru proiectarea seismic a faadelor vitrate

(1) Scheletul metalic al faadelor cortin, ramele vitrinelor i ferestrelor i
legturile acestora cu structura principal vor fi proiectate pentru a prelua deplasrile
relative de nivel ale structurii rezultate din calculul structurii, fr deformaii
permanente i fr deteriorarea sticlei i a pieselor de etanare.
(2) Sticla prilor vitrate ale faadelor trebuie s satisfac cerina referitoare la
limitarea deplasrii relative de nivel dat de relaia:
d ra ( sticla ) t 1,25J Ie d r ,CNS t 15 mm (10.5)
unde
- dra (sticl) deplasarea relativ de nivel care produce spargerea/cderea sticlei
din peretele cortin sau din vitrin, stabilit conform prevederilor alin (5);
- JIe factorul de importan al construciei;
- dr,CNS deplasarea relativ de nivel pentru calculul CNS stabilit conform
10.3.2.
(3) Valoarea deplasrii dr,CNS determinat prin calculul structurii va fi comunicat
productorului faadei i va constitui tem pentru proiectarea acesteia.
(4) Verificarea condiiei (10.5) nu este necesar dac spaiul dintre sticl i cadrul
metalic cliber este suficient de mare pentru ca s nu se produc contactul între acestea
când este atins deplasarea maxim:
cliber t 1,25J Ie d r ,CNS
t 15 mm (10.6)
(5) Valoarea cliber se calculeaz cu relaia
§ hc ·
cliber 2c1¨¨1 st 2 ¸¸
© bstc1 ¹ (10.7)
unde
- hst - înlimea panoului de sticl;
- bst - limea panoului de sticl;
- c1 - spaiul liber între marginile verticale ale sticlei i cadru;
- c2 - spaiul liber între marginile orizontale ale sticlei i cadru.
(6) Valoarea dra(sticl), depinde de tipul sticlei respective; aceast valoare se
comunic de ctre productor sau poate fi determinat prin calcul conform precizrilor
din norma de producie. Aceast valoare constituie dat de tem pentru calculul
structurii dac tipul/elementele faadei au fost alese din alte considerente (de plastica
faadei, de exemplu).
(7) În zonele seismice cu ag 0,25g, în cazul faadelor amplasate ctre spaii
publice sau cu aglomerri de persoane, indiferent de clasa de importan i de
expunere a cldirii, sticla ferestrelor cu suprafa mai mare de 2,00 m2, i care sunt
situate la înlime 2,00 m peste nivelul trotuarului, va fi de tip "securizat".(0)
10.5.3.4. Condiii pentru proiectarea seismic a pereilor de

compartimentare din alte materiale
(1) Proiectarea i executarea pereilor despritori din sticl se va face în
conformitate cu prevederile reglementrilor specifice în vigoare.
(2) Pereii nestructurali interiori cu schelet metalic sau din lemn i panouri de tip
"gips carton" i legturile acestora cu structura principal vor fi dimensionate pentru a
prelua încrcrile de proiectare perpendiculare pe plan date la 10.9.2. Greutatea de
calcul a pereilor va include i greutatea în exploatare a mobilierului, a echipamentelor
i a instalaiilor suspendate de perete. Rezistena acestor perei se va calcula folosind
reglementrile în vigoare pentru materialele scheletului (oel sau lemn).
(3) Montarea pereilor prevzui la (1) i (2) trebuie s asigure spaii laterale
suficiente pentru a prelua deplasrile calculate conform 10.9.3. Spaiile libere vor fi
tratate pentru asigurarea etaneitii la aer i la zgomot i a împiedica propagarea
focului. (0)
10.5.4. Proiectarea seismic a tavanelor suspendate (A4)
(1) Masa tavanului suspendat pentru care se calculeaz fora seismic trebuie s
includ:
- reeaua proprie de rezisten (grtarul);
- panourile de tavan;
- corpurile de iluminat care sunt legate prin orice procedeu de tavan;
- orice alt CNS care este sprijinit lateral de tavan.
(2) Fora seismic aferent masei totale a tavanului calculat conform (1) va fi
transmis, împreun cu încrcrile verticale corespunztoare, prin legturile tavanului,
la elementele structurii principale sau la elementele de margine ale structurii tavanului.

Legturile vor fi dimensionate conform 10.4.1.
(3) Tavanele suspendate ale construciilor din clasele de importan I ÷ III situate
în amplasamente cu ag 0,25g trebuie s respecte i urmtoarele reguli suplimentare:(0)
- reeaua de susinere a panourilor va fi alctuit din elemente structurale
capabile s preia forele i deformaiile la care sunt supuse (de exemplu: profile
laminate din oel, profile din aluminiu etc.);
- elementele structurale marginale de închidere vor avea o lime suficient de
rezemare (de exemplu: pentru profilele laminate din oel limea va fi de cel
puin 50 mm);
- în fiecare din cele dou direcii orizontale ortogonale, un capt al reelei de
susinere a tavanului va fi fixat de elementul structural de margine iar cellalt
capt va avea posibilitatea de deplasare liber pe cel puin 20 mm;
- tavanele cu suprafaa 100 m2 vor avea legturi laterale de structura
principal;
- tavanele cu suprafaa > 250 m2 vor fi divizate în zone cu suprafaa d 250m2
prin rosturi de separare sau prin perei dezvoltai pe toat înlimea etajului; se
poate renuna la aceast msur dac se demonstreaz prin calcul c sistemul
de fixare poate prelua integral deplasrile laterale ale tavanului;
- se vor prevedea msuri pentru a permite deplasarea liber a tavanului în
vecintatea capetelor de sprinklere sau a altor piese care traverseaz tavanul;
- în cazul în care tavanul are cote de nivel diferite, stabilitatea lateral a
fiecrei zone va fi asigurat printr-un sistem propriu de blocare a deplasrilor
laterale (contravântuire);
- conductele, canalele de ventilaie, cablurile electrice i alte elemente de
instalaii nu vor fi fixate de tavanul suspendat.
10.5.5. Proiectarea seismic a pardoselilor înlate (A5)
(1) Pardoselile înlate sunt sisteme nestructurale alctuite din reazeme verticale, o
reea de grinzi metalice i din plci plasate peste nivelul planeului curent pentru a
crea un spaiu liber pentru diferite conducte i cabluri (de regul în slile IT i în
laboratoare). (0)
Figura 10.9. Alctuirea general a pardoselilor înlate

10.5.5.2. Condiii generale

(1) Pentru calculul forei seismice static echivalent, greutatea pardoselii înlate
va fi calculat însumând greutatea proprie a pardoselii, greutatea total a
echipamentelor fixe i 1/4 din greutatea echipamentelor mobile rezemate pe
pardoseal..
(2) Pentru dimensionarea elementelor pardoselii se va ine seama i de eforturile
rezultate din efectul de rsturnare a echipamentelor fixate rigid de pardoseal
(3) Fora seismic orizontal aferent unui picior (reazem) al sistemului va fi
transmis de la suprafaa pardoselii înlate la planeul suport considerând simultan
momentul de rsturnare, fora axial i fora tietoare aferente piciorului respectiv.
(4) Dimensionarea componentelor pardoselii înlate se va face cu încrcarea util
stabilit conform reglementrilor tehnice în vigoare pentru funciunea din încperea
respectiv. Dac pe pardoseal urmeaz a se monta echipamente grele (orientativ peste
5,0 kN) panourile vor fi verificate pentru o sarcin concentrat corespunztoare unui
utilaj de mici dimensiuni (orientativ, o încrcare concentrat de 10 kN). (0)
a) Încrcri concentrate (b) Încrcri distribuite

Figura 10.10. Încrcri pe pardoseli înlate
10.5.5.3. Condiii specifice pentru pardoseli înlate speciale

(1) Sistemul de fixare va fi calculat pentru a prelua fora seismic static
echivalent conform prevederilor de la 10.3.1 sau va fi omologat prin încercri
recunoscute de autoritile competente.
(2) Legturile care transmit forele seismice la planeu vor fi realizate prin piese
mecanice, ancore montate în beton, suduri pe piese înglobate. Nu se accept legturi
care folosesc frecarea pe suprafaa de contact, cu boluri împucate sau cu adezivi.
(3) Sistemul de contravântuire a suporilor va fi dimensionat considerând numai
elementele întinse pentru a se evita pierderea stabilitii ansamblului.
(4) Riglele orizontale vor fi dimensionate pentru a transmite fora seismic
orizontal la supori i trebuie s fie legate rigid de acetia. (0)
10.5.6. Proiectarea seismic a gardurilor de incint (A6)
(1) În zonele seismice cu ag 0,25g gardurile de incint din zidrie de crmid

sau din blocuri de BCA/beton de agregate, cu înlime mai mare de 1,50 m, vor fi
proiectate ca zidrie confinat sau ca panouri înrmate în cadre. Pentru proiectare se
vor folosi reglementrile specifice produselor pentru construcie respective.
(2) Stabilitatea de ansamblu a gardurilor de la (1) se va verifica considerând
coeficientul parial de siguran egal cu 2 pentru verificarea la rsturnare i egal cu 1,5
pentru verificarea la lunecare/deplasare lateral(0)
10.5.7. Condiii de proiectare specifice pentru asigurarea cilor de evacuare din

cldire
(1) Pentru evacuarea în siguran, în cazul producerii cutremurului de proiectare, a

cldirilor situate în zone cu ag 0,20g se vor avea în vedere urmtoarele msuri
privind elementele de construcie i finisajele aflate pe cile de evacuare: (0)
- uile cu comand mecanic ale garajelor staiilor de salvare, ale unitilor de
pompieri i similare precum i uile de evacuare ale cldirilor care pot adposti
un numr mare persoane (orientativ, peste 250 de persoane) vor fi proiectate
astfel încât s nu se blocheze pentru deplasri relative de nivel egale cu 1,50
dr,CNS unde dr,CNS este valoarea calculat pentru ULS;
- uile încperilor principale ale cldirilor din clasele de importan I i II (sli
de clas, de exemplu) i uile de evacuare ale construciilor din clasele de
importan I ÷ III vor fi proiectate astfel încât s nu se blocheze pentru
deplasri relative de nivel egale cu 1,25dr,CNS unde dr,CNS este valoarea
calculat pentru ULS;
- copertinele peste uile de evacuare din cldire vor fi calculate pentru o for
seismic vertical mai mare cu 50% decât cea din relaia (10.1) pentru cldirile
din clasele de importan I i II i cu 25% pentru cldirile din clasa de
importan III;
- pardoselile, tavanele suspendate i celelalte finisaje de pe cile de evacuare
vor fi proiectate astfel încât dislocarea/cderea/avarierea lor s nu împiedice
circulaia persoanelor;
- în cldirile din clasele de importan I i II piesele de mobilier de pe cile de
evacuare vor fi fixate de structur sau de pereii nestructurali conform
art.10.4.1.
10.6. Proiectarea seismic a instalaiilor (B)
10.6.1. Gruparea instalaiilor în categorii seismice
(1) Pentru diferenierea msurilor de proiectare la aciunea seismic, instalaiile

din cldiri sunt clasificate în trei categorii pe baza rolului funcional i a consecinelor
produse de avarierea/ieirea din funciune ale acestora: (0)
I. Instalaii "eseniale" necesare funcionrii neîntrerupte a construciilor din clasa
de importan I, inclusiv instalaiile care asigur funcionarea acestora.
II. Instalaii a cror avariere poate avea consecine grave privind sigurana
persoanelor din construcie sau din exterior, pentru construciile din clasele de
importan II i III.
III. Instalaii curente (care nu fac parte din cele dou categorii de mai sus).
10.6.2. Condiii generale de proiectare pentru sistemele de instalaii
(1) Scopul principal al prevederilor acestei seciuni este proiectarea rezemrilor i

prinderilor pentru CNS din categoria instalaii identificate la art. 10.1.2.2. pct. B.
(2) Legturile i reazemele tuturor categoriilor/tipurilor de instalaii menionate la
10.2(4) vor fi proiectate pentru încrcrile calculate conform 10.9.2. i pentru
deplasrile relative calculate conform 10.9.3 pentru ULS sau, dup caz, pentru SLS.
(3) Rezistena seismic a utilajelor i echipamentelor incluse în sistemele de
instalaii va fi stabilit conform cataloagelor furnizorului i trebuie s fie adecvat
zonei seismice respective. Dac dispozitivul sau sistemele de fixare sunt livrate
împreun cu echipamentele/utilajele, productorul trebuie s comunice valorile
eforturilor capabile i categoria de deformabilitate ale acestora (fragile/ductile).
(4) La interfaa cu terenul sau cu structurile adiacente care se pot deplasa
independent, canalele i conductele de alimentare/evacuare vor avea flexibilitate i
rezisten suficient pentru a prelua eforturile între punctele fixe. Golurile de trecere
prin pereii infrastructurii/suprastructurii vor fi dimensionate pentru a permite
deplasrile relative.
(5) Pentru construciile din clasele de importan I i II situate în amplasamente cu
ag t 0,20g, fundate pe terenuri cu consisten redus, se va ine seama de sensibilitatea
la cutremur a reelelor exterioare i a zonelor de legtur cu instalaiile interioare.
(6) Pentru utilajele i echipamentele incluse în sistemele de instalaii care au
factor de importan JCNS>1,.0 se vor lua i msuri suplimentare pentru evitarea
ciocnirii elementelor vulnerabile la impact cu alte elemente de construcie sau utilaje.
(7) Utilajele/echipamentele care conin cantiti de substane care pot fi
considerate periculoase pentru sigurana oamenilor, vor fi proiectate conform
reglementrilor speciale aprobate de organele competente.
(8) Utilajele/echipamentele montate pe izolatori de vibraii vor fi prevzute cu
dispozitive de limitare a deplasrilor orizontale i verticale. Toate aceste dispozitive
vor fi executate din materiale ductile i vor avea legturi redundante cu structura.
(9) Deplasrile laterale ale conductelor/canalelor suspendate vor fi limitate prin

introducerea unor prinderi laterale sau înclinate. Mrimea acestor deplasri se
determin prin calcul cu fora seismic static echivalent stabilit conform 10.3.1 (0)
10.6.3. Condiii de proiectare specifice pentru diferite categorii de elemente i/sau

subansambluri de instalaii
10.6.3.1. Condiii pentru proiectarea seismic a instalaiilor sanitare (B1)

(1) Proiectarea sistemelor de sprinklere se va face conform reglementrilor
specifice i a prevederilor din acest Cod referitoare la mrimea forelor i a
deplasrilor seismice.
(2) Legturile pentru limitarea deplasrilor laterale prevzute la 10.6.2.(9) nu sunt
necesare pentru conductele suspendate de elemente structurale, pe toat lungimea, cu
bare rotunde scurte (d 300 mm) dac conducta poate suporta deplasrile relative între
punctele de reazem. Distana între punctele de prindere se stabilete prin calcul. (0)
10.6.3.2. Condiii pentru proiectarea seismic a instalaiilor electrice i de

iluminat (B2)
(1) Legturile i reazemele prin care se transfer forele seismice aferente utilajelor
i/sau echipamentelor electrice la structura principal vor fi realizate din materiale
ductile.
(2) Pentru sistemele de cabluri care traverseaz rosturile între cldiri/tronsoane
adiacente i pentru sistemele de cabluri legate de echipamente izolate împotriva
vibraiilor se vor lua msuri pentru a se asigura preluarea deplasrilor relative calculate
conform 10.9.3 pentru SLS. Pentru cldirile din clasele de importan I i II aceste
deplasri vor fi majorate cu 30%.
(3) Tablourile i dulapurile electrice i stelajele pentru baterii vor fi fixate pentru
asigurarea stabilitii, prin ancorare, conform 10.4.1, de elemente de construcie
suficient de rezistente pentru a prelua încrcrile seismice corespunztoare. (0)
10.6.3.3. Condiii pentru proiectarea seismic a instalaiilor de condiionare,

de înclzire i de ventilaie (B3)
(1) Pentru sistemele de conducte i canale care traverseaz rosturile între cldiri
i/sau tronsoane adiacente precum i pentru sistemele de conducte legate de
echipamente izolate împotriva vibraiilor se vor lua msuri pentru preluarea
deplasrilor relative calculate conform 10.9.3 pentru SLS. Pentru construciile din
clasele de importan I i II aceste deplasri vor fi majorate cu 30%.
(2) Nu este necesar s se prevad legturi pentru limitarea deplasrilor laterale
conform conform 10.6.2.(9) pentru sistemele de conducte/canale ale cldirilor din
clasa de importan III dac sunt îndeplinite condiiile de la 10.6.3.1.(2) sau când
seciunea transversal a conductelor /canalelor este d 0,5 m2.
(3) Utilajele legate direct cu sistemele de conducte/canale (cum sunt ventilatoare,
exhaustoare, schimbtoare de cldur, umidificatoare) a cror greutate în exploatare
este mai mare de 0,35 kN trebuie s fie rezemate i legate lateral, independent de
sistemul de conducte/canale.
(4) Pentru conductele/canalele legate direct de echipamente fixarea lateral nu este

obligatorie dac acestea au flexibilitatea necesar pentru a suporta deplasrile relative
între punctele de prindere. (0)
10.6.3.4. Condiii pentru proiectarea seismic a instalaiilor speciale cu

utilaje care opereaz cu abur sau cu ap la temperaturi ridicate (buctrii,
spltorii, etc) (B4)
(1) Prezentul articol se refer la boilerele i la vasele de presiune din cldirile de
locuit, social-culturale i similare. Articolul nu se refer la instalaiile speciale din
uniti de producie, cu utilaje care opereaz cu abur sau cu ap la temperaturi ridicate.
(2) Proiectarea boilerelor i vaselor de presiune se va face conform reglementrilor
specifice inând seama de prevederile de la 10.6.2.
(3) În cazul boilerelor i vaselor presiune din cldirile din clasele de importan I
i II se vor lua msuri constructive pentru a evita interaciunile necontrolate între
recipieni, conductele aferente i alte elemente de construcie structurale/nestructurale
(0)
10.7. Proiectarea seismic a echipamentelor electromecanice (C)
(1) Toate componentele fixe i mobile ale ascensoarelor i structura de rezisten a

scrilor rulante, împreun cu prinderile respective, vor fi dimensionate, conform
reglementrilor specifice, pentru forele calculate conform 10.9.2. i pentru deplasrile
laterale calculate pentru conform 10.9.3 pentru ULS. (0)
10.7.1.1. Condiii pentru proiectarea seismic a ascensoarelor (C1)

(1) Pentru ascensoarele cu vitez de deplasare ridicat (orientativ peste 45 m/minut)
se vor prevedea dispozitive de decuplare calibrate pentru o valoare a acceleraiei
terenului de 50% din acceleraia seismic de proiectare pentru SLS.
(2) Contragreutile ascensoarelor vor fi prevzute cu dispozitive speciale,
verificate în practic, pentru a evita ieirea de pe inele de ghidaj i impactul lor cu
cabina.
(3) Se vor prevedea dispozitive de blocare la partea inferioar i superioar a
cabinei i la contragreutate. (0)
10.7.1.2. Condiii pentru proiectarea seismic a scrilor rulante (C2)

(1) Scrile rulante din spaiile aglomerate (centre comerciale, sli de expoziie,
aeroporturi i similare) vor fi proiectate pentru a prelua deplasri între punctele de
reazem cu 25% mai mari decât cele calculate conform 10.9.3 pentru ULS. (0)
10.8. Msuri specifice pentru protecia seismic a mobilierului din cldiri (D)
10.8.1. Categorii de cldiri i de mobilier/aparatur care necesit protecia la

efectele aciunii seismice
(1) Se vor lua msuri pentru asigurarea stabilitii la rsturnare/deplasare pentru

urmtoarele categorii de mobilier/aparatur:
- mobilierul profesional i aparatura construciilor din clasa de importan I
care asigur funcionarea neîntrerupt în timpul cutremurului i imediat dup
aceasta
- mobilierul profesional (dulapuri, rafturi, etc) în care sunt depozitate substane
a cror degajare/împrtiere poate conduce la incendii/explozii sau poate
constitui pericol pentru viaa oamenilor (de exemplu dulapurile care conin
recipieni cu bacterii, virui, etc);
- mobilierul i obiectele din muzee de interes naional;
- rafturile de depozitare din spaii accesibile publicului.
(2) Pentru mobilierul aflat pe cile de acces/evacuare se vor respecta prevederile
de la 10.5.7. (0)
(1) Stabilitatea mobilierului enumerat la 10.8.1. va fi asigurat prin dispozitive de

fixare dimensionate pentru forele stabilite la 10.9.2., cu majorarea cu 25% a efectelor
forelor seismice.
(2) Dispozitivele de fixare vor fi ancorate în elemente de structur sau
nestructurale capabile s preia în totalitate forele de legtur. Se vor respecta i
condiiile tehnice de la 10.4.1.2(0)
10.8.3. Condiii pentru proiectarea seismic a rafturilor de depozitare din spaii

accesibile publicului
(1) Pentru rafturile din oel din spaii (magazine sau depozite) accesibile publicului,
care sunt montate la cota r 0,00 sau mai jos, calculul se va face reglementrilor
tehnice în vigoare pentru proiectarea rafturilor, cu urmtoarele precizri: (0)
- masa supus aciunii seismice se va lua egal cu cea mai mare dintre valorile:
- greutatea proprie a raftului + câte din încrcarea capabil la
fiecare nivel de depozitare;
- greutatea proprie a raftului + încrcarea capabil la cel mai înalt
nivel de depozitare;
- factorul de comportare, qCNS, se va lua cu valorile indicate în reglementrile
tehnice în vigoare pentru proiectarea rafturilor, în funcie de alctuirea
constructiv a acestora
- factorul de importan se va lua JCNS = 1,5
- pentru rafturi cu T0 > 0.06s fora seismic de proiectare se va determina cu

relaia general (10.1)
- pentru rafturile rigide, cu T0 d 0,06s, fora seismic de proiectare se va
determina cu relaia
FCNS 1,25a g mCNS (10.1a)
unde mCNS se stabilete ca mai sus.
10.9. Verificarea siguranei CNS la efectele aciunii seismice
10.9.1. Generaliti
(1) Componentele nestructurale vor fi proiectate pentru a avea, în toate seciunile,

eforturi secionale capabile (NRd,CNS, MRd,CNS, VRd,CNS) cel puin egale cu eforturile
secionale de proiectare rezultate din încrcrile de calcul determinate conform 10.9.2.
(2) Eforturile secionale capabile ale CNS i ale legturilor respective se vor
calcula în conformitate cu reglementrile tehnice specifice materialelor din care
acestea sunt executate (beton armat, metal, zidrie, lemn, sticl, etc). (0)
10.9.2. Încrcri de proiectare
(1) Eforturile secionale de proiectare (NEd,CNS,MEd,CNS,VEd,CNS) pentru

dimensionarea CNS vor fi calculate pentru gruparea seismic de încrcri, folosind
coeficienii de grupare din Codul CR 0, prin însumarea eforturilor secionale
provenite din:
- forele seismice orizontale i verticale, determinate conform 10.3.1.1. sau
10.3.1.2.; combinarea efectelor forelor seismice orizontale i verticale (în
situaiile în care ambele valori sunt semnificative) se va face cu relaiile de la
4.5.3.6.2.;
- forele verticale provenite din greutatea proprie total în exploatare a CNS
- forele rezultate din interaciunea CNS cu structura în cazul elementelor
înrmate în cadre, calculate conform 10.5.3.1.1.(6).
- fore rezultate din deformaiile împiedicate produse de variaiile de
temperatur
În cazul cldirilor cu aglomerri de persoane, pentru calculul parapeilor i
balustradelor de pe cile de evacuare (coridoare i scri) aciunea seismic
perpendicular pe plan se va considera simultan cu încrcarea din împingerea
oamenilor stabilit conform reglementrilor în vigoare pentru situaia de proiectare
persistent.
(2) În cazul cldirilor pentru care, conform tabelului 4.1., determinarea forelor i
deformaiilor seismice se face cu modele de calcul plan, dimensionarea/verificarea
CNS se poate face în mod simplificat, considerând aciunea seismic aplicat separat
în ambele sensuri, pe direciile principale ale construciei.
(3) La determinarea încrcrilor de proiectare pentru sistemele de instalaii i
echipamente se va ine seama, dup caz, i de efectele dinamice ale sistemului de
conducte, utilajelor i echipamentelor i ale legturilor respective.
(4) Pentru verificarea condiiei de stabilitate efectul favorabil al încrcrilor

verticale va fi redus cu 15% cu excepia celor provenite din greutatea proprie.
(5) Dimensionarea/verificarea elementelor anvelopei i a celor ataate anvelopei se
va face pentru eforturile cele mai mari care rezult din aciunea cutremurului i din
aciunea vântului. Toate prevederile constructive speciale din acest Capitol se vor
aplica chiar dac efectele aciunii vântului depesc efectele aciunii seismice. (0)
10.9.3. Deplasri de calcul
(1) Toate CNS care în cazul pierderii stabilitii i/sau a integritii fizice prezint
risc pentru sigurana vieii i legturile acestora cu structura principal vor fi proiectate
pentru a prelua deplasrile rezultate din însumarea urmtoarelor categorii de deplasri:
- deplasri relative ale punctelor de prindere de structura principal,
determinate conform 10.3.2.1 pentru ULS;
- deplasri relative între elementele sistemelor de componente nestructurale
care pot avea micri diferite în timpul cutremurului;
- deplasri produse de variaiile de temperatur climatice (pentru elementele
anvelopei) sau ale temperaturii de exploatare (pentru instalaii), dac acestea
sunt semnificative;
- deplasri relative între tronsoanele adiacente, datorate tasrii terenului de
fundare, în cazul în care CNS este fixat de ambele tronsoane;
(2) Pentru toate CNS care în cazul pierderii stabilitii i/sau a integritii fizice nu
prezint risc pentru sigurana vieii, deplasrile relative ale punctelor de prindere se
vor lua în calcul cu valorile determinate conform 10.3.2.2 pentru SLS
(3) Pentru proiectarea CNS i a legturilor acestora se va ine seama i de abaterile
de fabricaie i de montaj în limitele toleranelor specifice structurii i CNS. (0)
10.9.4. Rezistena de proiectare a panourilor din zidrie înrmate în cadre
(1) Rezistena de proiectare a panourilor din zidrie înrmate în cadre FRd (zic) va
fi luat egal cu cea mai mic dintre valorile corespunztoare urmtoarelor moduri de
rupere ale zidriei:
(a) rupere prin lunecare din fora tietoare în rosturile orizontale - FRd1(zic)
(b) fisurarea în lungul diagonalei comprimate - FRd2 (zic)
(c) strivirea diagonalei comprimate la colul cadrului - FRd3 (zic) ( )
FRd (zic) = min (FRd1,FRd2,FRd3) (10.8)
Figura 10.11. Scheme pentru calculul rezistenei panourilor de zidrie înrmat

(2) Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de rupere prin lunecare

din for tietoare în rosturile orizontale se determin cu relaia:
FRd 1 ( zic ) f vd 0 Apan k1, pan
(10.9)
(3) Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de rupere prin fisurare
înclinat în lungul diagonalei comprimate se determin cu relaia:
FRd 2 ( zic ) f vd 0 Apan k 2 , pan
(10.10)
(4) Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de rupere prin strivirea
diagonalei comprimate este cea mai mic dintre valorile:
FRd ,31( zic ) f d bst ,echt p k3 , pan k5 , pan
(10.11a)
FRd ,32 ( zic ) f dh Apan k4 , pan
(10.11b)
unde
bst,echiv este latura stâlpului cadrului echivalent calculat cu relaia
bst ,ech 4 6 I 1 I 2
(10.12)
I1 i I2 sunt momentele de inerie în planul cadrului ale stâlpilor
În tabelele 10.3 i 10.4.pentru valori intermediare se accept interpolare liniar
Tabelul 10.3.Valorile factorilor k1,pan ÷ k4,pan

p = hp/lp 0,50 0,75 1,00 1,50 2,00
k1,pan 1,20 1,45 1,70 2,50 3,30
k2,pan 1,90 2,15 2,40 3,05 3,70
k3,pan 0,640 0,512 0,400 0,245 0,160
k4,pan 0,111 0,125 0,141 0,180 0,224
Tabelul 10.4. Valorile factorului k5,pan

hp/tp
Eb/Ez
6,0 8,0 10,0 12,0 14,0
4,0 1,20 1,28 1,35 1,41 1,47
6,0 1,32 1,41 1,50 1,57 1,63
8,0 1,41 1,52 1,61 1,68 1,75
10,0 1,50 1,61 1,70 1,78 1,85
12,0 1,60 1,72 1,81 1,90 1,97
14,0 1,70 1,83 1,92 2,02 2,09
(5) În relaiile (10.9) y (10.12) s-au folosit notaiile: (0)

hp înlimea panoului din zidrie;
lp lungimea panoului din zidrie;
tp grosimea panoului din zidrie;
p = hp/lp factorul de form al panoului;
Apan = tp × lp aria seciunii orizontale a panoului;
unghiul cu orizontala al diagonalei panoului din zidrie înrmat;
Eb, Ez modulii de elasticitate al betonului din cadru i al zidriei (valorile de scurt
durat);
fd rezistena de proiectare la compresiune a zidriei perpendicular pe rostul de
aezare;
fdh rezistena de proiectare la compresiune a zidriei paralel cu rostul de aezare;
fvd0 rezistena de proiectare la forfecare sub efort de compresiune zero a
zidriei.
10.9.5. Reguli generale pentru verificarea siguranei CNS la aciunea seismic
(1) Verificarea siguranei CNS, pentru toate categoriile de CNS stabilite conform
art. 10.2(4), se va face prin calcul, în raport cu strile limit ultime (ULS) relevante:
- starea limit ultim de stabilitate (rsturnare i deplasare);
- starea limit ultim de rezisten.
(2) Verificarea de siguran se va face, în fiecare caz, pentru:
- componenta propriu-zis;
- legturile componentei cu structura sau cu alt CNS;
- elementele structurale sau nestructurale de care este fixat componenta
respectiv sau cu care aceasta se poate afla în interaciune în timpul
cutremurului.
(3) În cazul componentelor nestructurale din zidrie verificarea condiiei de
siguran pentru starea limit ultim (USL) la eforturile din gruparea seismic de
încrcri se va face cu urmtoarele valori ale coeficientului parial de siguran pentru
material:
- componente nestructurale ataate anvelopei (A1z) i perei de închidere
înrmai în cadre i neînrmai (A2z): M = 1,9
- perei de compartimentare înrmai în cadre i neînrmai (A3z): M = 1,5
Pentru eforturile provenite din încrcrile din gruparea fundamental de încrcri se
vor folosi coeficienii pariali de siguran din Codul CR 6.
(4) Verificarea siguranei în raport cu starea limit de serviciu (SLS) se va face
obligatoriu pentru:
- CNS eseniale i CNS de suport, inclusiv toi pereii nestructurali i panourile

de zidrie înrmate în cadre pe care acestea sunt suspendate i mobilierul
profesional în cazul cldirilor din clasele de importan I i II
- mobilierul i exponatele din muzeele de interes naional;
- mobilierul profesional (dulapuri, rafturi, etc) în care sunt depozitate substane
a cror degajare/împrtiere poate conduce la incendii/explozii sau poate
constitui pericol pentru viaa oamenilor (de exemplu dulapurile care conin
recipieni cu bacterii, virui, etc);
- elementele ataate anvelopei (A1).
Pentru aceste componente calculul se va face considerând = 0,7 iar factorul de
comportare se va lua qCNS =1,0 (calcul elastic). Pentru aceste verificri coeficientul de
siguran pentru zidrie se va lua M = 1,5.
(5) La cererea investitorului formulat prin tema de proiectare, verificarea
siguranei în raport cu SLS în condiiile de la aliniatul (3) se va face pentru toate CNS
indicate de acesta în scopul limitrii degradrilor i a pierderilor economice. (0)
10.9.6. Modele de calcul
(1) Modelele de calcul utilizate pentru determinarea stabilitii, rezistenei i

rigiditii CNS vor ine seama de: (0)
- dimensiunile geometrice ale componentei;
- schema static de fixare a componentei de elementele de reazem;
- caracteristicile mecanice de rezisten i de deformabilitate ale materialelor
din care sunt alctuite componenta i legturile sale;
- direciile pe care acioneaz fora seismic;
- deplasrile relative ale punctelor de fixare determinate conform 10.9.3;
- încrcrile de calcul determinate conform 10.9.2.
10.9.7. Verificarea condiiilor de stabilitate, de rezisten i de rigiditate
(1) Stabilitatea general a CNS sub efectul aciunii seismice va fi asigurat numai
cu legturi sau cu dispozitive mecanice proiectate conform 10.4.1.(2). În cazul
componentelor nestructurale majore din zidrie (frontoane, calcane, cornie importante)
stabilitatea va fi asigurat prin elemente de beton armat (stâlpiori i centuri) sau prin
ancorare cu elemente metalice de structura arpantei.
(2) Condiia de rezisten a CNS este asigurat dac este satisfcut relaia:
Ed,CNS d Rd,CNS (10.13)
unde
Ed,CNS valoarea de proiectare a eforturilor secionale (NEd,CNS ,MEd,CNS,VEd,CNS) în
CNS rezultate din efectele totale ale încrcrilor enumerate la 10.9.2.(1);
Rd,CNS valoarea de proiectare a eforturilor secionale capabile ale CNS

(NRd,CNS ,MRd,CNS,VRd,CNS) stabilite în funcie de natura materialului din care
sunt executate.
(3) Pentru elementele de legtur (prinderi) care asigur stabilitatea la rsturnare a
CNS ataate anvelopei precum i a boilerelor i vaselor de presiune, condiia de
rezisten este:
1,25JCNS Eanc d Ranc (10.14)
unde
Eanc valoarea eforturilor de proiectare în prinderi din încrcrile de la 10.9.2 (1).
Ranc valoarea eforturilor capabile respective.
(4) Pereii din zidrie înrmai în structurile din cadre se vor verifica la starea
limit ultim, separat, pentru:
- efectele rezultate din interaciunea cu structura în cazul solicitrii seismice;
- efectele aciunii seismice sau a presiunii vântului perpendiculare pe planul
peretelui.
(5) Cerina de siguran pentru efectele de ansamblu din interaciunea pereilor din
zidrie cu cadrul este îndeplinit dac exist relaia:
FEd (zic) d FRd (zic) (10.15)
unde
FEd (zic) fora axial de proiectare din diagonala comprimat corespunztoare aciunii
seismice de proiectare, determinat conform 10.5.3.1.1.(6)
FRd (zic) rezistena de proiectarea a panoului de zidrie înrmat conform 10.9.4.
folosind coeficienii de siguran pentru material M stabilii conform.10.9.5 (3)
i 10.9.5.(4).
(6) Rezistena pereilor nestructurali de zidrie, exteriori i interiori, care nu sunt
înrmai în cadre, va fi verificat la încovoiere perpendicular pe plan, pentru efectele
aciunii seismice sau a vântului astfel: (0)
- valorile momentele încovoietoare de proiectare se vor determina în funcie de
fora seismic static echivalent sau de presiunea vântului i de condiiile
efective de rezemare, conform prevederilor din Codul CR 6;
- valorile momentelor încovoietoare capabile se vor determina conform
prevederilor generale din Codul CR 6, folosind coeficienii de siguran pentru
material M stabilii conform 10.9.5 (3) i 10.9.5.(4).
10.10. Asigurarea calitii la proiectare i la execuie
(1) Pentru toate CNS prevzute la 10.1.3.(4) documentaia de execuie trebuie s

conin toate informaiile necesare (note de calcul, desene la scar convenabil) pentru
verificarea dimensionrii i detalierii constructive ale CNS i ale legturilor acestora
în ceea ce privete:
- mrimea forelor i deplasrilor seismice de proiectare;
- verificarea stabilitii i a rezistenei componentelor;
- rezistena i detalierea constructiv a prinderilor.
Pentru componentele nestructurale din zidrie documentaia va cuprinde toate
precizrile cerute prin Codul CR 6.
(2) Piesele scrise i desenate din documentaie menionate la (1) vor fi supuse
verificrii de "rezisten i stabilitate" de ctre un verificator atestat conform legislaiei
în vigoare.
(3) Pentru utilajele/echipamentele al cror factor de importan este JCNS >1,0,
furnizorul va prezenta certificate de conformitate cu rezistena la forele seismice
cerut prin documentaia de execuie sau prin Caietul de sarcini.
(4) Pentru cldirile situate în amplasamente cu ag ı 0,30g, proiectantul va stabili,
prin caietul de sarcini, un program de verificare a rezistenei ancorelor montate pentru
prinderea CNS care au factorul de importan JCNS >1,0 precum i pentru elementele
ataate anvelopei situate ctre spaii publice sau cu aglomerri de persoane. (0)

11
11. IZOLAREA BAZEI

(1) Capitolul acoper proiectarea structurilor izolate seismic la care sistemul de
izolare, dispus sub masa principal a suprastructurii, are drept scop reducerea
rspunsului seismic al sistemului de rezisten la for
e laterale.
(2) Reducerea rspunsului seismic a sistemului de rezisten la for
e laterale poate
fi obinut prin creterea perioadei fundamentale a structurii, prin modificarea formei
modului fundamental de vibraie, prin creterea amortizrii sau prin combinarea
acestor efecte. Sistemul de izolare poate fi realizat din resorturi i/sau amortizori
liniari sau neliniari.
(3) Regulile specifice referitoare la izolarea bazei sunt date în prezentul capitol.
(4) Capitolul nu se refer la sistemele pasive de disipare a energiei care nu sunt
dispuse la o singur interfa, ci sunt distribuite la mai multe niveluri ale structurii. (0)
11.2. Definiii
(1) Termenii utilizai în prezentul capitol au urmtoarele semnificaii: (0)
Sistemul de izolare: totalitatea componentelor folosite pentru izolarea seismic, de
regul dispuse sub masa principal a construciei de deasupra interfeei de izolare;
Interfaa de izolare: suprafaa care separ infrastructura de suprastructura, unde se
poziioneaz sistemul de izolare;
Dispozitive izolatoare: elementele care alctuiesc sistemul de izolare. Dispozitivele
considerate în acest capitol sunt: reazeme laminate din elastomeri, dispozitive elasto-
plastice, cu amortizare vâscoas sau cu frecare, penduli i alte dispozitive a cror
comportare este conform cu prevederile 11.1(2). Fiecare dispozitiv îndeplinete una
sau mai multe din urmtoarele funciuni:
- transmiterea încrcrii verticale, în condiiile unei flexibiliti laterale sporite
i a unei rigiditi verticale înalte;
- disiparea energiei, prin amortizare vâscoas sau histeretic;
- capacitatea de revenire la poziia iniial;
- suficienta rigiditate elastic la deplasrile laterale produse de încrcrile
laterale de serviciu neseismice.
Infrastructura: partea structurii situat sub interfaa de izolare, incluzând fundaiile.
Flexibilitatea lateral a infrastructurii este practic neglijabil în raport cu cea a
sistemului de izolare;
Suprastructura: partea structurii care se izoleaz i este situat deasupra interfeei de
izolare;
Izolarea complet: izolarea care asigur suprastructurii o comportare în domeniul
elastic. În caz contrar se consider c suprastructura este doar parial izolat.
Centrul de rigiditate efectiv: centrul de rigiditate deasupra interfeei de izolare. La
cldiri, flexibilitatea suprastructurii poate fi neglijat în determinarea poziiei acestui
punct, care în aceste condiii coincide cu centrul de rigiditate al dispozitivelor

izolatoare.
Deplasarea de proiectare a sistemului într-o direcie principal este deplasarea
orizontal maxim a centrului de rigiditate efectiv, înregistrat sub aciunea seismic
de proiectare, între faa superioar a substructurii i partea inferioar a suprastructurii.
Deplasarea de proiectare total a unui dispozitiv de izolare într-o direcie principal,
este deplasarea orizontal maxim înregistrat de dispozitivul considerat, însumând
deplasarea de proiectare i cea produs de rotirea de ansamblu în jurul axei verticale.
Rigiditatea efectiv a sistemului de izolare într-o direcie principal este raportul între
valoarea forei orizontale totale transmisa prin interfaa de izolare i valoarea absolut
a deplasrii de proiectare (rigiditate secant). Rigiditatea efectiv se obine în general
prin calcul iterativ.
Perioada efectiv este perioada fundamental în direcia considerat a unui sistem cu
un singur grad de libertate având masa suprastructurii i rigiditatea egal cu rigiditatea
efectiv a sistemului de izolare.
Amortizarea efectiv a sistemului de izolare este valoarea amortizrii vâscoase
echivalente care corespunde energiei disipate prin sistemul de izolare pentru un
rspuns ciclic având amplitudinea deplasrii de proiectare.

(1) Cerinele fundamentale stabilite la 2.1 i în capitolele corespunztoare ale
prezentului cod trebuie satisfcute conform tipului de structur considerat.
(2) Dispozitivele de izolare trebuie realizate cu un grad de siguran superior celui
utilizat la proiectarea structurii. Practic aceasta se realizeaz amplificând aciunea
seismic aplicat fiecrui dispozitiv cu un factor Jx. Valoarea recomandat pentru
cldiri este Jx =1.2. (0)
11.4. Criterii de îndeplinire a cerinelor

(1) În scopul satisfacerii cerinelor fundamentale, se vor verifica strile limit
definite la 2.2.1(1).
(2) Reelele utilitare care intersecteaz rosturile trebuie s rmân solicitate în
domeniul elastic, în cazul strii limit de serviciu (de limitare a degradrilor).
(3) Pentru aceeai stare limit, deplasrile relative de nivel ale suprastructurii i
substructurii se vor limita în conformitate cu prevederile capitolul 4.
(4) La starea limit ultim, capacitatea ultim a izolatorilor exprimat în termeni
de rezisten i de deformabilitate nu va fi depit, considerând factori de siguran în
conformitate cu 11.10(6).
(5) În cadrul capitolului se consider numai cazul izolrii totale.
(6) Dei poate fi acceptabil în anumite cazuri ca infrastructura s aib parial o
comportare inelastic, în prezentul capitol se presupune c aceasta rmâne solicitat în
domeniul elastic.
(7) La starea limit ultim, dispozitivele izolatoare pot atinge capacitatea lor
ultim, în timp ce suprastructura i infrastructura rmân în domeniul elastic. Din acest
motiv nu este necesar aplicarea conceptelor ierarhizrii capacitii de rezisten i a

detaliilor de ductilizare atât în suprastructura, cât i în infrastructur.
(8) La starea limit ultim, reelele de gaz i celelalte reele care pot provoca efecte
dezastruoase, care traverseaz suprafeele de separare ale suprastructurii de terenul
înconjurtor sau de alte construcii, vor fi proiectate astfel încât s suporte deplasrile
relative între suprastructura izolat i terenul sau construciile înconjurtoare,
considerând un factor de siguran Jx, definit la 11.3(2). (0)
11.5. Prevederi generale de proiectare
11.5.1. Prevederi generale referitoare la dispozitivele de izolare

(1) Se va prevedea spaiu suficient între suprastructur i infrastructur precum i
alte msuri, care s permit inspectarea, întreinerea i înlocuirea dispozitivelor pe
durata de exploatare a construciei.
(2) Dac este necesar, dispozitivele vor fi protejate fa de efectele poteniale al
unor surse de hazard ca focul, atacul chimic sau biologic.
(3) Materialele utilizate în proiectarea i execuia dispozitivelor trebuie s fie
conforme cu normele relevante în vigoare. (0)
11.5.2. Controlul micrilor nedorite

(1) Pentru a minimiza efectele de torsiune, centrul rigiditii efective i centrul de
amortizare al sistemului de izolare trebuie s fie cât mai apropiat de proiecia centrului
maselor pe interfaa de izolare.
(2) Pentru a minimiza diferena de comportare a dispozitivelor de izolare,
eforturile de compresiune rezultate din aciunile permanente trebuie s fie cât mai
uniforme.
(3) Dispozitivele vor fi fixate în suprastructur i în infrastructur.
(4) Sistemul de izolare trebuie proiectat astfel încât ocurile i micrile de
torsiune s fie controlate prin msuri adecvate.
(5) Cerinele de la (4) referitoare la efectele ocurilor, se consider satisfcute,
dac efectele poteniale ale ocurilor sunt evitate prin prevederea unor dispozitive
adecvate (de exemplu, amortizori, absorbani de oc etc.). (0)
11.5.3. Controlul micrilor difereniale ale terenului

(1) Elementele structurale dispuse deasupra i dedesubtul interfeei de izolare
trebuie s fie suficient de rigide în ambele direcii orizontale i în direcie vertical
astfel încât efectele deplasrilor difereniale ale micrilor terenului s fie minimizate.
(2) În cazul cldirilor, cerinele de la (1) se consider satisfcute dac sunt
îndeplinite toate condiiile de mai jos: (0)
(a) Deasupra i dedesubtul sistemului de izolare se prevd diafragme rigide,
constând din plci de beton armat, proiectate inând seama de toate modurile
posibile, locale sau globale de pierdere a stabilitii;
(b) Dispozitivele care alctuiesc sistemul de izolare sunt fixate la ambele capete de
diafragmele rigide, fie direct, fie, dac nu este posibil, prin intermediul
elementelor verticale care trebuie s prezinte deplasri orizontale relative sub
aciunea seismic de proiectare mai mici decât 1/20 din deplasarea relativ a
sistemelor de izolare. ( )
11.5.4. Controlul deplasrilor relative fa de terenul i construciile

înconjurtoare
(1) Se va prevedea un spaiu suficient între suprastructura izolat i terenul sau
construciile înconjurtoare pentru a permite deplasrile acesteia în toate direciile. (0)
11.6. Aciunea seismic

(1) Se presupune c cele 3 componente ale micrii seismice acioneaz simultan.
(2) Fiecare component a aciunii seismice este definit la capitolul 3 prin spectrul
elastic pentru condiiile locale de teren i acceleraia de proiectare ag.
(3) Pentru cldiri, combinaiile componentelor aciunii seismice sunt cele date în
4.5.3.6. (0)
11.7. Factorul de comportare

(1) Cu excepia dat la 11.10 (5), valoarea factorului de comportare se va lua q=1.
(0)
11.8. Proprietile sistemului de izolare

(1) Valorile de calcul ale proprietilor fizice i mecanice ale sistemului de izolare
trebuie s fie cele mai nefavorabile de pe întreaga durat de exploatare a structurii.
Acestea vor reflecta influena:
- pasului de încrcare
- mrimii încrcrilor verticale
- mrimii încrcrilor orizontale simultane
- temperaturii
- modificrii proprietilor pe durata de exploatare
(2) Acceleraiile i forele de inerie induse de cutremur trebuie evaluate
considerând valoarea maxim a rigiditilor i valorile minime ale coeficienilor de
amortizare i frecare.
(3) Deplasrile vor fi determinate pe baza valorilor minime ale rigiditii i
coeficienilor de amortizare i frecare. (0)
11.9. Calculul structural
11.9.1. Generaliti
(1) Rspunsul dinamic al sistemului structural va fi caracterizat în termeni de
acceleraie, for
e de inerie i deplasri.
(2) Pentru cldiri, se va ine seama de efectele de torsiune, inclusiv de cele
datorate excentricitii adiionale, definite la 4.5.2.1.
(3) Modelarea sistemului izolator trebuie s reflecte cu suficienta acuratee
distribuia spaial a dispozitivelor izolatoare, astfel încât translaia pe cele dou
direcii orizontale i efectele corespunztoare de rsturnare i rotaia în jurul axei
verticale s fie considerate în mod adecvat. Modelul trebuie s reflecteze adecvat

caracteristicile diferitelor tipuri de izolatori folosite în sistemul de izolare. (0)
11.9.2. Calculul linear echivalent

(1) Dac se respect condiiile de la pct. (5) de mai jos, sistemul izolator poate fi
caracterizat de un model cu comportare vâsco-elastic linear echivalent, în situaia
când acesta este alctuit din reazeme elastomerice laminate, sau de un model biliniar
histeretic, în situaia în care sistemul este alctuit din dispozitive de tip elasto-plastic.
(2) Dac este folosit modelul linear echivalent, se va utiliza rigiditatea echivalent
a fiecrui dispozitiv izolator (valoarea secant a rigiditii la deplasarea total de
proiectare ddb), în condiiile respectrii 11.8(1). Rigiditatea efectiv Keff a sistemului
izolator este suma rigiditilor efective a izolatorilor luai individual.
(3) Dac se folosete modelul linear echivalent, disiparea de energie a sistemului
izolator poate fi exprimat în funcie de amortizarea vâscoas echivalent, amortizarea
efectiv ([eff). Disiparea de energie în dispozitive se exprim pe baza energiei disipate
msurate în cicluri cu frecven în domeniul frecvenelor naturale ale modurilor
considerate. Pentru moduri superioare în afara acestui domeniu, factorul amortizrii
modale a structurii în ansamblu trebuie s fie cel al suprastructurii considerate fixate
(încastrat) la baz.
(4) Dac valorile rigiditii efective sau a amortizrii efective ale amortizrilor
depind de deplasarea ddc, se va aplica un procedeu de calcul iterativ, pân când
diferena între valoarea selectat i cea calculat nu depete 5% din valoarea
selectat.
(5) Comportarea sistemului izolator poate fi echivalent cu o comportare liniar
dac sunt îndeplinite urmtoarele condiii:
(a) Rigiditatea efectiv a sistemului izolator, definit ca la (2) de mai sus este cel
puin 50% din rigiditatea efectiv corespunztoare unei deplasri 0,2ddc;
(b) Factorul amortizrii efective a sistemului izolator, definit la (3) de mai sus, nu
depete 30%;
(c) Caracteristicile fora-deplasare ale sistemului izolator nu variaz cu mai mult
de 10% funcie de viteza de încrcare i de mrimea încrcrilor verticale;
(d) Creterea forei de revenire a sistemului izolator pentru deplasri între 0,5ddc i
ddc este cel puin 2,5% din greutatea total de deasupra sistemului izolator. ( )
(6) În cazul în care comportarea sistemului izolator se consider ca echivalent
liniar iar aciunea seismic este definit prin spectrul elastic conform 11.6(2) trebuie
aplicat o corecie a amortizrii în acord cu prevederile Anexei A.(0)
11.9.3. Calculul liniar simplificat

(1) Metoda simplificat de calcul liniar consider dou translaii dinamice
orizontale, iar efectele torsiunii sunt suprapuse static. Se presupune c suprastructura
este un solid rigid care se translateaz deasupra sistemului izolator, cu condiionrile
(2) i (3) de mai jos.
Perioada efectiv a translaiei este:
M
Teff 2S (11.1)
K eff
unde
M masa suprastructurii
Keff rigiditatea orizontal efectiv a sistemului izolator definit la 11.9.2(2).
(2) Micarea de torsiune în jurul axei verticale poate fi neglijat la evaluarea
rigiditii orizontale efective i în calculul liniar simplificat dac, pe fiecare din cele
dou direcii orizontale, excentricitatea (incluzând excentricitatea accidentala) între
centrul de rigiditate al sistemului izolator i proiecia pe vertical a centrului masei
suprastructurii nu depete 7,5% din lungimea suprastructurii perpendicular pe
direcia orizontal considerat. Aceasta este o condiie pentru aplicarea metodei
simplificate de calcul liniar.
(3) Metoda simplificat poate fi aplicat la sistemele izolatoare cu comportare
linear amortizat echivalent, dac sunt îndeplinite urmtoarele condiii:
(a) Distana de la amplasament la sursa seismic potenial (falie) cea mai
apropiat cu o magnitudine Mst6.5 este mai mare de 15 km;
(b) Dimensiunea cea mai mare în plan a suprastructurii este 50 m;
(c) Infrastructura este suficient de rigid astfel încât efectele deplasrilor
difereniale ale terenului s fie minime;
(d) Toate dispozitivele izolatoare sunt dispuse deasupra elementelor infrastructurii
care preiau încrcrile verticale;
(e) Perioada efectiv Teff satisface urmtoarele condiii: ( )
3T f d Teff d 3s (11.2)
unde:
Tf perioada fundamental a suprastructurii cu baza fixat (exprimat printr-o
expresie simplificat)
(4) La cldiri, pe lâng condiiile (3) de mai sus, mai trebuie satisfcute
urmtoarele condiii:
(a) Sistemul de rezisten pentru încrcri laterale al suprastructurii este regulat i
aranjat simetric fa de cele dou axe principale în plan:
(b) Rotirea în plan vertical la baza infrastructurii este neglijabil;
(c) Raportul între rigiditile verticale i orizontale ale sistemului izolator satisface
condiia:
Kv
t 150 (11.3)
K eff
(d) Perioada fundamental în direcie vertical, Tv, nu este mai mare de 0,1
secunde, unde: ( )
M
Tv 2S (11.4)
Kv
(5) Deplasarea centrului de rigiditate sub aciunea seismic se calculeaz pentru
fiecare direcie orizontal, cu expresia:
MSe Teff ,[ eff
d dc (11.5)
K eff ,min
unde:
Se(Teff, [eff) este acceleraia spectral definit la 3.2.2.2, luând în considerare valoarea
potrivit a amortizrii [eff conform 11.9.2 (3).
(6) Forele orizontale aplicate la fiecare nivel al suprastructurii se calculeaz
pentru fiecare direcie orizontal cu expresia:
fj m j Se Teff , [ eff (11.6)
unde mj este masa nivelului j.
(7) Sistemul de for
e obinute conform (6) induce efecte de torsiune datorate
excentricitilor naturale (structurale) i accidentale.
(8) În cazul în care condiia dat în (2) de mai sus privind neglijarea micrii de
torsiune în jurul axei verticale este satisfcut, efectele de torsiune în dispozitivele
individuale pot fi evaluate amplificând în fiecare direcie efectele definite la (5) i (6)
cu factorul Gi (exemplificat pentru direcia x).
ltot , y
G xi 1 yi (11.7)
ry2
unde:
y direcia orizontal perpendicular pe direcia considerat x
(xi, yi) coordonatele izolatorului i în raport cu centrul de rigiditate efectiv
ltot,y excentricitatea total în direcia y
ry raza de torsiune a sistemului izolator, stabilit cu expresia:
ry2 ¦ x k 2
i yi
yi2 k xi / ¦ k xi (11.8)
kxi, kyi rigiditile efective ale izolatorului i în direciile x i y
(9) Efectele de torsiune în suprastructur se pot evalua conform 4.5.3.2.4.(0)
11.9.4. Calculul liniar modal simplificat

(1) Dac dispozitivele izolatoare pot fi considerate ca având o comportare
echivalent liniar, dar condiiile 11.9.3(2), (3) i dac este cazul (4) nu sunt satisfcute,
se poate efectua un calcul modal conform 4.5.3.3.
(2) În cazul în care condiiile (2), (3) i dac este cazul (4) sunt îndeplinite, se
poate utiliza un calcul simplificat, care consider deplasrile orizontale i micarea de
torsiune în jurul axei verticale i presupune c infrastructura i suprastructura au
comportare de corp rigid. În acest caz, excentricitatea accidental (conform 4.5.2.1) a
masei suprastructurii trebuie luat în considerare în calcul. Deplasrile fiecrui punct

al structurii de determin prin compunerea deplasrilor de translaie i de rotaie.
Aceast procedur se aplic la evaluarea rigiditii efective a fiecrui izolator. Forele
de inerie i momentele se iau în considerare apoi la verificarea izolatorilor, a
infrastructurii i suprastructurii. (0)
11.9.5. Calculul dinamic

(1) Dac sistemul izolator nu poate fi reprezentat de un model liniar echivalent (de
exemplu, dac condiiile de la 11.9.2(5) nu sunt îndeplinite) rspunsul trebuie evaluat
printr-un calcul dinamic, utilizând legi constitutive pentru izolatori care s poat
reproduce comportarea sistemului în domeniul deformaiilor i vitezelor anticipate în
ipoteza de proiectare seismic. (0)
11.9.6. Elemente nestructurale

(1) La cldiri elementele nestructurale vor fi calculate conform prevederilor
capitolul 10, considerând efectele dinamice ale izolrii. (0)
11.10. Verificri la starea limit ultim

(1) Infrastructura va fi verificat sub forele de inerie aplicate direct asupra
acesteia i sub forele i momentele transmise de sistemul izolator.
(2) Elementele infrastructurii i suprastructurii vor fi verificate la starea limit
ultim folosind coeficientul JM definit în seciunile relevante ale codului.
(3) În cazul cldirilor, verificrile de siguran referitoare la echilibrul i rezistena
în infrastructur i suprastructur vor fi efectuate conform 4.6. Nu este necesar s se
satisfac condiiile proiectrii capacitii de rezisten i cele de ductilitate global sau
local.
(4) Elementele structurale ale infrastructurii i suprastructurii pot fi proiectate ca
nedisipative. Pentru construciile din beton, oel i compozite se poate adopta clasa de
ductilitate L, corespunztoare construciilor pentru alte încrcri decât cele seismice.
(5) Condiia de rezisten a elementelor structurale ale suprastructurii se poate
considera satisfcut pentru încrcri seismice corespunztoare unui factor de
comportare q=1,5.
(6) Rezistena sistemului izolator se va evalua considerând factorul Jx definit la
11.3(2).
(7) Depinzând de tipul de dispozitiv considerat, rezistena elementelor izolatoare
se evalueaz la starea limit ultim fie în funcie de: (0)
(a) For
e, luând în considerare valorile maxime ale forelor orizontale i verticale
în situaia de proiectare la cutremur, inclusiv efectele de rsturnare, fie în
funcie de:
(b) Deplasarea orizontal total între feele superioar i inferioar a dispozitivului.
Deplasarea orizontal total include distorsiunea datorat aciunii seismice de
proiectare i efectelor contraciei, curgerii lente, temperaturii i
postcomprimrii (la elementele de beton precomprimat). ( )
Not: Capitolul 11 reproduce practic nemodificat textul capitolului cu acelai titlu din SR EN 1998-1. Se dau aici
numai principiile generale ale proiectrii izolatorilor seismici. Acolo unde este cazul s-au adoptat prevederile potrivit
condiiilor seismice din ara noastr, în special din zona capitalei.
ANEXA A. ACIUNEA SEISMIC:

DEFINIII I PREVEDERI SUPLIMENTARE
A.1. Definiiile perioadelor de control (col) ale spectrelor de rspuns

(1) Perioadele de control (col) ale spectrelor de rspuns elastic, TC si TD, se definesc
dup cum urmeaz:
EPV
TC = 2S (A1.1)
EPA
EPD
TD = 2S (A1.2)
EPV
unde valorile de vârf efective ale micrii terenului sunt: EPA acceleraia efectiv de
vârf, EPV viteza efectiv de vârf si EPD este deplasarea efectiv de vârf.
(2) Definiia mrimilor EPA, EPV si EPD - invariant fa de coninutul de frecvene al
micrilor seismice - se obine prin medierea spectrului de rspuns al acceleraiilor
absolute SA(T), a spectrului de rspuns al vitezelor relative SV(T) i a spectrului de
rspuns al deplasrilor relative SD(T) pe un interval de perioade cu limea de referin
de 0,4 s. Intervalul de mediere este mobil i se poziioneaz pe axa perioadelor acolo
unde se realizeaz maximul mediei valorilor spectrale, respectiv:
( SAmediat pe 0,4s )max
EPA = (A1.3)
2,5
( SVmediat pe 0,4s )max
EPV = (A1.4)
2 ,5
( SDmediat pe 0,4s )max
EPD = . (A1.5)
2,5
(3) Valorile perioadelor de control (col) ale spectrelor de rspuns elastic, TC si TD, au
fost calculate conform definiiilor A1.1 si A1.2 pentru accelerogramele înregistrate la
cutremurele moderate si puternice din România i au fost utilizate pentru realizarea
hrii din Figura 3.2 - Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control
(col), TC a spectrului de rspuns, precum i pentru stabilirea valorilor din Tabelul 3.1.
A.2. Perioada (frecvena) predominant a vibraiilor terenului

(1) Perioada (frecvena) predominant a vibraiilor terenului în amplasament Tp (fp) se
definete ca fiind abscisa pe axa perioadelor (frecvenelor) ce corespunde vârfului
accentuat marcat in densitatea spectral de putere a acceleraiei terenului înregistrat
la un anumit amplasament.
(2) Conceptul de perioad predominant lung se utilizeaz numai pentru terenuri
caracterizate de micri seismice cu band îngust de frecven i nu se aplic în cazul
micrilor cu band lat sau intermediar de frecvene.
(3) Pentru sursa seismic subcrustal Vrancea, se vor avea în vedere numai
înregistrrile cutremurelor de magnitudine mare i medie, cu Mw>7,0.
În particular pentru Câmpia Român. eviden instrumental la cutremurele cu
magnitudine Gutenberg-Richter M t 7,0 i magnitudine moment Mwt 7,2 din sursa
seismic subcrustal Vrancea a artat existena perioadelor predominante lungi Tp =
1,3 ÷ 1,7s ale vibraiilor terenului în unele amplasamente din zona municipiului
Bucureti (Est, Sud i parial centru, a se vedea i Figura A.1).
(4) Amplasamentele caracterizate de o perioad predominant lung de vibraie a
terenului sunt periculoase pentru cldirile înalte i construciile flexibile ale cror
vibraii pot deveni cvasirezonante cu vibraiile terenului.
0.35
4 Martie 1977, M=7.2, comp.NS
Densitatea spectrala normalizata
0.30 30 Aug. 1986, M=7.0, comp. NS

0.25
0.20
0.15
2S
0.10 Z p =2 S /T p Tp
Zp
0.05 INCERC Bucuresti
0.00
0 10 20 30 40
Pulsatia Z, rad/s
Figura A.1. Densitatea spectral de putere normalizat pentru componenta NS a

înregistrrilor cutremurelor vrâncene din 1977 i 1986 la staia INCERC (Estul municipiului
Bucureti)
A.3. Caracterizarea seismic a condiiilor de teren

(1) Pentru construciile încadrate clasa I de importan-expunere i pentru cldirile
încadrate în clasa II de importan-expunere care au înlimea total suprateran mai
mare de 45m se vor efectua studii specifice pentru caracterizarea seismic a condiiilor
de teren în amplasament. Aceste studii trebuie s conin:
(i) Profilul vitezei undelor de forfecare Vs i al undelor de compresiune Vp,
pentru toate stratele de teren de la suprafa pân la roca de baz;
simplificat i convenional, profilul poate fi determinat pentru 30 metri
adâncime;
(ii) Stratigrafia amplasamentului (grosimea, densitatea i tipul terenului);
(iii) Valoarea medie ponderat a vitezei undelor de forfecare pentru stratigrafia
considerat, VS :
n
¦ hi
i 1 (A3.1)
VS
n h
i
¦
i 1Vs ,i
unde hi si Vs,i reprezint grosimea i respectiv viteza undelor de forfecare pentru stratul i.
Mrimea VS se calculeaz pentru cel puin 30 m de profil de teren.
(2) Pe baza valorilor vitezei medii ponderate – in stratigrafia superficial cu grosime
de 30m - VS , condiiile de teren se clasific în urmtoarele 4 clase:
Clasa A, teren tip roca VS t 760 m/s,
Clasa B, teren tare 360 < VS < 760 m/s,
Clasa C, teren intermediar 180 < VS d 360 m/s,
Clasa D, teren moale VS d 180 m/s.

(3) În lipsa altor date, pentru stabilirea spectrelor de rspuns elastic corespunztoare
clasei de teren astfel determinate se pot utiliza metodologii adecvate din practica
internaional.
(4) Estimarea perioadei de vibraie a pachetului de strate de teren de grosime h=30m
de la suprafaa terenului, Ts,30 se poate face simplificat cu formula:
4h
Ts ,30 . (A3.2)
Vs
A.4. Instrumentarea seismic a cldirilor

(1) În zonele seismice pentru care valoarea acceleraiei de proiectare ag t 0,25g,
construciile încadrate clasa I de importan-expunere i cldirile încadrate în clasa II
de importan-expunere care au înlimea total suprateran mai mare de 45m vor fi
instrumentate seismic cu accelerometre digitale amplasate la ultimul nivel i în câmp
liber / la baza construciei precum i, opional, în foraje specifice de adâncime sau în
alte poziii în cldire.
(2) Instrumentarea, întreinerea i exploatarea revine proprietarului construciei iar
înregistrrile obinute în timpul cutremurelor puternice vor fi puse la dispoziia
autoritilor.
A.5. Spectrul de rspuns elastic pentru diferite fraciuni din amortizarea

critic
(1) Pentru situaiile de proiectare în care este necesar utilizarea unui spectru de rspuns
elastic al acceleraiilor absolute pentru o alt fraciune din amortizarea critic decât cea
convenional (
= 5%), se recomand utilizarea urmtoarei relaii de conversie a
ordonatelor spectrale:
S e T [ z5%

T
° a g S e T [ 5% K a g , 0 d T dT B
® T B (A5.1)
°̄S e T [ 5% K , T !T B
unde:
Se(T)
= 5% - spectrul de rspuns elastic corespunztor fraciunii din amortizarea critic
convenional,
=5%;
Se(T)
5% - spectrul de rspuns elastic corespunztor unei alte fraciuni din amortizarea
critic,
5%;
- factorul de corecie ce ine cont de amortizare, determinat cu relaia urmtoare:
10
K t 0,55 (A5.2)
5[
A.6. Acceleraia seismic a terenului in România

(1) Valorile acceleraiei terenului pentru proiectare, ag sunt date în zonarea seismic
din Figura 3.1 i corespund unui interval mediu de recuren IMR=225 ani (20%
probabilitate de depire în 50 de ani).
(2) În Tabelul A1 sunt date valorile acceleraiei terenului pentru proiectare, ag din
Figura 3.1 i ale perioadei de control (col), TC din Figura 3.2 pentru 337 localitai
urbane din România.
Tabelul A1. Valorile acceleraiei terenului pentru proiectare, ag i valorile perioadei
de control (col), TC, pentru localitile urbane din România
ag pentru
Nr. Localitate Jude TC (s)
IMR=225ani
1 Abrud ALBA 0,7 0,10g
2 Adamclisi CONSTANA 0,7 0,20g
3 Adjud VRANCEA 1,0 0,40g
4 Agnita SIBIU 0,7 0,20g
5 Aiud ALBA 0,7 0,10g
6 ALBA IULIA ALBA 0,7 0,10g
7 Aled BIHOR 0,7 0,10g
8 ALEXANDRIA TELEORMAN 1,0 0,25g
9 Amara IALOMIA 1,0 0,30g
10 Anina CARA-SEVERIN 0,7 0,20g
11 Aninoasa HUNEDOARA 0,7 0,10g
12 ARAD ARAD 0,7 0,20g
13 Ardud SATU MARE 0,7 0,15g
14 Avrmeni BOTOANI 0,7 0,15g
ag pentru
IMR=225ani
15 Avrig SIBIU 0,7 0,20g
16 Azuga PRAHOVA 0,7 0,25g
17 Babadag TULCEA 0,7 0,20g
18 BACU BACU 0,7 0,35g
19 Baia de Aram MEHEDINI 0,7 0,15g
20 Baia de Arie ALBA 0,7 0,10g
21 BAIA MARE MARAMURE 0,7 0,15g
22 Baia Sprie MARAMURE 0,7 0,15g
23 Bal DOLJ 1,0 0,20g
24 Banloc TIMI 0,7 0,25g
25 Baraolt COVASNA 0,7 0,20g
26 Basarabi CONSTANA 0,7 0,20g
27 Bicoi PRAHOVA 1,0 0,35g
28 Bbeni VÂLCEA 0,7 0,20g
29 Bile Govora VÂLCEA 0,7 0,20g
30 Bile Herculane CARA-SEVERIN 0,7 0,20g
31 Bile Olneti VÂLCEA 0,7 0,20g
32 Bile Tunad HARGHITA 0,7 0,20g
33 Bileti DOLJ 1,0 0,15g
34 Blan HARGHITA 0,7 0,20g
35 Blceti VÂLCEA 1,0 0,20g
36 Bneasa CONSTANA 0,7 0,20g
37 Bârlad VASLUI 1,0 0,35g
38 Bechet DOLJ 1,0 0,20g
39 Beclean BISTRIA NSUD 0,7 0,10g
40 Beiu BIHOR 0,7 0,10g
41 Berbeti VÂLCEA 0,7 0,20g
42 Bereti GALAI 0,7 0,35g
43 Bicaz NEAM 0,7 0,25g
44 BISTRIA BISTRIA NSUD 0,7 0,10g
45 Blaj ALBA 0,7 0,15g
46 Boca CARA-SEVERIN 0,7 0,15g
ag pentru
IMR=225ani
47 Boldeti-Sceni PRAHOVA 1,6 0,40g
48 Bolintin-Vale GIURGIU 1,6 0,30g
49 Borod BIHOR 0,7 0,10g
50 Borsec HARGHITA 0,7 0,10g
51 Bora MARAMURE 0,7 0,10g
52 BOTOANI BOTOANI 0,7 0,20g
53 Brad HUNEDOARA 0,7 0,10g
54 Bragadiru ILFOV 1,6 0,30g
55 BRAOV BRAOV 0,7 0,20g
56 BRILA BRILA 1,0 0,30g
57 Breaza PRAHOVA 0,7 0,35g
58 Brezoi VÂLCEA 0,7 0,20g
59 Broteni SUCEAVA 0,7 0,15g
60 Bucecea BOTOANI 0,7 0,20g
61 BUCURETI BUCURETI 1,6 0,30g
62 Budeti CLRAI 1,6 0,25g
63 Buftea ILFOV 1,6 0,30g
64 Buhui BACU 0,7 0,30g
65 Bumbeti-Jiu GORJ 0,7 0,15g
66 Buteni PRAHOVA 0,7 0,30g
67 BUZU BUZU 1,6 0,35g
68 Buzia TIMI 0,7 0,15g
69 Cajvana SUCEAVA 0,7 0,15g
70 Calafat DOLJ 1,0 0,15g
71 Caracal OLT 1,0 0,20g
72 Caransebe CARA-SEVERIN 0,7 0,15g
73 Carei SATU MARE 0,7 0,20g
74 Cavnic MARAMURE 0,7 0,15g
75 Clan HUNEDOARA 0,7 0,10g
76 CLRAI CLRAI 1,0 0,25g
77 Climneti VÂLCEA 0,7 0,25g
78 Czneti IALOMIA 1,0 0,30g
ag pentru
IMR=225ani
79 Câmpia Turzii CLUJ 0,7 0,10g
80 Câmpeni ALBA 0,7 0,10g
81 Câmpina PRAHOVA 1,0 0,35g
82 Câmpulung ARGE 0,7 0,30g
83 Câmpulung 0,7 0,15g

SUCEAVA
Moldovenesc
84 Ceahlu NEAM 0,7 0,20g
85 Cehu Silvaniei SLAJ 0,7 0,10g
86 Cernavod CONSTANA 1,0 0,20g
87 Chiineu-Cri ARAD 0,7 0,10g
88 Chitila ILFOV 1,6 0,30g
89 Ciacova TIMI 0,7 0,25g
90 Cisndie SIBIU 0,7 0,20g
91 CLUJ-NAPOCA CLUJ 0,7 0,10g
92 Codlea BRAOV 0,7 0,20g
93 Colibai ARGES 0,7 0,25g
94 Comarnic PRAHOVA 1,0 0,35g
95 Comneti BACU 0,7 0,35g
96 CONSTANA CONSTANA 0,7 0,20g
97 Copa Mic SIBIU 0,7 0,15g
98 Corabia OLT 1,0 0,20g
99 Corugea TULCEA 0,7 0,20g
100 Costeti ARGE 1,0 0,25g
101 Cotnari IAI 0,7 0,25g
102 Covasna COVASNA 1,0 0,25g
103 CRAIOVA DOLJ 1,0 0,20g
104 Cristuru Secuiesc HARGHITA 0,7 0,15g
105 Cugir ALBA 0,7 0,10g
106 Curtea de Arge ARGE 0,7 0,25g
107 Curtici ARAD 0,7 0,15g
108 Darabani BOTOANI 0,7 0,15g
109 Dbuleni DOLJ 0,7 0,20g
110 Drmneti BACU 0,7 0,35g
ag pentru
IMR=225ani
111 Dej CLUJ 0,7 0,10g
112 Deta TIMI 0,7 0,20g
113 DEVA HUNEDOARA 0,7 0,10g
114 Dolhasca SUCEAVA 0,7 0,20g
115 Dorohoi BOTOANI 0,7 0,15g
116 Dragomireti MARAMURE 0,7 0,10g
117 Drgani VÂLCEA 1,0 0,20g
118 Drgneti-Olt OLT 1,0 0,20g
119 DROBETA TURNU 0,7 0,15g
MEHEDINI
SEVERIN
120 Dumbrveni SIBIU 0,7 0,20g
121 Eforie Nord CONSTANA 0,7 0,20g
122 Eforie Sud CONSTANA 0,7 0,20g
123 Fgra BRAOV 0,7 0,20g
124 Fget TIMI 0,7 0,10g
125 Flticeni SUCEAVA 0,7 0,20g
126 Furei BRILA 1,0 0,30g
127 Feteti IALOMIA 1,0 0,25g
128 Fieni DÂMBOVIA 0,7 0,30g
129 Fierbini-Târg IALOMIA 1,6 0,35g
130 Filiai DOLJ 0,7 0,20g
131 Flmânzi BOTOANI 0,7 0,20g
132 FOCANI VRANCEA 1,0 0,40g
133 Fundulea CLRAI 1,0 0,30g
134 Frasin SUCEAVA 0,7 0,15g
135 GALAI GALAI 1,0 0,30g
136 Geti DÂMBOVIA 1,0 0,30g
137 Gtaia TIMI 0,7 0,15g
138 Geoagiu HUNEDOARA 0,7 0,10g
139 Gheorgheni HARGHITA 0,7 0,15g
140 Gherla CLUJ 0,7 0,10g
141 Ghimbav BRAOV 0,7 0,20g
142 GIURGIU GIURGIU 1,0 0,25g
ag pentru
IMR=225ani
143 Grivia IALOMIA 1,0 0,30g
144 Gurahon ARAD 0,7 0,10g
145 Gura Humorului SUCEAVA 0,7 0,15g
146 Haeg HUNEDOARA 0,7 0,10g
147 Hârlu IAI 0,7 0,20g
148 Hârova CONSTANA 1,0 0,25g
149 Holod BIHOR 0,7 0,10g
150 Horezu GORJ 0,7 0,20g
151 Huedin CLUJ 0,7 0,10g
152 Hunedoara HUNEDOARA 0,7 0,10g
153 Hui VASLUI 0,7 0,25g
154 Ianca BRILA 1,0 0,30g
155 IAI IAI 0,7 0,25g
156 Iernut MURE 0,7 0,15g
157 Ineu ARAD 0,7 0,10g
158 Isaccea TULCEA 0,7 0,25g
159 Însurei BRILA 1,0 0,30g
160 Întorsura Buzului COVASNA 0,7 0,25g
161 Jimbolia TIMI 0,7 0,20g
162 Jibou SLAJ 0,7 0,10g
163 Jurilovca TULCEA 0,7 0,20g
164 Lehliu Gar CLRAI 1,0 0,30g
165 Lipova ARAD 0,7 0,15g
166 Liteni SUCEAVA 0,7 0,20g
167 Livada SATU MARE 0,7 0,15g
168 Ludu MURE 0,7 0,15g
169 Lugoj TIMI 0,7 0,15g
170 Lupeni HUNEDOARA 0,7 0,10g
171 Mangalia CONSTANA 0,7 0,20g
172 Marghita BIHOR 0,7 0,15g
173 Mcin TULCEA 0,1 0,25g
174 Mgurele ILFOV 1,6 0,30g
ag pentru
IMR=225ani
175 Mreti VRANCEA 1,0 0,40g
176 Medgidia CONSTANA 0,7 0,20g
177 Media SIBIU 0,7 0,20g
178 MIERCUREA CIUC HARGHITA 0,7 0,20g
179 Miercurea Nirajului MURE 0,7 0,15g
180 Miercurea Sibiului SIBIU 0,7 0,15g
181 Mihileti GIURGIU 1,6 0,30g
182 Milisui SUCEAVA 0,7 0,15g
183 Mizil PRAHOVA 1,6 0,40g
184 Moineti BACU 0,7 0,35g
185 Moldova Nou CARA-SEVERIN 0,7 0,25g
186 Moneasa ARAD 0,7 0,10g
187 Moreni DÂMBOVIA 0,7 0,35g
188 Motru GORJ 0,7 0,15g
189 Murgeni VASLUI 0,7 0,30g
190 Ndlac ARAD 0,7 0,20g
191 Nsud BISTRIA NSUD 0,7 0,10g
192 Nvodari CONSTANA 0,7 0,20g
193 Negreti VASLUI 0,7 0,30g
194 Negreti Oa SATU MARE 0,7 0,15g
195 Negru Vod CONSTANA 0,7 0,20g
196 Nehoiu BUZU 1,6 0,40g
197 Novaci GORJ 0,7 0,15g
198 Nucet BIHOR 0,7 0,10g
199 Ocna Mure ALBA 0,7 0,10g
200 Ocna Sibiului SIBIU 0,7 0,20g
201 Ocnele Mari VÂLCEA 0,7 0,25g
202 Odobeti VRANCEA 1,0 0,40g
203 Odorheiul Secuiesc HARGHITA 0,7 0,15g
204 Oltenia CLRAI 1,0 0,25g
205 Oneti BACU 0,7 0,35g
206 ORADEA BIHOR 0,7 0,15g
ag pentru
IMR=225ani
207 Oravia CARA-SEVERIN 0,7 0,20g
208 Ortie HUNEDOARA 0,7 0,10g
209 Orova MEHEDINI 0,7 0,20g
210 Otopeni ILFOV 1,6 0,30g
211 Oelu Rou CARA-SEVERIN 0,7 0,10g
212 Ovidiu CONSTANA 0,7 0,20g
213 Panciu VRANCEA 1,0 0,40g
214 Pantelimon ILFOV 1,6 0,30g
215 Pacani IAI 0,7 0,25g
216 Ptârlagele BUZU 1,6 0,40g
217 Pâncota ARAD 0,7 0,10g
218 Pecica ARAD 0,7 0,20g
219 Petrila HUNEDOARA 0,7 0,10g
220 Petroani HUNEDOARA 0,7 0,10g
221 PIATRA NEAM NEAM 0,7 0,25g
222 Piatra Olt DOLJ 1,0 0,20g
223 PITETI ARGE 0,7 0,25g
224 PLOIETI PRAHOVA 1,6 0,35g
225 Plopeni PRAHOVA 1,6 0,40g
226 Podu Iloaiei IAI 0,7 0,25g
227 Pogoanele BUZU 1,6 0,35g
228 Popeti Leordeni ILFOV 1,6 0,30g
229 Potcoava OLT 1,0 0,25g
230 Predeal BRAOV 0,7 0,25g
231 Pucioasa DÂMBOVIA 0,7 0,30g
232 Rcari DÂMBOVIA 1,6 0,30g
233 Rdui SUCEAVA 0,7 0,20g
234 Ruseni BOTOANI 0,7 0,20g
235 Râmnicu Srat BUZU 1,6 0,35g
236 RÂMNICU VÂLCEA VÂLCEA 0,7 0,25g
237 Rânov BRAOV 0,7 0,20g
238 Reca TIMI 0,7 0,20g
ag pentru
IMR=225ani
239 Reghin MURE 0,7 0,10g
240 REIA CARA-SEVERIN 0,7 0,15g
241 Roman NEAM 0,7 0,30g
242 Roiori de Vede TELEORMAN 1,0 0,25g
243 Rovinari GORJ 0,7 0,15g
244 Roznov NEAM 0,7 0,30g
245 Rupea BRAOV 0,7 0,20g
246 Salcea SUCEAVA 0,7 0,20g
247 Salonta BIHOR 0,7 0,10g
248 Sântana ARAD 0,7 0,15g
249 SATU MARE SATU MARE 0,7 0,15g
250 Scele BRAOV 0,7 0,20g
251 Scuieni BIHOR 0,7 0,20g
252 Slite SIBIU 0,7 0,15g
253 Slitea de Sus MARAMURE 0,7 0,10g
254 Srmau MURE 0,7 0,10g
255 Svârin ARAD 0,7 0,10g
256 Sveni BOTOANI 0,7 0,15g
257 Sângeorz Bi BISTRIA NSUD 0,7 0,10g
258 Sângeorgiu de Pdure MURE 0,7 0,15g
259 Sânnicolau Mare TIMI 0,7 0,20g
260 Scorniceti OLT 1,0 0,25g
261 Sebe ALBA 0,7 0,10g
262 Sebi ARAD 0,7 0,10g
263 Seini MARAMURE 0,7 0,15g
264 Segarcea DOLJ 1,0 0,20g
265 SFÂNTU GHEORGHE COVASNA 0,7 0,20g
266 Sf. Gheorghe TULCEA 0,7 0,20g
267 SIBIU SIBIU 0,7 0,20g
268 Sighetul Marmaiei MARAMURE 0,7 0,20g
269 Sighioara MURE 0,7 0,15g
270 Simeria HUNEDOARA 0,7 0,10g
ag pentru
IMR=225ani
271 Sinaia PRAHOVA 0,7 0,30g
272 Siret SUCEAVA 0,7 0,20g
273 SLATINA OLT 1,0 0,20g
274 Slnic Moldova BACU 0,7 0,35g
275 Slnic Prahova PRAHOVA 1,6 0,40g
276 SLOBOZIA IALOMIA 1,0 0,25g
277 Solca SUCEAVA 0,7 0,15g
278 Sovata MURE 0,7 0,10g
279 Stei BIHOR 0,7 0,10g
280 Strehaia MEHEDINI 0,7 0,15g
281 SUCEAVA SUCEAVA 0,7 0,20g
282 Sulina TULCEA 0,7 0,20g
283 imleul Silvaniei SLAJ 0,7 0,10g
284 omcua Mare MARAMURE 0,7 0,10g
285 tefneti ARGE 0,7 0,30g
286 tefneti BOTOANI 0,7 0,20g
287 Tlmaciu SIBIU 0,7 0,20g
288 Tsnad SATU MARE 0,7 0,15g
289 Tuii Magheru MARAMURE 0,7 0,15g
290 TÂRGOVITE DÂMBOVIA 1,0 0,30g
291 Târgu Bujor GALAI 0,7 0,35g
292 Târgu Crbuneti GORJ 0,7 0,15g
293 Târgu Frumos IAI 0,7 0,25g
294 TÂRGU JIU GORJ 0,7 0,15g
295 Târgu Lpu MARAMURE 0,7 0,10g
296 TÂRGU MURE MURE 0,7 0,15g
297 Târgu Ocna BACU 0,7 0,35g
298 Târgu Neam NEAM 0,7 0,25g
299 Târgu Secuiesc COVASNA 0,7 0,25g
300 Târnveni MURE 0,7 0,15g
301 Techirghiol CONSTANA 0,7 0,20g
302 Tecuci GALAI 1,0 0,35g
ag pentru
IMR=225ani
303 Teiu ALBA 0,7 0,10g
304 Tismana GORJ 0,7 0,15g
305 Titu DÂMBOVIA 1,0 0,30g
306 TIMIOARA TIMI 0,7 0,20g
307 Toplia HARGHITA 0,7 0,10g
308 Topoloveni ARGE 1,0 0,30g
309 Turceni GORJ 0,7 0,15g
310 Turnu Mgurele TELEORMAN 1,0 0,20g
311 TULCEA TULCEA 0,7 0,20g
312 Turda CLUJ 0,7 0,10g
313 Tunad HARGHITA 0,7 0,20g
314 ndrei IALOMIA 1,0 0,25g
315 icleni GORJ 0,7 0,15g
316 Ulmeni MARAMURE 0,7 0,10g
317 Ungheni MURE 0,7 0,15g
318 Uricani HUNEDOARA 0,7 0,10g
319 Urlai PRAHOVA 1,6 0,40g
320 Urziceni IALOMIA 1,6 0,35g
321 Valea lui Mihai BIHOR 0,7 0,20g
322 VASLUI VASLUI 0,7 0,30g
323 Vacu BIHOR 0,7 0,10g
324 Vatra Dornei SUCEAVA 0,7 0,10g
325 Vlenii de Munte PRAHOVA 1,6 0,40g
326 Vânju Mare MEHEDINI 0,7 0,15g
327 Vicovu de Sus SUCEAVA 0,7 0,15g
328 Victoria BRAOV 0,7 0,25g
329 Videle TELEORMAN 1,6 0,25g
330 Vieu de Sus MARAMURE 0,7 0,10g
331 Vlhia HARGHITA 0,7 0,15g
332 Voluntari ILFOV 1,6 0,30g
333 Vulcani HUNEDOARA 0,7 0,10g
334 ZALU SLAJ 0,7 0,10g
ag pentru
IMR=225ani
335 Zrneti BRAOV 0,7 0,20g
336 Zimnicea TELEORMAN 1,0 0,20g
337 Zlatna ALBA 0,7 0,10g
NOT: Valoarea acceleraiei gravitaionale, g se consider 9,81 m/s2

B
ANEXA B. METODE SIMPLIFICATE DE DETERMINARE A
PERIOADELOR I FORMELOR PROPRII DE VIBRAIE
B.1. Metoda aproximativ Rayleigh

(1) Perioada proprie fundamental, corespunztoare modului fundamental de
translaie se poate determina utilizând urmtoarea relaie (Rayleigh):
n
¦W d i i
2
T1 2S i 1
n
(B.1)
g ¦Wi d i
i 1
în care:
Wi încrcarea gravitaional la nivelul “i ”, corespunztoare masei de nivel mi
di deplasarea elastic pe direcia gradului de libertate dinamic produs de
încrcrile Wi i= 1,2,…,n
n numrul de nivele
g acceleraia gravitaional.
(2) În relaia de mai sus, forma proprie fundamental este aproximat de deformata
static produs de încrcrile gravitaionale Wi (i=1,2…,n) aplicate convenional pe
direciile gradelor de libertate dinamic orizontale. Structura elastic cu mase
concentrate la nivelul planeelor este considerat cu baza de rezemare încastrat.
(3) În metoda aproximativ Rayleigh se pot considera, alternativ, sisteme
compatibile de fore laterale Fi (i=1,2…,n) aplicate static, care produc deplasrile
orizontale di corespunztoare. În acest caz, relaia pentru determinarea aproximativ a
perioadei fundamentale este:
n
¦W d i i
2
T1 2S i 1
n
(B.2)
g ¦ Fi d i
i 1
(4) Perioada fundamental se poate determina aproximativ cu expresia: (0)

T1 2 d (B.3)
unde
d este deplasarea orizontal (în metri) la extremitatea superioar a cldirii (la
nivelul acoperiului), produs de încrcrile gravitaionale aplicate
convenional pe direcia orizontal.
B.2. Formule simplificate pentru estimarea perioadei fundamentale

(1) Pentru proiectarea preliminar a cldirilor cu înlimi pân la 40 m, se poate
utiliza urmtoarea formul simplificat pentru estimarea perioadei fundamentale de
translaie:
T1 Ct H 3 4 (B.4)
unde:
T1 este perioada fundamental a cldirii, în secunde.
Ct este un coeficient ale crui valori sunt funcie de tipul structurii, dup cum
urmeaz:
Ct = 0,085 pentru cadre spaiale din oel,
Ct = 0,075 pentru cadre spaiale din beton armat sau din oel cu
contravântuiri excentrice,
Ct = 0,05 pentru celelalte tipuri de structuri.
H înlimea cldirii, în metri, msurat de la nivelul fundaiei sau de la
extremitatea superioar a infrastructurii considerat rigid.
(2) Alternativ, valoarea coeficientului Ct corespunztoare cldirilor cu perei
structurali din beton armat sau din zidrie este dat de relaia
Ct 0,075 / Ac (B.5)
unde
Ac aria totala efectiv (în m2) a pereilor structurali de la primul nivel al
cldirii,
¦ A >0,2 l @
H
2
Ac j wj (B.6)
j
Aj aria efectiv a seciunii transversale (în m2) a peretului structural “j” situat la
primul nivel al cldirii,
lwj lungimea peretelui structural “j” (în m) de la primul nivel, pe direcie paralel
cu forele aplicate, cu restricia
lwj / H < 0,9 (B.7)
(3) Pentru structurile în cadre de beton armat i oel care nu depesc 12 etaje în
înlime i au o înlime minim de etaj de aproximativ 3 metri, perioada
fundamental de translaie pe orice direcie orizontal se poate estima cu relaia
simplificat: (0)
T1 = 0,1 n (B.8)
unde “n” este numrul de niveluri al structurii.
B.3. Observaii generale

(1) La proiectarea preliminar i în metoda de calcul cu fore seismice laterale,
forma proprie fundamental se poate aproxima printr-o variaie liniar pe vertical.
(2) În relaiile de mai sus nu se ine seama de efectul reducerii rigiditii
elementelor de rezisten din beton armat ca urmare a fisurrii acestora la aciuni
seismice severe. Ca urmare valorile perioadelor fundamentale de vibraie reprezint o
limit inferioar.
(3) Valorile perioadelor fundamentale din relaiile de mai sus corespund
oscilaiilor unidirecionale. (0)
C
ANEXA C. CALCULUL MODAL CU CONSIDERAREA COMPORTRII
SPAIALE A STRUCTURILOR
C.1. Generaliti
(1) În cazul construciilor cu distribuie neuniform a maselor i rigiditilor
elementelor structurale, deplasrile i eforturile se vor determina pe un model spaial
de calcul.
Calculul rspunsului seismic structural, reprezentat de eforturi i deplasri, se poate
realiza prin integrarea direct a ecuaiilor de micare sau prin suprapunerea
rspunsurilor modale maxime.
Aciunea seismic se schematizeaz prin micri de translaie variabile în timp ale
bazei de rezemare în trei direcii ortogonale determinate, descrise prin accelerograme.
Aceasta produce oscilaii de translaie i de torsiune. Caracterul nesincron al micrii
seismice aplicate bazei structurii genereaz oscilaii de torsiune chiar i în cazul
structurilor teoretic perfect simetrice. În calculul modal cu spectre de rspuns, aciunea
seismic se înlocuiete cu spectre de rspuns de proiectare distincte asociate
componentelor micarii.
Micarea seismic descris prin spectrul de rspuns de proiectare trebuie considerat
cel puin în direciile principale asociate structurii, pentru care se vor alege dou
sensuri de aciune. Direciile principale de aciune sunt definite de direcia rezultantei
forei seismice de baz din modul fundamental i de normala pe aceast direcie.
Rspunsul structurii se obine prin combinarea rspunsurilor corespunztoare celor
dou direcii de aciune seismic considerate.
(2) Reprezentarea micrii seismice spaiale i calculul forelor seismice prezentate
în aceast anex pot fi înlocuite, pentru obinerea unor rezultate semnificative, cu
modelri mai riguroase deduse pe baze stochastice.
(3) Calculul dinamic spaial este necesar în cazul construciilor de importan
ridicat, precum i pentru construcii care prezint discontinuiti ale distribuiilor
elementelor de rezisten i maselor de nivel. Aceste situaii sunt precizate in capitolul
4. Deasemenea, calculul modal spaial furnizeaz informaii privind conformarea
structural în vederea realizrii unei distribuii corecte a elementelor de rezisten
verticale i orizontale, pentru evitarea dezvoltrii unor eforturi i deplasri excesive
provenite din torsiunea general.
(4) Calculul spaial permite o evaluare mai realist a efectelor aciunii seismice în
comparaie cu metodele de calcul plan. Prin integrarea ecuaiilor de micare pentru un
set adecvat de accelerograme, calculul dinamic spaial furnizeaz un volum mare de
informaii i necesit un efort substanial pentru interpretarea i utilizarea rezultatelor.
Din acest motiv, în prezenta anex se prezint numai metoda pentru calculul
rspunsurilor modale maxime utilizând spectrul de rspuns de proiectare asociat
micrii de translaie a bazei de rezemare. Metoda de calcul cu spectre de rspuns
poate fi descoperitoare dac contribuiile rspunsurilor modale exprimate prin factori
de participare a maselor modale efective au valori sub 0,7. În acest caz, eforturile i
deformaiile se limiteaz inferior la valorile furnizate de calculul plan.
(5) Relaiile de calcul sunt stabilite în aceleai ipoteze i au o form asemntoare

cu relaiile din seciunea 4.5.
(6) În cazul structurilor care nu sunt simetrice în raport cu planele verticale xoz i
yoz, ecuaiile de micare i implicit vibraiile structurii sunt cuplate elastic.
Ca urmare, rspunsul sistemului structural la componentele micrii terenului pe
direcia x sau y va include urmtoarele deplasri suplimentare: translaii în direciile y
sau x, precum i rotirea planeelor în jurul axei verticale oz. Cuplarea vibraiilor
modale de translaie i de torsiune se identific prin valori nenule ale factorilor de
participare a maselor modale efective corespunztoare.
În cazul structurilor simetrice, la care centrele de rigiditate coincid cu centrele maselor,
ecuaiile de micare se decupleaz pentru cele trei direcii ortogonale principale de
oscilaie.
Efectele produse de rotirea bazei generat de nesincronismul undelor seismice, precum
i ale eventualelor distribuii neuniforme a maselor, diferite de cele admise în
modelele de calcul, se vor obine prin aplicarea forelor seismice modale de nivel într-
o poziie diferit de cea a centrului maselor de nivel i definit de o excentricitate
accidental.
(7) Deplasrile i aceleraiile de nivel sunt raportate la centrul maselor de nivel.
(8) La structurile spaiale elementele verticale i orizontale de la un anumit nivel
(stâlpi, perei structurali i grinzi) sunt conectate la planee care pot fi considerate
indeformabile sau deformabile în planul lor. Din aceste considerente, anexa C prezint
procedeele generale de calcul, în scopul utilizrii, cu mici intervenii, a oricrui
program de calcul automat destinat calculului dinamic liniar spaial. (0)
C.2. Determinarea fortelor seismice, eforturilor i deplasrilor modale

(1) În cazul vibraiilor spaiale, forele seismice de calcul asociate fiecrui mod de
vibraie se stabilesc cu relaii similare relaiilor prezentate în capitolul 4 pentru
calculul plan.
Forma deformatei, definit de poziiile deplasate ale centrelor maselor, este în general
o curb strâmb în spaiu, ca urmare a cuplajelor generate de distribuia neuniform a
rigiditilor i a maselor. În consecin, forele seismice asociate gradelor de libertate
dinamic considerate vor avea orientri diferite în raport cu sistemul general de axe în
care este descris structura, indiferent de direcia aciunii seismice. Fiecrui grad de
libertate dinamic îi corespunde o component, fora seismic static echivalent,
pentru fiecare mod de vibraie considerat.
La determinarea rspunsului structural la aciuni seismice se pot distinge dou situaii:
- structuri cu planee indeformabile în planul lor,
- structuri cu planee deformabile sau fr planee.
(2) În general, într-un punct nodal definit de intersecia a cel puin dou elemente
structurale, se consider patru grade de libertate dinamic, trei de translaie pe
direciile axelor generale ce definesc structura (ux, uy, uz) i o rotaie în jurul axei
normale la baza de rezemare (Tz dac baza de rezemare se gsete în planul orizontal
xOy, cu axa z vertical).
Calculul rspunsului modal spaial la aciuni seismice in cazul prezenei planeelor

indeformabile in planul lor se poate efectua în urmtoarele ipoteze:
- se neglijeaz cuplajele ineriale,
- se neglijeaz influena componentei verticale a micrii seismice a terenului,
- aciunea seismic este reprezentat prin micarea terenului pe una din direciile
axelor orizontale x sau y, sau într-o direcie oarecare în planul bazei de
rezemare,
- la fiecare nivel centrele maselor i centrele de rigiditate sunt distincte i se pot
afla sau nu pe aceeai vertical a structurii; prin unirea lor rezult fie o ax
vertical dreapt, fie o linie poligonal strâmb în spaiu,
- în centrul maselor de la fiecare planeu se consider trei grade de libertate
dinamic, dou translaii ux i uy în direciile axelelor x i y i o rotire uT în
jurul axei verticale z (Figura C.1).
Masele se reduc în centrul maselor (Figura C.2) rezultând:
(i) mase de nivel:
n n
mi ¦ mi , j ¦ A*j m j
j 1 j 1
(C.1)
(ii) momente de inerie ale maselor de nivel în raport cu axa vertical z considerat:
()
n n
Ji ¦ mi, j d 2j ¦ J m, j
j 1 j 1
(C.2)
în care
n numrul de mase discrete concentrate mi,j sau distribuite m j pe
suprafeele A*j ,
dj distana de la centrul maselor la poziia masei concentrate mi,,j,

i indice de nivel, de la 1 la N,
N numrul total de niveluri ale construciei
C.M. = centrul maselor

C.R. = centrul de rigiditate
Figura C.1. Grade de libertate dinamic la nivelul “i” în ipoteza

planeului indeformabil în planul su
Figura C.2. Reducerea maselor în CM
În cazul unei mase m distribuite uniform pe o suprafa A*j se obine:
mi , j A*j m masa la nivelul i pe suprafaa A*j

J m, j I p ,m m momentul de inerie fa de axa z din centrul de greutate al suprafeei
A*j , al masei m distribuite uniform
Ip,m momentul de inerie polar al suprafeei A*j fa de centrul sau de
greutate.
Pentru un mod de vibraie k, se definesc urmtoarele mrimi:
(i) masa modal generalizat în modul de vibraie k:
¦ >m s @
N
Mk i
2
ix , k siy2 ,k J i si2T ,k (C.3)
i 1
în care six ,k , siy ,k i siT,k sunt componentele din centrul maselor ale vectorului propriu
în modul de vibraie k, la nivelul i, pe direciile x, y i z, respectiv.
(ii) factorii de participare modali
N
p x ,k ¦m s
i 1
i ix , k
N
p y ,k ¦m s
i 1
i iy ,k (C.4)
N
pT ,k ¦J s
i 1
i iT , k
(iii) masele modale efective
*
p x2,k
m x ,k
Mk
p y2,k
m *y ,k (C.5)
Mk
pT2,k
J T*,k
Mk
(iv) factorii de participare a maselor modale efective (coeficieni de echivalen

modali) ( )
m *x ,k
H x ,k
m
m *y ,k
H y ,k
m (C.6)
J T*,k
H T ,k
J
în care,
N
m ¦m
i 1
i
(C.7)
N
J ¦J
i 1
i
reprezint masa întregii construcii, respectiv suma momentelor de inerie ale maselor
de nivel în raport cu axa vertical z.
(3) În cazul unei aciuni seismice definite printr-un spectru de proiectare
Sdx T J I , e Sd T (vezi relaia 3.17 i 3.18) asociat unei micri de translaie a bazei
într-o direcie paralel cu axa x se dezvolt urmtoarele fore tietoare de baz modale
i momentul de torsiune:
p x,k
Fx,k p x,k S dx T k S dx T k m *x,k
Mk
p x,k p y,k
F y,k p y,k S dx T k Fx,k (C.8)
Mk p x,k
p x,k p,k
M ,k p,k S dx T k Fx,k
Mk p x,k
Pentru fiecare mod propriu de vibraie k, pe direciile gradelor de libertate dinamica ux,
uy, uT la fiecare nivel, în centrul maselor, se dezvolt urmtoarele fore seismice de
nivel static i momentele de torsiune (Figura C.3):
mi si x,k
Fi x,k Fx,k
p x,k
mi si y,k
Fi y,k Fy,k (C.9)
p y,k
J i si ,k
M i ,k M ,k
p,k
Figura C.3. Fore seismice de nivel static echivalente în

modul k de vibraie
Pentru o micare de translaie a terenului în direcia y, reprezentat prin
spectrul de proiectare Sdy T J I , e Sd T , forele tietoare modale la baza structurii
sunt:
p x,k
Fx,k Fy,k
p y,k
Fy,k S dy Tk m*y,k (C.10)

p,k
M ,k Fy,k
p y,k
În aceast situaie, forele seismice modale de nivel static echivalente se obin

cu relaiile (C9) de mai sus.
Figura C.4
În cazul unei micri seismice descrise ca o translaie a terenului într-o direcie
având orientarea D fa de axa x (figura C4), la baza structurii în fiecare mod k de
vibraie forele taietoare de baz se obin cu relaiile precedente (C.8) i (C.9) în care:
Sdx T J I , e Sd T cosD
(C.11)
Sdy T J I , e Sd T sin D
Forele seismice de nivel static echivalente i rezultantele acestora la baza

structurii, pentru fiecare mod k de vibraie se obin prin sumarea algebric a forelor
rezultate pentru cele dou componente Sdx i Sdy ale spectrului de proiectare S d T .
(4) Pentru structurile care au numai mase discrete i grade de libertate dinamice de
translaie independente (fr legturi indeformabile), se aplic relaiile de calcul de
mai sus, în care J,k 0 i s i ,k 0 .(0)
C.3. Calculul eforturilor i deplasrilor din aciunea seismic

(1) În cazul structurilor spaiale, eforturile i deplasrile se obin parcurgând
urmtoarele etape: (0)
(i) Etapa I const în:
- schematizarea structurii reale i alegerea modelului dinamic prin definirea
gradelor de libertate dinamic i a maselor asociate acestora cu relaiile (B.1) i
(C.2).
- calculul valorilor, vectorilor proprii i al mrimilor modale asociate – mase
modale generalizate conform relatiei (C.3), factori de participare modal
conform relaiei (C.4), masele modale efective din relaiile (C.5) i coeficienii
de echivalen modali din relaiile (C.6) – pentru un numr suficient de moduri
proprii de vibraie, r, astfel încât suma coeficienilor de echivalen modal din
relaia (C.6) s îndeplineasc condiiile
r
¦H
k 1
x ,k t 0,9
r (C.12)
¦H
k 1
y ,k t 0,9
r d GLD
în care:
r numrul de moduri proprii de vibraie considerate în calcul
GLD numrul gradelor de libertate de translaie i de rotaie considerate în
modelul dinamic (vezi i paragraful 4.5.3.3.1, aliniatele 8, 10 si 11).
(ii) Etapa a II-a se refer la determinarea rspunsului structurii pentru fiecare
direcie principal de aciune seismic considerat, pentru care se parcurg urmtoarele
faze:
- calculul forelor seismice static echivalente de nivel pentru fiecare mod propriu
de vibraie considerat, 1 d k d r, conform paragrafului C.2.3, relaiile (C.8) i
(C.9) sau relaiile (C.10) i, respectiv, (C.11).
- calculul static al eforturilor i deplasrilor pentru fiecare din cele r seturi de

fore static echivalente obinute la pasul anterior, aplicate în centrele maselor
de nivel
- suprapunerea rspunsurilor modale. Rspunsurile modale maxime se combin
probabilistic prin una din cele dou reguli cunoscute, SRSS (radical din suma
ptratelor rspunsurilor modale) sau CQC (combinare ptratic complet). În
anumite situaii, când perioadele proprii de vibraie succesive (Tk+1 < Tk ) se
afl în relaia Tk+1 d 0.9 Tk, rspunsurile modale se combin prin adunarea
valorilor absolute (ABSSUM).
Regula de combinare SRSS se va aplica la structuri cu perioade naturale
distincte cu contribuii semnificative la rspuns conform relaiei:
r
EE ¦E
k 1
2
E ,k (C.13)
Regula de combinare ABSSUM, care presupune obinerea rspunsurilor

modale maxime în acelai moment de timp, se va aplica la structuri cu perioade
naturale foarte apropiate Tk+1 d 0.9 Tk, conform relaiei:
r
EE ¦E
k 1
E ,k (C.14)
Regula de combinare CQC se aplic cu ajutorul relaiei:

r r
EE ¦ ¦ U kl E E ,k E E ,l 1/ 2 (C.15)
k 1 l 1
în care EE reprezint eforturile sau deplasrile totale, iar EE,k si EE,l reprezint
eforturile sau deplasrile în modurile de vibraie k i l. U kl reprezint
coeficientul de corelaie între modurile k si l i are valori pozitive ( 0 d U kl d 1
cu U kl 1 pentru k=l )
Semnele eforturilor, deplasrilor i forelor seismice static echivalente de nivel
obinute prin suprapunere modal se vor considera identice cu cele obinute
pentru modul fundamental de vibraie.
(iii) Etapa a III-a const în introducerea unui caz suplimentar de încrcare static,
numai cu momente de torsiune la fiecare nivel. Aceste momente de torsiune reprezint
produsul dintre forele seismice de nivel si mrimea exccentricitilor accidentale
definite cu relaia (4.3) din seciunea 4.5.2.1. În aceast etap se parcurg urmtorii pai:
- combinarea forelor seismice modale static echivalente de nivel conform
relaiilor (C.13)-(C.15).
- calculul momentelor de torsiune suplimentare pentru fiecare direcie principal
de aciune seismic
it F ix Fiy e1i (C.16)
în care Fix, Fiy sunt forele seismice static echivalente de nivel obinute în pasul
anterior
- calculul eforturilor i deplasrilor asociate momentelor de torsiune obinute cu
relaia (C.16) aplicate în centrul maselor la fiecare nivel
- suprapunerea rspunsurilor eforturi, deplasri i reaciuni obinute în etapele II

i III de mai sus. Pentru stabilirea celei mai defavorabile situaii se vor
considera toate combinaiile care rezult prin schimbarea sensului celor dou
aciuni:
EE r E E ,II r E E , III (C.17)
în care,
E E , II rspunsul obinut conform etapei a II-a din suprapunerea rspunsurilor
modale
E E , III rspunsul obinut în etapa a III-a din momente suplimentare de torsiune.
(iv) În Etapa a IV-a se efectueaz combinarea rspunsurilor structurii la aciunea

seismic pentru cele dou direcii principale de micare a bazei de rezemare.
Rspunsurile aferente celor dou direcii de aciune se combin conform regulilor din
paragraful 4.5.3.6 folosind relaiile 4.16 i 4.17 ( E Edx ”+”0,30 E Edy i
0,30 E Edx ”+” E Edy ) sau regula de combinare SRSS ( E 2
E Edx E Edy
2
).( )
D
ANEXA D. PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC)
AL STRUCTURILOR
D.1. Concepia procedeului

Procedeul de calcul static neliniar al structurilor consider deplasrile structurale drept
parametrul esenial al rspunsului seismic al structurilor (procedeu bazat pe deplasare).
Procedeul implic construirea diagramei forei tietoare de baz – deplasarea lateral
caracteristic pentru structura analizat. În versiunea din prezenta anex, deplasarea la
vârful construciei este considerat deplasare caracteristic, dei procedeul se poate
modifica pentru orice alt localizare a deplasrii caracteristice pe înlimea cldirii.
Curba for – deplasare se obine prin calcul static neliniar (biografic) al structurii.
Pe aceast curb se marcheaz punctele reprezentând cerinele de deplasare
corespunztoare strilor limit asociate unor cutremure cu diferite perioade de
revenire(Figura D.1).
Aceste cerine se determina din spectrele de deplasare ale rspunsului seismic inelastic,
daca sunt disponibile, sau din spectre construite cu acest scop, pe baza unui set de
accelerograme artificiale compatibile cu spectrul de proiectare de acceleratie. In
cazurile curente cerintele seismice se pot determina cu procedeul aproximativ
prezentat in continuare la D.5.
Condiia general de siguran: cerin d capacitate se controleaz verificând dac
deplasrile (de exemplu, deplasrile relative de nivel), deformaiile (de exemplu,
rotirile în articulaiile plastice) în cazul elementelor ductile, rezistenele în cazul
elementelor fragile, asociate cerinelor, sunt mai mici decât valorile admise pentru
strile limit considerate. Aplicarea procedeului implic urmtoarele operaii
principale:
(i) stabilirea caracteristicilor de comportare (relatiilor intre momente
incovoietoare si deformatii) pentru elementele structurii;
(ii) construirea curbei for lateral – deplasare la vârful construciei;
(iii) transformarea curbei for lateral – deplasare la vârf pentru construcia real
cu mai multe grade de libertate (MDOF) în curba corespunztoare sistemului
echivalent cu un grad de libertate (SDOF);
(iv) stabilirea cerinei de deplasare lateral pentru strile limit considerate;
(v) determinarea valorilor deplasrilor relative sau a deformaiilor în elementele
structurale, corespunzatoare acestor cerinte
(vi) transformarea cerinelor de deplasare ale sistemului SDOF în cerinele de
deplasare ale structurii reale MDOF
(vii) verificarea încadrrii cerintelor în limitele admise ( )
În cazul construciilor nou proiectate, procedeul se utilizeaz pentru verificarea
comportrii (performanelor) seismice ale unei construcii proiectate prin metode de
proiectare curente. Procedeul furnizeaz o imagine a mecanismului de cedare care se
poate dezvolta, precum si valoarea raportului u/1 cu ajutorul cruia se estimeaz
valoarea factorului de comportare q.
Fora formarea mecanismului

cinematic plastic
lateral, F
Fy
apariia articulaiilor
plastice
Degradare Siguran
limitat limitat
dy dSLS dm dULS Deplasare

lateral, d
Figura D.1. Curba for – deplasare ob inut prin calcul static neliniar al structurii
D.2. Evaluarea proprietilor de rezisten i de deformaie ale elementelor

structurale
Procedeele de evaluare ale caracteristicilor de deformaie ale elementelor structurale
sunt precizate în P 100-3, functie de materialul structural utilizat (beton armat sau otel).
Pentru evaluarea capacitaii de rezisten si de deformare a elementelor se folosesc
valorile medii ale rezistenelor materialelor, beton i oel.
Ideal, capacitatea de deformaie se poate determina experimental sau estima prin
analogia cu rezultatele experimentale disponibile în literatura de specialitate. În P 100-
3 sunt date expresii empirice pentru determinarea proprietatilor de deformatie, stabilite
prin prelucrarea datelor experimentale.
Alternativ, capacitile de rezisten i deformaie se pot determina analitic, prin
utilizarea unor relaii constitutive adecvate pentru beton si otel. Procedeul este
prezentat în acelai document normativ.
D.3. Construirea curbei for lateral – deplasarea la vârful construciei

Curba se obine prin calcul static neliniar, de tip biografic, utilizând programe de
calcul specializate care iau în considerare modificrile proprietatilor structurale la
fiecare pas de încrcare.
Încrcrile gravitaionale corespunztoare gruprii seismice de calcul se menin
constante.
Pentru a ine seama de incertitudinile privind distribuia pe vertical a forelor laterale
se consider dou distribuii înfurtoare diferite i anume:
- o distribuie în care forele laterale sunt proporionale cu masele de nivel fara
a depinde de poziia pe înlimea structurii (acceleraia este constant pe
înlime)
- o distribuie rezultat din analiza modal pentru modul predominant de
vibraie; se poate accepta o distribuie simplificat triunghiular (triunghiul
cu baza la vârful construciei).
Cele dou distribuii se menin pe rând constante, mrind la fiecare pas de încrcare,
numai valoarea forei laterale.
Calculul permite determinarea ordinii probabile de aparitie a articulaiilor plastice,

respectiv determinarea mecanismului de cedare.
Ruperea structurii corespunde deplasrii la care structura nu mai poate susine
încrcrile verticale, respectiv ruperii unui element vital pentru stabilitatea structurii
(stâlp, perete).
Se recomand ca diagrama s fie construit pân la o deplasare cu cca 50% mai mare
decât cerina de deplasare corespunztoare strii limit ultime, pentru a evidenia
evoluia procesului de degradare pân în apropierea prbuirii i implicit a
vulnerabilitii cldirii fa de prbuire.
Având în vedere faptul c valorile eforturilor capabile ale elementelor structurale sunt
evaluate pe baza valorilor medii ale rezistenelor oelului i betonului, pentru a putea
compara capacitatea de rezisten la apariia mecanismului de plastificare cu valoarea
de proiectare a forei seismice (pentru a separa contribuia suprarezistenei structurale)
valoarea forei maxime înregistrat în curba for lateral – deplasare lateral trebuie
redus prin împrirea la un factor cu valoare medie estimat de 1,5.
D.4. Echivalarea structurii MDOF cu un sistem SDOF

Curba stabilit pentru structura real se convertete într-o relaie for – deplasare
pentru sistemul echivalent cu un grad de libertate pentru ca parametrii acesteia s
poat fi pui în relaie direct cu spectrele rspunsului seismic, construite pentru
sisteme cu un grad de libertate.
Se folosesc urmtoarele notaii:
I vectorul formei deplasrilor normalizate (valoarea 1 la vârf). Procedura se
poate modifica foarte uor pentru cazul în care se selecteaz alt nivel pentru
deplasarea caracteristica, considerând valoarea 1 la nivelul deplasrii
caracteristice.
m masa sistemului MDOF (suma maselor de nivel. mi)
N
m ¦m
1
i (D.1)
Fb tietoare de baz a sistemului MDOF

m masa generalizat a sistemului echivalent SDOF
N
m I T MI ¦m G
i 1
i i
2
(D.2)
l factor de participare
N
l I T M1 ¦m G
i 1
i i (D.3)
Relaiile de echivalare între mrimile rspunsului SDOF, deplasri d i fore F , i

mrimile asociate rspunsului MDOF, d i F, rezult astfel:
m ¦m G i i
2
d d i 1
d (D.4)
l N
¦m G
i 1
i i
N N
* m m Fb ¦ mi ¦ miG i2
i 1 i 1
F Fb Fb (D.5)
H
b 2 2
l § N
·
¨ ¦ miG i ¸
©i 1 ¹
În vederea stabilirii parametrilor structurali definitorii pentru spectrele rspunsului

seismic inelastic, curba Fb - d urmeaz s fie idealizat sub forma unei diagrame
biliniare (Figura D.1).
In acest scop se considera ca rigiditatea initiala a sistemului idealizat, Ke este egala cu
panta in origine (rigiditatea elastica) a curbei forta deplasare a structurii cu mai multe
grade de libertate. Forta la curgere a sistemului idealizat se determin astfel încât
capacitatea de absorbie de energie s nu se modifice prin schematizarea curbei (ariile
celor dou curbe s fie egale).
In cazul idealizrii sub forma unei diagrame biliniare fr consolidare în domeniul
post-elastic, forta la curgere Fy rezult:
§ 2 Em ·
Fy K e ¨¨ d m d m2 ¸¸ (D.6)
© Ke ¹
unde:
dm deplasarea corespunztoare formrii mecanismului cinematic plastic
Em energia de deformaie (aria situat sub curba) corespunztoare formrii
mecanismului cinematic plastic
În cazul în care cerina de deplasare determinat conform paragrafului D.5 este mult
diferit de valoarea dm, adoptarea unei proceduri iterative este recomandabil.
D.5. Evaluarea cerintelor de deplasare

Cerinele de deplasare pentru starea limit de serviciu (SLS) se determin direct din
calculul static elastic al structurii MDOF sub încrcrile seismice de calcul reduse
corespunztor coeficienilor Q, care in seama de intervalul de recuren mai scurt al
aciunii seismice asociat cu starea limit de serviciu (vezi Anexa E, paragraful E.1).
Cerinele de deplasare ale sistemului SDOF echivalent, pentru starea limit ultim
(ULS), se obin din spectrele de deplasare ale rspunsului seismic inelastic. Se pot
folosi, dac exist, spectre aproximative, specifice amplasamentului.
În caz contrar, spectrele se pot calcula folosind programe de calcul specifice, utilizând
accelerograme înregistrate sau simulate compatibile cu spectrul de proiectare pe
amplasament. Se recomand utilizarea de modele histeretice adecvate comportrii
materialului structural (beton armat sau o
el)
Parametrii care caracterizeaz valorile spectrale, respectiv cerinele de deplasare, sunt:

- perioada T a sistemului SDOF echivalent, determinat cu formula:
l*
T
2S (D.7)
Ke
- forta normalizat de curgere cy*
Fy* Fy
*
cy (D.8)
mg H m g
unde are valoarea care rezulta din relatia (D.5).

Pentru cldirile noi, cu structura de beton armat, dimensionate conform prevederilor
capitolelor 3-6, spectrul inelastic de deplasare, SD(T) se poate aproxima cu ajutorul
relaiei (D.9). Nu se admite utilizarea relaiei (D.9) în cazul construciilor existente,
dimensionate la fore laterale mai mici decât cele prevzute în acest cod.
d* S D (T * ) cS De (T * ) (D.9)
unde,
c coeficient de amplificare al deplasrilor în domeniul inelastic (vezi Anexa E,
paragraful E.2)
SDe(T) spectrul de rspuns elastic (capitolul 3)
D.6. Controlul deplasrilor structurale

Dup determinarea cerinelor de deplasare ale sistemului SDOF, acestea se convertesc
în cerinele de deplasare ale structurii reale MDOF, inversând relaia (D.4):
N
l ¦m G i i
d d i 1
d (D.10)
m N
¦m G
i 1
i i
2
Corespunztor acestor deplasri globale, se determin starea structurii (configuratia

articulatiilor plastice si tendinta catre un anumit mecanism de cedare), deplasrile
relative de nivel i deplasrile individuale ale elementelor (rotiri dezvoltate în
articulaiile plastice punctuale echivalente, etc.) i se verific dac sunt îndeplinite
condiiile pentru starea limit considerat, respectiv daca cerintele de deplasare se
înscriu în limitle admise. În cazul elementelor expuse unor cedari fragile, verificrile
se fac în termeni de for.
Pe baza verificrilor deplasrilor structurale se valideaz soluia de structur proiectat
prin metodele obinuite sau se corecteaz, dac este cazul, pân la obinerea
performanelor necesare.
E
ANEXA E. VERIFICAREA DEPLASRILOR LATERALE ALE
STRUCTURILOR
E.1. Verificarea deplasrilor laterale la starea limit de serviciu

(1) Verificarea la starea limit de serviciu are drept scop meninerea funciunii
principale a cldirii în urma unor cutremure ce pot aprea de mai multe ori in viaa
construciei, prin limitarea degradrii elementelor nestructurale i a componentelor
instalaiilor construciei. Prin satisfacerea acestei condiii se limiteaz implicit i
costurile i durata reparaiilor necesare pentru aducerea construciei în situaia
premergtoare seismului.
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
d rSLS Q q d re d d rSLS
,a (E.1)
d rSLS deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismic asociat SLS

dre deplasarea relativ de nivel, determinat prin calcul static elastic sub încrcri
seismice de proiectare (vezi capitolul 4). Se ia în considerare numai
componenta deformaiei care produce degradarea pereilor înrmai, extrgând
partea datorat deformaiei axiale a elementelor verticale în cazul în care
aceasta are o contribuie semnificativ la valoarea deformaiei totale. Pentru
elementele structurale de beton armat, rigiditatea la încovoiere utilizat pentru
calculul valorii dre se va determina conform tabelului E.1. Pentru structuri
realizate din alte materiale, prevederi referitoare la valorile de proiectare ale
rigiditii elementelor structurale sunt date în capitolele relevante ale Codului.
factorul de reducere care ine seama de intervalul de recuren mai redus al
aciunii seismice asociat verificrilor pentru SLS.
Valoarea factorului este: = 0,5.
q factorul de comportare specific tipului de structur (vezi capitolele 5..9) utilizat
la determinarea fortei seismice de proiectare
d rSLS
,a valoarea admis a deplasrii relative de nivel. În lipsa unor valori specifice
componentelor nestructurale utilizate, determinate experimental, se recomand
utilizarea valorilor date în tabelul E.2.
(3) Valoarea deplasrii relative de nivel d rSLS poate fi determinat alternativ prin
calculul dinamic liniar al structurii sub aciunea accelerogramelor asociate
cutremurului de proiectare, reduse corespunztor prin coeficientul . Calculul dinamic
liniar se recomand în cazul structurilor cu o distribuie neregulat a rigiditii pe
vertical.
(4) În situaia în care componentele nestructurale (inclusiv perei nestructurali de
zidrie i panouri de zidrie înrmate în cadre), prin natura lor, nu pot suporta
deplasrile recomandate în tabelul E.2 în condiiile de la (1), valorile d rSLS
, a se vor stabili
experimental.
(5) La verificarea faadelor cortin vitrate i a altor faade agate de structur,

valoarea de proiectare a deplasrii laterale se ia cu 30% mai mare decât cea obinut
prin aplicarea relaiei E.1. Valorile admisibile ale deplasrii relative de nivel constituie
date de tem pentru proiectantul i productorul fa
adei. (0)
Tabelul E.1 Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate pentru structuri de beton
Tipul de structur Natura legturilor între componentele nestructurale i
structura din beton armat
Componentele Componentele
nestructurale contribuie la nestructurale nu
rigiditatea de ansamblu a interacioneaz cu structura
structurii
Structuri de beton armat
Structuri tip cadre EcIg 0,5 EcIg
Structuri cu perei 0,5 EcIg
Ec - Modulul de elasticitate al betonului
Ig - Momentul de inerie al seciunii brute (nefisurate) de beton
Tabelul E.2 Valori admisibile ale deplasrii relative de nivel

Tipul de Componente Componente Componente
componente nestructurale din nestructurale din nestructurale care,
nestructurale materiale fragile, materiale cu prin natura
ataate structurii capacitate mare de prinderilor, nu
deformare, ataate interactioneaza cu
structurii structura sau fr
componente
nestructurale
Valoarea admis a
0,005 h 0,0075 h 0,01h
deplasrii de nivel
h – înlimea de nivel
E.2. Verificarea deformaiilor laterale la starea limit ultim

(1) Verificarea deformaiilor laterale la starea limit ultim are drept scop evitarea
pierderilor de viei omeneti la atacul unui cutremur major prin prevenirea prbuirii
elementelor nestructurale. Aceasta verificare este necesar în cazul construc
iilor de
beton, cu excep
ia celor cu sistem structural tip pere
i sau sistem structural dual cu
perei prepondereni, în cazul construciilor de o
el sau al constructiilor compozite.
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
d rULS c q d re d d rULS
,a (E.2)
d rULS deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismica asociat ULS

q factorul de comportare specific tipului de structur (vezi capitolele 5..9)

dre definit in cadrul paragrafului E.1. În lipsa datelor care s permit o evaluare
mai precis, rigiditatea la încovoiere a elementelor structurale de beton armat,
utilizat pentru calculul valorii dre, se consider egal cu jumtate din valoarea
corespunztoare seciunilor nefisurate, adic 0,5EcIg, cu excepia elementelor
structurilor cu perei, pentru care rigiditile de proiectare se vor lua conform
CR 2-1-1.1, par.6.6. Pentru structuri realizate din alte materiale, prevederi
referitoare la valorile de proiectare ale rigiditii elementelor structurale sunt
date în capitolele relevante ale Codului.
d rULS
,a valoare admisibil a deplasrii relative de nivel. În lipsa unor valori specifice
componentelor nestructurale si modului de prindere pe structur utilizat,
determinate experimental, se recomanda utilizarea valorii de 0,025h (unde h
este înlimea de nivel)
c factorul de amplificare a deplasrilor
(3) Factorul de amplificare a deplasrilor, c, se determin în funcie de tipul
structurii, astfel:
(a) Pentru structuri de beton armat si structuri compozite de beton armat cu
armatura rigida:
T1 Tc .q
1 c 3 2.3 (E.3)
Tc 1.7
în care:
T1 este perioda proprie fundamental de vibraie a cldirii
Tc este perioada de control a spectrului de rspuns
q este factorul de comportare al structurii utilizat la determinarea fortei seismice
de proiectare
(b) Pentru structuri de oel: ( )
:T :T Tc
°° q (1 q ) T d 3, daca T1 Tc
1
c ® (E.4)
°
°¯ 1, daca T1 t Tc
în care:
T1 perioda proprie fundamental de vibraie a cldirii
Tc perioada de control a spectrului de rspuns
q factorul de comportare al structurii utilizat la determinarea fortei seismice de
proiectare
:T valoarea suprarezistenei sistemului structural care poate fi luat conform
prevederilor capitolului 6.
(4) Pentru structurile ce posed neregulariti importante ale rigiditii i/sau ale
rezistenei pe vertical, se recomand verificarea prin calcul dinamic neliniar a
valorilor d rULS , dup dimensionarea prealabil a elementelor structurale.
(5) În cazul faadelor cortin, asigurarea la deplasri laterale la ULS se face prin
msuri constructive care împiedic desprinderea i cderea elementelor faadei la
cutremurul asociat acestei stri limit.
(6) Asigurarea la ULS a componentelor nestructurale (pereti de compartimentare,
pereti de inchidere, cortine, componente de instalatii, echipamente) se realizeaza prin
masuri constructive care s împiedice desprinderea si caderea lor la cutremurul asociat
acestei stari limit. (0)
E.3. Verificarea ductilitii elementelor de beton armat la starea limit ultim

(1) Verificarea la starea limit ultim a deformaiilor laterale pentru elementele
structurale de beton armat are drept scop realizarea unei marje de siguran suficiente
fa de stadiul prbuirii construciei.
(2) Verificarea exprim condiia de siguran a vieii în termeni de deformaii,
potrivit prevederilor de la aliniatele (3)...(9).
(3) În proiectarea de tip curent bazat pe calculul structural în domeniul elastic,
verificarea se face cu relaia:
T ULS c q T e d T uULS (E.5)
unde:
ULS este rotirea de bar (rotirea corzii), respectiv unghiul între tangent i axul
barei la extremitatea unde intervine curgerea produs de aciunea seismic
asociat ULS
e este rotirea corzii determinat prin calcul elastic sub aciunile seismice de
proiectare
c este factorul de amplificare al deplasrilor e în domeniul T1 < Tc, determinat
cu relaia (E.3)
TuULS valori admisibile ale rotirilor conform Tabelului E.3.
(4) Rotirea corzii se determin cu relaia (Figura E.1):
dV
Te (E.6)
LV
unde:
LV este distana de la captul elementului la punctul de inflexiune al deformatei
dV este deplasarea la nivelul punctului de inflexiune în raport cu captul
elementului
(5) Modul de aplicare a relaiei (E.6) pentru cazul pereilor necuplai este ilustrat
în Figura E.1, b, iar în cazul pereilor cuplai i al pereilor din structurile duale, în
Figura E.1, c.
În cazul stâlpilor, verificarea cu relaia (E.6) este necesar, de regul, numai la baz,
respectiv deasupra nivelului teoretic de încastrare al stâlpilor.
(6) În cazul grinzilor structurilor tip cadru i al grinzilor de cuplare a pereilor,

mrimile e se pot aproxima prin raportul între deplasarea relativ de nivel dr i
înlimea nivelului h (Figura E.1):
dr
Te (E.7)
h
(7) În cazul elementelor structurilor de beton armat, rigiditatea la încovoiere
utilizat în calculul deplasrilor (deformaiilor) se va lua 0,5 EcIg, cu excepia
elementelor structurilor cu perei, pentru care rigiditile de proiectare se vor lua
conform CR 2-1-1.1(6.6).
(8) Valorile aproximative ale rotirilor admisibile sunt date în tabelul E.3.
Se pot utiliza valorile uULS din tabelul E.3 numai dac sunt respectate condiiile de
calcul, de alctuire i de armare longitudinal i transversal impuse de cod.
(9) În situaia în care proiectarea se bazeaz pe calculul seismic neliniar, se vor
respecta prevederile de la 5.2.3.3.2 i prevederile seciunilor relevante ale codului P
100–3. (0)
dv dv dv
h
Lv
Lv Lv
(a) (b) (c)

Figura E.1. Rotirea corzii
Tabelul E.3: Valori admisibile ale rotirilor, uULS

Tipul de element Clasa de ductilitate
DCH DCM
Grinzi de cadru 3.5% 3,0%
Grinzi de cuplare armate cu bare ortogonale 1,5% 1,5%
Grinzi de cuplare armate cu carcase diagonale 4,0% 4,0%
Stâlpi 3,0% 2,5%
Perei structurali i sisteme verticale
2,0% 1,5%
contravântuite
E.4. Verificarea ductilitii elementelor din oel la starea limit ultim
(1) Verificarea la starea limit ultim a ductilitii elementelor structurale are ca

scop satisfacerea, cu un grad adecvat de siguran, a cerinei fundamentale (nivelului
de performan) de siguran a vieii (vezi paragraful 2.1). Aceast verificare este
facultativ i se poate aplica pentru o evaluare mai exact a performanei structurii,
fa de verificrile prevzute în capitolul 6.
(2) Verificarea exprim condiia de siguran a vieii în termeni de deformaii ale
elementelor structurale, folosind relaia:
d ULS d d uULS (E.8)
unde:
d ULS este deformaia (plastic) a elementului structural sub efectul aciunii seismice
asociate strii limite ultime;
d uULS este deformaia capabil (plastic) a elementului structural la nivelul de
performan de siguran a vieii.
(3) Deformaiile elementelor structurale se pot determina printr-un calcul static
neliniar sau printr-un calcul dinamic neliniar conform indicaiilor din capitolul 4.5.3.
(4) Deformaiile capabile pentru diverse elemente ale structurilor din oel se
determin conform anexei C din P 100-3. (0)
ANEXA F. ASPECTE SPECIFICE ALE ALCTUIRII ELEMENTELOR

DIN OEL
F.1. Valori ale suprarezistenei sistemului structural pentru calculul simplificat
(1) Pentru calculul simplificat al structurilor din oel (vezi 6.5.6, 6.6.3, 6.7.4, 6.8.3
i 6.11.5), se pot folosi valorile :T date în tabelul F.1. (0)
Tabelul F.1 Valori ale suprarezistenei sistemului structural :T
Tipul structurii :T
a) Cadre necontravântuite 3,0
b) Cadre contravântuite centric 2,0
c) Cadre contravântuite excentric 2,5
d) Pendul inversat 2,0
f) Cadre duale
- cadre necontravântuite + cadre contravântuite centric 2,0
- cadre necontravântuite + cadre contravântuite excentric 2,5
g) Cadre cu contravântuiri împiedicate la flambaj 3,0
F.2. Lungimi de flambaj ale stâlpilor structurilor multietajate

(1) Se vor aplica prezentele prevederi dac în normele de proiectare ale structurilor
metalice nu sunt alte specificaii.
(2) Lungimea de flambaj lf a unui stâlp dintr-un cadru cu noduri fixe poate fi
obinut din diagrama prezentat în figura F.1.
(3) Lungimea de flambaj lf a unui stâlp dintr-un cadru cu noduri deplasabile poate
fi obinut din diagrama prezentat în figura F.2.
(4) Factorii de distribuie a rigiditii K1 i K2 (Figura F.3) sunt obinui cu relaiile:
KC K1
K1 (F.1)
K C K 1 K 11 K 12
KC K2
K2 (F.2)
K C K 2 K 21 K 22
Articulat 1,0
1,
0
0,
95
0,9
0,
9
K1
0,
0,8
85
0,
8
0,7
0,
75
0,6
0,
7
0,
0,5
67
5
0,
65
0,
0,4
62
5
0,
0,3
6
0,
57
5
0,2
0,
55
0,
0,1
52
5
Incastrat
0,
5
0,0
0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
Incastrat K2 Articulat
Figura F.1. Raportul lf /L dintre lungimea de flambaj i lungimea teoretic a

unui stâlp dintr-un cadru cu noduri fixe
Articulat 1,0
5, 0
0
4,
0,9
3,
0
2, ,6
8
2 4
K1
2, 2
0,8
2,
2, 9
0
0,7
1 , ,8
1
1,
7
0,6
1,
6
1,
5
0,5
1,
4
0,4
1,
3
1,
25
0,3
1,
2
1,
51
0,2
1,
1
1,
0,1
0 5
Incastrat
1,
0
0,0
0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
Incastrat K2 Articulat
Figura F.2. Raportul lf /L dintre lungimea de flambaj i lungimea teoretic a

unui stâlp dintr-un cadru cu noduri deplasabile
(5) Când grinzile nu sunt supuse la eforturi axiale, rigiditatea lor poate fi
determinat în conformitate cu tabelele F.2, F.3, cu condiia rmânerii în domeniul
elastic a grinzilor sub aciunea momentelor de calcul.
Caz Rigiditatea K a grinzilor în cazul cadrelor cu noduri fixe
T T
I
1 K 0 ,5
L
T
I
2 K 0 ,75
L
T
I
3 K 1,0
L
Caz Rigiditatea K a grinzilor în cazul cadrelor cu noduri deplasabile
T T
I
1 K 1,5
L
T
I
2 K 0 ,75
L
T
I
3 K 1,0
L
K1
Factor de distributie K 1
K11 K12
Stalp de verificat KC
K21 K22
Factor de distributie K2
K2
Figura F.3. Factori de distribuie pentru stâlpii continui

(6) Pentru structurile cldirilor în cadre rectangulare cu planee din beton, cu

topologia structurii regulat i încrcare uniform, se pot adopta, pentru grinzi,
rigiditile din tabelul F.4.
Tabelul F.4 Rigiditatea unei grinzi dintr-o structur cu planee de beton armat
Rigiditatea K a unei grinzi dintr-o structur cu planee de beton armat
Structur cu noduri Structur cu noduri

Condiii de încrcare pentru grind
fixe deplasabile
Grinzi care suport direct planeul I I
1,0 1,0
din beton armat L L
I I
Alte grinzi încrcate direct 0 ,75 1,0
L L
Grinzi supuse numai la aciunea I I
0 ,5 1,5
momentelor de la extremiti L L
(7) Dac momentul de calcul al unei grinzi depete momentul de rezisten

elastic Wel fy / JM0, se poate considera grinda articulat în acel punct.
(8) Dac grinzile sunt supuse la eforturi axiale, rigiditatea lor trebuie corectat în
consecin. Pentru aceasta se pot utiliza funciile de stabilitate. O alternativ simpl
const în neglijarea surplusului de rigiditate datorat întinderii axiale i considerarea
efectelor compresiunii axiale cu valorilor aproximative prezentate în tabelele F.5 i F.6.
Caz Rigiditatea K a grinzilor în cazul cadrelor cu noduri fixe
T T
I§ N ·
1. K 0 ,5 ¨¨ 1 1,0 ¸¸
L© NE ¹
T
I§ N ·
2. K 0 ,75 ¨¨ 1 1,0 ¸¸
L© NE ¹
T
I§ N ·
3. K 1,0 ¨¨ 1 0 ,4 ¸¸
L© NE ¹
în care: NE S 2 EI L2
Tabelul F.6 Rigiditatea K a grinzilor în cazul cadrelor cu noduri deplasabile
Caz Rigiditatea K a grinzilor în cazul cadrelor cu noduri deplasabile
T T
I§ N ·
1. K 1,5 ¨¨ 1 0 ,2 ¸¸
L© NE ¹
T
I§ N ·
2. K 0 ,75 ¨¨ 1 1,0 ¸¸
L© NE ¹
T
I§ N ·
3. K 1,0 ¨¨ 1 0 ,4 ¸¸
L© NE ¹
în care: NE S 2 EI L2
(9) Urmtoarele relaii se pot utiliza ca alternativ la valorile date în diagramele

din figurile F.1 i F.2:
(a) cadre cu noduri fixe:
lf ª 1 0 ,145K 1 K 2 0 ,265K 1K 2 º
« » (F.3)
L ¬ 2 0 ,364K 1 K 2 0 ,247K 1K 2 ¼
(b) cadre cu noduri deplasabile: ( )
ª 1 0 ,2K 1 K 2 0 ,12K 1K 2 º
0.5
lf
« » (F.4)
L ¬ 1 0 ,8 K 1 K 2 0 ,60K 1K 2 ¼
F.3. Rigidizrile barelor disipative
(10) În figurile F.4, F.5 i F.6 este prezentat modul în care se amplaseaz rigidizrile
la barele disipative scurte, lungi i intermediare.
a
e
a-a a a a a
b st tst
hw
tw
Figura F.4. a
Amplasarea rigidizrilor la bara disipativ scurt
a
d e d
a-a c c=1,5b c=1,5b c
bst tst
hw
tw
b
a
Figura F.5. Amplasarea rigidizrilor la bara disipativ lung

a
d e d
c c' a' a' a' c' c
a-a
bst tst
hw
tw
b
a
Figura F.6. Amplasarea rigidizrilor la bara disipativ intermediar

(11) Distanele dintre rigidizri sunt: (0)

M pl ,link
- în cazul barei disipative scurte: e d 1,6
V pl ,link
§ h ·
a d ¨ 30t w w ¸ pentru p = 0,08 rad
© 5 ¹
§ h ·
a d ¨ 52t w w ¸ pentru p = 0,02 rad
© 5 ¹
M pl , link
- în cazul barei disipative lungi: e t 3
V pl , link
c = 1,5b
c = min (1,5b, 0,5d)
M pl ,link M pl ,link
- în cazul barei disipative intermediare: 1,6 e3
V pl ,link V pl ,link
a’ se determin prin interpolare liniar între valorile:
M pl ,link
a’= a dac e 1,6 i T p 0 ,08...0 ,02 rad
V pl ,link
§ M pl , link · M pl , link
a' 1,5¨ b ¸ dac e 3 i T p 0 ,02 rad
¨ V pl ,link ¸ V pl , link
© ¹
c’ = min (1,5b, a’)

c = min (1,5b, 0,5d)
În relaiile de mai sus s-au folosit notaiile:

tw - grosimea inimii barei disipative
b - limea tlpii barei disipative
e - lungimea barei disipative
a, a’, c , c, c’, d - distane între rigidizri (conform figurilor F.4, F.5, F.6)
F.4. Îmbinri grind-stâlp cu seciune redus
(1) Îmbinarea grind-stâlp cu seciune redus se obine prin decuparea tlpilor în

zona adiacent stâlpului, pentru a dirija formarea articulaiei plastice în zona cu
seciune redus a grinzii. Figura F.7 prezint o modalitate de prelucrare a tlpilor, unde
valorile a, b, c si R se determin astfel:
0.5bbf a 0.75bbf
0.65d b 0.85d
0.1bbf c 0.25bbf
4c 2 b 2
R
8c
unde:
a este distana de la faa stâlpului la zona redus
b este lungimea zonei reduse
c reducerea maxim a tlpii grinzii
R raza de tiere
R
c
c
a b
Figura F.7. Îmbinarea unei grinzi cu seciune redus
(2) Decuparea tlpilor trebuie efectuat printr-o procedur care s asigure o curb
neted, astfel încât s nu apar crestturi sau alte defecte care s constituie amorse de
fisur. Rugozitatea maxim a suprafe
ei decupate va fi de 13 μm, iar racordurile dintre
decupare i talpa nemodificat se vor rotunji. Muchiile tlpilor în zonele decupate se
vor poliza.
(3) Rezistena i ductilitatea îmbinrilor grind-stâlp cu seciune redus vor fi
validate prin încercri experimentale ciclice, pentru a satisface cerinele specifice
definite la 6.6, corespunztoare fiecrei clase de ductilitate structural.
(4) Trebuie efectuate cel puin doua încercri ciclice pe îmbinri specifice
proiectului. Alternativ, se pot folosi rezultate experimentale din literatura de
specialitate, obinute pe elemente similare. (0)
G
ANEXA G. PROIECTAREA PLCII GRINZILOR ÎN ZONA STÂLPILOR
CADRELOR COMPOZITE
G.1. Generaliti
(1) Acest anex se refer la proiectarea plcii din zona stâlpilor de oel sau
compozii în cazul cadrelor alctuite din grinzi de oel compozite cu plci de beton
armat.
(2) Pentru a se asigura ductilitatea la încovoiere a zonelor disipative ale acestor
grinzi sunt necesare îndeplinirea a dou condiii: (0)
- s se evite flambajul componentei de oel
- s se evite zdrobirea betonului plcii
Prima condiie limiteaz superior aria de armtur longitudinal întins AS din
limea efectiv a plcii i impune limitarea supleei pereilor comprimai ai seciunii
din oel.
A doua condiie limiteaz inferior aria de armatur transversal AT care trebuie
dispus în plac în imediata vecintate a stlpului.
G.2. Reguli pentru prevenirea zdrobirii premature a betonului plcii grinzii

compozite
G.2.1. Grinda compozit transmite un moment negativ stâlpului marginal

(exterior)
G.2.1.1. Nu exist grind transversal de faad i nici plac în consol fa de

stâlp spre exterior.
(1) În acest caz, momentul maxim ce se poate transfera de la grind la stâlp este
cel capabil al grinzii de oel. (0)
G.2.1.2. Nu exist grind de faad transversala dar exist plac în consol.

(1) În acest caz momentul maxim ce se poate transfera stâlpului este momentul
capabil al grinzii compozite. Barele din limea efectiv de plac se vor ancora în
placa în consol prin bucle care înconjoar stâlpul. (0)
G.2.1.3. Exist grind transversal de faad dar nu exist plac în consol spre
exterior.
(1) Când exist grind transversal, singurul mod de transfer al momentului este
preluarea de ctre aceast grind a forelor de intindere din armturile din plac.
(2) Barele de armtur ale plcii se vor ancora cu ciocuri de conectorii grinzii
transversale.
(3) Aria de armtura As care se va dispune pe o lime egal cu limea efectiv
definit în tabelul 7.5 va fi determinat de relaia:
FRd3 d 1,1 As fyd (G.1)

FRd3 = n PRd (G.2)
unde:
n este numrul de conectori din limea efectiv a plcii
PRd efortul capabil al conectorului
(4) Grinda transversal de faad solicitat la forele orizontale aplicate
conectorilor trebuie verificat la încovoiere, for tietoare i torsiune. (0)
G.2.1.4. Exist grind de faad i plac în consol.

(1) În acest caz se aplic G 2.1.2(0)
G.2.2. Grinda compozit transmite un moment pozitiv stâlpului marginal

(exterior)
G.2.2.1. Nu exist grind de faad transversal i nici plac în consol

(1) Transferul momentului este posibil prin transmiterea directa a compresiunii de
la placa de beton la talpa stâlpului.
(2) Fora maxim transmis de plac este dat de relaia:
FRd1 = bb deff fcd (G.3)
unde
deff este în cazul plcilor de beton armat înlimea total a plcii iar in cazul
placilor compozite cu tabl cutat reprezint grosimea betonului de peste tabla
cutat
bb este limea pe care se transmit compresiunile plcii la stâlp
(3) Dac sunt prevzute dispozitive suplimentare de preluare a compresiunii,
sudate de talpa stâlpului, bb poate crete în raport cu ltimea stlpului bc dar nu mai
mult decât valorile date în tabelul 7.5.
(4) Betonul din vecintatea tlpii stâlpului trebuie fretat cu armatur transversal
AT. Aria acestei armturi trebuie s satisfac relaia:
ATt 0,25 deff bb(0,15l –bb ) fcd / ( 0,15l fyd) (G.4)
(5) Aceasta armtur se va distribui uniform pe o lungime egal cu bb. Prima bar
nu va fi la o distan mai mare de 30 mm de talpa stâlpului.
(6) Armtura transversal poate fi i armtura determinat din încovoierea plcii.
(0)
G.2.2.2. Nu exist grind de faad transversal, exist plac în consol

(1) Momentul poate fi transferat în acest caz prin dou mecanisme:
Mecanismul 1: prin compresiune direct asupra stâlpului.Forta de transfer prin
acest mecanism va fi data de relaia (G.3)
Mecanismul 2: prin diagonale comprimate din beton care acioneaza înclinat pe
prile laterale ale stâlpului. Înclinarea acestor diagonale este de 45o. Fora de
transfer prin acest mecanism va fi data de relaia:

FRd2=0,7 hc deff fcd (G.5)
unde hc este înlimea seciunii stâlpului
(2) Armtura transversal cu rol de tirant AT trebuie s satisfac relaia:
ATt FRd2 / fyd,T (G.6)
(3) Aria de armatur AT se va distribui pe o lime egal cu hc i va fi ancorat
corespunztor. Rezult o lungime total a barelor de armtur
L=bb+4hc+2 lb (G.7)
unde lb este lungimea de ancoraj a barei
(4) Fora maxim de compresiune ce poate fi transmis de plac va fi:
FRd1 + FRd2 = beff deff fcd în care beff =0,7hc +bb (G.8)
Momentul capabil pozitiv al grinzii compozite se va calcula in acest caz considerând
o lime efectiv de plac egal cu beff(0)
G.2.2.3. Exist grind transversal de faad

(1) În acest caz compresiunea din plac acioneaz asupra grinzii de faad
mobilizând al treilea mecanism de transfer i o for FRd3 dat de relaia (G.2)
(2) Pentru a se transmite fora de compresiune maxima a plcii trebuie respectat
condiia: (0)
FRd1+ FRd2+ FRd3 beff deff fcd (G.9)
unde beff este limea efectiv dat în tabelul 7.5
La limit, pentru un momentul capabil al seciunii grinzii compozite se poate
determina FRd3 i numrul de conectori n.
G.2.3. Grinzi compozite transmit momente de ambele semne stâlpului central

(interior)
G.2.3.1. Nu exist grind transversal

(1) În acest caz, transferul compresiunii din plac se realizeaz prin dou
mecanisme
Mecanismul 1: prin compresiune direct asupra stâlpului. Forta FRd1 este dat de
relaia (G.3)
Mecanismul 2: prin diagonale comprimate de beton care acioneaz înclinat pe prile
laterale ale stâlpului. Înclinarea acestor diagonale este de 45o. Relaia pentru calculul
forei FRd2 este dat de (G.5)
(2) Armtura transversal cu rol de tirant AT trebuie s satisfac relaia (G.4)
(3) Aceeai cantitate de armtur AT trebuie dispus în ambele pri ale stâlpului
pentru a se ine cont de inversarea sensului momentelor.
(4) In acest caz rezultanta compresiunilor din beton nu poate depi:
FRd1 + FRd2 =(0,7hc +bb )deff fcd (G.10)

Rezultanta fortelor din plac este suma dintre fora de întindere din barele de armtur
din zona de moment negativ FSt i fora de compresiune din beton din zona cu
moment pozitiv FSc
FSc +FSt=As fyd +beff deff fcd (G.11)
unde:
As este aria armaturii din zona de lime efectiv beff pentru moment negativ
definit conform tabelului 7.5
beff este limea efectiv de plac definit pentru momentul pozitiv în tab. 7.5
(5) Dac prin proiectare se urmrete ca oelul tlpii inferioare a grinzii s ajung
la curgere fr ca betonul plcii s se zdrobeasc trebuie s se îndeplineasc condiia:
1,2(FSc+FSt) d FRd1+FRd2 (G.12)
Dac condiia nu este îndeplinit, capacitatea de transmitere a compresiunii din plac
poate mrit fie prin introducerea unei grinzi transversale (FRd3),fie prin mrirea
forei de compresiune direct asupra stâlpului prin sudarea unor dispozitive adiionale
de stâlp. (0)
G.2.3.2. Exist grind transversal

(1) In cazul existenei unei grinzi transversale se manifest al treilea mecanism de
transmitere a forei de compresiune FRd3 dat de relaia (G.3)
(2) Pentru ca mecanismul 2 s funcioneze trebuie prevazut armatura transversal
cu rol de tirant AT determinat conform G.3.2.2.(2)
(3) Fora de compresiune maxim care poate fi transmis în acest caz este:
FRd1+ FRd2+ FRd3=(0.7hc +bb )deff fcd + n PRd (G.13)

unde n este numrul de conectori din zona de lime beff corespunztoare celui
mai mare moment în valoare absolut din nod.
(4) Dac prin proiectare se urmrete curgerea tlpii inferioare a grinzii,fr
zdrobirea betonului plcii trebuie s fie îndeplinit condiia:
1,2 (FSc+FSt) d FRd1 + FRd2 + FRd3 (G.14)
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
&JUYDGY|634732]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 bis (vol. I)/3.IX.2013 conține 314 pagini. Prețul: 157 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.
PARTEA I
Anul 181 (XXV) — Nr. 558 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 3 septembrie 2013
SUMAR
Pagina
Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării

regionale și administrației publice, nr. 2.465/2013
pentru aprobarea reglementării tehnice „Cod de
proiectare seismică — Partea I — Prevederi de
proiectare pentru clădiri”, indicativ P 100-1/2013 ...... 2–607
Volumul II
ANEXA H (informativ). COMENTARII
Cuprins:
C 2. CERINE DE PERFORMAN I CONDIII DE

ÎNDEPLINIRE
C 10. PREVEDERI SPECIFICE COMPONENTELOR


STRUCTURILOR
STRUCTURILOR
C 2. CERINE DE PERFORMAN I CONDIII DE ÎNDEPLINIRE
C 2.1. Cerine fundamentale

C 2.1(1) P 100-1 apar
ine noii generaii de coduri de proiectare seismic, bazate pe
stabilirea explicit a performanei seismice ateptate.
Experiena cutremurelor de la Northridge (1994) i Kobe (1995) a evideniat
insuficiena vechilor coduri de proiectare care considerau rspunsul seismic al
structurilor pentru o singur stare limit.
Bazele proiectrii seismice moderne au fost puse în special de seria de documente
FEMA (Federal Emergency Management Agency din SUA) care au fost elaborate în
anii 1990-2000, declarat ca deceniu de lupt împotriva dezastrelor. Ideile proiectrii
bazat pe performan au fost preluate în marea majoritate a rilor cu inginerie
seismic avansat (Japonia, Noua Zeeland), precum i de rile UE, prin intermediul
Eurocodurilor.
Proiectarea bazat pe performan implic urmrirea mai multor obiective de
performan, respectiv mai multe niveluri ale performanei seismice a construciilor,
fiecare din acestea asociat unui anumit nivel de hazard seismic, definit de un cutremur
cu un anumit interval mediu de recuren.
Performana seismic a cldirilor se poate descrie calitativ în termeni de siguran
oferit ocupanilor cldirii, pe durata i dup evenimentul seismic, costul i
fezabilitatea lucrrilor de consolidare, durata de întrerupere total sau parial a
funciunii construciei, impactul economic-social asupra comunitii etc.
Aceste caracteristici de performan sunt direct legate de amploarea degradrilor pe
care le sufer construc
ia.
Pre-standardul FEMA 356 prevedea 4 obiective de performan de baz, aa cum se
arat în Figura C 2.1.
Operaional (OP) Ocupana imediat Sigurana vieii Prevenirea

(OI) (SV) prbuirii (PP)
Toate funciunile
sunt operaionale Cldirea rmâne Structura rmâne Construcia rmâne
sigur pentru stabil i pstreaz în picioare,
Degradri
ocupani. rezerve de susinând
insignifiante
Reparaiile rezisten. încrcarea
necesare sunt gravitaional.
Stabilitatea
minore. elementelor Orice alte degradri
nestructurale este i pagube sunt
controlat acceptabile.
Interval mediu de recuren

al cutremurului
IMR = 72 ani 225 ani 475 ani 2475 ani
Figura C 2.1.
Dei proiectarea seismic cu 4 obiective de performan din codul FEMA este

atrgtoare i justificat din punct de vedere principial, aplicarea acesteia întâmpin
dificulti practice importante, în special din cauza volumului mare al operatiilor
implicate i dificultii stabilirii unor criterii de proiectare concrete, suficient de simple,
asociate celor 4 obiective de performan
.
Din aceste motive, standardul EN 1998-1 are în vedere numai dou cerine de
performan: cerina de siguran a vieii (SV), denumit în limba englez „no collapse
requirement”, i cerina de limitare a degradrilor (LD). Ultima dintre acestea nu se
suprapune peste nici unul dintre obiectivele de performan din codul FEMA, fiind
mai apropiat de SV i fiind mai semnificativ pentru comportarea structurii decât OI.
Aceast abordare a fost adoptat i în P 100-1/2006, cu diferena c nivelul de hazard
era semnificativ mai mic decât în standardul european, în acord cu posibilitile
economice ale rii noastre. Astfel, valorile IMR adoptate în P 100-1/2006 pentru SV
i respectiv LD au fost de numai 100 ani i 30 ani, fa de 475 ani i 100 ani în EN.
În cadrul ac
iunii de revizuire a codului, s-a considerat necesar ca nivelul de hazard s
fie ridicat. Astfel, valorile adoptate corespund unui cutremur cu intervalul mediu de
recuren de referin de 225 de ani pentru cerin
a de siguran
a vie
ii i 40 de ani
pentru cerin
a de limitare a degradrilor.
Pentru simplificare, diferenierea asigurrii unor construcii de importane diferite sau
a unor construcii pe care proprietarii doresc s le asigure mai mult decât prevd la
minimum normele (vezi 2.2.4), se face nu prin considerarea explicit a unor cutremure
mai rare i mai puternice, ci, indirect, prin amplificarea parametrilor aciunii seismice
prin factorii de importan.
C 2.2. Condiii pentru controlul îndeplinirii cerinelor

C2.2.1. Cele dou categorii de exigene sunt satisfcute dac sunt satisfcute condiiile
de verificare stabilite pentru cele dou stri limit asociate: ULS i SLS.
Verificrile la starea limit ultim implic verificarea rezistenei, stabilitii i
deplasrii laterale pentru cutremurul de proiectare pe amplasament, corespunztor
obiectivului de performan de sigurana vieii. Aceast stare limit are în vedere
condiii limit admise pentru elementele structurale, dar i condiia de evitare a
prbuirii elementelor nestructurale i echipamentelor cu posibil risc pentru viaa i
integritatea corporal a oamenilor.
Verificarea la starea limit de serviciu are în vedere protecia elementelor nestructurale
i echipamentelor pentru cutremure relativ frecvente.
C 2.2.4 Msuri suplimentare
C2.2.4 Prevederile de la acest paragraf prezint sintetic msurile de corect amplasare
i conformare structural, precum i condiiile eseniale ale proiectrii mecanismului
structural de disipare a energiei seismice.
În cazul unor construcii complexe sau al cror rspuns seismic prezint incertitudini
sunt recomandabile studii suplimentare, teoretice sau experimentale, peste cele
minime impuse în textul de baz al codului.
Bibliografie:
ATC (1996). Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. Report ATC 40,
Redwood City, CA.
CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance / Part 1:
General rules, seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.
FEMA (1997a). NEHRP guidelines for the seismic rehabilitation of buildings, FEMA
273. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FEMA (1997b). NEHRP commentary on the guidelines for the seismic rehabilitation
of buildings, FEMA 274. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FEMA (2000). Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of
buildings, FEMA 356. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FEMA (2003). Prestandard and commentary for the seismic design of buildings,
FEMA 450. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FIB (2003). Displacement-based seismic design of reinforced concrete buildings,
Bulletin 25, Lausanne, Elveia, 192 pp.
Ministerul Lucrrilor Publice (1992), P100/92: Normativ pentru proiectarea
antiseismic a construciilor de locuine, agrozootehnice i industriale, INCERC
Bucureti, Buletinul Construciilor, no. 1-2, 1992, 151 p.
Ministerul Transporturilor, Construc
iilor i Turismului (2006), P 100-1/2006: Cod de
proiectare seismic. Partea I - prevederi de proiectare pentru cldiri
Newmark, N. M. i Hall, W.J. (1982). Earthquake spectra and design, Earthquake
Engineering Research Institute, Berkeley, CA, USA.
Paulay, T. i Priestley, M.J.N. (1992), Seismic Design of Concrete and Masonry
Buildings, John Wiley & Sons Inc., New York, 744 p.
Postelnicu, T. and Zamfirescu, D. (2000). Towards performance – based seismic
design. Bulletin of the Technical University of Civil Engineering, Bucharest, no.
1/2000, pp. 19-29.
Postelnicu, T. i Zamfirescu, D. (2001). Towards displacement - based methods in
Romanian seismic design code. Earthquake Hazard and Countermeasures for Existing
Fragile Buildings, Eds. D. Lungu & T.Saito, Bucureti, pp. 169-142.
SEAOC (1995), Vision 2000 a Framework for Performance-Based Engineering,
Structural Engineers Association of California, Sacramento, CA.
C 3.1. Reprezentarea aciunii seismice pentru proiectare

Pentru proiectarea construciilor la aciunea seismic, nivelul de hazard seismic indicat
în codul P 100-1 este un nivel minim pentru proiectare. Valoarea de vârf a acceleraiei
orizontale a micrii terenului, ag, numit acceleraia terenului pentru proiectare,
corespunde unui interval mediu de recuren IMR = 225ani (ceea ce corespunde unui
eveniment seismic a crui magnitudine are o probabilitate de depire de 20% în 50 de
ani).
Pentru proiectarea construciilor, teritoriul rii este împrit în mai multe zone de
hazard seismic, caracterizate de o valoare a acceleraiei terenului pentru proiectare ag
constant în interiorul fiecarei zone.
Harta de zonare a acceleraiei terenului pentru proiectare ag din P 100-1se utilizeaz
pentru proiectarea la starea limit ultim.
Pentru zonele unde hazardul seismic este dominat de sursa subcrustal Vrancea
(Moldova, Câmpia Român, Dobrogea), harta de zonare a acceleraiei terenului pentru
proiectare se bazeaz pe o analiz de hazard seismic în care a fost utilizat catalogul
cutremurelor vrâncene din secolul 20 (pentru care informa
iile macroseismice sunt
determinate cu cea mai mare acurate
e) i un set de 80 de accelerograme înregistrate în
1977, 1986 i 1990 în condiii ce pot fi apreciate ca fiind de câmp liber. Distribuia
accelerogramelor pe evenimente i pe reele seismice este prezentat în Tabelul C 3.1.
Tabelul C 3.1. Distribuia accelerogramelor utilizate în analiza de hazard seismic

Reeaua seismic România Republica Moldova Bulgaria Total
Seismul INCERC1) INFP2) GEOTEC3) IGG4)
4 Martie 1977 1 - - - - 1
30 Aug. 1986 24 8 3 2 - 37
30 Mai 1990 23 10 2 2 5 42
Total 48 18 5 4 5 80
1)
INCERC, Institutul Na
ional de Cercetare-Dezvoltare în Construc
ii i Economia Construc
iilor, Bucureti
2)
INFP, Institutul Na
ional pentru Fizica Pmântului , Bucureti-Mgurele
3)
GEOTEC, Institutul de Studii Geotehnice si Geologice, Bucureti
4)
IGG, Institutul de Geofizic i Geologie, Chiinu
Catalogul de cutremure vrâncene ce a stat la baza analizei de recuren a

magnitudinilor a utilizat un model de recuren ce ine seama de magnitudinea
moment minim (pragul inferior de interes) Mw,min = 6.3 i de magnitudinea moment
maxim credibil (posibil) pentru sursa subcrustal Vrancea.
Setul de 80 accelerograme ce a stat la baza analizei de atenuare a acceleraiei maxime
a terenului pentru seismele subcrustale vrâncene a furnizat acceleraia maxim dintre
cele dou componente orizontale inregistrate în fiecare staie. Relaia de atenuare
include un termen care ine seama în mod explicit de influena adâncimii
evenimentelor seismice din sursa Vrancea. S-a utilizat un model de atenuare de tip
Mollas-Yamazaki, iar coeficienii relaiei de atenuare s-au determinat prin
multiregresie. Modelul obinut este asemntor cu modele elaborate în SUA i Japonia
pentru surse subcrustale.
Pentru construcia hrii de zonare în celelalte regiuni din ar, au fost analizate datele
macroseismice istorice. Pentru zone largi din teritoriul României înc nu sunt
disponibile înregistrri seismice care s permit o zonare pe baze instrumentale. Chiar
i în cazul zonei Banat datele instrumentale existente sunt relativ insuficiente ca numr,
domeniu de magnitudini i dispoziie geografic.
Harta de zonare a acceleraiei terenului pentru proiectare, ag, din P 100-1 pentru
IMR=225 ani reprezint o soluie tranzitorie urmând ca, în viitor, pentru toate
categoriile de cldiri s utilizeze harta de zonare corespunztoare unui interval mediu
de recuren IMR=475 ani (10% probabilitate de depire în 50 de ani). Acest nivel de
hazard este cel recomandat atât de EN 1998-1 cât i de codurile de proiectare din SUA.
Spectrul de rspuns elastic pentru acceleraii absolute în amplasament, Se(T), este
obinut prin produsul dintre spectrul de rspuns elastic normalizat E(T) i acceleraia
terenului pentru proiectare ag.
Formele spectrelor normalizate E(T) au fost ob
inute pe baza analizei statistice a
spectrelor elastice de rspuns calculate din seturile de accelerograme generate de sursa
Vrancea în 1977, 1986 i 1990 i grupate pe clase de compoziie spectral (de
frecvene). Pentru zona Banat s-au utilizat înregistrri ale seismelor din sursele de
suprafa din zon. Formele spectrelor normalizate sunt definite în formatul EN 1998-
1 prin perioade de control (col) ale spectrelor de rspuns (TB, TC i TD) i prin
amplificarea dinamic maxim E0.
Valorile perioadelor de control (col) ale spectrelor de rspuns au fost calculate
utilizând definiiile i relaiile din Anexa A, paragraful A.1 din P 100-1.
Condiiile locale de teren în amplasamentul construc
iei sunt descrise prin valorile
perioadei de control (col) TC a spectrului de rspuns elastic în amplasament. Aceste
valori caracterizeaz sintetic compoziia de frecvene a micrilor seismice.
Analiza valorilor perioadei de control (col) TC în staiile seismice cu înregistrri din
România, combinat cu elemente de ordin general privind geologia României a condus
la harta de zonare a teritoriului în termeni de perioad de control (col) TC din edi
ia
actual a P 100-1.
Perioada de control (col) TC este utilizat ca principalul descriptor al condiiilor locale
de teren i al coninutului de frecvene al micrilor seismice. Aceast abordare este o
alternativ la sistemul folosit de generaia actual de reglementri internaionale care
utilizeaz o clasificare a condiiilor locale de teren în funcie de caracteristicile
geofizice ale terenului din amplasament pe minim 30m de la suprafaa terenului.
Aceste caracteristici sunt definite calitativ prin stratigrafie i cantitativ prin proprieti
ale straturilor de teren din amplasament, dintre care cea mai important este viteza
medie ponderat a undelor de forfecare. În Anexa A, paragraful A.3 din P 100-1sunt
prezentate (simplificat) principalele clase de teren din EN 1998-1 i vitezele medii
ponderate ale undelor de forfecare corespunztoare acestora.
Atunci când este necesar, spectrul de rspuns elastic pentru deplasri pentru
componentele orizontale ale micrii terenului, SDe(T) se obine prin transformarea
direct a spectrului de rspuns elastic pentru acceleraie Se(T). Aceste transformri
sunt conservative.
Pentru componenta vertical a micrii terenului, forme spectrale Ev(T) prezentate în P

100-1, se utilizeaz perioadele de control (col) obinute în mod simplificat astfel: TBv
= 0,1TCv, TCv = 0,45TC, TDv = TD. Factorul de amplificare dinamic maxim a
acceleraiei verticale a terenului de ctre structuri este E0v = 2,75, iar valoarea de vârf a
acceleraiei componentei verticale este considerat simplificat avg = 0,7 ag.
Toate spectrele de rspuns elastic pentru componentele orizontale i pentru
componenta vertical ale micrii terenului i valorile asociate acestora indicate în P
100-1 sunt pentru fraciunea din amortizarea critic [ = 0,05.
Harta de zonare a acceleraiei terenului pentru proiectare ag i harta de a zonare a
perioadei de control (col) sunt dependente de baza de date disponibile utilizat în
analize. De aceea aceste hri trebuie considerate ca fiind evolutive, în funcie de
nivelul cunoaterii seismice instrumentale din România atât privind geologia
superficial cât i accelerogramele înregistrate la viitoare cutremure, în cât mai multe
alte amplasamente, astfel încât hrile i formele spectrale s poat fi îmbunt
ite pe
baza evidenelor instrumentale.
C 3.1.1. Descrieri alternative ale aciunii seismice

În calculul dinamic al structurilor se utilizeaz accelerograme, acestea putând fi de mai
multe tipuri: artificiale, înregistrate i simulate.
Accelerogramele artificiale sunt generate pe baza spectrului de rspuns elastic pentru
acceleraii absolute ce trebuie utilizat în amplasamentul în cauz, conform prevederilor
din paragraful 3.1 din P 100-1. Cerinele minimale, dar obligatorii ce trebuiesc
respectate în generarea acestui tip de accelerograme sunt indicate în paragraful 3.1.2
din P 100-1.
Accelerogramele înregistrate (paragraful 3.1.3 din P 100-1) trebuie s fie compatibile
cu condiiile seismice caracteristice amplasamentului (tip de surs seismic, mecanism
de rupere, poziie fa de focar, condiii locale de teren, etc.), cu valoarea acceleraiei
terenului pentru proiectare ag în amplasament, etc.
Comentariu final
Tendina la nivel mondial este aceea de cretere a nivelului de siguran
al
construciilor noi, speciale ca regim de înl
ime, conformaie arhitectural, dimensiuni
urbane, importana pentru investitor/proprietar sau pentru societate, aceast cretere
efectuându-se în principal prin luarea în considerare a unui nivel superior actualului
nivel de hazard al aciunii seismice de proiectare.
Bibliografie:
C 4.1 Generaliti
C 4.1 Codul P 100-1 este complet armonizat, conceptual i formal, cu standardul SR
EN 1998-1, care reprezint versiunea în limba român a standardului european EN
1998-1. Acest cod preia elementele de baz ale standardului, dar menine o serie de
prevederi de detaliu din normele româneti anterioare care, în opinia elaboratorilor, i-
au dovedit valabilitatea i utilitatea în practica proiectrii seismice.
P 100-1 preia modelele, metodele de calcul, terminologia, simbolurile i structurarea
pe capitole din standardul SR EN 1998-1, astfel încât armonizarea celor dou
documente normative s fie asigurat de la sine.
În raport cu ediia anterioar din anul 2006 , noua ediie beneficiaz de un context mai
favorabil de aplicare. În prezent, o bun parte din pachetul de coduri structurale
destinate proiectrii structurilor din beton, oel, zidrie, etc., este armonizat cu
normele europene, inclusiv din punct de vedere al formatului i terminologiei.
C 4.3 Condiii privind amplasarea construciilor
C4.3 Realizarea unui sistem de fundare robust, în msur s realizeze controlat i
avantajos transferul încrcrilor de diferite naturi la teren, este influenat decisiv de
caracteristicile mecanice ale acestuia i de condiiile hidrologice pe amplasament.
Din acest motiv alegerea amplasamentelor, atunci când acestea nu sunt impuse, mai
ales la construcii importante sau de mari dimensiuni, trebuie fcut cu toat atenia.
Cu prioritate trebuie evitate amplasamentele cu risc de lunecare, surpare, lichefiere, etc.
în caz de cutremur. În acest scop, un rol important revine cercetrii geotehnice i,
eventual, cercetrii geologice tehnice pe amplasament.
Trebuie subliniat i faptul c realizarea unor sisteme de fundare sigure pe
amplasamente nefavorabile presupune eforturi materiale i costuri suplimentare, care
pot scumpi substanial lucrarea în ansamblul ei.
C 4.4 Alctuirea de ansamblu a construciilor
C 4.4.1 Aspecte de baz ale concepiei de proiectare

C4.4.1 În aceasta seciune sunt identificate principiile eseniale pentru o alctuire
corect a construciilor din zonele cu seismicitate semnificativ.
Respectarea acestor principii permite atât o comportare favorabil, cât i controlul
sigur al rspunsului seismic al structurii, chiar cu mijloace de calcul mai simple.
C4.4.1.1 Dei apare de domeniul evidenei, condiia traseului sigur, direct i scurt, al
încrcrilor pân la terenul de fundare nu a fost prevzut în mod explicit în normele
de proiectare pân la jumtatea anilor ‘90 din secolul trecut.
Orice verig absent sau slab pe acest traseu - de exemplu, lipsa conectrii între
planee i perei, sau o înndire prin petrecere prea scurt - poate duce la ruperi locale
sau generalizate. Orice lungire, cu ocoliuri, a acestui traseu produce eforturi mai mari
i, ca urmare, costuri mai mari.
C4.4.1.2 Redundana este o caracteristic foarte necesar structurilor seismice.
Aceasta permite ca, atunci când unele elemente îi ating capacitatea de rezisten,
sporul de for lateral s fie distribuit la alte elemente ale sistemului cu condiia ca în
elementele plastificate s nu se depeasc capacitatea de deformare.
C4.4.1.3 Calitatea rspunsului seismic al structurii este influenat esenial de
configuraia ordonat, sau nu, a acesteia. Din acest punct de vedere, simetria pe dou
direcii în plan a cldirii, dar i a structurii însi, reprezint condiia cea mai
important. Asimetriile induc oscilaii de torsiune substaniale i concentrri de
eforturi.
De asemenea, discontinuitile pe vertical ale structurii, aa cum s-a artat i la
C4.4.1.1, produc devieri ale traseului încrcrilor, dar i modificri brute ale
rigiditii i rezistenei laterale la anumite niveluri. Atunci când asemenea
caracteristici de neregularitate sunt inevitabile, la proiectarea structural trebuie s se
in cont de caracteristicile de vibraie deosebite care intervin, de caracterul spaial al
transferului de fore i de concentrrile de eforturi în zonele de schimbare brusc a
unor caracteristici structurale.
În orice caz, inginerul structurist trebuie s manifeste preocupare pentru obinerea unei
structuri regulate, înc din primele faze de proiectare, în discuiile cu proiectantul
funciunii, arhitectul. Rezolvarea iniial corect a structurii poate economisi timp i
bani, fr s afecteze semnificativ funciunea sau aspectul cldirii.
C4.4.1.4 Direcia de aciune a seismului este aleatoare, aprând eforturi pe toate
direciile. Din acest motiv, structura trebuie s aib o rigiditate suficient în orice
direcie. Aceasta se poate realiza, mai simplu, prin asigurarea rigiditii necesare pe
dou direcii ortogonale în plan.
Astzi este recunoscut pretutindeni faptul c parametrul esenial în caracterizarea
rspunsului seismic, atât în satisfacerea exigenelor de siguran a vieii, cât i a celor
de limitare a degradrilor, este deplasarea lateral.
Din acest motiv, asigurarea prin proiectare a unei rigiditi laterale suficiente este
primordial în proiectarea seismic. Aceast condiie este în mod particular important
pentru zonele aflate în Câmpia Român, ca urmare a cerinelor mari de deplasare
specifice impuse de cutremurele vrâncene în aceast regiune.
C4.4.1.5 Rspunsul seismic al construciilor cu vibraii de torsiune majore este unul
nefavorabil, cu sporuri semnificative ale deplasrilor laterale, cu efectele negative
aferente asupra strii de degradare a elementelor structurale i nestructurale. Pe de alt
parte, gradul de încredere în rezultatele calculului structural, cu alte cuvinte controlul
rspunsului seismic prin calcul, este mult mai mic decât în cazul unor structuri
simetrice.
Prin dispunerea adecvat a elementelor structurale verticale, în primul rând a
elementelor cu rigiditate mare, pereii i cadrele contravântuite, trebuie reduse la
maximum excentricitile maselor în raport cu centrul rigiditilor i cu cel al
rezistenelor laterale.
Optimizarea rspunsului seismic din acest punct de vedere este maxim atunci când
cuplarea modurilor de torsiune cu cele de translaie este practic eliminat sau redus
substanial.
Chiar i în cazul structurilor simetrice spaiale apar oscilaii de torsiune accidentale.
Controlul acestora poate fi realizat prin dispunerea periferic (pentru realizarea
braului cuplului) a unor elemente de contravântuire cu rigiditate suficient la
deplasri laterale.
Numrul minim specificat (2 x 2) asigur, cu o probabilitate mare, ca pentru fiecare

direcie mcar o pereche de elemente rigide s lucreze în domeniul “elastic”.
C4.4.1.6 În structurile supuse aciunii forelor laterale seismice, planeele au rol
esenial pentru asigurarea unui rspuns seismic favorabil.
Realizarea planeelor ca diafragme orizontale foarte rigide i rezistente pentru fore în
planul lor permite i un control sigur al rspunsului seismic ateptat prin metode de
calcul adecvate.
Planeele dintre zone structurale cu rigiditi i rezistene foarte diferite ca mrime i
distribuie în plan pot fi supuse unor fore foarte mari. Acesta este cazul, de multe ori,
al planeelor de transfer dintre infrastructur i suprastructur. Preluarea eforturilor
corespunztoare funciei de diafragm orizontal presupune prevederea în planeu a
unor armturi cu rol de conectori, colectori, tirani, dimensionate adecvat (vezi 4.4.4).
C4.4.1.7 Fundaiile trebuie s realizeze transferul eforturilor dezvoltate la baza
structurii, realizat din beton armat sau din oel, la terenul de fundare constituit dintr-
un material mult mai slab, lipsit de rezisten la întindere i cu o rezisten la
compresiune de sute sau mii de ori mai mic decât a materialului din suprastructur. În
cazul structurilor solicitate seismic, forele ce trebuie transmise la teren corespund
mecanismului structural de disipare de energie, care implic plastificarea la baz a
elementelor structurale verticale.
Aceast funcie a fundaiilor presupune dezvoltarea substanial în plan, în raport cu
dimensiunile elementelor suprastructurii, i dimensiuni consistente pentru preluarea
eforturilor rezultate din acest rol.
Exist mai multe moduri de rezolvare a fundaiilor care se înscriu între dou limite
(Figura C 4.1):
- o variant limit o constituie cea în care fiecare din elementele verticale
aparinând structurii capt propria fundaie; fundarea poate fi direct, de tip
masiv ca în cazul peretelui din Figura C 4.1, a, atunci când suprafaa de
fundare poate fi dezvoltat cât este necesar i echilibrul poate fi realizat
numai prin presiuni pe talpa fundaiei, sau de adâncime, prin piloi, chesoane
etc., dac suprafaa de rezemare este limitat i echilibrarea forelor la
nivelul tlpii face necesar dezvoltarea unor fore de întindere (Figura C 4.1,
b).
- cealalt variant limit este prezentat în Figura C 4.1, c i d, unde se
prevede o fundaie comun pentru toate elementele verticale ale structurii;
poate rezulta o infrastructur de tipul unui bloc de beton armat, suficient de
rigid i rezistent, în msur s asigure deformaii liniare ale terenului la
nivelul contactului cu fundaia. Infrastructura poate fi un radier masiv sau un
radier casetat. În acest din urm caz, cutia rigid poate fi realizat la nivelul
subsolului (subsolurilor) cldirii, angajând pereii perimetrali, pereii interiori
ai subsolului, radierul i plcile subsolurilor (Figura C 4.1, c). O alt
rezolvare este cea din Figura C 4.1, d, cu radier general i piloi (eventual
barete) cu capacitatea de a prelua atât eforturi de întindere, cât i de
compresiune. Grosimea i armarea radierului sunt dimensionate pentru a
prelua eforturile rezultate din funcia de transfer a acestui element.
a) b)
c) d)
Figura C 4.1.
Între cele dou variante limit se situeaz soluiile intermediare cu tlpi (grinzi) de
fundare rigide i rezistente dispuse pe o direcie sau pe dou direcii, dup caz.
Proiectarea unui sistem de fundare corect este de cea mai mare importan pentru
asigurarea unei comportri seismice favorabile a construciei i pentru economicitatea
soluiei de ansamblu. Din acest motiv, în unele situaii este posibil ca exigenele de
realizare a unei fundaii s influeneze alctuirea suprastructurii.
C4.4.1.8 Forele seismice sunt fore de inerie (masice), astfel încât valorile acestora i,
implicit, ale eforturilor din structur sunt dependente direct de masa construciei.
Prevederile de la 4.4.1.8 urmresc reducerea eforturilor produse de forele seismice
prin 3 categorii de msuri:
- msuri care s permit reducerea masei prin folosirea unor materiale
structurale i nestructurale uoare sau mai eficiente (de ex. betonul de înalt
rezisten);
- msuri de poziionare uniform a maselor pentru a evita efecte de rsucire
general a cldirilor;
- msuri de plasare a maselor mari la nivelurile inferioare ale cldirii pentru
reducerea momentelor de rsturnare din forele seismice.
C 4.4.2 Elemente structurale principale i secundare în preluarea forelor

seismice
C4.4.2 În alctuirea unor cldiri pot aprea elemente structurale al cror rol se rezum
practic la preluarea încrcrilor verticale, contribuia lor la structura lateral putând fi
neglijat. De exemplu, asemenea situaii pot aprea la sistemele structurale cu perei

puternici i planee dal rezemând pe stâlpi cu rigiditate lateral neglijabil în raport
cu cea a pereilor. Aceti stâlpi pot fi considerai ca elemente secundare, rezultând
dou avantaje: un model de calcul mai simplu i o economie de beton i oel, datorit
faptului ca aceste elemente nu reclam msurile de ductilizare specifice elementelor
participante la preluarea forelor laterale, respectiv elementelor principale.
Aceste elemente vor fi dimensionate ca elemente neseismice. De exemplu, elementele
de beton armat vor fi proiectate pe baza prevederilor din SR EN 1992-1-1 pentru
elementele neparticipante la preluarea aciunilor seismice.
Aceste msuri asigur elementelor secundare capacitatea minimal de ductilitate
necesar pentru urmrirea deformaiilor laterale dezvoltate în timpul aciunii
cutremurelor.
C 4.4.3 Condiii pentru evaluarea regularitii structurale

C4.4.3.1 Rspunsul seismic al structurilor neregulate este mult mai dificil de controlat
prin proiectare decât cel al construciilor simetrice regulate.
În situaiile când neregularitatea structural nu se poate evita datorit unor condiionri
legate de teren sau funciuni, gradul de încredere mai sczut în rezultatul proiectrii se
poate compensa pe dou ci.
- prin penalizarea structurii cu fore seismice de proiectare sporite;
- prin alegerea unor modele mai riguroase i a unor metode de calcul mai
performante.
În Tabelul 4.1 se realizeaz sinteza acestor tipuri de msuri.
C4.4.3.2 Condiiile de regularitate în plan date în aceast seciune provin parial din
vechea versiune P100/92 i parial din SR EN 1998-1. Prevederile de la (3) urmresc
evitarea rezemrilor indirecte, care produc sporuri de fore semnificative produse de
componenta vertical a cutremurelor.
Prevederile de la (1), (2) i (5) urmresc reducerea efectelor de torsiune general.
În cazul în care construcii cu forme în plan neregulate nu pot fi tronsonate, se vor
utiliza modele i scenarii de comportare care s evidenieze eforturile suplimentare
care decurg din neregularitatea structurii.
Condiia de rigiditate în planul planeelor de la (4) se consider satisfacut dac
sgeata orizontal a acestora nu depaete 1/10 din deschidere.
În actuala ediie a P 100-1, s-a dat la 4.4.3.2(5) o condiie alternativ, existent i în
normele americane, care este mai simpl pentru c deplasrile laterale sunt furnizate
direct de programele de calcul structural (semnifica
ia mrimilor implicate în
verificare este dat în Figura C 4.2.). În schimb, verificarea condiiei implic
efectuarea în prealabil a unui calcul structural, urmând ca pe aceeai baz s se
stabileasc apoi valorile q i valorile forelor seismice de proiectare.
Deplasarea
maxim Media
deplasrilor
Figura C 4.2.
C4.4.3.3 Reducerea brusc la un anumit nivel al cldirii a proprietilor de rigiditate i

rezisten la fore laterale duce la concentrarea deformaiilor plastice i, implicit, a
consumului energiei seismice, la nivelul slab. În consecin, degradrile acestui nivel
sunt foarte extinse, periclitând stabilitatea construciei. Sunt cunoscute situaiile unor
cldiri etajate din Kobe la care, cu ocazia cutremurului din 1995, asemenea etaje slabe,
situate deasupra unor niveluri puternice, s-au zdrobit complet, disprând cu totul
(Figura C 4.3).
Figura C 4.3.
Limita o constituie situaia în care o structur puternic (de exemplu, o structur cu
perei) reazem la baz pe o structur mult mai flexibil i mai slab ca rezisten. În
Figura C 4.4 se exemplific comportarea acestui tip de structur prin cazul spitalului
Olive View, în urma cutremurului de la San-Fernando din 1971.
Regulile privind reducerea gradual a dimensiunilor elementelor structurale i
distribuia maselor pe înlimea cldirii, date la 4.4.3.3, sunt similare cu cele din EN
1998-1 i FEMA 273.
Figura C 4.4.
Regulile privind monotonia structurilor pe vertical i meninerea unui traseu cât mai
direct i scurt al încrcrilor ctre terenul de fundare, date la (6), urmresc s evite
sporurile excesive de eforturi în elemente verticale de la nivelurile cu modificri
structurale (de exemplu, în stâlpii care susin pereii întrerupi la parter în construcia
din Figura C 4.5, a) i în planeul-diafragm care trebuie s realizeze transferul dintre
elementele verticale în acelai plan (Figura C 4.5, b) sau între planuri diferite (Figura
C 4.5, c).
b)
a) c)
Figura C 4.5.
C 4.4.4. Condiii pentru alctuirea planeelor

C4.4.4.1 La 4.4.1.6 s-au identificat principalele roluri pe care le îndeplinete planeul -
diafragm orizontal, în vederea prelurii încrcrilor seismice din planul su.
Rigiditatea practic infinit a diafragmelor orizontale face ca deplasrile elementelor
verticale s fie distribuite liniar în plan, asigurându-se o interaciune eficient a
componentelor sistemului structural. Aceast proprietate a planeului permite în
acelai timp un control sigur al comportrii de ansamblu prin intermediul calculului
structural. Comportarea de corp rigid a planeului permite ca modelul de calcul s
rein numai 3 deplasri semnificative la fiecare nivel: 2 translaii i o rotire. Având în
vedere acest rol, este esenial ca prin proiectarea cu un grad de asigurare superior s se
evite deformaiile neliniare (plastice) în planeu. În acest scop, la dimensionarea
elementelor planeului (de exemplu, armturile planeelor de beton armat cu rol de
corzi, conectori, colectori) se vor considera forele asociate mecanismului de
plastificare (de disipare de energie). Modelul structural al planeului solicitat de fore
aplicate în planul lui poate fi, dup caz, acela de grind - perete sau grind cu zbrele
(model ”strut-and-tie”), recomandabil în situaiile în care în planeu sunt prevzute
goluri cu dimensiuni mari (Figura C 4.6). Modelul trebuie ales astfel încât diagonalele
sistemului s ocoleasc golurile.
Figura C 4.6.
C4.4.4.2 Prevederea de la (2) are în vedere situa
ii de tipul celei din Figura C 4.4.
Reazemele planeului sunt în realitate reazeme deplasabile pentru c pereii sufer
deplasri laterale. Dac rigiditile pereilor sunt inegale, ”tasrile” grinzii (planeului)
sunt diferite, afectând distribuia de eforturi.
Figura C 4.7.
Prevederea de la (3) are în vedere situaia unui planeu ca cel reprezentat în Figura C
4.7. Pentru evitarea ruperii plcii în zona intrândului trebuie prevzute armturi ca cele
figurate cu linie întrerupt.
C4.4.4.3 i C4.4.4.4 Transmiterea forelor orizontale din planul planeului este
exemplificat în Figura C 4.8, a, pentru cazul unui perete structural de beton armat
împreun cu zona de plac aferent.
În acest caz, descrcarea planeului la perete se face prin:
- compresiune direct pe captul peretelui;
- armturi întinse “care colecteaz” forele distribuite în masa plcii;
- prin lunecri între inima pereilor i plac, pentru care se prevd conectori
(armturi transversale) ancorai adecvat în grosimea plcii.
Pentru reducerea valorilor forelor de contact se poate evaza placa sub forma unei
centuri (Figura C 4.8, b).
Figura C 4.8.
C 4.4.5 Clase de importan i de expunere la cutremur i factori de importan

C4.4.5 Fa de ediiile mai vechi ale codului, în care clasificarea construciilor se fcea
dup importana lor, în prezenta ediie clasificarea se face funcie de importana i de
efectele expunerii la aciunea cutremurelor.
Importana construciilor are în vedere în special funciunea cldirii, în timp ce
expunerea la cutremur are în vedere în special pagubele de diferite naturi, care pot fi
provocate de aciunea cutremurelor puternice (de exemplu, prin distrugerea unor
rezervoare de gaze toxice, sau pierderile de viei omeneti din cldirile cu muli
ocupani).
În clasa I sunt încadrate construcii a cror funciune/integritate pe durata cutremurului
i dup atacul seismic este obligatorie pentru desfurarea activitilor eseniale în
zona afectat de cutremur.
În clasa a II-a sunt încadrate, în principal, construciile care reunesc un numr mare de
persoane, sau care adpostesc valori importante.
Pân la întocmirea unor hri de hazard seismic pe teritoriul naional i dezvoltarea

procedurilor de verificare a performanelor structurale la cutremure cu diferite
perioade de revenire, calea cea mai simpl pentru diferenierea asigurrii cldirilor, ca
importan i expunere seismic, este prin intermediul amplificrii forelor de
proiectare cu factorii de importan J, din tabelul 4.2.
C 4.5 Calculul structurilor la aciunea seismic
C 4.5.2 Modelarea comportrii structurale

C4.5.2 Configuraia regulat sau neregulat în plan si/sau în eleva
ie a unei structuri
influenteaza semnificativ performanta în comportare la cutremure puternice.
Dac micrile de transla
ie lateral ale structurii sunt clar decuplate, se poate
considera un model bidimensional cu cate un grad de libertate dinamic de transla
ie la
nivelul fiecrui planeu. Dac micrile de translaie i de torsiune sunt cuplate, atunci
se impune alegerea unui model tridimensional cu cel pu
in trei grade de libertate
dinamic (doua transla
ii orizontale i o rota
ie în jurul unei axe verticale) pentru
fiecare planeu indeformabil în planul su.
Pentru cldiri cu planee flexibile, nu sunt utilizabile modelele cu trei grade de
libertate dinamic la fiecare nivel. Diferen
ele semnificative de rigiditate între diferite
zone ale planeului pot conduce la modificri ale distribu
iei for
elor seismice laterale
la elementele verticale de rezisten
i pot genera i efecte de torsiune. Pentru
includerea efectelor generate de planeele flexibile, modelul dinamic spa
ial trebuie sa
cuprind un numr suplimentar de puncte de concentrare a masei, respectiv de grade
de libertate dinamic.
Dac sunt semnificative, efectele de interaciune dintre sistemele rezistente la fore
seismice laterale i elementele nestructurale care nu apar
in acestor sisteme, spre
exemplu pereii de compartimentare, trebuie considerate în modelul structural. Dac
pereii de compartimentare nu sunt distribui
i uniform în plan i în elevaie, sau
particip efectiv la capacitile de rezisten
la fore laterale, pot apare neregularit
i
torsionale sau neregularit
i specifice etajelor flexibile. Efectele de torsiune conduc
la creteri ale eforturilor i deforma
iilor în elementele perimetrale.
O configura
ie neregulat pe vertical afecteaz rspunsul local la diferite cote ale
structurii i induce fore seismice diferite de cele evaluate prin metoda for
elor
echivalente. Existen
a unor etajele flexibile conduce la modificri ale configura
iei
deformatei de ansamblu, deplasrile importante fiind localizate în zonele
corespunztoare unor reduceri brute de rigiditate i de rezisten
lateral.
Modelul structural de calcul devine mai cuprinztor i mai riguros dac sunt
considerate, când sunt importante, efectele interac
iunii teren-structur asupra
rspunsului seismic.
C4.5.2.1 Variaiile distribuiilor de mase si/sau de rigidit
i fa
de distribu
iile
nominale considerate în calcul, precum i posibilitatea unei componente de rota
ie în
jurul unei axe verticale generat de variabilitatea spa
iala a miscrii terenului, pot
produce efecte de torsiune. Aceste efecte pot aprea, chiar i în structurile complet
simetrice "echilibrate torsional", în care pozi
iile nominale ale centrului maselor i
centrului de rigiditate coincid la fiecare nivel.
Pentru limitarea efectelor de torsiune i asigurarea unor rigidit
i i capacit
i de
rezisten
adecvate la torsiune, se introduce excentricitatea accidental. Aceast
excentricitate, egal cu 5% din dimensiunea cldirii perpendicular pe direcia aciunii

seismice, se msoar fa
de pozi
ia nominal a centrului maselor de la fiecare nivel.
Toate excentricit
ile accidentale sunt "simultan" considerate la nivelurile structurii, în
aceeai direc
ie i acelai sens (pozitiv sau negativ), efectele fiind calculate static.
C 4.5.3 Metode de calcul structural

C4.5.3.1 P 100-1 cuprinde diferite metode pentru calculul rspunsului seismic :
- Metoda for
elor seismice echivalente (calcul static liniar) ;
- Metoda de calcul modal cu spectru de rspuns ;
- Metoda de calcul dinamic liniar prin integrarea direct a ecuaiilor
diferen
iale modale decuplate ;
- Metoda de calcul static neliniar incremental ("push-over") ;
- Metoda de calcul dinamic neliniar cu integrarea direct a ecuaiilor
diferen
iale de micare cuplate.
P 100-1 recomand pentru proiectarea curent cele dou metode consacrate, metoda
forelor seismice echivalente asociate modului fundamental de vibraie de transla
ie i
metoda de calcul modal cu spectru de rspuns, precizând condiiile în care aceste
metode se pot aplica. Se indic alegerea procedeului de calcul în funcie de tipul
construciei - regulate sau neregulate în plan i/sau în elevaie, precum i necesitatea
reducerii factorului de comportare q în cazul structurilor neregulate.
În P 100-1, metoda de calcul modal cu spectru de rspuns este metoda de referin

pentru determinarea rspunsului structurilor expuse aciunii seismice. Acesta metod
este aplicabil, fr limitri, cldirilor i altor construcii la care se refer codul. În
calculul seismic spaial, metoda de calcul modal ofer un echilibru între acurateea
rezultatelor i costuri. Pentru aplicaiile practice sunt disponibile numeroase programe
de calcul pe modele structurale tridimensionale.
Metodele liniare reprezint instrumente simplificate de calcul pentru proiectarea
practic, care nu conduc la un rspuns seismic efectiv elastic. În metoda for
elor
seismice echivalente i în metoda de calcul modal, eforturile se determin printr-un
calcul liniar în care ac
iunea seismic este caracterizat prin spectrul de proiectare
ob
inut prin reducerea spectrului de rspuns elastic (definit pentru o valoare standard
de 5% a frac
iunii din amortizarea critic) cu factorul de comportare q. Deplasrile
laterale rezult prin multiplicarea deplasrilor calculate liniar cu factorul de
comportare q.
În metoda de calcul modal cu spectru de rspuns, distribuia forelor seismice se
bazeaz pe proprietile modale, determinate în funcie de distribuiile maselor i
rigiditilor structurale.
În metoda forelor seismice echivalente, distribuia forelor laterale se poate obine pe
baza unor relaii simplificate adecvate pentru structurile regulate.
În metodele de calcul neliniar, eforturile i deplasrile inelastice se obin direct.
C4.5.3.2.1 Metoda for
elor seismice echivalente este varianta simplificat a metodei
de calcul modal cu spectru de rspuns, în care modul propriu fundamental de translaie
este predominant în rspunsul seismic.
Metoda simplificata „unimodal” este calibrat pentru a ob

ine efecte globale (for
a
tietoare de baz, moment de rsturnare) apropiate de aceleai efecte calculate, mai
riguros, prin metoda „multimodal” cu spectru de rspuns. Efectele aciunii seismice
se determin prin calcul static liniar cu fore seismice echivalente laterale aplicate
separat pe dou direc
ii orizontale principale ale structurii.
Metoda for
elor seismice echivalente este intuitiva i simpla din punct de vedere
ingineresc, fiind potrivita pentru structuri care satisfac urmtoarele condi
ii:
(i) Perioadele proprii ale primelor moduri de vibra
ie de transla
ie corespunztoare
direc
iilor principale ale structurii sunt mai mici ca 1.6 s.
(ii) Structura satisface criteriile de regularitate în eleva
ie definite în cod ( )
Din considerente practice, pentru aplicarea metodei for
elor seismice laterale, ambele
condi
ii trebuie satisfcute pe cele dou direc
ii principale orizontale. Dac prima
condiie nu este satisfcut, considerarea modurilor proprii superioare este esen
ial,
datorit contribu
iei acestor moduri în rspunsul total. La structurile cu neregulriti
în eleva
ie, efectele modurilor proprii superioare pot fi semnificative, fiind localizate
în zonele cu varia
ii brute ale caracteristicilor de iner
ie sau de rigiditate.
În acest caz, aproximarea formei proprii fundamentale prin configuraii simplificate nu
este valabil.
C4.5.3.2.2 Fora tietoare de baz se determin separat pe fiecare din direciile
principale orizontale pentru primul mod propriu de vibraie de translaie pe acea
direcie.
În relaia (4.3) pentru determinarea for
ei tietoare de baza, m reprezint masa modal
efectiv asociat modului propriu fundamental de vibraie de translaie.
Factorul de echivalen modal = 0,85 se consider pentru T1 d TC i cldiri cu mai
mult de dou etaje. Aceast valoare corespunde unei mase modale efective (asociat
primului mod de vibraie de translaie) care este, în medie, aproximativ 85% din masa
total a cldirii. Valoarea O 1,0 se considera pentru cldiri parter sau parter cu un
etaj, dar i în cazul când perioada proprie de vibra
ie T1 > Tc, pentru includerea unor
moduri proprii superioare care pot fi semnificative.
Importana modurilor proprii superioare în rspunsul seismic depinde de propriet
ile
dinamice ale structurii, dar i de con
inutul de frecven
e (perioade) al micrii
terenului descris de spectrul de rspuns. De aceea, în afara regimului de înl
ime al
cldirii, parametrul principal este perioada de control (col) Tc.
P100-1 recomand determinarea modurilor proprii de vibra
ie ale structurilor, în
particular calculul perioadei i formei proprii fundamentale de vibra
ie de transla
ie,
prin metodele dinamicii structurilor pentru rezolvarea problemei de valori i vectori
proprii.
O estimare suficient de precis a perioadei proprii fundamentale de vibra
ie de
transla
ie este dat de metoda energetic Rayleigh, în care deplasrile laterale se
calculeaz neglijând efectele torsiunii.
Posibilitatea estimrii perioadei fundamentale de vibraie cu formulele simplificate din
Anexa B este indicat numai în calcule preliminare pentru conformarea i
predimensionarea structurii. Formulele aproximative includ o caracterizare general a
cldirii (sistem structural, materiale), cât i dimensiunile globale în plan i înl

imea
total a acesteia.
Rela
ii simplificate, de tipul T1 Ct H 3 4 ob
inute din considerente teoretice i prin
analize de regresie ale unor date experimentale pentru diferite tipuri de cldiri, sunt
incluse în standardul SR EN 1998-1 i în diferite coduri de proiectare (ASCE 7-98,
California Building Code 2002, FEMA 450, NBC-2005, s.a).
În P100-1, ca i în EN 1998-1, aplicarea acestor relaii simplificate este limitat la
cldiri cu înlimi mai mici de 40 m.
Relaia alternativ (B4) propus pentru estimarea perioadei fundamentale a cldirilor
etajate cu perei structurali din beton armat sau zidrie include ariile efective ale
seciunilor transversale i lungimile pereilor structurali. Limita superioar 0,9 (rela
ia
B6) este specificat pentru evitarea unor valori exagerate ale raportului lwi/H specifice
cldirilor cu dimensiuni în plan mult mai mari ca înlimea.
C4.5.3.2.3 Pentru fiecare dintre cele dou modele plane, fora tietoare de baz Fb
corespunztoare modului propriu fundamental de translaie pe direcia de calcul se
distribuie pe înlimea cldirii, la nivelurile structurii, pe direciile gradelor de libertate
dinamic de translaie orizontal.
La nivelul fiecrui planeu, for seismic echivalent orizontal Fi aplicat în centrul
maselor, este proporional cu masa de nivel mi i cu componenta formei proprii
fundamentale i pe direc
ia gradului de libertate dinamica i de transla
ie orizontal.
Vectorul propriu fundamental se determin printr-un calcul dinamic.
În condi
iile de aplicare ale metodei for
elor seismice echivalente, forma proprie
fundamental se poate aproxima printr-o variaie liniar cresctoare pe înlime, în
funcie de cota de nivel zi.
Simplificrile i aproxima
iile din metoda forelor seismice echivalente sunt
inadecvate în urmtoarele cazuri:
- structuri cu neregularit
i semnificative ale caracteristicilor de iner
ie i de
rigiditate la care micrile de rspuns de transla
ie pe dou direcii laterale
ortogonale i de torsiune sunt cuplate ;
- structuri cu o distribu
ie neregulat a capacita
ilor de rezisten
care conduce
la posibile concentrri ale cerin
elor de ductilitate.
C4.5.3.3 Metoda modal cu spectru de rspuns are la baz suprapunerea rspunsurilor
modale maxime asociate modurilor proprii semnificative. Fiecare mod propriu de
vibra
ie este caracterizat de frecven
a (perioada) proprie de vibra
ie, de vectorul
propriu (forma proprie) i de frac
iunea din amortizarea critic modal. Se determin
rspunsul maxim pentru fiecare mod propriu de vibra
ie semnificativ i, prin
suprapunerea rspunsurilor maxime cu reguli de compunere modal, se calculeaz
rspunsul maxim total.
Chiar daca este posibil un calcul liniar independent pentru fiecare din cele dou
direc
ii ortogonale principale, este recomandat i o analiz spa
ial complet pe un
model tridimensional cu cel pu
in trei grade de libertate dinamic la nivelul fiecrui
planeu indeformabil în planul sau dou grade de transla
ie în plan orizontal i un grad
de rota
ie în jurul unei axe verticale. Fiecare form proprie de vibra
ie include
componente (deplasri i rota
ii) pe direc
iile gradelor de libertate dinamic.
În calculul modal, trebuie considerate toate modurile proprii care contribuie

semnificativ la rspunsul total. Criteriul frecvent utilizat în codurile de proiectare
consider un numr de moduri proprii pentru care, masa modal efectiv total
ob
inut prin sumarea maselor modale individuale (pentru fiecare din direc
iile X, Y, Z
sau pentru alte direc
ii relevante) este cel pu
in 90% din masa total a structurii.
Daca acest criteriu nu este satisfcut, trebuie considerate toate modurile proprii care au
masele modale efective mai mari ca 5% din masa total a structurii.
Pentru situa
ii dificile (spre exemplu: cldiri cu o contribu
ie semnificativ a modurilor
de torsiune sau în cazul includerii componentei verticale a aciunii seismice în
proiectare), numrul minim de moduri proprii trebuie s fie cel pu
in egal cu 3 n , n
fiind numrul de niveluri deasupra funda
iei sau extremit
ii superioare a bazei rigide,
iar perioadele proprii de vibra
ie considerate trebuie sa depeasc o valoare limita
definit în func
ie de perioada de colt Tc. Acest criteriu trebuie aplicat dac nu a fost
posibil satisfacerea unuia din cele dou criterii de mai sus referitoare la masele
modale efective.
Alte mrimi de rspuns (de exemplu: momentul de rsturnare la baz, deplasarea
maxim la extremitatea superioar a cldirii) sunt mai pu
in sensibile ca for
a tietoare
de baz la considerarea tuturor modurilor proprii semnificative. Mrimile locale de
rspuns (deplasri relative de nivel, eforturi din elemente) sunt mult mai sensibile la
contribu
iile modurilor proprii semnificative. Considerarea unui numr suficient de
moduri proprii permite determinarea cu acurate
e a rspunsului dinamic maxim local.
C4.5.3.3.2 Rspunsul total maxim nu se poate determina prin suprapunerea direct a
maximelor modale, din cauza nesimultaneit
ii acestor maxime.
Daca rspunsurile modale care au contribu
ii semnificative în rspunsul total, pot fi
considerate independente, efectul total maxim produs de ac
iunea seismic este estimat
prin regula de combinare modal SRSS - rdcina ptrata din suma ptratelor, cu
rela
ia (4.12). Regula SRSS de compunere a maximelor modale este adecvat în cazul
structurilor cu moduri proprii de vibra
ie clar separate.
Daca rspunsurile corespunztoare modurilor proprii j i k nu pot fi considerate
independente, o regul mai precis de combinare a rspunsurilor maxime modale este
CQC - combina
ia ptratica complet:
N N
EE ¦¦ U jk E Ej E Ek (C 4.1)
j 1k 1
unde
EE efectul total maxim
EEk efectul maxim în modul propriu k de vibraie
EEj efectul maxim în modul propriu j de vibraie
U jk coeficientul de corela
ie dintre modurile proprii j i k
N numrul modurilor proprii considerate
Coeficien
ii de corela
ie modal se calculeaz cu urmtoarea rela
ie:
3
8 [ j [ k ([ j r[ k )r 2
U jk (C 4.2)
(1 r 2 ) 2 4[ j [ k r (1 r 2 ) 4([ 2j [ k2 )r 2
Unde
Tk
r este raportul perioadelor proprii, iar [ j i [ k sunt frac
iuni din amortizarea
Tj
critic asociate modurilor proprii j i k. Dac pentru modurile proprii se consider
aceeai valoare pentru frac
iunea din amortizarea critic [ [ j [ k , rela
ia de mai
sus devine:
3
8[ 2 r 2
U jk (C 4.3)
(1 r 2 ) 2 4[ 2 r (1 r ) 2
Dac dou moduri proprii de vibra
ie cu aceeai amortizare, au perioadele proprii
foarte apropiate (raportul r este apropiat de 1) i coeficientul de corela
ie modal are o
valoare apropiat de 1. În Figura C 4.9 sunt reprezentate valorile coeficientului de
corela
ie în func
ie de raportul perioadelor proprii r, pentru diferite frac
iunii din
amortizarea critic vâscoas modal [ 0,02 , 0,05 i 0,10.
1
0,9
0,8 0,02
0,7
0,05
Coef. corel.
0,6
0,1
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0
0,5 1 1,5 2
r
Figura C 4.9.
Pentru valori ale raportului r egale cu 0,9 i respectiv 1/0,9 =1,11 i o frac
iune din
amortizarea critic de 0,05 (5%), corela
ia modal devine semnificativ cu un
coeficient de corela
ie 0,47, iar modurile proprii nu mai pot fi considerate
independente.
Compara
iile dintre rezultate ob
inute cu metoda dinamic liniar i metoda modal cu
spectru de rspuns eviden
iaz acurate
ea compunerii CQC pentru cazuri în care
precizia rezultatelor ob
inute prin compunere SRSS este afectat (subestimat) de
corela
iile modale i de termenii comuni corespunztori. CQC este denumit
combina
ia ptratica complet deoarece include, atât termeni ptratici modali
individuali, cât i termeni modali comuni. Termenii modali comuni pot fi pozitivi sau
negativi, în func
ie de semnele efectelor modale corespunztoare.
De altfel, compunerea modala SRSS este un caz particular al compunerii ptratice

complete CQC, pentru U jk = 0 daca j k i evident U jk =1 daca j = k .
Regulile de compunere a maximelor modale SRSS i CQC au fost dezvoltate pe baza

teoriei vibra
iilor aleatoare. Estima
iile rspunsului maxim total sunt mai precise
pentru micri seismice caracterizate de o compozi
ie spectral cu band lat de
frecven
e i o durat efectiv asociat fazei puternice sensibil mai mare ca perioada
fundamental de vibra
ie a structurii. Pentru micri seismice impulsive, cu durate
efective scurte, precizia rezultatelor este mai redus. Regulile SRSS i CQC sunt
adecvate pentru estimarea rspunsului total maxim daca ac
iunea seismic pentru
proiectare este reprezentat printr-un spectru neted de rspuns, ob
inut prin medierea
statistic a spectrelor de rspuns corespunztoare unui set de accelerograme seismice.
Fiecare rspuns maxim total trebuie estimat numai prin compunerea maximelor
modale ale aceluiai tip de mrime de rspuns, determinarea indirect prin utilizarea
altor mrimi diferite de rspuns maxim modal fiind incorect.
C4.5.3.5 Metoda for
elor laterale i calculul modal conduc sistematic la rezultate
neconservative atunci când capacitile de rezisten
ale etajelor au o distribu
ie
neregulat pe înl
ime, aprând o concentrare a cerin
elor de ductilitate la anumite
etaje ale cldirii. În zonele cu iregulariti, unde se localizeaz comportarea inelastic,
se pot produce ruperi ale elementelor structurale i pot aprea eforturi suplimentare
care nu au fost anticipate în proiectarea detaliat a structurii. Rspunsul seismic al
structurii este foarte sensibil la comportarea inelastic din zonele „critice”, precum i
la detalierea acestor zone.
În structurile regulate, cerin
ele de deformare inelastic tind sa se distribuie în întreaga
structur, ob
inându-se o „dispersie” a disiprii de energie i a degradrilor posibile.
Calculul static neliniar incremental consider, cu acuratee, distribu
ii neregulate de
capacit
i de rezistenta. Procedeul are o serie de limitri i nu poate fi aplicat, spre
exemplu, structurilor de cldiri înalte (flexibile) cu perioade fundamentale de vibra
ie
foarte lungi.
În calculul rspunsului dinamic inelastic, prin integrarea direct a ecuaiilor
diferen
iale cuplate care descriu micarea seismic a structurii, capacitile de
rezisten
ale diferitelor componente structurale sunt tratate adecvat.
Rezultatele ob
inute prin calcul dinamic inelastic sunt apropiate de realitate, dac
vibraiile structurale au amplitudini suficient de mari pentru a produce curgeri
semnificative în timpul unui cutremur puternic. În plus, aceste rezultate sunt credibile
dac au fost ob
inute pe baza prelucrrii statistice a rspunsurilor inelastice ob
inute
pentru un set de accelerograme seismice ale terenului, înregistrate sau simulate,
selectate i calibrate corespunztor.
Acurateea rezultatelor unui calcul dinamic inelastic este sensibil la:
- numrul de accelerograme seismice compatibile cu amplasamentul cldirii
analizate;
- limitele practice de modelarea a efectelor de interac
iune între elementele cu
comportare inelastic;
- algoritmul de calcul neliniar;
- legea constitutiv care descrie comportarea histeretic a componentelor

structurale.
C4.5.3.6 Datorit naturii multidirec
ionale a micrii terenului, componentele
orizontale i componenta vertical (când este considerat) ale aciunii seismice sunt
aplicate asupra unei structuri.
Simultaneitatea celor dou componente pe direc
ii ortogonale în plan orizontal sau a
celor 3 componente de transla
ie pe direc
ii ortogonale ale micrii terenului poate fi
considerat numai în calculul rspunsului seismic spa
ial (liniar/neliniar) prin
integrarea direct a ecuaiilor diferen
iale de micare pe direc
iile gradelor de libertate
dinamic ale unui model structural tridimensional.
Deoarece valorile maxime ale efectelor produse de componentele aciunii seismice nu
sunt simultane, pentru estimarea efectului maxim E produs prin aplicarea simultan a
celor trei componente ale aciunii seismice, se utilizeaz reguli de combinare
fundamentate probabilistice. Regula de referin
pentru compunerea “spa
iala” a
efectelor maxime Ex, Ey, Ez, produse prin aplicarea separat a fiecreia din
componentele aciunii seismice este rdcina ptrata din suma ptratelor (SRSS) :
E Ex2 E y 2 Ez 2 (C 4.4)
Daca fiecare din efectele Ex, Ey i Ez sunt calculate prin compunerea CQC a
contribuiilor modale maxime i componentele aciunii seismice pe direc
iile X, Y, Z
sunt statistic independente, atunci E reprezint o estimare a efectului maxim produs
prin aplicarea simultan a celor trei componente ale aciunii seismice, independent de
orientarea axelor orizontale X i Y.
SRSS este regul de referin
pentru combina
ia spa
iala de efecte, nu numai în
condi
iile aplicrii metodei modale cu spectre de rspuns i compunerii CQC
unidirec
ionale pentru contribu
iile modale maxime, dar i în calculul static liniar cu
fore seismice echivalente sau în calculul static neliniar incremental (“pushover”).
P 100-1 accept ca regul de compunere alternativ, combina
ia liniara procentuala:
E Edx ”+” 0,30 E Edy ”+” 0,30 E Edz
0,30 E Edx ”+” 0,30 E Edy ”+” E Edz (C 4.5)

0,30 E Edx ”+” E Edy ”+” 0,30 E Edz
Când cei trei termeni au acelai semn, valoarea 0.275 corespunde celei mai bune
aproxima
ii liniare în medie a combina
iei SRSS. Rotunjirea acestei valori la 0,3
conduce la valori subestimate sau supraestimate cu cel mult 10%.
La structurile regulate în plan, cu sisteme rezistente la fore laterale, independente pe
dou direc
ii orizontale principale, componenta aciunii seismice aplicat pe o direc
ie
nu produce efecte semnificative în sistemul rezistent situat pe direc
ia ortogonal. Din
acest motiv, pentru cldirile regulate în plan, cu sisteme independente alctuite din
pere
i structurali sau din contravântuiri verticale, nu este necesar combinaia spa
ial
a efectelor produse de cele dou componente orizontale ale aciunii seismice.
C4.5.3.6.2 P 100-1 prevede considerarea componentei vertical a aciunii seismice
numai când efectele sale sunt semnificative. Condi
iile i modelul de calcul sunt
asemntoare cu cele specificate de norma europeana EN 1998-1.
În general, componenta vertical a aciunii seismice se poate neglija, cu anumite

excep
ii, deoarece:
- efectele sale pot fi acoperite prin proiectare la încrcri permanente i utile ;
- perioadele proprii de vibra
ie de transla
ie pe direc
ia verticala ale
ansamblului structural sunt foarte scurte, fiind determinate de rigidit
i axiale
mari ale elementelor structurale verticale, iar amplificrile spectrale ale
rspunsului vertical corespunztoare acestor perioade sunt reduse.
Spre exemplu, în SR EN 1998-1, componenta vertical este considerata în calcul, când
urmtoarele condi
ii sunt satisfcute:
(1) valoarea de vârf a accelera
iei verticale depete 0,25g
(2) cldirea i componentele structurale se înscriu în urmtoarele categorii: (0)
(a) cldirea are baz izolat seismic
(b) elemente orizontale sau aproape orizontale cu deschideri de cel pu
in
20m console cu lungimi mai mari ca 5m; elemente alctuite din beton
precomprimat; elemente orizontale care sus
in unul sau mai mul
i stâlpi în
puncte de rezemare indirect. ( )
În cazurile detaliate de condi
ia (2b), rspunsul dinamic la componenta vertical are un
caracter local, implicând un model par
ial care descrie aspectele importante ale
rspunsului seismic pe direc
ie vertical. Modelul par
ial include elementele orizontale
pentru care se consider ac
iunea componentei verticale, dar i elementele sau
substructurile care constituie reazeme pentru aceste elemente, elementele adiacente
(din deschideri adiacente) putând fi considerate prin rigidit
ile lor.
C 4.6 Verificarea siguranei
C 4.6.2 Starea limit ultim

C4.6.2 Concepia modern a proiectrii seismice are în vedere un rspuns seismic
neliniar al structurii. Acesta este definit de „echilibrul” dintre cele dou proprieti
eseniale ale structurii, rezistena i ductilitatea, reprezentat schematic în Figura C
4.10
Figura C 4.10.
Aceast reprezentare admite ipoteza c cerina de deplasare în rspunsul seismic
elastic mrginete superior cerina de deplasare în rspunsul neliniar. Aceast ipotez,
enunat de Newmark i Hall pentru domeniul structurilor cu perioada de vibraie mai

mare decât perioada predominant a spectrului de rspuns în acceleraii, este
confirmat de numeroase studii i a fundamentat aa numita “regul a deplasrii egale”
Odat fixat capacitatea de deformare în domeniul neliniar (ductilitatea caracterizat
de raportul du /dy), rezult rezistena lateral necesar.
Codurile de proiectare moderne se bazeaz pe urmtoarea filozofie:
- alctuirea elementelor (de exemplu, mrimea seciunii de beton raportat la
fora axial i fora tietoare, armarea longitudinal i transversal în cazul
elementelor de beton armat) asigur implicit o anumit ductilitate pentru
sistemul structural;
- forele seismice de proiectare se stabilesc pe baza unui coeficient de reducere
q, corelat cu ductilitatea potenial a structurii. În felul acesta valorile
eforturilor secionale de proiectare (cerina de rezisten) sunt fixate.
Condiia de rezisten a structurii implic atunci verificarea relaiei (4.23)
exprimat în termeni de rezisten (încovoiere cu for axial, for tietoare)
pentru toate elementele structurii. Rezistena seciunilor corespunde, atunci
când se efectueaz proiectarea la starea limit de rezisten, stadiului ultim de
solicitare a seciunilor. De exemplu, pentru solicitarea de încovoiere cu fora
axial pentru elemente de beton armat stadiul ultim este cel corespunztor
atingerii deformaiei ultime în betonul comprimat sau în armtura cea mai
întins, distribuia eforturilor în beton i armturi deducându-se în consecin.
- În cazurile în care este necesar un control mai sigur al propriet
ilor de
ductilitate acestea se verifica explicit prin calcul.
C4.6.2.2 (2)…(5) Relaia (4.22) exprim condiia de limitare a efectelor de ordinul 2
prin limitarea raportului dintre valorile aproximative ale sporului de moment în stâlpi,
datorat acestui efect, determinat pe baza echilibrului în poziia deformat a structurii
i, respectiv, a momentului de etaj (Figura C 4.11).
Figura C 4.11.
Expresia (4.22) i întreaga procedur de evaluare a efectelor de ordinul 2 preluat din
codurile americane au fost fundamentate prin studii speciale având acest obiectiv.
Metodologia este similar cu cea prevzut în vechiul standard STAS 10107/0-90
pentru stâlpii flexibili de beton armat, cu excepia faptului c parametrul este diferit.
Astfel, în locul amplificatorului 1/(1-T), în standardul românesc înlocuit de SR EN

1992-1-1 amplificatorul era K 1 / 1 N N cr , stabilit prin aa numita formul a lui
Perry. Ncr este for
a de flambaj Euler.
C4.6.2.2 (6) Procedura prezentat mai sus corespunde fazei de proiectare a structurilor.
Metodele de calcul neliniar se aplic unor structuri cu alctuire cunoscut, de exemplu,
unor structuri proiectate cu metodologia indicat la (1).
La aceste structuri se cunoate deci rezistena elementelor i a ansamblului, ceea ce
permite ca verificarea siguranei exprimat de condiia (4.21) s se fac în termeni de
deformaie.
De exemplu, în cazul aplicrii calculului neliniar aceasta înseamn verificarea
deformaiilor elementelor (rotiri plastice, deplasri relative de nivel), cu cerinele
corespunztoare strii limit considerate.
În cazul ruperilor de tip fragil, cum este cea prin for tietoare, verificarea nu se poate
face decât în termeni de for. Valorile de proiectare ale forelor se deduc din
echilibrul la limit pe mecanismul potenial de disipare de energie. De exemplu,
valorile forelor tietoare de proiectare din grinzi corespund dezvoltrii articulaiilor
plastice la extremiti sub momentele capabile.
C4.6.2.3 În aceast seciune se prezint condiiile generale pe care trebuie s le
îndeplineasc un mecanism de disipare de energie favorabil. Astfel, mecanismul
plastic cinematic trebuie s aib articulaiile plastice distribuite în întreaga structur
pentru ca cerinele de rotire plastice sa fie minime. Pentru o structur etajat de cldire,
acest mecanism presupune formarea articulaiilor plastice la extremitile grinzilor i
la baza stâlpilor.
Un mecanism de etaj, cu deformaiile plastice concentrate în stâlpii unui singur nivel,
este cu totul indezirabil. Deplasrile structurale sunt foarte mari în acest caz i pot
pune în pericol stabilitatea construciei. Pe de alt parte, zonele cu deformaii plastice
trebuie astfel alctuite încât s posede o ductilitate foarte înalt.
Pentru ca mecanismul dorit de disipare de energie s poat fi realizat este esenial ca
legturile între elementele structurale (de exemplu, nodurile structurilor în cadre) i
planee s rmân solicitate în domeniul elastic de comportare. În caz contrar,
deformaiile structurii pot crete excesiv i necontrolat. De exemplu, deformaii
neliniare relativ mici ale nodurilor pot duce la dublarea deplasrilor laterale. Din punct
de vedere practic, impunerea mecanismului de disipare a energiei seismice se
realizeaz prin proiectarea adecvat a rezistenei elementelor - metoda ierarhizrii
capacitii de rezisten. Potrivit acestei metode, elementelor crora se dorete s li se
impun o comportare elastic li se asigur prin dimensionare o rezisten suficient
sporit fa de cea rezultat strict din echilibrul mecanismului structural sub sistemul
forelor de proiectare.
C4.6.2.5 Concepia de proiectare seismic curent are în vedere dezvoltarea
deformaiilor plastice în suprastructur, cu meninerea infrastructurii i fundaiilor,
adic a bazei construciilor, în domeniul elastic de comportare.
Realizarea în practic a acestui concept se face, aa cum s-a artat în seciunea
precedent, prin evaluarea la nivelul maxim probabil a eforturilor aplicate efectiv de
suprastructur elementelor infrastructurii i fundaiilor, inclusiv cu considerarea unor
efecte de suprarezisten. În cazul unei structuri etajate de beton armat, aceasta ar
implica, de exemplu, considerarea seciunii efective de armtur longitudinal în stâlpi
i perei, mai mare, în majoritatea cazurilor, decât cea strict necesar rezultat din
calcul, si considerând, cu caracter acoperitor, si posibilitatea, foarte probabila, ca în
armaturile din zonele plastice sa se dezvolte eforturi unitare mai mari decât limita de
curgere a minim specificat. Expresia (4.23) rezult dintr-o asemenea abordare.
Altfel spus, încrcrile aplicate de suprastructur bazei sale corespund mecanismului
structural de disipare de energie. Valoarea JRd = 1,5, din cazul infrastructurilor i a
unor sisteme de fundare comune elementelor verticale, ia în considerare anumite
componente ale mecanismului de rezisten ignorate în modelul de calcul, cum ar fi,
de exemplu, mobilizarea rigiditii la torsiune a cutiei infrastructurii sau contribuia
împingerii pasive i a frecrii pe pereii perimetrali ai subsolurilor.
Alte aspecte ale proiectrii fundaiilor se discut la 5.8.
C4.6.2.6 Starea limit ultim se raporteaz la un stadiu de solicitare al construciei
care prezint o marj de siguran suficient fa de stadiul în care vieile oamenilor
pot fi puse în pericol. Obiectivele explicite prezentate la (1) exprim aceast concepie.
În versiunile mai vechi ale codurilor de proiectare se prevedeau verificri ale
deplasrilor laterale numai pentru starea limit de serviciu.
Aa cum este astzi larg recunoscut, parametrul cel mai semnificativ pentru calitatea
rspunsului seismic este deplasarea lateral. Din acest motiv, pe lâng verificrile de
rezisten i msurile de alctuire pentru asigurarea ductilitii elementelor structurale,
P 100-1 a introdus i obligativitatea verificrii deplasrilor la ULS. Este de observat c
în cazul aplicrii metodelor de calcul neliniar, verificrile se fac numai în termeni de
deplasare. Din raiuni de simplificare a proiectrii, în situaiile în care cerinele de
deplasare impuse de cutremur sunt suficient de mici i ele se încadreaz cu uurin în
limitele admise, se poate renuna la verificarea explicit a deplasrilor. De exemplu, în
cazul cutremurelor din Banat, caracterizate de perioade predominante scurte, pentru
cldiri relativ flexibile, de tipul cadrelor etajate, cerinele de deplasari calculate cu:
Sd = (T/2S)2Sa (C 4.6)
se încadreaz, de regul, în limitele admise datorit coeficientul de amplificare mic,
corespunztor domeniului specific din spectrul de rspuns pe amplasament.
C4.6.2.7(4) Noua ediie a P100-1 prevede pentru limea necesar a rostului seismic o
valoare mai mic decât în ediia precedent.
Aceast modificare este justificat pentru c probabilitatea ca cele dou cldiri vecine
s înregistreze deplasrile maxime, în sensuri diferite, în acelai moment de timp, este
extrem de mic. Relaia (4.25) este similar ca structur cu relaiile pentru stabilirea
efectelor maxime ale aciunii în rspunsul modal cu aa numita regul (statistic) a
rdcinii ptrate din suma ptratelor rspunsurilor modale maxime.
C4.6.3.2(1) Starea limit de serviciu are în vedere satisfacerea exigenei de limitare a
degradrilor. SLS prevede, din acest motiv, numai verificri ale deplasrilor relative
de nivel asociate aciunii unor cutremure mai frecvente decât cele considerate pentru
verificrile ULSULS.
Pân când vor fi disponibile harta de hazard seismic i cea a unor spectre de rspuns
asociate cutremurului asociat SLS, cerinele de deplasare se stabilesc aproximativ ca o
fraciune din deplasarea lateral calculat la ULS pentru cutremurul de proiectare.
În aceast editi
ie a P 100-1 s-a introdus o condiie distinct pentru verificarea
rigiditilor laterale la construciile cu componente nestructurale ancorate de structur,
dar care nu stânjenesc deformaiile elementelor structurale.
În comentariile la Anexa E se discut alte aspecte de concepie i de detaliu referitoare
la verificrile structurilor la deplasrile laterale.
C 4.7 Sinteza metodelor de proiectare

C4.7 Sinteza pune în eviden elementele eseniale ale proiectrii seismice bazate pe
calculul structural elastic, respectiv neliniar. În timp ce în primul caz,metoda curenta
de proiectare, impunerea mecanismului de plastificare urmrit se realizeaz prin
ierarhizarea rezistenelor elementelor, în cel de-al doilea caz, metoda „avansata” de
proiectare, cerinele i capacitile se determin direct, pe baza rspunsului seismic
neliniar calculat, care se apropie cel mai mult de cel efectiv.
Bibliografie:
ASCE 4-98, Seismic Analysis of Safety Related Nuclear Structures and Commentary,
ASCE, 2000
ASCE 7-05, Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures, ASCE, 2005
Redwood City, CA.
Anagnostoupoulos, S.A, Chapter 8. Buildings, în Computer Analysis and Design of
Earthquake Resistant Structures. A Handbook, Editors Beskos D., Anagnostoupoulos,
S.A, Computational Mechanics Publications, Southampton, 1997
Anastassiadis, K., Avramidis I.E., Athanatopoulou, A. Critical Comments on
Eurocode 8 Sections 3 and 4, Draft no.1/2000, 12th European Conference on
Earthquake Engineering, London , 2002, Paper No.095
Anastassiadis, K., Avramidis I.E., Athanatopoulou, A. Critical Comments on
Eurocode 8 Parts 1-1 and 1-2, 11th European Conference on Earthquake Engineering,
Paris , 1998, Balkema Rotterdam, Paper No.095
Fajfar, P. and Fischinger, M. (1989). N2 – A method for non-linear seismic analysis of
RC buildings, Proc. of the 9th WCEE, Tokyo, vol. V, p. 111-116.
Fajfar, P. (2000). A nonlinear analysis method for performance-based seismic design.
Earthq. Spectra, 16(8).
California Building Code, California Code of Regulation, Volume 2, based on 1997
Uniform Building Code , ICBO, 2002
Chopra A. K., Dynamics of Structures, Prentice Hall, 2001
Clough, R.W, Penzien,J.,Dynamics of Structures, McGraw-Hill,Second Edition, 1993
Cosenza, E., Manfredi, G., Realfonzo, R., Torsional effects and regularity conditions
în RC buildings, 12th World Conference on Earthquake Engineering, Auckland , New
Zeeland, 2000, Paper No. 2551
Der Kiureghian, A., A Response Spectrum Method for Random Vibration Analysis of
MDOF Systems, Earthquake Engineering and Structural Dynamics,Vol.9,419-435,
John Willey and Sons,1981
Draft Regulatory Guide DG-1127 , Combining Modal Responses and Spatial
Components în Seismic Response Analysis, US- NUREG Commision, February 2005
Dubin D., Lungu D. coordonatori, Construcii amplasate în zone cu mi cri seismice
puternice, Editura Orizonturi Universitare, Timioara, 2003
Fardis, M.N, Chapter 9. Reinforced concrete structures, în Computer Analysis and
Design of Earthquake Resistant Structures.A Handbook, Editors Beskos D.E,
Anagnostoupoulos, S.A , Computational Mechanics Publications, Southampton,1997
Fardis M.N, Current developments and future prospects of the European Code for
seismic design and rehabilitation of Buildings: Eurocode 8, 13th World Conference on
Earthquake Engineering, Vancouver , Canada, August 1-6, 2004, Paper No. 2025
Fardis M.N, Code Deveopments în Earthquake Engineering, 12th European
Conference on Earthquake Engineering, London , 2002, Paper No.845
Ifrim M., Dinamica structurilor i inginerie seismic, EDP, Bucureti, 1984
Mazzolani F. M., Piluso V., Theory and Design of Seismic Resistant Steel Frames,
E&FN Spon, 1996
NEHRP Recommended Provisions for Seismic Regulations for New Buildings and
other Structures, (FEMA 450), Part 1 Provisions, 2003 Edition, Buiding Seismic
Safety Council
Newmark, N. M. i Hall, W.J. (1982). Earthquake spectra and design, Earthquake
Engineering Research Institute, Berkeley, CA, USA.
Penelis G.E, Kappos, A.J., Earthquake Resistant Concrete Structures, E&FN Spoon,
London, 1997
Postelnicu, T. i Zamfirescu, D., (1998), Methodology for the calibration of the
seismic forces, 11th European Conference on Earthquake Engineering, Paris.
Postelnicu, T. i Zamfirescu, D. (2001). Towards displacement-based methods in
Regulations for Seimic Design – A World List, Suplement 2000, Editor Katayama, T.
International Association for Earthquake Engineering , 2000
Saatcioglu, M., Humar, J., Dynamic Analysis of Buildings for Earthquake Resistant-
design, Canadian Journal of Civ. Engn, Vol.30, 338-359, 2003
Wilson E.L., Three–Dimensional Static and Dynamic Analysis of Structures,
Computers and Structures Inc., Berkeley, California, USA, 2002
Wilson E.L., Der Kiureghian A., Bayo, E.P., A Replacement for the SRSS Method în
Seismic Analysis, Earthquake Engineering and Structural Dynamics,Vol.9,187-194,
John Willey and Sons,1981
C 5.1. Generaliti
C5.1.2 Definiiile de la aceast seciune au fost preluate practic nemodificate din SR
EN 1998-1. Majoritatea lor corespund semnificaiilor termenilor utilizai în prezent i
în ara noastr.
Sunt necesare câteva precizri:
(a) S-a preferat denumirea mai convenional de zon „critic”, în locul denumirii
de zon „disipativ”, pentru motivul c în aplicarea metodei de proiectare a ierarhizrii
capacitii de rezisten a elementelor structurale exist posibilitatea ca în aceaste zone
s nu se formeze articulaii plastice, sau ca incursiunile la atacul cutremurului de
proiectare în domeniul postelastic de deformare s fie limitate. De exemplu,
extremitile stâlpilor la structurile în cadre proiectate pentru clasa DCH. În acest fel
se evideniaz faptul c aceste zone sunt cele mai solicitate.
(b) Proporia referitoare la contribuia pereilor structurali, respectiv a cadrelor, în
rezistena ansamblului structural, se exprim prin fraciunea din fora tietoare de baz
în combina
ia seismic de încrcri, preluat de cele dou subsisteme structurale.
(c) Structurile flexibile la torsiune prezint un rspuns seismic nefavorabil i, din
acest motiv, li se atribuie prevederi de proiectare speciale. Astfel de structuri sunt, de
exemplu, sistemele cu elemente rigide concentrate într-o zon cu dimensiuni relativ
reduse, situat spre mijlocul cldirii, i cu elemente mult mai flexibile în restul
construciei. Aceste sisteme prezint, de regul, rotiri de torsiune foarte importante, cu
amplificri periculoase ale deplasrilor elementelor dispuse periferic. Calculul modal
al structurii evideniaz în asemenea cazuri moduri de baz (primele moduri)
preponderent de torsiune sau care cupleaz vibraiile de translaie cu vibraii de
torsiune, cu ponderi apropiate, fcând dificil controlul comportrii structurii.
Asemenea moduri de comportare sunt, în principiu, nerecomandate. În acest scop,
pentru echilibrarea structurii din punct de vedere al rigiditii se recomand plasarea
unor perei pe contur, dispui în poziie avantajoas, sau mrirea rigiditii cadrelor
perimetrale, cel mai eficient prin sporirea dimensiunilor (înlimii) grinzilor. Eficiena
acestor intervenii se poate verifica printr-un efect de decuplare a vibraiilor de
translaie de cele de rsucire de ansamblu.
În Figura C 5.1 se prezint, de exemplu, o structur cu moduri cuplate, sensibil la
rsucire (a), i aceeai structur îmbuntit prin sporirea rigiditii elementelor de pe
contur (b).
a) b)
Figura C 5.1.
În caz c msurile de echilibrare ale rigiditii sistemului nu sunt posibile, rspunsul

seismic este mai pu
in controlabil. În asemenea cazuri este necesar sporirea gradului
de asigurare prin sporirea forelor seismice de proiectare.
(d) Sistemele de tip pendul inversat reprezint structuri lipsite de redundan,
respectiv de rezerve structurale. În structuri inginereti, cum sunt castelele de ap,
turnurile de televiziune, courile de fum, disiparea de energie are loc, de regul, numai
în zona de la baza trunchiului, singurul element al structurii. i în aceste situaii este
necesar sporirea siguranei prin mrirea forelor de calcul, de aceast dat pentru
compensarea lipsei de redundan. ( )
În cazul halelor parter, dac planeul de acoperi realizeaz rolul de diafragm
orizontal legând capetele stâlpilor, situaia structurii în ansamblu este mai bun decât
în cazul unei structuri realizate din elemente neconectate, lucrând individual. Dac
legturile acoperiului de stâlpi sunt articulate, stâlpii lucreaz pe o schem de consol.
Cu toat lipsa aparent de redundan, sistemul în ansamblu poate evidenia o anumit
suprarezisten, stâlpii intrând succesiv (nu simultan) în domeniul plastic de deformare,
ca urmare a variabilitii rezistenelor materialelor. Dac stâlpii au încrcri axiale
relativ mici, atunci ei posed o ductilitate substanial, similar cu cea a elementelor
încovoiate dublu armate. Pe aceast baz, structurile halelor care respect condiiile
notei de la sfâritul seciunii nu sunt penalizate prin sporirea forelor seismice de
calcul (vezi 5.2.2.2) i nu se încadreaz în sistemul de tip pendul inversat.
De asemenea, nu se încadreaz în aceast categorie cadrele cu un singur nivel, cu rigle
legate de stâlpi prin noduri rigide, indiferent de mrimea eforturilor unitare de
compresiune din stâlpi.
C 5.2. Principii de proiectare

C5.2 (1)-(3) Rspunsul seismic al unei structuri este dependent de relaia dintre doi
factori majori: rezistena i ductilitatea. Cu cât structura este mai puternic, cu atât
cerina de ductilitate este mai mic, i invers. De asemenea, dac structura este
înzestrat cu o ductilitate substanial, care este mobilizat la aciunea cutremurului,
aceasta poate fi mai puin rezistent decât o construcie cu o ductilitate capabil mai
mic. Acest “echilibru” între rezisten i ductilitate (exprimat prin raportul între
deplasarea ultim i cea de la ini
ierea curgerii) este reprezentat schematic în Figura C
5.2, unde comportarea structurilor se aproximeaz prin relaii ideal elasto-plastice.
Figura C 5.2.
Relaia între rezisten i ductilitate are corespondent în alctuirea seciunilor

elementelor structurale. La structuri de beton armat, rezistena la încovoiere, cu sau
fr for axial, este dependent de armturile longitudinale, în timp ce ductilitatea
depinde în special de armarea transversal în zonele critice (disipative).
Proiectantul, în principiu, poate opta pentru soluii diferite, alegând capaciti de
rezisten mai mari i ductiliti capabile mai mici, sau invers. În contextul aplicrii
codului de proiectare, apare necesitatea optrii între proiectarea în condiiile clasei de
ductilitate înalt, DCH, sau medie, DCM. Pentru construciile curente, codurile de
proiectare au în vedere un rspuns seismic în care s nu se impun structurilor
deplasri mai mari decât cele corespunztoare unor factori de ductilitate de 4 - 5,
pentru a evita degradrile structurale i deformaiile remanente prea mari. Pân la
aceast limit comportarea ductil este preferabil unui rspuns mai puin ductil, mai
ales în zonele seismice cu valori ag mari. Un asemenea rspuns se obine proiectând
cldirea pentru clasa DCH.
În zonele cu seismicitate slab, sau la construcii cu capacitate de rezisten mare, ca
urmare a dimensiunilor impuse pe alte criterii decât cele structurale, este de ateptat ca
o ductilitate mare s nu fie mobilizat integral i, din acest motiv, la aceste construcii
msurile de ductilizare i, inclusiv, clasa de ductilitate pot fi reduse. Proiectarea pentru
clasa DCM corespunde acestor condiii. În principiu, îns, proiectarea la DCM poate
constitui o opiune i pentru regiunile seismice cu seismicitate mai înalt.
Proiectarea la DCM este mai simpl i poate conferi o comportare mai bun pentru
cutremure moderate. DCH ofer o siguran superioar clasei DCM în ceea ce privete
prbuirea la aciuni seismice mai puternice decât cea de proiectare. Din acest motiv,
proiectarea la DCH este întotdeauna de preferat în zone seismice cu seismicitate foarte
înalt.
C 5.2.1 (4) P 100-1 admite proiectarea structurilor numai pe considerente de rezisten,
dac i forele de proiectare sunt suficient de mari pentru a se obine un rspuns
seismic practic elastic. În aceste condiii nu trebuie s se prevad msuri de ductilizare
(clasa de ductilitate joas DCL). Factorul de comportare supraunitar, 1.5, ia în
considerare suprarezistena structurii datorata in special diferenei între valorile de
proiectare i cele efective ale rezisten
elor de proiectare.
P 100-1 recomand alegerea DCL numai pentru regiunile cu seismicitate joas pentru
c structurile astfel proiectate pot s nu aib o margine de siguran suficient fa
de
cutremure mai puternice decât cel de proiectare.
C5.2.2.1 În aceast seciune sunt identificate tipurile de structuri pentru cldiri.
Definirea lor a fost fcut la 5.1.
C5.2.2.2 (1)..(3) Fora seismic de proiectare poate fi redus în raport cu valoarea
forei în rspunsul seismic elastic datorit:
- dezvoltrii unor deformaii postelastice consistente (ductilitatea)
- rezervelor de rezisten pe care structura le capt ca urmare a metologiei de
proiectare (aa numita suprarezisten a structurii).
Figura C 5.3.
Suprarezistena are trei surse principale (Figura C 5.3):
(i) Suprarezistena rezultat din faptul c valorile efective ale rezistenelor
materialelor (dup caz, beton, oel, zidrie) sunt în realitate mai mari decât valorile de
proiectare, care reprezint valorile minime probabile.
(ii) Suprarezistena rezultat din modul concret în care se realizeaz proiectarea
elementelor.
(iii) De exemplu, la o cldire etajat seciunile stâlpilor i pereilor sunt meninute,
de cele mai multe ori, constante pe toat înlimea cldirii dei eforturile scad de la
baz ctre vârful acesteia. De asemenea, dimensiunile minime constructive sau
procentele minime de armare sunt de multe ori superioare dimensiunilor rezultate
efectiv din calcul, iar la alctuirea seciunilor, în marea majoritate a cazurilor,
rotunjirea dimensiunilor necesare ale seciunilor se face în plus.
(iv) Suprarezistena de sistem, rezultat din faptul c articulaiile plastice nu se
formeaz simultan ci pe msur ce forele orizontale cresc, astfel încât curba for -
deplasare a structurii nu prezint un palier orizontal fiind ascendent dup apariia
primei plastificri. Aceasta este manifestarea redundanei structurale. ( )
Reprezentarea din Figura C 5.3 este una schematic pentru c influena celor 3 surse
de suprarezisten se manifest împreun la orice nivel de solicitare.
În normele româneti, separarea factorului de reducere datorat ductilitii de cel
datorat suprarezistenei apare pentru prima oar în P 100-1, procedura fiind similar cu
cea din Eurocod.
În tabelul 5.1 factorul de reducere apare sub forma produsului qPqsr dintre cei doi
factori pariali, fr ca aceste notaii s apar explicit.
Frac
iunea din factorul de comportare care ia în considerare ductilitatea poten
ial a
structurii i efectele de suprarezisten
identificate la (i) i (ii) ia valori între 5 i 1,5, în
funcie de ductilitatea potenial a sistemului i de clasa de ductilitate aleas. Aceasta
este separat de frac
iunea Du/D1 care reprezint raportul dintre fora înregistrat de
structur în momentul ultim i fora corespunztoare iniierii curgerii (altfel spus,
formrii primei articulaii plastice). Factorul Du/D1 t 1 exprim astfel, formal, numai
suprarezistena de sistem, fiind cu atât mai mare cu cât este mai redundant structura.
La cldirile din clasa DCL se presupune c suprarezistena materialelor i a

elementelor corespunde, aa cum s-a artat, unui factor de comportare q = 1,5. De
asemenea, se presupune c aceasta valoare este deja inclus în valorile din tabelul 5.1
pentru cldirile din DCM i DCH.
1 poate fi considerat ca factor multiplicativ pentru efectele aciunii seismice din
calculul elastic pentru aciunea seismic de proiectare. Valoarea sa poate fi calculat
M Rd M g
ca valoarea cea mai mic a raportului , unde MRd este valoarea de
ME Mg
proiectare a momentului capabil la captul elementului iar ME i Mg sunt momentele
încovoietoare din ac
iunea seismic i, respectiv, din ac
iuni gravitaionale incluse în
combinaia seismic de proiectare, pentru toate zonele critice. Valoarea lui u poate fi
calculat ca raportul dintre fora tietoare de baz corespunztoare formrii
mecanismului complet de plastificare, conform unui calcul static neliniar, i fora
tietoare de baz cauzat de aciunea seismic de proiectare (Figura C 5.2). Ac
iunile
gravitaionale considerate c acioneaz simultan cu aciunea seismic trebuie
meninute constante în calculul static neliniar, în timp ce deplasrile laterale cresc.
Pentru consecven, la calcularea lui 1, în calculul static neliniar capacitile de
moment ale capetelor elementului trebuie s ia valorile de proiectare MRd. Dac sunt
folosite valorile medii ale momentelor capabile, cum se obinuiete în calculul static
neliniar, aceleai valori vor fi folosite i pentru calculul lui 1.
Vb
Vb fora tietoare de baz
Vbd fora tietoare de proiectare
uVdb
Curba for
-depasare
yVdb rezultat dintr-un
Vdb calcul ”pushover”
Figura C 5.4.
În faza iniial a proiectrii nu se cunoate alctuirea (armarea) structurii astfel încât
procedeul descris mai sus poate fi aplicat numai pentru verificri ale comportrii
structurale. În proiectarea curent se folosesc valorile propuse în Cod, care sunt
stabilite în funcie de numrul nivelurilor i deschiderilor construciei, cu alte cuvinte
de gradul de nedeterminare static (redundana) al construciei.
Tabelul 5.1 cu valorile maxime ale factorului de comportare q prezint dou nouti
fa de precedenta ediie a codului.
(i) Valori distincte pentru clasa DCL
Valoarea q = 2 > 1,5, propus pentru structurile parter cu d 0,25, are în vedere
ductilitatea „natural”, fr msuri de confinare a elementelor de beton armat cu fore
de compresiune relativ mici.
(ii) Includerea în componena factorului kw din componena factorului de

comportare pentru structurile cu perei. ( )
C5.2.2.2(4)(5) O serie de construcii relativ frecvente în prezent, cum sunt parcrile
supraetajate i tribunele stadioanelor, pot include perei scuri cu ductilitatea potenial
inferioar pereilor lungi din construciile de tip obinuit. Factorul subunitar kw este
identic cu cel prevzut în EN1998-1, în care valorile acestuia depind de raportul între
înlimea i lungimea pereilor.
C5.2.2.2 (6) Aa cum s-a artat la 4.4.3.3, penalizarea structurilor neregulate prin
mrirea forelor seismice de proiectare se face prin intermediul factorilor de reducere
(vezi i 5.2.2.2).
C5.3.2 Condiiile generale de verificare a rezistenei i ductilitii structurii au fost
discutate la C4.6.2.2 i C4.6.2.3. Comentariile fcute acolo sunt valabile i se refer
aici la structurile de beton armat.
C5.2.3.2(1) Realizarea de incursiuni în domeniul plastic fr reduceri semnificative
ale capacitii de rezisten, înseamn bucle histeretice stabile care se pot realiza prin
(a) limitarea forei axiale relative
(b) limitarea forei tietoare relative
(c) alctuirea adecvat a armrii ()
(vezi C5.3.4.1.2, C5.3.4.2.2, C5.3.4.3.2).

C 5.2.3.3.1(6) Rspunsul seismic neliniar al structurilor de beton armat depinde de
„funcionarea” articulaiilor plastice. Din acest motiv, prevederile de calcul i de
alctuire privesc aceste zone, urmrind s asigure o comportare histeretic stabil
pentru acestea. În restul zonelor elementelor structurale, de regul nu se depete
pragul elastic de deformare. În mod firesc pentru aceste zone, sunt suficiente regulile
pentru elemente structurale „neseismice” din SR EN 1992-1-1.
C5.2.3.3.3(1)..(4) Aceast seciune include prevederile de aplicare a metodei
ierarhizrii capacitii de rezisten a elementelor structurale (“capacity design
method”), prin care se impune structurii mecanismul dorit de disipare a energiei.
Aceste mecanisme prevd în cazul structurilor în cadre formarea articulaiilor plastice
în grinzi, i nu în stâlpi (aa numitul mecanism stâlpi puternici - grinzi slabe).
Condiia (5.4) exprim faptul c aceste momentele de proiectare în stâlpi trebuie s fie
mai mari cu 30% pentru clasa H, respectiv cu 20% pentru clasa M, decât momentele
de plastificare ale grinzilor, pentru fiecare direcie i sens de aciune ale cutremurului.
Acest ecart este considerat suficient pentru a asigura mecanismul stâlpi puternici -
grinzi slabe, chiar i pentru un atac seismic în direcie oblic.
Studii efectuate prin calculul dinamic neliniar demonstreaz îns c, ocazional, la
construcii mai deosebite, coeficientul JRd necesar poate ajunge la valori de cca 2-2,2.
O alt cauz pentru care relaia (5.4) poate fi neasigurtoare pentru evitarea apariiei
articulaiilor plastice în stâlpi este aceea c distribuia momentelor încovoietoare în
lungul stâlpului cadrelor etajate pe durata aciunii seismice poate diferi substanial de
cea furnizat de calculul elastic la forele statice echivalente. Rspunsul dinamic
neliniar evideniaz faptul c poziia punctului de inflexiune se modific permanent.
În [Paulay, 1986] se arat c la structuri respectând condiia (5.4) pot aprea situaii în
care se formeaz articulaii plastice sub grinzi, în timp ce seciunile de deasupra
acestora sunt supuse la momente cu valori foarte reduse. De altfel, însui calculul
elastic pune în eviden situaii în care momentele pe stâlpi, deasupra i dedesubtul
grinzii, sunt de acelai semn atunci când grinzile sunt relativ flexibile în raport cu
stâlpii. În aceste cazuri condiia (5.4) ar trebui înlocuit, în principiu, cu o relaie de
forma:
sup
M Rc M coresp
inf
t J Rd ¦ M Rb
sau (C 5.1)
inf
M Rc M coresp
sup
t J Rd ¦ M Rb
dup cum momentul în stâlp deasupra nodului, furnizat de calculul elastic, este mai
inf sup
mare sau mai mic decât cel din seciunea de sub grind. Cu M coresp i M coresp s-au
notat momentele care intervin în stâlp în seciunile de sub nod i de deasupra nodului,
în situaia în care stâlpul s-ar plastifica deasupra nodului, respectiv dedesubtul nodului.
O valoare aproximativ a acestor momente se obine amplificând valorile rezultate din
calculul static la încrcri seismice de proiectare cu raportul între suma momentelor
capabile în grinzile adiacente nodului i suma momentelor în grinzi rezultate din
calculul static la încrcri de proiectare.
Figura C 5.5.
În P 100-1 se urmeaz prevederile din SR EN 1998-1 i nu se prevede verificarea unor
asemenea situaii. Se consider c aceste cazuri sunt foarte dificil de identificat, pe de
o parte, iar plastificarea accidental, cu cerine de rotire mici, nu este periculoas.
În anexa D a normativului P100/92 condiia între momentele capabile de la stâlpi i
cele din grinzi este extins la toate nodurile de cadru de la un anumit nivel, sau pentru
nodurile dintr-un anumit plan al structurii. Aceasta înseamn c dac condiia nu este
respectat pentru un anumit nod, dar este îndeplinit la nivelul ansamblului,
mecanismul de plastificare potenial este satisfctor. Într-adevr, chiar dac ar aprea
una sau câteva articulaii plastice la extremitile stâlpilor de la un anumit nivel, atâta
vreme cât majoritatea stâlpilor lucreaz în domeniul elastic (Figura C 5.6,b), nu se
poate forma un mecanism tip “nivel slab”. Deplasrile sunt controlate în acest caz, iar
rotirile în articulaiile plastice din stâlpi sunt cu totul moderate.
Varianta adoptat în P100/92, mai simplu de aplicat si mai corect principial, care a
fost preluat ca procedeu alternativ (relatia 5.5), poate fi utilizat opional aa cum se
arat la (4).
Figura C 5.6.
Situaiile în care satisfacerea condiiei (5.4) este exceptat are în vedere stâlpi la care,
datorit încrcrii axiale relativ mici, ductilitatea la încovoiere este consistent, astfel
încât dezvoltarea unor deformaii plastice controlate nu este periculoas.
La cazurile indicate la (3) mai trebuie adugat acela al stâlpilor marginali, în situaia în
care sunt descrcai puternic, uneori total, de forele de compresiune, prin efectul
indirect al forelor orizontale. În cazul în care fora axial este întindere sau o
compresiune mic, ductilitatea secional este substanial fr msuri de armare
transversal deosebite. Plastificarea local a unui singur stâlp din irul de stâlpi de la
un anumit nivel nu este periculoas, pentru c nu implic dezvoltarea unor mecanisme
de etaj. Pe de alt parte, satisfacerea condiiei (5.4) ar atrage o sporire excesiv a
armturii longitudinale.
Impunerea prin proiectare a poziiei articulaiilor plastice (a zonelor disipative) aduce
avantaje importante:
(i) Menine stâlpii în domeniul elastic de comportare astfel încât fretarea
(confinarea) miezului de beton al stâlpului nu mai este necesar necesar, astfel încât
msurile de armare transversal se pot reduce substanial.
(ii) Sporete capacitatea betonului din stâlpi de a prelua fora tietoare, în zonele
de la capetele stalpilor, ”ferite” de plastificare.
(iii) Îmbunt
ete condiiile de aderen ale armturilor, ca urmare a faptului c
acestea nu mai sunt solicitate ciclic alternant în domeniul postelastic. Ca urmare, se
pot accepta îmbinri prin suprapunerea barelor verticale pe lungimi mai reduse,
corespunztoare condiiilor normale de solicitare.
(iv) Faptul c stâlpii nu se plastific îmbuntete comportarea nodurilor grind-
stâlp. ( )
Aceste argumente arat, pe de alt parte, c aplicarea metodei de proiectare la
capacitate pentru impunerea unor mecanisme de plastificare favorabile nu înseamn
sporuri deosebite de armtur, în special ca urmare a reducerii armturii transversale
necesare (5.2.3.3.2(4)).
C5.2.3.3.3(5) În aceast ediie a codului de proiectare seismic s-a renunat la
procedeul de evaluare a momentelor de proiectare din EN 1998-1. Dei în acest
document se face afirmaia c diagrama de momente înfurtoare de proiectare
propus este acoperitoare, fiind în msur s acopere incertitudinile legate de
distribuia eforturilor în rspunsul inelastic, testrile efectuate în proiectarea cladirilor
au infirmat acest apreciere. Este contestabil, în primul rând, c diagrama EN 1998-1
nu este legat de mecanismul de cedare cu plastificarea seciunilor de la baza pereilor.

În consecin, atât valorile momentelor încovoietoare de proiectare, dar i valorile
forelor tietoare de proiectare din SR EN 1998-1 au un caracter convenional i nu pot
evita unele plastificri necontrolate pe înlimea cldirii i, mai cu seam, ruperile
fragile la for tietoare.
Din acest motiv, P 100-1 prevede pentru evaluarea eforturilor de proiectare din perei
procedeul din CR 2-1-1.1, bazat consecvent pe ierarhizarea capacitii de rezisten în
vederea impunerii mecanismului de disipare de energie urmrit. Întrucât procedeul
este prezentat detaliat în pentru proiectarea structurilor cu perei i comentat pe larg în
volumul de comentarii la Cod, P 100-1 face numai unele precizri de baz si face
trimitere la codul CR 2-1-1.1 pentru prevederi suplimentare.
C5.2.3.3.2(6) Redistribuiile admise ale momentelor de dimensionare între elementele
verticale i, respectiv, între elementele orizontale care mrginesc acelai ir de goluri,
se bazeaz pe ductilitatea substanial a elementelor structurale proiectate pe baza
codului. Dac redistribuiile se încadreaz în limita a 30% i, respectiv, 20%, nu se
depesc capacitile de rotire în seciunile cele mai solicitate.
Redistribuiile permit optimizarea armrii, în sensul economiei de oel i al realizrii
constructive mai simple. De exemplu, se pot transfera momente de la pereii (stâlpii)
mai puin încrcai axial la cei supui la compresiuni mai mari, unde se pot prelua
momente sporite cu sporuri de armtur relativ mici. De asemenea, redistribuia
momentelor între grinzile dintre doi perei (stâlpi) poate uniformiza sistemul de armare
i reduce numrul de tipuri de armare (Figura C 5.7,b).
Înainte de Dup
redistribu
ie redistribu
ie
Înainte de
Dup
redistribu
ie
redistribu
ie
Montantul 1 Montantul 2 Montantul 1 Montantul 2
Deformata pere
ilor cupla
i Diagrame de momente în montan
i
Figura C 5.7.
C5.2.3.3.4 (1)(2) Mobilizarea mecanismului de disipare de energie proiectat
presupune c sunt evitate ruperile premature de tip fragil sau mai puin ductil. În
aceast seciune sunt identificate asemenea tipuri de cedare:
(i) În vederea evitrii ruperii la for tietoare în seciuni înclinate se iau
urmtoarele msuri:
- Valorile forelor de proiectare sunt cele maxime care pot aciona asupra
elementelor, respectiv cele care corespund mecanismului de plastificare. La
evaluarea momentelor capabile asociate acestui mecanism se ia în
considerare posibilitatea solicitrii oelului în domeniul de consolidare,
funcie de mrimea ateptat a incursiunilor în domeniul neliniar, respectiv
de clasa de ductilitate, medie (DCM) sau înalt (DCH), pentru care este
proiectat structura.
- În zonele plastice poteniale (zone critice sau zone disipative), se ine seama
de scderea capacitii betonului de a prelua fora tietoare, datorit solicitrii
ciclice, uneori alternante.
Pentru evitarea ruperilor produse de forele de lunecare în rosturi de lucru, de
asemenea se evalueaz la maximum aceste fore, ca fiind cele asociate mecanismului
de plastificare. Un exemplu edificator este ilustrat în Figura C 5.8 unde se reprezint
schema de calcul a forelor de lunecare acionând într-o îmbinare vertical a unui
perete prefabricat din panouri mari.
Din examinarea echilibrului forelor rezult c, în momentul ultim, forele de lunecare
au valori compuse dintr-o component rezultat din variaia momentului încovoietor
pe înlimea peretelui (lunecare Jurawsky) i alta care echilibreaz încrcrile aplicate
pe planee. Rezult c fora de lunecare asociat mecanismului de plastificare este
substanial mai mare decât cea dat de calculul elastic.
Figura C 5.8.
(ii) Degradarea aderenei între armtur i beton, în special în zona ei de ancorare
(în multe cazuri aceasta reprezint zona de îmbinare între elemente - nodul structural),
poate, la limit, scoate bara din lucru i deci reduce rezistena. În cazul aciunii
seismice acest risc este amplificat de efectul încrcrilor ciclice, alternante, i de
efectul fisurilor de despicare a betonului în lungul barei în zona nodului structural.
Pentru a reduce acest risc :
- se folosesc bare cu profil periodic;
- se iau msuri speciale de ancorare;
- se sporete lungimea de ancorare a barelor drepte. În sec
iunea 5.7 se prevede
sporirea cu 20% a lungimilor de ancorare ale barelor longitudinale întinse în
elementele participante la preluarea aciunii seismice, în raport cu lungimile
de ancorare ale armturilor cu condiii normale de solicitare. Pentru
asigurarea unei bune ancorri a etrierilor cu rol de fretare în zonele critice din
elementele structurale, cârligele acestora au forma i dimensiunile din Figura
C 5.9,a. Prin ptrunderea cârligului în miezul de beton al seciunii (Figura C
5.9,b) se creeaz condiii mai bune de ancorare decât prin poziionarea lui în
imediata apropiere a stratului de beton de acoperire, care se poate pierde la o
solicitare seismic intens.
(iii) Pe baza acelorai considerente, este necesar s se evite înndirile (în special
cele prin suprapunere cu sudur) în zonele critice. Aceast problem apare în special la
înndirea armturilor verticale din stâlpi i perei, la care apar întreruperi ale
continuitii la fiecare nivel, datorate tehnologiei de execuie. Cea mai simpl soluie
pentru evitarea înndirii din zona disipativ de la baza stâlpilor sau a pereilor este s
se prevad armturi cu lungimea a dou niveluri.
În cazul pereilor cu un raport mare între înlime i lungime (cu o înlime relativ
mic a zonei plastice), atunci când soluii ca cele indicate mai sus nu sunt posibile sau
sunt dificil de executat, se poate accepta i ideea dezvoltrii zonei critice deasupra
zonei de înndire a armturilor verticale (Figura C 5.10). Pentru aceasta, zona de
înndire trebuie sa fie sensibil mai puternic decât zona de deasupra, condiie
îndeplinit montând musti suficient de puternice. Mutarea zonei critice mai sus nu
implic sporuri substaniale ale forei tietoare asociate, situaie care intevine la stâlpi,
datorit configuraiei diagramei de momente specifice pereilor, caracterizai de un
bra de forfecare mult mai mare.
a) b)
Figura C 5.9.
Figura C 5.10.
Figura C 5.11.
(iv) Problema evitrii ruperii zonelor întinse se pune i în proiectarea gravitaional.

Dup fisurarea betonului întins, eforturile preluate pân în acel moment de betonul
întins trebuie preluate de armtur, a crei seciune este necesar s fie suficient de
mare astfel încât s nu se rup în urma acestui transfer brusc de efort. Aceasta este de
fapt condiia pentru determinarea armrii minime (adic a procentelor minime de
armare) necesare în zonele întinse. ( )
În cazul aciunii seismice, fisurarea unei seciuni cu armtur insuficient nu este
urmat neaprat de ruperea armturii, pentru c efortul aplicat scade pân la valoarea
pe care aceasta o poate suporta (Figura C 5.11).
Trebuie avute în vedere dou probleme:
- În cazul unor seciunii dezvoltate în zona comprimat, înlimea zonei
comprimate la rupere este foarte mic, rezultând deformaii foarte ample în
armtura întins. Dac cerina de rotire este mare, armtura întins, cu
seciune insuficient, se poate rupe.
- În cazul unor seciunii foarte dezvoltate în zona întins, chiar dac armtura
dispus raportat la seciunea inimii poate aprea suficient, momentul de
fisurare (Mcr) poate fi superior momentului de curgere (My) al seciunii de
beton armat. Aceasta înseamn c i fora tietoare asociat momentului de
fisurare este mai mare decât cea asociat mecanismului de plastificare i
dimensionarea armrii transversale trebuie fcut la cea mai mare valoare a
forei tietoare care poate aciona asupra elementului.
C5.2.3.4(1) Ductilitatea structurii în ansamblul ei poate fi mobilizat în zonele critice
ale elementelor structurale. Capacitatea de deformare plastic a zonelor disipative este
direct dependent de rotirea specific (curbura) ultim dezvoltat în seciunea cea mai
solicitat dup cum ruperea în seciune se atinge prin depirea deformaiei ultime de
compresiune Hcu a betonului, sau a deformaiei ultime Hsu a armturii întinse (Figura C
5.12, a i b). Cu x s-a notat înl
imea zonei comprimate.
H cu H su
a) Iu Iu
x b) dx
Figura C 5.12.
H cu
Iu
x
(C 5.2)
H su
Iu
dx
Valorile Iu, în situaiile în care acestea sunt stabilite prin relaia Iu H su d x
(întâlnite la unele elemente solicitate la întindere excentric sau, mai rar, la încovoiere
sau compresiune excentric cu fore axiale reduse i seciuni de armtur întinse mici),
asigur, de regul în exces, cerinele de ductilitate asociate unei comportri favorabile
la solicitri seismice.
În cazul obinuit în care se aplic relaia se constat c valorile Iu pot fi mrite, fie prin
msuri care s duc la reducerea înlimii zonei comprimate, fie prin msuri care s
sporeasc valoarea Hcu.
Primul obiectiv poate fi realizat (vezi ecuaia care descrie echilibrul proieciei forelor
la rupere într-o seciune de beton armat) prin:
- alegerea unor seciuni evazate (cu tlpi) în zona comprimat,
- reducerea eforturilor unitare medii de compresiune, respectiv prin mrirea
seciunii de beton,
- sporirea armturii din zona comprimat,
- limitarea armturii din zona întins,
- mrirea clasei de beton.
Sporirea deformabilitii betonului se obine prin efectul de confinare realizat de o
armare transversal eficient. Armarea transversal mai are i alte roluri. Astfel, o
armare transversal corect alctuit asigur integritatea betonului închis între etrieri i,
în consecin, contribuie la stabilitatea histeretic a comportrii elementului, inclusiv
prin conservarea capacitii betonului de a prelua fora tietoare.
De asemenea, în msura în care este dispus judicios, armtura transversal susinut
de etrieri i agrafe împiedic flambajul lateral al barelor de armtur longitudinale
comprimate.
C5.2.3.4(2)(c) Rezistena betonului influeneaz pozitiv, sub toate aspectele,
ductilitatea i capacitatea de disipare a energiei. Astfel, un beton mai rezistent are o
aderen superioar la armturile de oel i o capacitate superioar de a prelua fora
tietoare. De asemenea, sporirea rezistenei betonului duce la sporirea direct a
ductilitii de curbur prin reducerea dimensiunilor zonelor comprimate în seciunile
elementelor. P 100-1 prevede, din acest motiv, limite inferioare pentru clasa betonului
utilizat în structuri, mai mari pentru clasa DCH decât pentru clasa DCM.
Anumite proprieti ale oelului prezint importan din punct de vedere al comportrii
structurilor de beton armat la aciuni seismice:
(i) Oelul trebuie s prezinte deformaii ultime suficient de mari, astfel încât
incursiunile în domeniul postelastic înregistrate de armturile solicitate la aciuni
seismice intense, însumate pe toat durata de via a construciei, s nu consume
alungirea capabil a acestora. Condiiile fixate sunt ca alungirea minim sub efortul
unitar maxim, su, denumit uneori alungire uniform la rupere, s fie 5% pentru clasa
DCM i 7,5% pentru clasa DCH.
(ii) Raportul între rezistena ultim i cea de curgere are importan din mai multe
puncte de vedere (Figura C 5.13). Astfel:
- consolidarea oelului este una din sursele dezvoltrii deformaiilor plastice pe
o anumit zon. Cu cât este mai mare lungimea lp a zonei plastice, cu atât
capacitatea de rotire plastic este mai mare. Din acest motiv, unele coduri de
proiectare prevd condiia ca raportul Vsu/Vsy s fie cel puin 1,15.
- un raport prea mare Vsu/Vsy, precum i o variabilitate prea mare a valorii fy pot
mri exagerat raportul între momentul ultim i cel de iniiere a curgerii.
Efectele unei asemenea suprarezistene datorate oelului pot fi ruperea
prematur a elementului la for tietoare, datorit creterii neprevzute a
valorii asociate momentului ultim dezvoltat la capete, i schimbarea
raportului între momentele grinzilor (solicitate amplu în domeniul postelastic)
i momentele de la extremitile stâlpilor, în jurul nodurilor, pân la
neasigurarea condiiei mecanismului grind slab - stâlp puternic.
Din acest motiv raportul Vsu/Vsy se limiteaz superior la 1,35. Din acelai motiv, la
evaluarea forelor tietoare asociate i la verificarea condiiei dintre momentele barelor
care converg într-un nod, momentele capabile ale grinzilor se amplific prin înmulirea
cu factorul JRd.
Figura C 5.13.
Condiiile menionate sunt îndeplinite de oelurile de clas B i C pentru clasa DCM,
i numai de cele de clas C pentru clasa DCH (vezi tabelul C1 din SR EN 1992-1-1).
(iii) Sub încrcri ciclice alternante oelul laminat la cald evideniaz aa numitul
efect Bauschinger care const în reducerea aparent a modulului de elasticitate tangent,
dup prima încrcare în domeniul postelastic (Figura C 5.14), altfel spus, în

nelinearizarea relaiei V-H la valori substanial mai mici decât limita iniial de curgere
înregistrat la prima incursiune în domeniul plastic. Una din consecinele acestei
proprieti este reducerea lungimii de flambaj a armturilor în raport cu cea
corespunztoare comportrii în domeniul elastic. Din acest motiv, P 100 -1:2011, ca i
SR EN 1998-1, prevede distane mici între prinderile barelor comprimate în zonele
disipative.
Figura C 5.14.
(iv) Conlucrarea oelului cu betonul, ancorarea sa eficient în beton, astfel încât
lunecarea s fie evitat sau limitat rezonabil, sunt decisive pentru comportarea
favorabil a zonelor disipative solicitate ciclic i alternant. Din acest motiv utilizarea
unor oeluri cu un profil eficient este obligatorie. ( )
Investigarea rspunsului seismic al structurilor de beton armat utilizând instrumentul
de calcul dinamic neliniar, cel mai performant de care se dispune, evideniaz faptul c
tabloul real al articulaiilor plastice i distribuia eforturilor pot diferi sensibil de cele
presupuse prin aplicarea metodelor de proiectare curente. Msurile suplimentare date
la aceste seciuni urmresc s acopere într-o manier nu foarte precis, dar suficient de
sigur, asemenea diferene. Se discut în continuare, cu caracter de exemplu, câteva
situaii de acest fel care apar în proiectarea seismic a construciilor de beton armat:
(i) În cazurile obinuite, mecanismele de plastificare ale structurilor în cadre,
mobilizate la aciunea cutremurelor asociate cerinei de performan de siguran a
vieii, implic, pentru fiecare sens de aciune al cutremurului, formarea de articulaii
plastice cu acelai sens de rotire la cele dou extremiti ale grinzilor. Dat fiind nivelul
sczut al forelor seismice de proiectare în raport cu cele corespunztoare rspunsului
seismic elastic, dezvoltarea articulaiilor plastice ca în Figura C 5.15,c. reprezint o
ipotez de lucru cu o probabilitate apropiat de certitudine, indiferent de configuraia
diagramelor de momente de proiectare înfurtoare (Figura C 5.15, a i b).
a) b c)
Figura C 5.15.
Comportarea histeretic stabil a celor dou articulaii plastice face necesar i
realizarea unei capaciti de a prelua momente pozitive pe reazem, respectiv
prevederea unei armturi minime la partea inferioar de la capetele grinzii. Aceast

cantitate minim este dat în P 100-1, ca i în alte coduri, ca o fraciune din armarea
prevzut la partea superioar a grinzilor pentru preluarea momentelor negative.
(ii) Dezvoltarea momentelor negative în câmpul grinzii depinde de mai muli
factori, cum sunt: mrimea deschiderii, raportul dintre momentele din încrcrile
verticale i cele orizontale, dispoziia articulaiilor plastice (vezi (iii)), etc.
O situaie tipic este reprezentat în Figura C 5.16. inând seama de dilatarea
diagramei de momente pentru a introduce efectul fisurilor înclinate asupra efortului
din armturile întinse i de ancorajul necesar al barelor, se constat c nu exist practic
seciune în care s nu fie necesar prevederea unor armturi la partea superioara în
câmp. Pe aceasta baz, P 100-1 prevede obligativitatea poziionrii unor armturi
minime continue la partea superioar a grinzilor.
(iii) Determinarea poziiei articulaiilor plastice din grinzi, influena acesteia asupra
asigurrii la for tietoare i a msurilor de confinare prin armturi transversale
reclam o discuie special.
Figura C 5.16.
Poziiile în lungul grinzii ale celor dou articulaii plastice depind de maniera în care
diagrama de momente capabile, corespunztoare detalierii armrii longitudinale,
„îmbrac” diagrama de momente încovoietoare maxime de proiectare. Dou situaii
posibile sunt ilustrate în Figura C 5.17. Astfel, în cazul reprezentat în Figura C 5.17, a,
articulaiile plastice apar la extremitile grinzilor, iar în situaia din Figura C 5.17, b, o
articulaie plastic apare la o extremitate a grinzii, în timp ce cealalt apare în câmpul
grinzii.
Exist mai multe argumente care fac ca prima situaie s fie considerat mai
avantajoas. Într-adevr, atunci când articulaiile plastice apar la capetele grinzii:
- pentru aceleai rotiri de noduri, deformaiile impuse grinzii i, în consecin,
cerina de ductilitate la rotire în zona plastic sunt mai mici (Figura C 5.17, c
i d); pentru claritate, în Figura C 5.17 se indic deformaiile la iniierea
curgerii.
- fora tietoare asociat mecanismului de plastificare poate fi mai mic;
- armarea transversal minim prevazut pentru zona plastic se întinde pe o
lungime mai mic; în Figura C 5.17, a i b, care ilustreaz cazurile distincte
care pot aprea în practic, se indic modul specific de armare transversal a
grinzii.
Figura C 5.17.
Este de menionat c exist i situaii când, urmrindu-se în principal protejarea
nodului, prin modul concret de realizare a armturii longitudinale a grinzii se dirijeaz
apariia zonelor plastice la distane suficient de mari de extremitile grinzii, evitându-
se în acest mod plastificarea (curgerea) i lunecarea armturii în nodul structurii i
implicit degradarea betonului din nod (Figura C 5.18).
(iv) În cazul în care, din diferite motive, seciunea stâlpilor nu poate fi dezvoltat
astfel încât s se asigure zone comprimate suficient de restrânse, se aplic metode de
confinare a betonului pentru sporirea proprietilor de ductilitate. Confinarea betonului
sporete îns i rezistena betonului comprimat, astfel încât zona critic a stâlpului se
poate muta deasupra zonei confinate. Pentru a asigura proprieti de deformabilitate
suficiente se recomand prevederea msurilor de armare transversal din zonele
plastice i în aceste poriuni de stâlp (Figura C 5.19). ( )
Figura C 5.18.
Figura C 5.19.
Figura C 5.20.
J Rd M
¦ M Rb
d J Rd M
¦
Rc ,1 Rc ,1
M Rc
1
JRd MRc,0
0
Figura C 5.21.
C 5.3. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate înalt

C5.3 Prevederile acestei seciuni urmresc înzestrarea elementelor de beton armat din
clasa DCH cu o capacitate de deformare în domeniul postelastic (ductilitate) suficient
în acord cu nivelul redus al forelor seismice de proiectare (fa de valorile mari ale
coeficientului de reducere).
C 5.3.1. Condiii referitoare la materiale

C5.3.1 Solicitarea seismic intens impune utilizarea unor materiale de rezisten
suficient de înalt, iar în cazul armturilor, i cu proprieti de ductilitate i de aderen
superioare.
C 5.3.2. Condiii geometrice

C5.3.2(1)-(3) Condiiile legate de grosimea i configuraia geometric a elementelor
urmresc asigurarea unor valori minime de rezisten, o bun execuie (betonare) i
evitarea apariiei unor fenomene de instabilitate geometric.
Limitarea excentricitii dintre axele grinzilor i stâlpilor are în vedere limitarea
momentelor încovoietoare suplimentare produse de aceasta i realizarea unui nod de
cadru robust prin angajarea adecvat a betonului stâlpului pe înlimea nodului.
C5.3.3.2 Seciunea se refer, în principal, la evaluarea forelor tietoare de proiectare
în grinzi, pe schema mecanismului de plastificare.
Pentru a nu evalua valori în exces ale forelor tietoare, relaia (5.9) are în vedere i
situaia în care la extremitatea grinzii nu apare articulaie plastic, momentul rezultat
în aceast seciune fiind plafonat de capacitatea mai mic a stâlpilor în raport cu
momentele capabile ale grinzii (Figura C 5.20).
Cerinele de ductilitate în articulaiile plastice din grinzi sunt în general substaniale,
astfel încât oelul armturilor longitudinale poate fi deformat în domeniul de
consolidare.
C5.3.3.3 Concepia de evaluare a forelor tietoare de proiectare în stâlpi este identic
cu cea descris la 5.3.3.2 în cazul grinzilor. Schema de calcul este sugerat în Figura C
5.21, pentru primul nivel al structurii.
Este de observat c adoptarea unor valori JRd >1 în seciunile stâlpilor, cu excepia
bazei, are caracter acoperitor. În principiu, dac dirijarea mecanismului de plastificare
prin relaia (5.4) este realizat, atunci nu se formeaz articulaii plastice în stâlpi.
C5.3.3.4 Valoarea forei tietoare maxime ce se poate dezvolta în nodul de cadru
corespunde situaiei în care seciunile grinzilor adiacente nodului ajung în stadiul ultim
de solicitare. Din echilibrul forelor din jurul nodului (Figura C 5.22) rezult relaia
(5.11) pentru noduri interioare i rela
ia (5.12) pentru noduri marginale.
C5.3.3.5(2) La C5.3.3.3.2(4) s-au artat argumentele pentru care în P 100-1 s-au
utilizat prevederile CR 2-1-1.1, privitoare la modul de determinare a valorilor de
proiectare ale momentelor încovoietoare, consecvente, în concepia general,
rspunsului seismic neliniar pe care se bazeaz P 100-1.
În mod firesc, se preia i procedeul de evaluare a forelor tietoare de proiectare care,
numai pentru clasa DCH, coincide practic cu procedeul din EN 1998-1.
Informaii privitoare la fundamentarea procedeului precum si prevederi suplimentare
privind aplicarea acestuia se gsesc în seciunile relevante ale CR 2-1-1.1 i ale
comentariilor la acest cod.
As2fyd Vc
As2fyd Vhd
Nod interior Nod marginal
Figura C 5.22.
O discuie separat este necesar în ceea ce privete procedeul de evaluare a valorilor
de proiectare ale forelor tietoare din pereii structurilor duale. Valorile diagramei
înfurtoare din Figura 5.2 au fost modificate fa de cele din ediia anterioar a
P100-1.
Aceste diagrame prezint valori de proiectare în partea superioar a cldirii, sporite
fa de cele asociate diagramei obinute din calculul structural sub aciunea seismic
de proiectare i multiplicat prin factorul de suprarezisten . Aceast sporire are în
vedere faptul c în zona superioar a cldirii se fac simite efectele modurilor
superioare de vibraie. Pe de alt parte, trebuie inut seama de faptul c, în rspunsul
elastic, în zona superioar pereii sunt relativ descrcai ca urmare a interaciunii cu
cadrele, astfel încât forele rezultate din calcul care revin pereilor pot avea valori
neînsemnate. Asemenea valori sunt evident neacoperitoare dac se are în vedere
rspunsul dinamic neliniar al structurii ductile.
C5.3.3.6 În cazul pereilor scuri, influena modurilor superioare de vibraie este
neglijabil, astfel încât kv=1, aa cum este dat în rela
ia 5.14.
C5.3.4.1.1(2)Valorile beff date aici variaz în funcie de o condiie ignorat în normele

anterioare româneti i anume prezena, sau nu, în nod a unei grinzi transversale pe
direcia grinzii care se calculeaz. Limea efectiv a aripilor, beff, delimiteaz i
armturile din placa planeului care contribuie la capacitatea grinzii la încovoiere.
C.5.3.4.1.1(4) În zonele critice supuse la solicitri alternante la moment încovoietor,
fisurarea ciclic a betonului duce la degradarea betonului i la reducerea capacitii
acestuia la preluarea forelor tietoare. Testele de laborator evideniaz faptul c
modelul clasic de grind cu zbrele, înclinarea diagonalelor cu 45° i ignorarea
aportului contribuiei în preluarea forei tietoare reprezint o schem de dimensionare
a etrierilor suficient de acoperitoare. Din acest motiv, P 100-1 modific în consecin
prevederile SR EN 1992-1-1 aplicabile elementelor solicitate la încrcri neseismice
(gravitaionale).
Un caz special este cel al grinzilor la care fora tietoare de proiectare schimb de
semn pentru cele dou sensuri ale aciunii seismice.
Grinzile din aceast categorie sunt în general grinzi scurte, cu încrcri gravitaionale
relativ mici, sau grinzi ale unor cadre spaiale la care descrcarea unidirecional a
planeelor face ca grinzile dup o direcie s fie supuse practic exclusiv la forele din
aciunea seismic.
Regulile de dimensionare sunt difereniate funcie de doi parametri:
- valoarea = VEd ,min VEd ,max între valorile algebrice ale forelor tietoare de
proiectare în cele dou sensuri ale aciunii seismice;
- valoarea absolut a forei tietoare maxime.
În cazul cel mai sever de solicitare, < - 0,5 i VE max (2+
)fctdbd, poate aprea
pericolul unei lunecri în seciunea de la extremitatea grinzii.
La schimbarea de semn a momentului poate aprea o fisur vertical deschis pe toat
înlimea seciunii pân la recuperarea deformaiei plastice în armtura întins în ciclul
anterior. În aceste condiii, încrcrile verticale aplicate grinzii pot provoca lunecarea
pe vertical a grinzii, deformaie care reduce capacitatea de rezisten ulterioar a
acesteia. Pentru a evita asemenea lunecri, P 100-1 impune ca în aceast situaie s se
prevad armturi înclinate pe dou direcii, dimensionate pentru a prelua jumtate din
valoarea de proiectare a forei tietoare. Diferena de fore tietoare trebuie preluat
prin etrieri verticali, care au avantajul c sunt activi pentru ambele sensuri ale forei
tietoare.
C5.3.4.1.2 (1) În realitate, zonele critice în lungul crora se dezvolt deformaiile
plastice au dimensiuni mai mici, de ordinul înlimii grinzii. Valorile prescrise la acest
paragraf iau în considerare incertitudinile legate de poziia articulaiilor plastice. Pe
aceste zone trebuie prevzut o armare transversal mai puternic decât în restul
grinzii.
C5.3.4.1.2 (2) i (6), (a) i (b) Prevederile de la aceste aliniate reprezint msuri
suplimentare în spiritul seciunii 5.2.3.6. Aceste msuri de armare minim pot fi
considerate i msuri de sporire a ductilitii în elemente, atunci când armarea minim
se dispune în zona comprimat.
C5.3.4.1.2 (4) Cantitatea de armtur longitudinal din grinzi trebuie s se încadreze
între o limit inferioar i una superioar.
Elementele încovoiate de beton armat trebuie s aib suficient armtur în zonele

întinse astfel încât momentul iniierii curgerii în armatura întins s fie mai mare (în
suficient msur) decât momentul care produce fisurarea zonei întinse. În caz contrar,
dup fisurarea zonei întinse, efortul preluat pân atunci de betonul întins trebuie
preluat de armtura întins. Energia de deformaie eliberat duce la o cretere rapid a
deformaiilor armturii (i, implicit, a deformaiilor de încovoiere ale grinzii). Dac
armtura este insuficient, momentul seciunii scade, iar deformaiile armturii pot
atinge rapid deformaia ultim a oelului. Astfel, comportarea este de tip casant i
trebuie evitat.
În cazul aciunii statice de tip gravitaional, dac momentul de fisurare Mcr > My, dup
fisurare grinda se rupe, dac nu exist posibilitatea unor redistribuii (Figura C 5.11).
În cazul aciunii seismice, grinda nu se rupe instantaneu pentru c fora (momentul)
scade pân la capacitatea elementului, dar deformaiile cresc brusc i pot ajunge rapid
pân la deformaiile de rupere ale oelului chiar dac cerinele de ductilitate de curbur
sunt mici.
C5.3.4.1.2(5) Cantitatea de armtur din zona întins a grinzilor trebuie limitat i
superior pentru a limita dezvoltarea zonei comprimate din seciunea zonelor critice de
la extremitate.
Dac armtura comprimat este mai mare decât cea întins, cum se întâmpl de regul
la extremitile grinzilor supuse la momente pozitive, ruperea intervine prin depirea
capacitii de alungire a armturii de oel întinse.
Dac armtura din zona întins este mai mare decât cea din zona comprimat, aceasta
nu trebuie s fie mai mare decât cea care permite atingerea unei anumite valori (a
unei anumite curburi ultime). EN 1998-1 propune relaia:
1,max = 2 + (0,0018/ sy) fcd / fyd (C 5.3)
în care 1 i 2 reprezint coeficienii armturilor din zona întins i cea comprimat.
În locul acestei relaii dificil de folosit, pentru c se presupune cunoscut cerina de
ductilitate de curbur, P 100-1 prevede o condiie mai simpl de îndeplinit practic,
limitând xu 0,25 d. Aceast condiie ofer o ductilitate de curbur suficient.
C5.3.4.1.2 (7) În cazul grinzilor, etrierii dispui în zonele critice au rolul de a prelua
fora tietoare i de a împiedica flambajul armturilor comprimate, rol care, în fapt,
fixeaz distana dintre etrieri. Aa cum s-a artat la 5.3.4.1.2(5), capacitatea de
deformare a grinzilor în domeniul postelastic se controleaz printr-o proporie
adecvat a armturilor comprimate i întinse i, în mult mai mic msur, prin
confinarea betonului.
C5.3.4.2.1 Aplicarea metodei de proiectare la capacitate prevzut de P 100-1 permite,
cu mare probabilitate, evitarea mecanismelor de plastificare de etaj i, în consecin,
cerinele de ductilitate în stâlpii unei structuri astfel dimensionate sunt modeste. Ca
urmare, este de ateptat ca aciunea ciclic s reduc în mult mai mic msur
capacitatea de rezisten la fora tietoare a stâlpilor, fa de cazul grinzilor.
În viziunea codului, aplicarea factorilor la evaluarea forelor tietoare de proiectare
asigur un caracter suficient de acoperitor aciunii de proiectare pentru a nu mai
modifica expresia rezistenei la fora tietoare dat în SR EN 1992-1-1.
În standardul european de evaluare seismic a structurilor, SR EN 1998-3, în expresia

de dimensionare a armturii transversale se adaug contribuia forei axiale de
compresiune. Rezult expresia:
Vw = w bw z fw ctg + N(d – d1) / lcl (C 5.4)
Unghiul ia valori ca cele pentru stâlpii proiectai la aciuni neseismice (conform
prevederilor EN1998-1), cu ctg între 1 i 2,5.
În cazul stâlpilor structurilor laterale, alternana eforturilor este aproape complet,
fiind egal cu -1. De asemenea, valoarea forei tietoare de proiectare este, de regul,
înalt. Cu toate acestea, prevederea armturilor înclinate nu este considerat necesar.
Prezena forei axiale de compresiune i a deformaiilor plastice moderate din
armturile longitudinale face ca în cazul stâlpilor s nu se înregistreze situaii în care
fisurile traverseaz complet seciunile. Pe de alt parte, lunecarea în lungul rostului de
lucru este împiedicat, în bun parte, de aciunea de dorn i de efectul de strângere
exercitat de barele verticale intermediare cu diametru mare situate între armturile de
la extremiti, care sunt solicitate în domeniul elastic.
C5.3.4.2.2 (1) Limitarea valorii normalizate a forei axiale are drept scop asigurarea
unei ductiliti de curbur minimale, prin limitarea înlimii zonei comprimate în
momentul cedrii. Alte ci de sporire a ductilitii sunt, în principal, limitarea cantitii
de armtur din zona întins, sporirea armturii comprimate (la stâlpii armai
nesimetric), creterea clasei de beton i sporirea deformaiei ultime a betonului
comprimat, cu, prin confinare cu armtur transversal. Pentru a lua în considerare
efectul de confinare se pot folosi modelele de calcul din P 100-3.
C5.3.4.2.2 (2) Valoarea minim a procentului de armare urmrete înzestrarea
stâlpului cu o rezisten minim necesar în zone seismice, cu stabilitate histeretic.
Limita superioar se justific prin consideraii economice, dar i prin intenia de a
limita nivelul eforturilor de aderen, care la procente prea mari pot deveni critice.
C5.3.4.2.2 (3) O armare longitudinal distribuit asigur comportarea omogen,
confinarea eficient i limitarea deschiderii fisurilor de întindere pe latura stâlpului
(Figura C 5.23).
Figura C 5.23.
C5.3.4.2.2 (4) Prevederea are un caracter acoperitor evident. Aa cum s-a artat la
C5.2.3.3.2, impunerea mecanismului de disipare de energie prin ierarhizarea
rezistenelor elementelor ar trebui, în principiu, s asigure c articulaiile plastice în
stâlpi (cu excepia bazei acestora) pot aprea numai accidental i cu cerine mici de
ductilitate.
C5.3.4.2.2 (5) Prevederea are caracter acoperitor i ia în considerare numai parametrii

geometrici. În realitate, lungimea zonei critice depinde i de al
i factori cum sunt,
cantitatea si distribu
ia armturilor, braul de forfecare (M/V), etc.
C5.3.4.2.2 (6) În cazul stâlpilor cu proprieti de elemente scurte, fisurile înclinate i
lunecarea aproape inevitabil a armturilor propag curgerea armturii pe aproape
toat înlimea. Din acest punct de vedere, stâlpii scuri au o comportare similar cu
grinzile de cuplare scurte. Pe de alt parte, stâlpii scuri necesit o armare transversal
puternic pe toat înlimea lor i pentru împiedicarea ruperilor înclinate cu caracter
casant.
C5.3.4.2.2(7) Regulile de armare transversal date la acest paragraf urmresc
realizarea unui efect de confinare (fretare) suficient de eficient pentru asigurarea
comportrii histeretice stabile în zonele critice (Figura C 5.24).
Figura C 5.24.
Figura C 5.25.
Din analiza efectului de compresiune triaxial exercitat prin mecanismul de arc cu
tirant constituit prin împingerile bolilor înscrise în masa betonului, echilibrate de
for
ele de întindere din armturile longitudinale i transversale, rezult c acest efect
poate spori prin:
- reducerea distanelor dintre punctele de fixare ale armturilor verticale
(reducerea distanelor s i al);
- sporirea seciunii etrierilor;
- prevederea unor armturi longitudinale suficient de groase pentru a limita
mrimea presiunilor reciproce oel-beton la „naterea” bolilor de beton;
- sporirea limitei de curgere a oelului din etrieri i agrafe.
Expresiile de calcul ale rezistentei i deformaiilor ultime ale betonului confinat pun în
eviden principalul parametru de care depind acestea: presiunea transversal
echilibrat la limit (la curgere) de armtura transversal (Figura C 5.25).
C5.3.4.2.2 (8) (9) (10) i (11) În situaiile în care valorile d depesc 0,45 este
necesar explicitarea capacitii de ductilitate de curbur, care trebuie s fie inferioar
cerinei estimate cu relaiile (5.4).
Pe zona de înndire, rezistena stâlpului la încovoiere poate spori datorit creterii
numrului de bare active, dar i ca urmare a confinrii puternice a betonului. În aceste
condiii, exist posibilitatea ca imediat deasupra zonei de înndire seciunea stâlpului
s fie mai slab decât dedesubtul acesteia i barele verticale s fie solicitate dincolo de
pragul de curgere. Prin msura indicat la (11) se prelungesc msurile de confinare în
zona potenial plastic de deasupra zonei de înndire.
C5.3.4.2.3 O comportare bun a nodurilor este esenial pentru obinerea unui rspuns
seismic favorabil al structurilor în cadre ductile. În acest scop trebuie îndeplinite
urmtoarele condi
ii:
(i) Rezistena nodului trebuie s fie superioar cerinei maxime asociate
mecanismului de disipare de energie a structurii. Prin aceasta se elimin disiparea de
energie în interiorul nodului i necesitatea reparrii unei componente structurale
practic nereparabil. Altfel apar degradri severe ale rigiditii i rezistenei nodurilor
sub cicluri alternante cu solicitri în domeniul inelastic.
(ii) Rezistena stâlpului s nu fie afectat negativ de degradarea nodului, care
constituie de altfel o parte a stâlpului;
(iii) Rspunsul seismic al nodurilor la cutremure moderate trebuie s fie elastic;
(iv) Deformaiile nodurilor datorate fisurrii înclinate i lunecrii armturilor
longitudinale din grinzi trebuie sa fie cât mai reduse. În caz contrar, deplasrile
laterale ale structurii pot crete foarte mult;
(v) Armtura nodului s fie realizat cât mai simplu, inând seama i de faptul c
în nod ptrund i armturile longitudinale ale grinzilor i stâlpilor. ( )
Nodul trebuie s preia fore tietoare înalte a cror valoare se calculeaz cu expresia
(5.11) sau (5.12). Eforturile se echilibreaz la nivelul nodului prin dou mecanisme:
(a) un mecanism de diagonal comprimat asociat forelor interioare dezvoltate în
beton (Figura C 5.26, a);
(b) un mecanism de grind cu zbrele “încrcat” prin eforturile de aderen între
armturile longitudinale ale grinzilor i stâlpilor de beton (Figura C 5.26, b); din
Fig.C5.26 se constat c eforturile de aderen pe lungimea nodului sunt foarte mari,
fiind produse de suma eforturilor din armturile din grinzi la stânga i la dreapta
nodului (Figura C 5.26, c) ( )
hb
hc
(c)
(a) hc (b)
Figura C 5.26.
zona inactiv
1/2
bc bw bc
bj min ®
¯bw 0.5hc
zona activ
a nodului
hj= hc
Figura C 5.27.
Vcol
C’s Ts
C’c
eforturi preluate eforturi preluate prin

prin mecanism de mecanism de grind cu
arc zbrele
Cs
Cc
distribuia eforturilor V
fy
f’sfy în armtura superioar
distribuia
eforturilor de
Wm
Figura C 5.28.
C5.3.4.2.3 (1) i (2) Dac armtura de forfecare este suficient pentru a controla
incursiunile în domeniul postelastic, zdrobirea betonului prin compresiune diagonal
poate reprezenta un mod potenial de rupere. Acest mod de rupere poate fi evitat prin
limitarea superioar a eforturilor de compresiune diagonal. În practic aceasta se
realizeaz prin limitarea echivalent a eforturilor de forfecare în nod, exprimate prin
relaiile (5.26) i (5.27).
Seciunea efectiv (activ) a nodului se ia în considerare, atât la calculul capacitii
nodului, cât i la montarea armturii efective a nodului pe orizontal i pe vertical.
C5.3.4.2.3 (3) Expresiile (5.29) i (5.30) servesc la dimensionarea armturilor de
preluare a forei tietoare a nodului prin mecanismul de grind cu zbrele. Membrul
drept al expresiei reprezint fora tietoare transmis nodului prin eforturile de
aderen dezvoltate pe suprafaa lateral a armturii superioare a grinzii, pe zona
aferent fisurii de întindere de la baza seciunii stâlpului superior. Aceasta se obine
sczând din valoarea forei tietoare totale din nod valoriea forei tietoare preluate de
mecanismul de diagonal comprimat (numit uneori i mecanism de arc pentru c este
caracterizat de preluarea unei împingeri înclinate).
Fora aferent mecanismului de arc include suma eforturilor de aderen dezvoltat pe
o lungime egal cu înlimea zonei comprimate de la baza stâlpului superior (solicitate
în stadiul II, dac mecanismul de plastificare este de tip stâlpi puternici - grinzi slabe).
Din examinarea relaiilor (5.29) i (5.30) se constat c fora tietoare ce trebuie
preluat prin armturi este cu atât mai mic cu cât este mai mare efortul de
compresiune din stâlpul superior. Aceasta se justific dac se are în vedere c forele
preluate prin mecanismul de arc sunt cu atât mai mari cu cât este mai mare zona
comprimat (Figura C 5.26, c).
Fa
de expresiile de dimensionare date în EN 1998-1, în rela
iile din P 100-1 s-au
introdus corec
ii în scopul apropierii rezultatelor ob
inute prin calcul cu cele furnizate
de studiile experimentale. Aceste studii dovedesc ca rezisten
a efectiva a nodurilor este
sensibil mai mare decât cea furnizat de expresiile de calcul asociate modelelor
teoretice prezentate mai sus.
Este de menionat c în normele americane (UBC, ACI 318), spre deosebire de
normele europene i cele neo-zeelandeze, se consider c fora tietoare se preia
integral printr-un mecanism de diagonal comprimat (Figura C 5.26, a). Acest
mecanism se consider activ dac eforturile unitare respective nu depesc o anumit
valoare i dac diagonala comprimat este asigurat transversal printr-un efect de
confinare exercitat de grinzile transversale i de armturile orizontale ale nodului
realizate din etrieri.
Se consider c prevederea pe înlimea nodului a armturii transversale îndesite din
zonele critice este suficient pentru aceasta.
În aceste condiii, ACI 318 prevede urmtoarele relaii de verificare:
V jhd d 1,70 f ck b j he , pentru noduri confinate pe 4 laturi;
V jhd d 1,25 f ck b j he , pentru noduri confinate pe 3 laturi;
V jhd d 1,00 f ck b j he , pentru celelalte noduri.

Se consider c o grind asigur nodului un efect de confinare suficient dac are

limea cel pu
in 3/4 din limea nodului.
C5.3.4.2.3 (4) i (6) În legtur cu alctuirea armturii Ash trebuie fcute câteva
precizri:
- armturile rombice sau poligonale contribuie la preluarea forei tietoare din
nod numai prin proiecia eforturilor paralele cu direcia acestora;
- sunt eficiente numai armturile poziionate la interiorul seciunii efective a
nodului (bj hj);
- armturile trebuie distribuite pe înlimea nodului pentru a obine o aciune
eficient dac se are în vedere configuraia mecanismului de grind cu
zbrele;
- agrafele prea scurte nu sunt eficiente pentru c pot s nu intersecteze planul
1
de rupere. Se recomand s se neglijeze agrafele mai scurte de hj.
3
- câmpul de compresiune diagonal este mobilizat eficient numai dac se
prevd etrieri cu ramuri multiple;
- armtura orizontal a nodului nu va fi mai mic decât armarea transversal
de la extremitile stâlpilor pentru a asigura rezemarea lateral a barelor
longitudinale comprimate, în special a celor din coluri.
Vsh Vsh
(a) (b) (c)
Figura C 5.29.
C5.3.4.2.3 (5) Din examinarea echilibrului de fore tangeniale reprezentat în Figura C
5.26, rezult c fora tietoare vertical în nod poate fi estimat suficient de exact cu
relaia:
V jv hb hc V jh (C 5.5)
Din aceast valoare se consider c armturile verticale trebuie s preia prin
mecanismul de grind cu zbrele numai fraciunea 2 Vjv , având în vedere c
3
prevederile de proiectare limiteaz sau chiar evit plastificarea stâlpilor.
C5.3.4.3.1 (1) i (2) P 100-1 aduce modificri ale procedeelor de dimensionare a
pereilor încrcai static monoton (conform SR EN 1992-1-1), atunci când pereii
structurali sunt supui aciunilor ciclice seismice.
Pentru calculul sec

iunilor de beton armat ale pere
ilor se face trimitere la CR 2-1-1.1,
aa cum s-a procedat i în cazul elementelor structurilor în cadre pentru care s-a fcut
trimitere la SR EN 1992-1-1. Cu toate acestea, pentru ca aplicarea codului s se fac
cu în
elegerea deplin a prevederilor, în prezentele comentarii se prezint
fundamentarea rela
iilor de calcul pentru pere
i.
Ca i în cazul stâlpilor structurilor în cadre, se dau prevederi distincte pentru
asigurarea în raport cu cedarea betonului prin compresiune i, respectiv, pentru
asigurarea fa de aa numita rupere prin întindere diagonal a pereilor.
În primul caz, betonul comprimat se rupe brusc înainte de curgerea armturilor
transversale, în timp ce, în al doilea caz, ruperea intervine dup dezvoltarea
deformaiilor plastice în armturi.
De asemenea, codul stabilete modele de calcul în vederea ruperii prin lunecare în
lungul rosturilor de turnare.
(a) Asigurarea fa de ruperea prin compresiune diagonal
Se prezint pentru început prevederile date în EN 1998-1.
Dimensionarea seciunilor de beton, respectiv evaluarea forei tietoare maxime
VRd,max, se face diferit pentru elementele proiectate pentru DCH i DCM, pe de o parte,
i între zonele plastice i zonele din afara acestora, pe de alt parte. Astfel:
(i) Pentru pereii proiectai pentru clasa de ductilitate medie se preiau
nemodificate prevederile de dimensionare la fora tietoare date în SR EN 1992-1-1
pentru pereii solicitai static monoton.
(ii) Pentru pereii proiectai pentru clasa de ductilitate înalt, procedura de calcul
este: ( )
- În afara zonelor critice, valoarea VRd,max se calculeaz cu relaiile SR EN
1992-1-1, considerând ctg = 1 ( = 45°), iar braul de pârghie al eforturilor
interioare z 0,8lw.
- În zona critic de la baza peretelui, VRd,max este 0,5 din valoarea determinat
pentru zonele situate în afara acestei zone.
Aceast reducere a rezistenei de proiectare a pereilor în zona critic de la baza
acestora, pentru structuri cu cerine de ductilitate mari (clasa DCH), este foarte
drastic. Ea se bazeaz pe studiile experimentale conduse de autorii Eurocodului care
au evideniat asemenea scderi ale capacitilor pereilor încrcai, în raport cu valorile
obinute prin aplicarea SR EN 1992-1-1:2004.
i în cazul pereilor proiectai pentru clasa de ductilitatea medie, acetia urmând s
suporte cicluri de încrcri alternante în domeniul postelastic, rezistena lor va fi, în
mod firesc, afectat negativ.
Cu toate acestea, EN 1998-1 nu prevede pentru acetia adoptarea altor expresii de
calcul decât cele date în SR EN 1992-1-1.
Aplicarea acestor prevederi la proiectarea structurilor cu perei în zone cu seismicitate
înalt, cum ar fi, de exemplu, zonele cu acceleraia maxim de proiectare, ag 0,25g
de pe teritoriul României, duce evident la urmtoarele consecine:
- Dimensiuni excesive, pentru practica de la noi din ar, ale pereilor. De
exemplu, pentru structuri duale de tip curent, cu 10 – 15 niveluri, grosimea
necesar rezultat din calcul este, în func

ie de deschideri, de 90 – 120 cm. În
aceste condiii, consumurile pot deveni prohibitive i ca urmare a faptului c
greutatea pereilor intervine cu ponderea cea mai mare în greutatea total a
construciei.
- Sporuri majore ale armturilor longitudinale de încovoiere pentru structurile
din clasa DCM, în raport cu cele proiectate pentru DCH. Clasa de ductilitate
înalt este, în principiu, cea mai indicat în zonele expuse la atacul unor
cutremure puternice. Pe de alt parte, sporul capacitii de rezisten la
încovoiere atrage i sporul forelor tietoare de proiectare i, implicit, al
consumurilor de beton i armtur transversal, pentru a asigura rezistena
necesar la aceste aciuni.
Experiena acumulat în urma cutremurelor pe care le-a suportat teritoriul României în
ultimii 40 de ani nu pare s confirme aceste procedee de dimensionare foarte severe.
Astfel, de exemplu, la marele cutremur din 1977, construciile cu structuri cu perei de
beton armat s-au comportat relativ bine în pofida faptului c dimensiunile i armarea
acestora erau cu totul inadecvate i insuficiente ca urmare a proiectrii pe baza unui
cod mult sub nivelul codurilor avansate de astzi.
Din acest motiv, se pstreaz procedeele din CR 2-1-1.1 pentru evaluarea rezistenei
de compresiune diagonal. O asemenea op
iune este justificata si de faptul ca aplicarea
acestor procedee duce la rezultate foarte apropiate de aplicarea codurilor de proiectare
din SUA si Noua Zeelanda,
ri în care ingineria seismic este foarte avansat.
Expresia pentru verificarea rezistenei betonului inimii pereilor la eforturi principale
în zona critic de la baza pereilor (zona A) se face cu relaia:
VEd 0,15 bw lw fcd (C 5.6)
Se remarc faptul c rezistena la compresiune diagonl este exprimat funcie de
rezistena de proiectare a betonului comprimat i nu funcie de rezistena betonului
întins, ca în ediia precedent a codului CR 2-1-1.1. Scrierea în acest fel a relaiei este
cea corect, din moment ce exprim rezistena la un efort de compresiune. Factorul
0,15 ine seama de dependena rezistenei la compresiune a betonului, de mrimea
eforturilor de întindere normale pe diagonal (eforturile principale de întindere,
preluate de armturile transversale) i de reducerea rezistenei betonului la solicitarea
static produs de aciunea ciclic a forelor orizontale.
Dei semnificativ mai mare decât valoarea rezistenei date de SR EN 1998-1, valoarea
furnizat de relaia (C 5.6) se potrivete, aa cum s-a artat, cu cea prescris de
normele americane i neo-zeelandeze.
În afara zonei critice, rezistena inimii de beton a peretelui se stabilete cu relaia:
VEd 0,18 bw lw fcd (C 5.7)
Trebuie îns observat c dac cldirea nu are foarte multe etaje este recomandabil s
se menin grosimea pereilor pe toat înlimea. Este posibil îns sa se reduc clasa
betonului.
(b) Asigurarea fa de rupere prin întindere diagonal( )
Expresiile de calcul se aleg în funcie de mrimea raportului (deschiderii) de forfecare
s = MEd / VEd lw.
(i) În cazul pereilor lungi i medii, categorie definit de s 2, calculul se

efectueaz, conform prevederilor SR EN 1992-1-1, considerând înclinarea fisurii
critice =45° i z=0,8lw.
(ii) În cazul pereilor scuri, definii de un raport s>2, la care ponderea relativ a
efectelor forei tietoare este mai mare, se utilizeaz expresiile: ( )
- Pentru armturile orizontale:
VEd=VRd,c+0,75hfyd,hbw0slw. (C 5.8)
în care:
h coeficientul de armare al barelor orizontale din inima peretelui
fyd,h valoarea de proiectarea a limitei de curgere a armturii orizontale din inim
VRd,c valoarea de proiectare a forei tietoarea capabile pentru elemente fr armare
de for tietoare conform SR EN 1992-1-1.
Factorul s pune în eviden faptul c la elementele scurte i armturile verticale sunt
active în preluarea forei tietoare, astfel încât eficiena armturii orizontale este
sporit convenional.
Examinarea expresiei (C 5.8) arat c aceasta exprim un echilibru la limit într-o
seciune înclinat considerat, în mod convenional, fisura de rupere care unete
punctul de aplicaie convenional al rezultantei forelor orizontale cu colul comprimat
de la baza peretelui.
Contribuia armturii orizontale este dat de termenul al doilea din relaia (C 5.8), care
poate fi scris, ignorând factorul s, i sub forma:
VEd = (Ah/b w0 Sh)b w0 (MEd /VEd)0,75fyh,d=Ah(Z/Sh)0,75fyh,d. (C 5.9)
Raportul z/sh indic numrul armturilor transversale cu seciunea Ah interceptate de
fisura de rupere, iar factorul 0,75 ia în considerare eficiena acestor armturi i anume
a armturilor din apropierea colului comprimat, unde fisura este puin deschis i,
deci, nu se ajunge la curgere.
Modelul de dimensionare al armturii orizontale este comun cu cel din CR 2-1-1.1.
Întrucât VRd,c prescris de EN 1998-1 nu este justificat principial, pentru contribuia
betonului în preluarea forei tietoare se dau relaiile:
VEd VRd,c + h fyd,h bw lw
.VRd,c = 0, în zona A (C 5.10)
VRd,c = 0,5 0bwlw în zona B
în care 0 este efortul unitar mediu de compresiune în inima peretelui, pentru a ine
seama de efectul favorabil al forei verticale de compresiune aplicate seciunii
peretelui.
Deoarece pentru evaluarea pereilor scuri majoritatea normelor de proiectare aplic
modelul de grind cu zbrele, în CR 2-1-1.1 s-a meninut procedura de dimensionare a
armturilor inimii bazat pe acest model.
i în ceea ce privete rezistena pereilor în lungul rosturilor de lunecare a altor planuri
prefisurate se menine modelul rezistenei la lunecare prin frecare din CR 2-1-1.1.
C5.3.4.3.2(3) Inegalitatea (5.34) reprezint o condiie de ductilitate de curbur minim.

Aceast condiie este exprimat într-o form general i riguroas prin intermediul
limitrii înlimii zonei comprimate a seciunilor de beton. Pe aceast cale se poate lua
în considerare influena tuturor factorilor de care depinde mrimea acesteia (cantitatea
de armtur pe inim, tlpile intermediare, etc.).
Valorile xu s-au stabilit considerând cazul pereilor lungi (cu raportul între lungimea i
limea seciunii H/h>4) i valori ale ductilitii de structur în domeniul 4-6.
Convertind condiia de ductilitate la deplasare a structurii în condiii de ductilitate de
curbur i inând seama de raportul dintre rezistenele de calcul i cele medii
considerate, de regul, în calculul deformaiilor efective, se poate obine o valoare
xu0,3lu Pentru a ine seama de faptul c cerinele de ductilitate scad pe msura sporirii
capacitii de rezisten, valoarea xu a fost corectat prin includerea raportului .
C5.3.4.3.2 (7) Integritatea zonei de beton vizate în aceast seciune este esenial
pentru buna comportare a peretelui la aciunea seismic ciclic alternant. În situaia în
care aceasta este comprimat, prinderea barelor verticale cu etrieri contribuie la
aceasta, în plus fa de armtura transversal curent a inimii sau a tlpii. În situaia
când extremitatea peretelui este supus la întindere, armtura transversal de tip stâlp
contribuie la realizarea unor condiii bune de aderen pentru armturile verticale i la
limitarea deschiderii fisurilor.
C5.3.4.4(2) Testele de laborator i comportarea grinzilor de cuplare la atacul
cutremurelor intense evideniaz faptul c grinzile armate cu bare ortogonale (cu bare
longitudinale i etrieri verticali) sufer degradri foarte mari ale betonului, însoite de
reducerea rezistenei. Acestea sunt expuse, în principal, la ruperea prin lunecare în
rosturile verticale deschise între perei i extremitatea grinzii.
C5.3.4.4(3) Din acest motiv, armarea „clasic” cu bare ortogonale este admis numai
dac nivelul de solicitri la for tietoare, exprimat prin mrimea eforturilor unitare
tangeniale, este relativ mic (relaia 5.37).
În caz contrar, este obligatorie armarea cu bare diagonale, strânse cu etrieri sau fret,
formând carcase de tipul celor utilizate la armarea stâlpilor. Se conteaz pe aportul
egal al barelor întinse i al celor comprimate.
Pentru o bun comportare este esenial ca armturile s fie generos ancorate i s nu
flambeze.
C 5.4. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate medie

C5.4 În cazul construciilor proiectate pentru clasa DCM, rezistena lateral este mai
apropiat de valoarea forei tietoare de baz în rspunsul seismic elastic decât în
cazul construciilor aparinând clasei DCH.
Ca urmare, deformaiile plastice ateptate în zonele plastice ale elementelor structurale
vor fi mai mici, iar deformarea plastic în elementele i zonele proiectate ca
nedisipative prin ierarhizarea adecvat a capacitii de rezisten va fi, cu mare
probabilitate, rar.
Pe aceast baz, msurile de proiectare privind dirijarea mecanismului de disipare a
energiei i msurile de ductilizare a elementelor structurale sunt în mod firesc mai
relaxate pentru construciile din clasa DCH, în raport cu cele din clasa DCM.
Principalele diferene între msurile de proiectare pentru cele dou clase se discut în
ansamblu, i nu în detaliu, pe categorii de probleme. Cele mai importante sunt:
(i) Valorile factorilor Rd, la toate categoriile de elemente, sunt mai mici pe
considerentul c, prin avansarea moderat în domeniul de consolidare a oelului,
efectele de suprarezisten sunt mai mici.
(ii) La fiecare nivel al unui cadru etajat se consider zone plastice în stâlpi numai
zonele de la partea inferioar a acestor elemente. Face excepie primul nivel de la baz,
unde zonele de la ambele extremiti se consider critice.
Sunt dou argumente pentru aceasta i anume:
- Rspunsul seismic al cadrelor de beton armat proiectate cu metoda capacitii
de rezisten nu evideniaz, de regul, plastificri pe înlimea stâlpilor.
Atunci când, ocazional, apar articulaii plastice la niveluri inferioare, unde
ductilitatea stâlpilor este mai mic, ca urmare a forelor axiale de
compresiune mai mari, acestea se dezvolt la baza fiecare nivel. Pe de alt
parte, msurile curente de armare transversal în stâlpi asigur un nivel
semnificativ de confinare.
- Datorit lungimii mari a zonelor critice, în condiiile în care acestea se
consider c exist la ambele extremiti ale stâlpilor, zona median
„necritic” este nesemnificativ ca dezvoltare. Aceasta face ca, în mod
nejustificat, msurile severe de armare transversal specifice zonelor critice
s fie prevzute practic pe toat înlimea stâlpilor.
(iii) Msurile de ductilizare, în primul rând cele de armare transversal, sunt reduse
fa de clasa DCH, adoptându-se distane maxime între etrieri mai mari i diametre de
etrieri mai mici.
(iv) Se renun la verificarea prin calcul a nodurilor de cadru. Testele dovedesc c
rezistena la for tietoare a nodurilor este mult superioar celei determinate prin
modelele de calcul adoptate în Cod.
(v) În consecin, în cazul structurilor proiectate pentru clasa DCM, la care
deformaia grinzilor în domeniul plan este limitat, rezistena nodurilor poate fi
asigurat numai prin respectarea unor reguli constructive.
(vi) La perei, condiia de limitare a zonei comprimate a seciunilor în vederea
asigurrii ductilitii de curbur necesare este, la rândul ei, relaxat fa de cea
prevzut pentru DCH.
(vii) Condiia care permite armarea ortogonal a grinzilor de cuplare este relaxat
prin sporirea valorii maxime a forei tietoare de proiectare cu 50%.( )
C 5.5. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate joas

C5.5 Structurile proiectate pentru DCL sunt teoretic lipsite de ductilitate.
Sensibilitatea lor major privete comportarea lor la aciunea cutremurelor mai
puternice decât cea a cutremurului de proiectare. Din acest motiv, adoptarea acestei
clase de ductilitate este admis numai pentru regiuni seismice cu seismicitate joas,
având ag0,10g.
Pentru a înzestra elementele structurale eseniale cu un minim de ductilitate, în zonele

critice de la baza stâlpilor i pereilor se prevede o armare transversal minim.
C 5.6. Proiectarea structurilor duale

C5.6 Pân la prezenta ediie a P100-1, în normele româneti nu se fcea deosebire
între cele dou categorii de structuri duale, cu cadre preponderente i cu perei
prepondereni. Ca urmare, în practica de proiectare se obinuiete ca, indiferent de
apartenena la o categorie sau alta, grinzile i stâlpii s fie proiectai ca elemente ale
unor cadre pure.
df df>dd dd
Structura in cadre Structura cu pere

i
Figura C 5.30.
O asemenea abordare este nejustificat i are ca efect o procedur de proiectare mai
complicat i un consum de material mai mare decât cel necesar în stâlpi.
Aa cum se prezint schematic în Figura C 5.30, rigiditatea mare a pereilor face ca
deplasrile orizontale s fie inferioare celor care produc articularea plastic la capetele
stâlpilor.
În aceste condiii nu se pot dezvolta mecanisme de plastificare de etaj i, ca urmare, nu
este necesar respectarea relaiei (5.4), care are drept scop tocmai evitarea formrii
unor asemenea mecanisme. Pe de alt parte, nu sunt necesare msuri speciale de
sporire a ductilitii stâlpilor (pentru c ductilitatea acestora nu va fi mobilizat). În
consecin, se pot accepta valori d mai mari decât în cazul structurilor în cadre pure,
iar msurile de armare transversal la extremitile stâlpilor pot fi relaxate. Orientativ,
cu caracter acoperitor, la stâlpii proiectai pentru clasa DCH pot fi aplicate regulile
pentru clasa DCM, iar la stâlpii proiectai pentru clasa DCM, regulile pentru DCL.
C 5.7. Ancorarea i înndirea armturilor

C5.7.1 (4) Msura de sporire a lungimii de ancorare a armturilor din zona plastic are
în vedere degradarea aderenei produse de alternana eforturilor întindere –
compresiune provocate de aciunea seismic ciclic.
O msur similar era prevzut i în STAS 10107/0 – 90 unde se indica o sporire cu
20% a lungimii de ancorare în cazul elementelor cu condiii nefavorabile de solicitare.
C5.7.2.1 (2) Încrcarea nodurilor cu forele de legtur cu grinzile se face în cea mai
mare parte prin eforturile de aderen dezvoltate pe suprafaa lateral a barelor care
traverseaz nodul. Forele de aderen trebuie s echilibreze eforturile aplicate

armturilor, de o parte i de alta a nodului de cadru, pe schema din Figura C 5.31.
În starea de solicitare maxim, barele de la partea superioar a grinzilor sunt solicitate
la un capt la efortul de curgere, iar la cellalt de un efort unitar mai mic, pentru c
armtura inferioar As2<As1, pe de o parte, iar pe de alt parte, o parte din fora de
compresiune se transmite nodului prin beton.
Barele de la partea superioar nu beneficiaz de condiii favorabile de aderen ca
urmare a tasrii iniiale a betonului, astfel încât se poate conta numai pe cca. 70% din
rezistena aderenei b 2,2fctm, în care fctm este rezistena medie la întindere a
betonului.
La rezistena prin aderen trebuie adugat i rezistena prin frecare datorat
încrcrii normale din fora de compresiune dezvoltat în stâlpul superior, care se
poate estima aproximativ prin valoarea 0,25dfcd, în care d este fora axial
normalizat, iar fcd este rezistena de proiectare la compresiune.
xc
C’ss
C’c T’cs
Vc
Asb1fyd Asb1fyd
hjw
Cb
Cb Asb2fyd
T’’cs
C’c
C’’ss
Figura C 5.31.
Rezult o rezisten medie la lunecare în jurul barei de
2,2fctm+0,25dfcd 2,2fctm(1+0,8 d). (C 5.11)
Egalând valoarea efectiv a efortului tangenial rezultat din echilibrul barei din Figura
C 5.31 cu aceast valoare a rezistenei echivalente de aderen, se obine relaia care
stabilete diametrul maxim dbLmax al armturilor care traverseaz nodul:
1 0,8Q d f ctm
d bL max 10 hc
A f (C 5.12)
1 0,75 s1 yd
As 2
Relaia (5.46) a fost ajustat pentru a ine seama c o anumit fraciune a forei
tietoare care solicit nodul se transmite prin compresiune diagonal.
Expresia (C 5.12) este confirmat de rezultatele unor studii experimentale. Aplicarea
acesteia duce la diametre admisibile, relativ mici, ale barelor grinzilor care traverseaz
nodurile, mai cu seam la etajele superioare, unde valoarea d este mic.
Condiia (C 5.12) poate fi considerat ca o alt condiie de dimensionare a seciunii

stâlpilor, pe lâng cea legat de limitarea driftului i cea a rezistenei betonului nodului
la compresiune diagonal.
C5.7.3(4) Relaia (5.48) se obine pornind de la echilibrul zonei de armtur dincolo
de seciunea de unde se msoar ancorajul Figura C 5.32
fbd
lbd Asb1fyd
Figura C 5.32.
As f yd 1 f yd
lbd d bL (C 5.13)
S .d bL f bd 4 f bd
în care:
lbd lungimea de ancorare necesar
f bd efortul unitar de aderen ultim
f bd 2,25Kf ctd (C 5.14)

unde:
f ctd valoarea de proiectare a rezistenei la întindere a betonului
coeficient care ine seama de condiiile de aderen,
=1 pentru aderene bune i =0,7 pentru condiii nefavorabile de aderen, conform
SR EN 1992-1-1.
Lungimea de înndire prin suprapunere, l0, pentru cazurile curente, se calculeaz cu
relaia:
1 § As' ·
l0 ks ¨ % ¸ lbd (C 5.15)
25 ¨© As ¸¹
în care:
§ As' ·
¨¨ % ¸¸ reprezint raportul exprimat în procente între seciunea armturilor care se
© As ¹
întrerupe într-o seciune i seciunea total a barelor care se înndesc, limitat
superior la 1,5
ks coeficient de amplificare a lungimii de suprapunere în situaia în care înndirea

se face în zone critice, solicitate alternant, egal cu 1,25
Considerând condiiile cele mai severe, rezult:
1,5 x1,25 f yd f
l0 d bL | 0,2 yd dbL (C 5.16)
4 x 2,25 f ctd f ctd
C5.7.3(5) Condiia este preluat identic din SR EN 1998-1.

Structura expresiei evideniaz faptul c presiunea exercitat asupra betonului în care
este înglobat armtura, la tendina acestuia de despicare, respectiv de contracarare a
eforturilor de întindere inelare, produse de interaciunea dintre profilul armturii i
betonul înconjurtor, sunt dependente de aria armturii transversale i de intervalul
dintre etrieri.
C 5.8. Fundaii i infrastructuri

C5.8.1 Organizarea sistemului Eurocodurilor structurale, adoptate în mod firesc i de
sistemul naional de reglementri tehnice, prevede ca proiectarea geotehnic i
proiectarea structurilor de fundare s fie tratate într-o reglementare separat de P100-1.
Din acest motiv, se rein aici pentru discuie numai aspectele de principiu i un numr
redus de msuri de proiectare.
Sistemul fundaiilor, sau infrastructura, dup caz, reprezint o component esenial a
unei cldiri, a crei integritate i ale crei proprieti de rigiditate i rezisten
influeneaz decisiv rspunsul seismic al structurii în ansamblu. În acelai timp, costul
lucrrilor de fundaie are o pondere foarte mare în costul total al construciei i, din
acest motiv, alegerea sistemului de fundare i proiectarea lui corect reprezint una
dintre operaiile cele mai importante ale proiectrii construciilor.
Fundaiile se dezvolt în plan atât cât este necesar pentru ca presiunile pe teren s fie
suficient de mici pentru a putea fi suportate de pmântul de fundare, un material cu
rezistena de aproape 100 de ori mai mic decât materialul structural – betonul.
Funcie de tipul de structur i de proprietile mecanice ale terenului, modul de
realizare al fundaiilor poate fi diferit: fundaii izolate sau tlpi continue sub perei,
fundaii legate sau constituite de grinzi de fundare, radiere generale, fundaii de
adâncime, piloi sau chesoane, infrastructuri complexe.
În condiiile unei alctuiri adecvate, infrastructurile reprezint sistemul cel mai
avantajos din punctul de vedere al rezistenei structurii la fore laterale i al unei
rezemri sigure pe teren. Sistemul este indicat, mai cu seam, în cazul structurilor
multietajate cu perei de beton armat.
În majoritatea cazurilor, infrastructura este constituit din elementele subsolului: grinzi
de fundaie de dimensiunile pereilor de subsol interiori i de contur, împreun cu
plcile planeelor subsolurilor i placa (radierul) situate la nivelul inferior al grinzilor.
Infrastructura poate îngloba i structura primelor niveluri supraterane, dac acestea
sunt considerabil mai puternice decât cea a urmtoarelor niveluri. De asemenea, se
poate realiza din elemente structurale, sub nivelurile funcionale ale cldirii. i în
cazul infrastructurilor se poate opta, atunci când terenul este slab sau când forele
laterale mari ar duce la pierderea contactului cu terenul prin desprindere pe o suprafa
mare din amprenta construciei în teren, la fundarea pe piloi, capabili sau nu, dup
necesiti, de a dezvolta i fore de întindere semnificative.
Infrastructurile astfel alctuite posed înalt capacitate de rezisten i rigiditate, astfel
încât au o comportare apropiat de cea a unui corp rigid. Consecina practic este c
elementele verticale pot fi considerate încastrate la nivelul planeului peste subsol,
dimensionarea suprastructurii putând fi fcut pe acest model. De asemenea, în acest
caz incertitudinile privind distribuia presiunilor pe teren sunt mai mici, iar micrile
relative între bazele elementelor verticale sunt minimizate.
Se consider, în mod simplificat, dar nu i acoperitor, c fora axial de proiectare este
cea obinut în calculul structural la seciunea seismic de proiectare.
În principiu, exist dou limite ale modelrii fundaiilor (infrastructurii) utilizate în
proiectarea curent:
- O modelare complet a ansamblului suprastructur – fundaie rezemat
elastic (prin resorturi Winkler, cu comportare liniar sau neliniar), încrcat
cu forele verticale i laterale. Calculul efectuat cu metoda forelor orizontale
echivalente sau cu metoda modal cu spectru de rspuns furnizeaz eforturile
din elementele fundaiei, componente ale acestui ansamblu.
- O modelare a elementelor fundaiei solicitate de forele de legtur cu
suprastructura aplicate în seciunile transversale de la baza elementelor
verticale (stâlpi, perei) ale suprastructurii. În cazul cel mai complex al unor
infrastructuri, acest tip de modelare echivaleaz ansamblul elementelor
acestuia cu un planeu tip reea de grinzi orizontale, în care diferitele
componente sunt caracterizate de proprieti de rigiditate echivalente
conlucrrii grinzilor (pereilor) de fundare cu plcile de fundaie sau ale
subsolului (subsolurilor). O asemenea modelare este aproximativ i de cele
mai multe ori neacoperitoare.
Prin proiectare se poate impune elementelor infrastructurilor un rspuns seismic elastic
sau unul neliniar.
Rspunsul elastic se poate obine în dou situaii:
- în cazul structurilor proiectate pentru clasa DCL, în zone cu seismicitate
foarte joas, cu rspuns elastic pentru ansamblul suprastructur –
infrastructur; elementele se dimensioneaz la eforturile obinute în
combinaia seismic de încrcri, pe baza prevederilor din EN 1998–1.
- în situaia când în modelul de calcul forele transmise de suprastructur
infrastructurii sunt cele asociate mecanismului de disipare (plastificare) a
suprastructurii; o cale simpl, aproximativ, pentru a obine valorile de
proiectare ale eforturilor în elementele infrastructurii, este de a considera în
calculul structural o for orizontal sporit fa de fora de proiectare prin
amplificarea cu un factor de suprarezisten global. Pentru construcii cu
structur uniform în plan i suprarezisten moderat, acest factor de
amplificare poate fi luat egal cu 1,5. Procedeul are în vedere i componente
ale mecanismului de rezisten la nivelul infrastructurii, care nu sunt
considerate, de regul, explicit în calcul: frecarea între teren i pereii de
contur, presiunea pasiv, etc. În alte situaii de alctuire, valoarea factorului
de amplificare trebuie modificat corespunztor.
O a doua abordare posibil este aceea de a determina eforturile în elementele

infrastructurii din calculul structural la fora seismic de proiectare, pentru clasa de
ductilitate selectat pentru suprastructur, DCH sau DCM. În acest caz, dimensionarea
i armarea elementelor sistemului de fundaie se face cu respectarea regulilor specifice
clasei de ductilitate considerate. O preocupare deosebit trebuie s existe pentru
dimensionarea elementelor grinzilor (pereilor de subsol) la valori ale forei tietoare
deduse pe baza principiilor proiectrii la capacitate i pentru respectarea msurilor de
ductilizare.
C5.8.2 În general, problemele de proiectare cele mai dificile intervin la infrastucturile
complexe ale structurilor cu perei de beton armat. Aceste probleme sunt discutate în
anexa de comentarii a CR 2-1-1.1.
Dintre msurile de proiectare date la 5.8.2 se rein aici numai dou.
C5.8.2 (2) În grinzile de legtur între fundaii apar, pe lâng momente încovoietoare
i fore tietoare, i fore axiale rezultate din deplasrile orizontale relative între
fundaii, pe care calculul structural nu le evideniaz explicit. În EN 1998-1, aceste
fore au valori care reprezint fraciuni din fora axial de proiectare adus de
elementele verticale pe fundaii, depinzând de natura terenului. Forele de legtur se
determin cu relaia kN Ed ag g , în care ag este acceleraia de vârf de proiectare, NEd
este fora axial de proiectare, iar k este un factor care ia valori de la 0,3, în cazul
terenurilor slabe, la 0,6 în cazul terenurilor foarte slabe.
C5.8.2 (4) Armtura orizontal montat în radier trebuie s preia momentele
încovoietoare produse de presiunile pe teren, dar trebuie s controleze si fisurarea din
contracie a betonului din radier. Este acceptat astzi c procentul de armare care
permite limitarea necesar a deschiderii fisurilor este de cel pu
in 0,20% la fiecare fa
a plcii de baz. Se recomand ca grosimea radierului s fie astfel aleas încât
armtura de încovoiere necesar s fie 0,25%, atât cât asigur i controlul fisurrii de
contracie.
C 5.9. Efecte locale datorate interaciunii cu pereii nestructurali

C5.9 La alctuirea pereilor de umplutur din zidrie din corpuri ceramice se pot avea
în vedere dou concep
ii:
(a) izolarea elementelor cadrelor de panourile de zidrie prin prevederea unor fâii
înguste din materiale deformabile între zidrie i elementele structurale;
(b) pstrarea contactului perimetral între panouri de zidrie i stâlpii i grinzile
structurii de beton armat. ( )
În acest din urm caz, panourile de umplutur interacioneaz cu structura i,
indiferent dac sunt considerate în capacitatea de rezisten lateral a construciei, sau
nu, acestea se manifest în realitate ca elemente structurale i, pân la eventuala lor
distrugere la aciunea unui cutremur puternic, panourile preiau o anumit fraciune din
încrcarea lateral.
În practica de proiectare, în situaia (b) exist dou abordri posibile:
- zidria de compartimentare i de închidere, plasat între elementele cadrului,

este considerat element structural, parte constitutiv a mecanismului
structural pentru fore laterale i, ca urmare, trebuie armat;
- nu se conteaz pe aportul structural al zidriei, dar prin proiectare se iau
msuri care s in seama de efectele interaciunii structur - perete de
umplutur; trebuie asigurate exigenele de comportare ale panourilor de
umplutur la ULS, caz în care zidria avariat nu trebuie s cad i s
prezinte risc pentru vieile oamenilor, i la SLS, caz în care degradrile
zidriei trebuie s fie moderate i uor reparabile ca urmare a dimensionrii
corespunzatoare a rigiditii laterale a cadrelor.
Cele mai importante efecte ale interaciunii panourilor de umplutur cu structura tip
cadru sunt urmtoarele:
- sporirea rigiditii laterale a structurii; pentru cazul unor structuri flexibile
situate în zone seismice caracterizate de valori mici ale perioadei Tc, forele
seismice cresc peste nivelul corespunztor structurii pure;
- crearea unor neregulariti pe vertical (succesiuni de niveluri rigide i
flexibile, Figura C 5.33, a) i pe orizontal, prin sporirea torsiunii de
ansamblu ca urmare a modificrii poziiei centrului de rigiditate (Figura C
5.33, b); la proiectarea cldirilor în zone seismice asemenea situaii trebuie
evitate întotdeauna;
(a) (b)
Figura C 5.33.
- crearea unor condiii de solicitri de tip elemente scurte, cu risc de rupere la

fore tietoare (Figura C 5.34), pentru c fora tietoare pe poriunea
deformabil a stâlpului este substanial mai mare decât cea care poate aprea
într-un stâlp liber.
Figura C 5.34.
Pentru a evita asemenea ruperi, în aceste cazuri se recomand separarea pereilor

nestructurali de elementele structurii.
Aciunea structural a panoului de zidrie poate fi modelat sub forma unei bare
comprimate cu direcia diagonalei panoului, funcie de sensul de atac al cutremurului
(Figura C 5.35). Aciunea diagonalei devine substanial dup apariia fisurilor de
întindere înclinate i dup desprinderea zidriei de elementele cadrului în vecintatea
colurilor unde s-ar aplica diagonala întins.
Figura C 5.35.
Ansamblul constituit din cadrul de beton armat i panourile de zidrie poate ceda în
mai multe moduri sub aciunea forelor laterale:
(a) La încovoierea de ansamblu ca un perete structural cu alctuire compozit,
similar cu pereii structurali din beton armat (Figura C 5.36). Pentru aceasta este
necesar ca inima de zidrie a pereilor s fie suficient de groas pentru a nu se rupe la
fora tietoare, iar armtura inimii din zidrie armat s fie conectat eficient de stâlpii
de beton armat.
(b) Prin zdrobirea diagonalei comprimate constituit în inima de zidrie a peretelui
compozit. Limea efectiv a diagonalei comprimate depinde de mai muli parametri,
între care raportul între rigiditile panoului i ale cadrului, curbele caracteristice ale
materialelor, nivelul de solicitare.
(c) Dac aciunea seismic continu dup ruperea panoului de zidrie, practic
întreaga for lateral se transmite stâlpilor (bulbii peretelui compozit), care se pot
rupe prin încovoiere sau forfecare.
(a) (b)
a
Figura C 5.36.
(d) Prin lunecarea peretelui în lungimea unui rost orizontal, prin care se creaz un
efect de “îngenunchiere” a cadrului la nivelul respectiv (Figura C 5.36, b). Un
asemenea mod de cedare se manifest dac fora diagonal asociat producerii
eforturilor, vf, care generaz lunecarea, este mai mic decât rezistena la compresiune
în lungul diagonalei. Cu notaiile din Figura C 5.36, b, valoarea forei diagonale
corespunztoare producerii lunecrii [Paulay, Priestley, 1992] este : ( )
0.04 f m'
Rd' bw t

1 0.3 h ' l ' (C 5.17)
în care,
f m' rezistena de proiectare la compresiune a zidriei;
t grosimea zidriei
bw limea diagonalei echivalente
Dup lunecarea zidriei, rezistena lateral a ansamblului este asigurat de stâlpi, care
pot ceda la încovoiere sau, cel mai adesea, la forfecare.
În cazul unei alctuiri identice a zidriei pe înlimea cldirii, avarierea zidriei prin
zdrobirea dup diagonal sau prin lunecarea pe rost intervine, de regul, la primul
nivel. Prin dispariia panoului de umplutur la primul nod, structura se transform într-
una cu un nivel slab, unde se concentreaz în continuare deformaiile plastice. Din
schema aproximativ de comportare din Figura C 5.36, rezult c cerinele de
ductilitate la elementele primului nivel sunt mult mai mari decât în cazul unei structuri
cu deformabilitate uniform pe vertical.
Din cele prezentate rezult c este destul de dificil s se controleze rspunsul seismic
al unei structuri compozite cum este cadrul de beton armat în interaciune cu perei de
umplutur. Aceast constatare este valabil mai ales pentru cazul în care zidria este
nearmat. În asemenea situaii, pentru a proteja stâlpii de la primul nivel, msurile de
armare transversal pentru zonele critice se extind pe toat înlimea acestui nivel.
Dy= deformaia la nivelul

forei rezultante la
iniierea deformaiilor
plastice
DP = componenta plastic a
deformaiei
Figura C 5.37.
Panourile de zidrie trebuie asigurate i pentru forele de inerie perpendiculare pe
planul lor. Prbuirea în lateral a pereilor reprezint pericolul cel mai important
produs de aceste elemente pentru viaa oamenilor. În cazul unor panouri armate i
conectate eficient de rame de beton armat, panoul poate fi tratat ca o plac plan
rezemat pe contur, încrcat normal pe planul acesteia.
Studiile experimentale au pus în eviden faptul c i panourile nearmate (zidrie
simpl) pot susine importante fore normale pe planul lor, datorit formrii unui efect
de bolt între reazemele peretelui pe orizontal i vertical, chiar dup fisurarea la
încovoiere a panourilor.
Acest mecanism de rezisten este îns influenat negativ de prezena unor spaii libere
(rosturi libere) pe contur între panouri i rama de beton armat. Asemenea goluri pot
proveni dintr-o umplere incomplet a acestor spaii cu mortar sau ca urmare a
desprinderii pe contur (în zona diagonalei întinse, Figura C 5.35) datorate forelor
acionând în planul peretelui. De asemenea, dac materialul este puternic degradat de
aciunea forelor din planul peretelui, aciunea de bolt devine mult mai putin eficient.
Rezult c umplutura nearmat nu asigur un material structural satisfctor, cu
excepia, poate, a cldirilor joase (orientativ, pân la dou niveluri) cu ram rigid.
Bibliografie:
Redwood City, CA.
CEB (1998), Ductility of Reinforced Concrete Structures, Bull. D’Information 242, T.
Telford (ed.), London.
Fajfar, P. and Fischinger, M. (1989). N2 – A method for non-linear seismic analysis of
RC buildings, Proc. of the 9th WCEE, Tokyo, vol. V, p. 111-116.
Fajfar, P. (2000). A nonlinear analysis method for performance-based seismic design.

Earthq. Spectra, 16(8).
FIB (2003). Displacement-based seismic design of reinforced concrete buildings,
Bulletin 25, Lausanne, Elveia, 192 pp.
Institutul Român de Standardizare (1990), STAS 10107/0-90, Calculul i alctuirea
elementelor din beton, beton armat i beton precomprimat
Mander, J.B., Priestley, M.J.N. i Park, R., (1988), Theorteical Stress-Strain Model for
confined Concrete, Journal of Structural Engineering, ASCE, V. 114, No. 8, pp. 1827-
1849.
Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administra
iei Publice (2013), CR 2–1–1.1: Cod
de proiectare a construciilor cu perei structurali de beton armat, Bucureti.
Panagiotakos, T.B. i Fardis, M.N., (2001), Deformations of Reinforced Concrete
Members at Yelding and Ultimate, ACI Structural Journal, V.98, No. 2, pp. 135-148.
Park, Y.J. i Ang, A.M.S. (1985), Mechanistic Siesmic Damage Model of Reinforced
Concrete, Journal of Structural Engineering, ASCE, V. 111, No. 4, pp. 722-739.
Paulay, T. (1986). A critique of the Special Provisions for Seismic Design of Building
Code Requirements for Reinforced Concrete (ACI 318-82). În: Journal of the ACI,
martie-aprilie 1986.
Postelnicu, T. i Zamfirescu, D., (1998), Lateral stiffness assessment of multistory RC
frames structures, 11th European Conference on Earthquake Engineering, Paris.
Postelnicu, T. i Zamfirescu, D., (1999). Comparison between displacement methods
used for assessment of RC structures. Performance of RC frame structures designed
according present Romanian codes. Proc. 1st Romanian-American Workshop, Iai,
Romania.
Postelnicu, T. i Zamfirescu, D., (2001). Towards displacement-based methods in
Ruanu, Cr., Pascu, R., (2003). Nonlinear static analysis for an existing reinforced
concrete building. Buletinul Stiintific al UTCB, nr. 1/2003, pp. 27-39.
SR EN 1998-1, Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la cutremur,
Partea 1: Reguli generale, aciuni seismice i reguli pentru cldiri
Takeda, T., Sozen, M.A. i Nielsen, N.N., (1970), Reinforced Concrete response to
Simulated Earthquakes, Journal of the Structural Division, ASCE, V. 96, No. ST 12,
pp. 2557-2573.
Vecchio, F.J. i Colins, M.P. (1986). The Modified Compression-Field Theory for
Reinforced Concrete Elements Subjected to Shear. ACI Struct. J., 83(2), p. 219-231.
C 6.1 Generaliti
C6.1. Capitolul 6 din codul P 100-1 se bazeaz, în principal, pe prevederile din SR EN
1998-1 cu unele completri i modificri.
C 6.1.1 Obiect i domeniu de aplicare

C6.1.(1) Prevederile din acest capitol se refer exclusiv la cldiri cu structura metalica
(construcii civile, industriale, agricole i alte tipuri de construcii metalice cu structura
similar cu cea a cldirilor (platforme industriale, estacade, structuri în cadre pentru
susinerea turnurilor i cazanelor termocentralelor, etc.).
C6.1.(2) Prezentul cod implementeaz criterii de verificare pentru rezisten
a
elementelor structurale i a îmbinrilor armonizate cu SR EN 1993-1-1 i SR EN
1993-1-8.
C 6.1.2 Principii de proiectare

C6.1. Caracterizarea tipului de comportare a unei structuri, disipativ sau nedisipativ,
pentru calcul, în cazul aplicrii metodelor de calcul în domeniul elastic (cu for
e statice
echivalente sau pe baza spectrelor de rspuns) se realizeaz prin intermediul factorului
de comportare q. În Figura C 6.1 este prezentat o relaie tipic dintre fora tietoare la
baz i deplasarea la vârf a unei structuri. Pentru simplificarea rspunsului neliniar al
structurii se adopt adeseori o idealizare biliniar. Valoarea factorului q depinde de
urmtorii factori:
suprarezistena de proiectare qSd F1 Fd , care provine din:
dimensionarea structurii din alte condiii decât rezistena la cutremur
(rezisten în gruparea fundamental de încrcri sau limitarea deplasrilor
relative de nivel la starea limit de serviciu seismic)
evitarea unei variaii prea mari a numrului de seciuni pentru a uniformiza i
simplifica procesele de proiectare i execuie
o rezisten real a materialelor mai mare decât cea nominal, etc.
redundan
a structural qR Vy V1 reprezint capacitatea de redistribuie plastic a
structurii, dup formarea primei articulaii plastice
ductilitatea structurii qP Fe Fy caracterizeaz capacitatea de deformare
postelastic fr o reducere semnificativa a caracteristicilor de rezisten
i
rigiditate
În relaiile de mai sus s-au folosit urmtoarele notaii:
Fe – fora corespunztoare unui rspuns infinit elastic;
Fy – fora de curgere a sistemului;
F1 – fora la formarea primei articulaii plastice;
Fd – fora de proiectare.
Valoarea total a factorului de comportare q poate fi exprimat ca produsul
suprarezistenei de proiectare, a redundanei i a factorului de reducere datorat
ductilitii: q qP qSd qR
Fe
raspuns elastic
qP
raspunsul real q
Fy
raspunsul idealizat qR
F1
q Sd
Fd
Dy De Du D
Figura C 6.1. Definiia componentelor factorului de comportare q
În principiu, orice structur conformat i dimensionat corect posed suprarezisten

de proiectare datorit coeficienilor pariali de sigurana utilizai la definirea
rezisten
elor de calcul i a încrcrilor folosite la proiectare. Structurile static
nedeterminate posed în plus i o redundan
structural. În consecin, pentru o
structur alctuit i dimensionat în mod corect, valoarea efectiv a factorului q este
întotdeauna supraunitar. Cea de-a treia component a factorului q, dat de ductilitate,
este i cea mai important. Aceasta presupune asigurarea ductilitii la nivelului
materialului, a seciunilor elementelor structurale, a elementelor structurale i
îmbinrilor dintre ele, a structurii în ansamblul ei.
Structurile alctuite i dimensionate pentru a asigura cerinele privind suprarezisten
a,
redundan
a i ductilitatea sunt denumite structuri disipative i sunt încadrate în
conformitate cu P 100-1 în clasele de ductilitate DCH sau DCM.
Structurile care nu îndeplinesc toate condiiile de ductilitate dar posed suprarezisten
structurala sunt considerate slab disipative i sunt încadrate în clasa de ductilitate DCL.
Structurile slab disipative alctuite din elemente cu seciune de clasa 1, 2 sau 3 pot fi
proiectate pe baza unui factor 1 d q d 1,5 . Structurile slab disipative alctuite din
elemente cu seciune de clasa 1, 2 sau 3 se dimensioneaz i verific pe baza
prevederilor din SR EN 1993-1-1.
Structurile cu elemente de clasa 4 se calculeaz pe baza unui factor q 1 i se verific
în conformitate cu prevederile din SR EN 1993-1-3 sau SR EN 1993-1-5.
C 6.1.3 Verificarea siguranei

C6.1.3 (1) Solicitarea ciclic indus de ac
iunea seismic poate conduce la fenomene
de oboseal în domeniul plastic (oligocilic). Pentru a
ine cont de acest fenomen,
coeficien
ii par
iali de siguran
JM pentru verificarea la starea limit ultim în situa
ia
seismic de proiectare sunt majora
i fa
de cei utiliza
i în situa
ia normal de
proiectare (gruparea fundamental de încrcri).
(2) La proiectare se va ine cont de posibilitatea ca limita de curgere efectiv a oelului,
(fy,act), s fie mai mare decât limita de curgere nominal (fy), prin introducerea unui
f y ,act
coeficient de amplificare a limitei de curgere J ov . Limita de curgere efectiv a
fy
oelului se determin prin încercri experimentale pe materialele folosite la execuia

structurii. În lipsa unor astfel de încercri, se pot folosi valorile recomandate la 6.2(5).
C 6.2 Condiii privind materialele

C6.2 (1-2). Pentru structurile din clasele DCH i DCM de ductilitate, în elementele
disipative (care conin zone plastice poteniale) se vor utiliza o
eluri cu propriet
i de
ductilitate definite prin:
- raportul dintre rezistena la rupere fu i limita minim de curgere fy va fi cel
puin 1,20
- alungirea la rupere va fi cel puin 20%
- un palier de curgere distinct, cu alungire specific la sfâritul palierului de
curgere de cel puin 1,5%.
C6.2 (3) Elementele din tabl cu grosimi > 16mm solicitate la întindere perpendicular
pe planul lor sunt susceptibile de apariia destrmrii lamelare. Riscul de apariie a
acestui fenomen este semnificativ în cazul plcilor de capt ale grinzilor în cazul
îmbinrilor grind-stâlp în zona afectata termic de sudura dintre talpa grinzii i placa
de capt. Riscul de destrmare lamelar poate s apar i în cazul grinzilor sudate
direct de talpa stâlpului, în cazul stâlpilor sudai de placa de baza sau în cazul
îmbinrilor de continuitate realizate cu flane.
În vederea evitrii riscului de destrmare lamelar, se recomand urmtoarele msuri:
- evitarea soluiilor constructive care conduc la tensiuni semnificative de
întindere în direcia grosimii din cauza sudarii i din efectul încrcrilor
exterioare;
- daca astfel de soluii nu pot fi evitate, este necesar utilizarea unor mrci de
o
el cu o valoare minima a gâtuirii Zz la încercarea la traciune pe epruvete
prelevate pe direcia grosimii (încercare efectuat conform SR EN ISO 6892-
1:2010):
Z z t Z z ,nec
în care Zz,nec este valoarea minim necesar a gâtuirii i se determin conform
procedurii din SR EN 1993-1-10.
C6.2 (5) Valoarea medie a limitei de curgere a o
elului este în general mai mare decât
cea nominal i depinde de marca o
elului i tipul de produs siderurgic (table, profile,
etc.). Valorile suprarezisten
ei de material prevzute în cod au la baz studiile
efectuate în cadrul proiectului OPUS (2010) pe un eantion de 13000 de epruvete
prelevate din laminate de o
el (HEA, HEB, IPE, UPN, IPN) de la productori europeni,
care au indicat valori diferite ale suprarezisten
ei de material J ov în func
ie de marca
o
elului.
C6.2 (6) În zonele disipative se limiteaz valoarea limitei de curgere, fy,max, a
materialului din elementele structurale respective pentru a asigura concordan
a între
mecanismul de disipare proiectat i rspunsul real al structurii. Limita de curgere,
fy,max , nu va fi mai mare decât limita de curgere nominal amplificat cu
J ov ( f y ,max d J ov f y ).
C6.2 (7) Îmbinrile cu uruburi ale elementelor structurale care participa la preluarea
i transmiterea aciunii seismice (grinzi i stâlpi la cadre necontravantuite, grinzi,
stâlpi i contravântuiri la cadre contravantuite) se vor proiecta cu uruburi de înalta
rezisten
grupele 8.8 i 10.9.
Elementele care nu particip la preluarea i transmiterea aciunii seismice (ex. grinzi
secundare de planeu), pot fi îmbinate i cu uruburi din grupele de calitate 4.6, 5.6,
5.8 i 6.8.
C6.2 (8) În general, uruburile de ancoraj ale stâlpilor în fundaii se recomand s se
realizeze din o
eluri din grupe de calitate 4.6 i 5.6. Atunci când se folosesc uruburi
de ancoraj din grupele de calitate 5.8, 6.8 i, în mod special, în situaia în care se
folosesc uruburi cu caracteristici fizico-mecanice similare grupei de calitate 8.8,
trebuie s se acorde o atenie sporita clasei betonului, respectiv sistemelor de ancorare.
În principiu, trebuie s existe compatibilitate între rezisten
a la întindere a uruburilor
i aderen
a dintre acestea i betonul din fundaie.
C 6.3 Tipuri de structuri i factori de comportare
C 6.3.1 Tipuri de structuri
Cadre necontravântuite
Capacitatea de rezisten
i rigiditate a structurii solicitate la aciunea seismic este
asigurat, în principal, de rezisten
a i rigiditatea la încovoiere a grinzilor i stâlpilor,
precum i de capacitatea de transmitere a momentelor încovoietoare la nivelul
îmbinrilor dintre grinzi i stâlpi, respectiv a îmbinrilor dintre stâlpi i fundaii.
Pentru cadrele necontravântuite cu îmbinri rigl-stâlp rigide, articulaiile plastice se
vor dirija la capetele grinzilor. Pentru a asigura suprarezisten
a îmbinrii fa
de
elementul îmbinat, se poate reduce local seciunea tlpilor grinzii – soluia "dog-bone".
Zonele disipative pot fi situate i în stâlpi, respectiv la baza acestora (deasupra
prinderii în fundaii) i la partea superioar a stâlpilor de la ultimul etaj.
P 100-1 permite utilizarea îmbinrilor rigl-stâlp semirigide i parial rezistente (în
conformitate cu clasificarea din SR EN 1993-1-8), dac îmbinrile au capacitate de
rotire total suficient (cel puin egala cu 0,04 rad pentru clasa DCH de ductilitate,
respectiv 0,03 rad pentru clasa DCM de ductilitate). Formarea articula
iilor plastice în
îmbinri este permis în condiiile în care rigiditatea i capacitatea real de rezisten

sunt luate în calcul în analiza structurii.
În cazul cadrelor parter cu îmbinri rigl stâlpi rigide i de rezisten complet i cu
prinderi rigide în fundaii, articulaiile plastice se pot forma la partea superioar i la
baza stâlpilor, cu condiia ca fora axial de compresiune din stâlpi, NEd, s
îndeplineasc condiia NEd/Npl,Rd < 0,3 (NEd – efortul axial de proiectare în gruparea de
încrcri care conine ac
iunea seismic; Npl,Rd – rezistena plastic a seciunii la
compresiune centric).
Cadrele contravântuite centric

Cadrele contravântuite centric sunt acele cadre cu contravântuiri la care axele
elementelor structurale se întâlnesc în noduri i formeaz o structur vertical
triangulat (vezi Figura C 6.2).
În aceasta categorie intr urmtoarele sisteme structurale (vezi Tabelul 6.3 din P 100-
1):
Contravântuiri cu diagonale întinse active, la care forele orizontale sunt preluate
numai de diagonalele întinse, neglijând diagonalele comprimate.
Contravântuiri cu diagonale în V, la care forele orizontale sunt preluate atât de
diagonalele întinse cât i de cele comprimate. Punctul de intersectare al acestor
diagonale este situat pe grind, care trebuie s fie continu.
Figura C 6.2. Sisteme constructive cu contravântuiri centrice

Pentru asigurarea unei comportri ductile a acestor sisteme, este necesar ca seciunile
diagonalelor sa fie de clasa 1 pentru clasa de ductilitate structural DCH i clas 1 sau
2 pentru clasa de ductilitate structural DCM. Prinderile diagonalelor trebuie s
asigure nivelul de suprarezisten
specificat în 6.5.5 din P 100-1.
Utilizarea unor contravântuiri având seciuni cu suplee ridicat poate s conduc la o
voalare prematur a acestora, chiar i la nivele reduse ale deplasrilor relative de nivel
i, implicit, la o ductilitate redus a elementelor.
Se pot folosi i alte sisteme de contravântuiri, de exemplu contravântuiri în X pe doua
nivele sau contravântuiri în V cu bara verticala de legtur (vezi Figura C 6.3).
bar vertical de legtur
(a) (b)
Figura C 6.3. Cadre cu contravântuiri în X pe dou nivele (a) i contravântuiri în V cu bara
verticala de legtura (b), AISC (2005)
Aceste cadre pot fi proiectate cu o comportare post elastic similar cadrelor
contravântuite în X. Aceste doua sisteme au avantajul c asigur o reducere a forelor
transmise grinzilor dup flambajul contravântuirilor comprimate. Sistemul cu
contravântuiri în X pe dou niveluri este în general mai flexibil decât sistemul cu

contravântuiri în V, pe de alt parte sistemul cu bar vertical de legtura asigur o
uniformizare a eforturilor axiale din contravântuiri pe înl
imea structurii. Folosirea
acestor doua sisteme reduce riscul formarii mecanismelor de nivel.
Cadre contravântuite excentric

Caracteristica principal a acestor sisteme const în transmiterea for
ei axiale din
contravântuiri prin intermediul unui segment de grind, denumit bar disipativ (link),
solicitat la forfecare i încovoiere (vezi Figura C 6.4).
Figura C 6.4. Sisteme constructive cu contravântuiri excentrice

Avantajul cadrelor cu contravântuiri excentrice const în faptul c printr-o alctuire i
dimensionare corespunztoare a sistemului structural, se poate obine o rigiditate
similar celei oferite de cadrele cu contravântuiri centrice, simultan cu caracteristici de
ductilitate specifice cadrelor necontravantuite.
Structuri de tip pendul inversat

Aceste structuri sunt caracteristice pentru castele de ap, platforme sau structuri parter
care susin greut
i mari, cum ar fi cele pentru silozuri, buncre, etc.
Structuri metalice asociate cu nuclee sau perei de beton armat

La aceste structuri, forele orizontale sunt preluate în principal de diafragme sau
nuclee de beton armat (tabel 6.3.e). Cadrele metalice, de regul necontravantuite, se
dimensioneaz din aciuni gravitaionale. Calculul elementelor din beton armat se face
în conformitate cu prevederile din capitolul 5 al P 100-1. Calculul structurii metalice
se face în conformitate cu prevederile din SR EN 1993-1-1 i SR EN 1993-1-8.
În cazul structurilor nesimetrice, sau simetrice dar cu o distribuie excentrica a maselor,
trebuie luate msuri pentru preluarea efectelor de torsiune deoarece nucleul de beton
armat nu asigur întotdeauna rigiditatea la torsiune necesar. În acest caz se
recomand realizarea unei analize pe un model spa
ial. Rezultatul analizei structurale
poate conduce la necesitatea introducerii unor contravântuiri verticale în structura
metalic, de preferat în cadrele perimetrale. În acest caz structura se dimensioneaz în
conformitate cu prevederile relevante din P 100-1.
Structuri duale (cadre necontravântuite asociate cu cadre contravântuite)

În general, pentru structura unei cldiri nu se pot folosi numai cadre contravântuite,
acestea fiind de regul asociate cu cadre necontravântuite. În situaia în care cadrele
necontravântuite sunt proiectate sa preia cel puin 25% din aciunile orizontale,
sistemul structural compus (cadre necontravântuite i contravântuite) se numete
sistem dual. În principiu, un sistem dual se poate obine prin combinarea cadrelor
contravantuite i necontravântuite în acelai plan (structur 2D), sau în plane diferite
pe aceeai direcie (structur 3D), conlucrarea fiind asigurat de efectul de diafragm
al planeului.
Se pot realiza structuri duale prin combinarea cadrelor necontravântuite cu cadre
contravântuite centric, respectiv cu cadre contravântuite excentric. Pentru ambele
sisteme compuse, în P 100-1 sunt prevzute valori distincte ale factorilor de
comportare q.
Cadre cu contravântuiri cu flambaj împiedicat

Caracteristica principal a contravântuirilor împiedicate la flambaj este dat de
rspunsul histeretic cvasi-simetric, care se datoreaz prevenirii flambajului la
compresiune. Aceste contravântuiri se compun de regul dintr-un miez de oel înglobat
într-o teac metalic umplut cu mortar, care are rolul de a preveni flambajul miezului
din otel. La fel ca in cazul contravântuirilor centrice obinuite, dispunerea
contravântuirilor împiedicate la flambaj trebuie fcuta astfel încât axele barelor s se
întâlneasc într-un punct. Comportarea histeretic stabil a contravântuirilor cu
flambaj împiedicat conduce la un rspuns seismic superior fa
de cel al cadrelor cu
contravântuiri centrice clasice. Acest fapt ofer posibilitatea folosirii unor factori de
comportare q mai mari.
C 6.3.2 Factori de comportare

C6.3.2 (1-2) Semnificaia factorului de comportare q a fost prezentat în paragraful C
6.2, respectiv Figura C 6.1. Valorile factorului q asociate diferitelor tipuri de structuri
sunt prezentate în tabelul 6.3 din P 100-1. Valorile din tabel pot fi utilizate cu condiia
respectrii criteriilor de ductilitate i suprarezistent precizate în paragrafele 6.5-6.11,
respectiv cele cu privire la calitatea materialelor din capitolul 6.2 i a calitii execuiei
din capitolul 6.12. Se subliniaz faptul c utilizarea valorilor din tabelul 6.3 se poate
face doar în condi
iile satisfacerii criteriilor de regularitate a structurii, precizate în
capitolul 4.4.3.
În situaia în care structura este neregulat în elevaie, valorile factorului de
comportare q date în tabel se reduc cu 20%. Aceast reducere se explic prin faptul c
neregularitatea pe vertical (nivele cu rigiditate i/sau rezisten substanial diferite de
nivelele adiacente) poate genera apariia unor mecanisme plastice de nivel. În cazul în
care structura prezint neregularitate atât în plan cât i pe vertical, se recomand
reducerea cu cel pu
in 30% a valorii de referin a factorului q (dat în tabelul 6.3 din
P 100-1).
C6.3.2 (3-4) Valorile raportului Du/D1 prezentate în tabelul 6.3 din P 100-1 pentru
diverse tipuri de structuri reprezint redundana structural definit prin factorul qR
(vezi Figura C 6.1). Teoretic, acest raport are valoarea 1 doar în cazul structurilor
static determinate, care pot forma o singur articulaie plastic. Valori mai exacte ale
raportului Du/D1 se pot determina printr-o analiz static neliniar (pushover), caz în
care acest raport se limiteaz la valoarea 1,6.
C6.3.2(5) Factorul q se va determina independent pentru fiecare direcie principal a
structurii, în funcie de tipul structural considerat, cu valorile date în tabelul 6.3 din P
100-1. În principiu, se recomand ca structura s fie conformat astfel încât s aib
rigiditi i capaciti de deformare în domeniul post-elastic comparabile pe cele dou
direcii. În practic se întâlnesc îns numeroase situaii în care pe o direcie se

utilizeaz cadre necontravântuite, iar pe cealalt cadre contravântuite sau cadre duale.
C 6.4 Calculul structurii

C6.4 (1-2) O structur bine conformat pentru a prelua aciunile seismice trebuie s
asigure prin alctuire, calcul, dimensionare i detalii constructive un echilibru între
rezistena, rigiditatea i ductilitatea elementelor structurale i a îmbinrilor acestora. În
acest context, calculul structurii se realizeaz în ipoteza c toate elementele structurale
componente sunt active. Excepie fac structurile în cadre contravântuite centric cu
diagonale care lucreaz numai la întindere (în X sau alternante). În aceste cazuri, dac
nu se efectueaz un calcul neliniar, se neglijeaz aportul contravântuirilor comprimate
la preluarea aciunii seismice. Spre exemplu, în cazul unei analize elastice cu fore
statice echivalente, se vor considera doar contravântuirile întinse pentru un sens al
forelor; vor fi deci dou modele structurale pentru cele dou sensuri ale aciunii
seismice. În cazul unui calcul modal cu spectre de rspuns, se pot utiliza cele dou
modele structurale menionate anterior, dar eforturile i reaciunile de calcul se vor
obine din înfurtoarea rezultatelor celor dou analize structurale.
Modelarea structurii pentru analiz va
ine seama de efectul de diafragm orizontal
dat de planee, care se vor proiecta ca atare în conformitate cu prevederile de la 4.4.1.6.
În cazul în care se accept îmbinri semirigide i/sau parial rezistente, în analiza
global static sau dinamic se va ine seama de rigiditatea i de rezisten
a acestora.
C 6.5 Reguli pentru comportarea disipativ a structurilor
C 6.5.1 - C 6.5.4
Ductilitatea unei structuri solicitat la aciunea seismic este dat de capacitatea
structurii de a disipa energia indus de micarea seismic prin deformaii plastice.
Ductilitatea structural definete capacitatea structurii de a dezvolta deformaii în
domeniul post-elastic fr o reducere semnificativ a capacitii portante.
Structurile disipative (clasele de ductilitate DCH i DCM) sunt acele structuri la care,
prin proiectare i execuie, se asigur cerinele de ductilitate la nivelul materialului,
seciunilor, elementelor structurale, îmbinrilor i a structurii pe ansamblu. Structurile
disipative se proiecteaz în aa fel încât deformaiile plastice s fie dirijate în anumite
zone ale structurii, în funcie de tipul structurii (vezi C 6.3.1). În general, într-o
structur exist componente care pot avea o comportare fragil (de exemplu uruburile
i sudurile în îmbinri), sau care trebuie s aib o comportare preponderent elastic
pentru asigurarea stabilitii generale a structurii (de exemplu stâlpii). Acestor
componente trebuie s li se asigure prin proiectare o suprarezistent suficient pentru a
rmâne în domeniul elastic chiar i dup plasticizarea componentelor disipative.
Elementele disipative vor fi dimensionate din punct de vedere al rezistenei i al
stabilitii în aa fel încât s poat intra în lucru în domeniul post-elastic, la nivelul de
solicitare corespunztor factorului de comportare q considerat. În principiu, elementele
disipative nu trebuie supradimensionate. Exist situaii în care pentru a se dirija i
controla deformaiile plastice, se recurge la o reducere a capacitii portante a
elementelor ductile în zonele disipative (exemplu: grinzi cu seciune redus în
vecintatea îmbinrilor cu stâlpii; contravântuiri comprimate realizate din oel de
marc inferioar fa de restul structurii, etc.)
Ductilitatea de material. În cazul oelului, cerinele de ductilitate de material se

exprim prin intermediul alungirii specifice la rupere, respectiv prin raportul dintre
rezistena la rupere i rezistena minim la curgere; aceste cerine sunt specificate în
capitolul 6.2 din P 100-1 i la C 6.2.
Ductilitatea de seciune. În cazul elementelor solicitate la întindere, ductilitatea
seciunii este asigurat de ductilitatea materialului. În cazul elementelor structurale
solicitate la compresiune i/sau încovoiere, ductilitatea de seciune depinde de supleea
pereilor i de ductilitatea de material. În funcie de supleea de perete, exprimat prin
raportul lime/grosime, pereii comprimai i/sau încovoiai se încadreaz în patru
clase de seciuni.
Criteriile de clasificare în clase de sec
iuni se stabilesc conform SR EN 1993-1-1.
Pereii de clas 4 sunt cei cu suplei mai mari decât valorile corespunztoare clasei 3
de seciune. Pereii din clasa 4 comprimai i/sau încovoiai, în care tensiunile de
compresiune sunt mai mari decât tensiunea critic de voalare se consider c lucreaz
în cadrul seciunii cu caracteristici geometrice reduse (eficace). Calculul acestor perei
(seciuni) se face cu metoda limii eficace, în conformitate cu prevederile SR EN
1993-1-3 i SR EN 1993-1-5. Figura C 6.5 prezint comparativ relaia moment-
curbur pentru cele patru clase de seciune.
Mpl
Clasa 2 Clasa 1
Mel Clasa 3
Clasa 4
T
Figura C 6.5. Relaia moment-curbur pentru clasele de seciune 1-4

Clasa de seciune a elementelor structurale componente este un factor esenial pentru
definirea clasei de ductilitate a structurii. În tabelul 6.4 din P 100-1 se prezint relaia
dintre clasa de ductilitate a structurii i clasele de seciune (vezi Tabelul C 6.1). Pentru
relaionarea claselor de seciune cu factorul de comportare q, se va face corelarea între
tabelele 6.3 i 6.4 din P 100-1.
Tabelul C 6.1. Relaia dintre clasa de ductilitate i clasa de seciune
Clasa de ductilitate a Valoarea de referin a
Clasa de seciune
structurii factorului de comportare q
DCH conform Tabelului 6.3 clasa 1
DCM conform Tabelului 6.3 clasa 1 sau 2
1,0 d q d 1,5 clasa 1, 2 sau 3
DCL
q = 1,0 clasa 1, 2, 3 sau 4
Structurile realizate din elemente structurale cu sec

iune de clas 4 se vor dimensiona
numai în domeniul elastic, cu un factor de comportare q egal cu 1, luând în
considerare caracteristicile geometrice ale seciunii eficace (vezi i capitolul C 6.3.2).
Ductilitatea elementelor structurale depinde de ductilitatea de material, de
ductilitatea de seciune, de tipul de solicitare, de zvelteea i modul de rezemare a
elementului structural. În principiu, ductilitatea elementului structural exprim
capacitatea acestuia de a forma articulaii plastice. Ductilitatea elementelor structurale
solicitate la întindere este dat de ductilitatea de material. În cazul elementelor
comprimate i/sau încovoiate, ductilitatea elementelor structurale se definete prin
capacitatea de rotire plastic pentru grinzi, stâlpi, bare disipative lungi, capacitatea de
deformare plastic la forfecare pentru bare disipative scurte i capacitatea de
deformare plastic axial pentru contravântuiri.
Ductilitatea îmbinrilor se exprim prin capacitatea de deformare în domeniul plastic
a acestora. Normele de calcul actuale între care SR EN 1998-1 i AISC 2010, precum
i P 100-1 impun valori minime ale capacitii de rotire plastic pentru încadrarea
îmbinrilor în clasele de ductilitate înalt sau medie (DCH sau DCM). Aceste norme
nu conin îns metode de evaluare prin calcul a capacitii de deformare plastic,
impunându-se încercri experimentale. Documentul FEMA 350 i norma ANSI/AISC
358-10 din SUA conin recomandri i criterii de precalificare a unor tipuri de
îmbinri rigl-stâlp pentru cadre necontravântuite. În ghidul de proiectare GP
082/2003 se prezint soluii constructive i parametri pentru proiectarea îmbinrilor
ductile la structuri metalice în zone seismice. Totodat, în acest ghid se prezint
procedeul de efectuare a încercrilor experimentale în regim ciclic pentru elemente
structurale i îmbinri bazat pe recomandrile europene ECCS, 1985.
Trebuie îns menionat c o îmbinare structural nu se rezum numai la mijloacele de
asamblare (uruburi, cordoane de sudur), ci implic interaciunea mai multor
elemente componente ce aparin elementelor structurale care se îmbin. Spre exemplu,
în cazul unui nod rigl-stâlp cu plac de capt extins i uruburi, se evideniaz mai
multe componente care îi aduc aportul la rezistena, rigiditatea i ductilitatea acestuia
(vezi Figura C 6.6). Astfel, nodul este format din dou componente majore: panoul de
inim al stâlpului i îmbinarea propriu-zis. La rândul su, se pot evidenia
urmtoarele componente ale îmbinrii: placa de capt la încovoiere (incluzând
uruburile), talpa stâlpului la încovoiere (incluzând uruburile), inima stâlpului la
compresiune, inima stâlpului la întindere, talpa grinzii la compresiune. În funcie de
tipologia nodului, numrul componentelor poate fi mai mare sau mai mic. Între aceste
componente, unele (de exemplu panoul de inim al stâlpului, placa de capt, etc.) au
capacitatea de a se deforma în domeniul plastic, asigurând îmbinrii o comportare
ductil, altele (de exemplu uruburile i cordoanele de sudur) au o comportare fragil.
Este necesar ca proiectarea componentelor fragile s asigure o suprarezisten
fa de
elementele ductile ale îmbinrii, pentru a li se asigura o comportare elastic pe toat
durata aciunii seismice. Pentru a asigura o comportare ductil a unui nod,
componentele îmbinrii cu rezistena cea mai mic vor trebui s aib cele mai bune
proprieti de ductilitate.
Suprarezistena i ductilitatea se asigur prin proiectare, printr-o alegere
corespunztoare a materialului, printr-o corect alctuire i dimensionare a îmbinrii i
prin controlul calit
ii execuiei.
1. panou de inim solicitat la forfecare

2. îmbinare
3. componente (ex. uruburi, plac de
capt, etc.)
Nod = panou de inim solicitat la forfecare + îmbinare

Figura C 6.6. Componentele unui nod rigl-stâlp (SR EN 1993-1-8)
Ductilitatea structural se asociaz cu capacitatea de deformarea lateral a structurii

în domeniul post-elastic pe durata aciunii seismice. Ductilitatea structural integreaz
ductilitatea de material, ductilitatea seciunilor, ductilitatea elementelor structurale i a
îmbinrilor.
Limitarea deplasrilor relative de nivel la ULS conform paragrafului 4.6.3.2. din P
100-1 are ca scop principal asigurarea integritii elementelor nestructurale (perei de
închidere i compartimentare) în cazul unui cutremur major. Indirect, aceast
verificare limiteaz i cerin
a de ductilitate a structurii.
C 6.5.5 Reguli de proiectare pentru îmbinri în zone disipative

C6.5.5. (1) Prin concepia constructiv, dimensionarea, tehnologia de execuie i
controlul calitii, se vor evita concentrrile de tensiuni i apariia unor tensiuni
reziduale mari în îmbinrile elementelor structurale, în special în acele componente
care au o comportare fragil.
C6.5.5. (2) Rezisten
a îmbinrilor nedisipative trebuie s fie suficient pentru a
permite formarea zonei plastice complet consolidate în elementele disipative adiacente.
În acest scop, efortul de calcul pentru dimensionarea îmbinrii se determin pe baza
efortului capabil al elementului îmbinat (Rfy),
inând cont de consolidarea zonei
plastice (factorul 1,1) i de suprarezisten
a de material (factorul ov).
C6.5.5. (4-5) Îmbinrile cu uruburi solicitate la forfecare vor fi realizate cu uruburi
de înalt rezisten pretensionate, pentru a realiza transmiterea eforturilor prin frecare.
Sunt admise îmbinri din categoriile B (lunecarea împiedicat la starea limit de
serviciu) i C (lunecarea împiedicat la starea limit ultim) conform SR EN 1993-1-8.
Suprafeele pieselor în contact vor fi prelucrate pentru a se încadra în clasele A
(coeficient Pt0.5) i B (Pt0.4) conform SR EN 1090-2. În cazul îmbinrilor solicitate
perpendicular pe planul acestora (uruburi solicitate la întindere), suprafeele pieselor
în contact vor fi prelucrate pentru a se încadra în clasele B (coeficient Pt0.4) i C
(Pt0.3) conform SR EN 1090-2. Aceste îmbinri se realizeaz cu uruburi de înalt
rezisten pretensionate (categoria E conform SR EN 1993-1-8).
C6.5.5. (7) În scopul asigurrii unei comportri ductile, în cazul îmbinrilor cu
uruburi solicitate în planul lor, rezistena la forfecare a uruburilor va depi cu cel
puin 20% rezistena la presiune pe pereii gurii. Se asigur astfel un mod de cedare
ductil prin plasticizarea gurii (ovalizare plastic), evitând forfecarea tijei, care
reprezint un mod de cedare fragil.
C6.5.5. (8-9) Datorit condiiilor extreme de solicitare a îmbinrilor în zone disipative
ale structurilor supuse aciuni seismice, este necesar verificarea comportrii acestora
prin încercri experimentale. Materialele, detaliile de alctuire a îmbinrii i
dimensiunile elementelor structurale vor fi cât mai apropiate de cele utilizate în proiect.
Modul de aplicare a încrcrii va avea un caracter ciclic. Realizarea încercrilor
experimentale se va realiza în conformitate cu prevederile SR EN 1990 capitolul 5:
"Analiza structural i proiectarea asistate de experiment" i anexa D "Proiectarea
asistat de încercri", precum i recomandrile Conveniei Europene de Construcii
Metalice (ECCS, 1985).
Încercrile pe îmbinri vor trebui s confirme, cu un coeficient de siguran adecvat,
rezistena i capacitatea de deformare plastic, conform încadrrii în clasa de
ductilitate.
Atunci când nu se efectueaz încercri experimentale specifice pentru un proiect dat,
se pot utiliza rezultatele experimentale efectuate pe elemente similare. Totodat, se pot
utiliza tipurile de îmbinri i criteriile de proiectare pentru îmbinrile precalificate
conform GP 082/2003 i ANSI/AISC 358-10.
C6.5.5. (10) În cazul îmbinrilor cu uruburi de înalt rezisten pretensionate, care
lucreaz în planul lor, pentru a ine seama de posibilitatea lunecrii pieselor ca efect al
solicitrii ciclice, îmbinrile se vor verifica i ca îmbinri cu uruburi obinuite, în
concordan cu prevederile SR EN 1993-1-8.
C6.5.5. (11) Din cauza rigiditii i capacitii de deformare substanial diferite a
îmbinrilor cu uruburi i a celor sudate, nu se admit soluii constructive hibride, la
care preluarea i transmiterea eforturilor s se realizeaz simultan prin uruburi i
cordoane de sudur. Este permis folosirea uruburilor la montajul unor elemente
îmbinate cu sudur, dac uruburile nu sunt luate în considerare la dimensionarea
îmbinrii în faza final.
C 6.5.6 Reguli de proiectare pentru uruburile de ancoraj

C6.5.6 Pentru transmiterea eforturilor din uruburile de ancoraj în funda
ie, trebuie s
existe compatibilitate între rezistenta la întindere a uruburilor i aderenta dintre
acestea i betonul din fundaie. În general, uruburile pentru ancorarea stâlpilor în
fundaii se realizeaz din o
eluri din grupele de calitate 4.6, 5.6 i 6.6. Atunci când se
folosesc uruburi de ancoraj din grupele de calitate 5.8, 6.8 sau superioare, trebuie s
se acorde o atenie sporit sistemului de ancorare în funda
ie. Utilizarea unor uruburi
de ancoraj cu rezisten
a ridicat (5.8, 6.8 sau superioare) necesit, de cele mai multe
ori, folosirea unor sisteme mecanice de ancorare.
C6.5.6 (1) Prinderea stâlpului în fundaie se dimensioneaz pentru a asigura îmbinrii
de la baza stâlpului o suprarezistent care s menin componentele acesteia în
domeniul elastic pe tot parcursul aciunii seismice. Eventualele articulaii plastice vor
putea s se formeze numai în stâlpi, în vecintatea îmbinrii, dar nu în aceasta.
Componentele îmbinrii de la baza stâlpului sunt uruburile de ancoraj, placa de baz,
traversele i rigidizrile (atunci când exist). Pentru realizarea condiiei de
suprarezistent, îmbinarea de la baza stâlpilor se va dimensiona sub efectul eforturilor
determinate conform relaiei de la 6.5.6(1) din P 100-1.
C6.5.6 (2) Pentru a asigura o comportare ductil a uruburilor de ancoraj la solicitri

extreme, se recomand asigurarea unei zone de deformaie liber a uruburilor de
ancoraj de minim 5d (unde d este diametrul tijei urubului). Materialul din care sunt
confecionate uruburile de ancoraj va îndeplini condiiile de ductilitate specificate în
P 100-1 capitolul 6.2.
C6.5.6 (3) Se recomand evitarea strilor complexe de tensiune în uruburile de
ancoraj (întindere i forfecare). În acest scop, P 100-1 recomand ca fora tietoare de
la baza stâlpului s nu se transmit funda
iei prin uruburile de ancoraj ci prin
înglobarea bazei stâlpului într-o suprabetonare armat sau prevederea unor elemente
sudate sub placa de baz a stâlpului. În caz contrar, verificarea uruburilor de ancoraj
se va face la efectul combinat al eforturilor de întindere i forfecare, în conformitate cu
prevederile SR EN 1993-1-8. Alternativ, prinderea stâlpului în funda
ie se poate
realiza prin înglobarea acestuia în infrastructur pe o înlime care sa îi asigure
ancorarea direct, fr a fi necesare uruburi de ancoraj.
C 6.6 Cadre necontravântuite
C 6.6.1 Criterii de proiectare

C6.6.1 (1-3) Asigurarea unei capaciti maxime de disipare a energiei seismice are loc
în cazul unui mecanism plastic de tip global. În cazul cadrelor necontravântuite,
aceast condiie corespunde formrii articulaiilor plastice la capetele grinzilor,
precum i la baza stâlpilor i la partea superioar a stâlpilor de la ultimul nivel.
Evitarea formrii articulaiilor plastice în stâlpi se bazeaz i pe faptul c aceste
elemente structurale au o capacitate de rotire plastic mai redus din cauza forei
axiale, iar cedarea acestora afecteaz stabilitatea de ansamblu a structurii de rezisten.
C 6.6.2 Grinzi
C6.6.2 (1-2) În cazul cadrelor necontravântuite, grinzile reprezint elementele
disipative principale. Disiparea energiei seismice are loc prin formarea articulaiilor
plastice din încovoiere la capetele grinzilor. Dezvoltarea momentului plastic capabil al
seciunii i asigurarea capacitii de rotire sunt influenate de zvelteea elementului,
supleea pereilor seciunii, precum i de prezena unor fore importante de
compresiune i/sau forfecare. De aceea, P 100-1 prevede dispunerea unor legturi
laterale suficiente pentru a împiedica flambajul grinzii prin încovoiere-rsucire în
ipoteza formrii articulaiei plastice la unul dintre capetele grinzii. În zonele disipative,
seciunile vor fi de clas 1 pentru clasa DCH de ductilitate a structurii i de clas 1 sau
2 pentru clasa DCM de ductilitate a structurii. Pentru ca momentul capabil al seciunii
i capacitatea de rotire s nu fie diminuate, fora axial va fi limitat la 15% din fora
axial plastic a seciunii, iar fora tietoare va fi limitat la 50% din fora tietoare
plastic capabil (vezi relaiile 6.3 i 6.4 din P 100-1). În cazul în care fora axial
i/sau fora tietoare din grind nu respect condiiile (6.3) i (6.4) din P 100-1, grinda
nu poate fi considerat element disipativ la încovoiere. În cazul unui calcul structural
elastic, forele tietoare sunt substanial subevaluate fa de nivelul forelor tietoare
din structura care rspunde în domeniul plastic sub aciunea încrcrii seismice. De
aceea, determinarea forei tietoare din grinzile disipative se face în ipoteza formrii
articulaiilor plastice la cele dou capete al grinzii (conform relaiei 6.5 din P 100-1).
Pentru a preveni creterea momentului capabil al grinzii ca urmare a conlucrrii cu

placa de beton armat, nu se vor dispune conectori în zona articula
iei plastice pe o
lungime definit în sec
iunea 7.7.5 din SR EN 1998-1.
C6.6.2 (4) Asigurarea suprarezistenei îmbinrilor grind-stâlp poate conduce în multe
cazuri la soluii neeconomice. O alternativ o constituite reducerea limii tlpilor
grinzii în apropierea zonei de îmbinare grind-stâlp, prevzut în P 100-1. Detalii de
alctuire i relaii de calcul pentru aceast soluie sunt disponibile în Anexa F.
Figura C 6.7. Grind cu seciune redus

C6.6.2 (5-6) Pentru a preveni flambajul prin încovoiere-rsucire al grinzilor, acestea
vor fi fixate lateral, la talpa superioar i inferioar. Distanele maxime dintre aceste
reazeme laterale se determin conform SR EN 1993-1-1 i P 100-1, paragraful 6.6.2(1).
Suplimentar, legturile laterale trebuie dispuse în zonele în care este posibil formarea
articulaiilor plastice. P 100-1 conine relaii pentru determinarea rezistenei necesare a
acestor prinderi laterale.
Studiile efectuate în SUA (AISC 2010, FEMA 350) indic faptul c în cazul unor
grinzi din profile laminate uzuale realizate în solu
ie compus oel-beton, dac
articula
ia plastic este situat în imediata apropiere a stâlpului, prinderea dintre talpa
superioar i placa de beton armat asigur o legtur lateral suficient pentru
dezvoltarea unor deformaii plastice corespunztoare unor deplasri relative de nivel
de 0,04 radiani. Dac îns articula
ia plastic nu este situat în imediata apropiere a
fe
ei stâlpului sau grinda are o înl
ime mare, este necesar dispunerea de legturi
suplimentare la talpa inferioar lâng articula
ia plastic.
C 6.6.3 Stâlpi
C6.6.3 (1-2) Stâlpii care fac parte din structura principal de rezisten trebuie s
posede o rezisten suficient pentru a preîntâmpina plasticizarea lor sub efectul
aciunii seismice de calcul (vezi C 6.5.1 - C 6.5.4). Excepie fac seciunile stâlpilor în
care se permite formarea articulaiilor plastice, respectiv la baza stâlpilor i la partea
superioar a stâlpilor de la ultimul nivel (vezi C 6.6.1).
Pentru asigurarea suprarezistenei necesare a stâlpilor, eforturile de calcul se obin prin

însumarea eforturilor din componenta seismic amplificate cu factorul :T i a celor
din componenta gravitaional, conform relaiilor (6.6) din P 100-1.
P 100-1 prevede determinarea valorii :M ca i valoarea minim a rapoartelor : iM =
Mpl,Rd,i / MEd,i, calculate pentru toate grinzile care conin zone potenial plastice.
În cazul unui calcul simplificat se pot adopta valorile suprarezistenei :T din Anexa F.
Întrucât este posibil ca nu întotdeauna condiiile de suprarezisten introduse prin
relaiile (6.6) s conduc la evitarea apariiei articulaiilor plastice în stâlpi, se
recomand, ca, dac proiectarea nu are la baz un calcul în domeniul inelastic, s se
fac i verificarea condiiei de grind slab – stâlp tare, în conformitate cu prevederile
din SR EN 1998-1.
Verificarea de rezisten i stabilitate a stâlpilor se va efectua conform SR EN 1993-1-
1. Pentru determinarea lungimilor de flambaj ale stâlpilor structurilor multietajate se
pot folosi prevederile din anexa F, sec
iunea F.1.
C6.6.3 (5) Încercrile experimentale realizate pe noduri grind-stâlp au demonstrat c
panoul de inim al stâlpului are un aport important la ductilitatea total a nodului
(AISC 2010, Dubina et al, 2000). Dei panoul de inim al stâlpului are o comportare
ductil, deformaiile excesive ale acestuia au un efect defavorabil asupra comportrii
de ansamblu a nodului. De aceea, rezisten
a panoului de inim a stâlpului trebuie s fie
echilibrat în raport cu cea a grinzilor adiacente. Fora tietoare de calcul din panou se
determin în ipoteza formrii articulaiilor plastice în grinzile adiacente, pe baza
momentelor plastice capabile, corectate prin proiectare la fa
a stâlpului.
Rezistena panoului de inim al stâlpului se determin conform SR EN 1993-1-8.
Creterea rezistenei la forfecarea a panoului de inim al stâlpului poate fi obinut
prin dispunerea unor plci suplimentare (de dublare), vezi Figura C 6.8.
Figura C 6.8. Plci de dublare pentru panourile de inim (AISC 2010)

C6.6.3 (7-8) Asigurarea rezistenei i rigiditii nodurilor grind-stâlp necesit, în
general, dispunerea pe ambele pri ale stâlpului a unor rigidizri de continuitate la
nivelul tlpilor grinzii. Pe lâng rolul de transfer al solicitrilor de la tlpile grinzii la
stâlp, rigidizrile servesc i la delimitarea panoului de inim al stâlpului, care
reprezint o zon puternic solicitat. Rigidizrile vor fi proiectate astfel încât s
posede o rezisten cel puin egal cu cea a tlpilor grinzii.
C6.6.3 (9) În zona îmbinrii grind-stâlp, tlpile stâlpului trebuie legate lateral. Aceste
legturi laterale pot fi realizate prin intermediul contravântuirilor, grinzilor, planeelor
de beton, etc. În cazul în care nu exist astfel de elemente în structur, se vor dispune
elemente speciale, care trebuie s posede o rezisten de minim 0,02 fy tf b (tf, b –
dimensiunile tlpii grinzii).
C 6.6.4 Îmbinri grind-stâlp

C6.6.4 (1-2) La cadrele necontravântuite zonele disipative sunt amplasate la capetele
grinzilor. Pentru îndeplinirea cerinelor de siguran la starea limit ultim sub efectul
încrcrii seismice, zonele plastice poteniale trebui s posede o capacitate de rotire
adecvat (0,04 radiani pentru clasa de ductilitate DCH i 0,03 radiani pentru clasa de
ductilitate DCM).
În cazul în care îmbinrile nu au o suprarezistent suficient (sunt parial rezistente),
articulaiile plastice se formeaz în îmbinri. În acest caz, îmbinrile trebuie s posede
capacitile de rotire specificate anterior. Determinarea capacitii de rotire a
îmbinrilor trebuie demonstrat prin încercri experimentale.
În cazul în care îmbinrile sunt suprarezistente fa de zonele disipative din grinzi, iar
grinzile sunt proiectate conform capitolului 6.6.2 din P 100-1, capacitatea de rotire în
articulaiile plastice din grinzi poate fi considerat adecvat.
Capacitatea de rotire T a îmbinrilor sau a zonelor din grinzi adiacente îmbinrilor se
determin cu relaia T G 0,5 L , unde G reprezint deformaia grinzii la mijlocul
deschiderii, iar L este deschiderea grinzii (vezi Figura C 6.9).
G
0.5L 0.5L
Figura C 6.9. Deformarea grinzii G pentru calculul T
Capacitatea de rotire T în articulaiile plastice trebuie asigurat pentru o încrcare

ciclic, fr o degradare de rezisten i rigiditate mai mare de 20% (vezi Figura C
6.10). Aceast cerin este valabil independent de amplasarea articulaiei plastice
(îmbinare sau grind).
900
Tu,p=0.05
0.8Mmax,p
600
Moment,kNm
300
300
600
Tu,n=0.04 0.8Mmax,n
900
0.075 0.05 0.025 0 0.025 0.05 0.075
Rotire,rad
Figura C 6.10. Nivelul de acceptare al degradrii de rezisten

C 6.6.5 Îmbinrile de continuitate ale stâlpilor

Îmbinrile de continuitate ale stâlpilor se calculeaz conform SR EN 1993-1-8.
Acestea se amplaseaz la aproximativ 1/3 din înlimea de etaj pentru a facilita
asamblarea îmbinrii direct de pe planeu i pentru ca îmbinarea s fie amplasat într-
o zon cu momente reduse.
C 6.7 Cadre contravântuite centric
C 6.7.1 Criterii de proiectare

C6.7.1. (1-3) Cadrele contravântuite centric disipeaz energia seismic prin deformaii
plastice axiale ale contravântuirilor. Încercrile experimentale pe contravântuiri
solicitate la încrcri ciclice au artat c dup producerea flambajului în domeniul
plastic, fora capabil de compresiune scade dramatic în ciclurile de încrcare
succesive, cea ce conduce la reducerea energiei disipate în semiciclurile de
compresiune. Astfel, preluarea forelor laterale seismice i disiparea energiei are loc
preponderent în contravântuirile întinse.
Pentru a asigura o comportare uniform a structurii per ansamblu, pentru ambele
sensuri ale aciunii seismice, proiecia orizontal a ariei contravântuirilor ascendente
trebuie s fie cât mai apropiat de cea a ariei contravântuirilor descendente (vezi
relaia 6.13 din P 100-1).
Figura C 6.11. Diagrama ciclic for-deplasare pentru o contravântuire (AISC 2010)
C 6.7.2 Particularit i de calcul

C6.7.1. (1) Contravântuirile cadrelor contravântuite centric sunt elementele disipative
ale acestora. Acestea sunt caracterizate de o reducere semnificativ a capacitii
portante la compresiune în urma deformaiilor plastice care au loc în timpul unui
cutremur. De aceea, dup încetarea aciunii seismice, când contravântuirile sunt
practic scoase din uz, preluarea încrcrilor gravitaionale trebuie s fie asigurat doar
de grinzi i stâlpi, fr a ine cont de prezena contravântuirilor.
C6.7.1. (2-3) Datorit reducerii semnificative a rezistenei contravântuirilor

comprimate în urma flambajului plastic, contribuia contravântuirilor comprimate la
preluarea forelor orizontale produse de aciunea seismic este redus. Pentru a ine
cont de acest aspect într-un calcul elastic, modelul structurii este construit în ipoteza c
sunt active doar contravântuirile întinse. Excepie fac structurile cu contravântuiri în V,
la care atât contravântuirile întinse cât i cele comprimate se consider active. Pentru
detalii asupra modului practic de efectuare a calcului structural i de determinare a
eforturilor, vezi C 6.4(1-2).
În cazul în care se efectueaz un calcul neliniar static sau dinamic, modelul de calcul
trebuie s con
in atât contravântuirile întinse, cât i cele comprimate, cu condi
ia ca
modelul inelastic al contravântuirii s reflecte comportarea acesteia înainte i dup
flambaj (vezi Figura C 6.11). Modelul de comportarea a contravântuirii comprimate
trebuie s aib la baz justificri teoretice i experimentale adecvate.
C 6.7.3 Calculul diagonalelor

C6.7.3 (1-3) Pentru toate sistemele de contravântuiri centrice, zvelteea adimensional
a contravântuirilor O se limiteaz superior la 2.0, pentru a preveni flambajul prematur
al contravântuirii comprimate. Zvelteea adimensional se determin conform relaiei:
Af y
O
N cr
unde:
A – aria seciunii transversale a contravântuirii;
fy – limita de curgere nominal;
S 2 EI
Ncr – fora critic de flambaj, N cr .
L2cr
În cazul contravântuirilor cu diagonale în X, zvelteea adimensional O va fi mai

mare decât 1,3, pentru a evita suprasolicitarea stâlpilor în faza premergtoare
flambajului diagonalei comprimate (atunci când sunt active atât diagonale întinse cât
i cele comprimate).
C6.7.3 (4-5) Contravântuirile solicitate la întindere se dimensioneaz astfel încât
efortul plastic capabil al seciunii transversale Npl,Rd s fie mai mare decât efortul de
calcul din combinaia seismic NEd. Pentru sistemele cu contravântuiri în V,
diagonalele comprimate se vor verifica la flambaj conform SR EN 1993-1-1.
C 6.7.4 Calculul grinzilor i stâlpilor

C6.7.4 (1) La cadrele contravantuite centric, grinzile i stâlpii sunt elemente
nedisipative. Pentru a preîntâmpina plasticizarea lor, acestea trebuie s posede o
suprarezistent suficient fa de elementele disipative (contravântuirile). Eforturile de
calcul în stâlpi i grinzi se obin prin însumarea eforturilor din componenta seismic
amplificate cu factorul :T i a celor din componenta gravitaional, conform relaiilor
(6.14) din P 100-1.
C6.7.4 (2) Pentru a se asigura un mecanism plastic global, diagonalele sistemului de
contravântuiri trebuie s se plasticizeze cât mai uniform pe toat înlimea structurii.
În acest scop, se recomand ca valorile maxim i minim ale rapoartelor :Ni s nu

difere cu mai mult de 25%. Aceast condiie este dificil de respectat în cazul cldirilor
cu multe niveluri, la care aciunea vântului poate impune cerine de rezisten i
rigiditate diferite fa de aciunea seismic. În cazul în care nu este posibil respectarea
cerinei de uniformitate a solicitrii contravântuirilor în situa
ia seismic de proiectare,
performana seismic a structurii trebuie confirmat printr-un calcul neliniar.
C6.7.4 (3) În cazul cadrelor cu contravântuiri în V inversat, grinzile trebuie proiectate
pentru a prelua încrcrile gravita
ionale din combina
ia seismic i eforturile produse
de ctre contravântuiri dup flambajul diagonalei comprimate. Aceste eforturi se
calculeaz considerând Npl,Rd pentru diagonala întins i 0,3Npl,Rd pentru diagonala
comprimat. Calculul grinzii se va face fr a considera reazemul intermediar asigurat
de contravântuiri.
C6.7.4 (5) Funcionare corespunztoare a sistemelor cu contravântuiri în V este
asigurat de împiedicarea pierderii stabilitii generale a grinzii. În acest scop se vor
prevedea legturi laterale la nivelul tlpilor grinzii în seciunea de intersecie cu
diagonalele.
C 6.8 Cadre contravântuite excentric

C6.8 (1-4) La cadrele contravântuite excentric zonele disipative sunt localizate în
barele disipative (linkuri). Celelalte elemente ale cadrelor contravântuite excentric
trebuie s rmân preponderent în domeniul elastic sub efectual forelor care se pot
dezvolta dup plasticizarea i consolidarea barelor disipative. Elementele componente
ale cadrelor contravântuite excentric sunt prezentate în Figura C 6.12. Funcie de
lungimea barei disipative, comportarea plastic a acesteia poate fi dominat de
forfecare (pentru bare disipative scurte) sau de încovoiere (pentru bare disipative
lungi). Barele disipative pot fi orizontale (pe lungimea grinzii, vezi Figura C 6.12 i-iii)
sau verticale (exterioare grinzii, vezi Figura C 6.12 iv).
Pentru a evita concentrarea deformaiilor plastice într-un numr redus de bare
disipative, este necesar asigurarea unui mecanism plastic global. Pentru aceasta,
nivelul de solicitare al barelor disipative sub efectul aciunii seismice trebuie s fie cât
mai uniform.
C 6.8.2. Calculul barelor disipative

C6.7.4 (1) Inima barelor disipative se va realiza fr plci de dublare , deoarece este
posibil ca acestea s nu participe corespunztor la mecanismul plastic al barei
disipative. De asemenea, prezena gurilor are un efect defavorabil asupra comportrii
plastice a barelor disipative, de aceea acestea nu sunt permise.
C6.7.4 (2-9) Rspunsul inelastic al barelor disipative depinde semnificativ de
lungimea barei, în rela
ie cu raportul Mpl,link/Vpl,link. Atunci când lungimea barei
disipative este mai mic decât 1.6Mpl,link/Vpl,link (bare disipative scurte), rspunsul
inelastic va fi dominat de forfecare. Dac lungimea barei disipative este mai mare
decât 3Mpl,link/Vpl,link (bare disipative lungi), rspunsul inelastic va fi dominat de
încovoiere. Pentru lungimi intermediare ale barei disipative, rspunsul inelastic este
caracterizat de interac
iunea dintre forfecare i încovoiere (bare disipative
intermediare). Capacitatea de deformare plastic a barelor disipative este în general
mai mare pentru barele disipative scurte. Încercrile experimentale (AISC, 2010) au
artat rotiri plastice capabile de 0.08 radiani în cazul barelor disipative scurte i 0.02
radiani în cazul barelor disipative lungi.
(i) (ii)
(iii) (iv)
a = bar disipativ (link) b = poriunea de grind adiacent barei dissipative
c = contravântuire d = stâlp
Figura C 6.12. Exemple de cadre contravântuite excentric (AISC 2010)
Efectul forei axiale asupra rspunsului inelastic al barei disipative poate fi neglijat
dac fora axial nu depete 15% din fora axial plastic capabil a barei disipative.
În cazul în care nivelul forei axiale depete 15% din fora axial plastic capabil a
barei disipative, fora tietoare capabil i momentul plastic capabil se vor reduce. În
acest caz sunt permise doar barele disipative scurte, a cror lungime maxim este dat
de relaiile (6.21) i (6.22) din P 100-1.
În cazul cadrelor contravântuite excentric la care momentele încovoietoare la cele
dou capete ale barei disipative sunt egale (vezi Figura C 6.12 i), clasificarea barelor
disipative (scurte, intermediare i lungi) se face cu relaiile (6.23) - (6.25) din P 100-1.
În cazul cadrelor contravântuite excentric la care momentele încovoietoare la cele
dou capete ale barei disipative sunt diferite (vezi Figura C 6.12 ii-iv), clasificarea
barelor disipative (scurte, intermediare i lungi) se face cu relaiile (6.26) - (6.28) din P
100-1.
C6.7.4 (10-14) O comportare ciclic ductil a barelor disipative se poate obine printr-
o detaliere corespunztoare a rigidizrilor transversale ale inimii. În acest scop, sunt
necesare rigidizri la capetele barei disipative pe ambele pri ale inimii, precum i
rigidizri intermediare (vezi Figura C 6.13). La barele disipative scurte rigidizrile
intermediare au scopul de a limita voalarea plastic a inimii. În acest caz, distana
maxim dintre rigidizrile intermediare depinde de deformaia plastic necesar a
barei disipative, o distan mai mic fiind necesar pentru o capacitate de deformare
plastic mai mare. La barele disipative lungi, cu lungimea cuprins între 3Mpl,link/Vpl,link
i 5Mpl,link/Vpl,link este necesar s se dispun câte o rigidizare intermediar la fiecare
capt al barei disipative la o distan egal cu 1.5b, unde b este limea tlpii, pentru a
limita degradarea de rezisten cauzat de voalarea plastic a tlpilor i de flambajul
prin încovoiere-rsucire. În cazul în care lungimea barei disipative depete
5Mpl,link/Vpl,link nu sunt necesare rigidizri intermediare. Atunci când înlimea sec
iunii
transversale a barei disipative este mai mare decât 600 mm rigidizrile intermediare se
dispun pe ambele pri ale inimii. În cazul barelor disipative cu înlimea mai mic de
600 mm, este permis dispunerea rigidizrilor doar pe o singur parte a inimii.
Figura C 6.13. Elementele principale ale barei disipative (AISC 2010)
a
e
excentricitateinterax excentricitate
contravantuiri contravantuiriin
modeluldecalcul
e
lungimebaradisipativa
(a) (b)
Figura C 6.14. Modelarea lungimii barei disipative
Prinderea rigidizrilor de inim i tlpi se realizeaz cu suduri în relief (de col).
Rigidizrile trebuie detaliate astfel încât s se evite sudura în zona de racord dintre
talp i inim, aceasta putând s conduc la reducerea capacitii de deformare plastic

a barei disipative prin iniierea unor fisuri în inim (AISC, 2010).
Lungimea barei disipative influen
eaz în mod major comportarea seismic a structurii.
De aceea, este foarte important modelarea lor corect în analiza structural. În mod
ideal, lungimea barei disipative (e) msurat între capetele contravântuirii ar trebui s
fie egal cu excentricitatea format de intersec
ia dintre axele contravântuirilor i axa
grinzii (ea). În realitate, datorit dimensiunii sec
iunilor grinzii i ale contravântuirilor,
lungimea barei disipative e poate fi diferit de excentricitatea interax a
contravântuirilor (ea), vezi Figura C 6.14a. Un model de calcul cu elemente finite de
tip bar în care elementele structurale sunt dispuse în ax ar subestima momentele
încovoietoare din segmentele de grind din afara barei disipative i din contravântuire
(atunci când ea > e) sau pe cele din bara disipativ (atunci când ea < e). O posibil
solu
ie este adoptarea unui model de calcul în care înclinarea contravântuirilor s fie
ajustat astfel ca excentricitatea teoretic în axa grinzii format de axele
contravântuirilor s fie egal cu lungimea fizic a barei disipative (e), vezi Figura C
6.14b.
6.8.3 Elemente nedisipative

C6.8.3 (1) La cadrele contravântuite excentric, stâlpii, contravântuirile i segmentele
de grinzi adiacente barelor disipative sunt elemente nedisipative. Pentru a
preîntâmpina producerea deformaiilor plastice în aceste elemente, acestea trebuie s
posede o suprarezisten
suficient fa de barele disipative. Eforturile de calcul în
elementele nedisipative se obin prin însumarea eforturilor din componenta seismic
amplificate cu factorul :T i a celor din componenta gravitaional, conform relaiilor
(6.29) din P 100-1. Este îns posibil ca relaiile (6.29) s nu ofere în toate situaiile
suprarezistena necesar în elementele nedisipative. De aceea, se recomand estimarea
direct a eforturilor de calcul în elementele nedisipative printru-un calcul neliniar
(static sau dinamic).
Atunci când bara disipativ i grinda care o con
ine sunt confec
ionate dintr-un singur
element, limita de curgere a o
elului are aceeai valoare în bara disipativ i în
segmentul de grind adiacent. În consecin
, eforturile de calcul în segmentul de
grind adiacent barei disipative pot fi determinate conform rela
iilor (6.29) din P 100-1,
folosind valoarea suprarezisten
ei de material Jov = 1,0.
C6.8.3 (2) Pentru a se asigura un mecanism plastic global, barele disipative trebuie s
fie dimensionate astfel încât sub aciunea forelor seismice s se plasticizeze uniform
pe înlimea structurii. În acest scop, valorile maxim i minim ale rapoartelor :i
trebuie s nu difere cu mai mult de 25%. Aceast condiie este dificil de respectat în
cazul cldirilor cu multe niveluri. În cazul în care nu este posibil respectarea cerinei
de uniformitate de mai sus, performana seismic a structurii trebuie confirmat printr-
un calcul neliniar.
C 6.8.4 Îmbinrile barelor disipative

C6.8.4 În cazul cadrelor contravântuite excentric de tipul celor din Figura C 6.12 i,
îmbinrile grind-stâlp ale grinzilor care conin bare disipative se vor dimensiona cu
aceleai relaii folosite la dimensionarea grinzilor (6.29).
În cazul cadrelor contravântuite excentric de tipul celor din Figura C 6.12 ii-iii,
îmbinrile grind-stâlp sunt amplasate în zone plastice poteniale i necesit a atenie
deosebit. Cercetrile experimentale au artat c acest tip de îmbinri sunt solicitate

într-un mod diferit fa de îmbinrile grind-stâlp de la cadrele necontravântuite
(AISC 2010). De aceea, modul de alctuire a îmbinrilor grind stâlp de la cadrele
necontravântuite nu asigur întotdeauna o comportare adecvat în cazul în care sunt
folosite pentru îmbinri bar disipativ – stâlp la cadre contravântuite excentric.
Figura C 6.15. Exemplu al unui nod întrit bar disipativ - stâlp

Se recomand ca alctuirea i dimensionarea îmbinrilor bar disipativ – stâlp la
cadre contravântuite excentric s fie validate prin încercri experimentale, sau s se
asigure o suprarezisten fa de bara disipativ. În acest caz îmbinarea va fi
dimensionat la eforturile corespunztoare dezvoltrii mecanismului plastic în bara
disipativ, amplificate cu 1,5Jov. În Figura C 6.15 este prezentat un exemplu de
alctuire a unei astfel de îmbinri întrite bar disipativ – stâlp.
C 6.9 Structuri de tip pendul inversat

C6.9 Caracteristica principal a acestor structuri o constituie localizarea articulaiilor
plastice exclusiv în stâlpi i nivelul ridicat al forei axiale, definit de relaia
NEd/Npl,Rd > 0,3. Aceste structuri sunt caracteristice pentru castele de apa, platforme
sau structuri parter care susin greuti mari, cum ar fi cele pentru silozuri, buncre, etc.
Cadrele parter de tipul celor care se folosesc pentru hale sau platforme industriale nu
se caracterizeaz, de regul, prin dezvoltarea în stâlpi a unor fore axiale care s
satisfac condiia anterioar.
C 6.10. Structuri metalice cu nuclee sau perei din beton armat i structuri duale
C 6.10.1. Structuri cu nuclee sau perei din beton armat

C6.10.1 La aceste structuri, forele orizontale sunt preluate în principal de diafragme
sau nuclee de beton armat. Cadrele metalice, de regula necontravantuite, se
dimensioneaz din aciuni gravitaionale. Deoarece participarea cadrelor metalice la
preluarea forelor seismice orizontale este neglijabil, acestea se verific conform SR
EN 1993-1-1 i SR EN 1993-1-8. Calculul elementelor din beton, care asigur
preluarea forelor seismice, se face în conformitate cu prevederile din capitolul 5 din P
100-1. Proiectantul va avea grij ca detaliile constructive prin care se soluioneaz

legturile dintre structura metalic i cea din beton s respecte ipotezele de lucru
menionate anterior.
În cazul în care structura metalic are o contribuie semnificativ (cel puin 25%) la
preluarea forelor seismice, aceasta se va proiecta pe baza prevederilor din P 100-1.
C 6.10.2. Structuri duale

C6.10.2 O structur alctuit din cadre contravântuite i necontravântuite poate fi
considerat dual atunci când cadrele necontravântuite au o contribuie semnificativ
la preluarea forelor seismice (minim 25% din fora seismic total). Aceste structuri
se proiecteaz cu un factor de reducere q unic. Cadrele contravântuite centric au o
capacitate redus de disipare a energiei seismice. Structura dual obinut prin
combinarea cadrelor contravântuite centric cu cele necontravântuite are un rspuns
seismic global îmbuntit, datorit redundanei i capacitii de disipare mai mari a
structurii necontravântuite.
În categoria structurilor duale intr i cele obinute prin combinarea cadrelor
contravântuite excentric cu cadre necontravântuite. În acest caz ambele structuri au o
capacitate de disipare a energiei seismice comparabil, asocierea lor fcându-se de
cele mai multe ori din considerente funcionale. Folosirea contravântuirilor excentrice
în locul celor centrice conduce la sisteme structurale mai omogene, atât din punct de
vedere al rigiditii cât i al ductilitii. În plus, impactul contravântuirilor excentrice
asupra fluxurilor de circulaie în cldire este mai redus.
În cazul în care participarea cadrelor necontravântuite la preluarea forelor seismice
este mai mic decât 25% din fora seismic total, contribuia acestora se neglijeaz.
Factorul de reducere q este cel al sistemului contravântuit, care se dimensioneaz în
conformitate cu prevederile capitolelor 6.7 i 6.8. În acest caz, cadrele
necontravântuite se verific conform SR EN 1993-1-1.
C 6.11. Cadre cu contravântuiri cu flambaj împiedicat (BRB)

C6.11 (1) Contravântuirile cu flambaj împiedicat sunt o categorie special de
contravântuiri centrice. Aceste contravântuiri se compun de regul dintr-un miez de
oel înglobat într-o teac metalic umplut cu mortar, care are rolul de a preveni
flambajul miezului din o
el. La fel ca în cazul contravântuirilor centrice obinuite,
dispunerea contravântuirilor cu flambaj împiedicat trebuie fcut astfel încât axele
barelor s se întâlneasc într-un punct. Figura C 6.16 prezint câteva exemple de
configuraii posibile. De menionat ca nu se accepta folosirea configuraiilor în K sau
X.
Figura C 6.16. Exemple de cadre cu contravântuiri cu flambaj împiedicat (AISC 2010)

Contravântuirile cu flambaj împiedicat sunt caracterizate prin capacitatea de a se

plasticiza atât la întindere cat si la compresiune prin împiedicarea flambajului
contravântuirii cel puin pana la un nivel al forelor si deformaiilor corespunztoare
deplasrii de proiectare. Aceast comportare asigur un rspuns ciclic cvasi-simetric
fr degradare de rezisten
sau rigiditate i implicit o capacitate mai mare de disipare
a energiei comparativ cu contravântuirile clasice (vezi Figura C 6.17).
contravântuiri cu flambaj împiedicat

contravântuiri centrice conven
ionale
Figura C 6.17. Comparaie intre contravântuiri clasice si contravântuiri cu flambaj împiedicat
(Star Seismic Europe )
C6.11 (2) Proiectarea grinzilor i a stâlpilor trebuie s se fac astfel încât plasticizarea
contravântuirilor s se produc înainte de formarea articulaiilor plastice în grinzi i
stâlpi sau de pierderea stabilitii generale. Acest lucru se face prin utilizarea în calcul
a forei maxime care se poate dezvolta în contravântuiri.
C 6.11.2. Rezisten a contravântuirii

C6.11.2 (1) Pentru asigurarea unei comportri corespunztoare a sistemului, sunt
necesare încercri experimentale pe contravântuiri. Aceste încercri au i rolul de a
determina fora maxim care se dezvolt în contravântuire i care
ine seama de
creterea rezisten
ei la compresiune comparativ cu rezisten
a la întindere, de
consolidarea materialului din miez i de posibilitatea creterii limitei de curgere a
o
elului din miez.
C6.11.2 (2-5) Factorul de corecie a capacitaii la compresiune, E
ine seama de
creterea rezisten
ei la compresiune fa
de rezisten
a la întindere, cauzat în special de
interaciunea dintre miezul de otel i sistemul care împiedic flambajul miezului.
Atunci când o contravântuire cu flambaj împiedicat este supus la deformaii axiale
alternante (întindere i compresiune), diferena dintre fora maxim din ciclurile de
întindere i for
a maxim din ciclurile de compresiune trebuie sa fie cât mai redus
(vezi Figura C 6.18). Factorul de corecie datorat consolidrii, Z, ia in considerare
fenomenul de consolidare a materialului din miez in urma deformaiilor plastice mari
si a ciclurilor repetate in domeniul inelastic. Contravântuirile cu valori subunitare ale
factorilor E si Z nu pot fi considerate contravântuiri împiedicate la flambaj si folosirea
lor nu este permisa de aceste prevederi.
Deformaia specific, %
Fora axial, kN
Figura C 6.18. Comportarea histeretica a contravântuirii cu flambaj împiedicat
(Tsai et al. 2013)
C 6.11.3. Particularit i de calcul

C6.11.3 (1-2) Contravântuirile nu fac parte din sistemul de preluare a încrcrilor
gravitaionale. De aceea, la cadrele cu contravântuiri în V i în V întors, grinda care
intersecteaz contravântuirile va fi proiectat astfel încât sa aib suficient capacitate
de rezisten
. Aceast capacitate trebuie s permit dezvoltarea deformaiilor plastice
în ambele contravântuiri pentru nivelul maxim al deplasrii de nivel i inând seama de
capacitatea diferit la întindere i compresiune a contravântuirii. În plus, capacitatea
de deformaie a contravântuirii trebuie sa
in seama de deformaia suplimentar
produs de deformarea grinzii. Din aceste motive, se recomand evitarea unor grinzi
de legtur flexibile.
Atunci când se folosesc configuraiile speciale din Figura C 6.19, aceste prevederi nu
sunt relevante.
Figura C 6.19. Configuraii speciale de cadre contravântuite centric (AISC, 2010)
C 6.11.4. Calculul contravântuirilor

C6.11.4 (4-5) Aceste prevederi de calcul au la baz proiectarea asistat de încercri.
Acestea urmresc s asigure folosirea contravântuirilor cu flambaj împiedicat doar în
limitele capacitaii lor de deformare i formarea de articulaii plastice i mecanisme de
cedare bazate doar pe comportarea histeretic stabil a contravântuirilor cel pu
in pân
la atingerea deplasrilor maxime de nivel. În cazul în care se folosete o analiz
elastic, deplasarea maxim de nivel corespunde dublului deplasrii de nivel de calcul
la ULS, dar nu mai puin de 0,02 din înlimea de etaj. În cazul în care se folosete o
analiza neliniar dinamic deplasarea maxim se poate ob
ine direct din analiz.
Conformitatea contravântuirilor se bazeaz pe efectuarea de încercri experimentale

realizate pe baza prevederilor din SR EN 15129. Încercrile constau în încercri pe
elemente individuale i încercri pe subansambluri. Încercrile la întindere i
compresiune pe contravântuirea individual au scopul de a verifica satisfacerea
cerinelor de rezisten
i deformaie plastic exprimate prin prezentele prevederi.
Valorile obinute experimental pot fi folosite i la determinarea forelor maxime luate
în considerare la proiectarea elementelor adiacente. În cazul încercrii pe subansamblu,
specimenul este încrcat axial iar îmbinrile de la capete sunt rotite pentru a simula
condiiile în care lucreaz contravântuirea în interiorul cadrului. Aceast încercare are
scopul de a verifica daca cerinele de rotire impuse de cadru în îmbinrile
contravântuirii nu compromit performan
a acesteia. Aceast încercare nu poate fi
folosita pentru evaluarea performan
ei cadrului.
Sunt acceptate în calcul atât rezultatele obinute în cadrul încercrilor pentru proiectul
respectiv cât i rezultatele încercrilor experimentale existente în literatura de
specialitate sau încercri pentru alte proiecte similare.
C 6.11.5. Grinzile si stâlpii

C6.11.5 (1-2) Atunci când se folosesc sisteme cu contravântuiri în V, deoarece
capacitatea contravântuirii la întindere i cea la compresiune sunt aproximativ egale,
grinda de legtura care intersecteaz contravântuirile este solicitat la for
e
neechilibrate reduse comparativ cu structurile similare cu contravântuiri centrice
convenionale. Nu este îns recomandat folosirea unor grinzi flexibile deoarece acest
lucru poate conduce la deformaii excesive ale grinzii i la cerine suplimentare de
deformaie plastic în contravântuiri.
C 6.11.6. Îmbinrile contravântuirilor

C6.11.6 (1) Îmbinrile contravântuirilor nu trebuie s se plasticizeze la for
e mai mici
decât cele corespunztoare curgerii miezului din o
el. Dou dintre îmbinrile utilizate
frecvent în practic sunt prezentate în Figura C 6.20.
BRB BRB
Guseu suplimentar
(pe ambele pri)
Bol
Guseu imbinare
Îmbinare cu uruburi Îmbinare cu bol
Figura C 6.20. Îmbinri pentru contravântuiri cu flambaj împiedicat

C6.11.6 (2) Îmbinrile contravântuirilor trebuie dimensionate la fora axial maxim
de compresiune care se poate dezvolta în contravântuire, majorat cu un factor egal cu
1,1. Acest factor ia în considerare posibilitatea ca cerina de deformare sa fie mai mare
decât cea folosit la determinarea factorilor E i Z.
C6.11.6 (3) Încercrile experimentale efectuate în ultimii ani au artat c îmbinarea
poate fi unul din punctele critice în proiectarea contravântuirilor din cauza modului de
cedare.
Sudura
Axa contravântuirii
2L
Stalp
Sudura
Stalp
Punct de Grinda
intersecie
Grinda
Suruburi de
Placa de capt
prindere
sau corniera
(a) (b)
Figura C 6.21. Îmbinri grinda-stâlp articulate: Stoakes i Fahnestock 2010 (a) i Thornton i
Muir, 2008 (b)
C 6.11.7. Îmbinrile grind-stâlp

C6.11.6 (1) Cadrele contravântuite pot fi supuse unor deplasri relative de nivel mari,
astfel c se pot produce rotiri semnificative în îmbinrile grind-stâlp. Pentru a asigura
o comportare corespunztoare, se pot adopta atât soluii cu grinda prins rigid, cât i
cu grind prins articulat (vezi Figura C 6.21), caz în care îmbinarea trebuie
dimensionat astfel încât s permit o rotire de cel puin 25 mrad.
C 6.12. Controlul execuiei

Asigurarea calitii execuiei unei structuri metalice solicitate seismic i care s-a
proiectat ca structur disipativ este esenial. În acest scop, la execuia i montajul
structurii se recomand ca pe lâng prevederile din SR EN 1090-2 i C150-99 s se
respecte prevederile din SR EN 1993-1-10.
Bibliografie
ANSI/AISC 341-10 (2010). "Seismic Provisions for Structural Steel Buildings".
American Institute of Steel Construction, Inc. Chicago, Illinois, USA.
ANSI/AISC 358-10 (2010). "Prequalified Connections for Special and Intermediate
Steel Moment Frames for Seismic Applications", American Institute of Steel
Construction, One East Wacker Drive, Suite 700, Chicago, Illinois 60601-1802.
Dubina D., Grecea D., Ciutina A., Stratan A. (2000), "Influence of connection
typology and loading asymmetry", in F. Mazzolani (ed.), Moment resisting
connections of steel building frames in seismic areas, E & FN SPON, p. 217-244.
ECCS (1985). "Recommended Testing Procedures for Assessing the Behaviour of
Structural Elements under Cyclic Loads", European Convention for Constructional
Steelwork, Technical Committee 1, TWG 1.3 – Seismic Design, No.45
FEMA 350, (2000). "Recommended Seismic Design Criteria for New Steel Moment-
Frame Buildings", SAC Joint Venture.
FEMA 356, (2000). "Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of
buildings", Federal Emergency Management Agency, Washington (DC).
GP 082/2003. "Ghid privind proiectarea îmbinrilor ductile la structuri metalice în
zone seismice". Buletinul Construc
iilor, nr. 16/2004.
Mazzolani, F.M., Moment resistant connections of steel frames in seismic areas:
Design and Reliability. London: E & FN Spon, 2000.
Ministerul Lucrarilor Publice i Amenajrii Teritoriului (1999), Normativ privind
calitatea îmbinrilor sudate din o
el ale construc
iilor civile, industriale i agricole,
indicativ C 150-99
OPUS (2010). "Optimizing the seismic performance of steel and steel-concrete
structures by standardizing material quality control". Contract no. RFSR-CT-2007-
00039. Final Report. Research Programme of the Research Fund for Coal and Steel.
SR EN 1090-2+A1:2012. "Executarea structurilor de oel i structurilor de aluminiu.
Partea 2: Cerine tehnice pentru structurile de oel"
SR EN 15129: 2010. "Dispozitive antiseismice".
SR EN 1993-1-1:2006. "Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-1: Reguli
generale i reguli pentru cldiri"
SR EN 1993-1-10:2006. "Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-10:
Alegerea claselor de calitate a oelului"
SR EN 1993-1-3:2007. "Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-3: Reguli
generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale i table formate la rece"
Elemente structurale din plci plane solicitate în planul lor"
Proiectarea îmbinrilor"
SR EN 1998-1: 2003. "Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la
cutremur. Partea 1: Reguli generale, aciuni seismice i reguli pentru cldiri".
SR EN 1990 " Eurocod: Bazele proiectrii structurilor"
SR EN ISO 6892-1:2010 Materiale metalice. Încercarea la traciune.Partea 1:
Metoda de încercare la temperatura ambiant
Stoakes, C.D. i Fahnestock, L.A., “Flexural Behavior of Concentrically-Braced
Frame Beam-Column Connections,” ASCE Structures Congress 2010, Orlando, FL,
May 2010.
Thornton, W.A. i Muir, L.S. (2008). "Vertical Bracing Connections in the Seismic
Regime". ECCS / AISC Workshop Connections in Steel Structures VI. June 23-24,
2008. Chicago, IL.
Tsai, K.C., Lin, P. C., Wu, A. C., Chuang, M. C. (2013). "Buckling restrained braces:
research and implementation in Taiwan". Steel Innovations Conference 2013,
Christchurch, New Zealand, 21-22 February 2013.
C 7. Generaliti
C 7.1.1 Domeniu
C 7.1.1 Prevederile de proiectare ale structurilor compozite oel laminat - beton

armat solicitate la aciunea seismic cuprinse în P 100-1 au la baz capitolul 7 din SR
EN 1998-1. În acest cod exist numeroase trimiteri la celelalte Eurocoduri: SR EN
1992-1-1, SR EN 1993-1-1 i în special SR EN 1994-1-1. Prevederile din SR EN
1998-1 referitoare la construc
iile compozite cunosc, de la ediie la ediie, modificri i
completri importante pe msura stadiului cercetrilor în aceast direcie.
C 7.1.2 Principii de proiectare

C 7.1.2 Principiile de proiectare ale structurilor compozite în zone seismice sumeaz
principiile de bun conformare ale structurilor din beton armat cu cele ale structurilor
din oel.
Structurile compozite se proiecteaz în zonele cu seismicitate ridicat, de regul, ca
structuri disipative cu disipare înalt. Totui, în cazul unor supradimensionri inerente
ale elementelor de beton armat cu armatur rigid, se poate realiza o relaxare
corespunztoare a condiiilor de ductilitate. Este, de exemplu, cazul stâlpilor solicitai
predominant la compresiune în cadrul structurilor cu pere
i i cadre, stâlpi la care se
pot relaxa condiiile de ductilitate la încovoiere destul de restrictive în acest cod în
raport cu NP 033.
Structurile compozite cu zone disipative de oel în grinzi sunt considerate fezabile
numai în msura în care se împiedic manifestarea aciunii compozite în aceste zone
prin separarea betonului de componenta de oel.
Structurile hibride la care se face tranziia între o substructur de beton armat i o
substructur de oel prin intermediul unei substructuri din beton armat cu armatur
rigid pot asigura un transfer fluent de eforturi i deformaii fr variaii brute de
rigiditate i de capacitate de rezisten.
În structurile slab disipative, eforturile secionale se vor determina pe baza unui calcul
elastic fr a se ine cont de comportarea nelinear a materialelor, dar considerând
reducerea momentelor de inerie datorat fisurrii betonului.
C 7.2 Materiale
C7.2 În elementele compozite nu se va folosi beton de clas sub C20/25 datorit
proprietilor sale necorespunztoare de rezisten în special în zone de concentrri de
eforturi, cum ar fi în zona betonului de acoperire a oelului structural.
Utilizarea betoanelor de înalt rezisten se limiteaz la C50/60 în cazul elementelor
compozite în zone seismice din cauza reducerii deformaiei limit ultime la
compresiune i a ductilit
ii pentru clase mai mari de beton. Printr-o conformare
speciala se poate mri capacitatea de deformare , dar din cauza dificultilor de
realizare ale acesteia se justific limitrile de mai sus. La elementele din eav umplut
cu beton este mai favorabil utilizarea betoanelor de clas înalt deoarece starea de
eforturi triaxiale mrete semnificativ deformaia ultim.
Materialele pentru oelul structural trebuie s îndeplineasc condiiile legate de

raportul între rezistena de rupere i cea de curgere, de alungirea la rupere i de
lungimea palierului de curgere specificate la pct 6.2.(2), iar materialele pentru armturi
de oel beton, condiiile din 5.3.1(c). Condiiile privind ductilitatea oelului ales la
elemente disipative sunt importante pentru comportarea în domeniul post-elastic a
acestor elemente. Nu se vor folosi oeluri cu rezisten de curgere mai mare de
460N/mm2 deoarece sunt, în general, insuficient de ductile.
C 7.3.1 Tipuri de structuri

C 7.3.1 Realizarea practic sub form compozit a principalelor tipuri de elemente i
subansamble (grinzi, stâlpi, noduri, contravântuiri, perei, plci) permite includerea în
cadrul structurilor compozite a tuturor tipurilor de structuri de oel i de beton armat.
C 7.3.2 Factori de comportare

C 7.3.2 Factorii de comportare q care exprim capacitatea de disipare a energiei
seismice a diferitelor tipuri de structuri compozite ale cror valori sunt date în tabelul
7.2 sunt mrii în cazul structurilor cu disipare înalt respectiv : structurile compozite
în cadre cu mai multe niveluri i deschideri, structurile compozite duale, structurile cu
mai mult de 2 perei compozii cuplai pe fiecare direcie, prin valori difereniate ale
raportului Du/D1.
Testele experimentale realizate indic valori mai mari ale factorului de comportare q
la structuri compozite decât la structuri de beton armat .
C 7.4 Aciunea de diafragm a planeelor compozite

C 7.4 Pentru ca planeele compozite s-i manifeste în domeniul elastic rolul de aib
rigid, se vor face verificri ale capacitii lor de rezisten la încovoiere în planul lor
cât i ale capacitii de rezisten la lunecare în lungul grinzilor la fore cu 25 % mai
mari decât cele asociate mecanismului de disipare al structurii în ansamblul ei. Se va
verifica de asemeni capacitatea planeelor compozite de transmitere a reaciunilor la
elementele verticale. Conectarea planeelor compozite de grinzi se va dimensiona i
alctui astfel încât s permit transmiterea forelor de forfecare rezultate din aciunea
de diafragm. Tipurile de conectori recomandai în zone seismice sunt cei
ductili respectiv dornurile cu cap. Relaiile pentru calculul conectorilor sunt date în SR
EN 1994-1-1
C 7.5 Proiectarea structurilor disipative compozite

C 7.5.1 Criterii de proiectare a structurilor disipative compozite
C7.5.1 Criteriile de proiectare a structurilor compozite se refer la asigurarea
condiiilor de rezisten, ductilitate, stabilitate i deformabilitate ale acestora.
Metoda ierarhizrii capacitii de rezisten permite impunerea unui mecanism de
plastificare favorabil iar prin respectarea unor condiii de alctuire i dimensionare se
asigur ductilitile necesare în zonele disipative.
Pentru verificarea la starea limit ultim la încovoiere a unei seciuni din zonele
disipative ale elementelor compozite, se determin limita inferioar a capacitii de
rezisten, utilizând rezistenele de calcul ale materialelor. Nu se ia în considerare la
calculul capacitii de rezisten, în acest caz, oelul neductil care poate aprea în
seciune de exemplu ca armtur a plcii.
Eforturile de proiectare pentru verificarea seciunilor nedisipative, se vor calcula în
situaia realizrii mecanismului de disipare utilizând limita superioar a capacitii de
rezisten. Limita superioar a capacitii de rezisten se determin considerând
factorii de suprarezisten ai elementelor disipative i toat armtura din seciunea de
calcul.
Se urmrete prin aceasta metod:
- dirijarea prin proiectare a formrii unui mecanism plastic de cedare favorabil;
- o protecie corespunztoare în raport cu ruperile cu caracter casant, de exemplu,
asigurarea unei capaciti de rezisten la for tietoare superioare capacitii la
încovoiere;
- o comportare în domeniul elastic a zonelor nedisipative.
C 7.6 Proiectarea cadrelor compozite necontravântuite

C 7.6.1 Prevederi generale
C 7.6.1 Cadrele compozite se vor proiecta astfel încât zonele critice s fie dirijate la
extremitile grinzilor compozite. Chiar dac anumite extremiti ale grinzilor
compozite au probabilitate redusa de a deveni zone disipative, ele se vor supune
acelorai reguli de conformare. Se admit deformaii plastice în seciunile de la baza
stâlpilor i în seciunile stâlpilor de partea superioar a ultimului nivel al cadrelor
etajate cu condiia ca NEd/Npl,Rd<0,3.
Ductilitatea zonelor disipative ale cadrelor compozite se asigur prin msuri de evitare
a ruperilor cu caracter casant. Efectul compozit se va asigura cel puin pân la
atingerea capacitilor de rezisten la încovoiere a zonelor disipative.
- Pentru protecia la ruperile datorate forei tietoare se recomand:
- - ca seciunile de oel laminat ale grinzilor i stâlpilor compozii s se
realizeze cu inim plin;
- fora tietoare de calcul s fie determinat pe baza mecanismului de disipare;
- - s existe o corect corelare între cerinele i capacitile la fora tietoare ale
celor dou componente: armatura rigid i betonul armat. Aceasta corelare se
realizeaz în raport cu momentele capabile la încovoiere ale celor dou
componente.
- Pentru protecia împotriva cedrilor datorate instabilitii locale a elementelor din
oel comprimate se recomand:
- s se respecte limitele de suplee ale elementelor de oel date în tabelul 7.3 ;
- în cazul elementelor din beton cu armtur rigid (BAR) s se respecte
acoperirea recomandat cu beton (de 100mm) i s existe o armare
corespunztoare cu etrieri;
- s existe eventual elemente de conectare între tablele de oel comprimate i

betonul înconjurtor.
- Pentru protecia împotriva ruperilor datorate lunecrii se recomand :
- lunecarea de calcul se va determina pe baza mecanismului de disipare prin
integrarea eforturilor unitare normale în domeniul plastic i asigurarea astfel a
unei conectare totale;
- lunecarea va fi preluat în zonele critice prin mecanisme de aderen , frecare
i prin conectori;
- verificarea la lunecare a plcii în lungul grinzii ,în cazul planeelor compozite
cu tabl cutat ,verificare care poate s fie, în acest caz, critic.
- Pentru protecia zonelor de îmbinri ale armturii rigide:
- zonele de îmbinare ale oelului laminat din elementele compozite vor avea un
grad de asigurare superior în raport cu restul zonelor i se vor amplasa în zone
de eforturi mai reduse;
- Pentru protecia împotriva ancorrii insuficiente a armturii rigide în infrastructuri:
- placa de baz a armturii rigide a stâlpilor i a pereilor va fi înglobat în
beton armat. În cazul cldirilor etajate, armatura rigid se va ancora cel puin
pe înlimea unui subsol;
- pe înlimea înglobrii se vor dispune elemente de conectare de tipul
conectorilor de lunecare sau a barelor de coasere care trec prin guri prevazute
în armatura rigid.
- Nodurile grind-stâlp vor fi dimensionate cu un grad de asigurare superior zonelor
disipative adiacente astfel încât s lucreze în domeniul elastic.
- Se recomand ca pe înlimea cldirii s se evite variaia brusc de rigiditate i de

capacitate de rezisten.
C 7.6.2 Calculul structural al cadrelor compozite

C 7.6.2 Pentru calculul structural prin metoda general de proiectare intereseaz
rigiditatea seciunilor compozite.
Rigiditatea seciunilor compozite având beton în zona comprimat se calculeaz prin
transformarea lor în seciuni echivalente cu considerarea unui coeficient de echivalen
n=E/Ecm, unde E i Ecm sunt modulul de elasticitate al oelului i modulul de
elasticitate secant al betonului pentru încrcri de scurt durat.
În condiiile în care la calculul seciunilor compozite, betonul întins se neglijeaz fiind
fisurat, în cazul grinzilor compozite, se pot considera dou rigiditi la încovoiere: EI1
pentru zona de moment pozitiv cu luarea în considerare a limii efective de plac i
EI2 pentru zona de momente negative cu considerarea armturii din limea efectiv de
plac sau o rigiditate medie pentru întreaga deschidere.
Pentru stâlpii compozii având de regul seciuni dreptunghiulare zona întins fiind
fisurat, rigiditile se calculeaz cu relaia :
(EI)c=0,9(EIa+ 0.5EcmIc+EIs )
Pentru verificarea deplasrilor laterale la starea limit de serviciu reducerea forelor

seismice se va realiza prin factorul Q, care ine cont de perioada de revenire mai scurt
a cutremurului asociat SLS, considerând rigiditile elementelor corespunztoare
betonului fisurat.
C 7.6.3 Supleea pereilor seciunilor de oel care alctuiesc elementele compozite

C 7.6.3 Starea limit ultim a zonelor disipative corespunde, în cazul elementelor
compozite, atingerii capacitii de rotire plastic care poate fi limitat prin producerea
a 3 fenomene: zdrobirea i desprinderea componentei de beton, ruperea i flambajul
barelor de armatur i instabilitatea local a oelului structural.
Valorile supleelor limit ale pereilor seciunilor de oel depind decisiv de gradul de
înglobare în beton existând trei situaii: fr înglobare, cu înglobare parial sau total
în beton, evi umplute sau umplute i înglobate în beton. Supleea limit se reduce cu
mrirea rezistenei caracteristice a oelului. Supleea limit pentru clasa de ductilitatea
medie a structurii este mai mare cu maxim 50% decât în clasa de ductilitate înalt.
Dac se compar clasa 1 de suplee limit a seciunilor din oel dat în anexa F cu
supleea limit a elementelor compozite, rezult valori limit cel puin de doua ori mai
mari prin înglobarea în beton a seciunilor de oel, în condiiile în care sunt respectate
detaliile de conectare i de acoperire cu beton prevzute în prezentul cod.
C 7.6.4 Transferul de eforturi i deformaii între oel i beton

C 7.6.4 Manifestarea aciunii compozite la nivel de seciune i mobilizarea întregii
capaciti de rezisten a acesteia este condiionat de evitarea lunecrilor relative între
componentele de beton i de oel prin preluarea eforturilor de lunecare pe tot
domeniul de solicitare. Aceasta se realizeaz prin forfecarea directa a betonului de
acoperire în cazul elementelor din BAR, prin aderen i frecare la interfa prin
conectori de lunecare sau reaciuni directe, prin efecte de împnare între componente.
Exist urmtoarele situaii în care este necesar verificarea transferului de eforturi
între beton i oel:
- la preluarea forelor de lunecare longitudinal asociate mecanismului de disipare;
- la repartizarea reaciunilor transmise numai uneia dintre componente la cealalt
componenta de exemplu de la eava de oel la miezul din beton;
- la ancorarea armturilor rigide.
Valorile efortului tangenial mediu de aderen depind decisiv de frecare. Pe zonele în
care se creeaz o neumplere cu beton de exemplu sub tlpile grinzilor de oel, acest
efort este 0. În cazul elementelor cu înglobare parial în beton i al evilor umplute,
aderena este mai sczut din cauza contraciei betonului.
Aderena depinde de stratul de acoperire cu beton al armturii rigide i de procentul de
armare cu etrieri. În raport cu elementele solicitate static, efortul unitar mediu de
aderen pentru calculul elementelor la aciunile seismice alternante se diminueaza la
50%. Valori recomandate obinute în tabelul 6.6 din SR EN 1994-1-1 sunt
acoperitoare faa cele recomandate în P 100-1 Astfel, pentru o acoperire cu beton de
100 mm a armturii rigide se obin urmtoarele valori ale efortului unitar de aderena:
- seciuni din oel total înglobate (BAR) 0.5x0.3x2.2= 0,33N/mm2
- tlpile profilelor parial înglobate 0.5x 0.2= 0,1N/mm2

- inimile profilelor parial înglobate -
- interiorul evilor circulare umplute cu beton 0.5x0.55=0,275 N/mm2
- interiorul evilor rectangulare umplute cu beton 0.5x 0.4= 0,2 N/mm2
Dispunerea de conectori sudai de inimile profilelor de oel conduce la mrirea frecrii
pe interiorul tlpilor prin bielele comprimate ce se formeaz între baza conectorilor i
tlpi.
În preluarea eforturilor de lunecare longitudinal care rezult din încovoiere se poate
neglija, în mod acoperitor, contribuia aderenei astfel :
- În cazul grinzilor din oel compozite cu plci de beton armat , lunecarea este
preluat în întregime de conectori. În cazul grinzilor disipative, gradul de conectarea
va fi total.
- În cazul elementelor din BAR, lunecarea longitudinal este, de regul, preluat în
întregime de betonul i etrierii din acoperirea cu beton.
Dac forfecarea direct a betonului de acoperire, reaciunile directe între beton i oel,
aderena i frecarea nu pot asigura intregral transferul de eforturi tangeniale asociate
mecanismului de plastificare, se vor dispune conectori care împreun cu celelalte
fenomene s asigure preluarea în întregime a forele de lunecare asociate atingerii
capacitilor la încovoiere ale elementului.
C 7.6.5 Grinzi compozite

C 7.6.5 Condiiile pentru verificarea grinzilor compozite în zonele disipative sunt
similare condiiilor grinzilor de beton armat sau oel.
- Determinarea momentului capabil al seciunilor compozite se bazeaz pe urmtoarele
ipoteze :
- seciunile plane rmân plane;
- armturile i oelul structural, sufer aceleai deformaii relative ca betonul
adiacent;
- rezistena la întindere a betonului se neglijeaz;
- eforturile în betonul comprimat se deduc din diagrama efort-deformaie de
calcul dat în SR EN 1992-1-1;
- eforturile în armturile pentru beton armat se deduc din diagramele de calcul
date în SR EN 1992-1-1;
- eforturile în oelul structural se deduc din diagramele de calcul date în SR EN
1993-1-1.
- Metodele utilizate în determinarea momentelor capabile sunt: metoda general i
metoda simplificat, detaliate în SR EN 1994-1-1.
- Momentul capabil plastic se determina din echilibrul pe seciune al eforturilor
interioare prin scrierea ecuaiei de moment raportat la centrul plastic al seciunii (în
cazul seciunilor simetrice – centrul de greutate).
- Momentele capabile în cazul seciunilor din BAR se determin i pentru fiecare

component în parte : M pl,c,Rd pentru beton armat i M pl,a,Rd pentru oel cu condiia:
M pl,Rd =M pl,,c,Rd + M pl,a,Rd
- Momentele de proiectare se determin astfel:
- momentele de proiectare ale seciunilor disipative ale grinzilor MEd sunt
momentele maxime din diagramele înfurtoare în seciunile respective
considerând gruprile de încrcri semnificative ;
- se permit redistribu
ii de momente între seciunile unei grinzi i între grinzile
unui cadru cu pân la 20% pe baza capacitii de deformare plastic a acestora
pstrând îns efectul aciunii pe ansamblu;
- Cerin
a de rezisten la încovoiere se exprim cu relaia: MEd /Mpl,Rd 1,0
- Forele tietoare de proiectare din grinzi VEd se determin din echilibrul fiecrei
deschideri sub încrcarea transversal din gruparea seismic i momentele de la
extremitile grinzii, corespunztoare pentru fiecare sens de aciune formrii
articulaiei plastice în grinzi, sau în elementele verticale conectate în nod. Distana
între articulaiile plastice se determin corespunztor acestei situaii.
- Fora tietoare de proiectare se împarte între componenta de beton armat Vc,Ed i
componenta din oel structural Va,Ed în raport cu momentele capabile ale acestora cu
relaiile:
V c,Ed = VEd M pl,c,Rd / MRd
V a,Ed = VEd M pl,a,Rd / MRd
- Fora tietoare vertical capabil se determin pentru fiecare component în parte
astfel:
- pentru componenta din beton armat cu relaiile din SR EN 1992-1-1 respectiv
A sw
cu relaia: Vpl, c, Rd z f ywd ctg
s
Valoarea unghiului T se considera ctgT =1 ( T =45o),
z= 0,9 d , fywd =0.8 fywk
- pentru componenta din oel cu relaiile din SR EN 1993-1-1
- Verificarea la for tietoare se realizeaz pe componente i pe ansamblu pentru
seciunea compozit .
La verificarea seciunii de oel se aplica coeficientul 0,5 de reducere a capacitii de
rezisten la for tietoare respectiv:
Va,Ed/Vpl,a,Rd 0,5.
C 7.6.5.1 Condiiile aplicate zonelor disipative ale grinzilor din oel compozite cu
plci din beton armat urmresc:
- în cazul plcilor în zone comprimate, pstrarea integritii plcii din beton armat în
timpul aciunii seismice prin:
- limitarea, din condiii de ductilitate, a înlimii relative a zonei comprimate
a betonului x/h conform tabelului 7.4;
- dispunerea în plac, în zona stâlpului de armturi suplimentare transversale

grinzii cu rol de tirant la transmiterea compresiunilor de la plac la stâlp;
- în cazul plcilor în zone întinse, evitarea flambajului zonelor comprimate ale
componentei de oel prin alegerea unor seciuni în clasa I de suplee i prin limitarea
procentului de armtur din zonele întinse de plac. O soluie de evitare a flambajului
tlpilor comprimate este transformarea zonelor de reazem ale grinzilor compozite cu
plac în zone de grinzi BAR.
Determinarea limii efective a plcii be din tabelul 7.5 exprimat în vecintatea
nodurilor este util în dou situaii:
- determinarea rigiditii pentru calculul elastic;
- determinarea capacitii de rezisten la încovoiere;
În calculul momentului capabil la încovoiere intereseaz:
- limea efectiv a plcii comprimate la momente
- limea efectiva de plac în care armturile întinse sunt considerate active la moment
negativ. În acest caz este important modul de ancorare al armaturilor întinse din plac
în special la nodurile marginale (prin sudura , realizarea de bucle , etc).
- în câmpul grinzilor compozite pentru calcul limii efective de plac se poate
considera relaia din SR EN 1994-1-1 respectiv bei = Le/8 unde Le este lungimea zonei
de moment pozitiv.
- în zonele de reazem, limea activ la moment negativ este în aceeai seciune mai
mare decât limea activ la moment pozitiv datorit restriciilor mai mari care se
impun transmiterii compresiunilor din plac stâlpului decât cele aplicate armturilor
aflate în zone întinse fisurate.
- limea activ la moment pozitiv în vecintatea nodurilor marginale depinde de
modul în care se asigur transmiterea compresiunilor (direct la stâlp , dac exist plac
în consol fa de stâlpul marginal, grinzi sau elemente transversale de margine)
Momentele capabile ale grinzilor din oel compozite cu plci de beton armat se
determin prin metoda simplificat sau prin metoda general.
C 7.6.5.2 Momentele capabile ale grinzilor de beton armat cu armtur rigid se

determin prin metoda simplificat sau metoda general.
Limea efectiv de plac se determin în conformitate cu 5.3.4.1.1 respectiv 2hf de
fiecare parte a grinzii în cazul stâlpilor exteriori i 4hf în cazul stâlpilor interiori.
Lungimea zonelor disipative este respectiv lcr=1.5hb (hb - înlimea grinzii) msurat
de la faa stâlpilor BAR sau a zonelor de aceeai lungime situate deoparte i de alta a
unei seciuni din câmpul grinzii.
Mrirea lungimii zonelor disipative din câmpurile grinzilor la 3hb fata de prevederile
anterioare se datoreaz incertitudinii mai mari a extinderii zonelor de curgere în raport
cu punctul de iniiere.
Asigurarea condiiilor de ductilitate local în zonele disipative ale grinzilor compozite
sunt cele prevzute la 5.3.4.1.2 pentru grinzi de beton armat i se refera la asigurarea
unor coeficieni minimi de armare longitudinal i transversal, limitarea înlimii
zonei comprimate a seciunii i a distanei între etrieri. În cazul componentei din oel
condiiile de la 6.6.2 nu se aplic datorit înglobrii în beton.
C 7.6.6 Stâlpi compozii de beton armat cu armtur rigid ( cu seciunea din

oel total înglobat în beton)
C 7.6.6 Eforturile de proiectare ale seciunilor stâlpilor NEd , VEd, MEd se determin în
ipoteza dezvoltrii mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice cu relaiile
prevzute în articolul 5.3.3.3 luând în considerare urmtorii factori:
- factorul de suprarezisten al grinzilor ¦M Rb / ¦M Edb (în nod sau pe nivel);
- factorul de suprarezisten datorat efectelor de consolidare al oelului din grinzi J Rd .

Valorile eforturilor secionale rezultate din calculul structural la încrcri seismice vor
ine cont de imperfeciunile geometrice i de efectele de ordinul 2 dac aceste efecte
sunt seminificative.
În condiiile în care aplicarea metodei dirijrii capacitii de rezisten la cadre din
BAR poate conduce la supradimensionri de stâlpi, în special la cldiri cu puine
niveluri i la grinzi cu deschideri i încrcri gravitaionale mari, pentru optimizarea
structurii în aceste cazuri se poate apela la una din soluiile :
- realizarea de redistribuii, la un anumit nivel, ale momentelor din stâlpi i
grinzi în condiiile realizrii echilibrului de nod i ale pstrrii constante a
forei tietoare de nivel;
- realizarea de grinzi cu zone disipative de oel în vecintatea stâlpilor prin
deconectarea pe aceste zone a plcii de grinda de oel;
- reducerea tlpilor grinzilor de oel în zonele disipative;
- realizarea de îmbinri semirigide între armtura rigid din stâlp i grind cu
condiia ca s nu se formeze plastificri nedorite ale nodului;
- apariia de articulaii plastice în anumii stâlpi cu condiia ca s existe
suficiente elemente puternice (stâlpi sau perei) care s împiedice apariia de
mecanisme nedorite de etaj sau de nod.
Condiia de ductilitate pe care trebuie s o respecte fora axial de calcul este :
n=NEd/Npl,Rd = NEd / (Aa fyd +Ac fcd + As fsd) 0,3.
Aceast condiie din P 100-1 este preluat din SR EN 1998-1 si este mai restrictiv
decât cea data in NP033-99 .
Condiiile de ductilitate referitoare la fora axial a stâlpilor se pot relaxa în cazul
structurilor în cadre cu noduri fixe în combinaie cu structuri rigidizate la fore
orizontale (cu perei de beton armat sau cu contravântuiri).
Capacit
ile de rezisten la încovoiere i la for tietoare ale stâlpilor compozii se
calculeaz ca sum a contribuiei seciunii de oel i a seciunii de beton armat cu
relaiile din SR EN 1992-1-1 i SR EN 1993-1-1.
Verificrile la for tietoare se realizeaz pe componente distribuind fora tietoare de
proiectare total între componente funcie de momentele capabile la încovoiere cu
for axiala ale acestora.
În cazul structurilor compozite disipative, zonele de la extremitile stâlpilor de la

fiecare nivel de lungime lcr se proiecteaz ca zone disipative (critice) pentru care se iau
msuri de asigurare a ductilitii proprii stâlpilor din beton armat prevzute în 5.3.4.2.2
respectiv: de asigurare a unor coeficieni minimi de armare longitudinal i
transversal, de limitare a înlimii zonei comprimate a seciunii i a distanei între
etrieri, condiii privind dispunerea barelor i a etrierilor în seciune. O meniune
special se refer la acoperirea cu beton a armturii rigide care nu trebuie s fie în
cazul elementelor BAR mai mic de 100mm pentru ca ruperea prin lunecare
longitudinal s nu devin critic.
C 7.6.7 Stâlpi compozii din eav umplut cu beton

C7.6.7 Stâlpii compozii din eav se realizeaz în urmtoarele variante:
- stâlpi din eav umplut cu beton simplu sau cu beton armat;
- stâlpi din eav umplut i înglobat în beton armat;
- stâlpi din eav neumplut i înglobat în beton armat;
- stâlpi din beton armat înglobai în eav de oel fr continuitate i, eventual,
cu aderen redus între beton i eav.
Pentru proiectarea stâlpilor din evi de oel umplute cu beton sau umplute i înglobate
în beton se pot utiliza relaiile de calcul ale capacitii de rezisten la încovoiere i
for tietoare date in SR EN 1994-1-1.
Particularitile acestor stâlpi sunt :
- În cazul stâlpilor din eav circular exist o interaciune favorabil între eava de
oel i miezul de beton care se manifest prin creterea rezistenei la compresiune i a
deformaiei specifice de rupere a betonului din miez datorit confinrii dar i o
reducere a rezistenei de curgere axiale a oelului evii datorit întinderii radiale la care
este supus. Creterea rezistenei la compresiune este considerat în calcul prin
coeficientul supraunitar 1/0.85. Aceste influene favorabile sunt mai semnificative la
excentriciti ale forei axiale reduse e/d < 0.1.
- Miezul de beton mrete fora asociat flambajului local al evii. Aceast influen
pozitiv se exprim prin posibilitatea reducerii supleei limit a evilor din oel
umplute cu beton în raport cu cele de oel.
- Armarea miezului din beton este util în urmtoarele situaii:
- pentru mrirea capacitii de rezisten a stâlpului compozit;
- pentru asigurarea capacitii de rezisten a stâlpului la încrcri
gravitaionale asociate aciunii focului;
- pentru a se asigura continuitatea i transferul parial al capacitii de
rezisten între stâlpul compozit i stâlpul de beton armat în cazul structurilor
hibride;
- Transferul de eforturi i deformaii între eava de oel i miezul de beton necesar
pentru distribuia reaciunilor aplicate numai evii se face prin aderen sau, dac nu
este suficient, prin elemente de conectare: dornuri sudate, bare sau profile care
traverseaz miezul .Rezistena la compresiune local generat sub gusee sau rigidizri
se va determina cu relaiile din SR EN 1994-1-1:
§ t fyk · Ac Acfcd
c,Rd = fcd¨1 cL ¸ d
fyd
© a fck ¹ A1 A1
t este grosimea peretelui evii,

a este diametrul evii sau limea seciunii evii rectangulare
Ac este aria seciunii de beton a stâlpului;
A1 este aria încrcat de sub guseu Ac/A1<20
cL coeficient egal cu 4,9 pentru evi circulare i 3.5 pentru evi
rectangulare
În cazul elementelor din evi umplute cu beton, capacitatea de rezisten la for
tietoare a stâlpului este determinat fie de capacitatea componentei din oel fie de
capacitatea betonul armat confinat de eava din oel pentru un model de grind cu
zbrele în care se formeaz în interiorul evii o diagonal comprimat. Acest model
permite în cazul evilor umplute cu beton armat s se in cont i de armarea
transversal a miezului.
C 7.6.8 Elemente compozite cu seciunea de oel parial înglobat în beton armat

C 7.6.8 Elementele compozite cu seciunea de oel parial înglobat în beton sunt
utilizate pentru avantajele care le au în raport cu stâlpii de oel, respectiv:
- mrirea rigiditii stâlpului de oel prin înglobare parial în beton în
condiiile pstrrii gabaritului;
- împiedicarea parial a flambajului zonelor comprimate ale inimilor i ale
tlpilor. În cazul în care se sudeaz bare transversale de tlpi, exist
posibilitatea reducerii consumurilor de oel prin mrirea supleei limit cu pân
la 50% în condiiile prevzute în acest paragraf;
- reducerea suprafeei care trebuie protejat la foc;
- posibilitatea facil de intervenie ulterioar pe faa neînglobat a tlpilor;
Contribuia la capacitatea de rezisten la încovoiere i la for tietoare a betonului
armat de înglobare este redus i de aceea, de regul, se neglijeaz. În cazul în care
sunt luate msuri speciale de mobilizare a rezistenei betonului armat de înglobare prin
realizarea de legturi transversale între beton i grinda de oel, aceast rezisten poate
fi considerat în calcul.
În cazul stâlpilor compozii cu seciunea de oel parial înglobat în beton, verificarea
transferului de eforturi între oelul încrcat unilateral de ctre reaciunile grinzilor i
betonul de înglobare conduce, de regul, la obligativitatea dispunerii de conectori sau
de bare de armtur sudate de inima profilului de oel. Conectorii contribuie la
transferul de eforturi prin capacitatea lor la lunecare longitudinal PRd i prin frecarea
suplimentar pe care o determin pe tlpi (1/2μPRd pentru fiecare rând de conectori i
fiecare talp).
C 7.6.9 Nodurile cadrelor compozite disipative

C 7.6.9 Tipurile de noduri compozite i hibride întâlnite în practica de proiectare sunt:
- noduri compozite de beton armat cu armatur rigid cu stâlpi i grinzi din BAR;
- noduri compozite cu stâlpi BAR i grinzi de oel compozite cu plci;
- noduri compozite cu stâlpi din eav umplut cu beton i grinzi de oel compozite
cu plci de beton armat;
- noduri compozite cu stâlpi cu seciunea de oel parial înglobat în beton i grinzi de
oel compozite cu plci;
- noduri hibride cu stâlpi din BAR i grinzi de beton armat;
- noduri hibride cu stâlpi din evi umplute cu beton i grinzi de beton armat;
- noduri hibride cu stâlpi cu seciunea de oel parial înglobat în beton armat i grinzi
de beton armat;
- noduri hibride cu stâlpi de beton armat i grinzi de oel compozite cu plci sau BAR.
Nodurile compozite din BAR sunt nodurile la care fiecare component (beton armat i
oel) a elementelor îi poate transfera direct eforturile între grinzi i stâlpi. În
condiiile în care echilibrul în nod se respect pentru fiecare dintre componente,
transferul între aceste componente la nivelul nodului este redus.
Capacitatea de rezisten a nodului compozit se determin pentru un model cu un
sistem diagonal de eforturi la care particip atât armatura rigid cât i betonul armat
din nod.
Capacitatea nodului compozit la for tietoare se poate calcula prin suprapunere de
efecte cu realaia: Vwp,Rd = Vwp,c,Rd + Vwp,a,Rd
Pentru componenta de beton armat se pot utiliza relaiile din SR EN 1994-1-1
respectiv:
Vwp,c,Rd = 0.85 Ac fcd sin
unde
Ac = 0.8 (bc- tw) (h – 2tf) cos
= arctg [(h - 2tf) / z ]
bc este limea miezului beton;
h este înlimea seciunii stâlpului;
tf este grosimea tlpii stâlpului;
tw este grosimea inimii stâlpului;
z este braul de pârghie;
, coeficient de reducere care ine seama de efectul compresiunii longitudinale
din stâlp asupra rezistenei de proiectare a panoului inimii stâlpului la
forfecare =0.55[(1+2(Ned/ Npl,Rd))]1,1.
Pentru componenta de oel a nodului Vwp,a,Rd se pot folosi elaiile 6.9 si 6.10 din cap
6.6.3 a prezentul cod.
Forele tietoare de calcul din nod sunt fore tietoare asociate momentelor plastice din
grinzi cu un coeficient de suprarezisten Rd care asigur protecia nodului i dirijarea
zonelor disipative ctre grinzi.
Fora tietoare de calcul total se determin cu relaia:
Vwp,Ed = Vwp,c,Ed + Vwp,a,Ed.

Pentru fora tietoare transmis de componenta de beton armat Vwp,c,Ed se vor folosi
relaiile din cap 5.3.3.4, respectiv:
Vwp ,c , Ed J Rd As As f yd Vc
1 2
Pentru fora tietoare transmis de componenta de oel Vwp,a,Ed se vor folosi relaiile
din cap 6.6.3, respectiv:
M pl , Rd , i M pl , Rd , j
Vwp , Ed J Rd
hw
Verificrile nodului se realizeaz în termeni de for tietoare cu relaia:
Vwp,Ed d 0,8Vwp,Rd
Îmbinrile de antier ale armturii rigide a stâlpului i grinzii se recomand s se
realizeze în zone de eforturi secionale mai reduse i nu la faa nodului.
Toate îmbinrile realizate cu sudur sau cu uruburi între elementele nodului vor avea
o capacitate de rezisten cu un grad de asigurare superior cu 50% fa de capacitatea
elementelor care se îmbin, conform rela
iei 7.19.
La alctuirea îmbinrii din nod a armturii rigide se vor asigura condiiile de turnare i
compactare corect a betonului : rigidizrile orizontale vor fi puin dezvoltate i vor fi
înlocuite cu rigidizri verticale.
În cazul nodurilor cu grinzi de oel compozite cu plci de beton armat transmiterea
compresiunilor i a întinderilor de la fibra superioar a grinzilor compozite la stâlp se
face la nivelul plcii de beton armat. Aceste compresiuni depind de alctuirea plcii i
a stâlpului din nod: dac exist sau nu grinzi sau elemente adiionale transversale
conectate total de plac, dac placa înconjoar stâlpul, dac armturile sunt ancorate
corespunztor, dac exist armturi suplimentare în imediata apropiere a nodului care
s preia întinderile rezultate din devierea traseului eforturilor de compresiune. Toate
aceste elemente condi
ioneaz valorile limii efective de plac date în tabelul 7.5.
Reaciunile grinzilor de oel compozite cu plac se transmit betonului stâlpilor BAR
prin compresiuni locale asupra betonului de acoperire i prin transfer de la armtura
rigid la betonul armat înconjurtor. Se recomand ca bare verticale de oel beton din
stâlp s se sudeze de tlpile grinzilor pentru a mari capacitatea betonului de preluare a
acestor reaciuni.
Pentru a mri capacitatea componentei de beton armat a stâlpilor din eav umplut cu
beton se va asigura transferul reaciunilor grinzilor de la eava de oel la miezul de
beton pe o lungime de transfer egal cu 2d sau L/3 unde d este dimensiunea minim a
stâlpului iar L înl
imea nivelului .
Se recomand în acelai scop, ca elemente ale grinzilor : armturi , inima sau întreaga
seciune de oel s treac continuu prin miezul de beton al nodului.
În cazul nodurilor compozite cu grinzi de oel compozite cu plac i stâlpi din BAR,
reaciunile grinzilor de oel compozite cu plac de beton armat se transmit betonului
stâlpilor BAR prin compresiuni locale asupra betonului de acoperire i prin transfer
între armatura rigid i betonul armat înconjurtor.
În cazul nodurilor hibride cu stâlpi din beton armat i grinzi de oel compozite cu plac,
aceste reaciuni ale grinzilor compozite se transmit direct i exclusiv betonului din
nod. Se recomanda în acest caz ca grinda de oel s treac continuu prin nod i s
existe bare verticale de oel beton sudate de tlpile grinzilor pentru a mari capacitatea
la compresiune local a betonului armat din nod.
Pentru a mri capacitatea la for tietoare a componentei de beton armat a nodului în
cele dou situaii de mai sus se recomand ca grinda s fie prevzut cu rigidizri
verticale situate la faa exterioar a stâlpului.
În zona nodului se va asigura o confinare corespunztoare cu etrieri (cap. 7.6.6) a
cror ramuri vor trece, dac este cazul, prin guri prevzute în elementele de oel ale
nodului.
În cazul nodurilor hibride cu stâlpi compozii i grinzi de beton armat, se va asigura
continuitatea armturii grinzilor prin stâlp. Se recomand în acest scop mrirea limii
grinzii în zona nodului pentru extinderea suprafeei de preluarea direct a reaciunilor
de la grind la componenta din beton armat a stâlpului i prevederea de scaune de
rezemare la stâlpii din eav umplut cu beton.
Nodurile hibride nu se recomand în zone cu seismicitate ridicat datorit dificult
ii
i incertitudinii transferului de eforturi între cele dou componente.
C 7.7 Proiectarea cadrelor compozite cu contravântuiri

C7.7 Contravântuirile compozite centrice se realizeaz de regul din evi umplute cu
beton. Aceste contravântuiri, prin rigiditatea lor sporit permit disiparea energiei ca
elemente întinse i, eventual, comprimate (ca de exemplu în cazul diagonalelor din
platbanda de oel înglobata într-o eav umplut cu beton).
În cazul cadrelor contravântuite excentric, elementele disipative pot fi zone ale
grinzilor compozite (elemente disipative orizontale) sau elemente verticale compozite
ca parte component a diagonalelor în V. Disiparea se realizeaz la for tietoare sau
la moment încovoietor în zonele critice ale acestor elemente.
Elementele compozite ale cadrelor: stâlpii i grinzile compozite se vor conforma
respectând prevederile corespunztoare pentru aceste elemente din prezentul cod.
Factorii de suprarezisten aplicai în calcul elementelor nedisipative J :, se determin
pentru ansamblul elementelor disipative de la un anumit nivel al cadrului sau al
structurii.
C 7.9 Proiectarea structurilor cu perei compozii

C7.9 Pereii compozii au în alctuire elemente compozite ca de exemplu: bulbi sau
zone de capt compozite, centuri compozite, zone de câmp din beton armat cu
armatur rigid sub form de diagonale sau panouri de oel, grinzi de cuplare
compozite.
Rezult o tipologie destul de larg a structurilor cu perei compozii respectiv:
- perei compozii din beton armat cu armatur rigid cu zone de capt, centuri i zone
de câmp din BAR. Pereii compozii pot fi fr goluri (sau cu goluri mici care nu
influeneaz comportarea de ansamblu) sau cuplai (cu goluri mari) prin intermediul
unor grinzi de cuplare compozite;
- perei compozii cu bulbi din BAR, cu zone de câmp de beton armat, cu grinzi de
cuplare de oel compozite cu plci;
- perei compozii cu zone de capt de oel sau cu seciunea de oel parial înglobat
în beton i zone de câmp de beton armat;
- perei de beton armat cu grinzi de cuplare compozite sau din BAR.
Pereii compozii recomandai pentru comportarea lor favorabil la aciuni seismice
puternice sunt pereii de beton armat cu armatur rigid, având seciunea cu bulbi sau
tlpi la extremiti sau pereii BAR formând tuburi închise.
Fenomenele pentru care sunt necesare verificri în cazul pereilor compozii sunt:
- Asigurarea prelurii lunecrilor între zonele de la extremit
i i zonele de câmp.
Transferul eforturilor tangeniale între zonele de la extremiti i panoul de beton
armat al inimii peretelui se va realiza prin conectori, bare sudate sau trecute prin
gurile armturii rigide a stâlpului. În cazul pereilor din BAR armatura rigid din
centur are o contribuie important în preluarea acestei lunecri.
- Asigurarea conlucrrii între betonul armat i armtura rigid din inima peretelui. Atât
pe suprafa
a diagonalelor cât i pe cea a panourilor de oel înglobate în betonul din
inima peretelui se sudeaz conectori cu rolul de a stabiliza elementul din oel i pentru
a mobiliza betonul aflat de o parte i de alta a armturii rigide . Soluia înlocuirii
diagonalelor din oel laminat cu o armatur diagonal distribuit sudat de cadrul
format de armatura rigid din bulbi i centuri reprezint o soluie favorabil din punct
de vedere al conlucrrii i al prelurii uniforme a câmpurilor de eforturi diagonale din
inima peretelui.
C 7.9.1 Calculul structurilor cu perei compozii

C7.9.1 Rigiditile pereilor compozii se pot calcula considerând o seciune
echivalent din beton armat care ine cont de aportul armturii rigide înglobate. Pentru
pereii compozii zona întins de beton fiind fisurat, rigiditile conferite de beton se
diminueaz conform relaiilor 7.23 i 7.24.
Pentru calculul rigiditii, la verificarea deplasrilor laterale în cazul strii limit de
serviciu se vor considera factorul de reducere a aciunii seismice, Q, care ine cont de
perioada de revenire mai scurt a acesteia, i rigiditile pereilor considerând betonul
fisurat.
Eforturilor secionale de proiectare ale pereilor compozii se determin pentru a
impune un mecanism de disipare favorabil cu zone disipative în riglele de cuplare sau
în grinzile adiacente peretelui i la baza peretelui. Pentru momentele de proiectare MEd
se va considera diagrama înfurtoare de momente din cap 5.2.3.3.2.
Calculul capacitii la încovoiere cu for axial a pereilor compozii se realizeaz de
regul prin metoda general cu ajutorul programelor de calcul automat datorit
complexitii i a variabilitii datelor de intrare. În ceea ce privete calculul la
încovoiere al grinzilor de cuplare compozite lungi se vor respecta prevederile din
capitolul 7.6.5.
Calculul la for tietoare al pereilor compozii de beton armat cu armatur rigid se
bazeaz pe modelul de grind cu zbrele în care diagonalele comprimate care se
formeaz în inima peretelui sunt din beton armat sau din BAR. Acest model poate fi
asimilat cu modelul de panou înrmat intr-un cadru format de zonele de la extremiti

i centurile din BAR. Capacitatea de rezisten la for tietoare a armturii rigide din
inima peretelui se suprapune cu cea a panoului din beton armat.
Ruperea la for tietoare a pereilor compozii se realizeaz prin cedarea diagonalei
comprimate de beton armat cu mobilizarea armturii din inima peretelui. Fora ultim
din diagonal este condiionat de capacitatea de rezisten a bulbilor i a centurilor
marginale. Dac diagonala traverseaz bulbi sau centuri interioare ale peretelui,
capacitatea de rezisten a acestora contribuie la preluarea forei tietoare.
Pentru calculul capacitii de rezisten la for tietoare a componentei din beton
armat a pereilor pot fi utilizate relaiile prevzute în SR EN 1998-1.
Verificarea la for tietoare a pereilor compozii se va face cu relaia: VEddVRd.
În cazul particular al grinzilor de cuplare din oel compozite cu plac din beton armat
ale unor perei din beton armat, prevederile corespunztoare din cap 7.9.1 –(11)-(13)
asigur transmiterea în bune condiii a reaciunilor grinzii de cuplare (reaciuni
asociate mecanismului de disipare) în zonele de capt ale pereilor de beton armat.
Cerinele de ductilitate în zonele disipative de la baza pereilor, a cror lungime se
determin cu rela
iile 5.18 i 5.19 din prezentul cod, se asigur dac sunt respectate
cerinele din SR EN 1998 -1 i cele din prezentul cod.
C 7.10 Proiectarea funda iilor structurilor compozite

În condiiile în care sistemul de fundaii al structurilor compozite se proiecteaz ca un
sistem nedisipativ, forele de calcul se determin cu un factor de suprarezisten în
raport cu forele asociate stadiului limit corespunztor mecanismului de disipare al
suprastructurii. Se recomand realizarea de cutii rigide la nivelul infrastructurii,
continuitatea i ancorarea corespunztoare a armturilor elementelor verticale
compozite. Sporul de rigiditate la nivelul subsolurilor se asigur, în general, prin
mrirea substaniala a ariei pereilor compozii în subsol fa de suprastructur.
Efectele aciunii MFd, VFd, NFd, asupra fundaiilor se determin cu relaia 4.23 din cap.
4.6.2.4. Pentru preluarea în bune condiii a eforturilor de calcul transmise fundaiilor
de armatura rigid a stâlpilor compozii ( Ma,Fd , Va,Fd , Na,Fd ) este necesar ca placa
de baz a acesteia s se afle sub cota teoretic de încastrare. Ancorarea în fundaie a
armturii rigide a stâlpilor se face pe înl
imea de înglobare prin dezvoltarea de
presiuni reactive în betonul înconjurtor, prin conectori sau armturi orizontale trecute
prin gurile armturii rigide i prin uruburile de ancoraj de la nivelul plcii de baz.
Se reduc astfel în raport cu seciunea de încastrare, cerin
ele de moment, fora axial i
fora tietoare de la nivelul plcii de baz, rezultând o protecie a acestei seciuni.
Armatura rigid din zonele de capt ale pereilor este întins i comprimat practic
centric la întreaga sa capacitate. Rezult fore relativ mari care trebuie ancorate în
sistemul de fundaii. Ancorarea armturii rigide a pereilor se realizeaz prin aderen,
armturi de coasere trecute prin guri în armatura rigid i prin uruburile de ancoraj
de la nivelul plcii de baz. Se recomand ca la nivelul infrastructurii s existe o
extindere a pere
ilor compozii în raport cu seciunea de încastrare prin dispunerea de
perei din beton armat sau compozii în continuarea sau adiacent peretelui compozit
pentru ca forele din armatura rigid s poat fi distribuite în bune condiii betonului
armat înconjurtor.
Bibliografie
Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului (1999), NP 033-99, Cod de
proiectare pentru structuri din beton armat cu armtur rigid
SR EN 1992-1-1:2004 „Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale i reguli pentru cldiri”
SR EN 1993-1-1:2006. „Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-1: Reguli
generale i reguli pentru cldiri”
SR EN 1994-1-1:2004 „Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oel i beton.
Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru cldiri”
SR EN 1998-1: 2003. „Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la
cutremur. Partea 1: Reguli generale, aciuni seismice i reguli pentru cldiri”
C 8.1 Generaliti
C 8.1.1.Obiect i domeniu de aplicare

C 8.1.1.(1) Particularitatea principal a proiectrii structurilor din zidrie în zone
seismice rezult din cerina ca structura s fie înzestrat cu o serie de proprieti
specifice: ductilitate, capacitate de disipare a energiei seismice, degradare moderat a
rezistenei i a rigiditii sub efectul încrcrilor alternante repetate. Din acest motiv,
proiectarea seismic a structurilor din zidrie este conceptual diferit de proiectarea
acestora pentru încrcri gravitaionale dominante pentru care sigurana este asigurat
numai prin satisfacerea cerinei de rezisten obinut în principal prin rezistena la
compresiune a elementelor pentru zidrie i a mortarului.
Rspunsul seismic al cldirilor este un fenomen complex, dificil de schematizat într-un
model de calcul suficient de exact, dar i suficient de simplu pentru a fi folosit, fr
dificulti deosebite, în practica curent de proiectare.
Mrimea forelor seismice depinde, în afara de severitatea micrii, exprimat prin
acceleraia terenului, de proprietile intrinseci ale cldirii (rigiditate, amortizare,
nivelul de solicitare din încrcri gravitaionale al elementelor structurale, etc).
O alt particularitate important este c aceste caracteristici pot suferi modificri
importante în timpul cutremurului în funcie de intensitatea solicitrilor care rezult.
Efectele modificrilor se pot manifesta favorabil sau în detrimentul siguranei
structurale. De exemplu, cldirile din zidrie, caracterizate prin perioade proprii mici
(de regul < 0.5÷0.6 s), se afl în zona de amplificare maxim a spectrului de
acceleraii pentru toate cutremurele (intermediare sau superficiale), dar degradarea
(fisurarea) zidriilor conduce la reducerea rigiditii structurale ceea ce, de exemplu,
poate îndeprta structura de zona amplificrilor maxime. Totodat fisurarea este
însoit de creterea amortizrii structurale i ca urmare de scderea forei seismice.
Incursiunile repetate în domeniul postelastic, inerente în cazul cutremurelor puternice,
au ca efect degradarea rigiditii, a rezistenei i a capacitii de disipare a energiei
seismice. Fenomenele de degradare sunt mai importante în cazul zidriilor nearmate.
A B
Figura C 8.1. Comportarea histeretic (A) i degradarea rezistenei i rigiditii la solicitri repetate (B)
[Tomazevic,M., Klemenc,I., Seismic Behaviour of Confined Masonry Walls Earthquake Engineering
and Structural Dynamics, vol.26, pp.1059-1071, 1997]
Sensibilitile comportrii la cutremur a zidriilor nearmate sunt puse în eviden de
diagramele din figura C 8.1. i vor fi subliniate pe parcursul acestui text justificând
astfel recomandarea reducerii domeniului de folosire a acestui sistem constructiv.
Pentru proiectarea panourilor de zidrie înrmate în cadre i a pereilor nestructurali,

prevederile acestui Capitol sunt completate de prevederile Cap.10 din acest Cod.
C 8.1.1.(2) Prevederile din prezentul capitol trebuie s fie respectate, pentru toate
categoriile de elemente de construcie din zidrie, în corelare cu principiile generale de
alctuire structural i cu regulile de aplicare detaliate în CR 6.
În special, în ceea ce privete proiectarea structurilor cu perei structurali din zidrie,
este vorba de realizarea caracterului spaial al structurii prin asigurarea conlucrrii, în
toate stadiile de solicitare, a pereilor de pe direciile principale ale cldirii i a
planeelor rigide. Unitatea spaial a structurii astfel obinut este capabil s asigure
preluarea solicitrilor seismice oricare ar fi direcia pe care acestea acioneaz.
Eficiena acestei conlucrri a fost verificat de comportarea satisfctoare la
cutremurele trecute a cldirilor care au fost astfel concepute.
În al doilea rând trebuie menionat efectul favorabil al regularitii alctuirii în plan i
în elevaie a cldirii. Regularitatea în plan favorizeaz eliminarea / reducerea efectelor
rsucirii de ansamblu. Regularitatea în elevaie asigur, în primul rând, uniformitatea
cerinelor de rezisten la diferitele niveluri ale cldirii eliminând concentrrile de
eforturi care ar putea rezulta prin devierea traseului normal/ direct, ctre fundaii, al
forelor vericale i/sau orizontale. Cldirile cu regularitate structural în plan i în
elevaie prezint i avantajul de a putea fi analizate cu modele i metode de calcul
simple.
Regulile de alctuire favorabile stabilite în CR 6, la care se face trimitere în acest Cod,
exploateaz rezervele "naturale" de rezisten ale cldirilor din zidrie cu puine
niveluri i pe acestea se fundamenteaz i prevederile pentru cldirile simple din
zidrie pentru care, conform standardului SR EN 1998-1, cap.9, nu este necesar
justificarea prin calcul a satisfacerii cerinei de rezisten la aciunea seismic de
proiectare.
Execuia lucrrilor de zidrie constituie o condiie fundamental pentru obinerea
nivelurilor de siguran stabilite prin prezentul Cod i se va face cu respectarea
reglementrilor tehnice în vigoare privind executarea acestor lucrri.
C 8.1.1.(6) Dei este permis utilizarea tuturor tipurilor de alctuire menionate, este
necesar ca pentru fiecare proiect, la alegerea tipului de alctuire s se in seama de
calitile i dezavantajele acestora care pot fi sintetizate dup cum urmeaz:
A. Zidria simpl
- Zidria simpl (nearmat) este un material capabil s preia încrcri verticale
importante.
- Din cauza rezistenei nesemnificative la eforturi unitare de întindere, zidria
simpl poate fi utilizat pentru construcii la care încrcrile verticale i
orizontale, conduc la solicitri secionale reduse din care rezult eforturi
unitare de întindere care pot fi neglijate. Ruperea caracteristic prin fisurare
pe diagonala comprimat, din eforturi principale de întindere, este o ilustrare
a acestei deficiene intrinseci.
- Sub efectul combinat al încrcrilor verticale i seismice ruperea zidriei
nearmate este de tip fragil, integritatea fizic a pereilor fiind puternic
deteriorat în stadiile avansate de deformare.
- Capacitatea de disipare a energiei seismice scade pe msur ce crete

intensitatea efortului unitar de compresiune.
Din motivele de mai sus, pentru reducerea riscului seismic al cldirilor cu perei
structurali din zidrie nearmat, în acest Capitol al P 100-1, s-au preconizat
urmtoarele msuri:
- Folosirea zidriei nearmate numai pentru cldiri cu un numr mic de niveluri
peste seciunea de încastrare i interzicerea acesteia în zone seismice cu
acceleraia de proiectare ag0,30g i pentru cldiri din clasele superioare de
importan.
- Introducerea unui sistem constructiv de elemente de beton armat, verticale i
orizontale, cu scopul de a menine integritatea ansamblului structurii în stadii
avansate de solicitare, sub efectul cutremurelor severe.
- Determinarea forei seismice static echivalent pentru valori mici ale
factorului de comportare q pentru a se limita amploarea incursiunilor în
domeniul postelastic .
- Limitarea factorului de suprarezisten u/1 la 10% din valoarea de referin
a factorului q.
B. Zidria armat
Zidria armat, aa cum este cunoscut astzi, este rezultatul acumulrii, în timp, a
experienelor practice de asociere a zidriei fragile cu materiale superioare din punct
de vedere al rezistenelor la întindere i compresiune i al ductilitii, i a dezvoltrilor
teoretice mai recente.
În zone seismice folosirea cu precdere a zidriilor armate este recomandat deoarece
asocierea cu oelul ofer zidriei proprietile necesare pentru realizarea unor
performane seismice superioare (a se vedea i fig. C 8.1) :
- ductilitate;
- capacitate de disipare a energiei seismice;
- limitarea degradrii excesive a rezistenei i rigiditii;
- meninerea, în anumit msur, a integritii pereilor dup producerea unui
seism sever.
Rezultate similare pot fi obinute i prin asocierea zidriei, prin procedee specifice, cu
alte materiale de înalt rezisten (polimeri armai cu fibre - FRP- i grile polimerice,
de exemplu).
inând seama de aceste caliti prezentul Cod recomand folosirea cu precdere a
zidriilor armate, sub una din formele menionate, stabilind pentru acestea domenii
mult mai largi de folosire decât pentru zidria nearmat.
C 8.1.2. Documente de referin

C8.1.2.(1) Reglementrile tehnice la care se face referire în acest capitol sunt cele în
vigoare în România la data elaborrii acestei versiuni a P 100-1.
Pentru aplicarea prevederilor acestui capitol proiectantul trebuie s in seama de toate
modificrile reglementrilor menionate care vor fi în vigoare la data utilizrii P 100-1.
C 8.2.Materiale componente
Pentru evaluarea siguranei construciilor din zidrie este necesar cunoaterea
caracteristicilor mecanice de rezisten i de deformabilitate ale acesteia în dou
momente semnificative:
- caracteristicile iniiale (la momentul terminrii lucrrii);
- caracteristicile disponibile (la un moment oarecare, pe durata de via a
construciei).
Caracteristicile mecanice iniiale ale zidriei depind de trei categorii de factori:
- proprietile mecanice i fizice ale materialelor componente, cu considerarea
interaciunilor posibile între acestea (de exemplu, aderena mortarului la
elementele pentru zidrie);
- alctuirea zidriei (eserea);
- calitatea manoperei.
La rândul lor proprietile mecanice iniiale ale materialelor depind de:
- calitatea materiei prime;
- procesul de fabricaie (în fabric, pentru elementele de zidrie, la fabric sau la
antier pentru mortar).
Caracteristicile disponibile, care intereseaz în mod special pentru expertizarea
cldirilor existente, depind de :
- caracteristicile iniiale;
- prevederile de proiectare pentru asigurarea durabilitii
- existena unor evenimente cu caracter excepional pe parcursul exploatrii
(cutremure, incendii), care au solicitat zidria dincolo de limitele de efort avute
în vedere la proiectare;
- condiiile de exploatare i de întreinere dup execuie.
Toi aceti factori au un caracter aleator foarte pronunat ceea ce face ca i proprietile
mecanice ale zidriei s prezinte un grad ridicat de variabilitate statistic. De exemplu,
din rezultatele experimentrilor rezult c, în general, proprietile legate de aderen
(rezistena la întindere, rezistena iniial la forfecare), care au un rol decisiv pentru
rezistena zidriei, mai ales la solicitri seismice, au variabilitate (împrtiere) chiar de
dou ori mai mare decât rezistena la compresiune (care, într-o viziune limitat este
considerat cea mai relevant proprietate pentru a caracteriza performana seismic a
zidariei).
Valorile numerice folosite în reglementrile tehnice sunt de cele mai multe ori valori
mediate pe un numr mare de încercri i trebuie considerate ca atare i, dup caz,
evaluate prin judecat inginereasc. Aceast afirmaie este ilustrat prin reprezentarea
rezultatelor încercrilor pentru determinarea modulului de elasticitate al zidriei i a
rezistenelor la încovoiere perpendicular pe plan. Din figura C 8.2 rezult c în multe
cazuri valoarea adoptat în norme este foarte deprtat de rezultatele obinute prin
teste.
(a) (b)
Figura C 8.2. Împrtierea valorilor testelor pe zidrie
(a) Domeniile de variaie al modulului de elasticitate pentru diferite tipuri de mortar [Kaushik, H.B.,
Durgesh, C.R., Jain, S.H. Stress-Strain Characteristics of Clay Brick Masonry under Uniaxial
Compression Journal of Materials in Civil Engineering © ASCE september 2007]
(b) Domeniile de variaie ale rezistenelor la încovoiere perpendicular pe plan [Lourenço, P.B., Palácio,
K., Prieto, F. Implementation of a constitutive model for masonry shells as a stand- alone
subroutine Report 02-DEC/E-13 Universidade do Minho, Departamento de Engenharia Civil,
2002 ]
C8.2.(1) În condiiile actuale de dezvoltare a industriei elementelor pentru zidrie i a
mortarelor i având în vedere diversitatea tehnicilor de execuie a zidriei, condiiile
de calitate i caracteristicile mecanice ale materialelor componente i ale zidriilor
realizate cu acestea, trebuie s fie stabilite pe baza încercrilor efectuate într-un
program specific pentru definirea valorilor necesare pentru proiectarea structurilor din
zidrie în zone seismice. Aceste încercri trebuie s fie efectuate prin procedeele
stabilite în standardele europene adoptate în România (SR EN). În plus, pentru
anumite solicitri caracteristice (fora tietoare de exemplu) încercrile trebuie s
ilustreze cât mai exact starea de eforturi specific aciunii seismice. În acest sens sunt
elocvente încercrile cvasi-statice cu fore alternante cresctoare sau încercrile
modelelor la scar natural sau redus convenabil, pe platforme seismice care pun în
eviden caracteristicile specifice rspunsului seismic:
x disiparea energiei seismice;
x degradarea rezistenei i rigiditii zidriei
C8.2.(2) Valorile proprietilor zidriilor trebuie s fie bazate pe rezultatele relevante
ale unui numr suficient de mare de încercri care s fundamenteze, cu un grad
corespunztor de încredere, caracteristicile mecanice i celelalte proprieti necesare
pentru proiectarea structurilor din zidrie (în special legea constitutiv V-H).
În ceea ce privete valorile stabilite prin încercri, acestea trebuie s se refere la
produse similare i trebuie s fie efectuate în cadrul unui proiect sau s fie existente
într-o baz de date din strintate. Pentru aceste încercri este necesar cunoaterea i
validarea metodologiei de testare i de interpretare a rezultatelor, inând seama de
condiiile specifice de solicitare a zidriei sub efectul aciunii seismice (a se vedea, de
exemplu, diferenele dintre metodologiile utilizate în Europa i în SUA pentru
determinarea rezistenei la forfecare i a modulului de elasticitate).
În cazul elementelor pentru zidrie, prin produse similare se îneleg, de exemplu,
elemente având aproximativ aceleai valori ale dimensiunilor, volumului de goluri,
grosimii pereilor interiori i exteriori ai blocurilor cu goluri verticale, aceeai
profilaie a rosturilor verticale (în cazul elementelor cu îmbinri tip "nut i feder"), etc.
i care sunt puse în oper, de regul, în condiii de calitate similare cu nivelul mediu al
manoperei din România.
Zidria alctuit cu elemente cu forme speciale care permit armarea vertical i/sau
orizontal (fig. C 8.3) nu este folosit, în prezent, în România cu toate c prezint un
numr mare de avantaje în particular prin creterea rezistenei la for tietoare i
sporirea ductilitii.
(a) Elemente din argil ars (b) Elemente din BCA

Figura C 8.3. Zidrie armat la interior (cu elemente cu forme speciale)
În ceea ce privete folosirea mortarelor speciale (mortar uor, mortar pentru rosturi
subiri), tehnologiile de producere i utilizare a acestora nu sunt înc asimilate în
practica curent din România i, ca atare, folosirea lor trebuie fcut numai pe baza
instruciunilor productorilor i pe rspunderea acestora asupra performanelor
ateptate ale zidriei (în particular în ceea ce privete comportarea la cutremur).
C8.2.(3). Prevederile acestor paragrafe au în vedere urmtoarele considerente:
x Proiectanii i executanii trebuie s cunoasc exact proprietile materialelor
folosite pentru zidrie. Din acest motiv toate datele necesare proiectrii i
execuiei elementelor de construcie din zidrie trebuie s fie accesibile
acestora.
Pentru proiectarea elementelor de construcie din zidrie conform acestui Cod
i CR 6 sunt necesare informaii suplimentare fa de cele prevzute ca
obligatorii în marcajul CE (legea constitutiv -H pentru zidrie, de exemplu).
x Toate aceste informaii trebuie s fie comunicate transparent pentru ca
proiectanii i executanii s dispun cu uurin de acestea în vederea
întocmirii specificaiilor de proiect în conformitate cu prevederile din CR 6,
Anexa I i pentru achiziionarea i punerea în oper numai a produselor
conforme specificaiilor.
x Pe piaa materialelor de construcie se gsete în prezent un numr foarte mare
de produse care provin atât din rile Comunitii europene cât i din afara
acesteia. Din acest motiv exist posibilitatea ca informaiile privitoare la
caracteristicile fizico-mecanice ale acestora s se bazeze pe procedee de
încercare care sunt diferite de cele adoptate în Uniunea European i în
România (standardele SR EN).
x Ca atare, responsabilitatea pentru exactitatea informaiilor coninute în bazele
de date puse la dispoziia proiectanilor i executanilor revine furnizorilor
(productori sau importatori) i laboratoarelor care au testat proprietile
respective.
C8.2.(4) În aceast editie a P 100-1 s-au înlocuit prevederile din P100-1/2006
referitoare la condiiile de rezistene minime ale elementelor pentru zidrie i ale
mortarelor considerate individual (pentru elemente fb,min i pentru mortar Mmin) cu
condiii de rezisten minim pentru zidrie (în perete).
Aceast modificare are în vedere faptul c rezistenele zidriei sunt cele care intervin
direct în calculele pentru proiectarea siguranei cldirilor:
x rezistena la compresiune cu valorile corespunztoare actiunilor perpendiculare
pe rostul de aezare (fk) i paralel cu rostul de aezare (fkh)
x rezistena la for tietoare pentru cedarea prin lunecare în rost orizontal (fvk0)
x rezistena la încovoiere perpendicular pe planul peretelui (fxk1, fxk2)
În privina mortarelor, cerinele de rezisten sunt luate în considerare, separat, numai
din punct de vedere al cerinelor de durabilitate stabilite în CR 6.
C 8.2.1. Cerine speciale pentru elemente pentru zidrie

C8.2.1.(1) Produsele menionate în text reprezint, practic, totalitatea elementelor
pentru zidrie folosite în prezent în România i pentru care exist o experien
semnificativ de producie, de punere în oper i, în multe cazuri, în ceea ce privete
comportarea lor la cutremure severe. Prevederile din CR 6 i cele din acest Cod au în
vedere, în primul rând, proiectarea structurilor din zidrie cu aceste elemente.
Caracteristicile geometrice i mecanice ale elementelor menionate se înscriu, practic
în totalitate, în cerinele din standardele din seria SR EN 1996 i din standardul SR EN
1998-1 i, ca urmare a asimilrii standardelor europene respective ca standarde
naionale (seria SR EN 771), ele sunt utilizabile numai împreun cu acestea.
C8.2.1.(2) Pentru zidria cu elemente silico-calcare sau din beton precum i pentru
zidria de piatr sunt necesare reglementri speciale deoarece informaiile existente,
necesare pentru proiectarea seismic a zidriilor realizate cu acestea, sunt incomplete
sau nerelevante. Este nevoie de un efort important de cercetare experimental specific,
atât la nivelul elementelor respective cât, mai ales, la nivelul elementelor structurale
(pereilor structurali) din acest tip de zidrie. Preluarea, fr verificri, a valorilor din
bncile de date din strintate nu a fost considerat acceptabil pentru elaborarea
acestui capitol al P 100-1.
C8.2.1.(3) Lipsa de robustee a elementelor se manifest prin degradri premature
atât în cazul panourilor înrmate i chiar i în cazul zidriilor armate în rosturile
orizontale (a se vedea i capitolul C 10).
Figura C 8.4. Detalii de rupere casant pentru zidrie cu elemente cu goluri verticale armat
[Tomazevic, M., Bosiljkov, V., Lutman, M Masonry research for Eurocodes, Meeting CIB
W023, Wall structures, Padova 2003]
Limitarea la 50% a volumului de goluri are ca scop împiedicarea folosirii elementelor
cu goluri mari (elemente din argil sau din beton) care de regul sunt utilizate în zone
neseismice. Prevederea referitoare la continuitatea pereilor interiori ai elementului
pentru zidrie atrage atenia asupra eforturilor suplimentare care rezult în cazul în
care acetia nu au continuitate în direcie perpendicular pe planul peretelui. În cazul
lipsei de continuitate (figura C 8.5) forele de compresiune care se dezvolt în planul
peretelui de zidrie produc încovoierea nervurilor interioare ale elementului normal pe

planul peretelui.
Figura C 8.5 Eforturi suplimentare în pereii elementelor de zidrie cu goluri verticale [Tubi, N.
i alii Influenza delle sollecitazioni cicliche di breve durata sulle prestazioni meccaniche delle
murature Universita’ degli Studi di Ancona Istituto di Scienza e Tecnica delle Costruzioni
&Consorzio Alveolater 1999]
Motivele practice ale impunerii unor condiii restrictive pentru folosirea acestor
elemente în zone seismice cu acceleraii mari includ, între altele, i considerente legate
de lipsa posibilitilor practice de reparare/consolidare a avariilor specifice (expulzarea
pereilor exteriori dar i fisurarea celor interiori).
Din acest motiv CR 6 stabilete condiiile specifice de proiectare a structurilor i
elementelor nestructurale cu elemente pentru zidrie din argil ars cu goluri verticale
realizate la turnare.
C8.2.1.(6) Limitarea domeniului de utilizare a zidriei cu elemente cu goluri
orizontale ca panouri de umplutur la structuri în cadre prevzut la acest aliniat (dei
constituie o soluie constructiv larg folosit în unele ri din Europa i America
Latin), se datoreaz faptului c aceasta a artat o comportare nesatisfctoare chiar la
unele cutremure de intensitate moderat (Bingol, Turcia, 1999, de exemplu- figura C
8.6).
Comportarea extrem de fragil i rezistena sczut a elementelor cu perforaii dispuse
orizontal a fost confirmat i de alte cercetri [Alcocer,S.M.,Aguilar,G. and Cano, G.
Determination of the mechanical properties of Vintex, Multex and Aremax extruded bricks Report
ES/01/95 CENAPRED,Mexico, March 1995] în urma crora, în mai multe ri din America
latin, folosirea elementelor cu perforaii orizontale la perei structurali nu este admis.
Cutremurul de la l'Aquila (Italia, 2009) a artat comportarea necorespunztoare a
elementelor cu goluri orizontale folosite la panourile de zidrie înrmate în cadre de
beton armat.
Figura C 8.6. Distrugerea panourilor de umplutur din zidrie din elemente cu goluri orizontale
(Bingol, Turcia 1999)
C8.2.1. (8) Acceptarea utilizrii elementelor pentru zidrie din categoria II, care sunt
caracterizate printr-o variabilitate ridicat a proprietilor mecanice de rezisten i de
rigiditate, i deci printr-o posibil neîndeplinire a rezistenelor declarate, constituie o
excepie permis numai pentru elementele de construcie pentru care acest risc este
relativ redus i poate fi acceptat:
x perei structurali cldirile din clasele de importan expunere III i IV din

zonele în care ponderea eforturilor provenite din cutremur este relativ mic în
ansamblul solicitrilor (zonele cu ag 0,15g);
x anexe gospodreti i construcii provizorii în toate zonele seismice.
Posibilitatea de a folosi aceste elemente, în condiiile enunate, are i efecte economice
pozitive deoarece permite folosirea unor arje de elemente care, din diferite motive
tehnologice, nu au atins cerinele pentru a fi încadrate în categoria I (se evit
rebutarea acestora).
Scderea nivelului de siguran care rezult prin utilizarea elementelor a cror
rezisten caracteristic este definit cu o probabilitate mai ridicat de nerealizare
(elementele pentru zidrie din categoria II, pentru care probabilitatea de a nu atinge
rezistena la compresiune declarat este > 5%) este compensat parial prin sporirea
valorii coeficientului de siguran pentru material, de la JM = 1,9 folosit pentru cazurile
curente ale zidriilor cu elemente din categoria I, la JM = 2,2 pentru zidriile cu
elementele din categoria II. Prin aceast prevedere se apreciaz c nivelul mediu de
siguran obinut este aproximativ acelai pentru zidriile cu elemente din ambele
clase. Întrucât standardele SR EN 771 nu definesc limita superioar a probabilitii de
nerealizare (cuantilul respectiv), pentru a se putea evalua, pe aceast baz, nivelul de
siguran, s-a considerat oportun limitarea utilizrii elemente din categoria II la
cldiri din clasele de importan inferioare i la zone seismice cu acceleraii reduse i
majorarea coeficientului de material M.
C 8.2.2. Cerine speciale pentru mortare

C8.2.2.(1) Codul conine prevederi atât pentru folosirea mortarelor pentru zidrie
pentru utilizare general (G) cât i a mortarelor pentru rosturi subiri (T) definite în
CR 6, conform standardului SR EN 998-2.
Mortarele pentru rosturi subiri (T) definite în conformitate cu CR 6 se folosesc pentru
pentru zidriile cu elemente din BCA i pentru zidriile executate cu elemente din
argil ars cu feele de aezare prelucrate special (prelucrarea se poate face la
productor sau la antier).
Se menioneaz c utilizarea mortarelor pentru rosturi subiri, între 0.5 ÷ 3.0 mm,
elimin practic posibilitatea dispunerii armturilor din oel beton rotund în rosturile
orizontale soluie constructiv care constituie un procedeu avantajos de sporire a
rezistenei i ductilitii pereilor din zidrie. În acest caz, pentru armare se pot folosi
numai armturi din oel produse special, cu grosime foarte mic, grile polimerice sau
materiale compozite (FRP), adic, în general, produse strict specializate i cu arie de
rspândire pe pia foarte redus (i probabil cu costuri ridicate).
Folosirea mortarelor tip glue elimin în cele mai multe cazuri necesitatea armrii
rosturilor datorit rezistenelor superioare la compresiune i, mai ales, datorit
aderenei care poate atinge chiar i 2 N/mm2. Pentru a fi eficiente aceste mortare
trebuie îns asociate cu elemente cu rezistene la compresiune ridicate (orientativ fb
15 N/mm2)
(a) Armturi din oel (b) Plase din grile polimerice (c) Produse FRP
Figura C 8.7. Armarea rosturilor subiri
Respectarea prevederilor standardului SR EN 998-2 asigur atât realizarea
proprietilor mecanice specificate în proiect cât i proprietile de durabilitate
corespunztoare condiiilor de mediu ale amplasamentului/elementului de zidrie.
În cazul mortarelor pentru zidrie pentru utilizare general (G), fabricarea pe baza
conceptului de reet, adic posibilitatea asocierii unei compoziii standard
(ciment/var/nisip) cu o anumit rezisten medie a mortarului (M), implic îns
efectuarea unor verificri exigente privind:
- conformitatea materialelor componente cu standardele respective;
- exactitatea dozajului componentelor;
- respectarea regulilor privind amestecarea i pstrarea mortarului proaspt.
Dac aceste condiii tehnologice nu sunt respectate cu strictee exist o probabilitate
ridicat de nerealizare a rezistenei i a celorlalte proprieti specificate (în special
aderena la elementele pentru zidrie). Pentru a se evita aceste situaii, ediiile recente
ale reglementrii americane ACI 530 coreleaz recomandrile de alctuire (reeta) cu
cerinele de performan (specificarea rezistenei).
C8.2.2.(2). O atenie deosebit trebuie acordat cazurilor în care zidria este executat
cu mortare preparate la antier. Elementele pentru zidrie (crmizi, blocuri din argil
ars sau din beton) sunt fabricate în instalaii de tip industrial, de regul sub un control
de calitate strict impus de reglementrile în vigoare. În cele mai multe cazuri, îns,
mortarul de legtur nu are decât performane modeste i mai ales cu un nivel ridicat
de variabilitate (neomogenitate). În aceast situaie valorile caracteristicilor mecanice
care sunt date în literatur nu trebuie s fie considerate decât ca informative, nefiind
practic atinse, sistematic în lucrarea de zidrie. Valori mai realiste ar putea fi obinute
dintr-o baz de date, bazat pe un numr mare/foarte mare de încercri realizate în
condiiile medii de manoper caracteristice nivelului de execuie din România.
Compararea valorilor rezultate din încercri cu cele date în literatur poate conduce la
o apreciere mai realist a nivelului de siguran proiectat.
Standardul SR EN 998-2 precizeaz c mortarele preparate antier nu corespund în
totalitate prevederilor acestuia. Ca atare, în momentul de fa, singura reglementare
utilizabil pentru prepararea mortarelor la antier sunt Instruciunile C 17-82. Aceste
instruciuni sunt depite tehnic deoarece, în intervalul de la elaborarea lor i pân în
prezent, au aprut materiale noi (cimenturi, adaosuri) care au alte proprieti decât cele
avute în vedere la redactarea C 17-82.
Prepararea mortarului la antier, în absena unor mijloace adecvate de dozare i de
control al calitii materialelor i al amestecului, implic acceptarea unui nivel ridicat
de incertitudine în ceea ce privete proprietile mecanice ale acestuia. Efectul acestor
incertitudini asupra rezistenei zidriei este mai important în cazul în care s-au
prevzut mortare cu rezistene ridicate (se consider c realizarea la antier a
mortarelor cu rezistene t M10 prezint un nivel ridicat de nesiguran i din acest

motiv nu este permis de CR 6). Din acest motiv, în prezentul Cod i în CR 6 s-a avut
în vedere adoptarea unui coeficient de siguran mai ridicat pentru zidriile executate
cu aceste mortare (JM =2,5 pentru gruparea fundamental i M=2,2 pentru gruparea
seismic) i s-a prevzut utilizarea lor numai pentru cldiri din clasele de importan
inferioare i în zonele cu acceleraie seismic slab/moderat.
C 8.2.3. eserea zidriei

C8.2.3.(2) Prevederea referitoare la umplerea complet a rosturilor verticale dintre
elementele pentru zidrie la cldirile situate în zone seismice se regsete în
reglementrile tehnice din cele mai multe ri cu regim seismic asemntor cu cel al
României. Dei exist mai multe inconveniente legate de umplerea rosturilor verticale,
dintre care reducerea productivitii la execuie i diminuarea performanelor
termotehnice în cazul elementelor cu perei subiri, umplerea rosturilor verticale se
justific, atât din punct de vedere al rezistenei structurale, cât i din alte considerente
(împiedicarea ptrunderii umiditii la pereii exteriori, rezistena la foc).
Cu toate c exist mai multe încercri de a identifica modul specific de rupere sub
efectul încrcrilor ciclice alternante a panourilor de zidrie cu rosturile verticale
neumplute i de a stabili un procedeu de dimensionare corespunztor, rezultatele
obinute pân în prezent nu sunt concludente i nici nu prezint un grad satisfctor de
încredere.
În CR 6, în corelare cu SR EN 1996-1-1, s-a stabilit c prevederile referitoare la
determinarea rezistenei caracteristice la compresiune a zidriei (i implicit la toate
caracteristicile asociate acesteia) sunt valabile numai în condiiile în care rosturile
verticale ale zidriei sunt umplute cu mortar. Aceast prevedere ine seama i de faptul
c în cazul rosturilor verticale neumplute, reglementrile tehnice i în particular SR
EN 1996-1-1 prevd reducerea semnificativ a rezistenei la for tietoare a zidriei
(altfel spus, recunoate importana umplerii rosturilor verticale pentru buna
comportare la aciuni laterale). Astfel, rezistena la forfecare pentru efort de
compresiune zero (fvk0) a zidriei cu rosturile verticale neumplute este apreciat în SR
EN 1996-1-1 la circa 50% din rezistena zidriei cu rosturile verticale complet umplute,
cu meniunea suplimentar c valoarea redus este acceptat numai dac elementele
alturate se afl în contact nemijlocit. Cerina de contact nemijlocit, care s asigure
transmiterea direct a forelor paralele cu rosturile orizontale ale zidriei i o for
minim de frecare care s se opun ruperii prin forfecare în scar, este evident
condiionat de corectitudinea/precizia execuiei. inând seama de nivelul mediu al
execuiei zidriei din România, i de necesitatea asigurrii unei comportri
corespunztoare la for tietoare din cutremur, aceast ipotez nu poate fi acceptat.
Din motivele de mai sus în CR 6 i în acest capitol al P 100-1 s-a impus obligativitatea
umplerii complete a rosturilor verticale.
C8.2.3.(3), C8.2.3.(4) Elementele pentru zidrie proiectate pentru a fi îmbinate cu
legturi mecanice de tip "nut i feder/lamb i uluc" prezint caracteristici geometrice
extrem de diferite, specifice fiecrui produs/productor. Figura C 8.8 ilustreaz numai
câteva cazuri dintre cele întâlnite pe piaa elementelor pentru zidrie.
Figura C 8.8. Profilaturi diverse tip "nut i feder"

În funcie de geometria feelor verticale care sunt în contact, rezistena la încovoiere
perpendicular pe planul peretelui (cu plan de rupere perpendicular pe rosturile
orizontale) poate avea valori care variaz în limite foarte largi, de la un produs la altul.
Deoarece aceste valori nu pot fi evaluate decât experimental, pentru fiecare tip de
produs în parte, în CR 6 i în acest capitol al P 100-1, s-a prevzut c rezistenele
respective trebuie s fie comunicate de fiecare productor, în fia tehnic a produsului,
pe baza testelor proprii i în condiiile prevzute în CR 6.
În cazul elementelor pentru zidrie din BCA în conformitate cu prevederile
standardului SR EN 771-4, reproduse în continuare, productorul este obligat s
comunice valorile fxk1 i fxk2 :
Declaraia trebuie s dea rezistena caracteristic la încovoiere a
zidriei în planul de rupere perpendicular pe rosturile de a ezare sau
în plan paralel cu rosturile de a ezare sau ambele dup cum este
relevant împreun cu specificarea mortarului pentru care este valabil
declaraia
C 8.2.4. Rezistene caracteristice minime ale zidriei la compresiune, forfecare i

încovoiere
Rezistenele caracteristice ale zidriei pentru toate solicitrile se vor stabili, ca regul
general, pe baza încercrilor efectuate de productorii de elemente i mortare în
conformitate cu procedeele de încercare i de interpretare a rezultatelor date în
standardele din seriile SR EN 772, SR EN 1015 i SR EN 1052. Furnizorii sunt
obligai s declare toate valorile caracteristicilor mecanice care sunt necesare pentru
calculul elementelor de construcie din zidrie conform prevederilor din acest Cod i
din CR 6. În absena acestei declaraii calculul se va face folosind valorile stabilite în
CR 6. Caracteristicile geometrice i mecanice ale materialelor avute în vedere la
proiectare se dau sub form sintetic într-o fi (specificaie) întocmit conform anexei
A la CR 6.
Prevederea în proiecte a rezisentelor minime nu elimin obligaia proiectantului de a
verifica prin calcul satisfacerea condiiilor de siguran conform prevederilor din acest
Cod i din CR 6 (cu excepia cldirilor simple din zidrie).
C8.2.4.(1) Stabilirea rezistenei minime la compresiune a pereilor din zidrie are în
vedere faptul c valoarea acesteia nu poate fi definit printr-un singur parametru (fb) ci,
în conformitate cu metodologia de calcul stabilit prin SR EN 1996-1-1 i preluat în
CR 6, depinde de un numr mare de parametri care pot fi alei independent de
proiectant:
x rezistena la compresiune a elementelor (fb i fbh) ;
x rezistena la compresiune a mortarului (M*);
x tipul mortarului (de utilizare general - G - sau pentru rosturi subiri - T -);
x modul de zidire (cu sau fr rost longitudinal);

x tratarea rosturilor verticale de capt (umplute / cu loca de mortar / nut i feder).
Valorile minime stabilite în acest Cod pentru rezistena caracteristic la compresiune
perpendicular pe rosturile de aezare (fk) -tabelul 8.2 depind de:
x înlimea cldirii (numrul de niveluri peste seciunea de încastrare);
x acceleraia terenului pentru proiectare (ag) la amplasament
x clasa de importan-expunere a cldirii.
Aceste valori minime ale rezistenei caracteristice la compresiune se vor folosi numai
la proiectarea cldirilor din clasele de importan - expunere III i IV. Pentru cldirile
din clasele de importan II i I, valorile minime din tabel se vor spori cu 0,5 N/mm2,
respectiv cu 1,0 N/mm2.
Folosirea valorilor minime ale rezistenei zidriei în locul valorilor minime ale
rezistenei componentelor (elemente i mortare) este justificat prin faptul c datorit
modului de alctuire i tipului materialelor folosite (elemente i mortare) rezistenele
zidriei calculate cu relaiile specifice din CR 6 (preluate din SR EN 1996-1-1)
variaz în limite foarte largi aa cum rezult din figura C 8.9.
Figura C 8.9. Variaia rezistenei caracteristice la compresiune în funcie de tipul elementelor i al

mortarului i de modul de esere
Valoarea minim a rezistenei caracteristice la compresiune (fk= 2,0N/mm2) adoptat
pentru cldirile cu P+2E în zonele cu seismicitate redus i moderat (ag0,15g)
corespunde cerinelor minime pentru materialele constitutive recomandate în
standardul SR EN 1998-1 (fb,rec= 5,0 N/mm2 i mortar M5). Subliniem faptul c
valoarea fk = 2.0 N/mm2 permite i utilizarea unor elemente pentru zidrie cu valori fb
<5N/mm2 aa cum rezult din figura C 8.10. Pentru cldiri cu unul sau dou niveluri
supraterane se accept, în zonele cu seismicitate redus valori cu 15% mai mici decât
valoarea de referin (fk = 2.0 N/mm2)
Rezistena mortarului prevzut în proiect pentru obinerea unei anumite valori a
rezistenei caracteristice a zidriei, în concordan cu cerinele din tabelul 8.1, trebuie
s fie inferioar, cel mult egal cu dublul rezistenei elementelor pentru zidrie
specificate (a se vedea CR 6).
Figura C 8.10. Grafic pentru alegerea materialelor pentru zidrie

Prin stabilirea unor valori minime ale zidriei, exist posibilitatea alegerii unor
alctuiri diverse care pot prezenta avantaje din alte puncte de vedere (rezisten la foc,
izolare termic, izolare fonic, etc).
Pstrarea acestei marje în raport cu valoarea minim a efortului unitar de compresiune
favorizeaz obinerea unor condiii comparabile de ductilitate i disipare a energiei
(reamintim c simpla comparare a eforturilor unitare de compresiune este nerelevant
în cazul solicitrilor seismice !).
Valorile minime stabilite în tabelul 8.2 din acest Cod in seama, în primul rând, de
urmtoarele cerine:
x asigurarea rezistenei necesare la eforturi principale de compresiune pe
seciunea înclinat sub efectul simultan al încrcrilor verticale i al aciunii
orizontale a cutremurului;
x protejarea integritii panourilor de zidrie înrmat în cadre de beton armat în
zonele de interfa (evitarea zdrobirii locale); în acest scop valorile minime
necesare se stabilesc de ctre proiectant, în fiecare caz în parte, pe baza
solicitrilor de calcul.
Valorile sunt difereniate în funcie de acceleraia seismic de proiectare i de regimul
de înlime al cldirii. Valorile sunt calibrate inând seama de deformaiile laterale
ateptate ale structurilor respective proiectate în conformitate cu prevederile acestui
Cod. Pentru cldirile care au obiective de performan superioare (din clasele de
importan I i II) valorile minime sunt sporite corespunztor .
C8.2.4.(6) Valorile minime ale rezistenelor caracteristice la încovoiere perpendicular
pe planul peretelui (N/mm2) pentru zidrie cu mortarele tip (G) i (T) se folosesc
pentru proiectarea pereilor nestructurali i a panourilor de zidrie înrmat în cadre
sub aciunea încrcrilor definite în CR 6, art.1.3.3. Având în vedere particularitile
acestor încrcri, stabilirea unei valori minime a rezistenei la compresiune a
elementelor (fb,min) nu are nici o relevan pentru calculul momentului capabil al
peretelui. Rezistenele fxk1 i fxk2 depind de proprietile mortarului i în particular de
aderena acestuia la elementele pentru zidrie. Analiza modului de rupere a pereilor
solicitai de fore perpendiculare pe plan arat o corelare evident între calitile
elementelor i cele ale mortarului. În particular asocierea unui mortar cu rezisten
superioar cu elemente slabe va conduce la cedare prin ruperea elementului. Invers
pentru mortare slabe ruperea se produce prin rost (cedarea mortarului în cazul
rosturilor normale sau dezlipirea în cazul rosturilor subiri).
În mod curent, caracterizarea rezistenei mortarului se face prin valoarea rezistenei la
compresiune, mrime care poate fi uor determinat prin încercri de laborator, pe
cuburi sau pe cilindri.
Din încercrile prezentate în continuare, rezult c, în absena datelor privind aderena
la elementele pentru zidrie, specificarea în proiecte numai a rezistenei la
compresiune nu este suficient pentru a defini complet calitatea mortarului.
Informaii despre ambele caracteristici (rezistena la compresiune i aderen) sunt
necesare deoarece, în funcie de compoziia mortarului, raportul dintre rezistena la
compresiune i aderen poate varia în limite foarte largi. Pentru dozaje ridicate
raportul este de 30 ÷ 40 iar pentru mortarele slabe raportul este numai 5, aa cum
rezult din figura C 8.11a.[Clay Brick and Paver Institute Masonry Teaching Manual, Australia
2002]
De asemenea, cercetrile au artat c aceast relaie este influenat i de raportul
ap/ciment al amestecului - figura C 8.11b [Isberner,A Properties of Masonry Cement Mortars
Designing, Engineering and Constructing with Masonry Products, F.Johnson, Ed.,Gulf Publishing.
Houston Tx.1969].
Creterea raportului ap/ciment, care favorizeaz lucrabilitatea, are dou consecine
contradictorii:
x scderea rezistenei la compresiune a mortarului;
x creterea aderenei.
(a) (b)
Figura C 8.11. Variaia rezistenei la compresiune i a aderenei în funcie de raportul a/c
Rezistena la încovoiere a zidriei perpendicular pe plan este, i aceasta, influenat de
mai muli factori:
x rezistena la încovoiere a elementelor pentru zidrie;
x rezistena la întindere (aderena) mortarului din rosturile verticale;
x raportul de esere a zidriei;
x calitatea execuiei (umplerea corect/complet a rosturilor verticale).
Datorit numeroilor factori care genereaz anizotropia zidriei, raportul rezistenelor
la încovoiere =fx2/fx1 variaz în limite deosebit de largi (a se vedea i figura C 8.3).
Astfel pentru zidria cu elemente din argil ars în [Baker, L.R. The Lateral Strength of
Brickwork- An Overview Proceedings of the Sixth International Symposium on Loadbearing Brickwork,
London,1977 ] i în [Lawrence,S Flexural Strength of Brickwork Normal to and Parallel to the Bed
Joints, Journal of The Australian Ceramic Society, Vol.11 may 1975] se indic valori în limite
foarte largi =1,5÷8,0. Justificarea acestor rezultate divergente const, mai ales, în
existena celor dou scheme de rupere în cazul încovoierii cu plan de rupere

perpendicular pe rosturile de aezare : ruperea numai prin rosturi în zig-zag (pe un
traseu mai lung) sau ruperea prin rosturile verticale i elemente.
Figura C 8.12. Ruperea zidriei din încovoiere cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de
aezare
Aa cum se arat în [Drysdale,R.G., Hamid, A.A., Baker, L.R. Masonry Structures. Behavior and
Design Printice Hall, 2008] variaia raportului depinde de mai muli factori care
influeneaz, în special, valoarea rezistenei fx2:
x Rezistena elementelor pentru zidrie în raport cu rezistena de aderen a
mortarului.
x Procentul de goluri al elementelor pentru zidrie.
x Valoarea eforturilor unitare verticale de compresiune.
x Raportul dimensiunilor elementelor pentru zidrie (lungime/înlime), în
special în cazul crmizilor pline.
În condiiile în care, în prezent pentru execuia zidriei sunt disponibile diverse tipuri
de elemente care difer, între altele, prin raportul lungime/înlime, evaluarea
influenei acestui factor capt o importan major pentru calculul cât mai exact al
rezistenei pereilor solicitai de încrcri perpendiculare pe plan.
Graficul din figura C 8.13 [Hamid,A.A., Effect of Aspect ratio of the Unit on Flexural Strength of
Brick Masonry Journal of Masonry Society, vol.1. no.1 1981] ilustreaz acest efect important i,
prin aceasta, atrage atenia asupra necesitii continurii cercetrilor asupra acestui
subiect.
Figura C 8.13. Variaia raportului = fx2/fx1 în funcie de raportul

dimensiunilor elementelor pentru zidrie
În cazul în care zidria este supus simultan la încovoiere pe ambele direcii rezult o
capacitate de rezisten superioar celei determinate pentru încovoierea într-o singur
direcie (vertical/orizontal). În proiectarea curent efectul favorabil al acestei
interaciuni este neglijat.
În [Brencich, A., Gambarotta L . Mechanical response of solid clay brickwork under eccentric
loading. Part I: Unreinforced masonry. Materials and Structures, RILEM 38(276), 2005] pe baza
rezultatelor din încercri, se propune o relaie parabolic pentru descrierea condiiilor
de rupere sub efectul încovoierii pe dou direcii.
2 2
§ V x1 · § V x 2 ·
¨ ¸ ¨ ¸ 1
¨f ¸ ¨f ¸
© r ,x1 ¹ © r ,x 2 ¹
unde:
x Vx1 i Vx2 sunt eforturile unitare de întindere în zidrie;
x fr,x1 i fr,x2 sunt rezistenele de rupere la întindere pe cele dou direcii.
Aceeai lucrare arat c eforturile verticale de compresiune sporesc capacitatea de
rezisten atât vertical cât i orizontal. În cazul pereilor nestructurali i al panourilor
de umplutur din cadre acest spor reprezint circa 20÷25%. Sporirea momentului
capabil datorit efectului greutii proprii a fost preluat i în CR 6.
Valorile indicate în tabelul 8.5 din acest Cod se bazeaz pe experiena anterioar din
România i pe recomandrile SR EN 1996-1-1.
C 8.2.5. Betoane
C8.2.5.(1) Simultan cu stabilirea clasei de rezisten a betonului pentru execuia
corect a zidriilor armate este important alegerea adecvat a clasei de consisten
(lucrabilitii) deoarece în marea majoritate a cazurilor elementele de beton armat
asociate zidriei au dimensiuni mici (stâlpiorii i stratul central al ZIA) i nu exist
întotdeauna posibiliti de vibrare eficient i de control al compactitii betonului. În
cazul stâlpiorilor turnai în zidria în trepi, ptrunderea complet a betonului este o
condiie esenial pentru realizarea conlucrrii între cele dou materiale i se
realizeaz, în principal prin prevederea unui beton cu consisten adecvat. Din acest
motiv în proiecte (planuri, caiete de sarcini) trebuie s fie specificat clasa de
consisten a betonului pentru diferitele categorii de elemente. CR 6 conine indicaii
privind alegerea lucrabilitii betonului pentru diferite elemente.
Figura C 8.14. Defecte de turnare la stâlpiori (se observ i lipsa trepilor)

C 8.2.6. Armturi
C8.2.6.(2) Prevederea este similar celei din CR 2-1-1.1 i are în vedere caracterul
fragil al ruperii oelurilor prelucrate la rece (sârm tras).
C 8.3. Construcii cu perei structurali din zidrie
C 8.3.1. Tipuri de perei structurali din zidrie
Prevederile P 100-1 in seama de:
- Caracteristicile mecanice ale elementelor pentru zidrie din argil ars i din
BCA i ale mortarelor folosite în mod curent în România adic:
* elemente pentru zidrie cu rezistena standardizat, definit conform SR

EN 771-1/SR EN 771-4, fb d 15 N/mm2;
* mortare cu rezistena medie, definit conform SR EN 998-2, mai mic
decât 15N/mm2 sau mortare preparate la antier (care nu satisfac în
întregime prevederile SR EN 998-2).
- Nivelul mediu al calitii execuiei din România.
C8.3.1.(2) Turnarea elementelor verticale de beton armat se poate face dup
executarea integral a zidriei unui nivel (procedeu folosit, de regul, pentru stâlpiori)
sau pe msur ce este ridicat zidria (procedeu folosit pentru zidria cu inim armat).
Turnarea centurilor se face numai dup executarea zidriei pân la cota final. Datorit
acestor condiii, comportarea zidriei confinate sub efectul încrcrilor verticale i
orizontale este total diferit de comportarea panourilor de umplutur înrmate în cadre
din beton sau din oel.
În cazul zidriilor cu elemente cu înlimea rândului t 150 mm, prevederile din CR 6
privind modularea zidriei pe înlime, au ca scop evitarea unor soluii de compromis,
adesea întâlnite pe antierele din ar (dar i din strintate) în care, la partea
superioar a zidului, se fac completri cu elemente cu alt înlime i chiar de alt tip.
Evident, în aceast alctuire nu se poate conta pe conlucrarea dintre zidrie i
elementele de beton nici în cazul zidriei structurale (portante) i nici în cazul
panourilor de zidrie înrmat.
Figura C 8.15. Panou de zidrie nemodulat, completat cu alt tip de elemente pentru zidrie
C 8.3.2. Condiii de utilizare

C8.3.2.(1) Pentru stabilirea modelului de calcul structural, se consider c seciunea
de încastrare a ansamblului pereilor structurali pentru calculul la fore orizontale
(seciunea în raport cu care se definete numrul de niveluri nniv) se afl deasupra
ansamblului elementelor structurale care transmit la teren solicitrile pereilor
structurali.
Cu alt exprimare, în concepia CR 6 i a prezentului Cod, seciunea de încastrare
poate fi definit i ca seciunea în care sunt dirijate/localizate zonele plastic poteniale
ale pereilor.
În cazul particular al cldirilor cu structura din zidrie, seciunea de încastrare se va
lua:
- în cazul cldirilor fr subsol: la nivelul superior al soclurilor;
- în cazul cldirilor cu subsol:
* la planeul peste subsol, la cldirile cu perei dei (sistem fagure) sau la
cele cu perei rari (sistem celular) la care, pentru sporirea rigiditii spaiale,
s-au prevzut perei suplimentari în subsol, conform recomandrii din CR 6;
* peste nivelul fundaiilor, la cldirile cu perei rari, la care nu s-au prevzut
perei suplimentari în subsol.
C 8.3.2.1. Condiii de utilizare pentru structuri cu perei din zidrie nearmat
C8.3.2.1.(1) A se vedea i comentariul C8.1.1.(3).

C8.3.2.1.(2) Pentru satisfacerea acestor cerine este necesar în primul rând adoptarea
unor partiuri de arhitectur cu regularitate în plan i în elevaie ceea ce asigur i
condiiile de regularitate structural.
Condiiile de regularitate urmresc, în primul rând, realizarea unui traseu direct i clar
al încrcrilor verticale i orizontale pân la fundaii i asigurarea conlucrrii spaiale
dintre pereii de zidrie de pe cele dou direcii i dintre perei i planee în toate
fazele de solicitare.
În acest scop este necesar realizarea urmtoarelor msuri constructive:
- asigurarea legturilor dintre pereii dispui pe ambele direcii principale ale
cldirii;
- prevederea fundaiilor continue sub ziduri i legarea zidurilor de fundaii
(evitarea lunecrii zidului pe fundaie);
- asigurarea legturii între perei i centurile dispuse constructiv la nivelul
fiecrui planeu;
- prevederea planeelor rigide în plan orizontal (recomandabil i în cazul
ultimului nivel);
- în cazul cldirilor cu arpant, ancorarea acesteia de centurile de la ultimul
nivel;
- ancorarea de arpant a zidurilor în consol peste ultimul nivel (calcane,
frontoane).
Regimul de înlime redus care este prevzut în Cod (2y3 niveluri peste seciunea de
încastrare) asigur, pentru grosimea minim de zid, eforturi unitare de compresiune
aflate în intervalul 0,3fdy0,5fd.
În acelai timp, pentru amplasamentele cu acceleraie seismic de proiectare mic
i/sau moderat (orientativ agd0,15g) eforturile tangeniale în rosturile orizontale ale
zidriei rmân la valori sczute dac se realizeaz ariile minime constructive de zidrie
prevzute în Cod.
Proprietile mecanice ale structurilor cu perei din zidrie nearmat sunt înfluenate,
în mare msur, de condiiile de execuie i, în special, de:
- raportul de esere;
- folosirea aceluiai tip de elemente i aceluiai tip de mortar pentru toi pereii
unui nivel;
- executarea simultan a pereilor de pe ambele direcii principale;
- realizarea rosturilor orizontale de mortar cu grosimi între 8 y15 mm i
umplerea complet a tuturor rosturilor verticale;
- tratarea zidriei dup execuie (evitarea încrcrii premature, a solicitrilor
dinamice, msurile pe timp friguros, etc).
C8.3.2.1.(4) Prevederea stâlpiorilor i centurilor cu rol asigurare a integritii
ansamblului cldirii în stadiile avansate de solicitare sub efectul unor cutremure
severe.se bazeaz pe analiza efectelor cutremurelor trecute. Expulzarea zidriilor de la
coluri este un fenomen binecunoscut care a fost întâlnit la cldirile din ZNA chiar i
la cldiri cu un singur nivel.
(a) (b)
Figura C 8.16. (a) Avarie specific pentru cldire din ZNA fr stâlpiori la coluri
i fr centuri (b) Poziionarea stâlpiorilor constructivi
Prezena centurilor are i rolul de a limita extinderea fisurilor între nivelurile adiacente.
Acest tip de avarie poate conduce la prbuirea peretelui sub efectul combinat al
aciunii seismice în planul peretelui i perpendicular pe plan.
C8.3.2.1.(5) Criteriile care au stat la baza stabilirii parametrilor din tabel au fost
urmtoarele:
- limitarea intensitii efortului unitar normal de compresiune mediu pe structur
la o valoare moderat: V0d0.5fd#0,20fk;
- limitarea intensitii efortului unitar tangenial mediu pe structur produs de
aciunea seismic de proiectare la o valoare moderat: W0,max d 0.5fvd#0.20fvk;
- s-a considerat ca limit superioar a densitii pereilor valoarea p= 6% dincolo
de care spaiile care rezult nu mai pot fi utilizate corespunztor nici mcar
pentru locuine modeste sau este necesar îngroarea excesiv a zidurilor.
Limitrile severe propuse în Cod au la baz urmtoarele considerente:
- Pentru zidriile din elemente de argil ars cu perforaii verticale din grupa 2S:
* comportarea fragil la rupere sub efectul încrcrilor verticale
(compresiune centric);
* degradarea rapid a rezistenei i rigiditii pentru încrcri laterale ciclice
alternante;
* valoarea sczut a deplasrii relative de nivel la care se produce fisurarea
extins a zidriei;
* degradarea integritii pereilor în stadiile avansate de solicitare prin:
deschiderea pronunat a rosturilor verticale, expulzarea feei exterioare a
elementelor, etc;
* imposibilitatea practic de remediere a avariilor (aa cum acestea sunt
artate în figura C 8.17 pentru valori ale driftului acceptate în P 100-1).
O confirmare a acestor particulariti a fost pus în eviden i prin testele efectuate la
UTCB (2005) publicate parial în [Frumento,S.,Magenes,G., Morandi,P., Calvi,G.M.
Interpretation experimental shear tests on clay brick masonry walls and evaluation of q- factors for
seismic design IUSS Press, Pavia Italia, 2009].
Figura C 8.17. Degradarea panourilor de zidrie cu elemente din grupa 2S în stadii avansate de
solicitare [Frumento,S.,Magenes,G., Morandi,P., Calvi,G.M. Interpretation experimental shear tests on
clay brick masonry walls and evaluation of q- factors for seismic design IUSS Press, Pavia Italia,2009]
- Pentru elementele din BCA:
* în lipsa unor date experimentale elocvente privind comportarea la
cutremure puternice a pereilor structurali din zidrie cu elemente BCA nu
exist modele de calcul suficient de sigure.
* din acest motiv, în SUA, de exemplu, folosirea pereilor structurali cu
elemente din BCA este limitat de ultima ediie a reglementrii americane
[ASCE 7-10 Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures, 2010] dup
cum urmeaz:
- structuri perei din zidrie simpl (nearmat) pentru zone seismice cu
ag0,13g (fr limitarea înlimii);
- structuri cu perei din zidrie armat obinuit pentru zone seismice cu
ag0,13g (fr limitarea înlimii) i pentru zone seismice cu ag0,20g
(cu limitarea înlimii la 10,50 m)
C8.3.2.2. Condiii de utilizare pentru structuri cu perei din zidrie armat

(ZC,ZC+AR,ZIA)
C8.3.2.2.(1) Zidria confinat este cel mai rspândit tip de zidrie armat folosit cu
precdere în sud-estul Europei, în China, în America Latin.
În România zidria confinat (ZC) i armat în rosturile orizontale (ZC+AR) este cea
mai rspundit alctuire de tip zidrie armat. Zidria cu inim armat (ZIA) a fost
utilizat pentru câteva cldiri în Bucureti i Ploieti care la cutremurul din 1977 au
avut comportri diferite. Cu toate avantajele sale, în special, ductilitatea sporit i
eliminarea total a punilor termice, procedeul este practic abandonat în prezent, mai
ales din cauza volumului mare de manoper.
Prezena elementelor verticale de confinare îmbuntete calitativ i cantitativ
comportarea pereilor de zidrie înainte i dup fisurare (în domeniul post elastic) :
- asigur ductilitatea necesar în cazul solicitrilor seismice;
- împiedic pierderea stabilitii (rsturnarea) pereilor sub efectul încrcrilor
orizontale normale pe planul peretelui;
- asigur integritatea panourilor de zidrie în stadii avansate de avariere (dup ce
s-au produs crpturi/ fracturi cu deplasare în planul peretelui i/sau
perpendicular pe plan).
-
Figura C 8.18. Vulnerabilitatea colurilor cldirilor din zidrie
[Petrovici, R., Teoria structurilor pentru arhiteci - Curs UAUIM Bucureti, 2004]
Totodat, prezena stâlpiorilor la intersecii, coluri i ramificaii de ziduri contribuie
eficient la realizarea legturii dintre pereii de pe cele dou direcii principale ale
cldirii i prin aceasta la realizarea conlucrrii spaiale a subansamblurilor structurale
verticale. Conlucrarea între stâlpiori i zidrie este îmbuntit prin executarea
zidriei în trepi i prin prevederea armturilor de legtur în rosturile orizontale.
Figura C 8.19. Expulzarea zidriei la coluri la zidria fr stâlpiori

Prin comparaie cu stâlpiorii realizai în zidriile cu elemente speciale (sec
iune cu
goluri mari) stâlpiorii turnai în cofraj sunt mai eficieni deoarece au arie mai mare i
pot primi armturi mai multe [Alcocer,S.M. and Zepeda, J.A. Behavior of multi-perforated clay
brick walls under earthquake-type loading. Proc. of the 8th North American Masonry Conference,
Austin, Texas, 1998].
Un alt avantaj este c, în zidria confinat i în zidria cu inim armat, încrcrile
verticale sunt transmise direct panoului de zidrie (planeul este legat cu centura care
se toarn direct pe zidrie). În aceste condiii rezistena la forfecare a panoului sporete
inând seama de efectul forei de frecare care se dezvolt pe zona comprimat (a se
vedea CR 6).
Elementele orizontale de confinare (centurile) contribuie la realizarea conlucrriii
spaiale a pereilor prin:
- legarea pereilor de pe cele dou direcii;
- constituirea unei carcase spaiale cu elemente armate, prin legarea tuturor
stâlpiorilor la nivelul fiecrui planeu;
- sporirea rigiditii în plan a planeelor;
- realizarea transferului forelor seismice de la planee la pereii structurali.
În afar de aceasta, centurile constituie reazeme orizontale pentru pereii solicitai de
încrcrile normale pe plan (seismice sau chiar din vânt).
Criteriile care au stat la baza tabelului 8.3 sunt analoage celor menionate la
C8.3.2.1.(2), cu urmtoarele observaii:
- valorile momentelor capabile s-au estimat inând seama de aportul armturilor

din stâlpiori, cu valorile minime stabilite în Cod;
- efortul unitar tangenial mediu a fost sporit inând seama de prezena
armturilor din centuri i din rosturile zidriei (dac exist), cu valorile minime
stabilite în Cod.
Având în vedere sensibilitile menionate la C8.2.1.1.(3), utilizarea zidriei cu
elemente din argil ars din grupa 2S este permis numai pentru cldiri cu un numr
redus de niveluri, difereniat în funcie de zona seismic i numai pentru cldiri din
clasele inferioare de importan. Msura are în vedere, în principal, limitarea
eforturilor unitare din forfecare i a deformaiilor unghiulare asociate pentru asigurarea
unei marje suficient de mari în raport cu limitele la care avarierea pereilor devine
generalizat i practic ireparabil.
Deoarece ruperea la compresiune a zidriei cu elemente din grupa 2S este asociat cu
valori mici ale deformaiei specifice (de regul, Huzd1,2y1,7‰) capacitatea de
rezisten a betonului din stâlpiori nu poate fi folosit decât parial (0,60y0,75%).
În condiiile în care stâlpiorii sunt amplasai numai la intersecii i la coluri (aa cum
era prevzut în Normativul P 2-85 -în prezent abrogat) sau dac bordarea golurilor este
obligatorie numai pentru suprafee mari ale golurilor, cea mai mare parte dintre
montani sunt de fapt din zidrie nearmat. În cazul spaleilor de tip "A" comportarea
acestora este de tip "zidrie nearmat": rupere în "X" care continu i în stâlpiorul
central (plasat la intersecia cu un perete transversal).
(a) Conform P 2-85 (b) Conform SR EN 1998-1

Figura C 8.20. Poziionarea stâlpiorilor la zidria confinat
Figura C 8.21. Ruperea la cutremur a spaleilor de tip "A" din figura C 8.20(a) [Brzev,S.,
Earthquake -Resistant Confined Masonry Construction NICEE Indian Insitute of Technology, 2007]
Sistemul de centuri particip la asigurarea caracterului spaial al structurii prin:
- legarea pereilor de pe cele dou direcii;
- constituirea unei carcase spaiale cu elemente armate, capabile s preia
eforturi de întindere, prin legarea tuturor stâlpiorilor la nivelul fiecrui
planeu;
- sporirea rigiditii în plan prizontal a planeelor;

- realizarea transferului forelor seismice de la planee la pereii structurali.
În afar de aceasta, centurile constituie reazeme orizontale pentru pereii solicitai de
încrcrile normale pe plan (seismice sau chiar din vânt).
În cazul planeelor din grinzi de lemn/profile metalice elementele de rezisten trebuie
s fie legate eficient de centuri (prin înglobare pe cel puin din limea centurii sau
prin ancorare în centur, dar fr întreruperea armturii din centuri). Pentru a se realiza
o transmitere cât mai uniform a încrcrilor verticale centurile se execut pe toat
limea peretelui (cu o eventual reducere pentru aplicarea proteciei termice la pereii
de faad).
Comportarea la cutremur a zidriei confinate a constituit o preocupare importan
pentru cercettorii din rile în care acest procedeu se folosete pe scar larg
Astfel, în Mexic [Meli,R., Mamposteria estructural. La practica, la investigacion y el
comportamiento sismico observado en Mexico CENAPRED] s-au evideniat urmtoarele
concluzii principale privind comportarea pereilor din zidrie confinat:
- Fora lateral care produce fisurarea diagonal variaz foarte puin în funcie
de armarea peretelui;
- Cantitatea i detaliile de armtur din stâlpiori afecteaz semnificativ
ductilitatea dar nu modific cu valori importante rezistena peretelui;
- Capacitatea crete liniar în funcie de nivelul forei axiale de compresiune (în
domeniul eforturilor specifice cldirilor cu puine niveluri);
- Ductilitatea pereilor este ridicat dac cedarea se produce din încovoiere dar
i la pereii care cedeaz din for tietoare;ductilitatea scade pentru încrcri
verticale mari.
O alt cercetare [Sánchez,T.A., Diseño y construccion de estructuras de mamposteria -
CENAPRED] arat c, în condiiile în care au fost respectate prevederile din
reglementri, zidria confinat a avut comportare satisfctoare la cutremurele din
Mexic:
- stâlpiorii au asigurat peretelui o capacitate superioar de deformaie lateral
i au îmbuntit legturile între pereii pe cele dou direcii i între perete i
planeu;
- s-a evitat ruperea brusc fragil dar nu i formarea fisurilor diagonale
(rezistena la eforturi diagonale a zidriei nu sporete semnificativ prin
prezena stâlpiorilor i a centurilor)
C8.3.2.2.(3) Având în vedere nivelul mai redus al acceleraiei seismice ateptate în

zonele seismice cu ag=0,15g i ag=0,20g se permite ca o structur s fie considerat
cu zidrie confinat dac cel puin 75% din fora tietoare de etaj este preluat prin
perei de zidrie cu stâlpiori la ambele extremiti. Pentru zonele seismice cu
ag0.25g fora tietoare de etaj trebuie s fie preluat integral cu perei mrginii cu
stâlpiori de beton la ambele extremiti (aceast msur condiioneaz, de altfel, i
posibilitatea ancorrii armturilor în rosturile orizontale)
C8.3.2.2.(4) Prevederea ine seama de particularitile de solicitare/comportare ale

cldirilor din zidrie armat care au peste ultimul nivel curent încperi/spaii cu
volumetrie redus (mansard).
Prevederile din Cod au în vedere urmtoarele elemente caracteristice:
I. Zona de mansard are o greutate sensibil mai mic decât greutatea nivelului curent
rezultat din urmtoarele condiii / prevederi:
- acoperiul este susinut pe o arpant din lemn a crei greutate poate fi de
pân la 3y4 ori mai mic decât greutatea unui planeu din beton;
- înlimea pereilor structurali perimetrali este de circa ½ din înlimea
pereilor de la nivelurile curente;
- compartimentrile interioare urmeaz a fi executate cu perei uori (de tip
gips-carton) astfel încât greutatea echivalent a acestora s fie mai mic de
0,5kN/m2.
II. Toi pereii de pe contur sunt confinai, prin continuarea stâlpiorilor de la nivelul
inferior i printr-o centur de beton armat la partea superioar; prin aceste msuri aria
unui panou de zidrie între elementele de confinare devine egal aproximativ cu ½ din
aria panoului de la etajele curente.
III. Densitatea pereilor de la parter trebuie s fie mai mare decât cea prevzut la
cldirile curente cu 15y20% ceea ce face ca eforturile unitare de compresiune i de
forfecare în zidria de la parter s rmân în aceleai limite ca i la o cldire similar
fr mansard.
Din punct de vedere practic, sporirea densitii pereilor structurali cu 1% poate s
conduc la rezolvri arhitecturale dezavantajoase sau cu costuri suplimentare
importante. În aceast situaie, proiectantul trebuie s aprecieze posibilitile de
adoptare a unei soluii cu rezisten i ductilitate sporite din zidrie sau trecerea la o
structur din beton armat sau din oel.
C8.3.2.2.(7) Prevederile au în vedere, în unele cazuri speciale, posibilitatea depirii
numrului de niveluri nniv din tabelele 8.3y8.5 respectiv reducerea densitii minime
constructive a pereilor structurali, în condiiile folosirii unor materiale pentru zidrie
cu rezistene ridicate i numai dac sigurana structurii este verificat cu un procedeu
de calcul static neliniar care s in seama de toate rezervele de rezisten specifice
alctuirii structurale respective.
C 8.3.4. Factori de comportare

C8.3.4.(1) Valorile factorilor de comportare date în tabelul 8.10 in seama de:
- regularitatea cldirii în plan i în elevaie (valorile pentru cldiri cu
neregularitate în plan si în elevaie sunt mai reduse cu 10÷15% mai reduse
decât cele pentru cldirile regulate - reducerile cele mai mari sunt pentru ZNA)
- resursele de comportare post elastic care descresc de la ZNA ctre zidriile
armate.
C8.3.4.(2) Factorul de suprarezisten structural (u/1) ine seama de comportarea
postelastic ateptat a structurii.
În cazul cldirilor din zidrie, principalele surse din care pot proveni rezervele de
siguran (suplimentul de rezisten) sunt:
- valoarea forei seismice de proiectare determinat prin metoda static

echivalent este întotdeauna mai mare decât fora care rezult din calculul cu
spectrul de rspuns;
- capacitatea de rezisten asigurat de unele prevederi constructive depete,
în multe, cazuri cerinele rezultate din calcul;
- redundana sistemului structural care rezult din faptul c articulaiile plastice
de la baza montanilor nu se produc simultan,
- suprarezistena armturilor;
- ductilitatea de material a zidriei (Hmu>>Hm1)
- redistribuia eforturilor în domeniul postelastic care poate fi realizat prin
conlucrarea spaial a irurilor de montani/spalei în cazul zidriilor care au
diagrama - cu palier post-elastic (Hmu>>Hm1); conlucrarea nu este posibil
în cazul în care planeele nu au rigiditate semnificativ în plan orizontal
Preocuprile legate de evaluarea factorilor de suprarezisten se regsesc în mai multe
lucrri [Anastassiadis, K., Avramidis , I.E., Athanatopoulou, A. Critical comments on Eurocode8,
sections 3 and 4, draft 1, may 2000, Paper 095, 12th ECEE, London 2002]
[Sophocleous,A.A.,Syrmakezis, C.C. The Influece of Overstrength to the Structural Reliability of
Structures, Paper nr.689, 12th ECEE, Londra, 2002]. Un studiu mai recent [Magenes, G., Masonry
Building Design in Seismic Areas: Recent Experiences and Prospects from a European Standpoint
First European Conference Earthquake Engineering & Seismology , Geneva,Switzerland, 2006]
prezint rezultatele analizelor numerice efectuate la Universitatea din Pavia (Italia), pe
cldiri din zidrie armat i nearmat, cu tipologia arhitectural-structural specific
Italiei. Acest studiu a artat rezerve importante de rezisten dincolo de limita
reprezentat prin avarierea sau ieirea din lucru a elementului cel mai solicitat. Aceste
rezerve sunt reprezentate în figura C 8.22 prin raportul între fora ultim (Fy) i fora
corespunztoare cedrii elementului cel mai solicitat (Fel) care depete valoarea 1,5
în 95% din cazurile studiate.
Lucrarea menionat nu precizeaz caracteristicile mecanice ale zidriei cldirilor
examinate ceea ce face dificil interpretarea rezultatelor.
Figura C 8.22.Variaia factorului de suprarezisten pentru cldiri specifice din Italia
În cazul zidriilor fragile, cu lege constitutiv liniar cu Hmu # Hm1 (a se vedea fig.4.3a
din CR 6), nu exist rezerve de rezisten post elastic astfel încât factorul de
suprarezisten se va lua u/1 =1,0 pentru toate tipurile de elemente pentru zidrie din
argil ars i din BCA, i factorii de comportare "q" se vor lua, independent de
regularitatea geometric i structural a cldirii în plan i în elevaie, cu valorile
nominale.
Fa de datele prezentate mai sus, pentru cazul zidriilor executate cu elemente din
grupele 1 i 2, valorile factorilor de suprarezisten structural pentru corectarea
valorilor de referin al factorilor de comportare q, sunt dup cum urmeaz:
- pentru zidrie nearmat Du/D1=1,10;
- pentru zidrie confinat Du/D1=1,25.
Pentru zidriile a cror lege constitutiv este de tip fragil, în toate cazurile, trebuie
considerat c nu exist astfel de rezerve (Du/D1=1,0).
C 8.4. Calculul seismic al cldirilor cu perei structurali din zidrie
C8.4.(1) Având în vedere caracteristicile specifice ale cldirilor cu perei structurali
din zidrie în special înlimea redus i proprieile de rigiditate ale pereilor calculul
seismic se face conform principiilor i regulilor generale din acest Cod, paragraful 4.5
i din CR 6, paragraful 6.1. cu simplificrile / sistematizrile din acest Capitol i din
CR 6.
C8.4.(2) Cu toate c literatura de specialitate menioneaz pentru cldirile din zidrie
fraciuni din amortizarea critic [t10% în prezentul Cod a fost adoptat o valoare
moderat a fraciunii din amortizarea critic pentru ca forele seismice s rmân în
limitele fixate de standardul SR EN 1998-1 (a se vedea i comentariul C8.3.4.(1)) .
C 8.4.1. Condiii generale

C8.4.1.(2) În cazul pereilor cu goluri suprapuse, pentru calculul eforturilor secionale,
pot fi folosite mai multe procedee bazate pe schematizrile care sunt indicate în figura
8.23.
Figura C 8.23. Modele de calcul pentru perei cu goluri

Modelul cu console legate se folosete în cazurile în care riglele de cuplare nu exist
(golurile sunt înalte i legtura se realizeaz numai prin centur/placa planeului) sau,
în cazul evalurii unor construcii existente din zidrie care au buiandrugi din lemn sau
din zidrie.
O variant simplificat a modelului cu console legate [metoda POR / Italia], figura
8.24., ia în considerare numai deformaiile din forfecare i încovoiere ale elementelor
verticale considerate dublu încastrate în dreptul planeelor (cu rotire împiedicat).
Figura C 8.24. Schematizarea peretelui în metoda POR

Modelul simplificat POR permite un calcul rapid (chiar manual) dar schematizarea
propus nu ia în considerare mecanismele de deformare/avariere ale elementelor
orizontale (rigle de cuplare) i din acest motiv rezultatele furnizate sunt aproximative
(rigiditatea structurii este supraestimat iar ductilitatea subestimat).
Una din primele propuneri de asimilare, pentru calcul, a peretelui din zidrie cu iruri
de goluri suprapuse cu un cadru plan a fost fcut în lucrarea [Morlando, G. and
Ramasco,R. In tema di verifica sismica degli edificiin muratura. Quadreni di Teoria e Tecnica delle
strutture Universita di Napoli - Istituto di Tecnica delle Costruzioni no 562, 1984 ].
S-a propus un cadru înlocuitor cu segmente rigide la extremitile barelor verticale i
orizontale astfel încât zonele respective s prezinte deformaii de încovoiere i
forfecare de acelai ordin de mrime. Între aceste zone montanii i plinurile orizontale
din zidrie sunt modelai cu proprietile elastice (geometrice i mecanice) respective
(figura 8.25).
Not. Un procedeu similar, pentru perei structurali cu goluri mari (walled-frames) din
beton armat a fost propus în [Muto,K., Butler, D.W.: Lateral Force Distribution Coefficients and
Stress Analysis for Walled Frames (1951)]
Figura C 8.25. Model de tip cadru pentru pereii structurali cu goluri

Cercetri mai recente au extins folosirea acestui model i pentru a lua în considerare
comportarea neliniar specific structurilor din zidrie [Lenza, P., Non linear behaviour of
masonry buildings under seismic actions 11th WCEE, Paper no1833].
Pornind de la examinarea comportrii specifice la cutremur a principalelor
componente ale unui perete din zidrie se poate realiza schematizarea sub forma
"cadrului înlocuitor" folosind macroelemente (figura 8.26.).
1- nod, 2 - plin orizontal, 3 - spalet

Figura C 8.26. Schematizarea peretelui cu macroelemente
Macroelementul reprezint un panou întreg al unui perete, definit în funcie de
proprietile caracteristice (spalet, plin orizontal i nod) i prin aceasta permite scrierea
ecuaiilor de echilibru ale ansamblului cu un numr mai mic de necunoscute.
Condiiile de contur permit i identificarea mecanismelor de deformare elastic i post
elastic (identificarea nivelului de avariere)
Macroelementul reprezentat în figura C 8.27. (a) este un panou cu limea b i
grosimea s constituit din trei segmente:
- cele dou zone/elemente de la extremiti cu grosime ' (notate 1 i 3)
modeleaz deformabilitatea axial (sub efectul forei axiale N i al momentului
încovoietor M) i sunt considerate infinit rigide la aciunea forei tietoare T;
- zona/elementul central de înlime h modeleaz deformabilitatea unghiular
(sub efectul forei tietoare) dar este considerat infinit rigid la aciunea forei
axiale i a momentului încovoietor.
Modelul cinematic complet pentru un element trebuie s considere câte trei grade de
libertate la nodurile i i j i tot cele trei grade la interfeele elementelor 1&2 i
respectiv 2&3
Figura C 8.27. Definirea macroelementelor structurale - eforturi i deformaii

Calcul structurilor folosind modelarea cu microelemente elemente finite de suprafa
implic utilizarea programelor specializate de calcul.
Precizia rezultatelor depinde, în mare msur, de definirea modelului, în particular de
nivelul de detaliere al reelei, ceea ce implic un efort important de modelare i o
durat relativ lung de calcul.
Avantajul principal al metodei const în posibilitatea de a urmri degradarea zidriei
prin reducerea rezistenei elementelor avariate dup o lege constitutiv neliniar pân
la atingerea situaiei de colaps.
Se subliniaz i complexitatea procedurii de interpretare a rezultatelor calculului.
Depirea local a valorilor limit ale eforturilor unitare nu înseamn ruperea panoului
deoarece sunt posibile redistribuii locale care trebuie evaluate (de examplu prin
mediere/integrare pe anumite zone) în vederea determinrii nivelului de solicitare

secional care produce, efectiv, ruperea zidriei.
Definirea legii constitutive necesit cunoaterea cât mai exact a proprietilor
mecanice ale zidriei. În cazul proiectrii cldirilor noi, legea constitutiv poate fi
luat conform datelor din reglementrile tehnice relevante sau conform încercrilor
productorului. În cazul cldirilor existente sunt necesare îns cercetri/teste extinse
in-situ i în laborator.
C8.4.1.(3) Rigiditatea lateral a unui panou de zidrie depinde de :
- geometria panoului;
- condiiile statice la extremiti: dublu încastrat, în consol, sau situaii apreciate
de proiectant ca intermediare;
- proprietile de deformabilitate ale zidriei: modulii de elasticitate longitudinal
i transversal.
Rigiditatea unui panou de zidrie solicitat la încovoiere cu for tietoare se definete
ca valoarea forei tietoare care produce o deplasare a extremitilor (') egal cu
unitatea
R { V ('=1)
Pentru calculul deplasrii se iau în considerare deformaiile din încovoiere (o'M) i
deformaiile din for tietoare (o 'V)
' = 'M +'V
Valoarea celor dou componente depinde de schema static (condiiile de fixare la
extremiti).
1. Perete (montant) în consol 2.Spalet dublu încastrat
(fixat numai la baz): (fixat la ambele extremiti):
VH 3 VH 3
'M 'M
3E z I p 12 E z I p
VH VH
'V k 'V k
G z Ap G z Ap
1 1
R 3
R 3
H H H H
k k
3E z I p G z Ap 12 E z I p Gz Ap
Cu notaiile :
- V - fora tietoare
- H - înlimea panoului (montant/spalet)
- lp - lungimea panoului
- tp - grosimea panoului
- Ap - aria panoului de perete
- Ip - momentul de inerie al panoului de perete
- Ez - modulul de elasticitate longitudinal al zidriei
- Gz - modulul de elasticitate transversal al zidriei
- k - coeficient de form ; k = 1,2 pentru seciuni dreptunghiulare, k = 2,0y2,5
pentru seciuni I
În cazul seciunilor dreptunghiulare cu grosimea panoului de zidrie tp i inând seama

de relaiile Ez=1000 fk i Gz = 0,4 Ez expresiile devin:
E z t p k M O p
Ezt p
1. Perete în consol Rp
O p (3 4O2p )
E z t p k S O p
Ezt p
2. Spalet dublu încastrat Rp
O p (3 O2p )
H
unde O p este factorul de form al panoului (zvelteea panoului)
lp
Figura C 8.28. Variaia rigiditii panourilor de zidrie dreptunghiulare în funcie de proporia lor
În cazul pereilor compui din montani i spalei, rigiditatea total (echivalent) este
egal cu suma rigiditilor panourilor componente
Rtot = 6 Ri
Figura C 8.29a Rigiditatea peretelui compus din mai muli montani

În cazul pereilor a cror rigiditate scade pe vertical de la un etaj la altul (de exemplu
ca urmare a creterii dimensiunilor golurilor sau a reducerii grosimii zidurilor) se
poate defini o rigiditate echivalent cu relaia
1 1
Rechiv
¦ 'Ci ¦R
1
i
unde 'Ci este deplasarea relativ a peretelui la nivelul i iar Ri este rigiditatea peretelui
la acest nivel.
Figura C 8.29.b Rigiditatea echivalent a peretelui cu rigiditate variabil pe înlime

Pentru calculul rigiditii, problema cea mai controversat este determinarea
caracteristicilor de deformabilitate ale zidriei ale cror valori sunt influenate de
numeroi factori.
Astfel, modulul de elasticitate longitudinal al zidriei (Ez) depinde, între altele, de:
rezistena elementelor i a mortarului / groutului, greutatea specific a acestora,
ponderea volumetric a componentelor zidriei i materialul din care sunt fcute
elementele (argil ars sau beton de diferite tipuri). De asemenea, modulul de
elasticitate este înfluenat de dimensiunile elementelor i de tipul mortarului. Pentru a
stabili influena fiecruia dintre aceti factori asupra valorii Ez este necesar o analiz
foarte laborioas, practic imposibil de realizat cu grad satisfctor de încredere.
inând îns seama c la execuie poate fi întâlnit o variabilitate larg a materialelor, a
manoperei i a controlului asupra acestora, determinarea mai exact a Ez nu este
necesar i trebuie considerat chiar ca nerealist. Pentru aplicarea metodelor de calcul
avansate (metode de calcul biografic -pushover-, de exemplu) cunoaterea cât mai
exact a modulului Ez prezint îns un interes major.
Se atrage atenia i asupra faptului c definirea modulului de elasticitate longitudinal,
la compresiune, al zidriei este dat în mod diferit de reglementrile tehnice. Din acest
motiv, pentru compararea valorilor Ez, este necesar cunoaterea exact a modului de
definire a acestuia.
În marea majoritate a reglementrilor tehnice, modulul longitudinal de elasticitate al
zidriei se definete ca modul secant. Ceea ce difer, de la caz la caz, este poziia pe
curba V-H a punctelor de referin.
x În norma american [ACI/ASCE/TMS Masonry Code, 2008] i în Nordtest method
(Finlanda) modulul Ez este definit între valorile 0,05fk y 0,33 fk unde fk este
rezistena caracteristic a zidriei.
x Norma italian [Italia DM. 20.11.1987] prevede c Ez se determin ca modul
secant între eforturile unitare 0,1fk y 0,4fk.
x În SR EN 1996-1 s-a adoptat valoarea Ez=1000fk, msurat între eforturile
unitare V= 0y0.3fk i deformaiile specifice corespunztoare.
x Valoarea Ez=1000fk a fost adoptat i în CR 6 pentru calculul caracteristicilor
dinamice ale structurilor i este fi folosit i în P 100-1. În plus, în CR 6,
conform practicii curente din România, s-a prevzut pentru zidria cu elemente
din BCA i valoarea Ez=800fk pentru calculul deformaiilor la ULS (valoarea
se folosete i pentru calculul forei tietoare capabile în cazul panourilor de
zidrie de umplutur solicitate de fora seismic, în conformitate cu P 100-1).
Nici pentru stabilirea modulului de elasticitate transversal al zidriei (Gz) nu exist o
metod unitar.
Cele mai multe reglementri tehnice, inclusiv standardul SR EN 1996-1, prevd

folosirea relaiei
Gz = 0,4Ez
care a fost preluat i în CR 6.
Diferenele între valorile Gz din diferitele norme se datoreaz, în mare msur i
deosebirilor între metodologiile de determinare a acestei valori.
Astfel, valoarea modulului de elasticitate transversal (Gz) poate fi determinat pe
probe de zidrie de dimensiuni reduse, fie prin încercare la forfecare sub efort de
compresiune (reglementat în Europa - SR EN 1052-1), fie prin încercare la
compresiune pe diagonal, static sau ciclic (reglementat în SUA - ASTM C 1391
[ASTM C1391 Standard test Method for Diagonal Tension (Shear) in Masonry Assemblages,
American Society for Testing and Materials, West Conshohocken, PA]).
Figura C 8.30. Determinarea modulului de elasticitate transversal al zidriei

Încercrile efectuate conform SR EN 1052-1 [Bosiljkov,V., Zarnic, R., Bokan-Bosiljkov,V.
Strength and deformation properties of the URM brick wallettes under compresion ] au confirmat
relaia Gz=0,4Ez pentru cazul pereilor la care fora axial este semnificativ. Folosirea
metodei ASTM furnizeaz valori apropiate de cele date de relaia Gz = 0.4Ez în cazul
zidriilor cu elemente de argil ars sau beton realizate cu toate tipurile de mortare
(cea mai bun concordan se obine în cazul mortarelor rigide). Încercarea la
compresiune diagonal nu este îns recomandat în cazul zidriei armate.
Datorit împrtierii mari a valorilor modulului de elasticitate al zidriei, unii autori
[Drysdale,R.G., Hamid, A.A., Baker, L.R. Masonry Structures. Behavior and Design Printice Hall,
2009], recomand ca un calcul mai exact s fie fcut cu cel puin dou valori ale
modulului de elasticitate pentru a se verifica eventualele sporuri de eforturi în diferite
elemente structurale.
Not. Încercarea pereilor cu dimensiuni apropiate de cele întâlnite curent în construcii este rar folosit,
în principal, din considerente de cost.
C8.4.1.(5) În concepia CR 6 i a acestui Cod sunt considerai perei izolai pereii de
zidrie (montanii) care sunt legai între ei, la nivelul planeelor, numai prin plac sau
prin centuri cu rigiditate nesemnificativ la încovoiere (de exemplu, centurile cu
dimensiunile minime prevzute în CR 6). Rezistena acestor perei la fora seismic
într-o seciune oarecare este asigurat de momentul încovoietor capabil al seciunii în
prezena forei axiale corespunztoare. În acest caz deformaiile inelastice se dezvolt
numai la baza montanilor.
Dac legtura între montani se realizeaz cu elemente din beton armat cu rigiditate
semnificativ la încovoiere i forfecare între montani se creaz o cuplare
materializat prin reducerea momentelor încovoietoare i modificarea forelor axiale în
montani. Efectul cuplrii se poate cuantifica prin raportul între suma momentelor
încovoietoare preluate de montani (Mi) i momentul încovoietor (M) total aferente
peretelui.
În cazul unui perete cu un ir de goluri coeficientul de cuplare se poate defini cu relaia
M1 M 2
Cc 1
M
Valorile mici ale coeficientului Cc indic o cuplare slab.
(1) (2)
Figura C 8.31. Efectul riglelor de cuplare
În cazul peretelui 1 din figura C 8.31 rigiditatea riglelor de cuplare este slab în raport
cu cea a montanilor i momentul capabil al peretelui (M) este apropiat de suma
momentelor celor doi montani, M1 i M2 (cuplare slab Cc 0). Riglele de cuplare
ale peretelui 2 sunt scurte i au rigiditate important i momentul capabil al peretelui
este apropiat de cel al peretelui plin (cuplare puternic Cc 1).
În condiiile în care, prin msuri specifice de dimensionare/armare, dezvoltarea
deformaiilor inelastice în elementele de cuplare se produce înainte ca montanii s
ating limita domeniului elastic, sistemul structural cu perei cuplai permite disiparea
energiei seismice la fiecare nivel înainte de dezvoltarea deformaiilor inelastice în
seciunile de la bazele montanilor.
C8.4.1.(9) Pentru calculul seismic, planeele cldirilor din zidrie se identific din
punct de vedere al rigiditii în plan orizontal conform CR 6,
Cadrul ax A Cadrul ax B Deplasarea total

Figura C 8.32. Deformaiile planeului în plan orizontal
În [Jain, S.K. A Proposed Draft for IS 1893. Provisions on Seismic Design of Buildings:Part II:
Commentary and Examples Journal of Structural Engineering, vol.22 , No.2 July 1995] se afirm c
este necesar s se in seama de flexibilitatea planeului în plan orizontal dac exist
relaia
'1 ' 3
' 2 t 1.5
2
cu notaiile din figurile C 8.32. i C 8.33.
Figura C 8.33. Notaii pentru verificarea condiiei de rigiditate a planeului în plan orizontal
C8.4.1.1.(11) Prevederea are ca scop eliminarea alctuirilor structurale de ansamblu

care pot da natere unor efecte nefavorabile datorit introducerii unor planee/legturi
la niveluri intermediare.
În principal, aceste efecte constau în:
- rsucirea de ansamblu datorit rigiditilor diferite ale subansamblurilor
structurale din cele dou zone ale cldirii;
- producerea unor eforturi importante în planeul acoperiului comun.
Proiectantul poate alege una din cele dou variante propuse pe baza condiiilor
particulare ale fiecrei construcii.
C 8.4.2. Modele i metode de calcul pentru stabilirea forelor seismice de

proiectare
C8.4.2.(1) Satisfacerea cerinei fundamentale de limitare a degradrilor pentru

efectele aciunii seismice i ale altor aciuni incluse în situaia seismic de proiectare
se realizeaz în principal prin limitarea deplasrilor relative de nivel. În cele ce
urmeaz sunt prezentate unele valori limit propuse de diferii cercettori sau stabilite
în reglementrile tehnice ale unor ri pentru cldirle din zidarie confinat
Prevederi ale reglementrii din Mexic DF

Sunt prevzute urmtoarele limitri:
x Perei portani din zidrie confinat cu elemente pline, cu armare orizontal sau
plas 5‰
x Perei portani din zidrie confinat cu elemente pline, zidrie confinat cu
elemente cu goluri, cu armare orizontal sau cu plase 4‰
x Perei portani din zidrie care nu corespund cerinelor pentru zidrie confinat
1.5‰
Propuneri mai detaliate de criterii de performan seismic pentru cldiri din ZC cu
elemente pline din argil ars sunt date în lucrarea [Alcocer,S.M.,Arias,J.G/, Flores ,L.E.
Some Developments on Performance –based Seismic Design of Masonry Structures ]
Criteriul de performan Deschiderea Driftul de

Starea limit
Zidrie Stâlpiori fisurii finale etaj (‰)
Iniierea fisurrii
înclinate a zidriei
De exploatare ------- 0,1mm 1,5
(rezistena de
fisurare)
Fisurarea diagonal Fisuri fine
complet dezvoltat (fir de pr)
De reparabilitate pe suprafaa în 2,0mm 2,5
peretelui; începerea stâlpiori;
zdrobirii zidriei
Rezistena la Curgerea armturii
forfecare a peretelui. din stâlpiori din
Fisurile înclinate din fora tietoare.
De siguran 5,0mm 4,0
zidrie ptrund în Iniierea zdrobirii
extremitile betonului din
stâlpiorilor stâlpiori
Se menioneaz c valorile driftului date mai sus sunt orientative i depind, între altele
de tipul elementelor pentru zidrie i raportul între capacitatea de rezisten la
încovoiere i cea la forfecare.
C8.4.2.(4) Pentru detalierea calculului acestor fore a se vedea Comentariile de la
capitolul 10.
C 8.4.2.1. Calculul cu fore seismice statice echivalente

C8.4.2.1.(4) Relaia (8.7) din acest Cod ine seama de faptul c pentru cldirile curente
din zidrie, perioada proprie a modului fundamental de vibraie calculat cu relaia
(B.3) din Anexa B la acest Cod rezult T1 <0,7s. deci se atinge, pentru toate cldirile,
valoarea 0 = 2,50 (figura C 8.34).
P 100-1
Figura C 8.34. Valorile spectrului elastic pentru cldiri cu perei structurali din zidrie
Se accept c perioada modului de vibraie fundamental (T1) poate fi estimat suficient
de exact cu formulele simplificate propuse de standardul SR EN 1998-1:
i. T1 = CtH0.75
unde
Ct = 0.05 pentru cldirile cu structurile cu perei din zidrie;

H este înlimea cldirii de la fundaie sau de la partea superioar a subsolului
rigid, în m.
În cazul cldirilor curente din zidrie cu 1÷5 niveluri având înlimea de nivel het = 3.0
± 0.20 m valorile T1 pot fi determinate din figura C 8.35.
Figura C 8.35. Graficul pentru calculul perioadei proprii T1 a cldirilor din zidrie
ii. Ca o alternativ mai exact la relaia de la (i) pentru structurile cu perei de
zidrie valoarea coeficientului Ct se poate calcula cu relaia:
0.075
Ct
Ac
în care
x Ac este aria total efectiv a pereilor structurali la primul nivel al cldirii,
în m2 calculat cu relaia
ª § § lwi · · º
2
Ac ¦ « Ai ¨¨© 0.2 ¨© H ¸¹ ¸¸¹ »

«¬ »¼
unde
x Ai este aria transversal efectiv a peretelui structural i pe direcia
considerat la primul nivel al cldirii, în m2;
x lwi este lungimea peretelui structural i la primul nivel, pe direcia paralel
cu fora aplicat, exprimat în m, cu limitarea lwi / H 0,9.
Referitor la masa total supus aciunii seismice, se precizeaz c în cazul cldirilor
din zidrie valoarea acesteia este compus, în ponderi diferite din masa elementelor
verticale i din masa aferent planeelor.
În cazul cldirilor cu perei structurali din zidrie, masa proprie a elementelor
structurale verticale reprezint o parte important a masei totale a cldirii, care
depinde de:
x densitatea pereilor structurali;
x înlimea de nivel;
x greutatea specific a zidriei
Raportul maselor celor dou subansambluri componente depinde de alctuirea

construciei între urmtoarele limite:
x în cazul cldirilor cu perei din elemente ceramice pline i planee din lemn
masa zidriei pe nivel este superioar masei planeului
x în cazul zidriilor cu elemente din BCA i planee din beton, masa planeului
este superioar masei zidriei
Aceast particularitate a cldirilor din zidrie face ca modelul dinamic clasic, cu mase
concentrate la nivelul planeelor i cu elemente verticale lipsite de mas proprie, s
reprezinte, în unele cazuri, numai o aproximare relativ grosier a comportrii dinamice
reale a cldirii.
O modelare mai realist a maselor de nivel supuse aciunii seismice în cazul cldirilor
cu 2 ÷ 3 niveluri este dat în figura C 8.36.
Figura C 8.36. Modelarea maselor la cldiri din zidrie cu puine niveluri (variant)
Masa M1 este constituit din câte 1/2 din masa structurii verticale a nivelurilor 1 i 2 la
care se adaug masa planeului peste nivelul 1 (care include i fraciunea din
încrcrile utile)
Masa structurii verticale pe 1/2 din înlimea primului nivel (cu hniv,1) se neglijeaz
fiind considerat solidar cu fundaia rigid a cldirii.
În cazul cldirilor cu mai multe niveluri, masa nivelurilor intermediare se determin în
mod analog.
Masa M2 este constituit din 1/2 din masa structurii verticale a ultimului nivel i masa
arpantei i a învelitorii la care se adaug masa planeului peste ultimul nivel. Aceast
schem poate fi acceptat deoarece structura arpantei este, de regul, suficient de
rigid pentru ca deformaiile proprii ale acesteia s fie neglijate.
De asemenea pentru a se ine seama de distribuia real a masei în cldire, în cazul
cldirilor din zidrie cu un singur nivel i acoperi uor (din lemn sau din oel), sau în
cazul cldirilor cu perei deosebit de groi (cum este cazul unor cldiri monumentale
sau biserici), schema structural se poate stabili folosind expresia cunoscut a masei
echivalente care conduce la aceiai valoare a perioadei proprii de oscilaie a consolei
M = 0.25mzidhzid + Macop
În formula de mai sus mzid este masa structurii verticale pe 1 metru liniar în elevaie.
Figura C 8.37. Modelarea masei în cazul cldirilor din zidrie cu un singur nivel
În cazul planeelor flexibile în planul lor, acestea se includ în modelul structural, cu
valorile corespunztoare ale rigiditii i grade suplimentare de libertate dinamic,
rezultate din oscilaia planeelor în plan orizontal. În acest caz, deoarece nu se

realizez legturi indeformabile între pereii structurali, masa planeului aferent
fiecrui perete i greutatea proprie a acestuia vor fi concentrate, la fiecare nivel, în
punctele de intersecie ale peretelui cu planeele.
C 8.5. Principii i reguli generale de alctuire specifice construciilor cu perei

C8.5.1.(2) Prevederile generale i detaliile de alctuire date în CR 6 i în acest capitol
asigur realizarea unui ansamblu structural cu rigiditate spaial (cutie rigid) capabil
s preia în acelai timp, încrcrile verticale, permanente i utile, precum i solicitrile
seismice indiferent de direcia de aciune a acestora.
Ca urmare, solicitrile dominante în pereii structurali, datorate cutremurului, sunt
urmtoarele:
- pereii paraleli cu direcia forei seismice de proiectare: eforturi secionale i
deformaii în planul peretelui;
- pereii perpendiculari pe direcia forei seismice de proiectare: eforturi
secionale i deformaii perpendiculare pe planul peretelui i, eventual, eforturi
secionale i deformaii în planul peretelui rezultate din rsucirea general a
cldirii.
Absena sau rezistena insuficient a legturilor între pereii structurali de pe cele dou
direcii reprezint o caren structural important:
- capacitatea de rezisten a structurii este diminuat deoarece lipsete aportul
"tlpilor" pereilor compui (L,T,I);
- sporete riscul de pierdere a stabilitii/avariere grav a pereilor datorit
aciunii seismice perpendiculare pe planul lor deoarece lipsesc legturile
verticale de la extremiti.
C 8.5.2. Proiectarea suprastructurii

C 8.5.2.1. Perei structurali
C 8.5.2.1.1. Condiii generale
C8.5.2.1.1.(1) Sunt considerai perei structurali toi pereii de zidrie care îndeplinesc
simultan urmtoarele condiii:
- au dimensiunile minime (lungimea i grosimea) date în CR 6;
- au continuitate pân la fundaii;
- sunt executai din materialele menionate în CR 6 i la 8.2 din acest Cod.
- În cazul în care dispunerea golurilor în perete este neregulat pe înlime (difer de
la etaj la etaj), pentru stabilirea modelului de calcul este necesar identificarea
panourilor cu continuitate pe vertical i care au cel puin dimensiunile minime
stabilite de CR 6 (panouri active).
Figura C 8.38. Identificare pereilor structurali (arii active)

(zonele poate cu gri nu particip la preluarea forelor seismice)
C8.5.2.1.1.(2) Termenul "perei nestructurali" are semnificaia dat în CR 6. Aceti
perei, care nu fac parte din ansamblul spaial al pereilor care alctuiesc structura
principal (structura care asigur rezistena mecanic i stabilitatea întregii cldiri)
trebuie s satisfac cerina esenial de rezisten mecanic i stabilitate definit în
Legea nr.10/1995, cu modificrile i completrile ulterioare, sub efectele încrcrilor
aferente specificate în CR 6.
Fora seismic de proiectare perpendicular pe plan se determin conform prevederilor
din acest Cod, Capitolul 10. Calculul rezistenei pereilor nestructurali la aciunea
seismic perpendicular pe plan se face cu procedeul general stabilit în CR 6.
C 8.5.2.1.2. Arii de zidrie i cerine privind geometria pereilor
C8.5.2.1.2.(1) În toate cazurile, valorile necesare ale ariilor de zidrie pe ambele

direcii principale ale construciei se determin prin calcul dar nu pot fi mai mici decât
cele care realizeaz densitatea minim constructiv a pereilor (p%) dat în tabelele
8.2y8.4, în funcie de acceleraia seismic de proiectare. În cazul cldirilor cu
regularitate în plan i în elevaie valorile minime din tabelele 8.2y8.4 asigur, de
regul, satisfacerea cerinei de rezisten. În cazul cldirilor fr regularitate valorile
din tabele trebuie considerate ca date de referin pentru proiectarea preliminar.
Prevederea în proiecte a ariilor de zidrie care asigur densitatea minim constructiv
(p%) pe fiecare direcie principal nu elimin obligaia proiectantului de a verifica prin
calcul satisfacerea cerinei de rezisten la aciunea forelor seismice de proiectare.
C8.5.2.1.2.(3) Limitarea raportului "gol/plin" are ca scop evitarea slbirii exagerate a
pereilor structurali prin goluri de ui i ferestre. Valorile rapoartelor gol/plin sunt
corelate cu valorile medii ale eforturilor unitare de forfecare care se pot dezvolta în
pereii cldirilor în funcie de numrul nivelurilor i de zona seismic. Valorile mai
mari admise pentru pereii exteriori au în vedere i necesitatea iluminrii încperilor i
posibilitatea de a se obine imagini arhitecturale mai deosebite. Valorile din tabel se
refer la cldirile cu regularitate în elevaie (cu goluri suprapuse). În cazul în care
condiiile de regularitate nu sunt satisfcute, valorile din tabelul 8.5 au numai caracter
orientativ (pentru proiectarea preliminar) i este recomandat efectuarea unui calcul
static neliniar pentru a se verifica dac nu exist elemente susceptibile de cedare
prematur.
C 8.5.2.1.3. Seciuni de zidrie slbite prin goluri i liuri

C8.5.2.1.3.(1) Trimiterea la CR 6. se refer la verificarea pereilor în care golurile de
ui i/sau ferestre sunt amplasate în poziii decalate la etajele adiacente. Prin aceast
dispunere, atunci când este permis de proiectul de arhitectur se obin anumite
avantaje structurale (reducerea eforturilor i sporirea rigiditii). În cazul în care
golurile decalate sunt dispuse neregulat pot rezulta, local, devieri brute ale traseului
normal al încrcrilor gravitaionale i seismice i concentrri de eforturi unitare de
compresiune i de forfecare cu valori mult mai mari decât media pe nivelul respectiv.
Verificarea rezistenei pereilor se face pe o schem de "grind cu zbrele" ca i pentru
pereii din beton armat (a se vedea, de exemplu, CR 2 -1-1.1).
Trimiterea la CR 6. se refer la verificarea seciunilor slbite de liuri verticale.
Verificarea este obligatorie dac adâncimea liului este mai mare decât limita
prevzut în CR 6 dar se recomand i în cazul în care aceast limit este respectat,
mai ales pentru pereii cu seciune compus (L,T, dublu T), cu tlpi dezvoltate aproape
de valoarea maxim admis de CR 6, ai cldirilor situate în zonele seismice cu
acceleraii de proiectare mari (orientativ agt0,25g).
C 8.5.2.2. Planee
C8.5.2.2.(2) Prevederea planeelor rigide în plan orizontal are ca scop asigurarea
conlucrrii spaiale a pereilor de pe cele dou direcii principale i a posibilitii de
redistribuire a eforturilor între perei în cazul în care capacitatea de rezisten a unora
dintre acetia este depit. Prevederea în proiecte a planeelor rigide din beton armat
monolit sau prefabricat (cu legturi adecvate între piesele prefabricate i între acestea
i pereii structurali) constituie o regul general pentru cldirile din zidrie situate în
zone seismice. Excepiile prevzute sunt permise numai pentru cldiri cu puine
niveluri, din clasele de importan inferioare i care sunt amplasate în zone cu
acceleraie seismic de proiectare mic.
C8.5.2.2.(5) Rigiditatea i rezistena planeelor în plan orizontal pot fi afectate prin
dispunerea în poziii defavorabile a golurilor cu dimensiuni mari (a se vedea, de
exemplu CR 6)
În cazul în care astfel de situaii nu pot fi evitate se recomand, efectuarea unui calcul
spaial care s ia în considerare rigiditatea efectiv, în plan orizontal, a planeelor din
zonele cu goluri mari.
C 8.5.3. Proiectarea infrastructurii
C8.5.3.(3) Prevederea are ca scop asigurarea extinderii principiului ierarhizrii
capacitilor de rezisten pân la nivelul terenului de fundare evitând astfel cedri ale
infrastructurii în cazul cutremurelor severe cu consecine care nu pot fi apreciate cu
suficient exactitate
C 8.5.3.1. Fundaiile pereilor structurali
C8.5.3.1.(1),(2) Prevederea de la (1) urmrete asigurarea unui traseu direct al
încrcrilor verticale i orizontale ctre terenul de fundare, condiie de regularitate
recomandat pentru asigurarea unui rspuns seismic favorabil. Excepia permis la (2)
se bazeaz pe faptul c, în unele situaii, fundaiile de tip "talp continu" pot cpta
dimensiuni care depesc cu mult limea necesar i devin scumpe, ca urmare a unor
condiii constructive (generate, de exemplu, de limea minim a spturilor în anuri).
Aceast situaie se întâlnete în special la cldirile cu 1y2 niveluri aezate pe terenuri
normale de fundare pentru care presiunea pe talpa fundaiilor continue (cu limi care
depesc cu 5y10 cm grosimile zidurilor) este, în general, sub y ¾ din presiunea
convenional. Datorit înlimii reduse a cldirilor i intensitii reduse a încrcrilor
seismice pentru care este acceptat soluia propus, eforturile din grinzile care susin
pereii structurali din elevaie pot fi meninute, fr dificulti constructive, în
domeniul elastic de comportare.
C 8.5.3.2. Socluri
C8.5.3.2.(1),(2) Folosirea betonului armat este recomandabil pentru a preveni
eventualele ruperi fragile ale soclurilor sub efectul eforturilor secionale generate de
aciunea seismic la baza pereilor (cu eforturile secionale elastice, calculate cu
factorul de comportare q=1). Excepia de la (2) are în vedere cazurile în care, în
condiiile menionate mai sus, eforturile secionale din socluri au valori care pot fi
preluate de betonul simplu. Se recomand ca proiectantul s examineze în acelai
timp i oportunitatea dispunerii unor armturi minimale pentru prevenirea efectelor
contraciei betonului (în aceste condiii clasa betonului va fi stabilit pentru a asigura
protecia armturilor).
C 8.5.3.3. Perei de subsol
Msurile constructive au ca obiect realizarea la nivelul subsolului a unui subansamblu
cu rezisten i rigiditate spaial superioare celor ale suprastructurii, capabil s asigure
transmiterea eforturilor ctre terenul de fundare fr depirea domeniului de
comportare elastic a materialelor i a terenului de fundare.
C8.5.3.3.(2) Excepia de la (2) are în vedere cazurile în care, în condiiile menionate
mai sus, eforturile secionale din pereii de subsol au valori care pot fi preluate de
betonul simplu. Proiectantul va examina în acelai timp i oportunitatea dispunerii
unor armturi minimale pentru prevenirea efectelor contraciei betonului (în aceste
condiii clasa betonului va fi stabilit pentru a asigura protecia armturilor).
C8.5.3.3.(4) A se vedea i C8.5.3.3. Pentru calculul pereilor cu zone slbite se va ine
seama de prevederile de la 8.5.3 (3).
C 8.5.4. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei structurali din

zidrie
C 8.5.4.1. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei structurali
din zidrie nearmat (ZNA)
Referitor la aceste prevederi se fac urmtoarele precizri:
(1) Sistemul de centuri particip la asigurarea caracterului spaial al structurii prin
legturile între pereii structurali de pe cele dou direcii i între perei i planee. În
cazul planeelor din grinzi de lemn/profile metalice elementele de rezisten trebuie s
fie legate eficient de centuri (prin înglobare pe cel puin din limea centurii sau prin
ancorare în centur, dar fr întreruperea armturii din centuri). Pentru a se realiza o
transmitere cât mai uniform a încrcrilor verticale, centurile se execut pe toat
limea peretelui (cu o eventual reducere pentru aplicarea proteciei termice la pereii
de faad).
Centurile contribuie i la limitarea propagrii fisurilor înclinate de la un nivel la altul
(figura C 8.39.). Aportul armturilor din centuri nu este luat considerare la calculul
rezistenei la for tietoare pentru cldirile din ZNA.
Figura C 8.39. Propagarea fisurilor la cldiri din zidrie nearmat fr centuri
Peste golurile de ui i de ferestre se prevd, în mod obligatoriu, buiandrugi din beton
armat, care pot fi legai cu centura de la nivelul planeului, dac înlimea total nu
depete 60-70 cm, sau pot fi independeni pentru înlimi mai mari.
În cazul în care buiandrugul este legat cu centura de la planeu, armarea acesteia va fi
continu (înglobat la partea superioar a buiandrugului) iar la partea inferioar va fi
dispus o armtur egal cu maximum 0.1% din întrega seciune. Aceast prevedere
este acoperitoare, deoarece limiteaz/elimin efectul favorabil de reducere a
momentului încovoietor în montani datorit cuplrii.
În cazul în care buiandrugul este separat de centur, armarea acestuia se va face numai
pentru încrcrile verticale aferente, cu procentul minim din reglementrile în vigoare
pentru elemente care nu particip la preluarea forei seismice.
Deoarece în cazul zidriilor nearmate (fr stâlpiori la coluri) legtura între zidurile
perpendiculare se asigur numai prin esere, pentru zonele cu agt0,15g s-a prevzut,
ca o msur de asigurare suplimentar, montarea în rosturi a unor armturi de legtur.
C 8.5.4.2. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei structurali
din zidrie confinat (ZC)
Eficiena tuturor categoriilor de armturi din zidrie (în elementele de confinare, în
rosturile orizontale i în stratul median al zidriei cu inim armat) depinde de modul
în care se realizeaz ancorarea i înndirea acestora. În CR 6 s-au prevzut toate
detaliile de armare conform reglementrilor în vigoare pentru beton armat.
C 8.5.4.2.1. Prevederi referitoare la stâlpiori
C8.5.4.2.1.(1) Prevederile referitoare la dispunerea în plan a stâlpiorilor sunt detaliate
în figura C 8.40.
S1- la coluri i intersecii; S2 - intermediari, când distanele între S1 depesc 4.0 m la cldiri în sistem
celular i 5.0 m la cldiri în sistem fagure S3- lâng goluri
Figura C 8.40. Amplasarea stâlpiorilor la cldiri din zidrie confinat conform CR 6

C8.5.4.2.1.(5) Standardul SR EN 1998-1 stabilete pentru toate elementele de

confinare procentul minim de armare longitudinal de 1% i condiia ca aria armturii
longitudinale s fie t 300 mm2.
Oricum, pentru dimensiunea minim a stâlpiorilor (25x25cm), cu procentul minim de
0.8%, rezult Aa= 5.0 cm2. Deoarece 4)12=4.52cm2<Aa,min prevederea din Cod
conduce la 4)14 = 6.16 cm2 care corespunde practic procentului minim de 1%.
Pentru dimensiuni mai mari ale stâlpiorilor, procentul minim din SR EN 1998-1
conduce la sporuri de armtur importante în raport cu practica curent (acest aspect
este relevant în special pentru stâlpiorii ale cror dimensiuni rezult din condiii
constructive- de exemplu, din necesitatea de modulare conform CR 6).
Prevederile referitoare la armarea transversal a stâlpiorilor date în CR 6 corespund

cerinelor din SR EN 1998-1 i practicii curente din România.
Prevederile referitoare la bordarea golurilor cu stâlpiori i la sporirea constructiv a

dimensiunilor stâlpiorilor (i, implicit, a cantitii de armtur din acetia) conduc la
creterea semnificativ a momentului capabil al pereilor i, în consecin, la creterea
forei tietoare asociat acestui moment. Din acest motiv, de cele mai multe ori, pentru
ca zidria s poat prelua fora tietoare care rezult este necesar s se prevad în
proiecte elemente pentru zidrie i/sau mortare cu rezistene de aderen mai mari
decât cele minime cerute de CR 6 i/sau armarea zidriei în rosturile orizontale.
C 8.5.4.2.2. Prevederi referitoare la centuri

C8.5.4.2.2.(1) Prevederea centurilor intermediare la cldirile cu perei rari i la
cldirile tip "sal/hal" are ca scop sporirea rezistenei peretelui la:
- ruperea în scar din fora tietoare (concentrarea unei cantiti semnificative de
armtur în aceast centur intermediar);
- aciunea seismic perpendicular pe planul peretelui.
C8.5.4.2.2.(3) Prevederea are ca scop asigurarea funcionrii efective a sistemului de
centuri din zidrie în vederea meninerii integritii pereilor din zidrie sub efectul
simultan al încrcrilor seismice în planul pereilor i perpendicular pe acest plan. În
particular, prin continuitatea centurii din traveea casei scrii se asigur preluarea forei
de întindere din diafragma orizontal în acest seciune. În lipsa centurii braul de
pârghie al eforturilor din planeu este mult redus (uneori la ½ din valoarea total) ceea
ce conduce, în special în cazul structurilor cu perei rari, la necesitatea unor armri
puternice la limita interioar a casei scrii.
C 8.5.4.2.4. Prevederi referitoare la armarea zidriei în rosturile orizontale
Introducerea armturilor în rosturile orizontale ale zidriei contribuie la sporirea

rezistenei peretelui confinat la fora tietoare i a ductilitii peretelui.
(a) solicitri statice (b) solicitri ciclice

Figura C 8.41 Efectul armturii în rosturile orizontale
[San Bartolomé,A.,Quiun, D., Mayorca,P. Proposal of a standard for seismic design of confined
masonry buildings Institute of Indutrial Science, University of Tokyo, Bulletin of ERS, No.37]
[Alcocer,S.M.,Arias,J.G/, Flores ,L.E. Some Developments on Performance –based Seismic Design of
Masonry Structures ]
Examinarea celor dou diagrame din figura C 8.41 arat c în prima faz, în ambele
probe testate, comportarea peretelui a fost liniar, pân la producerea primei fisuri
înclinate. Solicitrile ulterioare, cu deplasri impuse mai mari, au condus la creterea
deschiderii fisurii principale în zona diagonalei comprimate ceea ce a fcut ca peretele
s fie, practic, separat în dou pri cu form triunghiular. În acest stadiu rigiditatea
peretelui este considerabil sczut iar rezistena este asigurat prin frecare, prin
încletarea mecanic între elementele pentru zidrie i prin rezistena la forfecare a
stâlpiorilor din beton armat. În continuare rezisten la for tietoare a peretelui de
zidrie confinat scade sever ca urmare a degradrii elementelor (zdrobire local) i
forfecrii seciunilor de la capetele stâlpiorilor. În cazul pereilor cu armturi profilate,
cu rezisten ridicat, dispuse în rosturile de aezare se constat o comportare mai
bun în cea ce privete rezistena, disiparea energiei i capacitatea de deformaie. În
acest caz, încercrile au artat c fisurarea zidriei este mai uniform distribuit iar
fisurile sunt mai fine ceea ce sugereaz existena unei zone comprimate cu lime mai
mare care este echilibrat de eforturile de întindere din armturile orizontale.
Aa cum rezult din tabelul 8.4., factorul de comportare q pentru zidria confinat i
armat în rosturile orizontale este mai mare cu 20% decât cel pentru zidria fr
armturi în rosturile orizontale.
În condiiile producerii fisurilor înclinate, barele de oel intersectate de fisuri se opun
deprtrii celor dou fee ale fisurii i capt deformaii longitudinale. Eforturile care
se dezvolt în armturi cresc pe msura creterii deformaiilor, dar numai atât timp cât
acestea rmân în domeniul elastic (pentru oelurile fr consolidare - de tip OB37 i
PC52). Fora corespunztoare reprezint o parte din capacitatea total de rezisten a
peretelui.
Numeroase încercri efectuate, atât pe elemente pline cât i pe elemente cu perforaii
dispuse vertical, au artat c, pentru pereii solicitai la for tietoare în planul lor,
prezena armturilor reduce procesul de degradare a rezistenei dup atingerea valorii
maxime i în acelai timp reduce i uniformizeaz fisurarea peretelui. Aceste efecte
depind de cantitatea de armtur dispus în rosturi i de condiiile de ancorare la
capetele barelor. Unele încercri au artat eficiena armturilor din rosturile orizontale
chiar pentru procente mici (# 0.05%), concretizat prin creterea raportului dintre fora
tietoare maxim i fora tietoare corespunztoare fisurrii.
Pentru a se reduce riscul de rupere a zidriei din efortul principal de compresiune

(rezultat din suprapunerea efortului normal din compresiunea axial cu cel tangenial
din fora tietoare) cantitatea de armtur longitudinal din rosturi trebuie limitat.
Astfel, în cazul zidriilor cu elemente cu perforaii verticale, în [Alcocer,S.M. and Zepeda,
J.A. Behavior of multi-perforated clay brick walls under earthquake-type loading. Proc. of the 8th
North American Masonry Conference, Austin, Texas, 1998] se recomand ca procentul maxim
al armturilor orizontale s fie limitat în funcie de rezistena la compresiune a zidriei
(fk) i de rezistena oelului (fy) la valoarea
fk
p h , max d 0.15
fy
În cazul zidriilor confinate, efectul armturii din rosturi este îmbuntit dac barele
sunt ancorate în stâlpiorii de margine.Eficiena armturii din rosturile orizontale
depinde în mare msur de calitatea zidriei, în special de calitatea mortarului,
deoarece, în timpul solicitrii seismice alternante, aderena între armtur i mortar se
poate deteriora. În aceast situaie eforturile în oel rmân limitate, fr a se atinge
curgerea, i, în consecin, nu se mai produce, pe aceast cale, disiparea energiei
seismice.
C 8.5.4.3 Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei din zidrie cu
inim armat (ZIA)
C8.5.4.3.(4) Prevederea ine seama de faptul c, datorit modului de fabricare a
oelului (prin ecruisare), capacitatea de deformare post elastic a oelului din plasele
sudate (tip sârm tras la rece) este mult mai mic decât cea a oelurilor din categoria
de rezisten I (tip OB 37) i din categoria de rezisten II (tip PC 52).
Din acest motiv utilizarea plaselor nu este permis la primul nivel unde, sub efectul
aciunii seismice corespunztoare acceleraiei de proiectare, este dirijat, prin
concepie, dezvoltarea deformaiilor postelastice. Pentru celelalte niveluri,
dimensionarea barelor din plas trebuie s se fac astfel încât oelul s rmân în
domeniul elastic de comportare pentru fora tietoare asociat momentului capabil al
peretelui (calculat cu suprarezistena armturilor dac la extremitile peretelui exist
stâlpiori armai vertical cu oel din categoriile de rezisten I sau II ).
C 8.6. Verificarea siguranei

C 8.6.1. Cerina de rezisten în raport cu starea limit ultim (ULS)
C 8.6.1.1. Cerina de rezisten pentru efectele cutremurului în planul peretelui
Formarea mecanismului de disipare a energiei seismice prin localizarea zonelor plastic
poteniale la baza montanilor, conform CR 6, este favorizat de faptul c pentru cazul
cldirilor regulate se poate demonstra c valoarea raportului dintre momentul capabil
într-o seciune la cota z i momentul capabil în seciunea de încastrare este superioar
valorii raportului între momentul de rsturnare în seciunea respectiv i momentul de
rsturnare la baz
M cap ( z ) M r ( z)
!
M cap ( z 0) M r ( z 0)
Existena acestei relaii reprezint o premiz de realizare a cerinei de dirijare a

zonelor de dezvoltare a deformaiilor inelastice în seciunea de la baz. Gradul de
acoperire a diagramei de momente de rsturnare depinde de valoarea raportului între
efortul unitar de compresiune din încrcrile verticale (V0) i efortul unitar de
proiectare la compresiune (fd) i este mai mare în cazul cldirilor cu nnivt 3
C8.6.1.1.(1) Ruperea unui panou de zidrie sub efectul combinat al încrcrilor
verticale i orizontale se poate produce sub una din urmtoarele forme:
(a) V=0 Rupere din compresiune centric

(b) Rupere din compresiune excentric (desprindere în rost i/sau zdrobirea zidriei comprimate)
(c) Rupere din for tietoare (lunecare în rost orizontal)
(d) Rupere din for tietoare (în scar, numai prin rosturi/ prin rosturi i elemente)
Figura C 8.42 Scheme de rupere a panourilor de zidrie din compresiune i for tietoare
Schemele din figura C 8.42. - cu aceleai notaii- se regsesc în imaginile din figura C
8.43.
(a) (b) (c)

Figura C 8.43 Ruperea panourilor de zidrie - exemplificri
C8.6.1.1.(9) Condiia se refer la pereii structurali pentru care momentul capabil este
mai mare decât momentul încovoietor care revine peretelui în ipoteza comportrii
elastice a structurii la aciunea cutremurului de proiectare. Este cazul, des întâlnit, al
unor perei din cldiri cu puine niveluri, situate în zone seismice cu valori ag mici,
care, din considerente arhitecturale/funcionale, au lungimi mari (de exemplu, perei
de calcan, la limita de proprietate, sau perei care separ apartamentele în cazul
locuinelor cuplate). În acest caz, rezistena de proiectare la for tietoare nu trebuie
s fie mai mare decât valoarea forei tietoare elastice (q=1).
Prezena acestor perei, dac sunt amplasai în poziie excentric, conduce, de regul,
la eforturi de rsucire de ansamblu care amplific solicitarea pereilor de contur.
C 8.6.1.2. Cerina de rezisten pentru efectele cutremurului perpendicular pe
planul peretelui
C 8.6.1.2 (1) Se aplic prevederile CR 6 care in seama de anizotropia zidriei.
Determinarea corect a eforturilor secionale în perete sub efectul încrcrilor
perpendiculare pe planul peretelui, este condiionat, în mare msur, de identificarea
condiiilor reale de prindere/fixare pe contur a panoului de zidrie (rezemare simpl,
încastrare elastic din continuitate, latur liber). Se subliniaz faptul c modelarea ca
plac elastic (acceptat în regelementri mai vechi) poate furniza rezultate nerealiste
în cazul pereilor cu anizotropie accentuat (cu rosturi verticale neumplute sau cu
îmbinri mecanice - tip "nut i feder").
8.7.6. Rezistena de proiectare a pereilor supui la încovoiere perpendicular pe

planul median
Rezistena de proiectare a pereilor supui la încovoiere perpendicular pe planul lor se
determin pentru toate categoriile de perei de zidrie:
- perei structurali
- perei nestructurali
- panouri de zidrie înrmat în cadre.
Rezistena la încovoiere perpendicular pe plan se poate dezvolta prin dou mecanisme
(figura C 8.44.):
1. Rezistena la întindere din încovoiere a zidriei - conform CR 6.
2. Efectul de arc - perete rezemat lateral i perete rezemat sus i jos .
C- fora de compresiune din efectul de arc

Figura C 8.44. Rezistena zidriei la încovoiere perpendicular pe plan
Zidria solicitat normal pe plan se comport elastic pân la fisurare. Dup fisurare,
rezistena la încovoiere este realizat prin seciunea redus, analog betonului simplu
(se poate admite Wpl # 1.75 We) iar apoi scade relativ rapid dac nu se dezvolt efectul
de arc.
Existena mecanismului de rezisten prin efectul de arc depinde de îndeplinirea mai
multor condiii dintre care se men
ioneaz în primul rând existena contactului direct
între panou i cadru. De asemenea, dezvoltarea efectului de arc este limitat de
condiia de stabilitate a peretelui sub efectul forei de compresiune (din acest motiv, în
unele lucrri, se consider c efectul poate fi luat în considerare numai pentru perei al
cror coeficient de zveltee este d25) i de un anumit nivel de rigiditate al elementelor
cadrului (grinzi i stâlpi).
Deoarece formarea efectului de arc prezint un nivel ridicat de incertitudine în ceea ce
privete realizarea contactului dintre panou i cadru, în CR 6 se consider c
rezistena pereilor la aciunea încrcrilor perpendiculare pe plan este asigurat numai
de rezistena la întindere din încovoiere a zidriei. În aceste condiii, fora seismic de
proiectare a pereilor structurali sub efectul încrcrii seismice perpendiculare pe plan
se determin conform 8.4.2.(4) din acest Cod iar calculul rezistenei se face luând în
considerare suprapunerea efectelor din încrcrile verticale cu aciunea seismic
normal pe plan calculat conform Cap.10 din prezentul Cod.
În unele cazuri, rezistena de proiectare a panourilor pline poate fi exprimat prin
valoarea forei normale pe plan pe care o poate prelua peretele respectiv. Pentru
verificarea cerinei de siguran aceast valoare urmeaz s se compare cu valoarea
forei de proiectare calculat conform capitolului 10.
În cazul panourilor cu goluri la care Agol > 0,2 Apanou fora determinat ca mai sus se
reduce, pentru un panou, cu un coeficient subunitar care înmulete fora determinat
pentru întreg panoul:
§ Agol ·
K gol ( A) 1.25¨¨1 ¸
© A panou ¸¹
Dac Agold0,2Apanou existena golului poate fi neglijat.
C 8.6.2. Cerina de rigiditate

Cerina se justific prin faptul c, în prezent, exist un numr mare de produse din
grupa 2S caracterizate fiecare de legi constitutive specifice (V-H /W- J). Datele furnizate
de productor trebuie s serveasc proiectantului pentru aprecierea driftului (raportul
între deplasarea relativ a dou planee consecutive i înlimea nivelului respectiv)
limit, acceptabil pentru fiecare produs în parte, astfel încât s fie satisfcut atât
cerina de limitare a degradrilor, cât i cerina de siguran a vieii. Încercrile
efectuate în strintate i în ar, pe zidrii cu elemente din grupa 2S, au artat c
avarii care pot fi considerate ireparabile au loc la valori al driftului între 0,8y1‰.
Severitatea avarierii acestora este mai redus pentru zidriile confinate i armate în
rosturile orizontale.
C 8.6.3. Cerina de stabilitate
Prevederea se refer la stabilitatea peretelui sub aciunea încrcrilor verticale i a
forei seismice care acioneaz în planul peretelui. Stabilitatea pereilor din zidrie
pentru aciunea seismic perpendicular pe planul lor se va verifica pentru forele
seismice determinate conform prevederilor de la Cap.10.
C 8.6.5. Cerine de rezisten în raport cu starea limit de serviciu (SLS)
C8.6.5.(1) Pentru cldirile din clasele de importan I i II având în vedere costurile

directe i indirecte care pot rezult prin avarierea pereilor de zidrie în cazul
cutremurelor care se repet la intervale de timp mai scurte decât cel al cutremurului de
proiectare, pentru zonele seismice cu acceleraia terenului pentru proiectare ag 0.30g,
rezistena pereilor structurali i nestructurali din zidrie i a panourilor înrmate va fi
verificat la aciunea cutremurului cu interval mediu de recuren mai mic decât cel al
cutremurului de proiectare. Factorul de reducere a aciunii seismice pentru verificarea
rezistenei se va lua =0,5 iar pentru deplasrile laterale impuse factorul se va lua
conform art.10.3.2.2 Factorul de comportare se va lua q=1.0 (comportare elastic) iar
factorul de material va fi M=1,50.
C 8.7. Calculul valorilor de proiectare ale rezistenelor pereilor din zidrie
C 8.7.1. Prevederi generale de calcul

C8.7.1.(1) Având în vedere faptul c în România cutremurul reprezint aciunea care
dimensioneaz cldirile din zidrie pe cea mai mare parte a teritoriului, concepia CR
6 a avut în vedere stabilirea unor msuri de alctuire general, de dimensionare i de
detaliere constructiv astfel încât s fie facilitat obinerea unui rspuns seismic
favorabil în condiiile unui efort tehnic, tehnologic i economic rezonabil.
Din acest motiv, principalele principii i reguli pentru calculul rezistenei de proiectare
au fost date în CR 6. În acest paragraf se dau, în principal, precizri legate de
diferenierea msurilor amintite în funcie de severitatea condiiilor seismice
C8.7.1.(2) Prevederea amintete necesitatea determinrii rezistenei de proiectare a
pereilor pentru ambele situaii posibile de aciune a cutremurului (în planul peretelui
i normal pe plan).
C 8.7.2. Prevederi suplimentare pentru calculul pereilor structurali la for
axial i încovoiere în planul peretelui
Pentru determinarea rezistenei de proiectare la fora axial i moment încovoietor în
CR 6 se folosesc urmtoarele ipoteze de baz, valabile atât pentru zidria nearmat,
cât i pentru zidria armat:
1. Ipoteza seciunilor plane;
2. Rezistena la întindere a zidriei pe direcie perpendicular pe rostul orizontal este
nul;
3. Relaia efort unitar - deformaie specific este dreptunghiular pentru calculul la
starea limit ultim (ULS);
4. Relaia efort unitar – deformaie specific este triunghiular pentru calculul la
starea limit de serviciu (SLS).
Ipoteza seciunilor plane adoptat în CR 6 nu este valabil pentru toate cazurile. În
mod special, nu este valabil în cazul pereilor scuri solicitai de fore aplicate în
planul peretelui. Rezistena ultim este îns relativ puin influenat de aceast
neconcordan.
Modelele de calcul sunt diferite pentru zidria nearmat (ZNA) i pentru zidria
armat (confinat, cu inima armat).
În cazul zidriei nearmate CR 6 permite calculul considerând c blocul eforturilor
unitare de compresiune pentru ULS este dreptunghiular cu valoarea maxim 0,85fd.
Un calcul mai exact pentru valorile mai ridicate ale efortului unitar de compresiune se
poate face acceptând c blocul eforturilor unitare de compresiune are forma diagrame
constitutive - a zidriei [Petrovici,R., Revizuirea Codului CR 6-2006 (I) Propuneri pentru
calculul pereilor din zidrie nearmat la compresiune excentric - AICPS Review nr.4/2010]. În
acest caz se poate pune în eviden efectul "ductilitii de material" a zidriei (raportul
mu/1). Compararea diagramelor de interaciune M-N din figurile C8.46. a i b arat
elocvent avantajele zidriilor "ductile".
Figura C 8.45 Model complet de calcul la încovoiere i compresiune
Figura C 8.46a Diagrama de interaciune M-N pentru zidrii "fragile"
Figura C 8.46b. Diagrama de interaciune M-N pentru zidrii "ductile"

În cazul zidriei nearmate, rezistena de proiectare - momentul încovoietor capabil
pentru o valoare dat a forei axiale - pentru pereii care se verific la SLS - se
determin în ipoteza c pe seciunea orizontal a peretelui se accept dezvoltarea
eforturilor unitare de întindere numai pe o zon limitat din lungimea peretelui.
Limitarea zonei întinse rezult din condiia ca excentricitatea de aplicare a rezultantei
încrcrilor verticale s nu depeasc cu mai mult de 20% limita sâmburelui central
al seciunii. În cazul pereilor cu seciune dreptunghiular, aceast condiie revine la

limitarea excentricitii forei axiale la valoarea lw/5.
În cazul zidriei confinate, CR 6 menine ipotezele acceptate în mod curent în practica
de proiectare din România, i anume:
- În cazul seciunilor din zidrie armat (ZC i ZIA) betonul conlucreaz cu
zidria pân în stadiul ultim.Conlucrarea este limitat de caracteristicile
mecanice ale materialului cel mai slab (de regul elementele pentru zidrie).
Figura C 8.47 Deformaii specifice limit la perei din zidrie confinat

Pe baza ipotezelor de mai sus, în CR 6 se accept c, în cazurile în care nu este necesar
un calcul mai exact, rezistena de proiectare la încovoiere (MRd), asociat forei axiale
de proiectare (NEd), pentru un perete de form oarecare din zidrie confinat, poate fi
calculat prin însumarea rezistenei de proiectare la încovoiere a seciunii ideale de
zidrie nearmat MRd (zna,i) cu rezistena de proiectare la încovoiere corespunztoare
armturilor din stâlpiorii de la extremiti MRd(As)
Not. Ipotezele de mai sus nu sunt în totalitate în concordan cu prevederile referitoare la zidria
confinat din SR EN 1996-1: pentru determinarea valorii de proiectare a momentului unei seciuni se
va avea în vedere o diagram de eforturi unitare bazat numai pe rezistena zidriei; contribuia
armaturii comprimate va fi neglijat.
Aceast abordare conduce la valori mai mici ale momentului capabil aa cum rezult
din figura C 8.58. În zona eforturilor unitare de compresiune obinuite în cldirile
curente (0=0,2÷0,5 kN/cm2) sporul momentului capabil prin considerarea contribuiei
armturilor din stâlpiorul comprimat este de circa 12 ÷30% .
C8.7.2.(2) În cazul pereilor în form de L, T i dublu T cu tlpi inegale, rezistena de
proiectare se va lua egal valoarea cea mai mic rezultat pentru cele dou sensuri de
aciune ale cutremurului (schimbarea solicitrii pe tlpi:"întinderecompresiune").
Asigurarea rezistenei în aceste seciuni are o importan major pentru realizarea
conlucrrii spaiale a pereilor dispui pe cele dou direcii principale ale cldirii.
Starea de eforturi la interfaa inim/talpa are un caracter complex întrucât seciunea
respectiv este solicitat simultan de:
.0
Figura C 8.48. Comparaia diagramelor de interaciune M-N
conform SR EN 1996-1-1 i CR 6
- fora de lunecare vertical provenit din aciunea seismic în planul inimii

peretelui;
- forele i momentele provenite din aciunea seismic perpendicular pe planul
tlpilor (pereilor perpendiculari).
Experiena cutremurelor trecute a artat c, sub efectul acestei stri complexe de
solicitare, în multe cazuri, se produce cedarea legturii între perete i talpi dup una
din schemele de mai jos.
(a) (b)
Figura C 8.49. Tipuri de avariere la interfaa inim / talp a pereilor compui
C8.7.2.1.(3) Armturile prevzute la (3) elimin, de regul, avarierea pe schema din
figura C 8.49. a dar nu pot preveni ruperea pe schema (b) mai ales dac în zona
respectiv (dincolo de seciunea unde au fost oprite barele) în perete exist liuri
verticale.
C 8.7.3. Rezistena de proiectare a pereilor cuplai

C8.7.3.(1) Condiiile enumerate fac parte din msurile pentru realizarea mecanismului
favorabil de disipare a energiei seismice definit în CR 6.
Condiia 1a este satisfcut dac, pentru montantul respectiv, la fiecare nivel (j), este
verificat inegalitatea:
n ª n n º
¦ ¦ ¦
lw
Fj (H h j ) « rc
M cap Trcasoc » t M cap ( N asoc )
j «¬ j
2 j »¼
în care
n
- ¦ F (H h )
j
j j este momentul de rsturnare dat de forele Fj aferente
montantului, care acioneaz peste seciunea de la baza nivelului j (n este

numrul total de niveluri al cldirii).
Condiia 2 este satisfcut dac sub efectul momentului încovoietor din seciunea de
încastrare a riglei de cuplare rezistena la compresiune local a zidriei nu este
depit.
C 8.8. Calculul deformaiilor i deplasrilor laterale în planul peretelui

Prevederile la care se face trimitere se refer la stabilirea caracterisiticilor geometrice
i a valorilor modulilor de elasticitate pentru calculul deformaiilor i deplasrilor
laterale în planul peretelui.
Se va ine seama de efectul fisurrii asupra proprietilor secionale i se vor folosi:
* caracteristicile geometrice ale seciunii nefisurate de zidrie i de beton;
* ½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent, de scurt
durat (Ez)
* ½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (Gz) .
Pentru zidria confinat i zidrie confinat i armat în rosturi se va ine seama de
prevederile corespunztoare din CR 6.
C 8.9. Proiectarea cldirilor simple din zidrie

C 8.9.1. Generaliti
C8.9.1.(1) Standardul SR EN 1998-1 i reglementrile naionale din mai multe ri
permit proiectarea unor cldiri din zidrie numai prin respectarea unor condiii
constructive bine precizate, fr obligaia verificrii analitice a siguranei la gruparea
seismic de încrcri. Verificarea prin calcul a siguranei acestor cldiri
(suprastructura i infrastructura) este obligatorie pentru toate celelalte grupri de
încrcri prevzute în CR 0.
Cldirile pentru care se accept aceste condiii simplificate sunt caracterizate prin:
x risc seismic redus;
- sunt amplasate în zone cu acceleraie de proiectare slab sau moderat (în
general ag 0,20g);
- sunt încadrate în clasele inferioare de importan (clasele III i IV);
- au regim de înlime limitat.
x rezerve naturale de rezisten provenite din:
- alctuire cu regularitate geometric i structural în plan i în elevaie;
- limitarea efortului unitar de compresiune în perei (d 0,25fd);
- folosirea zidriei cu caracteristici mecanice superioare celor curente ( spor
de 20% fa de cerinele curente);
- folosirea cu precdere a zidriei armate.
Posibilitatea proiectrii cldirilor fr verificare prin calcul constituie o excepie de la

conceptul general de proiectare seismic. Adoptarea acestei posibiliti reprezint o
opiune pentru proiectarea cldirilor simple, aa cum sunt ele definite în P100-1.
C 8.9.2. Materiale pentru zidrie
C8.9.2.(2) Prevederea unor valori minime ale rezistenei caracteristice la compresiune

superioare cu 20% celor din tabelul 8.2. are ca scop realizarea unei marje suficiente de
siguran în absena verificrilor prin calcul i este menit s acopere i unele
suprasolicitri locale care nu sunt evideniate analitic. Sporind ecartul între eforturile
unitare efective de compresiune i rezistena zidriei sporete i ductilitatea structurii.
În cazurile în care proiectantul i/sau investitorul urmresc folosirea materialelor care
conduc la rezistenele minime din tabelul 8.2 din Cod sigurana pentru gruparea
seismic de încrcri va fi verificat prin calcul.
C 8.9.3. Condiii de regularitate geometric i structural

C8.9.3.(2) Limitarea efortului unitar mediu de compresiune la parter are ca scop:
1. Asigurarea unui nivel mai ridicat al ductilitii secionale;
2. Creterea rezistenei la cedare pe seciune înclinat prin sporirea ariei totale a
pereilor
Valorile de proiectare maxime ale efortului unitar mediu de compresiune care respect
condiia med = 0,25fd pentru coeficientul de siguran M=1,9 considerând majorarea
rezistenelor din tabelul 8.2 prevzut la 8.9.2.(2) sunt date în tabelul urmtor pentru
zonele seismice i înlimile acceptate conform art. 8.9.2.

nniv 0.10g i 0.15g 0,20g
1 (P) 0,270 0,340
2 (P+1) 0,290 0,360
3 (P+2) 0,315 0,390
Pentru a ilustra posibilitile de alegere a sistemului structural pentru cldirile simple

de zidrie, în tabelul urmtor sunt date valorile efective ale efortului unitar mediu de
compresiune (d) care se realizeaz în aceste cldiri în funcie de densitatea pereilor
structurali i de greutatea pe m2 a cldirilor . Rezult c valoarea 0.25fd acoper
eforturile unitare medii din cldirile simple, cu condiia alegerii corespunztoare a
densitii pereilor.
Eforturi unitare medii de compresiune efective în cldiri simple de zidrie
Densitatea pereilor structurali

Înlime
Greutate zidrie 3% 4% 5% 6%
Elemente din P 0,166 0,125 0,100 0,083

BCA P+1E 0,333 0,250 0,200 0,166
2
g = 10 kN/m P+2E --- 0,375 0,300 0,250
Elemente din P 0,200 0,150 0,120 0,100

argil ars P+1E 0,400 0,300 0,240 0,200
g = 12 kN/m2 P+2E --- --- 0,360 0,300
Elemente din P 0,233 0,175 0,140 0,120

argil ars P+1E --- 0,350 0,280 0,233
2
g = 14 kN/m P+2E --- --- --- 0,350
C 9.1.3 Conceptul de proiectare
C9.1.3.1 Proiectarea detaliilor construcive este foarte important pentru construciile

din lemn situate în zone seismice. Trebuie asigurat traseul eforturilor în ansamblul
structurii de la sol i fundaii la acoperi i invers (prin forma structurii i continuitate),
precum i existena unei rezerve de rezisten suficient (ductilitate i disipare de
energie).
C9.1.3.2 Aciunea seismic implic importana major a continuitii structurale a
legturilor între diferite elemente i eficacitatea lor la întindere/compresiune. Toate
componentele pereilor de contravântuire i a diafragmelor trebuie s fie conectate
astfel încât s se constituie într-un ansamblu unitar.
In Figura C 9.2 se prezint localizarea legturilor i exemple de soluii care s asigure
continuitatea structural. La nivelul planeului, o centur periferic trebuie s fie
prevzut astfel încât s reziste eforturilor de întindere ce acioneaz din planeu sub
forma unor încrcri orizontale (Figura C 9.2, b) i s asigure continuitatea la coluri,
unde îmbinrile dintre panouri trebuie s fie mai dese (Figura C 9.2, a).
Elementele de rezisten verticale trebuie s fie îmbinate continuu pe înlime pentru a
asigur transmiterea uniform a eforturilor verticale (Figura C 9.2, c).
Trebuie considerat în mod special întinderea perpendicular pe fibre. Pentru aceasta,
în Figura C 9.3, d, înlimea be nu trebuie s fie mai mare ca 2/3h, pentru a limita
riscul de despicare. Este necesar ca legturile din Figura C 9.3, b, d si e, s nu fie
excentrice.
C9.1.3.3 Îmbinrile trebuie s fie capabile s lucreze pe dou direcii perpendiculare.
De aceea, îmbinrile cu contact direct pe o singur direcie nu sunt recomandate. În
Figura C 9.4 sunt exemplificate îmbinri cu transmitere pe dou direcii a eforturilor.
Fundaiile trebuie legate între ele, pentru a conlucra ca un tot unitar, ca un radier in caz
de deformare a terenului.
Figura C 9.1. Efectele aciunilor verticale i orizontale

Figura C 9.2. Detalii care asigur continuitatea la încrcri orizontale. (a) întrirea colurilor;
(b) continuitatea nervurilor întinse; (c) continuitatea montanilor întini; (d) preluarea ridicrii
i alunecrii pe fundaii cu ajutorul ancorrilor.
Figura C 9.3. Detalii de proiectare a îmbinrilor solicitate la întindere perpendicular pe fibre

(a) si (c) comportare nefavorabil; (b), (d) si (e) comportare favorabil.
Figura C 9.4. Dispoziii constructive pentru prevenirea pierderii contactului pe reazeme în

construcii vechi i moderne
C 9.4. Criterii de proiectare pentru structuri disipative

C 9.4.1. Reguli pentru elementele de îmbinare
C9.4.1 Sub aciunea încrcrilor alternante, elementele din lemn au, în general, o
comportare liniar. Ruperea lor este fragil, în special datorit defectelor de material.
Disiparea de energie este slab, cu excepia cazurilor de compresiune transversal.
Îmbinrile încleiate au, de asemenea, o comportare elastic i nu contribuie la
deformaia plastic a structurii, nici la disiparea de energie. Aceasta înseamn c
structurile din lemn având îmbinri încleiate sau din bare perfect articulate pot fi
considerate slab disipative, fr nici o posibilitate de plastificare.
Plastificarea i disiparea de energie pot s se produc în îmbinrile diferitelor elemente
doar in cazul îmbinrilor semirigide (îmbinri mecanice realizate cu elemente de
îmbinare metalice).
C9.4.2 Îmbinrile mecanice prezint, în general, o comportare plastic atunci când
valorile diametrelor tijelor i distanele dintre rândurile de tije i dintre tije i marginea
elementului din lemn sunt respectate. Acest fenomen apare din comportarea lemnului
la capacitatea portant local asociat cu plasticitatea i disiparea de energie a
metalului.
C9.4.3 Pentru a evita reducerea capacit
ii de rezisten a unei structuri de lemn,
trebuie respectate urmtoarele principii:
- proiectarea unor piese de fixare care s împiedice smulgerea elementelor din
îmbinare;
- evitarea utilizrii unor mijloace de îmbinare susceptibile de a avea rupere fragil;
- utilizarea unor materiale având o comportare favorabil sub sarcini repetate.
C 10. PREVEDERI SPECIFICE COMPONENTELOR NESTRUCTURALE

ALE CONSTRUCIILOR
C 10.1 Generaliti
Principalele realizri obinute în ingineria seismic în ultimele decenii ale secolului
XX s-au canalizat în special ctre îmbuntirea siguranei structurale. Dei s-au
înregistrat unele progrese, preocuprile privind sigurana seismic a componentelor
nestructurale ale cldirilor (CNS) nu s-au dezvoltat la nivelul celor relative la sigurana
structural cu toate c avarierea elementelor i/sau componentelor subsistemului
CNS poate avea, chiar dac la scar mai redus, aceleai categorii de consecine.
Primele coduri de proiectare seismic nu au insistat asupra proteciei CNS deoarece
aveau ca obiectiv declarat asigurarea proteciei vieii, inclusiv prin msuri care s
permit evacuarea în siguran a cldirii, dar nu aveau în vedere nivelul de avariere
care putea, în multe cazuri, s conduc la ieirea din funciune a acesteia, pe durate de
timp mai mici sau mai mari i/sau s fac inacceptabile din punct de vedere economic
operaiile de reparare .
Prima meniune privitoare la protecia seismic a CNS se gsete într-o anex la UBC
(Uniform Building Code) din 1927 i se refer la asigurarea stabilitii elementelor
ornamentale, a parapeilor i placajelor atât din exteriorul cldirilor cât i din interiorul
acestora.
Ulterior (1935) acelai Cod a prevzut, ca recomandare, proiectarea CNS i a
prinderilor acestora pentru o for orizontal proporional cu greutatea respectiv
F= CW. Abia în 1961 aceast prevederea a devenit obligatorie.
Istoric, prevederile referitoare la diferitele categorii de CNS au aprut în codul
american dup cum urmeaz:
- prinderile panourilor exterioare prefabricate (UBC 1967);
- rafturile de depozitare i sistemele de tavane suspendate (UBC 1973);
- echipamentele i utilajele, inclusiv prinderile acestora (UBC 1976);
- sistemele de sprinklere i pardoselile înlate (UBC 1985);
- panourile de reclame/firme, sistemele principale de conducte, boilerele,
instalaiile de climatizare, motoare, pompe, etc (UBC 1988).
În reglementrile din România prevederile referitoare la proiectarea seismic a CNS
au avut urmtoarea cronologie:
- P 13-63: a stabilit fora seismic de calcul SCNS = cCNSQCNS unde coeficientul
global cCNS era multiplu al coeficientului Ks (Ks = 0.05 pentru gradul seismic
8 MSK); s-au dat un numr foarte restrâns de prevederi referitoare la Elemente
care nu fac parte din structura principal de rezisten.
- P 13-70: pstreaz, în principal, acelai nivel de fore seismice de proiectare ca
i P 13-63; idem în ceea ce privete prevederile constructive.
- P 100-78: prevede unele sporuri ale nivelului de fore seismice de proiectare
dar prevederile constructive pentru CNS lipsesc complet.
- P 100-81: menine nivelul forelor seismice din P 100-78; apare un capitol
important Msuri privind proiectarea i execuia instalaiilor pentru
construcii.
- P 100-92: menine nivelul forelor seismice din P100-81 (cu unele precizri)
iar capitolul referitor la proiectarea instalaiilor capt o dezvoltare mai mare
(inclusiv o anex explicativ).
- P 100-1/2006: nivelul forelor seismice a crescut odat cu modificarea hrii de
zonare iar valorile forelor au fost difereniate în funcie valorile specifice ale
factorilor de amplificare proprie (CNS) i de factorii de comportare (qCNS)
Se men
ioneaz îns faptul c, în ultimii ani, chiar în condiiile aplicrii prevederilor
din P 100-1/2006, riscul seismic al CNS a sporit deoarece, în cele mai multe cazuri,
alctuirea de ansamblu a cldirilor proiectate s-a caracterizat prin rezolvri
arhitecturale complexe, al cror rspuns seismic este, de multe ori, dificil de anticipat
suficient de exact prin calcul iar proiectarea elementelor nestructurale nu a inut seama
întotdeauna de constrângerile specifice impuse de micrile seismice. Ne referim aci,
de exemplu, la cldirile cu forme complexe în plan i în elevaie care includ suprafee
vitrate de mari dimensiuni. De regul, aceste suprafee vitrate, furnizate i montate de
firme specializate, nu sunt verificate de proiectanii respectivi din punct de vedere al
capacitii de a prelua "driftul" probabil al structurii, amplificat sensibil de torsiunea
de ansamblu a cldirilor cu form complex, i, uneori, nici pentru aciunea seismic
perpendicular pe planul lor.
O alt cauz a vulnerabilitii seismice a CNS este datorat i faptului c proiectarea
acestora este adesea încredinat arhitecilor debutani sau personalului mediu, fiind
rezolvat prin aplicarea mecanic a unor detalii care, în multe cazuri, s-au dovedit
necorespunztoare i care sunt preluate în proiecte fr nici o analiz critic.
Detalierea prinderilor CNS este fcut de multe ori cu întârziere fa de graficul de
execuie sau, adesea, este lsat la latitudinea constructorului (de exemplu, cazul
tavanelor false care includ i corpuri de iluminat neasigurate împotriva balansului în
timpul cutremurului). Chiar i prevederile referitoare la ancorarea zidriilor lipsesc în
cele mai multe cazuri de pe planuri sau sunt aplicate mecanic, fr un calcul efectiv al
armturilor necesare în stâlpiorii i centurile de la calcane, atice, parapei (în marea
majoritate a cazurilor, armrile acestora fiind stabilite la "ochi" sau preluate din
proiecte anterioare).
Nu trebuie neglijate situaiile când se folosesc elemente nestructurale de import
(inclusiv detaliile de prindere respective) provenite din ri neseismice i a cror
capacitate de rezisten nu este verificat pentru intensitatea seismic de calcul a
diferitelor amplasamente din România.
Verificarea proiectelor din punct de vedere al rezistenei i stabilitii CNS de ctre
verificatori atestai, prevzut în acest capitol la 10.10.(2), are ca scop tocmai
prevenirea comportrii nefavorabile a CNS la aciunea cutremurului de proiectare i
meninerea acestora în funciune în cazul cldirilor cu funciuni vitale pentru
cutremurele cu perioad de revenire mai scurt.
Rspunsul seismic al CNS prezint numeroase particulariti care conduc la folosirea
unor concepte i metode de proiectare specifice, diferite substanial de cele folosite
curent pentru proiectarea elementelor structurale.
Diferenele principale provin din:
- Comportarea la aciunea seismic direct: Datorit amplificrii rezultate din
rspunsul dinamic al structurii, acceleraia seismic la care sunt supuse CNS
amplasate peste nivelul de încastrare al suprastructurii este mult superioar
acceleraiei seismice a terenului. Msurtorile efectuate pe diferite tipuri de
cldiri arat c acceleraia la nivelul planeelor crete pe înlimea cldirii
ajungându-se pân la amplificri de 3y4 ori ale acceleraiei terenului la ultimul

planeu al cldirii. Ca atare, în afar de caracteristicile micrii terenului i de
caracteristicile dinamice ale structurii principale, rspunsul seismic al unei
CNS depinde i de poziia acesteia în cldire.
- Comportarea la aciunea seismic indirect : Elementele subsistemului CNS
care au prinderi multiple de structur sau care se afl în contact direct cu
elementele structurii sunt solicitate prin deformaiile impuse de micarea
structurii principale în timpul cutremurului.
Acest tip de solicitare a unei CNS se produce deoarece fiecare punct de
prindere are o micare diferit i în unele cazuri defazat (de sens opus) faa de
micarea celorlalte; intensitatea acestei solicitri depinde direct de msura în
care distanele între punctele de prindere se modific în timpul cutremurului.
- Proprietile dinamice ale CNS: masa, rigiditatea i amortizarea proprie ale
CNS sunt, de regul, mult mai mici decât masa, rigiditatea i amortizarea
structurii. Perioada proprie de vibraie a unei CNS poate fi, uneori, apropiat
de perioada unuia dintre modurile de vibraie ale structurii, rezultând din
aceast cauz, i fiind favorizat i de amortizarea proprie redus, o situaie de
cvasi-rezonan, cu amplificarea foarte important a micrii la baza CNS (la
nivelul unde aceasta este rezemat). În cazurile, mai rare, în care masa i
rigiditatea CNS au mrimi apropiate de cele ale structurii principale se poate
produce un fenomen de interaciune, semnificativ ca intensitate, între CNS i
structura principal. Ca urmare sistemul compus "structur + CNS" poate
cpta perioade proprii apropiate astfel încât rspunsul seismic maxim poate
corespunde la dou sau chiar trei perioade proprii ale structurii.
- Proprietile mecanice ale materialelor i echipamentelor au unele
particulariti care pot amplifica efectele aciunii seismice:
* de regul, materialele din care sunt alctuite CNS nu sunt adecvate pentru
preluarea solicitrilor seismice: au comportare fragil (sunt lipsite de
ductilitate) i au rezistene mecanice reduse, în particular la eforturi unitare
de întindere;
* componentele echipamentelor i mai ales prinderile (asamblrile) dintre
acestea pot fi deteriorate / desfcute cu uurin de micarea construciei în
timpul cutremurului conducând la ieirea din funciune a instalaiei /
echipamentului.
Ca atare rspunsul seismic al fiecrei CNS este diferit în funcie de domeniul de
comportare – fragil sau ductil - al materialului din care aceasta este alctuit.
În cazul echipamentelor electro-mecanice rspunsul seismic depinde i de capacitatea
acestora de a suporta micrile individuale diferite ale componentelor în timpul
cutremurului.
Problemele proteciei seismice a subsistemelor nestructurale din cldiri sunt abordate
în mod complex în codurile de proiectare din multe ri avansate dintre care pe primul
loc se gsete SUA. În majoritatea acestor ri în care hazardul seismic reprezint o
ameninare serioas pentru viaa i bunurile populaiei au fost promovate reglementri
care conin numeroase prevederi referitoare la protecia iniial, prin proiectare, a
componentelor nestructurale din cldirile noi precum i la evaluarea gradului de
asigurare i la reducerea riscului seismic al CNS din cldirile existente.
Evoluia în timp a nivelului de cunoatere a fcut ca amploarea prevederilor Codurilor

de proiectare referitoare la protecia seismic a CNS s creasc de la o ediie la alta.
Astfel, ultima variant a International Building Code – IBC 2003 [ICC International
Code Council - International Building Code IBC 2003], menit s înlocuiasc cele trei
coduri model folosite în prezent pe teritoriul SUA, conine numeroase elemente de
progres fa de codurile precedente:
- se prevd fore seismice de proiectare mai mari;
- conine prevederi constructive mai severe i mai detaliate;
- conine prevederi suplimentare referitoare la driftul admisibil (de proiectare);
- are prevederi specifice suplimentare pentru proiectarea prinderilor;
- impune proiectarea pentru aciunea seismic în cazul echipamentelor care au
nivel ridicat de importan în cazul cldirilor cu funciuni eseniale.
În concepia sistemic o cldire este alctuit din dou subsisteme:
x subsistemul elementelor structurale (structura)
x subsistemul componentelor nestructurale (CNS).
În conformitate cu definiiile curent folosite, subsistemul elementelor structurale este
constituit din componentele cldirii care sunt destinate s asigure satisfacerea cerinei
de siguran structural a cldirii sub aciunea diferiilor ageni mecanici provenii
din mediul natural sau antropic. Pentru cldirile situate în zone seismice de intensitate
medie sau ridicat, alctuirea, dimensionarea i detalierea constructiv a subsistemului
elementelor structurale este condiionat, în primul rând, de efectele forelor seismice.
Pentru cldirile aflate în zone seismice de intensitate slab, structurile corect proiectate
pentru încrcrile gravitaionale, permanente i utile, i (eventual) pentru cele datorate
aciunii vântului, pot asigura, fr msuri suplimentare, satisfacerea cerinei de
siguran structural.
Clasificarea componentelor unei cldiri în structurale/nestructurale trebuie
considerat mai mult din punct de vedere metodologic. În Codurile de proiectare
clasificarea este bazat pe anumite criterii formale, uneori subiective, care conduc la
metodologii de evaluare seismic diferite.
În realitate cldirea rspunde aciunii seismice ca un ansamblu unitar în care ordinea
cedrii elementelor nu este neaprat cea avut în vedere în scenariul de proiectare.
Multe elemente definite ca nestructurale (pe baza incertitudinilor privitoare la
intervenia lor în rspunsul seismic de ansamblu) contribuie, pozitiv sau negativ, la
realizarea obiectivului de performan seismic urmrit de proiectant. În particular,
componentele din zidrie considerate nestructurale în scenariul de proiectare pot avea
atât efecte negative (de exemplu, în cazul unor interaciuni necontrolate cu elementele
structurii) cât i o contribuie favorabil (dac sunt realizate condiiile de conlucrare cu
structura la preluarea/disiparea energiei seismice)
C 10.1.1.Obiect i domeniu de aplicare

C10.1.1 (1) Necesitatea introducerii în P100-1 a unui capitol distinct i consistent
privind componentele nestructurale se justific, în primul rând, prin constatarea, atât în
ar cât i în strintate, a faptului c în marea majoritate a cazurilor în proiectele de
construcie nu sunt prevzute msuri speciale pentru protecia seismic a CNS. În mod
curent se recurge la folosirea experienei trecute sau la detalii constructive care pot fi
foarte corecte pentru o zon neseismic dar pot fi generatoare de consecine grave în
zone seismice.
Totodat, faptul c în majoritatea codurilor sunt date prevederi speciale numai pentru
protecia seismic a unui numr restrâns de CNS poate conduce la concluzia c restul
acestora nu trebuie protejate.
Componentele nestructurale nu constituie parte a structurii principale dar trebuie s
posede caracteristici structurale (stabilitate, rezisten, rigiditate, ductilitate) pentru a-
i menine poziia în cldire i integritatea fizic proprie (care condiioneaz i
capacitatea de funcionare dup cutremur).
Prevederile legate de proiectarea, execuia i montajul componentelor nestructurale din
cldiri au ca scop reducerea pierderilor totale provocate de cutremure.
Experiena cutremurelor din trecut a artat c marea majoritate a pierderilor
economice directe i indirecte s-a datorat avarierii componentelor nestructurale.
Pierderile directe se refer la costurile de reparare / înlocuire a componentelor avariate
iar pierderile indirecte rezult din întreruperea / blocarea activitilor de producie,
comerciale, din transporturi, etc.
În multe situaii, avarierea CNS a afectat sigurana vieii locuitorilor din cldiri i din
afara lor, fiind raportate un numr semnificativ de decese i foarte multe cazuri de
persoane rnite. Astfel, în Japonia, la cutremurul Miyagiken-oki (1978) au murit 18
persoane (2/3 din totalul victimelor) ca urmare a prbuirii gardurilor de incint iar la
cutremurul de la Kobe (1995) 65 persoane i-au pierdut viaa datorit cderii unor
piese grele de mobilier (1% din totalul victimelor).
Avarierea i ieirea din lucru a unor componente nestructurale, în special din categoria
instalaiilor, a condus la întreruperea funcionrii unor cldiri cu funciuni eseniale
pentru intervenia/reacia post cutremur. În SUA, la cutremurul de la Northridge
(1994), 10 spitale principale, ale cror structuri erau practic neafectate, au fost scoase
din funciune prin avarii la CNS: avarierea instalaiilor de ap, spargerea geamurilor,
oscilarea puternic a corpurilor de iluminat, avarierea contragreutilor de la
ascensoare i întreruperea alimentrii cu energie electric.
Chiar i în cazul cldirilor curente, avarirea unor CNS din categoria instalaiilor poate
face construcia respectiv nelocuibil pe o perioad de timp.
Dei ponderea important a avarierii CNS în bilanul pierderilor totale provocate de
cutremure a fost identificat de mai mult timp, aciunea comunitii specialitilor a
cptat o amploare mai mare numai în ultimele trei decenii. Acest lucru s-a datorat
faptului c ultimele cutremure au artat c, în timp ce performanele structurale ale
cldirilor moderne, proiectate dup coduri avansate, au fost satisfctoare, s-au
înregistrat numeroase situaii de avariere masiv a prilor secundare chiar în cazul
unor cutremure de intensitate moderat (de exemplu: Loma Prieta – 1989, magnitudine
Richter MR = 7.1 i Northridge – 1994, MR = 6.7).
În ultimele decenii studiul complex, teoretic i experimental, al comportarii seismice a
componentelor nestructurale ale construciilor, i reglementarea în consecin a
msurilor necesare pentru sporirea nivelului de siguran al acestora, au cunoscut o

evoluie rapid.
Cu toate aceste progrese, la nivel conceptual/teoretic, se constat înc existena mai
multor impedimente pentru aplicarea pe scar larg a acestui concept la proiectarea
cldirilor noi i a lucrrilor de intervenie asupra cldirilor din fondul construit existent
i anume [Gunturi, S.K.V & Shah,H.C. Mapping structural damage to monetary damage in
Structural Engineering in Natural Hazard Mitigation, Proc.ASCE Structures Congress 1993; Irvine
CA,SUA, ] :
- absena unui ansamblu unitar de formulri i, chiar, de definiii specifice (de
referin);
- absena unor coduri i metodologii de proiectare acceptate de întreaga
comunitate de specialiti (a se vedea, de exemplu, discrepana între nivelurile
de abordare din SR EN 1998-1 i din reglementrile americane);
- lipsa unui control unitar asupra procesului de proiectare.
inând seama de caracterul de noutate al acestui Capitol i de faptul c, în cele mai
multe cazuri, inginerii proiectani de structuri nu sunt familiarizai aspectele specifice
ale rspunsului seismic al CNS i cu conceptele i metodele de proiectare seismic a
CNS, comentariile de fa vor conine i multe elemente explicative/descriptive (dintre
care unele au chiar aspect didactic) urmrind prin aceasta s ajute la înelegerea
elementelor care stau la baza prevederilor din Cod i astfel s faciliteze aplicarea
acestora în proiectare.
Tendina de diversificare a msurilor de protecie a CNS supuse aciunii seismice, în
funcie de particularitile constructive i de nivelul de risc asociat, implic o analiz
mai complex decât cea cu care sunt obinuii în prezent proiectanii, analiza care iese
cu mult din tiparele i/sau din comoditatea rutinei de proiectare. Din acest motiv va fi
necesar ca, în viitor, acest segment al proiectrii s revin în întregime inginerilor
structuriti, care, în colaborare cu arhitecii i cu inginerii care proiecteaz instalaiile
i echipamentele mecanice din cldiri, s gseasc soluiile cele mai adecvate pentru
îmbuntirea performanelor seismice ale CNS. Este evident, totodat, c din punct de
vedere practic, prin adoptarea unei astfel de metodologii de proiectare a
componentelor nestructurale efortul proiectanilor va crete, va deveni mai complex i,
prin urmare, mai costisitor. Aceste costuri suplimentare trebuie s fie îns judecate în
raport cu beneficiile incomparabil mai mari care se obin prin limitarea avarierii
elementelor nestructurale.
C10.1.1.(5) Este evident, mai ales din considerente economice, c atât protecia
elementelor nestructurale din cldirile noi cât i interveniile pentru reducerea riscului
din cldirile existente trebuie s fie difereniate în funcie de importana cldirii i de
severitatea aciunilor seismice susceptibile de a afecta cldirea pe întreaga durat de
exploatare stabilit de investitor, astfel încât riscul de avarie s fie cât mai mic în
condiiile unui efort financiar raional i acceptabil pentru investitor.
Stabilirea nivelului de performan minim admisibil – riscul admisibil - deci cel
implicit acceptat prin reglementrile de proiectare, este o problem de decizie politic
corespunztoare unei anumite etape în dezvoltarea economic a societii dintr-o ar.
Pentru o construcie, considerat individual, investitorul poate solicita proiectantului
un obiectiv de performan prin care se realizeaz un grad de asigurare mai ridicat
decât cel minim prevzut de reglementrile tehnice, dac prin aceasta se obine o
minimizare a costului total (Ctot) al cldirii constituit din costul investiiei iniiale (Ci),
costul lucrrilor de reparaie/consolidare (Cr) care devin necesare dup cutremurele
ateptate pe durata de exploatare prevzut pentru cldire, i costurile indirecte (Cind)

rezultate din întreruperea funcionrii cldirii.Aceast idee poate fi particularizat în
cazul CNS sub forma:
Ctot,CNS = Ci,CNS + Cr,CNS + Cind,CNS
în care:
Ci,CNS – costul iniial (de investiie) al subsistemului CNS;
Cr,CNS – costul total al reparaiilor/înlocuirii elementelor subsistemului CNS ca urmare
a avarierii produse de cutremure pe toat durata de exploatare a cldirii
(aceast valoare nu include costurile legate de reparaiile/înlocuirile rezultate
necesare din uzura normal a cldirii);
Cind,CNS - costul indirect al avarierii CNS (pierderi de beneficii în funcie de durata
probabil de nefuncionare a cldirii).
În ceea ce privete costul iniial al msurilor de protecie seismic a CNS trebuie s
reinem faptul c acesta este practic nesemnificativ în raport cu pagubele directe i
indirecte care se pot produce prin avarierea CNS.
Un studiu mai vechi din SUA [Whitman, R.V, i colab. Seismic Design Analysis Structures
Publication no.381, MIT, March 1974] arat c pentru cldiri cu structura în cadre sporul de
cost pentru protecia CNS este numai de 1% indiferent de zona seismic a
amplasamentului.
Figura C 10.1. Costul proteciei seismice a CNS la cldirile din cadre de beton armat
Un alt exemplu al eficienei investiiei iniiale este cel al unui generator electric de
rezerv pentru un spital al crui cost iniial/de înlocuire este de 50.000 $ iar costul
izolatorilor seismici i al dispozitivului de fixare împotriva deplasrii/rsturnrii este
de numai 250 $. [PAHO Pan American Health Organization Principles of Disaster Mitigation in
Health Facilities Washington D.C. 2000].
Datorit incertitudinilor legate de manifestarea cutremurelor i de rspunsul seismic al
structurii i al CNS, costurile reparaiilor pe durata de exploatare i pierderile indirecte
trebuie considerate ca mrimi definite pe baze probabilistice (cost total probabil)
Efectul economic al proteciei seismice a CNS depinde în mare msur de funciunea
cldirii care stabilete de fapt ponderea relativ a costurilor structurii/ componentelor
nestructurale/bunurilor aflate în cldire.
În figura urmtoare, este reprezentat structura costurilor pentru cldiri de spitale, de
birouri i de hoteluri. Din examinarea acesteia rezult c ponderea cea mai mare în
investiie revine mobilierului, dotrilor i elementelor nestructurale. În consecin,

sporuri minore de cost ale structurii (1y2%) sunt soluia cea mai potrivit pentru
reducerea costului total probabil pe întrega durat de exploatare.[Taghavi,S & Miranda ,E.
Seismic Performance and Loss Assessment of Nonstructural Building Components Proceedings of 7th
National Conference on Earthquake Engineering, Boston., MA.,2002] [Miranda, E. Response
Assessment of Nonstructural Building Elements PEER Report 05/2003]
Figura C 10.2. Costurile relative ale componentelor cldirilor
C10.1.1.(6) Aciunea seismic asupra CNS se manifest ca:

x aciune "direct"
x actiune "indirect"
Cele dou tipuri de aciune sunt ilustrate în figura C 10.3.
(a) Aciunea direct (b) Aciunea indirect

Figura C 10.3. Aciunea cutremurului asupra componentelor nestructurale
Avarierea / ruperea CNS datorit efectului direct al cutremurului se produce prin:

- depirea rezistenei materialului;
- rsturnare datorit ancorrii insuficiente sau lipsei de ancorare;
- deplasare prin lunecare datorit ancorrii insuficiente sau lipsei de ancorare.
Msurile pentru reducerea riscului de avarie prin efectul direct al cutremurului constau
în principal în:
- asigurarea unei ancorri corespunztoare;
- prevederea unor msuri constructive speciale pentru asigurarea stabilitii
(elemente/subansambluri care au ca rol asigurarea stabilitii ).
Avarierea / ruperea CNS prin efectul indirect al cutremurului se poate produce din una
dintre urmtoarele cauze:
- deplasarea relativ de nivel excesiv a structurii;
- incompatibilitatea rigiditii CNS cu rigiditatea structurii;
- interaciuni necontrolate între elementele structurii i CNS alturate;
- prinderea CNS de dou structuri (tronsoane) independente;
- prinderea CNS de structur în mai multe puncte.
Msurile pentru reducerea riscului de avarie prin efectul indirect al cutremurului

constau, pentru aceast categorie de elemente în:
- limitarea deplasrilor relative de nivel pentru structura principal;
- proiectarea CNS pentru a putea prelua deplasrile estimate fr cedarea
prinderilor i fr avarierea componentei respective.
Din punct de vedere al cauzelor care produc avarierea lor în timpul cutremurului,
CNS se clasific în dou grupe:
i. Componente a cror avariere se produce, în principal, prin aciunea seismic
direct (efectul forelor de inerie corespunztoare produsului dintre masa CNS
i acceleraia pe care aceasta o capt în timpul cutremurului). Aceste
componente sunt denumite în literatura de specialitate i componente sensibile
la acceleraia seismic.
Afectarea CNS din zidrie prin efectul direct al forelor de inerie se poate concretiza
sub una din urmtoarele forme:
x fisuri, crpturi, dislocri rezultate din depirea capacitii de rezisten a
componentei datorit solicitrilor produse de forele de inerie;
x rsturnarea sau alunecarea componentei datorit lipsei de ancorare sau a unei
ancorri insuficiente (cazul componentelor rezemate în consol - atice,
parapete, balustrade, couri de fum i de ventilaie,etc).
ii. Componente a cror avariere se produce, în principal, prin aciunea seismic
indirect (efectul deformaiilor impuse prin deplasrile laterale relative ale
punctelor de prindere/de contact cu structura principal). Aceste componente
sunt denumite în literatura de specialitate i componente sensibile la deplasri
impuse de micarea seismic.
Avarierea CNS din zidrie prin efectul indirect al aciunii seismice poate fi provocat
de una dintre urmtoarele cauze:
x valoare mare a deplasrii relative de nivel a structurii;
x incompatibilitate între rigiditatea structurii i cea a componentelor
nestructurale din zidrie;
x interaciuni necontrolate între elementele nestructurale din zidrie i elementele
structurale adiacente;
x prinderea elementelor nestructurale de structuri diferite (dac rosturile de
deplasare nu traverseaz i CNS).
Pentru proiectarea seismic a CNS este important identificarea sensibilitii
diferitelor categorii de CNS la cele dou categorii de efecte ale cutremurului
menionate la C10.1.(6). Pe baza analizelor teoretice (modelul dinamic) i a tipului de
interaciune cu structura principal (specific fiecrei categorii de CNS) în tabelul
urmtor este dat o clasificare a CNS din acest punct de vedere:
Tabelul C10.1
Efect Efect
Categoria componentei nestructurale
direct indirect
A Componente arhitecturale
A1 Elemente ataate anvelopei
Finisaje, elemente de protecie termic sau decoraii din
crmid, beton, piatr, materiale ceramice, sticl sau similare,
S P
care au ca suport elementele de închidere, structurale sau
nestructurale (elemente lipite de faad sau ancorate de faad)
Copertine, balustrade, atice, profile ornamentale, marchize,
P ----
statui, firme/reclame rezemate în consol, antene.
A2 Elementele anvelopei
Elementele structurii proprii a anvelopei - panouri de perete
pline sau vitrate, montani, rigle, buiandrugi, centuri i alte
S P
elemente care nu fac parte din structura principal a
construciei; tâmplriile înglobate, inclusiv geamurile/sticla.
Elemente de compartimentare interioar fixe sau amovibile
(inclusiv finisajele i tâmplriile înglobate) grele sau uoare.
A3 Placaje interioare: S P
- din piatr , inclusiv marmura
- din elemente ceramice
-----
Tavane suspendate:
A4 P
- aplicate direct pe structur
A5 Alte elemente de construcie

Scri P S
B1yB4 Instalaii
Echipamente, utilaje P -----
Conducte i tevi P S
C1yC2 Echipamente electromecanice P S
D1yD3 Mobilier i alte dotri P ----
P efect principal S efect secundar.
În cazul CNS sensibile la aciunea seismic direct, interaciunea structur/CNS

datorat deformaiilor/deplasrilor reazemelor are o importan redus. CNS sensibile
la aciunea direct pot fi avariate prin lunecare, înclinare sau rsturnare (echipamentele
mecanice/electrice sunt, de regul, sensibile la aciunea direct).
Intensitatea celor dou efecte asupra CNS depinde i de amploarea incursiunilor
structurii în domeniul post-elastic. Pentru structurile cu ductilitate mare (proiectate
pentru valori mari ale factorului de comportare q) valoarea acceleraiei de nivel este
mai mic decât cea corespunztoare structurilor cu rspuns cvasielastic (orientativ cele
proiectate pentru qd 1,5y2,0) i, din acest motiv, CNS care sunt sensibile la aciunea
"direct" a cutremurului sunt mai puin solicitate. În schimb, în cazul structurilor

proiectate cu valori mari ale coeficientului q, CNS care sunt sensibile la aciunea
"indirect" a cutremurului trebuie s poat prelua deplasri relative mai mari ale
punctelor de prindere.
C 10.2. Cerine generale de performan seismic specifice CNS

C10.2 (1) Identificarea principalelor categorii de avarii pe care cutremurele le produc
subsistemului CNS i cunoaterea mecanismului de avariere au ca scop fundamentarea
msurilor practice de proiectare seismic.
Riscurile cauzate de avarierea CNS se refer la:
- sigurana vieii;
- pierderea total/parial a funcionalitii;
- pierderi economice de amploare (care pot cauza cheltuieli directe i /sau
indirecte mari în raport cu valoarea de investiie).
În funcie de consecinele pe care le poate avea avarierea lor, CNS ale cldirilor se pot
clasifica în patru mari categorii, dup cum urmeaz:
a) Elemente sau subansambluri a cror avariere poate afecta sigurana vieii
persoanelor din exteriorul cldirii, poate bloca accesele în cldire i/sau poate
provoca pagube materiale cldirii i terilor:
- perei exteriori nestructurali (faade grele i uoare/perei cortin), inclusiv
placajele/finisajele i decoraiile ataate acestora, copertinele de la intrri;
- elemente de protecie termic de pe pereii structurali din beton armat;
- elemente decorative sau ataate pe faade: parapei, jardiniere, firme, antene i
similare;
- elemente de construcie aflate la nivelul acoperiului: lucarne, cornie, atice,
couri de fum i de ventilaie, piese ale învelitorilor ceramice;
- garduri de incint.
b) Elemente sau subansambluri a cror avariere poate afecta sigurana vieii
persoanelor din interiorul cldirii, poate împiedica accesul echipelor de intervenie
sau evacuarea în siguran a cldirii:
- perei interiori de compartimentare, în special cei de pe cile de acces i/sau de
evacuare;
- tavane suspendate, inclusiv corpurile de iluminat;
- instalaii sau echipamente a cror avariere poate provoca accidente: boilere,
cazane sub presiune, transformatoare electrice, etc.
c) Elemente sau subansambluri a cror avariere poate conduce la scoaterea din
funciune a unor cldiri cu funciuni eseniale (de exemplu, în cazul spitalelor,
centrelor de comunicaii, etc.). Componentele nestructurale din aceast categorie
(aparatura specific, reelele de alimentare, mobilierul tehnologic) trebuie s fie
identificate, în fiecare cldire în parte, de ctre specialitii utilizatori.
d) Elemente sau subansambluri a cror avariere poate provoca numai pagube
materiale legate de înlocuirea/repararea lor i/sau de întreruperea activitii în
cldire pe durate diferite de timp.
Inventarierea avariilor specifice, pentru principalele categorii de CNS, este prezentat
în cele ce urmeaz pe baza datelor din [BSSC. Federal Emergency Management Agency FEMA
356: NEHRP Recommended Provisions for Seismic Regulation for New Buildings. (1998)] i a fost
întocmit prin numeroase cercetri in-situ dup cutremurele din trecut.
- Tavane suspendate: cderea panourilor, avarii pe contur, separarea nervurilor

principale de cele transversale.
- Tavane din tencuial (ipsos): cdere parial/total, desfacere local.
- Zidrii de faad: cderea zidurilor, avarierea panourilor i a prinderilor,
spargerea geamurilor, cderea placajelor.
- Decoraii, ornamente: avarii care conduc pân la riscul de cdere a unor piese
masive, grele.
- Perei tencuii sau placai cu panouri de ipsos: fisurare, crpturi, dislocri.
- Perei despritori amovibili: rsturnare, deplasare.
- Planee înlate (ridicate): cdere, separarea între module.
- Elemente înglobate în tavane suspendate (corpuri de iluminat, guri de ventilaie,
sprinklere): cderea din tavanul suspendat, ruperea capetelor sau conductelor
de ap.
- Perei de închidere i despritori din zidrie nearmat: desfacerea i cderea
zidurilor i parapeilor, cderea molozului de la pereii despritori.
- Boilere: lunecarea, ruperea conductelor de gaz sau motorin, ruperea sau
îndoirea evilor de abur i a supapelor de avarie.
- Instalaii de rcire: lunecarea, rsturnarea, ieirea din funciune, pierderea
lichidului de rcire.
- Generatoare electrice de urgen (de rezerv): avarierea izolatorilor de vibraii,
ruperea legturilor de alimentare (motorin, energie, linii de comand),
pierdere capacitii de funcionare, ruperea liniilor de transmitere.
- Pompe pentru apa de incendiu: ruperea buloanelor de ancoraj, modificarea
poziiei pompei în raport cu motorul, ruperea conductelor.
- Rezervoare locale: avarierea vasului, ruperea conductelor/evilor.
- Echipamente de comunicaii: alunecare, rsturnare, rsucire care produce
ieirea din funciune.
- Transformatori principali: alunecare, pierderea uleiului, ruperea/avarierea
izolatorilor, ieirea din funciune.
- Panouri electrice principale: alunecarea sau rsturnarea, spargerea sau
avarierea evilor sau barelor colectoare.
- Ascensoare (cu traciune): ieirea contragreutii de pe ine, ieirea cablurilor
de pe scripete, dislocarea echipamentelor.
- Alte echipamente fixe: alunecare sau rsturnare, ieirea din funciune, avarierea
echipamentelor alturate.
- Canalizri: rupere, separare, pierderi de lichid, pierderea aburilor.
- evi, conducte: rupere, pierderi de lichid.
C10.2 (2) O formulare mai concret a cerinelor de performan ale CNS este posibil
în cadrul concepiei generale pe proiectare seismic pe baza conceptului de
performan (engl.PBSD Performance based seismic design).
Gradul de avarie maxim probabil dup producerea unui cutremur definete nivelul de
performan seismic al cldirii.
Gradul de avariere se refer la atât la elementele structurii (ES) cât i la componentele
nestructurale (CNS) i se definete prin natura, amploarea i consecinele avariilor
(pierderilor).
Astfel în SUA, în conformitate cu prevederile stabilite de [SEAOC Performance –Based

Seismic Engineering.Vision 2000 Committee, Sacramento. 1995] i cu recomandrile [BSSC.
Federal Emergency Management Agency FEMA 450: NEHRP Recommended Provisions for
Seismic Regulation for New Buildings. (2003)] se definesc patru niveluri de performan,
primele dou fiind legate de starea limit de serviciu (SLS) i celelalte legate de starea
limit ultim (ULS).
Cerinele de performan legate de (SLS) sunt definite dup cum urmeaz :
1. Cldire complet funcional (CCF) : cldire cu avarii neglijabile, care continu s
funcioneze normal, inclusiv instalaiile, echipamentele i dotrile.
2. Cldire funcional (CF): cldire cu avarii minore i întreruperi de scurt durat ale
serviciilor/utilitilor neeseniale, dar care poate fi folosit normal.
Deoarece elementele subsistemului CNS asigur funcionalitatea cldirii, este evident
c realizarea acestor dou niveluri de performan depinde, în primul rând, de
comportarea subsistemului CNS sub aciunea cutremurului.
În cazul CNS care sunt sensibile la aciunea indirect a cutremurului, performana
seismic a acestora depinde, evident, i de performana seismic a structurii.Nivelul de
performan cldire complet funcional este asociat solicitrilor pentru care
incursiunile dincolo de limita domeniului elastic de comportare a materialelor sunt
întâmpltoare. În cazul structurilor ductile, dup depirea limitei de cldire
funcional (CF) exist un interval lung de deformare, între CF i CPV, în care avariile
sunt apreciate ca fiind controlabile (în consecin i avarierea CNS nu este excesiv).
[BSSC. Federal Emergency Management Agency FEMA 274: NEHRP Commentary on theGuidelines
for the Seismic Rehabilitation of Buildings, october 1997]
În cazul structurilor cu comportare neductil (proiectate cu factori de comportare
relativ mici) domeniul în care se poate afirma c avarierea CNS nu este excesiv (între
CF i CPV) este mult mai restrâns.
(a)
(b)
Figura C 10.4. Domeniul avariilor controlate la structuri ductile (a) i neductile (b)
Descrierea comportrii generale a subansamblului CNS, pentru fiecare dintre cele

patru niveluri de performan seismic (NPS) ale cldirii, a fost formulat în
documentul [SEAOC Performance –Based Seismic Engineering.Vision 2000 Committee,
Sacramento. 1995] dup cum urmeaz:
I. Complet funcional /operaional: Se produc numai avarii minore ale CNS care
continu s funcioneze, iar cldirea este disponibil pentru utilizarea normal.
Reparaiile cu caracter local i izolat, dac sunt necesare, pot fi executate oricând
dorete beneficiarul. Satisfacerea acestui nivel depinde i de caracteristicile
echipamentelor (calificarea seismic) i de calitatea montajului.Uneori este
necesar existena/funcionarea alimentrii de rezerv cu energie electric.
II. Funcional: CNS se afl în siguran i, dac sursele de alimentare respective sunt
disponibile, cele mai multe dintre acestea pot funciona. Sistemele vitale (Life
Safety Systems) sunt operaionale.
Se produc avarii uoare la unele CNS, câteva geamuri sparte, unele echipamente
pot iei din functiune. Cile de acces i echipamentele pentru sigurana vieii
rmân n general disponibile i funcionale (dac alimentarea cu energie
funcioneaz). Reparaiile, uneori mai numeroase, pot fi îns, începute oricând
dorete beneficiarul.
Riscul de rnire/pierderea vieii datorit avariilor CNS este foarte sczut. Dac
structura nu are avarii grave, ocupanii pot rmâne în siguran în cldire dar,
uneori, în condiii de confort redus.
III. Protecia vieii: Se produc avarii semnificative ale CNS. Acestea sunt în siguran
din punct de vedere al stabilitii i al rezistenei, dar este posibil ca, în cele mai
multe cazuri, instalaiile i echipamentele s nu funcioneze.
Se produc avarii extinse si costisitoare ale CNS care necesit timp lung pentru
refacere, dar nu se produc dislocri i cderi sistematice. Cile de acces pot fi
parial blocate de moloz sau de unele
elemente de construcie czute. Se pot produce i alte degradri semnificative ale
cldirii prin avarierea instalatiilor: inundarea, incendii.
Pot fi persoane rnite prin cderea CNS dar riscul de pierdere a vieii este, în
general, foarte sczut, atât la interiorul cldirii cât ila exterior.
IV. Precolaps: Este posibil ca multe CNS s fie dislocate sau s aib prinderile
rupte/avariate i din acest motiv s prezinte un risc major de prbuire i deci,
pericol pentru sigurana vieii.
În cldirile corect proiectate elementele grele/masive care reprezint pericole grave
în cazul în care se prbuesc sunt asigurate i nu cad în zonele unde sunt posibile
aglomerri de persoane. La acest nivel de avariere nu se poate asigura protejarea
cilor de acces i nici a instalaiilor pentru sigurana vieii (instalaiile de stingere a
incendiilor, de exemplu).
C10.2.(4) Proiectarea seismic conform acestui capitol se aplic în teritoriu, difereniat

în funcie de:
x severitatea hazardului seismic la amplasament (acceleraia ag);
x clasa de importan a cldirii
x riscul care rezult din avarierea unei anumite clase de CNS (în principal riscul
pentru sigurana vieii)
C10.2.(5) Exceptrile menionate la acest punct au în vedere existena unui risc redus
pentru sigurana vieii rezultat din coroborarea urmtoarelor considerente:
- nivelul de solicitare sczut ;
- inexistena unui pericol public în cazul avarierii;
- clasa de importana inferioar a cldirilor (pentru care nu se cere funcionarea
continu i care nu adpostesc aglomerri de persoane);
- inexistena unor riscuri speciale (deversare de lichide sau aburi cu temperatur
sau presiune ridicate sau a altor substane periculoase).
În plus pentru toate componentele ByD (cu excepia B4) pentru care JCNS d 1, s-a avut
în vedere c, prin limitarea greutii i a înlimii de montare, aceste elemente nu
constituie pericol pentru sigurana vieii în cazul în care se rstoarn sau se deplaseaz
din poziia în care sunt montate.
C 10.3. Bazele calculului seismic al componentelor nestructurale

Actuala ediie a P 100-1 are la baz valori mai ridicate cu 25% ale acceleraiilor
seismice de proiectare fa de cele din P 100-1/2006, pentru toate locaiile care se afl
sub incidena cutremurelor intermediare din Vrancea i a cutremurelor superficiale din
Banat. Pentru aceste zone acceleraia seismic de proiectare este ag=0,20g÷0,40g ceea
ce mrete, direct proporional, valoarea forei seismice pentru care trebuie proiectate
CNS. Aceste valori corespund unui interval mediu de recuren de circa 225 de ani i
servesc pentru calculul CNS la starea limit ultim de stabilitate i de rezisten.
Pentru calculul la starea limit de serviciu (SLS) se folosete o fraciune () din
valoarea ag corespunztoare amplasamentului, difereniat în raport de riscul potenial
care decurge din avarierea diferitelor categorii de componente nestructurale.
Creterea forei seismice proporional cu creterea acceleraiei de proiectare a fost
compensat parial prin reducerea coeficienilor de siguran pentru unele materiale
având vedere faptul c intervalul mediu de recuren al cutremurului de proiectare a
crescut de la 100 de ani la 225 de ani (probabilitatea de producere în cursul existenei
construciei a cutremurului de proiectare a sczut). Au fost îns introduse prevederi
mai severe pentru protecia componentelor eseniale din cldirile din clasa I de
importan i pentru toate componentele care prezint risc pentru sigurana vieii.
Prevederile sunt mai severe pentru zonele cu valori ridicate ale acceleraiilor (ag0,30g)
pentru care experiena naional i internaional este mai redus. În orice caz, sporirea
acceleraiei seismice de proiectare va conduce, în multe situaii, la creterea
dimensiunilor unor elemente (sporirea grosimii pereilor nestructurali) i la creterea
dimensiunilor prinderilor i la necesitatea unor msuri constructive mai stricte atât
pentru elementele de construcie cât i pentru instalaii i echipamente.
Totodat va rezulta i un efort suplimentar din partea proiectailor pentru calcule i
detaliere.
C 10.3.1. Principii i metode de evaluare a forei seismice de proiectare pentru CNS
C10.3.1(2) Calculul mai exact al CNS la aciunea seismic se poate face folosind
diferite procedee de analiz dinamic direct, bazate pe principiile dinamicii
structurilor elastice. Calculul are ca scop determinarea acceleraiei seismice a CNS
amplasate într-o construcie în vederea evalurii forelor seismice de proiectare.
Complexitatea acestor procedee/metode variaz în limite largi în funcie de modelul de
calcul i de procedeul analitic folosit.
Calculul bazat pe un model complet al sistemelor "structur +CNS", efectuat prin
analiz modal sau prin integrarea direct a ecuaiilor de micare, prezint dificulti
deosebite care îl fac, practic, inaplicabil în proiectarea curent. În plus, aa cum este
menionat i în literatura de specialitate, datorit numrului mare de grade de libertate
ale sistemului compus i a diferenelor mari între masa structurii i masa CNS,
rezultatele obinute printr-un astfel de procedeu nu au întotdeauna un grad de încredere
satisfctor.
O posibilitate de eliminare a dificultilor i a incertitudinilor semnalate este
decuplarea celor dou sisteme dinamice – structura i CNS - adic determinarea
separat a rspunsului structurii principale i folosirea acestuia ca aciune exterioar
pentru calculul CNS. Un astfel de procedeu presupune determinarea variaiei în timp a
acceleraiei seismice la nivelul de rezemare / prindere al CNS (accelerograma de etaj)
i utilizarea acesteia pentru calculul acceleraiei seismice a CNS considerat ca sistem
dinamic independent. Aplicarea acestui procedeu nu evit îns integrarea direct a
ecuaiilor de micare pentru structur i CNS dar elimin dificultile i incertitudinile
semnalate în cazul modelului complet.
Not. Accelerograma de etaj poate fi obinut direct la cldirile instrumentate seismic,
dar numai la nivelurile la care este montat aparatura.
Argumentele de mai sus justific i explic utilizarea extrem de limitat în practica
curent a celor dou procedee menionate în acest aliniat.
C 10.3.1.1. Metoda spectrelor de etaj
Grupul de procedee cunoscut în literatur sub denumirea de "metoda spectrelor de
rspuns de etaj" permite simplificri ale calculelor pentru stabilirea acceleraiei CNS
cu grad de precizie acceptabil în limite largi.
Calculul spectrelor de rspuns de etaj implic parcurgerea urmtoarelor etape:
1. Determinarea variaiei în timp a acceleraiei seismice la nivelul planeului pe
care este fixat CNS (accelerograma de etaj) prin integrarea direct a ecuaiei
de micare a structurii sub aciunea unei accelerograme înregistrate sau a unei
accelerograme artificiale compatibile cu spectrul de rspuns al acceleraiei
terenului la amplasament.
2. Determinarea spectrului de rspuns de etaj prin metodologia obinuit folosind
ca aciune accelerograma de etaj.
3. Determinarea spectrului de rspuns al CNS pe baza caracteristicilor dinamice
ale acesteia folosind spectrul de rspuns de etaj.
În cazul în care se urmrete numai determinarea rspunsului CNS la o singur
micare seismic, aplicarea procedeului descris mai sus este relativ simpl i rapid.
Dac îns se dorete s se in seama de incertitudinile legate de manifestarea aciunii
seismice i de proprietile dinamice ale structurii aplicarea metodei devine de
asemenea laborioas. În acest caz este necesar ca determinarea spectrului de rspuns

de etaj s fie realizat prin prelucrarea statistic a rezultatelor obinute cu un numr
suficient de mare de accelerograme de etaj, generate, la rândul lor, folosind un pachet
de accelerograme artificiale, i inând seama de variabilitatea statistic a proprietilor
dinamice ale structurii (perioadele proprii de vibraie i amortizarea structural). În
felul acesta se obine un spectru de etaj netezit, cu valori medii i abateri standard
cunoscute.
Acest demers este îns de asemenea greoi i consum mult timp pentru analizele
dinamice i practic nu este folosit nici în cazul unor construcii excepionale (cum sunt
centralele nucleare).
Pentru eliminarea, cel puin parial, a dificultilor semnalate, au fost cutate variante
ale acestei metode care s evite integrarea direct a ecuaiilor de micare ale cldirii.
Aceste metode permit – cu anumite simplificri - determinarea direct a spectrului de
rspuns de etaj, pornind de la un spectru dat al micrii terenului, numai pe baza
proprietilor dinamice ale structurii principale. Evident, este raional ca spectrul
micrii terenul s fie, la rândul su, determinat ca spectru netezit bazat pe un numr
suficient de mare de accelerograme artificiale.
Pentru proiectarea curent, în locul spectrului netezit al micrii terenului, obinut prin
integrare direct a unui pachet de accelerograme, se poate folosi spectrul de rspuns
elastic pentru amplasamentul respectiv stabilit prin reglementrile tehnice specifice
(spectrul elastic de Cod).
Calculul mai exact al forelor seismice care se exercit asupra componentelor
nestructurale este recomandat în special în cazul cldirilor înalte pentru care trebuie
avut în vedere i fenomenul de "cvasi rezonan al frecvenelor proprii al CNS i ale
unor perioade de vibraie de ordin superior ale cldirii [Petrovici, R., Calculul seismic al
componentelor nestructurale din cldiri înalte - Conferina Naional AICPS 2008]. Din punct de
vedere al facilitii de aplicare i chiar al preciziei rezultate, avantajele metodelor care
folosesc spectrul de etaj determinat din spectrul elastic de cod sunt îns suficiente
pentru a justifica folosirea lor în practica de proiectare.
C 10.3.1.2. Metoda forelor statice echivalente

C10.3.1.2.(2) În marea majoritate a reglementrilor contemporane valoarea forei
static echivalent aciunii seismice este exprimat în funcie de cinci parametri sub
forma:
C1 C 2 C 3 C 4
FCNS GCNS c CNS GCNS
C5
unde cCNS este un coeficient seismic global pentru componenta respectiv.
În formula de mai sus semnificaia coeficienilor C1 y C5 este urmtoarea (în paranteze
sunt date notaiile din acest Cod):
C1 - coeficient care reprezint aciunea seismic la amplasament (ag);
C2 - coeficient de amplificare a acceleraiei terenului la nivelul de prindere al CNS
(Kz);
C3 - coeficient de amplificare dinamic al CNS (ECNS);
C4 - coeficient de importan al CNS (JCNS);
C5 - coeficient de modificare (reducere) a efectului forei seismice pentru CNS (qCNS).

Dup cum se vede, relaia (10.1) din Cod acoper integral structura formulei generale
pentru calculul FCNS. În standardul SR EN 1998-1 fora seismic static echivalent
pentru CNS este dat de o formul în care se regsesc toi parametrii exprimai prin
coeficienii C1 y C5 dar fr a fi explicitai ca atare.
S CNS WCNS J CNS
FCNS
qCNS
unde notaiile sunt urmtoarele:
SCNS - coeficient seismic pentru CNS
WCNS - greutatea CNS
JCNS - coeficientul de importan al CNS
qCNS - coeficientul de comportare al CNS
Coeficientul SCNS are expresia:

ª º
« 3§¨1 z ·¸ »
« © H¹ »
S CNS S« 2
0.5» DSC 23
« §¨ TCNS ·
¸ »
« 1 ¨1 T ¸ »
¬ © 0 ¹ ¼
Aa cum se poate constata, coeficientul notat C2+3 ine seama simultan de amplificarea
acceleraiei terenului pe înlimea cldirii - coeficientul C2 din (C10.2) - i de
amplificarea dinamic dat de raportul între perioada proprie a CNS i perioada
modului fundamental de vibraie al structurii - coeficientul C3 din (C10.2).
În formula SCNS notaiile sunt:
D - raportul dintre acceleraia seismic de proiectare i acceleraia gravitaiei (analog
coeficientului Ks din P100-92);
S - coeficient care ine seama de natura terenului (S{1.0 în actuala ediie P 100-1);
TCNS - perioada proprie a CNS;
T0 - perioada modului fundamental de vibraie al structurii.
În relaia (10.1) din P 100-1, coeficientul Kz ia în considerare faptul c acceleraia
terenului se amplific pe înlimea cldirii ca urmare a micrii oscilatorii a acesteia.
În consecin, componentele nestructurale aflate la înlimi diferite în raport cu baza
cldirii vor avea acceleraii diferite, care cresc de la baz spre vârf.
În cazul în care se face un calcul dinamic complet al cldirii, valoarea acceleraiei
fiecrui planeu poate fi determinat exact pentru a servi ca baz pentru calculul forei
care solicit CNS de la fiecare nivel.
Deoarece efectuarea calculului dinamic nu este justificat pentru toate categoriile de
construcii (a se vedea Comentariul C10.3.1(2)), reglementrile tehnice prevd relaii
simplificate pentru evaluarea acceleraiei seismice la diferite niveluri pe înlimea
construciei.
Toate aceste relaii se bazeaz pe ipoteza simplificatoare conform creia creterea

acceleraiei pe înlimea cldirii este proporional cu cota (z) peste seciunea de
încastrare. Aceast seciune este considerat la faa superioar a fundaiilor sau, în
cazul cldirilor cu subsol rigid, la nivelul superior al plcii peste subsol.
În felul acesta variaia acceleraiei seismice pe înlimea cldirii (Kz) are o form
trapezoidal exprimat prin relaia :
z
Kz 1 m
H
Relaia din SR EN 1998-1 se poate reduce de asemenea, la limit la aceiai form
deoarece în cazurile curente, componentele nestructurale sunt mult mai rigide decât
structura (cu excepia unor conducte sau elemente similare) i, ca atare, avem
TCNS<<T0 . Prin urmare, în acest caz, se poate accepta c raportul TCNS/T0 tinde ctre
zero i, prin urmare, rezult cu suficient precizie c valoarea coeficientului C2+3 este
dat de aceiai ecuaie cu m=1.5
§ z · z
C 23 1.5¨1 ¸ 0.5 { 1 1.5
© H¹ H
ceea ce conduce la C2,max = 2.5 pentru z = H.
Pentru alte reglementri de referin, relaiile care exprim amplificarea pe înlimea
cldirii sunt:
z
- UBC 97 C 2 1 3 C2,max = 4.0 pentru z = H
H
z
- IBC 2003 C2 1 2 C2,max = 3.0 pentru z=H
H
z
- Japan Standard 1992 C2 1 2.3 Cc,max = 3.3 pentru z=H
H
z
- NZS 4203:1992 C2 1 2 C2,max = 3.0 pentru z =H
H
- IS 1893 C2 = constant C2,max = 1.0 pentru z = H
Se men
ioneaz c valorile propuse în toate documentele FEMA sunt rezultate din
prelucrarea statistic a unui numr foarte mare de înregistrri. Acumularea unui volum
mare de date a fost posibil deoarece montarea aparaturii de înregistrare este
obligatorie în SUA pentru toate cldirile înalte.
La data ultimului cutremur semnificativ (mai 1990) în România exista numai un
numr mic de cldiri instrumentate având fiecare câte un aparat la baz i unul la
ultimul nivel (etaj complet sau etaj tehnic, parial). Din nefericire, atât la cutremurul
din 1986 cât i la cele dou cutremure din 1990, aparatele au funcionat numai parial.
Valorile amplificrilor la vârful cldirii, KzH, înregistrate la cldirile instrumentate din
România, sunt date în tabelul C 10.2 alctuit pe baza datelor din [Demetriu,S. Identificarea
parametrilor modali ai construciilor instrumentate seismic utilizând înregistrri la cutremurele
vrâncene A doua conferin naional de inginerie seismic, Bucureti, noiembrie 2001].
Tabelul C 10.2.
Cutremurul
Valori Toate datele
30.08.1986 30.05.1990 31.05.1990
KzH
8 înreg. 12 înreg. 10 înreg. 30 înreg.
max 4,43 4,98 2,76 4,98
min 1,51 1,64 1,44 1,44
medie 2,53 2,64 2,01 2,40
V 0,89 1,11 0,47 0,90
v 0,35 0,42 0,23 0,38
medie + V 3,42 3,75 2,48 3,30
Dup cum se poate constata, unele valori KzH depesc cu circa 35y50% valoarea
"medie+V" pentru ansamblul celor 30 de înregistrri dar aceasta (KzH = 3.30) este
superioar cu numai 10% celei date de recomandrile americane (KzH = 3.00) i din
acest considerent a fost preluat în prezentul Cod (figura C 10.5) [Petrovici, R. P 100-1
Prevederi specifice pentru componentele nestructurale ale onstruciilor. Alinierea la principiile i
regulile de proiectare din FEMA 450 / IBC2003 (SUA). Asemnri i deosebiri fa de Eurocode 8.
Conferina Naional AICPS 2006].
Rezultatele individuale, pe cele trei cldiri la care ambele aparate au funcionat la toate
cele trei cutremure, prezint de asemenea variaii foarte mari de la un cutremur la altul
(tabelul C 10.3). Cauzele acestei variaii i ale valorilor deosebit de mari înregistrate în
unele cazuri trebuie cutate, fr îndoial, în compoziiile spectrale ale celor trei
cutremure – pe amplasamentele respective - corelate cu caracteristicile dinamice ale
cldirilor pe care s-au fcut înregistrrile.
Tabelul C 10.3
Cutremurul
Cldirea Inlime Direcia
30.08.1986 30.05.1990 31.05.1990
Brila S+P+ L 2,40 2,30 1,51
Bloc Unirea 11E + ET T 4,43 2,60 1,58
Galai S+P+ L 2,73 1,80 2,76
iglina -Bloc I1 10E + ET T 1,82 1,88 1,81
Ploieti -Vest S+P+ L 2,68 4,65 2,48
Bloc 149 C 10E + ET T 2,03 4,98 2,50
Figura C 10.5. Variaia acceleraiei seismice pe înlimea cldirii

[BSSC. Federal Emergency Management Agency FEMA 450: NEHRP Recommended
Provisions for Seismic Regulation for New Buildings. (2003)]
Rezult în mod evident, c pentru clarificarea acestei probleme este necesar obinerea
unui numr cât mai mare de înregistrri i pentru aceasta se impune intensificarea
eforturilor pentru echiparea cât mai multor cldiri cu cel puin dou aparate de
înregistrare. În acest scop aceast ediie a P 100-1 prevede obligativitatea echiprii cu
aparate de înregistrare a cldirilor mai înalte de 50m situate în zone seismice cu
acceleraia de proiectare agt0,25g. Necesitatea continurii acumulrii datelor asupra
variaiei acceleraiei pe înlimea cldirii este evident deoarece unele msurtori
contrazic flagrant ipoteza variaiei liniare aa cum rezult din figura C 10.6.
Figura C 10.6. Variaia acceleraiei pe înlimea cldirii înregistrat la cldirea Van Nuys
C10.3.1.2.(3) În cazul componentelor rezemate în consol, în formula pentru calculul

valorii Kz se introduce valoarea cotei de rezemare (zinf)
C10.3.1.2.(4) Limitarea superioar / inferioar a valorii forei seismice echivalente
este necesar pentru evitarea subdimensionrii/ supradimensionrii CNS i a
prinderilor acestora de structura principal a cldirii.
1o Limita superioar - relaia (10.2) - a fost stabilit pentru a se evita obinerea din
relaia (10.1) a unor fore nejustificat de mari, pentru unele componente aflate la partea
superioar a cldirii.
Din coroborarea relaiilor (10.1) i (10.2) rezult limitarea
E CNS
K z d 4 .0
q CNS
Pentru pereii nestructurali interiori din zidrie simpl care nu sunt fixai de structura
principal la partea superioar (de exemplu unii perei de la grupurile sanitare), în
tabelul 10.1 se dau valorile: ECNS=2,5 i qCNS=1,5 i fora seismic obinut din relaia
(10.1) are valoarea FCNS=1.66JCNSKzagmCNS. Rezult deci c fora maxim impus de
relaia (10.2) este depit pentru valorile Kzt2,4 sau, altfel spus, pereii aflai la cote
zt0,7H vor fi proiectai pentru valoarea maxim a forei dat de (10.2) i nu pentru
forele rezultate din aplicarea relaiei generale de calcul (10.1) - graficul 1 din figura
C10.7.
2o Limita inferioar - relaia (10.2) - a fost stabilit pentru a se asigura o for minim
de calcul corespunztoare practicii curente, în special pentru unele componente situate
la nivelurile inferioare ale cldirii.
De exemplu, în cazul elementelor anvelopei, pentru care tabelul 10.1 stabilete
ECNS=1,0 i qCNS=2,5 fora seismic obinut din aplicarea relaiei (10.1) are valoarea
FCNS=0,4JCNSKzagmCNS. Rezult deci c fora minim de proiectare impus de (10.2) nu
este atins pentru valori Kzd1,875 adic pentru componentele fixate la cote zd0,45 H i
ca atare elementele anvelopei situate sub acest nivel trebuie s fie calculate pentru
fora seismic minim din (10.3) i nu pentru valoarea mai mic a forei care rezult
din aplicarea relaiei generale (10.1) - graficul 2 din figura C10.7.
Figura C 10.7. Limitri ale forei seismice convenionale pentru CNS

[Petrovici, R.P 100-1 Prevederi specifice pentru componentele nestructurale ale construciilor Alinierea la principiile i regulile
de proiectare din FEMA 450 / IBC2003 (SUA). Asemnri i deosebiri fa de Eurocode 8. Conferina Naional AICPS 2006]
În SR EN 1998-1 nu sunt date limitri superioare/inferioare ale forei seismice

echivalente care rezult din formula (C10.3). Din acest motiv survin unele situaii care
vor necesita o analiz mai atent:
- pentru cazurile în care TCNS#T0 amplificrile sunt mari în raport cu cele din
normele americane;
- pentru cazurile în care TCNS>2T0 scderea forei seimice echivalente este
deosebit de important astfel înct multe CNS nu mai sunt proiectate la o for
semnificativ (în cazul cldirilor rigide cu T0#0,3y0,5 sec, componentele
nestructurale cu perioade TCNS=0,8y1,20 sec ar trebui s fie calculate la fore
convenionale uneori nesemnificative).
Pe baza argumentelor de mai sus, în P 100-1, s-au prevzut limitri similare celor din
recomandrile FEMA.
C10.3.1.2.(6) Fora seismic echivalent folosit pentru calculul eforturilor secionale
de proiectare are aceiai distribuie ca i masa CNS considerat pentru determinarea ei.
Pentru elementele a cror mas este distribuit liniar (care por fi modelate ca elemente
de tip "bar") fora seismic va fi de asemenea considerat ca încrcare uniform
distribuit (a se vedea Exemplul de calcul E 10.8). Idem, în cazul elementelor care pot
fi modelate ca plci.
În unele cazuri particulare, distribuia masei poate fi mai complex, cum este, de
exemplu, cazul unui perete nestructural cu masa uniform distribuit pe care este
suspendat un obiect greu a crui mas poate fi considerat concentrat într-un numr
restrâns de puncte. În aceast situaie fora seismic echivalent se determin pentru
fiecare mas în parte iar efectele secionale respective se însumeaz pentru obinerea
celei mai defavorabile situaii de solicitare (figura C 10.8.).
Figura C 10.8. Fore seismice convenionale perpendiculare pe planul unui perete nestructural
Pentru verificarea siguranei, fora seismic echivalent va fi considerat acionând pe
direcia cea mai defavorabil pentru componenta respectiv (de exemplu,
perpendicular pe planul peretelui / aticului sau pe direcia de rezisten minim în
cazul unui co de fum, etc). Pentru unele CNS sunt necesare i ipoteze mai complexe
de aplicare a forei seismice, în care se iau în considerare atât componenta vertical cât
i cea orizontal a forei seismice (a se vedea E 10.8).
C 10.3.1.3. Coeficieni de calcul
C 10.3.1.3.1 Factorul de importan pentru CNS (JCNS)
Factorul de importan JCNS corecteaz valorile rspunsului seismic pentru a ine
seama de:
- consecinele unei eventuale prbuiri/avarii a CNS pentru viaa oamenilor,
pentru sigurana public i pentru funcionarea anumitor cldiri în perioada
imediat urmtoare unui cutremur ;
- urmrile sociale i economice ale unui astfel de eveniment.
În SR EN 1998-1, valorile factorului de importan (notate Ja) sunt atribuite pe baza a
dou principii:
- Jat1.5, pentru cazurile în care avarierea are consecine deosebit de grave (de
exemplu, utilaje i echipamente necesare pentru sistemele vitale, rezervoare i
recipieni care conin substane toxice sau explozibile în cantiti suficient de
mari pentru a constitui un pericol pentru sigurana public);
- Ja{JIE, pentru toate celelalte cazuri (unde JIE este factorul de importan la
solicitarea seismic al cldirii în care se afl componenta respectiv);
În recomandarea american FEMA 450, preluat în reglementarea IBC 2003, CNS
sunt clasificate din punct de vedere al importanei (coeficient notat Ip) în numai dou
categorii:
- Componente cu importan deosebit din punct de vedere al consecinelor
prbuirii/avarierii, pentru care Ip=1, 5:
* CNS necesare pentru continuarea funcionrii cldirilor din clasa de

importan I (cu nivelul cel mai ridicat de importan);
* CNS vitale (care trebuie s funcioneze dup cutremur), indiferent de clasa
de importan a cldirii,
* CNS care conin substane toxice;
* rafturile de depozitare din cldirile accesibile publicului larg.
- Pentru toate celelalte categorii de CNS, Ip=1,0.
C 10.3.1.3.2. Factorul de amplificare dinamic al CNS (ECNS)
Factorul ECNS exprim fenomenul de amplificare dinamic a micrii CNS sub efectul
acceleraiei seismice de la nivelul de prindere. Acest efect depinde, în principal, de
raportul dintre perioada proprie de vibraie a modului fundamental al CNS (TCNS) i
perioada proprie de vibraie a modului fundamental al cldirii (T0).
Aa cum s-a artat , în standardul SR EN 1998-1 acest factor este comasat cu factorul
de amplificare pe înlimea cldirii.
Utilizarea în practica curent de proiectare a formulei propus în SR EN 1998-1
implic, în marea majoritate a cazurilor, acceptarea unor aproximaii, din care pot
decurge abateri semnificative, în ambele sensuri, de la valoarea real a rspunsului
seismic al CNS.
Motivele care justific aceast afirmaie sunt în principal urmtoarele:
- la momentul alegerii/proiectrii CNS perioada proprie de vibraie a cldirii nu
este cunoscut cu exactitate deoarece, de regul, proiectarea structural nu este
definitivat;
- folosirea modelelor i metodelor analitice pentru determinarea perioadei
proprii a CNS nu este recomandabil deoarece modelele structurale de calcul
pentru componenta respectiv i/sau pentru prinderile acesteia de structura
principal implic aproximaii cu consecine dificil de evaluat;
- chiar în cazurile cele mai simple determinarea perioadei proprii a unei CNS
implic calcule suplimentare
- determinarea, cu suficient precizie a perioadei proprii de vibraie a CNS nu
este posibil decât prin încercri dinamice pe platforme seismice.
Din considerente analoage celor de mai sus, în recomandarea american FEMA 450
(dar i în ediiile anterioare ale acesteia) se folosesc pentru factorul de amplificare al
CNS (notat ap, echivalentul coeficientului ECNS) valori forfetare stabilite, în principal,
prin raionamente inginereti, care iau în considerare comportarea rigid sau flexibil a
componentei respective.
Sunt recomandate, în principal, dou grupe de valori:
- ap = 2.5 pentru elementele care au schema static de tip consol complet liber
sau ancorat sub nivelul centrului de greutate;
- ap = 1.0 pentru toate celelalte categorii de componente (cu excepia elementelor
de prindere ale pereilor nestructurali exteriori pentru care, datorat riscului
ridicat pentru sigurana vieii, se ia ap = 1.25).
FEMA 450 accept folosirea unei determinri mai exacte în cazul în care valorile TCNS
i T0 sunt cunoscute cu suficient precizie .
Pe baza argumentelor de mai sus în aceast redactare a P 100-1 s-a optat pentru valori
fixe ale factorului de amplificare dinamic al CNS - ECNS - similare celor din
recomandrile FEMA.
În cazul cldirilor din clasa de importan I i pentru toate sistemele de instalaii care
opereaz cu ap/abur la temperatur/presiune ridicat, sensibile la aciunea direct a
cutremurului i a cror rigiditate depinde de condiiile de prindere de structur, se
recomand verificarea condiiilor de rigiditate (TCNS >/<0.06s) în vederea alegerii mai
exacte a factorului ECNS (Exemplul de calcul nr.8).
C 10.3.1.3.3. Factorul de comportare al CNS (qCNS)
Reducerea forei seismice, prin împrire cu factorul supraunitar qCNS ine seama de
capacitatea de absorbie de energie a structurii proprii a CNS i a prinderilor acesteia
de structura principal a construciei. În general, se poate considera c aceast
reducere este permis inând seama de suprarezistena materialelor (overstrength) i de
deformabilitatea structurii proprii a CNS i a prinderilor acesteia. Deoarece nu exist
înc o fundamentare complet a contribuiei fiecruia dintre aceti factori, prin
raionamente inginereti i pe baza experienei de la cutremurele trecute, s-au stabilit,
atât în reglementrile americane cât i în SR EN 1998-1, coeficieni unici.
i. În standardul european SR EN 1998-1, pentru acest factor- notat qa i denumit
"coeficient de comportare al CNS" -, se stabilesc dou valori în funcie de condiiile
de prindere/rezemare ale elementului respectiv:
x qa =1 - pentru componentele a cror schem static este de tip "consol";
x qa=2 - pentru celelalte CNS (care au condiii mai favorabile de prindere /
rezemare).
Tabelul C 10.4.
Tipul elementului nestructural qa
Parapei sau ornamente în consol
Embleme sau panouri
Couri, catarge sau rezervoare de ap lucrând ca o consola necontravântuit 1,0
pe mai mult de jumtate din înlimea total
Perei interiori i exteriori
Compartimentri i faade
Couri, catarge i rezervoare de ap lucrând ca o consol necontravântuit
pe mai puin de jumtate din înlimea total, legate sau suspendate de
structur la nivelul sau deasupra centrului maselor 2,0
Elemente de ancorare pentru dulapuri sau stelaje rezemate pe planseu
Elemente de ancorare pentru tavane false (suspendate) i plafoniere
Not. Tabelul se refer la elementele de construcie (componente arhitecturale). Pentru instalaii i

echipamente în SR EN 1998-1 nu sunt date valori ale coeficientului de comportare.
ii. În recomandrile americane, care sunt mult mai detaliate i mai analitice, valorile
acestui factor sunt stabilite separat pentru "elemente de construcie" i pentru
"elemente de instalaii i echipamente".
Pentru ambele categorii de CNS, valorile factorului - notate Rp - sunt grupate, în
funcie de deformabilitatea componentei, dup cum urmeaz:
- Rp=1,25 pentru componente cu deformabilitate mic
- Rp=2,50 pentru componente cu deformabilitate limitat
- Rp=3,50 pentru componente cu deformabilitate mare
Noiunea de deformabilitate (G0) este definit în [BSSC. Federal Emergency
Management Agency FEMA 368: NEHRP Recommended Provisions for Seismic
Regulation for New Buildings (2001)] ca raportul între:
- Deformaia ultim (Gu): deformaia la care se produce ruperea; se consider ca
ruperea se produce dac încrcarea capabil se reduce cu mai mult de 20% din
valoarea maxim
i
-Deformaia limit (G1): dublul deformaiei iniiale (instantanee) care se produce
la o fraciune de 40% din rezistena maxim. Pentru materialele "fragile", care
au comportare liniar-elastic pân la rupere, deformaia limit corespunde
efortului 0.8 Rmax
Categoriile de deformabilitate ale CNS sunt definite dup cum urmeaz:
- Component cu deformabilitate mare: componenta a crei deformabilitate este
t3,5 atunci când este supus la patru cicluri complete alternante pân la
deformaia limit.
- Component cu deformabilitate mic: componenta a crei deformabilitate este
d1,5.
- Component cu deformabilitate limitat : componenta care nu se încadreaz în
categoriile de mai sus.
În detaliu, încadrarea diferitelor CNS în grupele menionate este urmtoarea:

A. Pentru elementele de construcie (liste pariale) :
- Rp = 1,25 pentru:
* perei interiori nestructurali din zidrie simpl;
* elemente ataate faadelor i prinderile acestora care au deformabilitate
redus;
* calculul prinderilor/ancorajelor dac acestea sunt realizate cu boluri
împucate, cu ancore superficiale fixate cu rini sau dac sunt neductile;
* calcul prinderilor în cazul CNS realizate din materiale fragile.
- Rp = 2,50 pentru:
* toate elementele care nu sunt cuprinse în celelalte dou categorii.
- Rp = 3,50 pentru:
* construciile de mici dimensiuni situate peste nivelul acoperiului, cu
excepia cazului în care structura acestora este în continuarea structurii
construciei principale;
* alte componente rigide sau flexibile care au deformabilitate mare i care au
piese de prindere cu deformabilitate mare.
B. Pentru elementele de instalaii/echipamente:

- Rp = 1,25 pentru:
* sisteme de conducte cu elemente i prinderi cu deformabilitate mic;
* corpuri de iluminat;
* calculul prinderilor (în aceleai condiii ca i la elementele de construcie).
- Rp = 2,50 pentru:
* toate elementele care nu sunt cuprinse în celelalte dou categorii.
- Rp = 3,50 pentru:
* sisteme de conducte cu elemente i prinderi cu deformabilitate mare;
* instalaii electrice generale;
* sisteme de distribuie.
C 10.3.2. Determinarea deplasrilor laterale pentru calculul CNS
C 10.3.2.1. Deplasri laterale pentru calculul la starea limit ultim (ULS)
C10.3.2.1(1)y(3) Stabilirea condiiilor de proiectare în raport cu deformaiile structurii
principale sunt eseniale pentru CNS care sunt sensibile la aciunea indirect a
cutremurului (pentru identificarea acestora a se vedea tabelul C10.1).
Deplasrile relative ale punctelor de prindere ale CNS pe structur se pot produce în
dou situaii:
1. În cazul CNS care sunt prinse la niveluri diferite pe aceiai structur, din cauza
deformaiei de ansamblu a cldirii (deplasarile diferite pe orizontal i pe
vertical ale punctelor de prindere);
2. În cazul CNS care sunt prinse de dou structuri independente, din cauza
cumulrii - în sens defavorabil- a deplasrilor relative ale punctelor de prindere
de pe cele dou structuri.
Deoarece valorile deplasrilor relative ale punctelor de prindere pe structuri separate
pot fi foarte mari se recomand evitarea acestei rezolvri. O situaie tipic de acest fel
se produce în cazul conductelor care traverseaz rosturile între dou tronsoane
adiacente i care au puncte de prindere pe fiecare tronson.
În acest caz se recomand:
- traversarea rostului s se fac la nivelurile inferioare unde valorile deplasrilor
sunt mai mici (recomandabil la subsol);
- s se prevad racorduri / prinderi flexibile capabile s preia deformaiile
impuse fr eforturi suplimentare semnificative în material.
Un alt caz particular în care verificarea la efectele deplasrilor difereniate are o
importan mare este cel al pieselor de legtur între dou subansambluri/ piese
componente ale unui sistem de instalaii/ echipamente. În funcie de caracteristicile
dinamice ale subansamblurilor / pieselor i /sau ale condiiilor respective de fixare
exist o probabilitate ridicat ca distanele între punctele de prindere ale elementului
de legtur (o conduct, de exemplu) s se modifice în timpul micrii seismice. În
consecin piesa respectiv poate fi supus unor eforturi unitare mari care s duc la
deteriorarea sa.
Pentru a preveni aceast situaie proiectantul trebuie s prevad msurile constructive
adecvate pentru preluarea integral a deplasrilor relative (suma deplasrilor absolute -
în sensuri opuse- ale componentelor).
Trebuie s adugm i observaia c rspunsul seismic al sistemelor de CNS depinde
i de comportarea sub sarcin a materialelor respective. Astfel un sistem de conducte
din materiale ductile (oel/cupru) poate prelua deplasri relative importante fr
avariere semnificativ. În schimb, în cazul conductelor din materiale cu ductilitate mai
mic/ fr ductilitate, preluarea deplasrilor relative ale punctelor de prindere
(punctele fixe) nu se poate face decât prin prevederea unor elemente intermediare i /
sau prinderi flexibile.
Limitarea deplasrilor relative ale punctelor de prindere/rezemare ale diferitelor
categorii de CNS este necesar i pentru a se evita:
- cderea CNS de pe reazeme;
- ciocnirea acestora în timpul cutremurului.
În cazurile în care, din punct de vedere funcional, distanele între diferitele
componente ale unui sistem de CNS sunt mici, astfel încât exist riscul de ciocnire
între componentele respective, sunt necesare msuri speciale de protecie în zonele
vulnerabile (de exemplu, introducerea unui material care s atenueze efectul ocului).
Relaiile (10.4) i (10.5) se refer la limitarea deplasrilor elastice calculate
considerând coeficientul de comportare al structurii q{1,0 acoperind în felul acest
deplasarea inelastic maxim probabil.
C 10.3.2.2. Deplasri laterale pentru calculul la starea limit de serviciu (SLS)
C10.3.2.2 (2) Coeficientul Q pentru determinarea forei seismice de proiectare pentru
care se calculeaz deplasrile relative ale punctelor de prindere ale CNS se ia conform
anexei E la P 100-1 pentru elementele structurii i este stabilit independent
de materialul din care este executat structura principal a cldirii.
Prin excepie, pentru componentele nestructurale care prezint risc deosebit pentru
sigurana vieii se ia valoarea Q=0,7 care ine seama de consecinele grave pe care le
poate avea:
- prbuirea într-un spaiu aglomerat a unor elemente componente ale faadei
sau ataate acesteia;
- întreruperea funcionrii unui sistem de instalaii / conducte din cldirile din
clasa de importan II i, mai ales, a celor din clasa de importan I.
Limitarea superioar a deplasrilor relative ale punctelor de prindere ale CNS, în
funcie de limitele deplasrilor relative de nivel admise pentru structura principal,
este justificat de faptul c în multe cazuri elementele nesctructurale i detaliile de
prindere ale acestora sunt proiectate i uneori chiar comandate înainte de definitivarea
calculului structurii principale. În ori ce caz aceast limitare este asiguratorie.
C 10.4 Condiii generale pentru proiectarea seismic a componentelor

nestructurale
C 10.4.1. Legturile CNS
C 10.4.1.1.Principii generale de proiectare a legturilor CNS
C10.4.1.1(1) Proiectarea prinderilor va urmri,în primul rând, realizarea unui traseu
cât mai direct al forelor de legtur de la CNS la structura principal.
Componentele nestructurale cu mas i rigiditate mari vor fi prinse direct de un
element al structurii principale în timp ce componentele de dimensiuni mai mici pot fi
ancorate de o alt CNS, care, la rândul ei trebui s fie direct legat de structura
principal. Este, de exemplu, cazul firmelor/reclamelor care pot fi prinse de alte CNS -
parapei, atice- dar numai dac acestea sunt prinse direct de structura principal.
Toate prinderile CNS vor fi alctuite astfel încât s poat prelua efectele aciunii
seismice în ambele sensuri. Mecanismul de transfer al forelor de legtur dintr-o
prindere poate fi îns diferit în funcie de natura solicitrii (transmiterea prin contact
direct a compresiunii i transmiterea întinderii prin ancore metalice).
C10.4.1.1(2) În cazul în care sunt fixate de structura principal în mai multe puncte,
componentele care care au o mas important, care pot fi avariate, sau care prin cdere
pot avaria alte elemente, trebuie s poat prelua deplasrile relative determinate
conform 10.9.3.
În particular, pentru anumite categorii de CNS, cum sunt faadele cortin, sistemul
structural propriu poate cpta eforturi suplimentare datorit blocrii posibilitilor de
deformare liber sub efectul variaiilor de temperatur. Mrimea acestor eforturi
depinde de concepia de alctuire de ansamblu a faadei i de detaliile specifice i
trebuie luat în considerare atunci când este semnificativ în raport cu eforturile
provenite din aciunea seismic. Similar, în cazul cldirilor înalte deformaiile stâlpilor
de faad datorate variaiilor de temperatur sezoniere pot impune deformaii ale
pereilor nestructurali care se suprapun deformaiilor produse de micarea seismic.
Acest grup de CNS cuprinde suprafeele vitrate, pereii despritori, placajele, etc.
În funcie de materialul din care sunt realizate msurile de protecie sunt difereniate.
Astfel în cazul placajelor din aluminiu sau din materiale plastice a cror mas proprie
este redus i care au deformabilitate semnificativ, preluarea deplasrilor relative nu
pune în general probleme speciale.
C10.4.1.1(3) Independent de celelalte condiii de dimensionare i de detaliere se
recomand ca, ori de câte ori este posibil, la fiecare prindere care asigur rezistena i
stabilitatea unei CNS, s se prevad cel puin dou piese de ancorare ca msur
asiguratorie.
C10.4.1.1(4) Proiectarea prinderilor ductile trebuie s aib în vedere urmtoarele
obiective:
- s asigure redistribuia eforturilor între ancorele din acelai grup;
- s permit preluarea unor încrcri suplimentare fr rupere prematur.
În ceea ce privete disiparea energiei seismice în ancore, deoarece în cazurile curente,
nu se pot asigura condiiile necesare pentru o comportare histeretic stabil, se
recomand ca dimensionarea prinderilor s se fac fr a ine seama de aceasta. De
asemenea nu se poate conta pe energia consumat de ancor prin deformaia proprie
deoarece aceasta transmite eforturile unui material cu ductilitate sczut (beton sau
zidrie).
C10.4.1.1(5) Procedeele de prindere vor corespunde reglementrilor specifice valabile
în ar privitoare la dimensionare i detaliere sau vor face obiectul unui agrement
tehnic întocmit i aprobat conform legislaiei din România. Alegerea procedeului de
prindere i a materialelor utilizate va ine seama i de msurile necesare pentru
asigurarea durabilitii prinderii în condiiile de mediu/ expunere specifice.
C10.4.1.1(6) Neglijarea contribuiei forei de frecare la preluarea forei seismice de
calcul are la baz dou considerente:
- în multe cazuri deplasarea CNS sub efectul fortei seismice se produce

printr-o micare de basculare (deplasare "în salturi/în pai") ceea ce face ca
fora de frecare între CNS i suportul acesteia s nu se dezvolte integral în
timpul deplasrii;
- componenta vertical ascensional a acceleraiei seismice reduce efectul
forei de frecare (reduce fora de apsare pe suprafaa suport).
C10.4.1.1(7) Prevederile P100-1 au în vedere ca eforturile rezultate din transmiterea
forelor seismice aferente unei CNS la structura principal s nu afecteze sigurana
elementelor de care aceasta este prins (de exemplu, grinzile planeelor i stâlpii de
care este prins un panou nestructural de faad). De regul, este suficient numai
verificarea elementelor adiacente CNS (de care aceasta este prins direct) i a
prinderilor acestora pentru eforturile secionale (N, M, V) provenite din aciunea
simultan a încrcrilor verticale i seismice asupra structurii la care se adaug
eforturile secionale datorate forelor de legtur între CNS i structur. În unele cazuri,
pentru cldiri aflate în zone cu acceleraie seismic de calcul mare - orientativ
agt0,25g - i pentru CNS cu mas i rigiditate mari, verificarea menionat mai sus
trebuie extins pe traseul forelor pân la elementele pentru care efectul forelor de
legtur nu mai influeneaz dimensionarea. Verificrile menionate mai sus sunt
necesare i în toate cazurile în care dimensionarea elementelor structurii s-a fcut fr
cunoaterea exact a caracteristicilor constructive ale CNS i a modului de prindere a
acesteia de structura principal.
C 10.4.1.2. Calculul i alctuirea legturilor între CNS i elementele de rezemare
C10.4.1.2(1) Prevederea are în vedere faptul c mrimea forelor de legtur rezultate
din aciunea seismic asupra CNS poate fi afectat de numeroase incertitudini legate în
primul rând de:
- intensitatea aciunii seismice;
- modelul de calcul pentru determinarea forelor de legtur;
- imperfeciunile de realizare la antier a detaliilor din proiect.
Efectele economice ale sporului de for în prinderi sunt neglijabile în timp ce efectul
acestui spor asupra siguranei construciei poate fi foarte important inând seama de
condiiile menionate mai sus.
C10.4.1.2(2) Capacitatea ancorelor, specificat, de regul, în cataloagele firmelor
productoare numai pentru încrcri statice, nu va fi sporit pentru a se ine seama de
caracterul dinamic al încrcrilor date de cutremur. Invers, acolo unde condiiile
particulare de solicitare ale prinderii sunt defavorabile se recomand s se ia în
considerare o reducerea capacitii nominale a ancorei.
Calculul ancorelor trebuie s in seama i de toleranele de montaj specifice (pe toate
direciile) i chiar de o depire rezonabil a acestora mai ales în ceea ce privete
poziia (din aceast cauz pot rezulta unele excentriciti de aplicare a forelor i,
implicit, eforturi suplimentare în ancore).
Pentru prinderile care nu au un mecanism clar i sigur de transmitere a forei de
compresiune, proiectarea sistemului de ancore pentru preluarea momentului de
rsturnare trebuie s in seama i de deformabilitatea echipamentului i/sau a plcii de
baz a acestuia. O situaie special de acest fel se întâlnete în cazul prinderilor unor
utilaje sau echipamente electro-mecanice la care este prevzut susinerea provizorie
pe ancore (cu piulie de reglaj) i apoi umplerea spaiului de sub placa de baz cu
mortar. Dei unele lucrri subliniaz contribuia mortarului la preluarea eforturilor de
compresiune este prudent ca ancorele s fie dimensionate, pentru toate solicitrile,

neglijând aportul mortarului care poate fi practic anulat prin contracie i/sau fisurare.
C10.4.1.2(3) În cazul ancorelor fixate în beton sau în zidrie, dimensionarea acestora
pentru eforturi mai mari decât eforturile capabile ale CNS are ca scop reducerea
probabilitii de cedare a prinderii înaintea cedrii componentei respective. Prin
aceasta se are în vedere i faptul c, de multe ori, cedarea prinderii poate cpta
caracter neductil, din cauza variabilitii mari a proprietilor mecanice ale betonului i
mai ales ale zidriei. În acelai timp, prin dimensionarea prinderilor pentru fore
sporite se compenseaz, într-o anumit msur, scderea capacitii ancorei ca urmare
a fisurrii betonului sau zidriei sub aciunea solicitrilor seismice.
C10.4.1.2(4) Prevederea ine seama de faptul c ancorele scurte nu îndeplinesc
întotdeauna condiiile necesare unei comportri ductile. Datorit neomogenitii
betonului i/sau unor condiii specifice ale îmbinrii (distane mici fa de marginea
piesei sau între ancorele din grup, etc) exist o probabilitate ridicat ca ancora s
cedeze neductil (prin beton). Comportarea neductil are o probabilitate i mai ridicat
de a se produce în cazul ancorelor solicitate la for tietoare, ceea ce este cazul pentru
majoritatea CNS din cldirile curente, mai ales dac acestea sunt blocate de un
element rigid la una din feele rostului.
În aceste condiii, adoptarea unei valori mai mici a coeficientului de comportare a
CNS are scopul de a evita cedarea neductil a prinderilor de acest tip.
C10.4.1.2(5) Experimental, s-a constatat o mare variabilitate a capacitii de rezisten
a bolurilor fixate prin împucare. Împrtierea rezultatelor este mult superioar celei
constatate la ancorele montate în guri forate i este datorat, în primul rând,
neomogenitii inerente a straturilor superficiale de beton.
Aceast neomogenitate, din care rezult incertitudine privind sigurana prinderilor
respective, justific limitarea folosirii acestui tip de ancore la construcii situate în
zone cu seismicitate redus.
C 10.4.2. Interaciunile CNS
C 10.4.2.1. Interaciuni cu elementele/subsistemele structurale
C10.4.2.1(1) Modelul de calcul folosit pentru proiectarea seismic a structurilor nu
include, în general, efectul CNS.
In realitate, CNS din cldire, i mai ales pereii de închidere i cei despritori, pot
avea, în unele situaii efecte favorabile asupra siguranei cldirii dar, de cele mai multe
ori, în cazul în care efectele acestora nu sunt evaluate corect, pot conduce la
manifestarea unor efecte generale sau, mai ales, locale, defavorabile pentru integritatea
structurii.
- efecte favorabile: contribuie la preluarea forei tietoare; limiteaz, într-o
oarecare msur deplasrile laterale ale cldirii;.
- efecte nefavorabile:
prin sporirea rigiditii i implicit reducerea perioadei proprii a
modului fundamental mresc acceleraia orizontal (deplasarea
spre palierul spectrului de rspuns pentru cldirile cu T0tTC);
modificarea poziiei centrului de rigiditate i a momentului de
inerie de torsiune ceea ce poate conduce la creterea forei
tietoare în unele subansambluri structurale situate pe

perimetrul cldirii;
modificarea forei axiale în stâlpii alturai simultan cu sporirea
momentelor încovoietoare i forelor tietoare în zonele de
contact;
producerea unor mecanisme de prbuire neconvenionale,
altele decât mecanismul optim, datorit concentrrilor de
eforturi care se produc.
De regul, se poate admite c prezena CNS nu influeneaz criteriile de regularitate
definite la 4.4.3. dac:
- pereii exteriori i interiori nu prezint rigiditate semnificativ mai mare decât
cea a elementelor structurale;
- dispunerea în plan a acestora este relativ uniform i nu difer semnificativ
de distribuia elementelor structurii;
- rigiditatea pereilor i poziia lor în plan nu se modific semnificativ de la un
nivel la altul.
În cazurile în care condiiile de mai sus nu sunt satisfcute, calculul structural devine
mai complex :
- este necesar includerea pereilor în modelul de calcul al structurii ca bare
sau ca plci (în modelul/domeniul elastic) i examinarea condiiilor de intrare
în lucru a acestor elemente:
imediat (dac exist certitudinea unui contact direct cu
structura);
dup ce s-a atins un anume nivel de deplasare lateral de
ansamblu (dac între perei i structur exist un spaiu liber)
- pentru cazul în care se examineaz influena pereilor asupra rspunsului
cldirii în domeniul postelastic este necesar adoptarea unui model de
comportare cât mai realist pentru încrcrile ciclice alternante (se recomand
folosirea unui model cât mai simplu i acoperitor);
- sunt necesare msuri speciale de alctuire /detaliere constructiv a zonele de
contact cu grinzile/stâlpii alturai.
C 10.4.2.2 Interaciuni cu alte CNS
În numeroase cazuri, în proiecte se prevede asigurarea stabilitii unor CNS prin

rezemare sau rigidizare prin intermediul altor componente nestructurale. Adoptarea
acestor rezolvri poate fi acceptat numai dac se verific:
- capacitatea elementului care constituie reazem/rigidizare de a prelua
încrcrile seismice i, dup caz, cele gravitaionale, aferente componentei
respective;
- compatibilitatea deformaiilor celor dou elemente;
- existena unor msuri constructive care s permit preluarea unor deformaii
superioare, în limite rezonabile, celor determinate prin calcul precum i a
abaterilor de montaj.
În cazul instalaiilor i echipamentelor care constituie "sisteme" msurile pentru

reducerea riscului de avariere vor fi mai severe pentru acele componente care
condiioneaz funcionarea întregului sistem. De exemplu, în cazul instalaiilor de
rezerv dintr-un spital, asigurarea funcionrii generatorului electric este necesar
pentru funcionarea sistemelor de iluminat, de ventilaie/condiionare, de alimentare cu
ap potabil i de înclzire. Ca atare, proiectarea prinderilor generatorului trebuie s se
fac la un nivel de siguran superior celui adoptat pentru alte componente ale
sistemului. În acelai context trebuie examinat i nivelul de protecie al altor CNS a
cror avariere poate afecta integritatea sau funcionalitatea CNS cu rol "vital". De
exemplu, prbuirea pereilor despritori de la camera generatorului poate conduce
de asemenea la consecinele menionate mai sus.
C 10.5. Proiectarea seismic a componentelor arhitecturale nestructurale (A)

C 10.5.1. Condiii generale de proiectare seismic
C10.5.1(1) Obiectivele proiectrii seismice a componentelor arhitecturale au fost
prezentate la C10.2.
Msurile de proiectare pentru satisfacerea acestor obiective trebuie s rspund
urmtoarelor cerine:
- asigurarea stabilitii i integritii fizice a CNS; în situaiile precizate prin
tema investitorului, prin proiectare trebuie s se asigure i funcionalitatea CNS;
- evitarea unor interaciuni defavorabile cu structura sau cu alte CNS;
- limitarea pierderilor materiale (avarii limitate i reparabile în cazul
cutremurelor moderate).
C 10.5.1.1. Condiii pentru proiectarea seismic a componentelor arhitecturale

nestructurale din zidrie (Az)
C10.5.1.1.(1) Cu toate progresele realizate pe plan internaional privind introducerea
materialelor i tehnologiilor noi pentru realizarea componentelor arhitecturale
nestructurale, în România realizarea acestora se face aproape în exclusivitate din
zidrie. În cele mai multe cazuri proiectarea acestor elemente ignor încrcrile
minime pe care acestea ar trebui s le suport i din raiuni zise "de economie" sunt
executate cu materiale de calitate slab sau modest.
Prevederile date continuare au ca scop limitarea situaiilor de subdimensionare a
componentelor nestructurale arhitecturale din zidrie.
C10.5.1.1.(3),(4),(5)i (6) Aceste paragrafe stabilesc caracteristicile minime ale
materialelor pentru zidrie (elemente i mortare) care se folosesc pentru proiectarea
seismic. Atragem atenia c limitele impuse se refer la caracteristicile necesare
pentru asigurarea rezistenei seismice i sunt mai severe decât condiiile impuse
materialelor folosite în zone neseismice.
C10.5.1.1.(7) Acest paragraf stabilete, odat în plus, rspunderea proiectantului
pentru alegerea materialelor pentru zidrie în vederea asigurrii satisfacerii cerinei de
siguran sub efectele aciunii seismice de proiectare (dup caz, pentru ULS i/sau
pentru SLS).
C 10.5.2. Proiectarea seismic a elementelor de construcie ataate anvelopei

În concepia P 100-1, proiectarea seismic a elementelor anvelopei are o importan
deosebit inând seama de consecinele extrem de grave care pot decurge din avarierea
i prbuirea acestora în spaiile din exteriorul cldirii. Msurile de prevedere se refer
mai întâi la elementele de închidere cu mas mare care sunt sensibile la aciunea
seismic direct, normal pe plan i, simultan, la deplasrile în plan impuse de
deformaia de ansamblu a cldirii. În cazul pereilor din zidrie riscul datorat aciunii
seismice perpendicular pe planul peretelui este amplificat de rezistena sczut a
zidriei la întindere din încovoiere i de caracterul fragil al ruperii. Mai multe studii
experimentale arat c în acest caz efectele se suprapun i se amplific reciproc. În
cazul pereilor nestructurali rezemai pe console sau grinzi cu deschideri mari
deformaiile statice ale elementelor de reazem sunt fi amplificate i de efectul
componentei verticale a micrii seismice. Efectele aciunii seismice în plan vertical
amplific, în acest caz, efectelor forelor seismice orizontale care acioneaz în planul
peretelui i perpendicular pe acesta [Newmark,N.M., Rosenblueth,E. Fundamentals of
Earthquake Engineering Printice Hall Inc. Englewood Cliffs, N.J. 1971] . Din acest motiv, pentru
evitarea prbuirii pereilor în cazul unui cutremur puternic este necesar limitarea
deformaiilor panoului de zidrie perpendicular pe planul su simultan cu limitarea
deplasrii relative de nivel a structurii. Cu toate aceste precauii, în absena unor
msuri constructive de ancorare corespunztoare, prbuirea pereilor în cazul unui
cutremur puternic nu poate fi evitat cu certitudine.
(a) rezemai pe console (b) înrmai în cadre de beton armat

Figura C 10.9. Prbuirea pereilor de faad
C 10.5.2.1. Condiii pentru proiectare seismic a elementelor de construcie din
zidrie ataate anvelopei (A1z)
C10.5.2.1 (3) Din analiza efectuat dup cutremurul din 1940 de ctre A.A.Bele -
[Cutremurul i Construciile - Bucuresti 1941], pot fi citate, cât mai aproape de exprimarea
originar a autorului, remarcile privind comportarea seismic a courilor i explicaiile,
de cele mai multe ori evidente, ale situaiilor constatate :
Co urile au suferit deasemeni foarte mult. În special co urile înalte, i cele cu
cciul s-au prbu it distrugând alocuri învelitorile i chiar plan eele.
Distrugerea co urilor chiar la cutremure de mai mic intensitate (de gradul VI,
de exemplu) se explic i prin faptul c zidria acestor co uri sub aciunea
fumului, a variaiilor de temperatur , a ploii, a îngheului i dezgheului este în
bun parte alterat. Chiar la co uri joase care s-au prbu it, în majoritatea
cazurilor, zidria se gsea complet dezagregat pe învelitoare.
C10.5.2.1. (4) Prevederea are în vedere evitarea/limitarea riscului prbuirii

calcanelor/frontoanelor înalte care nu au structur proprie sau nu sunt ancorate de
elementele structurale. Prin cdere aceste elemente pot produce accidente în exteriorul
cldirii sau pot avaria cldirile adiacente care au înlime mai mic.
Figura C 10.10. Cderea calcanului a avariat cldirea vecin Bucureti, 1977

C10.5.2.1 (6) Pentru realizarea cornielor i brâurilor prin zidire se recomand ca
avansarea în consol la fiecare asiz s nu depeasc 1/3 din limea elementului sau
1/2 din înlimea acestuia. În cazul în care cornia se execut peste nivelul ultimului
planeu (constitue atic al terasei) la partea superioar se va prevedea o centur de
beton armat continu pe toat lungimea corniei. În funcie de valoarea eforturilor
datorate aciunii seismice perpendiculare pe planul corniei în zidrie se vor prevedea
stâlpiori de beton armat în continuarea celor de la nivelul inferior.
Figura C 10.11. Zidirea cornielor i brâurilor
C10.5.3.1.1. Condiii pentru proiectarea seismic a pereilor de închidere (A2z) i

de compartimentare(A3z) din zidrie înrmai în cadre de beton armat / oel
Proiectare seismic a pereilor de închidere i de compartimentare din zidrie înrmai
în cadre a cptat în ultima în ultima perioad o preocupare deosebit din partea
specialitilor dar i a organismelor de reglementare naionale i internaionale. Dei
anumite preri, exprimate de persoane care nu au suficient competen, minimizeaz
efectele rspunsului seismic nefavorabil al panourilor de zidrie înrmate, comunitatea
specialitilor, prin Documentul CEN/TC250/SC8/N469 adoptat la reuniunea de la
Lausanne din 15 martie 2013, trage un important semnal de alarm:
....În plus cutremurele recente, în special cel de la l'Aquila (Italia), au artat c
în multe cldiri recente, ale cror structuri s-au comportat bine, s-au produs
avarii grave la panourile de zidrie....Acest fapt recomand ca prevederile EN

1998-1 pentru cadre cu zidrie de umplutur s fie extinse împreun cu cele
privind i alte tipuri de închideri....
C10.5.3.1.1. (3) Proiectarea pentru aciunea seismic a cadrelor de beton armat cu
panouri de zidrie înrmate trebuie s aib în vedere, în primul rând, controlul
interaciunilor de ansamblu i/sau locale ale pereilor cu structura cldirii în toate
fazele de solicitare care pot rezulta pentru diferite niveluri de severitate ale
cutremurului.
Aceste interaciuni pot avea dou categorii de efecte:
- modificarea strii de eforturi i deformaii în structur (efecte globale) sau
numai în anumite elemente ale acesteia (efecte locale) cu consecine negative
asupra siguranei structurale;
- avarierea zidriei pereilor înrmai prin aciunea seismic direct
(perpendicular pe planul panoului), prin aciunea seismic indirect
(deformaiile impuse panoului prin deformarea de ansamblu a cldirii) sau
prin efectul combinat al celor dou categorii de aciuni.
Prezena panourilor de zidrie înrmate modific substanial comportarea cadrelor de
beton armat sau metalice la aciunea forelor laterale.
Modificrile se refer atât la rezistena i la rigiditatea cadrelor cât i la capacitatea de
disipare a energiei seismice i depind de un numr mare de factori geometrici,
mecanici i tehnologici care pot varia în limite foarte largi.
Participarea panoului de zidrie împreun cu cadrul la preluarea forei seismice este
posibil numai în condiiile în care contactul între zidrie i cadru, dac acesta a fost
realizat iniial (la execuie), i integritatea zidriei nu sunt afectate de deformaiile
laterale impuse de deplasarea cadrului.
Referitor la importana realizrii iniiale, la execuie, a contactului nemijlocit între
zidrie i elementele cadrului, se reamintete faptul c s-a demonstrat de mult timp c
existena unor spaii libere, chiar de dimensiuni mici, între cadru i panou, provoac
scderea brusc a rigiditii iniiale a ansamblului [Smith, B.S., Behaviour of Square Infilled
Frames , Proc. ASCE 92 (ST1), p.381-403, 1966]. Dar, aa cum este evident, contactul
nemijlocit/direct între cadru i panou nu poate fi asigurat, în practic, pentru toate
panourile unei cldiri ceea ce creaz, de la început, o important surs de incertitudine
pentru cunoaterea rspunsului real al construciei.
În cazul producerii unui cutremur, meninerea contactului între panou i cadru este
posibil numai la niveluri relativ sczute ale forei laterale. În [Paulay, T., and Priestley, M.
J. N., Seismic design of reinforced concrete and masonry buildings, John Wiley & Sons, New York,
1992] se afirm c separarea cadrului de beton armat de panoul de zidrie se produce
la o for de circa 50÷70% din rezistena la forfecare a panoului i c acest procent
poate fi mai mic în cazul cadrelor din oel.
Separarea panoului de zidrie de cadru se datoreaz particularitilor de deformare
lateral ale acestora:
- barele cadrelor care sunt dominate de eforturi de încovoiere se deformeaz cu
curburi de semne contrarii i punct de inflexiune în zona central
- panoul de zidrie care este dominat de eforturi de forfecare are deformaia
unghiular caracteristic acestei solicitri
Separarea între panou i cadrul în care acesta este înrmat se poate produce i din
cauze neseismice cum sunt: deformaiile structurii din încrcri verticale, efectele
contraciei i ale curgerii lente, efectele variaiilor de temperatur (mai ales în
panourile de închidere)
Având în vedere importana existenei contactului între cadru i zidria de umplutur,
este necesar ca la proiectare s fie prevzute msurile constructive pentru a
preîntâmpina separarea prematur, în condiii de exploatare normal, a acestora.
Dup separare, participarea zidriei de umplutur la sporirea rezistenei i rigiditii
laterale a cadrelor de beton armat sau de oel se realizeaz prin împnarea zidriei în
zona nodurilor de cadru adiacente diagonalei care se scurteaz sub efectul deplasrii
laterale . Lungimile zonelor de contact între zidrie i cadru variaz în funcie de
caracteristicile geometrice i mecanice ale cadrului i ale panoului. Determinarea cât
mai exact a acestora a constituit obiectul a numeroase cercetri teoretice i
experimentale. Orientativ, se poate considera [Pradhan, P L, Composite Actions of Brick Infill
Wall in RC Frame under In-Plane Lateral Load, Ph.D. Thesis, Department of Civil Engineering, IOE,
Tribhuvan University, 2009] c se realizeaz contactul pe circa 1/3 din înlimea stâlpului
i pe circa 1/6 din lungimea grinzii alturate. Valorile pot fi diferite dac la execuie
nu s-a realizat contactul nemijlocit între cadru i panou.
Figura C 10.12. Împnarea zidriei în colurile cadrului

În aceste condiii, mecanismul de preluare a forelor laterale din cadrele "pure" (engl.
bare frames) caracterizat prin eforturi secionale de încovoiere (M) dominante, se
transform într-un mecanism de grind cu zbrele în care domin eforturile axiale (±
N). În consecin, momentele încovoietoare în grinzile i în stâlpii cadrului sunt mai
mici decât în cadrul "pur", în timp ce forele axiale cresc sau îi modific semnul (de
exemplu, pot apare fore axiale de întindere în grinzi).
În cazul cldirilor multietajate, deformaia de ansamblu a cadrelor cu zidrie înrmat
este similar cu cea a unei console verticale aa cum s-a observat mai de mult [Fintel, M,
Multistory Structures, Handbook of Concrete Engineering, Chapter 10, CBS Publishers, (1986)].
Conlucrarea între cele dou subansambluri este activ pân la cedarea unuia dintre
acestea, dup unul din mecanismele care vor fi discutate în continuare.
֜ Efecte structurale de ansamblu ale panourilor de zidrie
Efectele de ansamblu ale panourilor de zidrie înrmate asupra rspunsului seismic al
cldirilor cu structura alctuit din cadre se concretizeaz, în funcie de modul în care
sunt amplasate panourile, prin sporirea rigiditii locale a unui cadru, la un nivel sau la
mai multe niveluri, sau prin sporirea rigiditii de ansamblu a structurii.
Figura C 10.13. Modificarea rigiditii cadrelor (Ri) prin panouri de zidrie

Modificarea rigiditii cadrelor prin dispunerea necontrolat a panourilor de înrmate
afecteaz nefavorabil regularitatea structural a cldirii în plan i în elevaie prin
deplasarea, de la un nivel la altul, a poziiei centrului de rigiditate (CR) în raport cu
centrul de greutate al planeului (CG) ceea ce antreneaz producerea/accentuarea
rsucirii de ansamblu a cldirii. Aceasta situaie este exemplificat cu cldirile
prezentate în figura de mai jos care reprezint situaii concrete, des întâlnite în
proiectarea curent.
(a) Tronson de capt la cldire tip "bar" (b) Cldire tip "plomb" – cu trei calcane
Figura C 10.14. Nesimetrie/neregularitate structural în plan produs de panourile de zidrie
înrmate (PZ) la structuri alctuite din cadre.
Dispunerea neregulat în elevaie a panourilor de umplutur modific rigiditatea

cldirii de la un etaj la altul i poate conduce la formarea etajelor "slabe". Aceast
situaie este întâlnit mai ales la cldirile cu funciuni multiple: garaje/magazine la
parter i eventual la etajul 1 i locuine la etajele superioare sau la hoteluri unde
primele niveluri necesit spaii largi în timp ce la etajele curente exist perei
despritori la fiecare camer.
Se reamintete c proiectarea cldirilor cu primul nivel pe stâlpi este unul dintre cele
cinci principii arhitecturale ale lui Le Corbusier care, preluat fr discenmânt, a
generat numeroase avarii în ri seismice cum sunt Taiwan, Algeria, Italia, Turcia i
chiar în SUA. [Li Wang, M., Stylistic Dogma vs Seismic Resistance. The contribution of modernist
tenets to an Algerian disaster. AIA Journal, november 1981][Petrovici, R. Unele consideraii privind
relaia dintre concepia arhitectural i rspunsul seismic al cldirilor. Simpozion Academia Român-
UTCB 1999].
Ilustrarea acestui adevr, evident i astzi necontestat de adevraii specialiti, arat
manifestri practic identice la cldiri situate la mii de kilometri distan i cu un
interval de zece ani între ele.
(a) Taiwan (1999) (b) L'Aquila (2009)

Figura C 10.15. Avarierea identic a cldirilor cu parter "slab"
La acest tip de structur cerina de ductilitate rotaional concentrat la nivelul

stâlpilor parterului nu poate fi satisfcut cu dimensiunile i armrile care rezult în
condiiile proiectrii specifice cldirilor cu puine niveluri astfel încât formarea
mecanismului de etaj este practic inevitabil.
În situaii extreme, combinarea neregularitilor nestructurale rezultate din dispunerea
necontrolat a panourilor de zidrie, cu proiectarea superficial/neglijent a structurii
de beton armat poate conduce la distrugerea complet a unei cldiri.
Figura C 10.16. Distrugerea complet a unei cldiri etajate din cauza dispunerii necontrolate a
panourilor de zidrie (cutremurul de la Bhuj)
Cldirea respectiv cu structura alctuit din cadre de beton armat (înlime P+4E)
avea locuine la toate nivelurile i pe jumtate din suprafaa parterului. În aceaste zone
existau numeroase panouri de zidrie înrmate (perei de închidere i de
compartimentare). La parter, pe jumtate din suprafaa nivelului, au fost amenajate
garaje ceea ce condus la suprimarea pereilor de zidrie de închidere (pentru a permite
accesele) i a pereilor de compartimentare (pentru a permite manevrarea mai simpl a
autoturismelor). Ca urmare, distribuia puternic nesimetric a rigiditilor a condus la
manifestarea brutal a efectului de rsucire de ansamblu care a generat o for
tietoare care s-a dezvoltat pe toat înlimea cldirii. Consecinele potenial
distructive al acestui efect au fost ignorate de proiectant care nu a luat msuri pentru
sporirea armturilor din elementele orizontale din planul vertical asociat
discontinuitii de rigiditate. i cum niciodat o avarie atât de sever nu se produce
fr circumstane agravante, toate armturile longitudinale ale elementelor orizontale
ale structurii, de la toate nivelurile, erau înndite în seciunea critic!
Un alt tip de avariere grav care, de regul, se produce sub efectul combinat al aciunii
seismice perpendiculare pe planul peretelui i al celei în planul panourilor, este
expulzarea complet a panourilor de zidrie. Acest fenomen a fost întâlnit la mai multe
cutremure, chiar la cldiri care nu au suferit avarii structurale.
Figura C 10.17. Expulzarea faadelor înrmate în cadre de beton armat
Expulzarea zidriilor de faad este o avariere deosebit de periculoas pentru

sigurana vieii persoanelor din exteriorul cldirii i deosebit de costisitoare deoarece
cldirile respective devin nelocuibile i necesit un volum mare de lucrri de
reabilitare.
֜ Efectele locale ale interaciunilor necontrolate asupra cadrelor de beton armat
Aa cum am mai menionat, cutremurele din ultimele dou decenii au artat
vulnerabilitatea foarte ridicat a cldirilor în cadre cu panouri de zidrie înrmate.
Vulnerabilitatea menionat se manifest în mod brutal i frecvent în cazul în care
interaciunea cadru/panou este neglijat sau subestimat în proiectul structurii de
rezisten a cldirii. Câteva situaii tipice de avariere sunt prezentate i explicate în
continuare.
֜ Avarierea nodurilor de cadru
În cazul zidriilor cu rezistene ridicate i/sau al cadrelor dimensionate
necorespunztor, împnarea zidriei în nodurile cadrului poate produce cedarea
grinzii/stâlpului prin for tietoare sau deteriorarea nodului.
Fisurarea nodului, chiar în stadii incipiente, cu deschideri mici, sporete
deformabilitatea cadrului i reduce aderena armturilor din grind i prin aceasta
reduce i valoarea momentului capabil de la captul grinzii. Procesul de fisurare a
nodului de cadru nu contribuie la disiparea energiei seismice.
Avarierea nodurilor de cadru se poate produce chiar i în condiiile unor panouri de
umplutur relativ "slabe", cum sunt cele din elemente cu goluri mari i cu perei subiri,
în condiiile în care armarea barelor cadrului i, mai ales, armarea nodului, sunt
insuficiente cantitativ sau ca mod de dispunere (de exemplu, absena etrierilor din
stâlp sau dispunerea lor la distane mari).
Totodat, trebuie reinut i faptul c remedierea avariilor nodurilor, cum sunt cele din
figura C 10.18, este foarte complicat din punct de vedere tehnic, este costisitoare i,
în unele cazuri, are implicaii nefavorabile asupra funcionalitii construciei i a
aspectului acesteia (mai ales dac se face o consolidare prin cmuire/manonare cu
beton armat).
Figura C 10.18. Avarierea nodurilor de cadru provocat de panourile de zidrie

(L'Aquila 2009)
֜ Avarierea barelor cadrului
Principalul efect local ale panourilor de zidrie înrmate în cadre const în modificarea
schemei statice a cadrului cu consecine, uneori grave, asupra strii de eforturi din bare.
Neglijarea acestei modificri, din necunoatere sau din superficialitate, conduce în cele
mai multe cazuri la efecte care pot pune în pericol integritatea cldirii.
În timpul micrii seismice se produce modificarea lungimii efective a barelor prin
crearea unor contacte/reazeme suplimentare care, dac nu sunt luate în considerare la
proiectarea rezistenei cadrului prin armare adecvat, pot produce
avarierea/distrugerea elementelor respective.
Fenomenul cel mai periculos este formarea stâlpilor scuri prin efectul panourilor de
zidrie care se dezvolt parial pe înlimea etajului.
În figura C 10.19 este reprezentat mecanismul prin care un parapet de zidrie executat
incorect (împnat/fixat lateral la contactul cu stâlpii) conduce la avarierea structurii:
- Reduce lungimea stâlpului
- Modific schema static, zidria diagonalei comprimate constituind "reazem"
suplimentar pentru stâlp
(a) (b
Figura C 10.19. Efectul panourilor de zidrie cu înlime parial-formarea stâlpilor scuri
Modul de rupere al stâlpului dep inde de raportul între "lungimea" stâlpului scurtat i
dimensiunea seciunii transversale în planul cadrului.
În cazul din figura C 10.19.(a), în care raportul menionat este aproximativ cinci,
stâlpul a cedat prin articularea plastic la ambele extremiti ca urmare a capacitii
insuficiente de rezisten la compresiune excentric.
În cazul din figura C 10.19.(b) lungimea stâlpului scurtat a devenit practic egal cu
latura sa (stâlp extrem de scurt) ceea ce a generat o rupere exploziv prin forfecare, cu
expulzarea betonului. Rapoartele echipelor de investigare post-seism conin zeci de
astfel de fotografii.
În mod similar se poate produce, cu aceleai efecte, scurtarea grinzilor prin panouri
care se dezvolt numai pe o parte din lungimea grinzii.
֜ Efectele interaciunilor necontrolate asupra panourilor de zidrie.
Avarierea panourilor de zidrie se manifest, în cele mai multe cazuri, ca urmare a
lipsei controlului mrimii deplasrilor impuse de cadru zidriei înrmate. Absena în
codurile de proiectare a prevederilor referitoare la limitarea deplasrilor relative de
nivel, sau ignorarea lor atunci când acestea exist, au drept consecin numeroase
degradri ale pereilor nestructurali de închidere i/sau de compartimentare .
În comunicarea [Li, B, Wang,Z.,Mosalam, K.M., and Xie, H Wenchuan Earthquake Field Reconnaissance on
Reinforced Concrete Framed Buildings With and Without Masonry Infill Walls, 14thWCEE, Beijing,2008] este
prezentat o gam larg de avarii tipice la cadrele cu panouri de zidrie constatate la
cutremurul de la Wenchuan (2008). Comunicarea atrage atenia asupra faptului c
panourile din elemente cu goluri (a) i (b) au prezentat mai multe avarii, protejând mai
puin cadrele decât panourile din zidrie cu elemente pline (c).
(a) (b) Zidrie cu elemente cu goluri (c) Zidrie cu elemente pline

Figura C 10.20. Comportarea panourilor de zidrie la cutremurul de la Wenchuan (2008)
La cutremurul de la L'Aquila (2009) s-au înregistrat avarii moderate sau mai severe ale
zidriilor de umplutur la 29% dintre cldirile investigate.
Panourile înrmate folosite la aceste cldiri au fost, în marea majoritate perei dublu
strat cu gol interior, din crmizi cu goluri orizontale (sau dispuse orizontal) i fr
armturi în rosturi [Liel, A.B., Lynch, K P. Vulnerability of reinforced concrete frame buildings and their
occupants in the 2009 l’Aquila, Italy earthquake Report Number 213 October 2009 Department of Civil,
Environmental, and Architectural Engineering University of Colorado]
Cutremurul de la L'Aquila a pus în eviden comportarea nesatisfctoare a panourilor

de umplutur din zidrie cu elemente cu goluri i perei subiri (similare celor din
grupa 2S). Sub efectul deplasrilor laterale ale cadrului, panourile s-au dezintegrat pur
i simplu, elementele prezentând spargeri explozive ceea ce reprezint o dovad în
plus pentru lipsa de robustee a acestor elemente !.
Figura C 10.21. Avarierea panourilor de umplutur din elemente cu goluri i perei subiri
[ Fred Turner, L'Aquila]
O alt cauz sistematic a avariilor care s-au manifestat este folosirea, la exterior, a
pereilor dublu strat cu gol interior, dar fr legturi între straturi sau cu legturi
insuficiente sau ancorate necorespunztor.
(a) (b)
Figura C 10.22. Zidrie dublu strat fr legturi între straturi (Turcia 1999)
În figura C 10.22. (b) este vizibil i modul specific de avariere a elementelor cu perei
subiri prin cedarea exploziv cu expulzarea pereilor exteriori ai elementului pentru
zidrie .
Figura C 10.23. Zidrie dublu strat cu legturi necorespunztoare între straturi (L'Aquila 2009)
În figura C 10.23. se vede c legturile între cele dou straturi ale peretelui nu au fost
realizate cu ancorele metalice prevzute în standardul SR EN 845 sau în
reglementrile similare din SUA. Legturile între straturi prin elemente ceramice
(crmizi/blocuri) dispuse transversal, cu distane mari între ele i, probabil,
insuficient esute, nu s-au dovedit capabile s asigure nici stabilitatea stratului exterior
i nici integritatea stratului interior.
Se reamintete c pereii dublu strat cu gol interior au fost folosii pe scar larg în
cldirile interbelice din România, de multe ori chiar i pentru perei structurali (zidia
american, dup denumirea vremii).
C10.5.3.1.1. (6) Determinarea caracteristicilor geometrice i mecanice ale diagonalei
comprimate - denumit i diagonala echivalent ca rezisten i rigiditate cu panoul
de umplutur - definit prin limea de zidrie efectiv reprezint problema cheie
pentru stabilirea modelului de calcul.
Datele existente în literatur pentru limea diagonalei echivalente variaz în limite

foarte largi. Aceast variaie rezult, în special, din nivelul de simplificare adoptat de
autori. Relaiile cele mai complexe [Stafford-Smith,B., and Carter, C., A method of analysis for
Infilled Frames Proc. ICE , v.44- 1969] [Mainstone, R. J., On the Stiffness and Strength of Infilled
Frames Proceedings of the Institution of Civil Engineers, 1971] au fost stabilite inând seama de
un numr mare de parametri (dimensiunile zonei de contact, distribuia eforturilor în
zona de contact, raportul rigiditilor cadrului / panoului, etc).
Mai recent, s-au propus relaii mai simple, independente de proprietile cadrului i ale
panoului, care definesc limea echivalent a diagonalei ca o fraciune din lungimea
diagonalei panoului (D) dar, care au de asemenea, variaii importante, de la un
cercettor la altul:
- a=0,25D [Paulay, T., and Priestley, M. J. N., Seismic design of reinforced concrete and
masonry buildings, John Wiley & Sons, New York, 1992.]
- a=0,20D [Penelis, G. G., & Kappos, A. J., Earthquake-resistant concrete structures, E &
FN Spon, London, 1997]
- a=0,10 D [*** Italia Ministero dei Lavori Pubblici, Circolare 10 Aprile 1997, Istruzioni
per l'applicazione delle norme tecniche per le costruzioni in zone sismiche di cui al decreto
ministeriale 16 gennaio 1996, Supplemento Ordinario alla Gazzetta Uficiale n. 97, 28 Aprile
1997]
În Cod s-a adoptat valoarea a=0,10D apreciind c valorile date de celelalte propuneri
conduc la fore nerealist de mari în diagonala comprimat i prin urmare la
dimensionri suplimentare excesive ale grinzilor i stâlpilor.
Pentru cadre metalice, cercetri mai vechi, au propus o lime i mai mare a diagonalei:
a=0,33D [Holmes, M., Steel frames with brickwork and concrete infilling", Proc. of the Institution of
Civil Engineers, part 2, vol. 19, pp. 473-478, London, 1961]
Un calcul mai exact a fost propus în [Mainstone, R. J., Supplementary note on the stiffness and
strenght of infilled frames, Current Paper CP13/74, BRE,London, 1974] pornind de la observaia
c limea diagonalei echivalente nu rmâne constant ci depinde de starea de
degradare a panoului. Valorile propuse în aceast lucrare au caracter empiric fiind
bazate pe prelucrarea unor date experimentale.
- la iniierea fisurrii
a
# 0.56 sin 2TOH et
3.78
D
- în faza intermediar i, suficient de exact, pân la rupere
a
# 0.17 sin 2T OH et
3.90
D
Lucrarea [Ghassan Al-Chaar Evaluating Strength and Stiffness of Unreinforced Masonry Infill
Structures. US Army Corp of Engineers, Engineer Research and Development Center, January 2002]
analizeaz i efectul interaciunii între cele dou categorii de solicitri: în planul
panoului i perpendicular pe acesta. Experiena ultimelor cutremure a artat c
rezistena panourilor de umplutur la aciunea seismic în planul peretelui poate fi
drastic redus în condiiile în care fora perpendicular pe plan are valori importante.
Pe baza unui calcul neliniar cu elemente finite s-a stabilit o relaie de reducere a
capacitii de rezisten în planul panoului în funcie de intensitatea solicitrii
perpendicular pe plan.
Relaia propus pentru evaluarea reducerii rezistenei datorit efectului suprapunerii

celor dou solicitri are forma:
FRdredus ( zu) k A FRd ( zu)
1 5
kA 1 UA U2A
4 4
FE A
UA
unde
FR A
Notaiile folosite mai sus sunt:
FE(A) fora seismic uniform distribuit normal pe plan
FR(A) fora capabil uniform distribuit normal pe plan
kA coeficientul de reducere a capacitii de rezisten în plan FRd(zu) datorit
aciunii seismice perpendicular pe plan
C 10.5.3.4. Condiii pentru proiectarea seismic a pereilor de compartimentare
din alte materiale.
C10.5.3.4 (2) Unul dintre avantajele folosirii pereilor despritori uori (cu schelet din
lemn/oel i panouri de gips carton) este sensibilitatea mai redus la deplasrile
relative de nivel ale ansamblului structurii. Prezentarea mai detaliat dat în cele ce
urmeaz are ca scop încurajarea introducerii pe scar larg a acestor perei în practica
curent din România. Utilizarea acestui tip de perei în locul celor din zidrie aduce i
avantaje în cazul reparrii/înlocuirii dup un cutremur sever.
În cazul pereilor uori, valorile limit ale driftului (pentru calculul în planul peretelui)
i ale sgeii maxime (pentru calculul perpendicular pe planul peretelui) depind în
primul rând de modul de alctuire al scheletului metalic sau din lemn.
Figura C 10.24. Alctuirea pereilor uori folosii la încercrile prezentate în

[Arnold,A.E. Cyclic Behaviour and Repair of Stucco and Gypsum Sheathed Woodframe Walls, Report
no. SSRP 2002/07, Univ. of California, San Diego]
Pentru verificarea la SLS, în vederea protejrii finisajelor, sgeata perpendicular pe

plan trebuie s fie Het/200 - limit stabilit, de exemplu, în standardul NZS
4203:1992.
În ceea ce privete condiiile de verificare la SLS în raport cu aciunea seismic în
planul pretelui, unele date relevante rezult din încercri recente asupra pereilor
despritori cu schelet din lemn i fee din tencuial armat sau panouri de ipsos
(tencuite sau acoperite cu tapet) [Arnold,A.E. Cyclic Behaviour and Repair of Stucco and
Gypsum Sheathed Woodframe Walls Report no. SSRP 2002/07, Univ. of California, San Diego].
Aceste încercri au permis stabilirea a trei domenii de deformare (deplasare relativ de
nivel) care sunt relevante pentru SLS a pereilor despritori:
- Domeniul 1 cu 'max = 2‰ (cldire complet funcional - CCF)

- Domeniul 2 cu 'max = 4‰ (cldire funcional -CF)
- Domeniul 3 cu 'max = 7‰ (cldire care asigur protecia vieii - CPV)
Cu datele de mai sus se pot evalua, orientativ, deplasrile relative de etaj, în funcie de
nivelurile de performan "int", dac se urmrete protecia pereilor despritori
- Pentru o cldire de birouri cu hetaj = 3.60 m deplasrile relative de nivel
admisibile dr sunt:
cldire complet funcional: ID = 0.2%………dr = 0.72 cm
cldire funcional: ID = 0.4%………dr = 1.44 cm
- Pentru o cldire de locuit cu hetaj=3,00 m deplasrile relative de nivel
admisibile dr sunt:
cldire complet funcional: ID = 0.2%………dr = 0.60 cm
cldire funcional: ID = 0.4%………dr = 1.20 cm
Rezultatele încercrilor au artat urmtoarele informaii semnificative:
Panouri cu fee tencuite (figura C 10.25a)
- Domeniul 1 Starea de fisurare a tencuielii i deschiderile fisurilor arat un grad
de avariere foarte redus. Multe din fisuri sunt din categoria "fir de pr" pentru
care deschiderea este d0,05 mm.
- Domeniul 2 Este caracterizat prin creterea continu a lungimii i deschiderii
fisurilor formate în domeniul 1 i prin apariia unor noi fisuri.
- Domeniul 3 Comportarea tencuielilor pentru valori mai mari ale deplasrii
relative de nivel au artat atât amplificarea procesului de fisurare cât i situaii
în care s-a produs desprinderea stratului de finisaj.
(a)
(b)
Cldire complet funcional Cldire funcional
Figura C 10.25. Evoluia avariilor la pereii uori cu fee tencuite (a) i la pereii uori cu fee din
panouri de ipsos (b)
Panouri cu fee din plci de ipsos (figura C 10.25b)

- Domeniul 1. S-au produs numai foarte puine fisuri, în majoritate de tip "fir
de pr", cu lungimi scurte, începând de la colurile golurilor.
- Domeniul 2. Fisurile s-au amplificat atât ca lungime cât i ca deschidere. S-a
observat deformarea benzii de acoperire la rostul dintre plci i izolat ieirea
cuielor din locauri.
- Domeniul 3 Este caracterizat prin extinderea procesului de avariere: ruperea
benzilor de acoperire de la rosturi i ieirea unui numr mare de cuie din
locauri.
Prevederea armturilor de legtur are ca scop îmbuntirea condiiilor de contur i
implicit o reducere a momentelor încovoietoare în câmpul peretelui precum i o
cretere a rezistenei acestor seciuni la lunecare vertical i la rupere din încovoiere
perpendicular pe rosturile orizontale.
C10.5.3.4.(3) Protecia pereilor de compartimentare fa de efectele deplasrilor
laterale de nivel care induc eforturi în planul peretelui (în punctele de contact) se
realizeaz eficient prin asigurarea spaiilor libere între perete i structur sau între
perete i alte componente nestructurale.
Figura C 10.26. Asigurarea spaiilor libere la montarea pereilor de compartimentare cu schelet

Prevederile P 100-1 referitoare la posibilitatea de preluare a deplasrilor relative de
nivel au implicaii care necesit unele precizri:
- spaiile libere necesare pentru preluarea deplasrilor din temperatur sau din
aciunea seismic trebuie s fie tratate pentru a împiedica ptrunderea aerului
i a umiditii în interiorul cldirii; materialul folosit în acest scop trebuie s
rmân permanent plastic (s nu blocheze deplasrile relative) i în acelai
timp s rspund exigenelor legate de aspectul faadei i s poat fi înlocuit
dac a fost deteriorat în timpul cutremurului;
- în multe cazuri, pentru preluarea deplasrilor relative de nivel prinderile sunt
alctuite astfel încât s formeze un sistem static determinat; lipsa de
redundan i imposibilitatea retransmiterii eforturilor în cazul cedrii unei
prinderi ar trebui compensat prin dimensionarea legturilor pentru fore de
câteva ori mai mari decât cele care ar rezulta în cazul unor prinderi ductile
astfel încât materialul respectiv s rmân în domeniul elastic de comportare
în cazul cutremurului de proiectare;
- deplasrile relative probabile ale cldirii pentru care se proiecteaz prinderile
trebuie s in seama de toleranele de fabricaie i de montaj ale
prefabricatelor
-
C 10.5.3.1.2. Condiii pentru proiectarea seismic a pereilor nestructurali de

închidere care nu sunt înrmai în cadre de beton armat/oel
C10.5.3.1.2 (3) Rolul stâlpiorilor i al centurilor este de a fragmenta panoul de perete

astfel încât solicitrile perpendiculare pe planul acestuia s nu depeasc rezistena
zidriei i de asigura transmiterea forelor seismice aferente acestuia la structura
principal a cldirii prin elemente capabile s preia eforturile de întindere care rezult.
Amplasarea sistemului de stâlpiori i centuri nu trebuie s modifice schema static a
structurii principale. Elementele structurii trebuie s fie verificate pentru efectul local
al forelor transmise de stâlpiori i centuri.
C 10.5.3.1.3. Conditii de proiectare seismic a pereilor de compartimentare din

zidrie (A3z) care nu sunt înrmai în cadre de beton armat/oel
Prevederile se refer la asigurarea rezistenei pereilor de compartimentare realizai din
zidrie pentru aciunea direct a cutremurului (perpendicular pe planul peretelui).
În aceste condiii valoarea forei de calcul depinde de:
- poziia peretelui pe înlimea cldirii;
- masa peretelui (care trebuie s includ i masa obiectelor care ar putea fi
suspendate pe acesta).
Rezult deci o for perpendicular uniform distribuit pe planul peretelui care se
calculeaz cu valoarea medie a acceleraiei de nivel (produsul mediu pe etaj agKz) i o
for seismic orizontal concentrat în centrul de greutate al masei suspendate (figura
C 10.6). Valorile acestor fore cresc de la parter ctre ultimul nivel al cldirii. În aceste
condiii, dac toate nivelurile au aceiai înlime i dac distribuia i dimensiunile
pereilor de compartimentare sunt identice la toate nivelurile cldirii este suficient
verificarea rezistenei pereilor numai la ultimul nivel.
În absena unui calcul mai exact (cu elemente finite, de exemplu) pentru pereii plini,
momentele încovoietoare în perete pot fi calculate cu formulele din teoria plcilor
elastice inând seama de condiiile de fixare a peretelui pe contur.
În cazul pereilor cu goluri de ui sau ferestre, conform prevederilor SR EN 1996-1
preluate în CR 6, calculul momentelor încovoietoare se poate face prin descompunerea
peretelui în fragmente dreptunghiulare.
În funcie de legturile cu structura sau cu ceilali perei structurali/nestructurali
marginile unui perete de compartimentare pot fi:
- încastrate: perete nestructural legat prin esere cu un perete structural cu
grosime cel puin dubl;
- cu continuitate: perete nestructural intersectat de un alt perete perpendicular;
- cu simpl rezemare: în aceast situaie se afl marginea inferioar a peretelui
(rezemat pe planseul inferior) i marginea superioar (fixat de planeul
superior); de asemenea marginile verticale ale panourilor de zidrie de
umplutur alturate stâlpilor / pereilor de beton;
- laturi libere: marginea superioar a pereilor parial dezvoltai pe înlime i
marginile laterale lâng goluri (chiar dac golul nu se dezvolt pe toat
înlimea panoului.
Figura C 10.27. Exemple de condiii particulare de rezemare pe contur

C10.5.3.1.3(5) Prevederea are ca obiect:
- asigurarea stabilitii pereilor care nu sunt fixai la partea superioar în
planeul superior;
- evitarea unor interaciuni necontrolate între pereii de compartimentare -
indiferent de materialul din care sunt realizai - i tavanul suspendat din care
ar putea rezulta degradarea tavanului i a instalaiilor incluse în acesta.
Dup calcularea deplasrii relative de nivel a structurii, mrimea spaiului dintre
structur, pereii despritori i/sau alte elemente nestructurale care se pot afla în
interaciune poate fi stabilit prin adunarea celor mai defavorabile valori ale
deformaiilor locale estimate i a toleranelor de construcie. Pentru calculul eforturilor
C 10.5.4. Proiectare seismic a tavanelor suspendate (A4)

Analiza comportrii tavanelor suspendate la cutremurele din ultimii ani a pus în
eviden mai multe categorii de avarii. Cele mai importante se concentreaz zonele de
contact cu pereii de contur, la rosturile dintre tronsoane i la legturile cu sistemele de
sprinklere, deoarece, în absena sau datorit insuficienei sistemelor de contravântuire /
blocare a deplasrilor laterale, se produce, de regul, avarierea elementelor care
ptrund prin tavan (sprinklere, guri de ventilatie, etc) i/sau a elementelor care vin în
contact cu pereii încperii. În timpul micrii seismice, s-a constatat c panourile din
tencuial sau cele ceramice au ieit de pe reazeme (aripile profilului) i au czut. De
asemenea corpurile de iluminat înglobate în tavan s-au desprins i au czut. Micrile
tavanului fa de pereii despritori au avariat sistemele de agare i pe msur ce
micarea seismic a continuat tavanul a început s oscileze i s se ciocneasc de
pereii înconjurtori. În acelai timp s-a produs i cderea corpurilor de iluminat care
erau prinse de tavan.
Avarierea masiv a tavanelor suspendate în special în coli, a fost considerat o surs
important de risc astfel încât una din recomandrile specialitilor care au examinat
aceste cldiri au fost introducerea obligativitii proiectrii (calcul i detaliere
constructiv) pentru toate elementele nestructurale care pot cdea în încperea
respectiv: tavane suspendate, corpuri de iluminat i accesoriile respective.
Not. Din cercetarea literaturii de specialitate rezult c primele prevederi tehnice pentru îmbuntirea
comportrii la cutremur a tavanelor suspendate au fost formulate de asociaia profesional "Ceiling and
Interior System Contractors (CISCA)" în anul 1972.
Dac, în mod obinuit, tavanele uoare nu reprezint un pericol pentru viaa
persoanelor din interiorul cldirii, exist situaii în care se pot produce accidente mai
mult sau mai puin grave. Este, mai ales, cazul tavanelor de dimensiuni mari i al celor
amplasate pe cile de evacuare/acces. Consecinele acestor avarii pot fi simitor mai
mari în cazul unor funciuni care adpostesc persoane vulnerabile (de exemplu, cree,
cmine pentru btrâni sau pentru persoane cu handicap) i pot fi accentuate în mod
deosebit în cazurile în care execuia este necorespunztoare.
Un alt mod de avariere constatat este deplasarea/ieirea panourilor de tavan din
sistemul structurii proprii urmat de cderea acestora. Pericolul reprezentat de acest tip
avarii depinde de greutatea panourilor respective, de înlimea i de funciunile
încperilor pe care este montat tavanul. Cderea panourilor pe cile de acces poate
întârzia/împiedica evacuarea cldirii sau accesul echipelor de intervenie. Prinderea cu
cleme a panourilor de structura proprie a tavanului este o msur de precauie care, în
anumite limite, poate reduce probabilitatea de cdere a panourilor. S-a constat c
eficiena acestei prevederi depinde îns de mai muli factori dintre care se menioneaz:
tipul tavanului i al prinderilor acestuia, caracteristicile panourilor, alctuirea i fixarea
clemelor. Se subliniaz c, în mare msur, eficiena prinderilor depinde de
corectitudinea execuiei.
O alt situaie în care se pot produce avarii se întâlnete dac tavanul reprezint
reazem, la parte superioar pentru pereii despritori. Este cazul pereilor despritori
uori care nu continu pân la planeul superior (cel mai adesea din considerente de
economie) care implic verificarea capacitii acestor perei de a prelua deplasrile
tavanului fr ca prin aceasta s se produc ruperea/cderea pereilor.
Printre cele mai vulnerabile sisteme de tavane suspendate se numr cele realizate din
ipci pe care se fixeaz tencuial sau panouri de gips-carton. Aceste tavane au
rigiditate semnificativ în plan orizontal i primesc fore seismice importante care, de
cele mai multe ori, depesc capacitatea de rezisten a mortarului sau a panoului de
gips carton. Din acest motiv se produce fisurarea tencuielii/panoului i de multe ori
desprinderea acestora de ipci. La rândul lor, dac nu sunt bine fixate, ipcile se pot
desprinde de structura planeului producând cderea unor zone mai mult sau mai puin
extinse ale tavanului.
Deplasrile tavanului în timpul cutremurului pot produce i avarierea corpurilor de
iluminat integrate în tavan care se pot desprinde i pot cdea din sistemul de susinere.
Observaiile fcute dup mai multe cutremure au artat c pentru corputrile de
iluminat care au avut un sistem de fixare propriu, independent de sistemul de fixare al
tavanului, amploarea avariilor a fost mai mic.
În sfârit, se semnaleaz faptul c, în cazul în care tavanul este continuu în zonele de
rost între tronsoanele adiacente, se pot înregistra avarii importante datorit
imposibilitaii acestuia de a prelua micrile difereniate (uneori în sensuri contrare)
ale tronsoanelor respective. Acest tip de avarii nu este acceptabil pe cile de evacuare
deoarece conduce, de cele mai multe ori la cderea unor panouri din tavan. Pentru
tavanele din alte categorii de încperi micarea difereniat produce avarii locale care
au doar consecine materiale (costurile reparrii/înlocuirii pieselor avariate).
Sistemele de suspendare a tavanului de structura principal a cldirii au dou funciuni:
- preluarea încrcrilor verticale i orizontale aferente i transmiterea lor la
structura principal a cldirii;
- limitarea deplasrilor orizontale i verticale ale tavanului.
Încrcrile verticale din greutatea proprie a tavanului i a instalaiilor incluse în acesta,
se transmit la structura principal a cldirii, direct, prin piesele metalice de suspendare,
iar la margini prin rezemare direct pe elementul de contur care are i rolul de a
asigura închiderea spaiului pân la intradosul planeului superior.
Elementul de contur este în mod obinuit un cornier dar poate fi i un profil "U" sau
un profil cu form mai complicat.
Pentru preluarea forelor orizontale i limitarea deplasrilor laterale ale tavanului,
alctuirea sistemelor de suspendare se poate face în una din urmtoarele dou variante:
- cu fire înclinate flexibile (sârme, cabluri sau lanuri), cu sau fr montani
verticali rigizi, (tavane cu contravântuiri);
- numai cu fire verticale flexibile i cu prinderi rigide (de regul, cu uruburi)
de cornierul de contur (tavane suspendate direct- fr contravântuiri).
Figura C 10.28. Sisteme de prindere a tavanelor suspendate

În cazul tavanelor cu contravântuiri, firele flexibile înclinate preiau, prin întindere,
forele verticale i orizontale i limiteaz deplasrile laterale iar montanii rigizi preiau
eforturile de compresiune asociate întinderilor din fire i împiedic deplasarea pe
vertical (în sus) a tavanului. În acest caz, firele înclinate se pot monta "întinse". La
tavanele care nu au montani rigizi firele înclinate trebuie s fie montate "slbite"
pentru a se evita deplanarea tavanului (ridicarea pe vertical sub efectul întinderii din
fire).
Amplasarea punctelor de prindere, în câmpul curent al tavanului se face în funcie de
tipul tavanului i de mrimea forelor verticale i seismice. Poziia i alctuirea
prinderilor se aleg astfel încât s permit montarea instalaiilor (canale de ventilaie,
cabluri electrice, guri de ventilaie, etc). Ca regul general, tavanele suspendate nu
trebuie s fie agate de sistemele de instalaii (canale de ventilaie, conducte); aceast
rezolvare poate fi acceptat numai dac, prin proiectare, aceste instalaii au fost
asigurate cu rezistena i rigiditatea necesare pentru a suporta încrcrile respective. În
cazul în care sistemele de instalaii împiedic aezarea normal a pieselor de agare
ale tavanului, acestea din urm trebuie s fie deplasate i/sau suplimentate (de regul
se monteaz de ambele pri ale instalaiilor respective).
Panourile de închidere ale tavanelor suspendate pot fi executate din diferite materiale:
ipsos, aluminiu, sticl, lemn, materiale plastice.
Alctuirea panourilor de închidere depinde de:
- cerinele acustice;
- cerina de comportare la foc;
- cerinele de durabilitate;
- cerine de aspect (textur, grad de finisare, etc)
Comportarea la cutremur a panourilor de închidere depinde de proprietile

materialelor din care acestea sunt fcute i de modul de prindere a panourilor de
structura proprie a tavanului.
O condiie important este ca panourile uoare s poat suporta deformaiile structurii
proprii a tavanului fr a fisura i/sau fr a se deplana.
Panourile din aluminiu, care sunt folosite pe o scar larg, se comport satisfctor
dac sunt prinse/montate corect (cu sârme i rezemri convenabile) i, mai ales, dac
prinderea de profilele purttoare este suficient de rezistent.
Sistemul de prindere al panourilor trebuie s permit o fixare sigur dar i posibilitatea
unui acces facil atunci când se execut lucrri de întreinere sau de intervenie.
Pentru aezarea cât mai sigur a panourilor se recomand ca profilele T din care este
alctuit reeaua s aib tlpile suficient de late pentru a evita cderea acestora din
cauza deplasrilor laterale. În mod obinuit panourile se prind cu agrafe de structura
tavanului iar, mai recent, unele firme propun prinderea panourilor i prin lipire.
Pentru controlarea deplasrilor i deformaiilor cldirii provenite din variaii de
temperatur sau din aciunea seismic precum i a eforturilor interioare din contracie
sau dilatare, structura proprie a tavanului se fragmenteaz cu rosturi. În mod obinuit
rosturile se prevd în dreptul rosturilor din structura principal i pe conturul tavanului
(lâng elementele de construcie de pe conturul încperii).
Sunt necesare rosturi în structura proprie a tavanului i în urmtoarele situaii
particulare:
- în zonele în care se modific cota de nivel a tavanului;
- în încperile cu forme complexe în plan ("L","U", "T");
- pentru tavanele a cror suprafa depete circa 250m2 (cu rezemare pe
contur) sau circa 100m2 (fr rezemare pe contur);
- pentru tavanele al cror intrados continuu depete circa 9,0m în fiecare
direcie.
La rosturi, elementele principale ale structurii proprii a tavanului se dubleaz, fiecare
având sistemul su propriu de suspendare.
Având în vedere problemele complexe legate de comportarea la cutremur a tavanelor
suspendate, în mai multe ri s-au desfurat cercetri experimentale pe modele reduse
i la scar natural.
Figura C 10.29. Stand pentru încercarea tavanelor suspendate

[Yao,G.C. Research and application on seismic safety of operational and functional components in
buildings Proc. Canada-Taiwan Natural Hazard Mitigation Workshop, 2002, Ottawa Canada ]
Cercetrile prezentate în [Yao,G.C. Research and application on seismic safety of operational and
functional components in buildings Proc. Canada-Taiwan Natural Hazard Mitigation Workshop, 2002,
Ottawa Canada] s-au realizat prin construirea unui model de încpere cu dimensiunile în
plan 8,2 x 4,95 m (circa 40 m2) i înlimea de 3,40 m în care au fost montate tavane
cu lungimea firelor de suspendare de 60 cm.
A fost încercate patru tipuri de alctuire a tavanului folosind combinaii ale celor trei
mijloace de suspendare obinuite i recomandate de normele americane:
1 - fixarea riglelor de elementele de margine;
2 - fire de suspendare la capetele riglelor;
3 - fire înclinate i montani rigizi.
Alctuirea de tip "A" corespunde prevederilor standardului american ASTM E580-96
[ASTM American Society for Testing and Materials - ASTM E580-96, Standard Practice For
Application of Ceiling Suspension Systems for Acoustical Tile and Lay-in Panels in Areas Requiring
Moderate Seismic Restrain 1996 ] iar alctuirea de tip "D" corespunde practicii curente în
zone neseismice.
Ca excitaie, la baza modelului s-au folosit patru tipuri de micri caracteristice pentru
cutremurele din Taiwan (dou micri cu band îngust i dou micri cu band lat
de frecvene). Acceleraiile micrilor au fost între 0,25 g i 1,5 g.
Not. Valoarea maxim a acceleraiei folosite pentru încercri (1.5g) corespunde produsului
urmtorilor parametri:
- acceleraia terenului at = 0,33g (valoare de calcul folosit în Taiwan)
- coeficientul de importan Jtav = 1,5
- coeficientul de amplificare a acceleraiei pe înlimea cldirii Kz = 3,0
Valoarea acceleraiei seismice la care s-au fcut încercrile este apropiat de cea care
corespunde P 100-1 pentru zonele ag = 0,30g i ag = 0,35g.
Aa cum se constat din rezultatele prezentate în tabelul de mai jos aplicarea msurilor
constructive date în standardul ASTM asigur preluarea unei acceleraii de nivel de cel
puin 1.5g fr ca integritatea tavanului s fie afectat. Din acelai tabel rezult, în c
absena legturilor înclinate, modificarea nivelului acceleraiei de avariere este puin
semnificativ pentru sigurana acestora.
Tabelul C 10.5
Tipul Elemente de prindere Accel.de

Modul de rupere
tavanului 1 2 3 avariere
A da da da > 1,5g Practic nici o avarie

Riglele s-au desprins de elementele de
margine;câteva panouri fisurate, i puine
B da da nu 1,5g
capete de rigle deformate datorit
contactului cu peretele de capt
Riglele au început s se rup i s cad.
C da nu nu 0,8g Cele mai multe panouri au fisurat la 0,8g.
La 1,5g s-a produs prbuirea tavanului
Riglele s-au desprins de elementele de
D nu nu nu 0,25g margine; riglele de margine au început s
se rup i s cad la 0,4g
C 10.5.3.3. Condiii pentru proiectarea seismic a faadelor vitrate
C10.5.3.3.(1) Prevederile acestui paragraf se refer la satisfacerea cerinei "rezisten

i stabilitate" pentru urmtoarele componente ale faadelor vitrate:
- structura proprie a peretelui cortin (elementele componente i îmbinrile
acestora), a ramelor vitrinelor i ferestrelor;
- panourile vitrate (din sticl) sau opace;
- prinderile structurii proprii ale peretelui cortin i ale ramelor vitrinelor i
ferestrelor de structura cldirii.
Pentru satisfacerea acestei cerine se formuleaz cerine i criterii de performan
generale i specifice dup cum urmeaz:
i. Cerine generale: Faadele vitrate i, în mod special, pereii cortin, inclusiv
prinderile acestora de structura principal, trebuie s fie proiectai i executai astfel
încât, sub efectul aciunilor susceptibile de a se exercita asupra lor în timpul execuiei
i exploatrii, s nu se produc nici unul dintre urmtoarele evenimente:
- prbuirea total sau prbuirea parial/local;
- producerea unor avarii de tip "prbuire progresiv";
- cderea sau spargerea panourilor de sticl;
- avarierea sistemelor de etanare, ca urmare a deformaiilor excesive ale
elementelor structurale (structura principal a cldirii sau structura proprie a
peretelui cortin, a vitrinei sau a ferestrelor);
- limitarea sau imposibilitatea manevrrii prilor mobile (ferestre, ui);
- producerea unor vibraii de intensitate inacceptabil pentru exploatarea
normal.
ii. Cerine specifice: Cerinele specifice ale investitorilor/utilizatorilor privind
comportarea faadelor vitrate i, în mod special, a pereilor cortin, sub efectul aciunii
cutremurului (aceleai ca i în cazul vântului puternic) sunt urmtoarele:
- Cerina de siguran a vieii: reducerea riscului de punere în pericol a
siguranei persoanelor prin cderea, în spaiile publice (în strad, de exemplu)
sau în spaiile în care se pot afla mai multe persoane (curile interioare ale
colilor, atriumuri, etc.), a geamurilor.
În vederea satisfacerii acestei cerine se impun msuri pentru:
prevenirea riscului de spargere a sticlei;
prevenirea cderii fragmentelor de sticl, dac s-a produs
spargerea.
- Cerina de limitare a degradrilor: reducerea costurilor pentru repararea
faadelor vitrate avariate de cutremur precum i a pierderilor cauzate de
întreruperea activitii în cldire ca urmare a avarierii faadei.
Nota 1: Cerina de siguran a vieii este impus i de autoritile publice, în timp ce cerina de
limitare a degradrilor aparine, de regul, numai investitorilor.
Nota 2: Cerina de limitare a degradrilor corespunde cerinelor de "funcionalitate" i
"reparabilitate" formulate în reglementrile din unele ri (Japonia, de exemplu).
Satisfacerea cerinelor generale enunate la (i) este condiionat i de :

- concepia general i de detaliu a faadei vitrate i în special a peretelui
cortin, a componentelor acestora, a legturilor între componente i a
legturilor faadei cu structura principal a cldirii;
- proprietile, performanele, utilizarea i modul de punere în oper ale
materialelor i produselor de construcie;
- calitatea execuiei i realizarea lucrrilor de întreinere necesare.
În cazul pereilor cortin, producerea unor avarii de tip "prbuire progresiv" poate fi
limitat sau evitat prin msuri adecvate privind:
- determinarea riscului de apariie a unor astfel de evenimente;
- adoptarea unei configuraii structurale care nu prezint sensibiliti la astfel
de evenimente (configuraie structural redundant);
- asigurarea elementelor structurii proprii a prinderilor de structura principal
cu ductilitate suficient.
Criteriile de performan specifice pe care trebuie s le îndeplineasc sticla sub efectul
aciunii seismice, pentru satisfacerea cerinelor de la (ii), sunt urmtoarele:
- Cerina de siguran a vieii, pentru cutremurul de proiectare, cu perioda
medie de revenire de 225 de ani, este satisfcut atunci când:
sticla se sparge în buci dar rmâne în rame sau în ancoraje în
condiii limit de stabilitate, putând îns cdea în orice moment;
sticla cade din rame sau din ancoraje în fragmente mici care nu
pot pune în pericol viaa oamenilor (modul de spargere depinde
de tipul sticlei);
Cerina de siguran a vieii nu poate fi totui asigurat dac:
fragmentele de sticl, chiar de mici dimensiuni (din geam
securizat), cad de la înlime mare sau foarte mare;
sticla se sparge în cioburi mari i/sau panourile cad în întregime
din rame sau împreun cu ramele.
- Cerina de limitare a degradrilor sub efectul cutremurului "de serviciu", (cu
perioada medie de revenire de circa 40 de ani) este satisfcut atunci când:
sticla rmâne neafectat în rame sau în ancoraje;
sticla fisureaz îns rmâne prins în rame sau în ancoraje i
continu s asigure funciunile de închidere fa de exterior
(protecia împotriva agenilor atmosferici) i protecia împotriva
intruziunii.
În aceste condiii se asigur, în acelai timp, atât cerina de siguran a vieii
cât i condiiile de utilizare imediat a cldirii (înlocuirea sticlei fisurate se
poate face oricând dorete beneficiarul).
În majoritatea Codurilor existente nu se dau precizri privind comportarea seismic a
diferitelor tipuri de sticl i nici a diferitelor tipuri de rame.
(a) Panouri de sticl în schelet metalic (b) Panouri de sticl fixate în puncte izolate
Figura C 10.30. Deplasarea panourilor de sticl ale faadelor cortin
Figura C 10.31. Detalii de prindere a sticlei în puncte izolate
Încercri recente, au artat îns c diferitele tipuri de sticl prezint mari diferene
între valorile driftului care provoac fisurarea sau cderea sticlei din rame.
Astfel de încercri s-au efectuat pe mai multe tipuri de sticl cu grosimea de 6 mm cu
asamblri specifice vitrinelor obinuite i unor perei cortin pentru cldiri cu
dimensiuni medii.
În cazul vitrinelor proiectate conform Codurilor în vigoare, s-a constatat c SLS
(asociat cu avarierea colurilor sticlei i degradarea garniturilor) a fost depit pentru
un cutremur moderat iar ULS (asociat cu fisurarea extins/generalizat i cderea
bucilor de sticl) a fost atins în cazul cutremurului sever.
Protecia panourilor de ferestre fa de deplasrile laterale ale structurii a fost uneori
realizat prin montarea cadrelor de fereastr pe resoarte care le in separate de
elementele structurii. Cu o frecven mai mare se întâlnete soluia de umplere a
spaiului dintre ram i elementele structurale adiacente cu masticuri sau chituri
permanent plastice pentru a permite astfel deplasarea panourilor de fereastr. În
ambele cazuri este necesar s se asigure stabilitatea i rezistena ferestrelor pentru
forele perpendiculare pe planul acestora datorate aciunii vântului sau a cutremurului.
Cadrele metalice ale ferestrelor legate de structur sau de alte elemente nestructurale
se deformeaz i unele elemente îi pot pierde stabilitatea atunci când sunt supuse unor
deformaii mari provocând cderea sticlei sau spargerea acesteia.
Aceste avarii se pot produce din mai multe cauze:
- sticla a fost tiat prea mic pentru deschidere;
- sticla a fost tiat prea mare pentru deschidere având o margine prea
mic/fr margine care s preia deformaiile cadrului;
- sticla nu este deloc adaptat cadrului i astfel se mic independent în cadru
i se poate sparge/cdea jos.
Datorit cauzelor de mai sus i faptului c în multe cazuri structura nu are rigiditate
suficient pentru a limita deformaiile laterale i distorsiunile unghiulare ale
golurilorde fereastr, este de ateptat ca în cazul unui cutremur moderat sau intens un
numr important de panouri de sticl s fie avariate.
C10.5.3.3.(2) Condiia ca deplasarea relativ de nivel care produce spargerea i/sau
cderea sticlei din peretele cortin sau din vitrin - dra(sticl)- s fie limitat inferior a
fost introdus pentru prima dat Japonia în 1982 [SGAJ Sheet Glass Association of Japan
Earthquake Safety Design of Windows ] i este bazat pe o formul pentru calculul deplasrii
relative de nivel care produce contactul între sticl i rama panoului [Bouwkamp, J.G.,
Meehan, J.F. Drift Limitations Imposed by Glass Proc. Second World Conf. Earthq.Engrg. Tokyo
and Kyoto, 1960]. Aceast formul presupune c rama dreptunghiular se deformeaz iar
spargerea devine posibil dac diagonala scurt a ramei este egal cu diagonala
panoului de sticl.
Factorul 1,25 din relaia (10.5) are ca scop acoperirea unor incertitudinilor care pot
interveni la determinarea deplasrilor inelastice ale structurilor. Valoarea este adoptat
i de IBC 2003 la recomandarea FEMA 450 pe baza unor cercetri mai vechi [Wright,
P.D. The Development of a Procedure and Rig for Testing the Racking Resistance of Curtain Wall
Glazing Building Research of New Zealand (BRANZ), Study Report no.17, 1989] care au artat c
deplasrile inelastice ale structurilor pot fi subestimate în unele cazuri cu pân la 30%
Formula (10.6) care stabilete spaiul necesar dintre panoul de fereastr i cadrul su
deriv din relaia propus de [Bouwkamp, J.G., Meehan, J.F. Drift Limitations Imposed by Glass
Proc. Second World Conf. Earthq.Engrg. Tokyo and Kyoto, 1960].
§ H·
'y )H 2c ¨ 1 ¸
© B¹
pentru cazul în care spaiile libere, orizontal i vertical, nu sunt egale.
Figura C 10.32. Geometria deplasrii ferestrelor datorit cutremurului

Expresia care stabilete spaiul liber necesar este obinut din considerente geometrice
i nu ine seama de rigiditatea masticului/chitului i nici de imperfeciunile de
fabricare a cadrului ferestrei i/sau de tierea sticlei. În cazul în care masticul nu este
permanent plastic autorii au propus corectarea relaiei sub forma
§ H ·§ 0.115 B ·
'y ) H 2c¨1 ¸¨ 0.36 ¸
© B ¹© H ¹
C10.5.3.3.(6) Cunoaterea valorii dra(sticl) pentru fiecare tip de geam permite
stabilirea driftului maxim pe care îl poate suporta panoul vitrat din acea sticl în starea
limit ultim (asociat fisurrii generale i cderii sticlei din rame).
C10.5.3.3.(7) Prevederea are ca scop evitarea cderii în strad a unor fragmente de
sticl de dimensiuni mari care ar putea rni persoanele aflate în faa unor vitrine de
mari dimensiuni (astfel de accidente au fost raportate dup mai multe cutremure).
(a) (b)
Figura C 10.33. (a) Spargerea sticlei vitrinelor
(b) Protecia sticlei prin aplicarea unei pelicule transparente
O soluie indicat i relativ simpl pentru evitarea cderii fragmentelor de sticl, mai
ales în cazul construciilor existente, este aplicarea pe geamuri a unei pelicule complet
transparente care menine sticla în rame chiar la valori mari ale driftului,aa cum se
vede în figura C 10.33b.
Figura C 10.34. Încercarea unei ferestre cu sticla protejat cu pelicula transparent

[Chan, M. i colab. Effects of Applied Plastic Film on Dispersion Characteristics of Glass Shards
during In-Plane Racking Final Report, San José State University, 2003]
C 10.5.5. Proiectarea seismic a pardoselilor înlate (A5)

Pardoselile ridicate (raised floors/ acces floors) constituie un ansamblu nestructural
de construcie (o component arhitectural) alctuit din panouri interschimbabile
montate, de regul, pe rigle orizontale rezemate pe supori verticali (picioare) cu
înlime reglabil. Unele rezolvri folosesc panouri montate direct pe suporii verticali
(fr rigle pe marginea panourilor).
Suporii sunt fixai (ancorai) de planeul pe care reazem i, în unele cazuri, sunt
contravântuii pentru a li se asigura stabilitatea sub efectul forelor orizontale.
Pardoselile ridicate sunt folosite de regul în birouri i, în special, în încperile pentru
calculatoare, pentru realizarea unui spaiu închis, peste nivelul planeului curent al
cldirii. Pot fi folosite i în aule (auditorii), sli de conferine, centrale telefonice,
coridoare, etc. Spaiul astfel obinut este utilizat pentru montarea instalaiilor electrice,
de comunicaii sau a unor echipamente mecanice.
În mod obinuit pardoselile ridicate sunt produse de firme specializate în conformitate
cu standarde de produs recunoscute. Din acest motiv între diferitele produse pot exista
unele diferene de alctuire , dimensionare i detaliere constructiv.
Figura C 10.35. Alctuirea general a pardoselilor ridicate
C 10.5.5.1. Condiii generale

C10.5.5.1. (1) Criteriile de proiectare a componentelor unei pardoseli ridicate pentru
încrcrile verticale se refer la capacitatea portant pentru încrcrile permanente i
de exploatare precum i la deformaiile elastice i remanente sub efectul acestora.
Verificarea satisfacerii acestor condiii se face prin calcul sau, în SUA, prin încercri
desfurate conform prevederilor din Standardul CISCA
Încrcrile verticale pentru care se verific rezistena i deformaiile panourilor sunt:
- încrcri concentrate (figura C 10.36a), statice, mobile i de impact;
- încrcri uniform distribuite (figura C 10.36b)
(a) Încrcri concentrate (b) Încrcri distribuite

Figura C 10.36. Încrcri pe pardoseli înlate
În funcie de tipul produsului, fora concentrat de calcul este, de regul, între
2,50y3,00 kN iar fora mobil între 1,50y2,00 kN.
Valorile de calcul ale încrcrilor uniform distribuite depind de condiiile concrete în
care va fi exploatat pardoseala respectiv.
Condiiile de limitare a deformaiilor verticale în exploatare sunt deosebit de severe, în
ambele situaii de încrcare, deoarece, în cele mai multe cazuri, exist exigene
deosebite de orizontalitate pentru montarea i exploatarea echipamentelor i
instalaiilor (computere, instalaii de laborator, etc.).
Astfel, conform cerinelor din specificaiile tehnice ale unor produse din SUA,
deformaia instantanee a panoului cu dimensiunile de 600x600 mm, sub efectul unei
fore concentrate, nu trebuie s depeasc 2 mm (1/300 din deschidere) iar deformaia

permanent, dup înlturarea încrcrii, trebuie s fie mai mic de 0.25 mm.
C 10.5.5.2. Conditii specifice pentru pardoseli înlate speciale
Ediiile recente ale recomandrilor NEHRP definesc dou tipuri de pardoseli ridicate:
- pardoseli ridicate speciale (special acces floor) – care se supun unor
prevederi speciale de proiectare (de calcul i de detaliere constructiv);
- pardoseli ridicate curente (care nu satisfac integral cerinele pentru
pardoselile ridicate speciale).
Diferenele între cele dou categorii de pardoseli rezult din condiiile de alctuire.
Astfel, pardoselile speciale trebuie s satisfac urmtoarele cerine:
1. Prinderile care transmit forele seismice la planeul cldirii trebuie s fie
realizate prin legturi mecanice, ancore montate în beton, suduri pe piese
înglobate. Sistemul de prindere trebuie s fie calculat conform prevederilor din
Codul de proiectare în vigoare sau s fie verificat prin încercri recunoscute de
autoritile competente.
2. Pentru transmiterea forei seismice la planeul cldirii nu se accept folosirea
frecrii pe suprafaa de contact i nici a prinderilor cu boluri împucate sau
adezivi.
3. Sistemul de contravântuire a suporilor este dimensionat luând în considerare
numai elementele întinse (se ine seama de faptul c elementele comprimate
ale panourilor de contravântuire pot flamba sub efectul forei orizontale)
4. Suporii i elementele de contravântuire trebuie s fie realizai din materiale
conforme cu prevederile standardelor care specific rezistenele minime ale
materialului.
5. Riglele orizontale trebuie s aib capacitatea de a transmite fora seismic
orizontal la supori i trebuie s fie legate rigid de acetia.
C10.5.6. Proiectarea seismic a gardurilor de incint (A6)

C 10.5.6(1). Experiena cutremurelor trecute (Miyagi-Ken-Oki, 1978 i Nothridge,
1994) a artat c prbuirea gardurilor de incint poate reprezenta un risc important
pentru sigurana vieii.
Cauzele principale care au produs prbuirea gardurilor de incint la cutremurele
menionate au fost:
- lipsa fundaiilor sau adâncimea insuficient de încastrare în teren a
fundaiilor;
- executarea gardurilor din zidrie nearmat, cu blocuri de beton sau de piatr;
- armarea insuficient a elementelor de confinare (dac acestea au fost
prevzute).
Figura C 10.37. Prbuirea gardurilor de incint
Obligativitate proiectrii seismice a gardurilor cu înlime mai mare de 1,80 m este

prevzut în California unde înlimea maxim admis este de 2,40 m.
În cazul proiectrii la stri limit, reglementrile americane nu impun restricii
dezveltee (raport înlime/grosime) dac efortul axial de proiectare este limitat (circa
0,2fk) în condiiile în care raportul de zveltee nu depete 30. Peste aceste limite
grosimea minim a gardului trebuie s fie t 15 cm.
C 10.5.7 Condiii de proiectare specifice pentru asigurarea cilor de evacuare

din cldire
C10.5.7(1) Prevederile acestui paragraf au ca scop:

- asigurarea posibilitilor de utilizare a circulaiilor din cldiri pentru:
* evacuarea persoanelor din cldire;
* accesul echipelor de intervenie (salvare, pompieri);
- evitarea accidentelor datorate panicii în cldirile care adpostesc aglomerri de
persoane.
Cile de evacuare din cldirepentru care se aplic prevederile acestui articol sunt
definite dup cum urmeaz:
- toate scrile principale i secundare (ascensoarele nu constituie cale de acces
sigur/recomandabil dup cutremur);
- toate coridoarele care conduc spre ieirile curente sau de siguran din cldire
inclusiv holurile, vestibulurile i spaiile adiacente.
Accesibilitatea cilor de acces impune:
- reducerea riscului de cderea a copertinelor, a elementelor de faad i de
blocare a uilor de acces în cldire i a celor de pe traseul de evacuare;
- asigurarea integritii pereilor nestructurali i a finisajelor grele i fragile
(placaje, tavane suspendate, corpuri de iluminat, aparate de condiionare i, în
general orice element care prin cdere poate periclita integritatea fizic a
persoanelor sau poate bloca evacuarea cldirii);
- asigurarea stabilitii mobilierului de pe coridoare;
- prevederea i asigurarea funcionrii iluminatului de siguran.
Figura C 10.38. Ruperea scrii i/sau prbuirea pereilor de la casa scrii împiedic folosirea
cilor de evacuare/acces
Realizarea acestor obiective necesit msuri speciale atât la nivelul concepiei de
ansamblu a cldirii cât i pentru rezolvarea detaliilor de construcie.
Deoarece experiena cutremurelor trecute a artat mai multe cazuri de blocare a
acceselor în cldiri cu funciuni vitale, msurile privind valoarea majorat a driftului
admisibil au în vedere o protecie suplimentar menit s acopere unele condiii
defavorabile de solicitare i/sau de montaj pentru aceste construcii.
Câteva msuri constructive pentru meninerea funcionrii cilor de acces sunt date în
continuare:
- pe cile de acces nu se folosesc placaje fragile (ceramice, din sticl sau din
piatr) aplicate direct pe pereii structurali sau pe panourile de umplutur;
astfel de finisaje pot fi prevzute numai dac sunt aplicate pe un suport
special, separat de structura cldirii;
- finisajele grele de tipul placajelor de marmur nu vor fi prevzute în holurile
principale de acces/evacuare din cldire; aplicarea acestora nu se va face
decât cu msuri adecvate de asigurare împotriva desprinderii de stratul suport;
- uile principale vor fi prevzute cu spaii libere suficient de mari în raport cu
structura principal astfel încât deplasarea structurii s nu deformeze cadrul
uii împiedicând deschiderea; uile rezemate pe role vor fi detaliate astfel
încât s se evite deplasarea lor de pe calea de rulare;
- pardoselile vor fi proiectate pentru a prelua micrile construciei; msuri
speciale vor fi prevzute la rosturi (se recomand folosirea pieselor speciale
pentru rosturile în pardoseal);
- corpurile de iluminat de pe cile de acces vor fi fixate pe perete sau vor fi
montate în spaii special create în perete; folosirea corpurilor de iluminat
atârnate (care pot oscila) nu este permis;
- obiectele de mobilier sau vitrinele amplasate pe cile de acces vor avea sticl
securizat.
C 10.6. Proiectarea seismic a instalaiilor (B)
C10.6.1. Gruparea instalaiilor în categorii seismice
Ierarhizarea instalaiilor din punct de vederea al importanei (determinat prin rolul
funcional i prin consecinele avarierii) are ca scop stabilirea unei ordini de prioritate
în ceea ce privete nivelul de protecie seismic.
Clasificarea are în vedere obiectivele generale ale P 100-1 date la cap.2, difereniate în
raport cu clasa de importan a construciei definit la cap.4.4.5.
O prim ierarhizare a nivelului de protecie se refer la clasa de importan a cldirii

definit prin rolul su dup producerea unui cutremur sever. Nivelul de protecie
pentru sistemele de instalaii din cldirile din clasa de importan I este evident cel mai
ridicat.
În ceea ce privete rolul funcional într-o cldire, analog noiunii de ierarhizare a
capacitii de rezisten, folosit în cazul structurilor, pentru cazul sistemelor de
instalaii se poate vorbi de o ierarhizare a aptitudinii de funcionare în cadrul lanului
de condiionri specific fiecrui sistem.
În mod logic, nivelul de protecie (probabilitatea de ieire din lucru) într-un sistem de
instalaii trebuie asigurat, în mod difereniat, componentelor a cror ieire din lucru
afecteaz în ordine:
- mai multe sisteme de instalaii (de exemplu, avarierea transformatorului
electric sau a generatorului de rezerv prin care sunt blocate toate sistemele
acionate electric);
- numai sistemul cruia aparine componenta (de exemplu, avarierea
hidroforului din sistemul de alimentare cu ap);
- numai o parte a unui sistem (ruperea unui racord de ap).
Un caz particular îl reprezint cerina de protecie sporit pentru instalaiile i utilajele
a cror avariere poate periclita sigurana vieii prin degajri de substane toxice sau
prin pierderi de ap sau de abur la temperaturi ridicate.
În ceea ce privete instalaiile curente, a cror avariere este considerat a avea numai
consecine economice, la evaluarea pierderilor probabile trebuie s se in seama de
întreg lanul de urmri posibile.
Astfel ruperea, în timpul cutremurului, a unui capt de conduct din sistemul de
protecie împotriva incendiului (sprinklere), poate provoca scurgeri de ap care s
afecteze finisajele pe unul sau mai multe etaje.
C 10.6.2. Condiii generale de proiectare pentru sistemele de instalaii
C10.6.2(1) Prevederea are ca scop reducerea riscului pentru sigurana vieii care se
poate produce în cazul pierderii stabilitii sau integritii unui sistem instalaii.
Satisfacerea condiiilor prevzute în Cod poate spori nivelul siguranei sistemului dar
nu poate constitui, în toate cazurile, o garanie a continuitii funcionrii acestuia.
Figura C 10.39. Scheme posibile de avariere a utilajelor

C10.6.2(2) Valorile încrcrilor de proiectare stabilite conform 10.5.2. i ale
deplasrilor relative determinate conform 10.5.3. vor fi majorate, dup caz, în
conformitate cu prevederile specifice fiecrui tip de instalaii date în cele ce urmeaz.
C10.6.2(3) În cazul cldirilor din clasa I de importan se recomand ca datele din
cataloagele furnizorului privind capacitatea de rezisten la cutremur a utilajelor i
echipamentelor s fie confirmate printr-un procedeu de calificare seismic (analize

prin calcul cu niveluri diferite de complexitate, date experimentale sau date
certe/confirmate privind comportarea la cutremure similare cutremurului de
proiectare). În SUA procedeele de calificare seismic sunt standardizate pentru
realizarea unei sigurane uniforme pe întreg teritoriul [AC 156 Acceptance Criteria for
Seismic Qualification Testing of Nonstructural Components].
Cunoaterea caracteristicilor mecanice de rezisten i deformabilitate ale prinderilor
furnizate de fabricantul utilajului este necesar pentru stabilirea factorului de
comportare qCNS pentru utilajul respectiv.
(a) (b) (c) (d)

Figura C 10.40. Boilere avariate/arse (a) i (b). Dispozitive de fixare pentru boilere livrate de
furnizor (c) i (d).
Figura C 10.41. Fixarea boilerelor suspendate

[Travaux publics et services gouvernementaux Canada Lignes directrices pour l'évaluation sismique et
la protection parasismique des éléments non structuraux des bâtiments.1995]
C10.6.2(4&5) Prevederile au ca scop evitarea ieirii complete din funciune a
instalaiilor prin avarierea/ruperea legturilor cu reelele exterioare de alimentare sau
ieirea parial din funciune a unor instalaii ale cror componente (în special,
conducte) traverseaz rostul între dou tronsoane adiacente.
Figura C 10.42. Solicitarea conductelor la rostul între tronsoanele adiacente

În cazul conductelor de gaz natural ruperea acestora conduce, aproape în toate cazurile,
la declanarea unor incendii. Din acest motiv se recomand ca reeaua de alimentare
cu gaz s fie prevzut cu valv pentru întreruperea automat a furnizrii gazului în
cldire (observatiile fcute dup cutremurele de la Northridge i Loma Prieta au artat
îns c aceste valve nu au funcionat în toate cazurile).
Figura C 10.43. Dispozitiv automat (valv) pentru oprirea alimentrii cu gaz natural
[Eguchi, R. FEMA 139 "Seismic Risk To Natural Gas and Oil Sytem", Abatement of SeismicHazard to Lifelines, Washington
D.C. July 1987]
Pentru evitarea acestor situaii golurile de trecere prin pereii structurali/nestructurali

trebuie s aib dimensiuni suficient de mari pentru a prelua micarile relative
probabile iar spaiile din jurul conductelor vor fi umplute cu materiale uor
deformabile.
C10.6.2(6) Msurile suplimentare indicate în acest paragraf pentru sistemele cu nivel
ridicat de importan in seama de posibilitatea producerii unor interaciuni
necontrolate între componente care, în anumite condiii defavorabile (mai ales pentru
componentele realizate din materiale fragile, sensibile la fore de impact importante),
pot provoca avarierea altor componente sau chiar ieirea din lucru a sistemului.
C10.6.2(7) Utilajele/echipamentele din categoriile menionate sunt fabricate, de regul,
conform unor reglementri specifice. Prevederile din Cod au ca scop fixarea unor
condiii minime care trebuie specificate atunci când se comand un astfel de
utilaj/echipament sau când se elibereaz un agrement de folosire.
C10.6.2(8) Msurile preconizate în acest aliniat au ca scop favorizarea prelurii
deplasrilor impuse conductelor de micarea seismic. Prinderile improvizate de
structur i/sau îmbinrile necorespunztoare între tronsoane favorizeaz ruperea
conductelor chiar în cazul cutremurelor moderate.
Figura C 10.44. Ruperea îmbinrii între tronsoanele unei conducte [BSSC. Federal Emergency
Management Agency FEMA 74: Reducing the Risk of Nonstructural Earthquake damage- A Practical Guide - september 1994]
Componentele de tip conduct ale sistemelor de instalaii vor fi prinse de structura

cldirii (direct sau prin intermediul unor dispozitive / construcii speciale) astfel încât
eforturile secionale i deformaiile/deplasrile datorate aciunii seismice s rmân în
limitele admisibile. Distanele între prinderi, în lungul conductei, se stabilesc prin
calcul (a se vedea i exemplul nr. E 10.8).
Figura C 10.45. Fixarea conductelor suspendate [Travaux publics et services gouvernementaux Canada Lignes
directrices pour l'évaluation sismique et la protection parasismique des éléments non structuraux des bâtiments.1995]
C10.6.2(9) Prevederea are ca scop evitarea/eliminarea situaiilor constate de

numeroase ori la cutemurele trecute când utilajele/echipamentele montate pe izolatori
de vibraii au suferit deplasri mari care au dus la ruperea izolatorilor dar, mai ales la
deteriorarea legturilor cu celelalte componente ale sistemului (conducte/canale de
legtur).
Figura C 10.46. Fixarea lateral a echipamentelor montate pe izolatori de vibraii

[BSSC. Federal Emergency Management Agency FEMA 74: Reducing the Risk of Nonstructural Earthquake damage- A
Practical Guide - september 1994]
C 10.6.3. Condiii de proiectare specifice pentru diferite categorii de elemente

i/sau subansambluri de instalaii
C 10.6.3.1. Condiii pentru proiectarea seismic a instalaiilor sanitare (B1)
C10.6.3.1(2). Preluarea deplasrilor relative ale conductelor între punctele de prindere
pe structur sau între echipamentele la care sunt conectate se realizeaz prin legturi
flexibile.
Figura C 10.47. Legtura flexibil între conducte.[BSSC. Federal Emergency Management Agency FEMA 74:
Reducing the Risk of Nonstructural Earthquake damage A Practical Guide - september 1994]
C10.6.3.1(3) Excepiile permise la acest aliniat de la obligativitatea prevederii unor

legturi laterale, in seama de riscul redus care decurge din avariile care s-ar putea
produce la aceste conducte.
Ele se bazeaz pe urmtoarele caracteristici ale acestor conducte:
- deformabilitate mare;
- dimensiuni mici, corelate cu gradul de importan i cu acceleraia seismic
de proiectare;
- rigiditatea satisfctoare a prinderilor scurte;
- lichidele transportate nu sunt, în mod obinuit, periculoase.
Evident, proiectantul poate aprecia dac va prevedea totui prinderile laterale inând
seama de consecinele posibile ale avarierii (deterioarea unor finisaje scumpe, de
exemplu).
C 10.6.3.2. Condiii pentru proiectarea seismic a instalaiilor electrice i de

iluminat (B2)
Experiena cutremurelor trecute a artat c, de regul, cele mai multe echipamente
electrice sunt suficient de rigide i de rezistente pentru a suporta solicitrile seismice
cu condiia de a fi prinse corespunztor de structura principal sau de alte CNS

suficient de rezistene pentru a prelua forele de legtur care se pot dezvolta în acest
caz.
Sigurana în funcionare a sistemelor electrice poate fi sporit dac:
- componentele sistemelor sunt prinse de structur, sau de o alt CNS, astfel
încât subansamblurile i legturile între acestea (care realizeaz contactele
electrice) s poat prelua deplasrile relative i/sau ciocnirile reciproce între
componentele sistemului;
- sunt identificate i evaluate din punct de vedere al rezistenei toate
componentele neductile care se afl pe traseul forelor seismice ctre punctele
de prindere;
- toate echipamentele, panourile/dulapurile de conexiuni sunt ancorate astfel
încât nu îi pot pierde stabilitatea i nu se pot deplasa din poziia iniial.
Realizarea prinderilor sistemelor de instalaii electrice i de iluminat cu legturi din
materiale ductile contribuie la satisfacerea acestor cerine.
Se va ine seama de riscul pentru sigurana vieii care poate fi consitituit de cderea
unor componente grele (tablouri/dulapuri electrice) în încperi i mai ales pe cile de
acces.
C 10.6.3.3. Condiii pentru proiectarea seismic a instalaiilor de condiionare,
de înclzire i de ventilaie (B3)
C10.6.3.3(1) Prevederile P 100-1 au la baz datele existente privind comportarea
sistemelor de instalaii de condiionare, de înclzire i de ventilaie la cutremurele
trecute. Informaiile din SUA au artat c aceste instalaii s-au comportat în general
bine în special în cazurile în care rigidizarea lor s-a fcut conform prevederilor din
reglementrile specifice [SMACNA Sheet Metal and Air Conditioning Contractors National
Association Guidelines for the Seismic Restraint of Mechanical Systems]. Avariile au avut ca
efect numai ieirea din funciune a sistemelor dar nu s-au semnalat cazuri de afectare a
siguranei vieii persoanelor din cldiri. Din examinarea modului de comportare la
cutremur s-a constatat c avariile dominante s-au concentrat la rosturile între
tronsoanele de canale (desfacerea îmbinrilor) i la legturile de suspendare care au
avut ruperi fragile datorit incursiunilor avansate în domeniul postelastic (ca urmare a
oscilaiilor cu amplitudini mari).
S-au identificat, de asemenea, avarii în zonele de traversare a rosturilor între
tronsoanele de cldire adiacente (ca urmare a cumulrii deplasrilor de sens contrar) i,
în multe cazuri, la legturile cu echipamente montate pe izolatori de vibraii (aparate
de condiionat de putere mare, umidificatoare, schimbtoare de cldur). Din aceste
motive în Cod s-au prevzut msuri asiguratorii privind majorarea deplasrilor de
calcul i recomandarea ca echipamentele izolate împotriva vibraiilor s fie fixate
separat pentru limitarea deplasrilor (deplasrile importante ale acestor utilaje pot
avaria i sistemele de canale de aer de care sunt legate). De asemenea, se recomand
ca toate dispozitivele care sunt amplasate pe conducte s fie fixate cu ancore mecanice
pentru a se preveni cderea/rsturnarea lor în timpul cutremurului.
Figura C 10.48. Avarii ale aparatelor de condiionare

C10.6.3.3(2) Criteriile pentru acceptarea excepiilor de la obligativitatea prevederii
legturilor pentru blocarea deplasrilor laterale sunt similare cu cele date la
C10.6.3.1(3)
C10.6.3.3(3) Prin aceast prevedere se urmrete ca forele seismice corespunztoarea
maselor acestor utilaje s nu fie transferate direct la conducte i/sau canale care nu au,
întotdeauna, capacitatea de a le prelua fr s se deterioreze. Rezemrile i legturile
laterale vor fi dimensionate pentru a prelua în siguran aceste fore.
C 10.6.3.4. Condiii pentru proiectarea seismic a instalaiilor speciale cu utilaje
care opereaz cu abur sau ap la temperaturi ridicate (buctrii, spltorii) (B4)
C10.6.3.4(1) În unele ri, construcia utilajelor care opereaz cu abur sau ap la
temperaturi ridicate se face pe baza unor reglementri specializate, de exemplu [ASME
Boiler and Presusure Vessel Code - ASME BPV ] care au în vedere o rezerv de siguran
suficient fa de nivelurile avansate de avariere susceptibile de a conduce la pierderea
etaneitii i la scurgeri ale coninutului care ar putea pune în pericol vieile
operatorilor.
P 100-1 are în vedere ca, în absena unor reglementri speciale, msurile luate la
proiectarea acestor echipamente pentru limitarea eforturilor i deplasrilor s fie mai
severe decât cele pentru alte categorii de instalaii i echipamente, impunând niveluri
de siguran mai ridicate. De asemenea aceste condiii trebuie s stea la baza
agrementelor tehnice pentru importurile provenite din ri neseismice.
C10.6.3.4(3) Prevederile acestui paragraf au în vedere crearea unor rezerve de
rezisten pentru utilajele respective i pentru întreg sistemul care le include inând
seama de consecinele grave care decurg din avarierea lor i pierderea coninutului.
C 10.7. Proiectarea seismic a echipamentelor electromecanice (C)

C10.7.1(1) Principalele echipamente electromecanice care se gsesc în cldirile care
fac obiectul prezentului Cod sunt ascensoarele i scrile rulante.
Utilizarea intensiv i creterea numrului ascensoarelor este legat de creterea
înlimii cldirilor curente iar extinderea folosirii scrilor rulante i a trotuarelor
rulante este urmarea multiplicrii cldirilor în care au acces un numr mare de
persoane care trebuie s se deplaseze repede, pe distane relativ lungi, pe vertical i
pe orizontal.
C 10.7.1.1 Condiii pentru proiectarea seismic a ascensoarelor (C1)

Preocuprile privind protecia seismic a ascensoarelor din cldiri s-au declanat
practic dup cutremurul de la San Fernando (1971) când au fost observate numeroase
cazuri de avariere a instalaiilor de ascensoare manifestate în principal prin deraierea
contragreutii i ciocnirea acesteia cu cabina [Benuska, K.L. i colab. Elevator Earthquake
Safety Control Proc 6th WCEE, New Delhi, 1977].
Metodele de protecie au fost orientate în dou direcii:
- protecia pasiv care a avut în vedere numai consolidarea lifturilor;
- protecia activ, care, în afara msurilor de consolidare, prevede:
intervenii periodice de tip întreinere/ reparaie;
introducerea unui dispozitiv special cu declanare la cutremur.
Acest dispozitiv intr în lucru pentru o acceleraie minim stabilit de proiectant (la
prototip aceasta a fost de 0.05g i pentru frecvene cuprinse între 1-10 Hz).
Sistemul de protecie al ascensorului este constituit dintr-o serie de relee, puse în lucru
de dispozitivul cu declanare la cutremur, care urmresc:
- împiedicarea mersului în gol al liftului;
- deschiderea uilor în timpul mersului;
- micorarea vitezei liftului;
- oprirea la etajul urmtor în sensul de mers i deschiderea automat a uilor
pentru a da posibilitatea pasagerilor s ias din cabin.
În alte variante, dispozitivul poate realiza mai multe operaii cum ar fi identificarea
posibilitilor unui lift avariat de a-i continua funcionarea cu vitez mai mic
(utilizarea liftului poate fi necesar pentru accesul la etajele superioare pentru diferite
echipe de intervenie, stingerea incendiilor, de exemplu) sau poate folosi pentru
evacuarea ocupanilor.
În SUA s-au fcut eforturi pentru a se implementa astfel de dispozitive, în principal, în
coli i în spitale.
Dei la cutremurele urmtoare s-au mai înregiastrat avarii ale instalaiilor de ascensor
nu au existat cazuri de accidente umane.
În conformitate cu legislaia din California pentru spitale [California Code of Regulations,
Title 8, Section 3137 Seismic Requirements For Elevators, Escalators and Moving Walks], senzorii
seismici trebuie s fie activai pentru acceleraii (verticale/orizontale) d 0.5g iar
senzorii i dispozitivele de protecie trebuie s fie verificai, din punct de vedere al
funcionalitii, cel puin odat pe an.
C10.7.1.1(3) Printre alte considerente, aceast prevedere are în vedere faptul c în
spaiile aglomerate (staii de metrou, mari centre comerciale, etc) sunt necesare
prevederi mai stricte deoarece:
- exist o probabilitate foarte ridicat c încrcarea maxim cu persoane s fie
realizat pe perioade lungi de timp;
- sunt necesare msuri de precauie pentru evitarea panicii.
C 10.7.1.2. Conditii pentru proiectarea seismic a scrilor rulante (C2)

Pentru scrile/trotuarele rulante, în unele reglementri [California Code of Regulations, Title
8, Section 3137 Seismic Requirements For Elevators, Escalators and Moving Walks] se prevd i
alte msuri:
- prinderile care leag scara rulant / trotuarul rulant de cldire sunt proiectate
pentru fora seismic corespunztoare acceleraiei de 0.5g, în ambele direcii
principale orizontale;
- prinderile sunt proiectate pentru a asigura valoarea driftului maxim de etaj
corespunztor forei de proiectare;
- în cazurile în care legturile/prinderile sunt prevzute numai la una din
extremiti se va ine seama, la proiectare, de torsiunea care se produce; toate
celelalt reazeme trebuie s fie libere s se deplaseze în direcie longitudinal;
- dac legturile cu structura sunt prevzute la ambele extremiti i acestea
permit un anumit grad de micare longitudinal/transversal se vor lua
msuri suplimentare pentru a preveni cderea de pe reazem a extremitilor
superioare ale grinzii suport; toate celelalte reazeme trebuie s fie libere s se
deplaseze suficient de mult în direcie longitudinal pentru a putea prelua
restul deplasrii de nivel corespunztoare forei seismice de proiectare;
- la capetele unde este permis deplasarea, limea rezemrilor pe structur
trebuie s fie suficient de mare pentru a prelua în ambele sensuri, fr
avariere, cel puin dublul valorii deplasrii relative de nivel admisibile.
Tot reglementrile californiene prevd c în fiecare cldire în care este instalat o
scar rulant sau un trotuar rulant trebuie s existe cel puin un întreruptor cu senzor
seismic (seismic switch) care s fie activat, la un anumit nivel al acceleraiei seismice,
conform specificaiilor productorului i ale unui inginer de specialitate. Activarea
senzorului seismic trebuie s opreasc alimentarea electric a scrii/trotuarului i s
acioneze frâna.
C10.7.1.2(4&5) Ultimele cutremure au artt c, dei s-au fcut unele progrese,
problema siguranei ascensoarelor rmâne insuficient rezolvat.
Astfel la cutremurul Chi-Chi din Taiwan (1999), numai în zona epicentral, au fost
constatate 579 cazuri de deraiere a contragreutii i 341 cazuri de deraiere a cabinei.
Aceste accidente, fr a fi provocat pierderi de viei omeneti, au condus la întârzierea
important a evacurii locatarilor i la deplasarea echipelor de intervenie la etajele
superioare i la costuri importante pentru remediere. Analizele inginereti au artat c
aceste avarii s-au produs din cauza utilizrii unor ine din profile formate la rece, cu
dimensiuni insuficiente, în locul profilelor clasice laminate la cald. Acest lucru a fost
posibil datorit insuficienei cunotinelor de specialitate ale constructorilor dar i ale
investitorilor.[Yao,G.C. Seismic Performance of Passengers Elevator in Taiwan Earthquake
Engineering and Engineering Seismology vol.3 no.2, 2003 ]
Pentru corectarea situaiei s-au efectuat teste pe platforme seismice pentru ascensoare
de mare capacitate (8 i 15 persoane) care au confirmat cauzele principale ale
accidentelor constatate i, în special, rezistena i rigiditatea insuficiente ale inelor din
profile formate la rece; pe baza acestor încercri s-a hotrât modificarea P 100-1 de
proiectare pentru instalaiile noi i adoptarea unor msuri de consolidare pentru
ascensoarele existente.
(a) Profile laminate (b) Profile din tabl îndoit

Figura C 10.49. Glisiere pentru ascensoare (Taiwan)
C 10.8. Msuri specifice pentru protecia seismic a mobilierului din cldiri (D)
C 10.8.1. Categorii de cldiri i de mobilier/aparatur care necesit protecia la
efectele aciunii seismice
C10.8.1(1) Protecia mobilerului profesional din cldirile din clasa de importan I
reprezint o condiie a asigurrii funcionrii neîntrerupte a acestora.
În cldirile administraiei centrale sau locale, protejarea bazelor de date este absolut
necesar pentru asigurarea continuitii exercitrii actului de conducere, cu precdere
în situaiile create dup producerea unui cutremur sever.
Figura C 10.50. Testarea stabilitii i prinderilor pentru calculatoarele personale

Rafturile din biblioteci reprezint un mobilier care, de regul, suport încrcri
gravitaionale (greuti) mari. Din acest motiv ele pot constitui un risc important
pentru integritatea corporal a persoanelor aflate în imediata lor apropiere, aa cum
acest lucru a fost observat în numeroase cazuri la cutremurele recente i a fost
consemnat în rapoartele de cercetare post-seism. Avarierea rafturilor din biblioteci i
deterioarea crilor (uneori cu valoare bibliofil) i închiderea temporar a bibliotecilor
din acest motiv, s-a petrecut chiar i în cazul unor cutremure moderate care nu au
produs practic nici un fel de avarii structurale.
În mobilierul laboratoarelor din unele institute de cercetare i din instituii productive
se pot afla surse de risc (bacterii, virui, substane toxice i/sau radioactive, etc,)
deosebit de periculoase pentru cazul în care s-ar produce eliberarea lor necontrolat ca
urmare a rsturnrii / spargerii recipienilor în care se afl.
Protecia mobilierului i obiectelor din muzee are în vedere protejarea patrimoniului
cultural, artistic i istoric. Pierderile care ar putea fi înregistrate în acest domeniu sunt
practic irecuperabile i nu pot fi cuantificate ca valori materiale.
Pentru obiectele cu valoare artistic deosebit se adopt msuri de protecie speciale :
suporturi împotriva rsturnrii acionate de senzori seismici.
A. Poziia suportului în condiii normale B. Poziia suportului în timpul cutremurului

Figura C 10.51. Dispozitiv automat pentru protecia exponatelor din muzee

C10.8.2(1) În marea majoritate a cazurilor, dimensionarea ancorelor care asigur
stabilitatea mobilierului la cutremur are ca scop numai blocarea tendinei de rsturnare
(momentul de rsturnare) i nu depinde de efectele încrcrilor permanente
(gravitaionale) care se transmit prin rezemare direct.
În cazul mobilierului suspendat majorarea menionat ine seama i de unele efecte
secundare (uneori greu de estimat) cum ar fi, de exemplu, fisurarea prematur a
peretelui în care acesta este fixat.
În aceste condiii prevederea din Cod are caracter asigurator.
C10.8.2(2) Prevederea se încadreaz în condiiile generale de verificare a capacitii
de rezisten pe întreg traseul forelor de legtur induse de aciunea seismic în
elementele structurale sau în CNS care asigur stabilitatea mobilierului. În plus se va
ine seama de toate considerentele enunate la C10.4.1.
C 10.8.3. Condiii pentru proiectarea seismica rafturilor de depozitare din spaii
accesibile publicului
C10.8.3. (1) Protecia rafturilor din marile depozite accesibile publicului are în vedere
riscul ridicat de afectare a integritii fizice a unui numr mare de persoane i crearea
panicii.
Figura C 10.52. Avarii ale rafturilor etajate în depozite

[ BSSC. Federal Emergency Management Agency FEMA 460: Seismic Considerations for Steel Storage Racks Located in Areas
Accesible to the Public september, 2005]
Reglementrile specifice referitoare la rafturile de depozitare din spaiile accesibile

publicului, montate la cota r 0,00 sau sub aceasta, recomand folosirea forelor static
echivalente cu unele modificri fa de prevederile referitoare la cldiri.
Aceste modificri sunt necesare pentru a se ine seama de diferenele între cele dou
tipuri de structuri în ceea ce privete comportarea post elastic i caracterul spaial al
rspunsului seismic (efectul de diafragm rigid în plan orizontal nu exist în cazul
rafturilor). În aceste condiii se recomand ca evaluarea siguranei rafturilor s se
bazeze pe analiza comportrii post-elastice specifice care este determinat, în primul

rând de capacitatea de rotire a îmbinrilor grind/montant care este de câteva ori mai
mare decât cea a nodurilor tipice dintr-o cldire cu structura metalic.
Cele dou ipoteze privind valoarea masei supus la aciunea seismic au în vedere
diversitatea situaiilor de încrcare posibile în condiiile în care mrfurile depozitate
sunt manevrate de multe ori pe parcursului unei zile.
FEMA 450 preia din standardul de specialitate [ANSI MH-16.1-04 Specification for the
Design, Testing and Utilization of Industrial Steel StorageRacks RMI] valoarea qCNS=4,0 pentru
rafturile contravântuite cu diagonale concurente în noduri. În cazul rafturilor alctuite
din cadre cu noduri rigide FEMA 450 recomand qCNS=6,0. Aceste valori se adopt
pentru direcia respectiv dac sistemele structurale sunt diferite în lungul raftului i
perpendicular pe acesta. Calculele de dimensionare trebuie s
in seama de tipul
elementelor folosite la scheletul raftului, cu precauii speciale în cazul profilelor
formate la rece (stabilitate).
Factorul de importan prevzut (JCNS=1,5) are în vedere riscul ridicat pentru
integritatea corporal a publicului care poate fi periclitat atât prin rsturnarea /
avariere raftului cât i prin cdererea mrfurilor depozitate. Un element agravant
trebuie considerat i spaiul deosebit de îngust între dou iruri de rafturi i lungimea
traseului pân la captul irului de rafturi, condiii care pot favoriza / amplifica panica
publicului.[ BSSC. Federal Emergency Management Agency FEMA 460: Seismic Considerations for
Steel Storage Racks Located in Areas Accesible to the Public september, 2005]
C 10.9. Verificarea siguranei CNS la efectele aciunii seismice

C 10.9.2. Încrcri de proiectare
C10.9.2.(1) Combinarea efectelor verticale i orizontale ale acceleraiei seismice este
necesar în cazurile în care sunt posibile oscilaii cu amplitudini de valori apropiate pe
cele dou direcii (scri rulante cu lungime mare, luminatoare de mare deschidere,
sisteme de conducte, unele echipamente montate pe izolatori de vibraii,etc).
Rezistena local a CNS trebuie verificat în zonele de prindere de structura principal
inând seama de modul concret în care este realizat prinderea i de rezistena prinderii
i a componentei. Aceast verificare are o importan deoasebit pentru sigurana CNS
alctuite din materiale fragile (parapei din sticl fixai în puncte - fr ram, de
exemplu).
C10.9.2.(5) Msura are un caracter asigurator i are în vedere variabilitatea posibil a
încrcrilor verticale. O astfel de prevedere este utilizat în toate situaiile în care
nerealizarea integral a încrcrilor gravitaionale poate conduce la reducerea nivelului
de siguran (în special sigurana în raport cu stabilitatea echilibrului)
C10.9.2.(6) Prevederea are în vedere asigurarea elementelor de pe faade, pentru
solicitrile cele mai defavorabile, în cazul amplasamentelor pentru care forele
seismice de proiectare sunt de acelai ordin de mrime cu cele date de aciunea de vârf
a vântului. Evident, în cazul forelor din vânt, nu se ine seama de reducerea efectelor
acestora având în vedere comportarea inelastic a elementelor de faad i a prinderilor
acestora (factorul de comportare qCNS). Dimensionarea elementelor de faad i a
prinderilor acestora pentru forele din vânt se face în domeniul elastic de comportare.
C 10.9.3. Deplasri de calcul

Prevederile din acest paragraf se refer la identificarea diferitelor surse de solicitare
pentru CNS sensibile la aciunea indirect a cutremurului (deformaii / deplasri
impuse).
Mrimea deplasrilor relative ale punctelor de prindere ale CNS de structura
principal, în cazul în care acestea sunt situate la cote diferite, depinde de rigiditatea
structurii i de amploarea deformaiilor inelastice ale acesteia (care rezult din
coeficientul de comportare folosit la proiectare).
Deplasrile relative ale CNS în timpul cutremurului, mai ales dac sunt de sensuri
contrare, pot avaria legturile între acestea (situaie care intervine adesea în cazul
sistemelor de instalaii - ruperea conductelor între dou utilaje care se mic în sensuri
opuse, de exemplu) sau pot produce ciocnirea CNS alturate.
La proiectare trebuie s se in seama i de faptul c deformaiile/deplasrile produse
de micarea seismic se suprapun, în multe cazuri, unor deformaii/deplasri produse
din cauze neseismice (variaii de temperatur, tasri difereniate ale terenului,etc). Din
acest motiv, la proiectare trebuie s in seama de faptul c posibilitile de deplasare
prevzute pentru preluarea deformaiilor seismice pot fi deja parial consumate înainte
de producerea cutremurului.
C 10.9.4. Rezistena de proiectare a panourilor din zidrie înrmate în cadre
C10.9.4.(1) Interaciunea dintre cadru i panoul de zidrie înrmat în timpul
cutremurului are ca efect o stare de eforturi complex, neuniform, cu concentrri
locale, atât în cadru, în grinzi, în stâlpi i în noduri, cât i în panou, unde
neuniformitatea este amplificat prin prezena golurilor.
Comportarea în diferite stadii de solicitare a ansamblului "cadru+panou de zidrie "
depinde de proprietile intrinseci ale celor dou componente i se poate caracteriza
printr-una sau mai multe dintre categoriile urmtoare de afectare/avariere:
x Afectarea/avarierea zidriei de umplutur:
- fisurarea/ruperea prin eforturi de întindere, perpendicular pe diagonala
comprimat
- zdrobirea prin eforturi de compresiune, la colul cadrului sau în centru (pe
diagonal)
- lunecarea prin eforturi de forfecare în rost orizontal.
În detaliu, ruperea zidriei înrmate se poate manifesta în diferite moduri:
- zdrobirea elementelor din compresiune;
- ruperea elementelor din întindere;
- ruperea rosturilor de mortar;
- ruperea prin întindere sau forfecarea la interfaa elemente/mortar.
x Afectarea/avarierea cadrului:
- formarea articulaiilor plastice în elementele cadrului;
- avarierea nodurilor cadrului;
- avarierea la for tietoare a grinzilor sau stâlpilor;
- avarierea/ruperea legturilor între panoul de zidrie i cadru (dac acestea

exist).
În literatur exist numeroase lucrri de cercetare, teoretice i experimentale, care au
ca obiect stabilirea rezistenei cadrelor cu panouri de zidrie înrmate în raport cu
mecanismele de cedare posibile.
Pentru evaluarea rezistenei cadrelor i a panourilor de zidrie este necesar, în primul
rând, determinarea cât mai exact a strii de eforturi induse de aciunea seismic.
Teoretic, realizarea acestui obiectiv implic folosirea unor metode avansate de tip
element finit i considerarea comportrii neliniare a materialelor (zidrie, beton i oel).
Totodat aceste metode trebuie s in seama de un numr important de parametri:
- proprietile geometrice i mecanice ale cadrului;
- proprietile geometrice i mecanice ale panoului de umplutur (inclusiv
efectul golurilor în panou);
- efectele deteriorrii rezistenei i rigiditii iniiale a cadrului/panoului ca
urmare a incursiunilor repetate în domeniul postelastic.
Având în vedere complexitatea procedeelor de calcul "exacte" care ar implica
includerea tuturor acestor variabile i imposibilitatea practic a utilizrii acestora în
proiectarea curent, în majoritatea reglementrilor se folosesc relaii simplificate,
semi-empirice, cu coeficieni calibrai experimental.
Relaiile de calcul trebuie s permit identificarea modului de cedare a ansamblului
"cadru+panou" astfel încât s fie posibil gsirea unei rezolvri constructive care s
evite depirea strii limit ultime în elementele cadrului i/sau în panoul de zidrie.
În ceea ce privete panoul înrmat, relaiile de calcul urmresc s cuantifice forele
laterale care declaneaz unul dintre urmtoarele mecanisme de cedare:
1. Rupere prin lunecare în rostul orizontal
2. Rupere prin compresiune a diagonalei comprimate
3. Fisurarea diagonal.
4. Rupere prin întindere din încovoiere
C10.9.4.(2) Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de rupere prin

lunecare din for tietoare în rosturile orizontale se determin cu relaia:
‫ ͳܴ݀ܨ‬ሺ‫ܿ݅ݖ‬ሻ ൌ ݂‫ͳ݇ ݊ܽ݌ܣ Ͳ݀ݒ‬ǡ‫݊ܽ݌‬
Rezistena panoului la lunecare în rost orizontal s-a calculat din ecuaia:

ʹ
‫ͳ݀ܪ‬ െ ʹ ‫ ͳ݀ܪ ݀ܮ ן‬െ ‫ ݀ʹܮ‬ൌ Ͳ
în care notaiile sunt

݄‫݌‬
‫ן‬ൌ ͲǤͲ͸͸ ቆͶ െ ͳቇ ൌ ͲǤͲ͸͸ሺͶߣ െ ͳሻ
݈‫݌‬
Ld=fvd0×lp×tp=fvd0×Apan
Valorile cos se exprim, ca i factorul tot în funcie de factorul de form al

panoului () prin relaia
ͳ
ܿ‫ ߠݏ݋‬ൌ
ξͳ ൅ ߣʹ
Rezult
‫ͳܦܪ‬
‫ ͳܴ݀ܨ‬ൌ ൌ ‫ ݀ܮ‬ൈ ݇ͳǡ‫݊ܽ݌‬
ܿ‫ߠݏ݋‬
unde k1,pan are expresia
‫ ן‬൅ξͳ ൅‫ʹן‬
݇ͳǡ‫݊ܽ݌‬ ൌ
ܿ‫ߠݏ݋‬
sau în funcie de i
݇ͳǡ‫ ݊ܽ݌‬ൌ ቀߙ ൅ ඥͳ ൅ ߙ ʹ ቁ ൈ ඥͳ ൅ ߣʹ
C10.9.4.(3) Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de rupere prin

fisurare înclinat în lungul diagonalei comprimate se determin cu relaia:
‫ ʹܴ݀ܨ‬ሺ‫ܿ݅ݖ‬ሻ ൌ ݂‫ʹ݇ ݊ܽ݌ܣ Ͳ݀ݒ‬ǡ‫݊ܽ݌‬
Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de rupere prin fisurare

înclinat în lungul diagonalei comprimate se determin din condiia
‫݀ܮ‬
‫ ʹ݀ܪ‬ൌ
ͲǤ͸
i rezult
‫ʹ݀ܪ‬
‫ ʹܴ݀ܨ‬ൌ ൌ ‫ ݀ܮ‬ൈ ݇ʹǡ‫݊ܽ݌‬
ܿ‫ߠݏ݋‬
în care
ͳ ξͳ ൅ ߣʹ
݇ʹǡ‫݊ܽ݌‬ ൌ ൌ
ͲǤ͸ܿ‫ߠݏ݋‬ ͲǤ͸
C10.9.4(4) Având în vedere constatrile la cutremurele recente privind zdrobirea

zidriilor la colurile panoului înrmat, mai ales în cazul utilizrii elementelor cu
goluri i perei subiri (similare celor din grupa 2S) precum i cercetrile care propun
modele de calcul în care diagonala comprimat este excentric fa de nodul cadrului
i se afl în contact direct cu stâlpul - a se vedea figura C 10.53. - s-a introdus o
condiie suplimentar de verificare a rezistenei panoului (FRd,32).
Condiia se refer la limitarea efortului unitar de compresiune dat de componenta
orizontal (H) a forei de compresiune în diagonal (D).
Dac se noteaz cu dc lungimea de contact între diagonala rotit (excentric) i stâlp,
rezistena de proiectare Hd se obine din condiia
‫ ݀ܪ‬ൌ ͲǤͺͷ݂݄݀ ൈ ݀ܿ ൈ ‫݌ݐ‬
Figura C 10.53. Model de calcul cu diagonala excentric

iar rezistena de proiectare a panoului (care se compar cu efortul de proiectare în
diagonala comprimat) este
‫݀ܪ‬
‫ ܴ݀ܨ‬ǡ͵ʹ ሺ‫ܿ݅ݖ‬ሻ ൌ ൌ ݂݄݀ ൈ ‫ ݊ܽ݌ܣ‬ൈ ݇Ͷǡ‫݊ܽ݌‬
ܿ‫Ͳߠݏ݋‬
în care 0 este unghiul diagonalei rotite (excentrice). Admiând poziia excentric a

diagonalei (0<) valoarea componentei orizontale a forei axiale din diagonala
comprimat crete fa de cazul în care diagonala este centrat în nod.
Unghiul diagonalei rotite în raport cu orizontala (0) se determin cu relaia
geometric simpl:
ͳ ൅ ͲǤͳߣ
ܿ‫ Ͳߠݏ݋‬ൌ
ξͳ ൅ ߣʹ
Verificarea rezistenei zidriei la contactul cu grinda, nu este necesar deoarece
folosirea elementelor pentru zidrie cu goluri orizontale/sau dispuse orizontal nu este
permis de CR 6.
Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de rupere prin strivirea
diagonalei comprimate este cea mai mic dintre valorile:
‫ ܴ݀ܨ‬ǡ͵ͳ ሺ‫ܿ݅ݖ‬ሻ ൌ ݂݀ ܾ‫ݐݏ‬ǡ݁ܿ ݄ ‫͵݇ ݌ݐ‬ǡ‫݇ ݊ܽ݌‬ͷǡ‫݊ܽ݌‬
‫ ܴ݀ܨ‬ǡ͵ʹ ሺ‫ܿ݅ݖ‬ሻ ൌ ݂݄݀ ‫݇ ݊ܽ݌ܣ‬Ͷǡ‫݊ܽ݌‬
unde
x bst,echiv este latura stâlpului cadrului echivalent calculat cu relaia
Ͷ
ܾ‫ݐݏ‬ǡ݁ܿ ݄ ൌ ඥ͸ሺ‫ ͳܫ‬൅ ‫ ʹܫ‬ሻ
x I1 i I2 sunt momentele de inerie în planul cadrului ale stâlpilor
Factorii k3,pan ÷ k5,pan s-au calculat cu relaiile
ͲǤͺ
݇͵ǡ‫ ݊ܽ݌‬ൌ ͲǤͺ ܿ‫ ߠݏ݋‬ൌ
ξͳ ൅ ߣʹ
ͳ ൅ ߣʹ
݇Ͷǡ‫݊ܽ݌‬ ൌ ͲǤͲͺͷ
ሺͳ ൅ ͲǤͳߣሻʹ
Ͷ ͳ ‫݌݄ ܾܧ‬
݇ͷǡ‫ ݊ܽ݌‬ൌ ඨ ൈ ൈ
ͳʹ ‫݌ݐ ݖܧ‬
C 10.9.5. Reguli generale pentru verificarea siguranei CNS la aciunea seismic

C10.9.5.(1) Starea limit ultim de stabilitate (la rsturnare sau deplasare) poate fi
atins de componentele care nu sunt fixate de structur, dac prinderile CNS de
structura principal (sau de o alt CNS) nu au capacitatea necesar pentru a împiedica
deplasarea CNS din poziia iniial sau dac elementele de care sunt fixate CNS nu au
capacitatea de a prelua forele de legtur. Pierderea stabilitii se produce atunci când
legturile capt deformaii excesive (care pot antrena i efecte de ordinul II) sau, când
acestea cedeaz brusc ca urmare a depirii capacitii de rezisten (în cazul
prinderilor fragile).
Starea limit ultim de rezisten este atins când eforturile interioare din CNS
depesc rezistenele materialului respectiv. Eforturile interioare care cauzeaz ruperea
materialului se pot datora fie forelor de inerie fie deformaiilor impuse elementului.
Aceast tip de cedare se produce numai atunci când prinderile CNS de structur au
capacitate suficient pentru a împiedica pierderea stabilitii prin rsturnare sau
deplasare.
C10.9.5.(3) Verificarea siguranei în raport cu SLS trebuie fcut pentru CNS din
cldirile care au ca obiectiv de performan funcionarea complet în timpul
cutremurului i imediat dup acesta precum i pentru acele CNS care condiioneaz
realizarea obiectivului de performan ocupare imediat (chiar dac funcionarea
complet nu este asigurat) .
Urmtoarele categorii de deformaii trebuie s fie controlate (verificate):
- deformaii provenite din aciunea direct a cutremurului:
deformaiile proprii ale CNS sau ale ansamblului din care
aceasta face parte;
deformaiile îmbinrilor / prinderilor componentei sau ale
ansamblului din care aceasta face parte;
- deformaii provenite din aciunea indirect a cutremurului:
- deformaiile proprii ale CNS sau ale ansamblului din care face parte sub
efectul micrii/deplasrii structurii
- deformaiile îmbinrilor / prinderilor componentei sau ale ansamblului din
care face parte sub efectul micrii/deplasrii structurii.
C10.9.5.(4) Criteriile de verificare a siguranei în raport cu SLS sunt, de regul, legate
de controlul strii de fisurare (pentru elementele de construcie) i de controlul
integritii legturilor reciproce sau cu sursele de alimentare (pentru instalaii i
echipamente).
Nivelurile de performan referitoare la controlul strii de fisurare se exprim prin
mrimea deformaiei elastice a elementului. Valorile limit depind de natura
materialului din care este realizat componenta i de finisajul acesteia.
În cazul verificrii la SLS, criteriul de acceptare pentru evitarea fisurrii extinse este
limitarea valorii sgeii peretelui sub efectul încrcrilor de proiectare.
În SR EN 1998-1 i în P 100-1 nu sunt stabilite astfel de valori limit. Orientativ se

poate ine seama de urmtoarele valori:
- BIA (Brick Institute of America) : fadm =Lcalc/600 pentru placaje fragile la
sarcini de exploatare
- IBC (International Building Code) 2003: fadm=Lcalc/350 pentru finisaje fragile
la perei exteriori (pentru încrcarea de calcul din vânt)
- NZS 4203:1992 (Standard Noua Zeeland) : fadm = Hetaj/400
C 10.9.6.Modele de calcul
Prevederea precizeaz principalii parametri care afecteaz rspunsul seismic al unei
CNS i care trebuie avui în vedere atunci când se determin condiiile de siguran
pentru componenta respectiv.
Zvelteea unui panou de compartimentare din zidrie coroborat cu condiiile de pe
contur determin valorile momentelor încovoietoare pentru aciunea seismic
perpendicular pe plan i, implicit modul de rupere probabil al peretelui. Aprecierea
corect a condiiilor reale de rezemare pe contur a peretelui este de asemenea o
condiie pentru evaluarea corect a solicitrilor. În cazul sistemelor de conducte este
necesar s se examineze condiiile efective de prindere deoarece, de multe ori,
prinderile sunt concepute pentru a permite deplasrile produse de variaiile de
temperatur. De aceast situaie trebuie inut seama atunci când se verific perioada
proprie a conductei pentru a se stabili mai exact coeficientul de amplificare ECNS .
C 10.9.7. Verificarea condiiilor de stabilitate, de rezisten i de rigiditate
C10.9.7(3) Condiia mai sever impus capacitii de rezisten a prinderilor
componentelor menionate ine seama de consecinele posibile ale cedrii unei astfel
de prinderi. Eforturile majorate trebuie luate în calcul i pentru verificarea local/ de
ansamblu a elementului structural pe care este prins componenta.
C 10.10. Asigurarea calitii la proiectare i în execuie

C10.10.(1) Realizarea condiiilor de funcionalitate i/sau de siguran pentru CNS în
conformitate cu prevederile din acest capitol depinde, în primul rând de respectarea
condiiilor de dimensionare i de detaliere.
Evaluarea corect a forelor/deplasrilor impuse de aciunea seismic este condiia
principal pentru:
- dimensionarea componentei astfel încât s fie satisfcute cerinele de
rezisten i de rigiditate corespunztoare obiectivelor de performan ale
cldirii;
- dimensionarea prinderilor i verificarea capacitii de rezisten a
elementelor structurii.
Detalierea constructiv în planurile de ansamblu i de detaliu a componentei (mai ales
în cazul componentelor cu mas i rigiditate mari sau a componentelor din materiale
fragile) i a legturilor acesteia cu structura sunt condiii pentru:
- evitarea interaciunilor necontrolate cu structura i a eventualelor consecine
defavorabile ale acestora;
- compatibilitatea eventualelor interaciuni între CNS adiacente;

- aprecierea posibilitilor de realizare practic a îmbinrilor în condiiile
toleranelor impuse.
Lipsa detaliilor de montaj / prindere a CNS sau prezentarea lor incomplet conduce, de
regul, la improvizaii care pot avea consecine grave.
C10.10(2) Prevederea se încadreaz în spiritul Legii privind calitatea în construcii
(Legea nr.10/1995, cu modificrile ulterioare) inând seama de gravitatea
consecinelor care pot rezulta din avarierea CNS, în primul rând în ceea ce privete
sigurana vieii i funcionalitatea unor cldiri eseniale pentru interveniile post seism.
C10.10.(3) Prevederea are ca scop eliminarea riscurilor care s-ar putea produce în
cazurile în care anumite utilaje/echipamente nu sunt proiectate pentru a prelua i
încrcrile seismice. Prevederea se refer în special la utilajele / echipamentele din
cldirile pentru care obiectivele de performan sunt cldire complet funcional sau
cu ocupare imediat.
Aceiai condiie se va impune i pentru sistemele de prindere/fixare dac acestea sunt
livrate de productor împreun cu utilajul/echipamentul respectiv
C10.10.(4) În programul de verificare a ancorajelor se recomand a fi incluse pentru
verificare cu prioritate urmtoarele categorii de CNS:
- elementele anvelopei i cele ataate acesteia;
- pereii despritori din zidrie;
- suprafeele vitrate de mari dimensiuni de la faade dar i cele interioare
(luminatoare la atriumuri, de exemplu);
- scrile rulante de mari dimensiuni;
- mobilierul profesional i aparatura din cldirile din clasele de importan I i II;
- echipamentele electrice inclusiv cele de urgen i de rezerv;
- prinderile conductelor / recipienilor care lucreaz cu ap/abur la temperaturi
ridicate i ale recipienilor care conin substane toxice sau inflamabile.

STRUCTURILOR
C D.1. Conceptul procedeului

Procedeul prezentat în anexa D reprezint o metod simplificat pentru determinarea
direct a rspunsului neliniar al unei structuri la încrcarea cu deplasri aplicate
monoton cresctor pân la rupere (Figura C D.1.).
FOR Punct de curgere

LATERAL efectiv
Deplasarea de Prbuire
curgere efectiv complet
Domeniu Zona de Zona de Prbuire DEFORMAIE

elastic plastificare mecanism parial
progresiv plastic
Figura C D.1. Relaie for lateral – deplasare tipic pentru un cadru de beton
armat (FEMA 2003)
Metoda prezentat urmrete în general metoda N2, propus de Fajfar (Fajfar &
Fischinger 1989, Fajfar 2000) i inclus în Anexa B a EN 1998-1.
C D.2. Evaluarea proprietilor de rezisten i de deformaie a elementelor

structurale
Deoarece nu exist modele teoretice generale, capabile s reproduc cu suficient
precizie relaia for – deplasare în regim de solicitare ciclic pentru elemente de beton
armat, în literatur sunt propuse diverse modele empirice (bazate pe prelucrarea
statistic a datelor experimentale) sau semi – empirice (deduse pe considerente
teoretice, dar calibrat cu coeficieni empirici). O sintez recent a acestor modele este
dat de Fardis în cap. 6 din raportul FIB nr. 25 (FIB 2003). Valori orientative pentru
parametrii relaiilor M- ce pot fi utilizate în calculul static neliniar sunt date i în
documentele FEMA (FEMA 1997a). Codul face trimitere la P 100-3 pentru procedeele
de evaluare a caracteristicilor de deforma
ie ale elementelor structurale.
C D.3. Construirea curbei for lateral – deplasarea la vârful construciei

Încrcrile se aplic în 2 etape:
- În prima etap se aplic încrcrile gravitaionale, corespunztoare
combinaiei seismice. De obicei sub aceste încrcri nu trebuie s apar
plastificri în structur i se poate face un calcul liniar.
- În a doua etap, pe structura preîncrcat (se pstreaz starea de deformaii
i eforturi din prima etap), se aplic incremental forele laterale
corespunztoare aciunii seismice. Acestea au o distribuie fixat, dar

mrimea lor variaz la fiecare pas de încrcare în funcie de un parametru.
Pentru a modela comportarea dinamic structurii, configuraia (distribuia) încrcrilor
laterale ar trebui s fie proporional cu configuraia instantanee a forelor de inerie.
Aceasta depinde de caracteristicile modale instantanee ale structurii, care se schimb
datorit deformaiilor inelastice din anumite elemente. O asemena analiz ar necesita
un efort comparabil cu o analiz dinamic neliniar (time-history). De aceea se prefer
pstrarea unei configuraii fixe pe toat durata calculului static neliniar. În mod
obinuit se consider:
(a) o distribuie “modal”, în care forele de inerie sunt proporionale cu
deplasrile modale din modul 1 de vibraie, i
(b) o distribuie “uniform”, în care forele de inerie sunt proporionale cu masele
de etaj (de exemplu, dac masele de etaj sunt egale la toate nivelurile, rezult fore
egale la toate nivelurile). ( )
Prima ipotez furnizeaz valoarea maxim a momentului de rsturnare, cea de-a doua,
valoarea maxim a forei tietoare pentru o capacitate de încovoiere dat a structurii.
C D.4. Echivalarea structurii MDOF cu un sistem SDOF

Pentru a putea compara deplasarea capabil a structurii cu cerina de deplasare, care
este dat de spectrele inelastice de deplasare construite pentru sisteme cu 1 GLD,
structura real trebuie transformat într-o structur cu 1 GLD echivalent.
Transformarea urmeaz relaiile cunoscute din dinamica structurilor, echivalând
deplasarea maxim a structurii la vârful construciei cu deplasarea în modul 1.
C D.5. Evaluarea cerin elor de deplasare

În condiiile strii limit de serviciu structura prezint un rspuns seismic elastic sau
cu incursiuni mici în domeniul plastic, astfel încât se pot folosi direct deplasrile
determinate din calculul liniar al structurii pe baza regulii “deplasri egale”.
În cazul strii limit ultime trebuie folosite spectre inelastice de deplasare, care se pot
construi fie direct, pe baza accelerogramelor specifice amplasamentului, fie indirect,
pe baza spectrelor elastice i a unor ipoteze privind relaia între rspunsul elastic i cel
inelastic (de exemplu, ipoteza “egalitii deplasrilor” pentru T > Tc i ipoteza
“egalitii energiilor” pentru T < Tc, propuse de Newmark i Hall). Se recomand
relaia din Anexa E a prezentului Cod P 100-1.
C D.6. Controlul deplasrilor structurale

Cerina de deplasare a fost determinat la paragraful D5, pentru perioada T* a
sistemului cu 1 GLD echivalent, din spectrul inelastic de deplasri. O reprezentare
sugestiv este cea din Figura C D.2, dat în formatul “ADRS” (spectru de rspuns
acceleraii - deplasri, obinut din spectrele de rspuns de acceleraii i deplasri prin
eliminarea parametrului T).
Punctul de intersecie între curba de capacitate i spectrul de deplasare inelastic,
corespunzând ductilitii a sistemului, reprezint cerina de deplasare pentru sistemul
cu 1 GLD. Aceast cerin de deplasare a sistemului cu 1 GLD se transform în cerina
de deplasare a sistemului real cu relaia (D10), care este inversa transformrii iniiale
(D4).
Valoarea calculat reprezint o valoare medie i exist o dispersie mare a valorilor,

motiv pentru care se recomand “împingerea” structurii pân la 150% din valoarea
cerinei de deplasare calculate (FEMA 1997a).
T* T* < Tc T* > Tc
Sa Sa
T*
Sae
Sae
P =1 (elastic) P =1 (elastic)
Say P P
Say
Sde Sdi Sd Sde = Sdi Sd

a) b)
Figura C D.2. Determinarea deplasrii int în cazul a) T* < Tc i b) T* > Tc
Referine
ACI (2005). Building code requirements for structural concrete (ACI 318-05) and comentary (ACI
318R-05), Farmington Hills, 432 pp.
CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance/ Part 1: General rules,
seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.
Fajfar, P. and Fischinger, M. (1989). N2 – A method for non-linear seismic analysis of RC buildings,
Proc. of the 9th WCEE, Tokyo, vol. V, p. 111-116.
FEMA (1997a). NEHRP guidelines for the seismic rehabilitation of buildings, FEMA 273. Washington,
D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FEMA (1997b). NEHRP commentary on the guidelines for the seismic rehabilitation of buildings,
FEMA 274. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FIB (2003). Displacement-based seismic design of reinforced concrete buildings, Bulletin 25, Lausanne,
Elveia, 192 pp.
Ministerul Dezvoltrii Regionale i Locuin
ei (2008), „Cod de proiectare seismic — Partea a III-a —
Prevederipentru evaluarea seismic a cldirilor existente, indicativ P 100-3/2008”
Newmark, N. M. and Hall, W.J. (1982). Earthquake spectra and design, Earthquake Engineering
Research Institute, Berkeley, CA, USA.
Postelnicu, T. and Zamfirescu, D. (1999). Comparison between displacement methods used for
assessment of RC structures. Performance of RC frame structures designed according present
Romanian codes. Proc. 1st Romanian-American Workshop, Iasi, Romania.
Vidic, T., Fajfar, P. and Fischinger, M. (1989). Consistent inelastic design spectra: strength and
displacement. Earthq. Eng. and Struct. Dynamics, vol. 16, p. 502-521.

STRUCTURILOR
C E.1. Consideraii generale

În actuala ediie a P100-1 se aplic într-o msur mai mare decât precedentele ediii
ale Codului principiile i metodele proiectrii bazate pe performana seismic la
cutremure cu diferite perioade de revenire.
Parametrul considerat în prezent ca fiind cel mai semnificativ pentru calitatea
rspunsului seismic al construciilor este deplasarea lateral, pentru c de aceasta
depind direct degradrile structurale i nestructurale ale cldirilor.
Din acest motiv, limitarea deplasrilor laterale prin proiectare are o importan
deosebit. Problema este cu deosebire important pentru zona Câmpiei Române unde
cutremurele vrâncene se manifest cu deosebit agresivitate din punctul de vedere al
deformaiilor impuse.
Pagubele înregistrate la multe cldiri în intervalul 1977-1990, când s-au produs 4
cutremure de intensitate medie i mare, au fcut ca msurile legate de limitarea
deplasrilor laterale luate în P 100/92 s fie foarte severe. Un studiu comparativ în
care s-au analizat prevederile a 6 coduri de proiectare (UBC, B52, NZS, CEB 1987,
SR EN 1998-1 i P 100/92) a evideniat faptul c prevederile de dimensionare a
rigiditii laterale a construciilor din P 100/92 erau de departe cele mai severe. Aceste
prevederi au exclus practic folosirea sistemului structural în cadre de beton armat la
realizarea construciilor cu multe niveluri în perioada dinainte de 1990. Dup aceast
dat, dezvoltarea domeniului construciilor de birouri i a cldirilor de locuit cu
confort superior a fcut necesar, din nou, s se reconsidere acest tip de structuri.
Cunotinele noi înregistrate de ingineria seismic au permis sa se abordeze mai
nuanat, i pe o baz mai adecvat comportrii reale a construciei, problema limitrii
deplasrilor laterale la aciuni seismice.
Fa de versiunea din 1992, Codul P100-1 aduce o serie de elemente de noutate
importante:
(a) O procedur mult mai riguroas de calcul al valorilor de proiectare ale
deplasrilor laterale.
Pentru domeniul de frecvene T>Tc, Tc fiind perioada de calcul a spectrului
rspunsului seismic elastic, calculul se face în conformitate cu regula „deplasrii
egale” stabilite pe baza constatrii statistice [Newmark i Hall, 1982], potrivit creia,
în acest interval, deplasrile sistemelor inelastice port fi aproximate acoperitor prin
deplasrile sistemelor elastice. Pentru majoritatea zonelor seismice pe plan mondial,
majoritatea construciilor se încadreaz în intervalul de perioade T>Tc.
Aproximaia nu este îns acceptabil pentru construcii cu T<Tc, care evideniaz
deplasri seismice (în domeniul neliniar) considerabil mai mari decât cele date de
regula „deplasrii egale”. În cazul unor amplasamente caracterizate de valori Tc înalte,
cum este Câmpia Român unde Tc1,6 sec., majoritatea structurilor curente aparin
acestui domeniu.
P 100-1:2006 a introdus un coeficient de corecie (amplificare) a deplasrilor elastice
în acest domeniu, calibrat în cadul unor studii efectuate la Departamentul Construcii
de Beton Armat din Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti.
(b) Procedee mai riguroase pentru evaluarea rigiditilor pentru evaluarea

deplasrilor laterale de proiectare.
Aceste reguli privesc elementele de beton armat pentru care se prevd valori care
variaz cu gradul de fisurare a betonului, funcie de nivelul de solicitare (starea limit)
i de natura legturilor între structura i componentele structurale.
C E.2. Verificarea la starea limita de serviciu (SLS)

P100-1 menine forma general din versiunea precedent a Codului a relaiei de
verificare a rigiditii laterale pentru SLS.
Evaluarea deplasrilor de proiectare are un caracter convenional i aproximativ pentru
c se bazeaz pe un raport prestabilit între deplasrile la ULS i SLS, i nu printr-un
calcul la aciunea seismic de proiectare asociat acestei stri limit. Soluia este, fr
îndoial, simpl, dar nu întodeauna i acoperitoare.
S-a renunat la difereniere factorilor de reducere , funcie de clasa de importan a
construciilor, preluate din SR EN 1998-1 în versiunea anterioar a Codului. Aceast
intervenie urmrete obinerea unor performane superioare pentru construciile
importante i în ceea ce privete comportarea la aciuni seismice moderate.
O chestiune cu implicaii importante se refer la modul de calcul al deplasrii relative
dr’. Pentru scopul urmrit de relaia de verificare (E.1), nu diferena deplasrilor
orizontale de la dou niveluri ale cldirii prezint interes, ci acea component care
modific forma iniial de dreptunghi a panourilor (nestructurale) de compartimentare
i de închidere, pentru c de aceasta depinde degradarea acestora (componenta care
modific diagonala panoului).
Pentru exemplificare, în Figura C E.1 se prezint cazul structurii unei faade alctuite
din perei conectai cu grinzi. Se constat diferene foarte mari între valorile
deplasrilor relative de nivel (de calcul) inregistrate în dreptul pereilor i, respectiv, în
deschiderea între cei doi perei. În timp ce zidria de placare a pereilor nu este
afectat de deformaia lateral a structurii, elementele situate între perei sunt supuse
unor distorsiuni foarte importante.
Programele de calcul structural pot fi completate pentru ca acestea s furnizeze direct
valorile ce trebuie introduse în relaia (E.1).
O meniune special privete faadele cortin. Având în vedere dificultatea extrem a
reparaiilor postseism la asemenea faade, valoarea drc stabilit prin calcul la aciunea
seismic de proiectare se sporete cu 30%. Cerinele de deplasare tebuie s fie
cuprinse în tema adresat productorului faadei, care trebuie s garanteze
deformabilitatea necesar a acesteia.
Prevederile anexei referitoare la modul de calcul al deplasrilor laterale i cele
referitoare la valorile admisibile ale deplasrilor laterale sunt valabile pentru toate
tipurile de structuri.
În cazul construciilor de beton armat este necesar s fie precizat modul de evaluare a
rigiditii, având în vedere c elementele de beton armat lucreaz cu fisuri în zonele
întinse.
În cazul structurilor în cadre se disting dou situaii. Într-una din acestea structura de
beton armat este complet liber (de exemplu, în cazul garajelor etajate deschise sau
tribunelor) sau este prevzut cu elemente de umplutur, care, fiind conectate flexibil
la aceasta, nu stânjenesc practic deformaia lateral a cadrului. În acest fel elementele

de beton armat lucreaz în stadiul fisurat i trebuie utilizate rigiditi reduse. În
literatur se recomand, în acest scop, ca procedeu aproximativ suficient de exact
pentru necesitile proiectrii, reducerea uniform a modulelor de rigiditate a
seciunilor nefisurate cu coeficientul 0,5.
X1
(2)
Y1 (1)
=2- 1
2 (4)
1
(3)
Figura C E.1.
În a doua situaie, cadrele sunt umplute cu panouri de zidrie, care, la atacul
cutremurului de serviciu, nu-i pierd integritatea întrucât sunt protejate prin limitarea
adecvat a deplasrilor laterale. În acest fel, panourile de umplutur contribuie
semnificativ la rigiditatea de ansamblu a structurii. Gradul de fisurare a elementelor
fiind în acest caz mult limitat, se pot adopta valori ale modulului de rigiditate egale cu
EcIg (produsul între modulul de elasticitate al betonului i momentul de inerie al
seciunii brute de beton), inând cont astfel i de contribuia armturilor la rigiditatea
elementelor.
Într-o construcie cu perei de beton armat, rigiditatea pereilor nestructurali este, de
regul, nesemnificativ în raport cu cea a pereilor, ceea ce face ca s se neglijeze
aportul lor la rigiditatea de ansamblu a cldirilor. În consecin, în calcule se va opera
cu rigiditatea redus, 0,5EcIg, a pereilor de beton.
Valorile admisibile ale deplasrilor relative de nivel din SLS trebuie s depind de
natura pereilor de compartimentare i a închiderilor, i de modul cu care se realizeaz
prinderea lor de structur. Pentru zidrii de crmid sau blocuri din diferite materiale
deformabilitatea scade cu creterea rezistenei mortarului. De asemenea, valoarea
deformaiei relative capabile este influenat de proporiile panoului de zidrie înrmat,
fiind cu atât mai mic cu cât panoul este mai lung în raport cu înlimea. De exemplu,
pentru panouri de zidrie de crmid curent se pot accepta urmtoarele valori ale
rotirii limit (unghiul deformaiei de forfecare J):
L 4
- pentru raportul ! (L ç H, lungimea i înlimea panoului), J = 2,5‰
H 3
Valorile admisibile ale deplasrilor laterale date la 4.6.3.2, relaiile (4.28),
(4.29) i (4.30), coincid cu cele date în SR EN1998-1 i nu pot fi considerate
potrivite în toate cazurile.
4 L 2
- pentru raportul ! ! , J = 4‰
3 H 3
L 2
- pentru raportul , J = 6‰
H 3
Valoarea 5‰ prescris în P 100-1 reprezint o valoare situat peste medie.
Aceast valoare poate fi acceptabil i pentru alte tipuri de elemente nestructurale, de
exemplu, pentru perei cortin i alte faade agate de structur. În principiu,
deformaia relativ admis i, implicit, rigiditatea lateral necesar, trebuie s fie
corelate cu deformabilitatea sistemului de prindere a faadei garantat de fabricant,
cruia i se pot pune condiii din acest punct de vedere.
C E.3. Verificare la starea limita ultima (ULS)

Relaia (E.2) introduce prin coeficientul c corecia necesar pentru a
ine seama de
faptul c deplasrile în rspunsul seismic neliniar sunt superioare deforma
iilor din
rspunsul liniar în domeniul de perioade în care nu este valabil regula „deplasrii
egale”. Coeficien
ii c amplific deplasarea elastic sub încrcrile seismice de
proiectare. Aa cum s-a artat mai sus, corecia este necesar pentru construcii cu
perioada fundamental de vibraie situat în domeniul 0 – Tc.
Valorile coeficien
ilor au fost calibrate printr-un studiu amplu efectuat cu instrumentul
calcului dinamic neliniar. S-au utilizat câte 30 de accelerograme compatibile cu
spectrul de proiectare din P 100-1, pentru fiecare din cele patru tipuri de spectre
prevzute în capitolul 3 al codului, trei pentru cutremurele vrâncene, caracterizate de
cele trei valori distincte ale perioadei de control Tc i unul corespunzator cutremurului
subcrustal bn
ean. Spre deosebire de versiunea din 2006 a codulu, în actuala edi
ie
se prevede o diferen
iere mai nuan
at a valorilor c. În rspunsul liniar cerin
ele de
deplasare depind nu numai de perioad, ci i de rezisten
a sistemului, definit de
valoarea factorului de comportare q. Formula de determinare a coeficientului (E.2)
pune în eviden
aceasta dubla dependen
. În conformitate cu rezultatele studiului,
grani
a dintre domeniul de perioade în care este valabil regula deplasrii egale i cea
în care rspunsul neliniar în deplasri este semnificativ mai mare decât cel elastic este
în jurul valorii T=0.7Tc. La calibrarea expresiei (E.2) s-a
inut seama i de faptul ca în
domeniul perioadelor de vibra
ie scurte, structurile sunt înzestrate cu o suprarezisten

foarte consistent.
În cazul cutremurului de proiectare (considerat la starea limit ultim) nu se poate

evita degradarea sever a componentelor nestucturale arhitecturale (perei, faade, etc.).
i trebuie luate msuri ca aceste componente s nu se prbueasc, ameninând vieile
oamenilor, printr-o conectare adecvat la structur.
Valoarea admisibil 2,5% a deplasrii relative de nivel este în concordan cu
rezultatele a numeroase studii experimentale care au evideniat faptul c stâlpii de
beton armat, proiectai potrivit prevederilor codurilor moderne de proiectare, pot
dezvolta deformaii de rotire de bar de peste 4% fr o reducere semnificativ a
capacitii de rezisten.
Valoarea acoperitoare 2,5% adoptat în anexa E a Codului pentru stâlpii de beton
armat poate fi considerat satisfctoare i pentru condiia de prbuire a pereilor de
umplutur [FEMA 273].
Bibliografie
FEMA (1997a). NEHRP guidelines for the seismic rehabilitation of buildings, FEMA 273. Washington,
D.C.: Federal Emergency Management Agency.
CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance/ Part 1: General rules,
seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.
Ministerul Lucrrilor Publice (1992), P100/92: Normativ pentru proiectarea antiseismic a
construciilor de locuine, agrozootehnice i industriale, INCERC Bucureti, Buletinul Construciilor, no.
1-2, 1992, 151 p.
Ministerul Dezvoltrii Regionale i Locuin
ei (2008), „Cod de proiectare seismic — Partea a III-a —
Prevederi pentru evaluarea seismic a cldirilor existente, indicativ P 100-3/2008”
Newmark, N. M. i Hall, W.J. (1982). Earthquake spectra and design, Earthquake Engineering
Research Institute, Berkeley, CA, SUA.
ANEXA I (informativ). EXEMPLE DE CALCUL I PROIECTARE
Cuprins :
E4 PROIECTAREA CLDIRILOR
E 4.2 Structur dual din beton armat neregulat în plan i în elevaie
E 5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUC IILOR DE BETON
E 5.1. Structur în cadre de beton armat
E 5.2 . Structur cu pere
i de beton armat
E 6. PREVEDERI SPECIFICE CONTRUC IILOR DE O EL
E 6.1. Structur în cadre necontravântuite
E 6.2. Structur în cadre contravântuite centric în V inversat
E 6.3. Structur în cadre contravântuite excentric
E 7. PREVEDERI SPECIFICE CONTRUCIILOR COMPOZITE
E 7.1. Calculul elementelor unei structuri compozite
E 8. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU CONSTRUCII DE ZIDRIE
E 8.1. Cldire de locuit cu perei structurali din zidrie nearmat (ZNA) cu
elemente ceramice
E 8.2 Cldire tip « vil » P+2E cu perei structurali din zidrie nearmat
(ZNA) cu elemente de BCA
E 8.3 Cldire de locuit P+3E cu perei structurali din zidrie cu elemente
ceramice
E 8.4. Cldire tip « vil » P+2E cu perei structurali din zidrie confinat
(ZC) cu elemente BCA
E 9. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE LEMN
E 9.1. Proiectarea unei structuri de tip hal de lemn
E 10. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU COMPONENTELE
E 10.1 Verificarea unui perete despritor din zidrie cu elemente ceramice
E 10.2 Verificarea unui panou de zidrie înrmat într-un cadru de beton
armat pentru ac
iunea seismic în planul peretelui
E 10.3 Verificarea unui perete de fa
ad din zidrie de BCA înrmat în cadru
de beton pentru ac
iunea seismic perpendicular pe planul peretelui
E 10.4 Verificarea unui perete de fa
ad cu goluri de ferestre realizat din
zidrie cu elemente ceramice
E 10.5 Determinarea cerin
elor de deplasare pentru un panou publicitar
E 10.6 Calculul prinderilor cu buloane pentru un echipament (prinderi fixe)
E 10.7 Calculul prinderilor pentru un echipament montat pe izolatori de
vibraii
E 10.8 Calculul unei conducte de ap fierbinte
E4 PROIECTAREA CLDIRILOR
E 4.1.1 Descrierea structurii
Se analizeaz rspunsul la aciunea seismic al unei cldiri pentru birouri cu 8

(P+7E) niveluri, cu structur metalic, amplasat în Bucureti (figura E 4.1.1).
Structura este alctuit dintr-un nucleu central care preia forele orizontale
corespunztoare aciunii seismice i un subsistem format din stâlpi perimetrali care
preiau numai încrcrile gravitaionale ce le revin. Nucleul central este alctuit din
patru cadre metalice cu contravântuiri prinse excentric la noduri, în care toate
prinderile barelor la noduri sunt rigide (figura E 4.1.2). Prinderile grinzilor care leag
stâlpii perimetrali între ei i ale grinzilor care leag stâlpii perimetrali de nucleul
central sunt articulate. Planeele sunt elemente compozite cu grinzi metalice i plac
de beton armat turnat pe tabl cutat. Pereii interiori i exteriori sunt uori. Oelurile
folosite sunt S235 i S355.
Seciunile barelor sunt prezentate în figura E 4.1.1 i în tabelul E 4.1.1.
E 4.1.2 Schema de calcul la aciunea seismic
Subsolul este realizat sub forma unei cutii rigide aezat pe un radier general.
Acceptând cutia rigid ca reazem încastrat, fora tietoare de baz produs de aciunea
seismic se va considera deasupra subsolului, la nivelul zero al cldirii.
Deoarece structura are forma regulat în plan i elevaie, efectele aciunii
seismice se stabilesc pe modele plane corespunzând celor dou direcii principale x i
y paralele cu planele de simetrie ale cldirii. Nu este necesar luarea în considerare a
componentei verticale din aciunea seismic.
Pentru cadrul plan din figura E 4.1.1 s-au efectuat calcule pentru obinerea
distribuiei forelor seismice convenionale de nivel folosind metoda simplificat i
metoda analizei modale spectrale.
Sub aciunea cutremurelor severe, disiparea energiei are loc numai în
articulaiile plastice, care în ansamblul lor formeaz mecanismul plastic global. Toate
elementele structurale situate în afara zonelor plastice trebuie s lucreze esenial în
domeniul elastic la forele orizontale asociate mecanismului plastic global.
Mecanismul plastic global acceptat conine articulaii plastice la capetele link-
urilor i la bazele stâlpilor nucleului central i perimetrali.
Seciunea 1-1

+ 28,2 m
13 4 4 4 13
2 6 9 9 6 2
13 4 4 4 13
2 6 9 9 6 2
13 11 11 11 13
2 6 9 9 6 2
13 11 11 11 13
2 6 9 9 6 2 7 * 3400 = 23800
13 11 11 11 13
1 5 9 9 5 1
13 11 11 11 13
1 5 9 9 5 1
13 10 10 10 13
1 5 2 2 5 1
13 10 10 10 13
1 5 2 2200 2 5 1 4400 + 0.00
11000 11000 11000

33000
Figura E 4.1.1 Seciune transversal i

tipuri de seciuni conform tabelului E 4.1.1
y
Plan
2200
G3
G1 11000
2
G2
1 1
G4
11000 33000
G3
G5 x
3
G2
G1
11000
11000 11000 11000

33000
A B C D
Figura E 4.1.2 Planeu curent

Tabelul E 4.1.1
Stâlpi perimetrali
Sec Seciune A Ai iy iz Wy Wpy Iy Sec. nr. Sec. nr. Oel
. tip mm2 mm2 mm mm mm3 mm3 mm4 P E
nr.
1 HTM 650x576 73400 24300 288 76,1 1653E+04 1982E+04 6100E+06 8 5 S235
2 HTM 650x359 45800 15500 277 71,7 1023E+04 1188E+04 3500E+06 9 6 S235
P = Plast; E = Calcul structural
Stâlpi centrali
Sec Seciune A Ai iy iz Wy Wpy Iy S. S. Oel
. tip mm2 mm2 mm mm mm3 mm3 mm4 n. n.
nr. P E
5 2-HTM 650x576 146800 97700 210,83 224,17 1768E+04 2400E+04 65252E+05 1 1 S355
6 2-HTM 650x472 120200 80400 206,44 217,56 1438E+04 1920E+04 51227E+05 2 2 S355
Contravântuiri
Sec. Seciune A Ai iy iz Wy Wpy Iy Sec. nr. Sec. nr. Oel
nr. tip mm2 mm2 mm mm mm3 mm3 mm4 P E
2 HTM 650x359 45800 15500 277 71,7 1023E+04 1180E+04 3500E+06 1 1 S355
9 HTM 650x258 33000 10600 274 70,9 750E+04 852E+04 2476E+06 2 2 S355
Grinzi centrale
nr. tip mm2 mm2 mm mm mm3 mm3 mm4 PT E
10 HE 550 A 21200 6450 230 71,5 415E+04 462E+04 1119E+06 2 2 S355
11 HE 500 A 19800 5600 210 72,4 355E+04 394E+04 8697E+05 3 3 S355
4 HE 450 A 17800 4820 189 72,9 290E+04 322E+04 6372E+05 4 4 S355
Grinzi perimetrale
nr. tip mm2 mm2 mm mm mm3 mm3 mm4 P E
13 IPE 550 13400 5910 223 44,5 244E+04 278E+04 6712E+05 1-6 1-6 S355
Dimensiunile seciunilor
Sec. h b ti tf r d h/b Y-Y Z-Z b/2tf d/ti H Clasa
nr. mm mm mm mm mm mm S235/S355
1 738 323 41,4 75 27 534 2,285 b c 2.15 12,90 1 1
2 684 308 26,4 48,1 27 533.8 2,221 b c 3.20 20,22 1/0,81 1
4 440 300 11,5 21 27 344 1,467 a b 7.14 29,91 1/0,81 1
5 738 323 41,4 75 27 534 2,285 b b 2.15 12,90 1 1
6 712 316 34,5 62 27 534 2,253 b b 2.55 15,48 1 1
9 660 302 18 36 27 534 2,185 a b 4.19 29,67 1 1
10 540 300 12,5 24 27 438 1,800 a b 6.25 35,04 0,81 1
11 490 300 12 23 27 390 1,633 a b 6.52 32,50 0,81 1
13 550 210 11,1 17,2 24 467 2,619 a b 6.10 42,07 1 1
E 4.1.2.1 Încrcri gravitaionale caracteristice
Încrcri pe planeul de acoperi
Încrcri permanente: G p = 6,0 kN/m2 (tabla cutata - 0,1 kN/m2; plac beton –
0,11 u 25 2,75 kN/m2; ap - 2,50 kN/m2; spaiu tehnic - 0,50 kN/m2; tavan fals -
0,15 kN/m2)
Încrcri variabile - zpad: s k P i C e C t s0,k 0,8 u 0,8 u 1,0 u 2,00 1.28 kN/m2
(conform CR 1-1-3/2012)
Încrcri pe planeele curente
Încrcri permanente: G p = 5,5 kN/m2 (tabl cutat - 0,1 kN/m2; plac beton -
0,11 u 25 2,75 kN/m2; greutate proprie structur - 0,60 kN/m2; pardoseal - 0,40
kN/m2; perei interiori - 1,00 kN/m2; spaiu tehnic - 0,50 kN/m2; tavan fals - 0,15
kN/m2)
Perei exteriori: qe = 3 kN/m
Încrcri variabile Qki : qk = 2,0 kN/m2 corespunztoare categoriei A de
construcii (locuine), conform [SR-EN 1991-1-1:2004/NA:2006].
E 4.1.2.2 Combinaii de încrcri de calcul
Combinaiile aciunii seismice cu alte încrcri pentru verificri la starea limita

ultima se fac conform [CR 0 – 2012] cu relaia
¦G k, j J Ie AEk ¦\ 2,i Qk ,i
în care se noteaz:
Gk , j G p încrcrile permanente caracteristice
Qk ,i Qi încrcrile variabile caracteristice
\ 2 ,i 0,3 corespunde CR 0 – 2012, tabel A1
AEk încrcarea caracteristic a aciunii seismice
J Ie = 1,0 factor de importan a cldirii, conform [P 100-1], pentru clasa III
de importan.
Încrcri pe planeul de acoperi
¦ G ¦\ p 2,i Qi
Cu \ 2,i 0,4 , Qi sk , ¦G p 6 kN/m2 si ¦\ 2,i Qk ,i 0,4 u 1,28 0,512

kN/m2 rezult ¦ G ¦\
p 2,i Qi 6.512 kN/m2
Încrcri pe planeele curente

q G \ Q 5,5 0,3 u 2.0 6,1 kN/m2
p 2, i
Planee peste etajele 1 – 7 i parter: cu \ 2,i 0,3
q 5,5 0,3 u 2,0 6,1 kN/m2 ; q k 2,0 kN/m
2200 R = 78,8 kN
R q = 6,512 kN/m2
A1 B1 C1 D1
1
A2 B2 CV1 CV1 C2 D2
2
1,1q
CV2
CV2
1,1q
3
A B C D
a
2200
qe
R = 73,81 kN
A1 B1 C1 D1 q = 6,1 kN/m 2
1 qe = 3,0 kN/m
A2 B2 CV1 CV1 C2 D2
2
CV2 1,1q
CV2
1,1q
A B C D
b
Figura E 4.1.3 Încrcri pe planee: a – de acoperi; b – peste etajele 1 – 7 i parter
E 4.1.2.3 Încrcri de calcul aferente stâlpilor
Planeul de acoperi (fig. 3, a)

11
p = q 2,2 = 6,512 u 2,2 = 14,33 kN/m ; R = 14,33 = 78,80 kN
2
Planee peste etajele 1 – 7 i parter (fig. 3, b)
11
p = q 2,2 = 6,1 u 2,2 = 13,42 kN/m ; R = 13,42 = 73,81 kN ;
2
qe = 3 kN/m
Încrcrile gravitaionale sunt prezentate în figura E 4.1.4, iar greutile de

nivel aferente cadrului sunt prezentate în figura E 4.1.5.
E 4.1.3 Calculul structurii la aciunea seismic în domeniul elastic. Metoda

curent de proiectare
E 4.1.3.1 Calculul forei tietoare de baz
a. Calculul forelor seismice static echivalente

Conform [1], fora tietoare de baz se obine cu relaia
Fb J I S d T1 mO
în care:
S d T1 este ordonata din spectrul de rspuns de proiectare pentru perioada
fundamentala T1 ;
T1 este perioada fundamental de vibraie a cldirii (de translaie);
W este rezultanta tuturor forelor gravitaionale (permanente i utile) aferent cadrului,
8
W ¦W
i 1
i 28186 kN (m W / g 28186 / 9.815 2872 tone)
.
Pentru cldiri cu înlimea pân la 40 m, perioada fundamental se poate
determina cu relaia aproximativ din [1], Anexa B.
a.1. Metoda simplificat
T1 Ct H 3 4
Pentru structuri cu contravântuiri prinse excentric la noduri, C t 0,075 . Înlimea

cldirii este H = 28,2 m.
P2 P4 P6 P6 P4 P2
P1 P3 P5 P5 P3 P1
P1=5x73,81+3x11=402,5kN
P1 P3 P5 P5 P3 P1
P2=5x78,8=394kN
P1 P3 P5 P5 P3 P1 P3=5,2x73,81=303,81kN
P4=409,76kN
P1 P3 P5 P5 P3 P1
P5=3x73,81=221,43kN
P1 P3 P5 P5 P3 P1
P6=78,8x3=236,4kN
P1 P3 P5 P5 P3 P1
P1 P3 P5 P5 P3 P1
A2 B2 CV1 CV1 C2 D2
Figura E 4.1.4 Încrcri gravitaionale – cadru central
W2
W1
W1
33x33 4x33x3
W1= 2 6,1+ 2 = 3520kN
W1 33x33
W2= 2 x6,512= 3546kN
W1
6 W= 28186kN
8
W1 i
i=1
W1
W1
Figura E 4.1.5 Fore gravitaionale de nivel
Cu aceste valori rezult

3
T1 0,075 u (28,2) 4
0,9178 sec ! TB 0,32 sec
E T
S d T a g pentru T ! TB
q
ag 0,30 g din [1], fig. 3.1, corespunde oraului Bucureti pentru care
TC 1,6 sec .
Spectrul de rspuns elastic elastic are expresia:
E T E 0 pentru TB T TC
Pentru cadre cu contravântuiri prinse excentric la noduri, conform [1], tabelul 6.3,
factorul de comportare q care considerar capacitatea structurii de a disipa energia
indus de micarea seismic pentru o clas de ductilitate DCH este:
Du
q 5
D1
Se poate considera D u D 1 1,2 urmând a se verifica rezerva de rezisten
printr-un calcul static incremental neliniar biografic.
Rezult q 5 u 1,2 6.0 i E T1 E 0,918 2,5
1
S d T1 0,3 u 9,815 u 2,5 u 1,227
6.0
i fora tietoare de baz
Fb 1,0 u 1,227 u 2872 u 0,85 2995 kN
Prin raportare la rezultanta forelor gravitaionale rezult un coeficient seismic
2995
global de 100 10,6 % .
28186
a.2. Metoda aproximativ Rayleigh

Pentru determinarea perioadei fundamentale proprii de vibraie se poate utiliza
relaia (B.1) din anexa B [1]:
n
¦Wi d i2
T1 2S i 1
n
g ¦Wi d i
i 1
Încrcrile gravitaionale Wi sunt reprezentate în figura E 4.1.5. Deplasrile pe
direcia gradelor de libertate dinamice (translaiile orizontale ale planeelor
considerate diafragme orizontale infinit rigide în planul lor) s-au determinat cu un
program de calcul. Pentru calculul acestora se încarc structura cu fore laterale Wi , ca
în figura E 4.1.6.
d i (m) S iI Si2 Si3
W2
0,21575 0,02796 -0,0265 -0.002346
W1
0,20165 0,0258 -0,01419 0.001385
W1
0,18289 0,02293 0,00079 0.021467
W1
0,15983 0,01951 0,01435 0.023021
W1
0,13201 0,01557 0,02302 0.0006006
W1
0,09963 0,01126 0,02483 -0.015409
W1
0,06499 0,00698 0,020094 -0.025443
W1
0,03208 0,00328 0,011086 -0.01789
Figura E 4.1.6 Fore gravitaionale de nivel

8 8 8
Wi
¦Wi d i 3838 kNm ¦ mi S i 1
i 1
¦g
i 1
S i1 47,86
i 1 i
8 8 8
Wi
¦Wi d i2 630,6 kNm2 ¦ mi Si21
i 1
¦g
i 1
S i21 9,815
i 1 i
8
¦Wi xi 459700 kNm2
i 1
8
¦Wi xi2 9212000 kNm2
i 1
- conform formulei (B.1) din [1] rezult:
630,6
T1 2S 0,8129 sec
9,815 u 3838
i conform formulei (B.3) din [1]:
T1 2 d 2 0,21575 0,92898 sec
În urmtorul tabel sunt sintetizate valorile perioadelor calculate cu relaiile
aproximative din anexa B i prin rezolvarea problemei de valori proprii:
Relaia din [1] Analiz

(B.4) (B.1) (B.3) modal
T1 (s) 0,9178 0,8129 0,92898 0,8202
a.3. Metoda analizei modale.
Perioadele obinute pentru modul propriu fundamental cu relaia Rayleigh i

respectiv prin rezolvarea problemei de valori proprii din dinamica corpurilor
2S
deformabile K Z 2 M 0 , unde Zi , sunt foarte apropiate. Deoarece perioada
Ti
fundamental se gsete în domeniul TB T1 TC , indiferent de metoda folosit,
E T1 2,5 , fr s afecteze valoarea din spectrul de rspuns elastic.
Pentru primele trei moduri de vibraie au rezultat urmtoarele valori ale
perioadelor i coeficienilor de echivalen modali (factorilor de participare a maselor
modale efective):
Modul propriu de vibraie

1 2 3 ¦H x ,i
T (s) 0,8202 0,2735 0,1559
H x ,i 0,798 0,127 0,042 0,967
Distribuia forelor seismice pe înlimea cldirii se poate obine pentru fiecare

din metodele utilizate astfel:
a1) Distribuia liniar - conform relaiei (4.5) din [1]
mz
Fi Fb 8 i i , pentru i=1,8
¦mjzj j 1
sau deoarece Wi mi g , se poate scrie:

Wi z i
Fi Fb 8
¦W z
j 1
j j
în care:
8
¦W z j j 3520 u 4,4 7,8 11,2 14,6 18,0 21,4 24,8 3546 u 28,2 459741
j 1
de unde:
Wi zi
Fi 2995 0,65145 u 103Wi zi
459741
a2) Distribuia forelor seismice conform formei proprii fundamentale, relaia

(4.4) din [1]
ms Ws
Fi Fb 8 i i Fb 8 i i
¦mjsj ¦W j s j
j 1 j 1
Pentru fiecare din primele trei forme proprii se prezint în tabelul E 4.1.2 forele
seismice pentru masele rezultate ( mk mH xk )
2292
modul 1 m1 2292 t H x1 0,798
2872
365,2
modul 2 m2 365,2 t H x2 0,127
2872
119,7
modul 3 m3 119,7 t H x3 0,0417
2872
m 2872 t
Tabelul E 4.1.2
Nivelul
Metoda
1 2 3 4 5 6 7 8
a1 100,9 178,9 256,8 334,8 412,7 490,7 568,6 651,4
a2 73,58 156,6 252,6 349,3 437,7 514,4 578,8 631,9
1 69,09 147,1 237,2 328,0 411,0 483,0 543,6 593,3
a3 2 93,21 169,0 208,8 193,5 120,6 6,643 -119,3 -224,5
3 -84.70 120,4 72,95 -28,44 -109,0 -101,6 -6,552 111,9
Fb1 2813 kN
3
Fb 2 448 kN Fb ¦F
k 1
2
bk 2851 kN
Fb 3 144 kN
Fa de metoda simplificat utilizarea rezultatelor analizei modale produce:

- o for tietoare de baz, în modul fundamental, mai mic

Fb Fb1 2813 kN 2995 kN , H x1 0,798 O 0,85 ;
- utilizarea compunerii primelor trei moduri de vibraie dup regula SRSS nu
produce o majorare semnificativ Fb 2851 kN # Fb1 2813 kN .
Prin urmare, metoda simplificat produce cea mai mare for de baz i respectiv
fore seismice de nivel echivalente sporite cu circa 6%.
b. Efectul torsiunii
La fiecare nivel se va considera un moment de torsiune suplimentar:

M ei e1i Fi
Efectul torsiunii provine dintr-o posibil repartiie neuniform a maselor i
datorit nesincronismului undelor seismice. Acest efect se reprezint printr-o
excentricitate accidental.
e1i r0,05Li r0,05 u 33,0 1,65 m
Li 33,00 m (cldirea are form ptrat în plan)
Momentul de torsiune va fi preluat de cele 4 cadre contravântuite excentric
care alctuiesc nucleul central
M 1i 2 S i u 11,0 m
1,65
Si Fi 0,075 Fi
22,0
Aadar fiecare cadru este încrcat egal cu o for suplimentar S i 0,075 Fi
deoarece cadrele au aceeai rigiditate. Prin urmare, forele orizontale de nivel i fora
tietoare de baz vor trebui amplificate cu coeficientul
G 1 0,075 1,075
Forele Fi obinute prin metoda simplificat (a1) amplificate cu coeficientul G
sunt prezentate în figura E.4.1.7.
+28,20
700.3
+24,80
611.3
+21,40
527.5
443.7 +18,00
+14,60
359.9
+11,20
276.1
192.3 +7,80
+4.40
108.5
8
G F bI = 6GF bI=3219.6kN
i=1
Figura E 4.1.7
c. Calculul eforturilor i deplasrilor laterale
Pentru încrcrile laterale din figura E 4.1.7 se stabilesc eforturile N, M, V, i

deplasrile laterale d s pentru cadrul curent. Deoarece structura are aceeai
configuraie în cele dou plane principale, eforturile i deplasrile din aciunea
seismic vor fi identice pentru direciile de aciune 0 x i 0 y . Acest aspect particular
elimin necesitatea efecturii unor calcule distincte pentru cadrul transversal.
Eforturile rezultate din aciunea seismic se vor combina cu eforturile rezultate din
încrcrile gravitaionale permanente conform relaiei:
¦G k, j J Ie AE ,k ¦\ 2 ,i Qk ,i
Schemele de încrcri gravitaionale pentru cadrele principale sunt prezentate
în figura E 4.1.8:
P2 P4 P6 P6 P4 P2 P2
P8 P10 P10 P8
P2
P1 P3 P5 P5 P3 P1 P1 P7 P9 P9 P7 P1
P1 P3 P5 P5 P3 P1 P1 P7 P9 P9 P7 P1
P1 P3 P5 P5 P3 P1 P1 P7 P9 P9 P7 P1
P1 P3 P5 P5 P3 P1 P1 P7 P9 P9 P7 P1
P1 P3 P5 P5 P3 P1 P1 P7 P9 P9 P7 P1
P1 P3 P5 P5 P3 P1 P1 P7 P9 P9 P7 P1
P1 P3 P5 P5 P3 P1 P1 P7 P9 P9 P7 P1
C 1 cadrul2 ABCD C 2 cadrulB 1234
P1=5x73,81+3x11=402,5kN P5=3x73,81=221,43kN P9=1,8x73,81=132,86kN
P2=5x78,8=394kN P6=3x78,8=236,4kN P10=1,8x78,8=141,84kN
P3=3,5x73,81=258,34kN P7=1,7x73,81=125,48kN
P4=3,5x78,8=275,8kN P8=1,7x78,8=133,96kN
Figura E 4.1.8
Forele axiale din încrcri gravitaionale, pentru stâlpii plasai la intersecia

celor dou cadre curente, vor rezulta prin adunarea forelor axiale corespunztoare
celor dou scheme de încrcare.
Valorile maxime corespunztoare aciunii seismice se vor combina dup una din
regulile din paragraful 4.5.3.6.1.
În cazul analizat, deoarece sunt satisfcute criteriile de regularitate în plan i pe
vertical, în baza prevederilor aliniatului (6) din paragraful 4.5.3.6.1 se poate
considera aciunea separat a cutremurului pe cele dou direcii orizontale principale
fr a se face combinaiile din aliniatele (2) sau (3) din acelai paragraf [1].
Din motive de simetrie geometric i de încrcare nu este necesar realizarea
combinaiilor de semn ± pentru aciunea seismic.
E 4.2 Structur dual din beton armat neregulat în plan i în elevaie
E 4.2.1. Descrierea structurii
Se determin rspunsul la aciunea seismic a unei cldiri pentru birouri cu

subsol, parter i cinci niveluri amplasat în Bucureti.
Cldirea are o form neregulat în plan, dar i pe vertical, impus de
configuraia terenului i din motive arhitectonice.
Structura de rezisten este de tip dual fiind alctuit dintr-un cadru
longitudinal plasat în axul 1 cu stâlpi circulari având diametrul de 80 cm i grinzi
dreptunghiulare cu dimensiunea seciunii transversale 30x60 cm, un cadru transversal
în axul F i cadre transversale în axele B÷E cu stâlpi circulari i perei cu grosimea de
40 de cm. În axul A se afl un perete structural din beton armat dispus transversal cu
grosimea de 40 cm. S-a inut seama, la evaluarea forelor seismice convenionale, de
tubul casei liftului care are perei de 30 de cm. Grosimea i limea pereilor din beton
armat a fost stabilit prin încercri astfel încât s se evite prezena torsiunii în primele
dou moduri de vibraie. Înlimea grinzilor transversale i longitudinale se încadreaz
în raportul l / 10 , l fiind lungimea acestora interax. Planeul are o grosime de 14 cm.
Înlimile de nivel sunt de 2.78 m la subsol, 4.20 m la parter, 3.65 m la etajele 1-4 i
3.35 la ultimul nivel retras.
S-a folosit beton C 20/25 i oel S355 în toate elementele structurii de
rezisten.
În figurile E 4.2.1 i E 4.2.2 se prezint seciunile verticale A-A i B-B prin cldire.
Poziia i dimensiunile elementelor de rezisten sunt prezentate în planurile de cofraj
ale planeelor curente din figura E 4.2.4. Planul de cofraj pentru planeul de la ultimul
nivel este artat în figura E 4.2.5.
E 4.2.2. Schema de calcul pentru verificarea la aciunea seismic
Subsolul este realizat sub forma unei cutii rigide cu perei perimetrali având
grosimea de 30 i 40 cm i este rezemat pe un radier general cu grinzi întoarse cu
înlimea de 1.00 m, limea de 50 cm i placa radierului de 30 cm grosime.
Acceptând cutia rigid a subsolului ca un reazem încastrat, fora tietoare de baz
produs de aciunea seismic se va considera deasupra subsolului, la nivelul -0.08 m al
cldirii.
Deoarece structura nu are o form regulat în plan i în elevaie, efectele
aciunii seismice se vor stabili pe un model spaial conform anexei C din P 100-1. Nu
se va considera în calcul componenta vertical a aciunii seismice.
Forele seismice orizontale convenionale se vor stabili pentru fiecare direcie
principala a cldirii în ansamblu. Aceste direcii se obin din prima form proprie de
vibraie de translaie rezultat dintr-un clacul modal (cu cel mai mic factor modal de
participare la torsiune H T ,k # 0 )
E 4.2.2.1. Încrcri gravitaionale normate

x Încrcri pe planeul de acoperi (teras necirculabil)
- încrcri permanente G p
planeu: 0,14 u 25 3,50 kN/m 2

termo+hidroizolaie: 1,50 kN/m 2
spaiu tehnic: 0,50 kN/m 2
plafon fals: 0,15 kN/m 2

Gp 5,65 kN/m 2
- încrcri variabile Qki
– zpad:
sk P c c e ct s 0 , k 0,8 u 0,8 u 1,0 u 2,0 1,28 kN/m 2
(conf. CR 1-1-3/2012)
– sau util: qk 0,75 kN/m2
(conf. SR EN 1991-1-1, tab. NA.6.10)
x Încrcri la nivelul planeelor curente (peste parter, etaj 1, 2 i 3)
planeu: 0,14 u 25 3,50 kN/m 2

pardoseal: 0,08 u 22 1,76 kN/m 2

perei interiori (rigips): 0,50 kN/m 2
Gp 6,41 kN/m 2
- încrcri variabile Qki
qk 2,0 kN/m 2 ; corespunztor categoriei B - cldiri pentru

birouri
(conf. SR EN 1991-1-1, tab. NA.6.1 i NA. 6.2)
x Încrcri la nivelul planeului peste etajul 4
planeu: 0,14 u 25 3,50 kN/m 2

termo+hidroizolaie: 1,70 kN/m 2

perei despritori: 1,00 kN/m 2
Gp 6,85 kN/m 2
- încrcri utile Qki
qk 2,0 kN/m 2
x Încrcri permanente perimetrale din închideri

a) Perei cortin 0,50 kN/m 2 în faada principal i lateral dreapt la nivelul
planeelor peste:
- parter
4,20 3,65
u 0,50 1,97 kN/m
2
- etajele 1, 2 i 3
3,65 u 0,50 1,83 kN/m
- etajul 4
3,65 3,35
u 0,50 1,75 kN/m
2
b) Perei de crmid cu goluri având grosimea de 30 cm, în axele 4,5 i 6

( 5,3 kN/m 2 de perete) la nivelul planeelor peste:
- parter
4,20 0,5 u 5,3 19,61 kN/m
- etajele 1, 2 i 3
3,65 0,5 u 5,3 16,70 kN/m
- etajul 4
3,35 0,5 u 5,3 15,11 kN/m
E 4.2.2.2. Combinaii de încrcri de calcul în cazul aciunii seismice
Combinaiile aciunii seismice cu alte încrcri pentru verificri la starea limit

ultim (conform CR 0 – 2012) se realizeaz folosind relaia:
¦G k, j J I ,e AEk ¦\ 2,i Qk ,i
în care se noteaz:
Gk , j G p încrcrile permanente normate
Qk ,i Qi încrcrile variabile normate
\ 2,i 0,3 corespunde tabelului A1 din [CR 0 – 2012] pentru aciuni variabile
\ 2,i 0,4 corespunde tabelului A1 din [CR 0 – 2012] pentru aciuni din
zpad
AEk încrcarea de calcul a aciunii seismice
J I ,e = 1,0 factor de importan a cldirii, conform [P 100-1], pentru clasa III
de importan.
Încrcri pe planeul de acoperi (figura E 4.2.6)
¦ G p ¦\ 2,i Qi
în care: \ 2,i 0,4 ; Qi sk 1,28 kN/m2 ; ¦Gp 5,65 kN/m 2
¦\ 2,i Qi 0,4 u1,28 0,512 kN/m 2

rezult: ¦ G p ¦\ 2,i Qi 6,162 kN/m 2
Încrcri pe planeul peste etajul 4 (fig. 7)
¦G p 6,85 kN/m 2
\ 2,i 0,3 ; Qi qk 2,0 kN/m 2 ;
¦ G ¦\ p 2,i Qi 6,85 0,3 u 2,0 7,45 kN/m 2
- perei cortin: ¦G p 1,75 kN/m
- zidrie de umplutur: ¦Gp 15,11 kN/m

Încrcri la nivelul planeelor peste parter i etajele 1, 2 i 3 (figura E 4.2.8)
¦G p 6,41 kN/m 2
\ 2,i 0,3 ; Qi qk 2,0 kN/m 2 ;
¦ G ¦\ p 2,i Qi 6,41 0,3 u 2,0 7,01 kN/m 2

- perei cortin: ¦Gp 1,83 kN/m (1,97 kN/m la planeul peste

parter)
- zidrie de umplutur: ¦Gp 16,70 kN/m (19,61 kN/m la
planeul peste parter)
Încrcrile la nivelul planeelor servesc pentru definirea maselor de nivel
( mk
¦ G p ¦\ 2,i Qi ; g 9,81 m/s 2 = acceleraia gravitaional)
g
i a încrcrilor gravitaionale considerate în cazul combinaiei care conine
aciunea seismic.
E 4.2.3. Calculul structurii la aciunea seismic în domeniul elastic. Metoda

calcului modal cu spectre de rspuns
Cldirea analizat nu satisface condiiile de regularitate în plan i pe vertical

datorit formei acesteia, a variaiei pe înlime, a limii consolelor din axul 1, cât i
datorit poziiei retrase a etajului 5 fa de etajele curente. Ca urmare calculul la
aciunea seismic se va efectua pe un model spaial. Modelul consider planeele
rigide în planul lor i neglijeaz aportul plcii, prin zona activ aferent, la definirea
rigiditii grinzilor. Masele calculate din încrcrile gravitaionale stabilite anterior din
combinaia de încrcri specific aciunii seismice, se consider distribuite uniform la
nivelul planeelor cldirii. Aportul stâlpilor i grinzilor de la fiecare nivel se va aduga
la masele i momentele de inerie ale acestora reduse în raport cu centrul maselor de la
fiecare nivel. Masele concentrate i coordonatele centrului maselor se pot calcula
automat cu programe specializate de calcul sau manual. În modelul spaial se vor
considera în centrul maselor de nivel câte trei grade de libertate dinamic, dou
translaii orizontale i o rotire în jurul axei verticale Oz .
Analiza modal pe un model spaial va urmrii determinarea urmtoarelor
elemente:
- poziia centrelor maselor i a centrelor de rigiditate la fiecare nivel;
- vectorii i valorile proprii;
- caracterul oscilaiilor corespunztor fiecrui mod propriu de vibraie;
- conformarea de ansamblu pentru eliminarea oscilaiilor de torsiune din
primele dou moduri proprii de vibraie;
- coeficienii de echivalen modal;
- determinarea direciilor principale de oscilaie;
- calculul forelor seismice modale;
- compunerea rspunsurilor modale obinute prin considerarea micrii
seismice acionând independent dup fiecare direcie principal de
oscilaie;
- compunerea rspunsurilor asociate celor dou direcii principale de
oscilaie;
- evidenierea efectului torsiunii generale provenite din distribuia
neuniform a maselor de nivel i de variaia spaial a micrii seismice a
terenului
e1i r0,05 Li
Figura E 4.2.1 Seciunea vertical A-A

Figura E 4.2.2 Seciunea vertical B-B

Figura E 4.2.3 Plan cofraj planeu la cota -0,08 m

Figura E 4.2.4 Plan cofraj planeu la cota +4,12m / +7,77m / +11,42m / +15,07m / +18,72m
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013
291
Figura E 4.2.5 Plan cofraj planeu la cota +22,07 m

Figura E 4.2.6 Încrcri caracteristice la nivelul planeului de acoperi (peste et. 5)
Figura E 4.2.7 Încrcri caracteristice la nivelul planeului peste etajul 4
Figura E 4.2.8 Încrcri caracteristice la nivelul planeelor peste etajele 1, 2 i 3 i

parter (valori în parantez)
E 4.2.3.1. Modelarea spaial a cldirii
E 4.2.3.1.1. Elementele de rezisten
Structura de rezisten este compus din perei structurali, stâlpi circulari i în

form de T i grinzi.
În figura E 4.2.9 se prezint modelul spaial în ansamblu iar în figurile E 4.2.10
i E 4.2.11 se prezint elementele de rezisten ale unui etaj curent, respectiv al
ultimului nivel. Nu s-au considerat golurile din planee pentru casa scrii i cele
prevzute pentru lift. În tabelele E 4.2.1 i E 4.2.2 sunt prezentate dimensiunile i
caracteristicile geometrice principale pentru grinzi i stâlpi:
Tabelul E 4.2.1
Grinzi
Sec. b (m) h (m) A (m2) AT (m2) It (m4) Iy (m4) Iz (m4)
1 0,30 0,30 0,180 0,150 0,003708 0,005400 0,001350
2 0,30 0,50 0,150 0,125 0,002817 0,003125 0,001125
3 0,01 0,01 - grind fictiv
4 0,20 0,40 0,080 0,067 0,000732 0,001067 0,000267
5 0,20 0,40 0,080 0,067 0,000732 0,001067 0,000267
6 0,30 2,10 0,525 0,017200 0,231500 0,004725
7 0,30 1,55 0,388 0,012250 0,093100 0,003488
8 0,30 1,25 0,313 0,009550 0,048830 0,002813
Tabelul E 4.2.2
Stâlpi
b (Ԅ) h tp ti A It Iy Iz
Sec. tip
(m) (m) (m) (m) (m2) (m4) (m4) (m4)
1 circular 0,800 - - - 0,503 0,040210 0,020110 0,02011
4 dreptunghiular 0,400 0,6 - - 0,240 0,007512 0,007200 0,00320
5 definit 0,640 1,2 - - 0,552 0,022430 0,057460 0,01682
6 definit 0,812 1,0 - - 0,478 0,016700 0,030680 0,02206
7 dreptunghiular 0,300 0,6 - - 0,180 0,003708 0,005400 0,00135
8 T 1,200 1,2 0,3 0,3 0,720 0,022920 0,091800 0,04800
9 dreptunghiular 0,600 0,4 0,240 0,007512 0,003200 0,00720
10 dreptunghiular 0,600 0,6 0,360 0,018250 0,010800 0,01080
Grinda 3 este o bar fictiv dublu articulat utilizat pe linia pereilor

structurali pentru definirea încrcrilor gravitaionale provenit din zona aferent a
planeelor. Pereii structurali sunt grupai în cinci ansambluri notate cu W1÷W5 având
dimensiunile din proiect.
Modulul de elasticitate al betonului în grinzi stâlpi i perei este 300000
daN/cm2 cu o greutate specific de 25 kN/m3.
E4.2.3.1.2. Mase
Distribuia maselor din încrcrile gravitaionale i coordonatele centrelor
maselor pe nivele se prezint în tabelul E 4.2.3. Poziia centrelor de mas raportat la
sistemul de axe în care este descris structura se calculeaz cu relaiile:
Figura E 4.2.9 Modelul spaial cu elemente finite al cldirii P+5E
(a) Modelarea cu elemente finite ale elementelor de rezisten, stâlpi, perei, grinzi
aferente unui etaj curent
(b) Dispunerea pereilor structurali
Figura E 4.2.10
(a) Elemente finite asociate stâlpilor i grinzilor de la ultimul nivel

(b) Dispunerea pereilor structurali la etajul 5
Figura E 4.2.11
Figura E 4.2.12 Geometria stâlpilor

n n
¦m
j 1
i , j xi , j ¦m
j 1
i, j yi , j
xM n yM n i 1,6
¦m j 1
i, j ¦m j 1
i, j
Tabelul E 4.2.3
Masa de translaie Moment de inerie al Centrele maselor
Planeu peste
mx=my masei x y
nivelul
(t) (tm) (m) (m)
5
153,343 11990 18,712 4,566
(acoperi)
4 306,040 28500 18,925 4,044
3 291,374 27160 18,882 4,213
2 288,313 26810 18,897 4,285
1 285,258 26470 18,912 4,355
Parter 290,449 26980 18,852 4,512
Tabelul E 4.2.4 conine masele pe nivele provenite de la stâlpi, grinzi i perei.
Tabelul E 4.2.4
Stâlpi Grinzi Perei
Planeu peste nivelul
(t) (t) (t)
5 18,382 47,994 25,056
4 45,703 67,914 60,159
3 54,643 69,047 70,205
2 54,643 68,710 70,205
1 54,643 68,374 70,205
Parter 58,760 69,309 75,495
Cota ±0,00 31,438 - 40,392
TOTAL 318,0 391,0 412,0
Pentru fiecare nivel rezult urmtoarele mase i poziii ale centrelor maselor:
Tabelul E 4.2.5
Masa de translaie Moment de inerie al Centrele maselor
Planeu peste
mx=mz masei x y
nivelul
(t) (tm) (m) (m)
5 244,777 18950 19,37 5,11
4 479,821 46280 19,04 4,51
3 485,273 48940 18,79 4,57
2 481,874 48520 18,80 4,62
1 478,484 48100 18,80 4,67
Parter 494,016 49710 18,77 4,80
TOTAL 2664,245 260500
Rezultantele forelor gravitaionale provenite din greutatea proprie a

elementelor, alte încrcri permanente i variabile se prezint în tabelul E 4.2.6.
Tabelul E 4.2.6
Permanente +
Planeu peste Stâlpi Grinzi Perei Total pe nivel
util
nivelul (kN) (kN) (kN) (kN)
(kN)
5 183,817 479,935 250,565 1505,06 2419,34
4 457,03 679,143 601,591 3003,78 4741,55
3 546,426 690,473 702,054 2859,84 4798,79
2 546,426 687,105 702,054 2829,79 4765,38
1 546,426 683,738 702,054 2799,81 4732,03
Parter 587,595 693,087 754,948 2850,76 4886,39
TOTAL (kN) 2867,72 3913,48 3713,27 15849,04 26343,50
E4.2.3.2 Vectori i valori proprii

Ipoteza planeului infinit rigid în planul su implic trei grade de libertate
dinamic (GLD) pe nivel – dou translaii în planului planeului i o rotire în jurul
axei normale pe planeu. Gradele de libertate dinamic de nivel sunt raportate în
centrul maselor (CM).
Valorile i vectorii proprii asociai cldirii analizate se obin prin rezolvarea
sistemului de ecuaii algebrice liniare i omogene:

K Z k2 M I k 0 ; k 1, 2 n n 6 u 3 18 GLD
Condiia de compatibilitate pentru sistemul de ecuaii conduce la ecuaia
algebric:
K Z k2 M 0
Care are ca soluii valorile proprii Z 2
Z1 Z 2 Z k Z n
Perioadele proprii de vibraie se obin din pulsaiile proprii cu relaia
2S
Tk ; k 1, 2 n ; T1 ! T2 ! ! Tk ! ! Tn
Zk
În tabelul E 4.2.7 se prezint primele 10 perioade proprii calculate pentru cazul
elementelor din beton armat nefisurate Eb* I b* Eb I b , considerând c elementele
nestructurale, pereii de compartimentare, contribuie la rigiditatea de ansamblu a
structurii.
Tabelul E 4.2.7
Perioad Coeficieni de echivalen modali
Modul
a (factori de participare a maselor modale efective)
de
proprie
vibraie
(sec)
H x,k ¦H x,k
H y,k ¦H y ,k
HT ,k ¦ HT ,k
1 0,598 0,5638 0,1343 0,0982

2 0,554 0,1408 0,6213 0,0020
3 0,463 0,0935 0,0079 0,6619
4 0,173 0,1054 0,903 0,0124 0,0160
5 0,148 0,0192 0,1489 0,925 0,0024
6 0,126 0,0099 0,0084 0,1586 0,939
7 0,088 0,0362 0,0024 0,0060
8 0,073 0,0024 0,0416 0,0001
9 0,066 0,0069 0,0006 0,0310
10 0,057 0,0102 0,0002 0,0051
Conform paragrafului 4.5.3.3.1 aliniatul (7) i (8) pentru evaluarea rspunsului

seismic total sunt suficiente primele 6 moduri proprii de vibraie pentru care masele
modale efective sunt cel puin 5% din masa total ( H ! 0,05 ) i suma lor reprezint cel
puin 90% din masa total a structurii ( ¦ H k t 0,9 ).
Se observ c primele dou moduri de vibraie reprezint preponderent oscilaii
de translaie dup direciile înclinate fa de axa general 0x i 0y (fig. E 4.2.13, E
4.2.14). Forma a treia de vibraie este o oscilaie general de rsucire (fig. E 4.2.15).
Componentele vectorilor proprii corespunztori primelor cinci moduri de
oscilaie sunt indicai în tabelul E 4.2.8
Tabelul E 4.2.8
Nivel Direcie Modul 1 Modul 2 Modul 3 Modul 4 Modul 5
x 2.4431E-02 -1.3039E-02 1.1453E-02 2.7964E-02 1.1061E-02
5 y 1.3066E-02 2.9073E-02 2.7100E-03 9.4978E-03 -2.8654E-02
rot z 1.1193E-03 -2.4115E-04 -3.1277E-03 1.0585E-03 -1.5950E-04
x 2.2649E-02 -1.1519E-02 8.7048E-03 1.2978E-02 4.3364E-03
4 y 1.1230E-02 2.4855E-02 2.9437E-03 4.2055E-03 -1.1037E-02
rot z 9.8885E-04 -1.7295E-04 -2.6581E-03 4.6902E-04 -2.1670E-04
x 1.8847E-02 -9.3222E-03 7.4325E-03 -6.2201E-03 -2.8051E-03
3 y 9.0038E-03 1.9541E-02 2.5466E-03 -2.1741E-03 8.2500E-03
rot z 8.0349E-04 -1.1176E-04 -2.0795E-03 -1.9984E-04 2.5532E-05
x 1.4066E-02 -6.7971E-03 5.6565E-03 -2.0138E-02 -7.8638E-03
2 y 6.6201E-03 1.3780E-02 1.5819E-03 -6.8239E-03 2.1462E-02
rot z 5.8770E-04 -6.3075E-05 -1.4655E-03 -6.9613E-04 2.5542E-04
x 8.7432E-03 -4.1591E-03 3.5700E-03 -2.2349E-02 -8.7065E-03
1 y 4.0599E-03 8.1446E-03 7.8645E-04 -7.5455E-03 2.3202E-02
rot z 3.6234E-04 -2.7509E-05 -8.7260E-04 -7.9708E-04 3.1261E-04
x 3.6507E-03 -1.7409E-03 1.5366E-03 -1.2980E-02 -5.3066E-03
Parter y 1.6734E-03 3.2836E-03 2.6174E-04 -4.3353E-03 1.3720E-02
rot z 1.5555E-04 -7.2163E-06 -3.6474E-04 -4.9313E-04 1.8538E-04
Figura E 4.2.13 Modul 1 de vibraie H x ,1 0.564 , H y ,1 0.1343 , H T ,1 0.0982 ,

T1 0.5982 sec
Figura E 4.2.14 Modul 2 de vibraie H x , 2 0.141 , H y , 2 0.621 , H T , 2 0.002 ,

T2 0.55413sec

Figura E 4.2.15 Modul 3 de vibraie H x ,3 0.093 , H y ,3 0.008 , H T ,3 0.662 ,

T3 0.46347 sec
Cunoscând masele de nivel (tabelul E 4.2.6) i vectorii proprii de vibraie

(tabelul E 4.2.8) se pot calcula factorii modali de participare p x ,k , p y ,k i pT ,k
conform relaiilor (C4), masa modal generalizat M k cu relaia (C3), respectiv
masele modale efective m *x ,k , m *y ,k i J T*,k cu relaiile (C5).
De exemplu, în modul 1 de vibraie se obine:
- Masa generalizat modal
¦ >misi2 x,1 si2 y ,k J i si2T ,k @

6
M1 1,0
1
(în cazul vectorilor proprii ortonormai)
M k 1 ; k 1, n
- Factorii de participare modali exprim “participarea cantitativ a
acceleraiei care se manifest la baza structurii u0 t în fiecare ecuaie
modal” i ca urmare p x ,k u0 t are semnificaia de for de inerie modal.
N 6
p x ,1 ¦ mi si x,1 38,75853
i 1
N 6
p y ,1 ¦ mi si y ,1 18,91525
i 1
N 6
pT ,1 ¦ J i siT ,1 159,96697
i 1
- Masele modale efective m *x ,1 , m *y ,1 i J T*,1 servesc la calcularea forei

tietoare de baz modale maxime. Pentru primul mod de vibraie rezult:
* p x,1 2 38,758532
m x ,1 1502,22
M1 1,0
*
p 18,91525
y ,1
2 2
m y ,1 357,787
M1 1,0
*
J T ,1
pT ,1 2 159.96697 2
25590
M1 1,0
i ca urmare cu masa total m 2664,245 tone i momentul de inerie al masei
J 260500 tm se obin coeficienii de echivalen modali:
m*x ,1 1502,22
H x ,1 0,5640
m 2664,245
m*y ,1 357,787
H y ,1 0,1343
m 2664,245
mT* ,1 25590
H T ,1 0,0982
J 260500
Masele echivalente modale m * sunt asociate unor sisteme cu un GLD
echivalente sistemului real cu 18 GLD (12 translaii în direciile x i y i 6 rotaii în
jurul axei 0z care trec prin CM)
Factorii de participare a maselor modale efective (coeficieni de echivalen

modali) H x ,k , H y ,k i H T ,k , s-au calculat conform relaiilor (C.6). Coeficienii de
echivalen modali exprim sintetic contribuia modurilor de vibraie în evaluarea
rspunsului seismic total. Cu alte cuvinte aceti coeficieni exprim procentual
distribuia forei de inerie rezultant pe direciile generale de oscilaie într-un mod
propriu de vibraie k. De asemenea pe baza acestor coeficieni se poate aprecia
conformarea general a unei cldiri, în vederea estimrii rspunsului acesteia la
aciunea seismic.
Valorile reduse ale coeficientului de echivalen asociat oscilaiilor de torsiune
H T ,k în primele dou moduri proprii de vibraie dar i mrimea coeficienilor de
echivalen asociai oscilaiilor de translaie din primele dou moduri proprii
H1 H x ,1 H y ,1 0,5638 0,1343 0,6981 # 0,7
H 2 H x , 2 H y , 2 0,1408 0,6213 0,7621 ! 0,7
se încadreaz în recomandarea coninut în paragraful C.1 aliniat (4).
Prin urmare metoda de calcul spaial cu utilizarea spectrului de rspuns de
proiectare în evaluarea rspunsului modal maxim este potrivit pentru determinarea
deplasrilor i eforturilor în cazul cldirii prezentate.
E 4.2.3.3. Calculul forelor tietoare de baz maxime modale

Forele tietoare de baz modale maxime se calculeaz cu relaiile (C.8).
Spectrul de proiectare se obine din relaia (3.18) cap 3.2 în care:
T1 ! TB 0,2TC 0,32 sec , pentru zona oraului Bucureti;
E T
S d T a g t 0.2a g ;
q
unde ag 0,3 g 2,9445 m/s 2 este valoarea de vârf a acceleraiei orizontale a terenului
determinat pentru un interval mediu de recuren de referin de 225 ani i
corespunde pentru verificri la starea limit ultim de rezisten.
Pentru TB T TC , E T E 0 2,5 este factorul de amplificare dinamic
maxim a acceleraiei terenului ca urmare a micrii de oscilaie a structurii. Dac
elementele nestructurale nu conlucreaz cu structura, modulul de rigiditate al
elementelor din beton armat trebuie redus cu 50%, Eb* I b* 0,5Eb I b , pentru a ine
seama de efectele fisurrii betonului. În cazul structurii analizate perioadele proprii ale
structurii nefisurate se vor multiplica cu 2 . Perioada modului fundamental devine:
T1* 2 0,5982 0.846 s Tc 1,6 s
Se observ c factorul de amplificare dinamic E 0 nu se modific.
q 5D u / D 1 pentru o structur dual având clasa DCH de ductilitate (conform
tabelului 5.1). Aceast valoare este valabil numai dac se va asigura prin proiectarea
structurii de beton armat o capacitate corespunztoare clasei DCH de disipare a
energiei induse de micarea seismic prin deformaii plastice.
Factorul de suprarezisten D u / D 1 se consider 1,35 ca pentru o cldire cu
cadre preponderente, cu mai multe niveluri i deschideri.
Factorul de comportare q se va reduce cu 20% conform paragrafului 4.4.3.1
aliniatul (5) ca urmare a neregularitilor pe vertical ale cldirii
q 5 u 1,35 u 0,8 5,4
Pentru primele 4 forme proprii de vibraie spectrul de proiectare inelastic va

avea aceeai valoare
E 2,5
S d Tk ag 0 2,9445 1,363
q 5,4
T5 0,148 sec d Tk d T1 0,5982 sec ; k 1,4
Componentele forelor tietoare de baz modale maxime se regsesc în tabelul
E 4.2.9
Tabelul E 4.2. 9
Seism în direcia 0x Seism în direcia 0y
Sdx Sd Sdy Sd
Modul
Fx ,k Fy ,k Fx ,k Fy ,k
(kN) (kN) (kN) (kN)
1 2047 999 999 488
2 511 -1074 -1074 2255
3 340 99 99 28
4 383 132 132 46
5 67 -185 -185 517
6 32 28 28 26
SRSS 2174 1488 1488 2368
CQC 2520 907 907 2658
De exemplu în cazul unei micri de translaie a bazei într-o direcie paralel cu axa 0x
din figura E 4.2.16 suma forelor statice echivalente de nivel corespunztoare modului
1 de oscilaie se calculeaz cu relaia (C8), în care:
S dx Tk J I ,e S d T 1,363
În care J I ,e 1,0 este factorul de importan pentru o cldire având clasa de
importan III (conform tabelului 4.2).
Se obine
Fx ,1 S dx Tk m *x ,1 1,363 u 1502,22 2048 kN
p y ,1 18,915
Fy ,1 Fx ,1 2048 999 kN
p x ,1 38,7585
pT ,1 159,967
M T ,1 Fx ,1 2048
8452 kNm
p x ,1 38,7585
sau în modul doi de vibraie:
Fx , 2 1,363 u 0,1408 u 2664,245 511 kN
40,684
Fy , 2 511 1074 kN
19,368
22,784
M T ,2 511 601 kNm
19,368
În cazul unei micri de translaie a terenului în direcia 0y folosind relaiile
(C10) se obin componente ale forei tietoare maxime modale. Astfel în modul 1 de
vibraie rezult:
Fy ,1 S dy T1 m *y ,1 1,363 u 357,787 488 kN
p x ,1 38,7585
Fx ,1 Fy ,1 488 999 kN
p y ,1 18,915
pT ,1 159,967
M T ,1 Fy ,1 488 4125 kNm
p y ,1 18,915
i în modul doi de vibraie
Fy , 2 1,363 u 40,684
2
2256 kN
19,368
Fx , 2 2256 1074 kN
40,684
22,784
M T ,2 2256 1263 kNm
40,684
Tabelul E 4.2.10
Regula de combinare CQC
Seism în direcia 0x Sdx Sd Seism în direcia 0y Sdy Sd
Nivel Fx ,i F y ,i M T ,i Fx ,i F y ,i M T ,i
(kN) (kN) (kNm) (kN) (kN) (kNm)
ET5 428 169 1764 163 495 690
ET4 712 264 3472 259 774 1285
ET3 598 211 2917 214 624 1068
ET2 498 180 2261 184 516 1003
ET1 386 142 1655 149 405 880
PARTER 236 82 1026 86 251 537
Regula de combinare SRSS
ET5 375 268 1853 253 449 820
ET4 618 432 3661 423 692 1552
ET3 519 347 3085 350 558 1271
ET2 440 274 2403 283 468 1133
ET1 349 200 1761 210 376 968
PARTER 212 108 1141 116 235 593
Distribuia forelor tietoare de baz modale maxime pe direciile gradelor de libertate

dinamic la fiecare nivel în centrul maselor se realizeaz pe baza relaiilor (C.9). În
tabelul E 4.2.10 se prezint forele seismice convenionale de nivel folosind regula
SRSS, respectiv CQC de suprapunere modal.
E4.2.3.4. Determinarea direciilor principale pentru aciunea seismic
Factorii de participare ai maselor modale efective în modurile 1 i 2, în care

oscilaiile predominante sunt de translaie, au valori nenule dup direciile axelor de
coordonate 0x i 0y ( H x ,1 z 0 i H y ,1 z 0 ). Prin urmare direciile 0x i 0y nu sunt
direcii principale asociate unor oscilaii pure de translaie în plane paralele cu planul
orizontal al terenului. Orientarea direciilor principale pentru definirea aciunii
seismice în vederea obinerii rspunsului maxim se stabilete astfel încât factorii
modali de participare s fie nenuli numai pentru o singur direcie. Aceast situaie se
întâlnete numai în cazul în care direciile principale coincid cu axele globale în care
se descrie structura. Ca urmare o simpl examinare vizual a acestor factori nu va
furniza un rspuns direct al poziiei direciilor principale. O condiie de identificare a

direciilor principale folosind rspunsurile modale este ca valorile coeficientului de
echivalen modal H T sau factorii de participare modali pT s fie nuli.
În cazul studiat numai modul doi de vibraie îndeplinete aceste condiii
H T 0,002 # 0 . În consecin orientarea uneia din direciile principale va fi furnizat
de unghiul dintre o component Fx ,k sau Fy ,k a forei tietoare de baz asociat
modului 2 de oscilaie i rezultanta acestora Fb ,k Fx,k 2 Fy ,k 2 .

Fy , k p y ,k § 1074 ·
D arcsin arctg arcsin¨¨ ¸
¸ 64,54 $
Fb , k p x,k © 1074 511
2 2
¹
§ 40,684 ·
arctg ¨ ¸ 64,54$ în care k=2.
© 19,368 ¹
Pentru primul mod propriu de vibraie se poate considera H T ,1 # 0
( H T ,1 0,0982 ) rezult
18,915
D arctg 26 $
38,758
reprezentând orientarea celei de a doua direcie principal ortogonal pe prima direcie
cum se arat în figura E 4.2.16.
Coeficienii de echivalen asociai direciilor principale 0x1 si 0y1 se pot
obine din coeficienii de echivalen modali calculai în sistemul iniial de axe x0y,
dup cum urmeaz:
modul 1 H x1 ,1 H x ,1 H y ,1 0,5638 0,1343 0,6981 ;
H y1 ,1 # 0 ; H T ,1 0,0982
modul 2 H x1 , 2 H x , 2 H y , 2 0,1408 0,6213 0,7621
H y1 , 2 # 0 ; H T , 2 0,002
y y
1
0 x1
26°
°
64
x
Figura E 4.2.16 Orientarea direciilor principale.
Figura E 4.2.17 Modul 1 de vibraie H x1 ,1 0.698 , H y1 ,1 0.0 , H T ,1 0.099 ,

T1 0.5982 sec
Figura E 4.2.18 Modul 2 de vibraie H x1 , 2 0.0 , H y1 , 2 0.762 , H T , 2 0.002 ,

T2 0.55413sec
Figura E 4.2.19 Modul 3 de vibraie H x1 , 3 0.099 , H y1 ,3 0.003 , H T ,3 0.661 ,

T3 0.46347 sec
Efectuând o rotaie de axe de 26# i recalculând vectorii i valorile proprii se

poate verifica forma oscilaiilor proprii, valorile i direciile obinute mai sus. În
figurile E 4.2.17, E 4.2.18 i E 4.2.19 sunt reprezentate primele trei forme proprii de
vibraie în sistemul de axe rotit x1 0 y1 . Se poate constata independena caracteristicilor
dinamice de sistemul de axe ales.
Necoincidena centrelor maselor i a centrelor de rigiditate nu va putea elimina

oscilaiile de torsiune prezente în modul 1 de vibraie.
E4.2.3.5. Calculul eforturilor i deplasrilor

Pentru cazul unei aciuni seismice definite printr-un spectru de proiectare
corespunztor unor micri de translaie independente în una dintre direciile
principale 0x1 si 0y1 se obin urmtoarele fore tietoare de baz modale maxime:
Tabelul 4.2.11
Seism în direcia 0x1 Seism în direcia 0y1
Modul Fx1 ,k Fy1 ,k M T1 ,k Fx1 ,k Fy1 ,k M T1 ,k
de vibraie
1 2508 8 9315 8 0 28
2 0 17 -9 17 2740 -1352
3 356 -59 -9077 -59 10 1511
15
¦ E
1
k
2
2570 107 13405 107 2800 2238
Forele seismice statice convenionale de nivel asociat primelor dou moduri

proprii de vibraie sunt urmtoarele:
Tabelul 4.2.12
Seism în direcia 0x1 (modul 1) Seism în direcia 0y1 (modul 2)
Modul Fx1 ,1 Fy1 ,1 M T ,1 Fx1 ,2 Fy1 , 2 M T ,2
ET5 398 16 1247 14 478 -276
ET4 706 7 2667 14 799 -476
ET3 588 -4 2286 3 637 -325
ET2 435 -5 1657 -3 450 -181
ET1 268 -5 1010 -6 266 -77
PARTER 116 -2 450 -5 111 -20
Prin raportare la rezultanta forelor gravitaionale care acioneaz pe întreaga cldire

G=26343 kN se obin urmtorii coeficieni seismici globali:
2570 2800
c x1 0,0976 i respectiv c y1 0,1063
26343 26343
În lipsa unui program de calcul capabil de a determina rspunsurile modale i
care apoi s fac automat combinaii dup una din regulile prezentate în anexa C a
codului P 100-1, etapa II-a de calcul, se poate utiliza un procedeu de calcul simplificat
care este valabil numai în situaia în care H x sau H y în primele dou moduri de vibraie
au o valoare mai mare de 0,7. Algoritmul de calcul este urmtorul:
a. - Se stabilesc forele seismice statice convenionale de nivel

corespunztor primelor dou moduri proprii de oscilaie de translaie
predominante, folosind relaiile (C.3)÷(C.10) în care intervin numai vectorii
proprii asociai celor dou direcii principale. Pentru aceasta fie se proiecteaz
componentele vectorilor proprii dup direciile principale, fie se reface modelul
de calcul astfel încât axele globale s coincid cu cele principale. În aceast
ultim variant coordonatele care definesc topologia structurii i încrcrile
trebuie modificate prin relaii elementare specifice transformrilor la rotirea
sistemelor de axe.
b. - Se determin deplasrile i eforturile corespunztoare forelor
seismice statice convenionale aplicate în centrul maselor.
c. - Se introduc în centrul maselor, pentru fiecare direcie de aciune
seismic, momente suplimentare M (1) it ( Fix 1 e1i Fiy e1i )(1) pentru direcia
1
0x1 i respectiv M (2)

it ( Fix e1i Fiy e1i )( 2 ) pentru direcia 0y1 i se calculeaz
1 1
eforturile i deplasrile (etapa III-a din Anexa C)

d. - Se suprapun rezultatele obinute pentru fiecare direcie de aciune în
etapele (b) i (c) folosind toate combinaiile posibile (etapa III-a)
EE r E E ,II r E E ,III
e. - Se combin rspunsurile în deplasri i eforturi obinute pentru cele
dou direcii principale de aciune seismic conform regulilor din paragraful
4.5.3.6. conform relaiilor 4.14 i 4.15
F1 E Edx "" F 2 0,30 E Edy
F1 0,30 E Edx "" F 2 E Edy
În aceast manier de calcul eforturile i deplasrile îi conserv semnul

aferent forelor din modurile proprii de translaie. Utilizarea regulii de combinare
E F12 E Edx
2
F 22 E Edy
2
conduce la pierderea semnului eforturilor i deplasrilor.

Coeficienii F1 i F 2 sunt supraunitari i reflect faptul c în evaluarea
rspunsului s-a folosit numai efectul unui singur mod de vibraie propriu pentru fiecare
direcie principal de aciune seismic considerat
N
Fb , x ¦ (F 2
x1 , k F y2 ,k ) x
1 1
F1 1 k 1
F x ,1 1
F x ,1 1
Fb , y ¦(F 2
x1 ,k Fy2 ,k ) y
1 1
F2 1 k 1
Fy , 2
1
Fy , 21
Fb,x1 i Fb, y1 reprezint forele tietoare de baz pentru fiecare din direciile
principale de aciune considerând efectele celor N moduri proprii de vibraie luate în
calcul i combinate dup una din regulile recomandate (CQC, SRSS, ABSSUM).
Fx1 ,1 i Fy1 , 2 sunt forele tietoare de baz corespunztoare fiecrei direcii
principale 0x1 i 0y1 i conin numai contribuia independent a fiecruia din primele
dou moduri proprii de translaie.
În cele ce urmeaz rspunsul structurii se calculeaz pentru cazul în care

structura a fost rotit in sistemul de axe paralele cu direciile principale obinute în
paragraful 2.3.4.
Se consider patru cazuri de încrcare distincte care corespund urmtoarelor
situaii de aciune:
Cazul 1 (A) – fore seismice de nivel asociate modului 1 de vibraie – aciune
seismic în direcia 0x1
Cazul 2 (B) – fore seismice de nivel asociate modului 2 de vibraie – aciune
seismic în direcia 0y1
Cazul 3 (C) – momente de torsiune de nivel produse de forele seismice din
cazul A ca efect al unor excentriciti accidentale
e1i r0,05Li 0,80 m ( Li este dimensiune construciei
proiectate pe normala la direcia de aciune Liy 16,0 m din
figura E 4.2.20)
Cazul 4 (D) – momente de torsiune de nivel produse de forele seismice din
cazul B, Lix 34,0 m ( e1i 1,70 m )
Lix i Liy sunt dimensiunile dreptunghiului circumscris cldirii
la ultimul etaj. Pentru simplificare s-au considerat planeele cu
aceleai dimensiuni la toate nivelurile
În figura E 4.2.21 se prezint cazurile de încrcare considerate.
y1
x CR= 19,425 m
0 x1 y CR= 2,289 m
yCM= 4,183 m
16,00 m
xCM= 19,285 m
34,00 m
Figura E.4.2.20 Poziia centrului de rigiditate (CR) i a centrului maselor (CM) la
planeul peste etajul 4 i dreptunghiul circumscris având laturile paralele cu direciile
considerate pentru aciunea seismic
F y,1 Fy,2
1 1
F x,1
1
Fx,2
1
Sdx M t,1 M t,2
y1
x1
0 Sdy
M t,1 M t,2
e=0,80m
1i e=1,70m
1i
M t1 F x1 ,1
Fy1 ,1 e1i ½ M t2 F
x1 , 2
Fy1 , 2 e1i
° valoarea °
sau ¾ maxima absoluta ® sau
M t1 °
Fx1 ,1 Fy1 ,1 e1i ¿
°
¯M t2 F
x1 , 2
Fy1 , 2 e1i
Figura E 4.2.21 Cazurile de încrcare cu fore convenionale static echivalente
aciunii seismice
Cu aceste cazuri de încrcare se efectueaz toate cele 16 combinaii de

încrcri posibile în ipoteza aciunii seismice dominante în direcia 0x1 conform
tabelului E 4.2.13.
Pentru o aciune seismic independent în direcia 0y1 se repet combinaiile de mai

sus cu 0,3F1 i respectiv F 2 , rezultând 32 de combinaii posibile. Rezultatele
obinute vor trebui adunate cu eforturile provenite din încrcrile gravitaionale,
conform regulii de combinare care conine aciunea seismic.
Procedeul de calcul prezentat furnizeaz direct semnele eforturilor i
deplasrilor.
Utilizarea direciilor principale pentru modelarea aciunii seismice nu exclude
i utilizarea altor direcii de aciune care pot fi relevante. În cazul analizat structura
conine un cadru longitudinal în axul 4 paralel cu axa 0x1 principal, precum i perei
structurali i cadre transversale în axele A, B, C, D, E i F, dar i cadre longitudinale în
axele 1, 2 i 3, înclinate fa de direciile principale 0x1 i 0y1. Pentru aceste ultime
dou iruri de cadre transversale i longitudinale este necesar s se repete
raionamentul de mai sus considerând axele iniiale 0x i 0y ca direcii relevante de
aciune. Desigur calculul este laborios i necesit folosirea unor programe automate de
calcul capabile de a efectua toate combinaiile necesare de calcul, inclusiv verificarea
deplasrilor relative de nivel.
Tabelul E 4.2.13
Cazul
A B C D
Combinaia
1 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
2 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
3 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
4 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
5 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
6 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
7 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
8 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
9 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
10 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
11 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
12 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
13 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
14 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
15 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
16 F1 0,3F 2 F1 0,3F 2
E 4.2.3.6. Verificarea deplasrilor în stadiul limit ultim (ULS)
Pentru seciunile de beton nedegradate (nefisurate) deplasrile de nivel se

obin direct din fiecare combinaie de încrcare din tabelul E 4.2.13. De exemplu
pentru stâlpul din axul E/4 în combinaia 1 de încrcare se prezint în tabelul E4.2.14
deplasrile elastice la fiecare nivel al cldirii:
Verificarea deplasrilor laterale la starea limit ultim se efectueaz conform anexei E
cu relaia:
d rULS cqd re d d rULS
,a
în care factorul de comportare q 5,4 .
Deplasrile se recalculeaz considerând elementele din beton pentru stâlpi,
grinzi i perei fisurate. În acest caz codul recomand reducerea modulului de
rigiditate Eb I b cu 50%. Aceasta este echivalent cu o majorare de dou ori a
deplasrilor din tabelul E 4.2.14 obinute în cazul elementelor de beton nefisurat.
d re / nefisurat 0,3226 u 2 0,6452 cm
d re ®
0,5 ¯0,3433 u 2 0,6866 cm
Coeficientul c se obine prin interpolare liniar în domeniul:

T1 0,846 TC q 1,6 5,4

1 c 3 2,3 3 2,3 1,784 ! 1,729
TC 1,6 1 .7 1,7
Rezult c 1,729
Se obine
0,6452 6,024 cm
d rULS 1,729 u 5,4 u ® d rULS
,a 0,025 u 365 9,125 cm
¯0, 6866 6, 411 cm
Tabelul E 4.2.14
u x1 u y1 'u x1 ,e 'u y1 , e 'u e hnivel
Nivel
(cm) (cm) (cm) (cm) (cm) (m)
6 1,301 1,053
0,132 0,143 0,1946 3,35
5 1,169 0,910
0,198 0,186 0,2715 3,65
4 0,971 0,724
0,247 0,207 0,3226 3,65
3 0,724 0,517
0,275 0,206 0,3433 3,65
2 0,449 0,311
0,263 0,181 0,3192 3,65
1 0,186 0,130
0,186 0,130 0,2269 4,20
Parter 0,000 0,000
E 5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE BETON
E 5.1 Proiectarea unei structuri în cadre de beton armat
E 5.1.1. Precizarea datelor de proiectare

În prezentul exemplu se efectueaz calculul i dimensionarea unei cldiri
etajate P+7E cu structura de rezisten format din cadre de beton armat. Cldirea are
funciunea de birouri i este amplasat în municipiul Olteni
a. O vedere în plan a
etajului curent este schiat în Figura E 5.1.1. În cele ce urmeaz se face o scurt
prezentare a principalelor caracteristici ale cldirii.
Figura E 5.1.1. Schi nivel curent
Funciunile cldirii:

x Etaje curente: birouri, grupuri sanitare;
x Parter: birouri, sal de conferin, grupuri sanitare
x Subsol: tehnic;
x Teras: necirculabil.
Date generale de alctuire a cldirii:

x Structura de rezisten:
- Suprastructura: de tip cadru din beton armat monolit;
- Infrastructura: radier general i perei perimetrali din beton armat
monolit;
x Închideri i compartimentri:
- perei exteriori din blocuri bca i termoizolaie din polistiren extrudat,
aplicat la exterior;
- perei interiori: pere
i interiori din BCA între spa
iile cu func
iuni
diferite, perei uori în rest;
x Tehnologia de execuie: beton armat monolit (inclusiv planee), turnat
în cofraje.
Condiii de proiectare a cldirii:
x Localitatea: Olteni
a;
x Clasa de importan i de expunere III, ?I,e=1,0
x Condiii seismice:
o acceleraia maxim a terenului (IMR = 225 ani), ag = 0,25g
o TB = 0,2 s
o TC = 1,0 s
x Clasa de ductilitate DCH (determinat de condiiile seismice)
x Zona de zpad: sk= 2,0 kN/m2
Caracteristici geometrice ale structurii (Fig. 1):

x 3 deschideri (5,0m;6,0m,5,0m);
x 3 travee (5,0m;6,0m,5,0m);
x Înlimea de nivel: 3,0m.
Valori de proiectare ale rezistenelor:

x pentru beton clasa C25/30
fck = 25 N/mm2
fcd = 16,67 N/mm2
fctm = 2,6 N/mm2
fctd = 1,2 N/mm2
x pentru oel
fyk = 345 N/mm2
fyd = 300 N/mm2
E 5.1.2. Evaluarea încrcrilor gravitaionale în situaia de proiectare la

cutremur
x greutate proprie plac: hsl · Jrc = 0,15 @ 25 = 3,75kN/m2;
x încrcare din pardoseal: hp · Jrc = 0,05 @ 22 = 1,10kN/m2;
x încrcare din atic: ha · ba · Jrc=1,00 @ 0,20 @ 25= 5,0kN/m;
x încrcare din închideri: 0,25 @ (3,00-0,60) @ 8 @ 0,7 +
+ 0,04 @ 3,00 @ 18 @ 0,7 = 4,87kN/m.
unde,
hsl este înlimea plcii;
Jrc este greutatea specific a betonului armat;
hp este grosimea pardoselii
ha este înlimea aticului
ba este limea aticului.
Evaluarea încrcrilor de proiectare conform CR 0-2012 pe planeul curent i
pe cel de teras este sistematizat în tabelele 1 i 2 în care:
- gruparea fundamental (GF) reprezint combina
ia factorizat a ac
iunilor
care cuprinde exclusiv sarcini gravita
ionale
- gruparea seismic (GS) reprezint combina
ia factorizat a ac
iunilor care
cuprinde i ac
iunea seismic cu valoarea de proiectare
316
Tabelul E 5.1.1. Incrcri gravita

ionale la nivel curent
a) Încrcari uniform distribuite pe plac
Grupare Fundamental (GF) Grupare Seismic (GS)
Valoare caracteristic
Nume încarcare coef. de grupare valoare de proiectare coef. de grupare valoare de proiectare
2 GF 2 GS 2
qk [kN/m ] \ q [kN/m ] \ q [kN/m ]
Greutate proprie plac 3.75 1.35 5.06 1.00 3.75
Greutate proprie pardoseal 1.10 1.35 1.49 1.00 1.10
Încrcare echivalent din perei interiori 1.00 1.35 1.35 1.00 1.00
Permanente
Tavan fals i instalaii 0.50 1.35 0.68 1.00 0.50
Încrcare util 3.00 1.50 4.50 0.30 0.90
Variabile
13.07 7.25
b) Încrcari uniform distribuite pe grinzile perimetrale

GF GS
qk [kN/m] \ q [kN/m] \ q [kN/m]
Încrcare din perei de închidere 4.87 1.35 6.57 1.00 4.87
Permanente
Tabelul E 5.1.2. Incrcri gravita
ionale la teras
a) Încrcari uniform distribuite pe plac
2 GF 2 GS 2
qk [kN/m ] \ q [kN/m ] \ q [kN/m ]
Greutate proprie plac 3.75 1.35 5.06 1.00 3.75
Greutate proprie beton de pant 1.50 1.35 2.03 1.00 1.50
Termo-hidroizolaie 0.50 1.35 0.68 1.00 0.50
Permanente
Tavan fals i instalatii 0.50 1.35 0.68 1.00 0.50
Încrcare din zapad 1.60 1.50 2.40 0.40 0.64
Variabile
10.84 6.89
b) Încrcari uniform distribuite pe grinzile perimetrale

GF GS
qk [kN/m] \ q [kN/m] \ q [kN/m]
Încrcare din atic 5.00 1.35 6.75 1.00 5.00
Permanente
317
E 5.1.3. Predimensionarea elementelor structurale

În cazul structurilor de beton armat, etapa de predimensionare a elementelor
structurale are o importan crescut datorit aportului acestora la încrcrile
gravitaionale i la masa cldirii. Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la
condiii de rigiditate (sgei admisibile), de ductilitate, sau pot fi cerine arhitecturale
sau tehnologice.
Predimensionarea plcii:
Predimensionarea plcii s-a fcut pe baza criteriilor de rigiditate i din
considerente arhitecturale.
P 600 4
hsl # 1...2cm 1...2cm # 15cm
180 180
Din considerente arhitecturale: hsl = 15cm
Se alege: hsl = 15cm
Predimensionarea grinzilor:
În cazul grinzilor, dimensiunile acestora au fost stabilite preliminar
considerând criterii de rigiditate i arhitecturale. Seciunea grinzilor longitudinale este
identic cu seciunea grinzilor transversale i are urmtoarele dimensiuni:
§1 1 · §1 1 ·
hw ¨ y ¸ lcl ¨ y ¸ 6,00m 0,75...0,5m se alege hw = 60cm
© 8 12 ¹ © 8 12 ¹
§1 1· §1 1·
bw ¨ y ¸ hw ¨ y ¸ 0,60m 0,30...0,20m se alege bw = 30cm
© 2 3¹ © 2 3¹
Predimensionarea stâlpilor:
În cazul stâlpilor, criteriul de predimensionare aplicat este cel legat de
asigurarea ductilitii locale a stâlpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune.
Codul P 100-1 (paragraful 5.3.4.2.2) recomand limitarea valorii efortului axial
normalizat la 0,45 (caz în care nu este necesar verificarea explicit a capacitii
necesare de deformare) sau 0,55 (caz în care este necesar verificarea explicit a
capacitii necesare de deformare). Pentru exemplul de fa s-a preferat alegerea unei
valori relativ mari a efortului unitar mediu de compresiune, pentru a reduce
dimensiunile sec
iunilor transversale ale stâlpilor. Verificarea condiiei de ductilitate
necesit evaluarea forei axiale de compresiune i determinarea unei arii de beton
necesare a stâlpului.
Nu se propune schimbarea seciunii stâlpilor pe înlimea cldirii, pentru a
evita variaia rigiditii etajelor, al cror efect defavorabil a fost pus în eviden prin
calcule dinamice i prin degradrile suferite de acest tip de cldiri la cutremure.
Forele axiale din stâlpi se determin în funcie de poziia în structur i de
ariile aferente.
Pentru estimarea greutilor proprii ale stâlpilor se vor considera seciuni egale
de stâlpi (60 x 60 cm) atât pentru stâlpii marginali cât i pentru cei interiori.
x Stâlp marginal (Sm)
La baza stâlpului marginal cel mai solicitat, fora axial produs de încrcrile
gravitaionale asociate gruprii speciale de încrcri are valoarea :
GS
N Sm ¦q GS
i ,terasa
j ,terasa l af n 1
Aaf ¦ q GS >¦ q
GS
i ,nc
Aaf ¦ q GS @
j ,terasa l af GSm
GS
= 6,89 · 20,25 + (5,00 · 9 + 1,875 · 14 + 3,375 · 5) + 7 · [7,25 · 20,25 + (4,87 · 5 +

+ 1,875 · 14 + 3,375 · 5)] + 0,602 · 24 · 25 = 1943,7kN
unde,
¦q GS
i suma încrcrilor uniform distribuite pe plac
Aaf aria aferent stâlpului
q GS
j încrcarea „j” uniform distribuit pe grind
laf lungimea pe care acioneaz încrcarea q GS

j , aferent stâlpului
n numrul de niveluri
GSGS greutatea proprie a stâlpului
Pentru a ine seama de efectul indirect produs de ctre aciunea seismic,
valoarea admisibil a efortului axial mediu normalizat, d, se alege 0,4.
GS
N Sm
Qd 0,4
bc hc f cd
GS
N Sm 1943,7 103
bc hc 539,9mm se alege hc = bc = 55cm
Q d f cd 0,4 16,67
x Stâlp central (Sc)

La baza stâlpului central cel mai solicitat fora axial produs de încrcrile
gravitaionale asociate gruprii speciale de încrcri are valoarea :
N ScGS ¦q GS
i ,terasa
j ,terasa l af n 1
Aaf ¦ q GS >¦ q
GS
i ,nc
Aaf ¦ q GS @
j ,terasa laf GSm
GS
= 6,89 · 30,25 + 3,375 · 11 + 7 · (7,25 · 30,25 + 3,375 · 11) + 0,602 · 24 · 25 =

= 2256,6kN
GS
N Sm
Qd 0,5
bc hc f cd
GS
N Sm 2256,6 103
bc hc 520,3mm se alege hc = bc = 55cm
Q d f cd 0,5 16,67
E 5.1.4. Evaluarea încrcrilor seismice

Aciunea seismic a fost modelat în cel mai simplu mod, folosind metoda
forelor seismice statice echivalente. Aciunea forelor laterale a fost considerat
separat pe direciile principale de rezisten ale cldirii. Modurile proprii fundamentale
de translaie pe cele dou direcii principale au contribuia predominant la rspunsul
seismic total, efectul modurilor proprii superioare de vibraie fiind neglijat.
Fora tietoare de baz corespunzatoare modului propriu fundamental pentru
fiecare direcie principal se determin dup cum urmeaz:
Fb J I S d T1 m O c G (1)
unde,
JI factor de importan-expunere al constructiei; pentru construcii
obinuite J I = 1
Sd (T1) ordonata spectrului de rspuns de proiectare corespunzatoare
perioadei fundamentale T1
a g E T1
S d T1
q
T1 perioada proprie fundamental de vibraie a cldirii în planul ce
conine direcia orizontal considerat
E T1 spectrul normalizat de rspuns elastic (pentru TC < T1 < TD
E T1 = E 0 · TC / T1 = 2,5 · 1,0 / 1,11 = 2,25, vezi i 5.1.6.2)
ag acceleraia maxim de proiectare a terenului în amplasament;
pentru Olteni
a a g = 0,25 g
q factor de comportare al structurii; pentru o structur în cadre cu
mai multe niveluri i mai multe deschideri, pentru clasa H de
ductilitate, q = q0 · u/1 = 5 · 1,35 = 6,75
m masa total a cldirii
factor de corecie care ine seama de contribuia modului
propriu fundamental prin masa modal efectiv asociat
acestuia, = 1,0 pentru T > TC
c coeficient seismic
G greutatea total a cldirii
Înlocuind în relaia (1) se obine:
a g E T G 0,25 2,25
Fb JI O c G c 1 1 0,083
q g 6,75
Forele seismice au fost introduse în programul de calcul structural prin

coeficientul seismic “c” folosind o distribuie triunghiular pe înlime. Valoarea
forelor seismice pe fiecare nivel este prezentat în Tabelul E 5.1.3.
Tabelul E 5.1.3. Fore seismice de nivel

Fi,x Fi,y
Nivel
[kN] [kN]
7 532 532
6 491 491
5 421 421
4 351 351
3 281 281
2 210 210
1 140 140
P 70 70
E 5.1.5. Modelul pentru calcul structural. Ipoteze

Calculul structurii la aciunea forelor laterale i verticale a fost efectuat
folosind un program de calcul structural. Modelul de calcul al supratructurii este cel
spaial considerat încastrat la baza primului nivel, diferena de rigiditate între
infrastructur (cu perei de beton armat pe contur) i suprastructur permiând
adoptarea acestei ipoteze simplificatoare.
Planeul de beton armat are rigididate i rezisten substanial pentru a prelua
eforturile produse de forele laterale, iar datorit regularitii i omogenitii structurii
poate fi considerat indeformabil în planul su.
Elementele structurale ale suprastructurii, stâlpi i grinzi, au fost modelate
folosind elemente finite de tip bar. Nodurile dintre stâlpi i grinzi au fost considerate
indeformabile.
Ipotezele privind rigiditatea elementelor structurale în stadiul de exploatare
(domeniul fisurat de comportare) difer funcie de verificarile efectuate i vor fi
descrise separat în cadrul paragrafelor respective.
E 5.1.6. Verificarea deplasrilor laterale

Se are în vedere verificarea la dou stri limit, respectiv starea limit de
serviciu (SLS) i starea limit ultim (ULS) (Anexa E – cod P 100-1).
E 5.1.6.1. Verificarea la starea limit de serviciu (SLS)

Verificarea la starea limit de serviciu are drept scop meninerea funciunii
principale a cldirii în urma unor cutremure ce pot aprea de mai multe ori în viaa
construciei, prin controlul degradrilor elementelor nestructurale i al componentelor
instalaiilor aferente construciei. Cutremurul asociat acestei stri limit este un
cutremur moderat ca intensitate, având o probabilitate de apariie mai mare decât cel
asociat strii limit ultime.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
,a
unde,
factor de reducere care ine seama de perioada de revenire mai
mic a cutremurului; = 0,5
q factor de comportare specific tipului de structur
dre deplasarea relativ a aceluiai nivel, determinat prin calcul
static elastic sub încrcri seismice de proiectare
d rSLS
,a valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel
Valorile deplasrilor dre se calculeaz folosind ipoteze de calcul a rigiditii

elementelor structurale conforme cu starea efectiv de fisurare a acestora, funcie de
gradul de interaciune între elementele structurale i cele nestructurale
(compartimentri i închideri). La aciunea unui cutremur moderat ca intensitate se
presupune c legturile între elementele de închidere i compartimentare i stâlpi sau
grinzi nu sunt compromise, iar degradrile elementelor nestructurale în discuie sunt
nesemnificative ca urmare a condiiilor de limitare a deplasrilor laterale. În aceste
condiii se ine seama de aportul elementelor nestructurale la rigiditatea global a
structurii. În mod simplificat, evaluarea global a rigiditii structurii se face prin
considerarea proprietilor de deformaie a seciunilor nefisurate (stadiul I de
comportare) a elementelor structurale i neglijarea în compensaie, a aportului
elementelor nestructurale. În cazul în care elementele nestructurale nu se deformeaz
solidar cu structura, rigiditatea structurii se evalueaz considerând proprietile de
deformaie a elementelor structurale în stadiul fisurat.
În cazul de fa valorile dre se estimeaz în ipoteza rigiditii secionale a
elementelor structurale în stadiul nefisurat:
(EI)conv = Ec · Ic
unde,
Ec modulul de elasticitate al betonului
Ic momentul de inerie al seciunii brute de beton
Valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel pentru cazul în care

elementele nestructurale (cu cedare fragil) sunt ataate structurii este:
d rSLS
, a = 0,005 · h = 0,05 · 3000 = 15mm
unde,
h înlimea etajului
Dup cum se poate observa din Tabelul E 5.1.4 i 5, structura cu dimensiunile
elementelor obinute din predimensionare respect verificarea la deplasare lateral
corespunztoare SLS.
E 5.1.6.2. Verificarea la starea limit ultim (ULS)

Verificarea de deplasare la starea limit ultim are drept scop principal
prevenirea prbuirii închiderilor i compartimentrilor, limitarea degradrilor
structurale i a efectelor de ordinul II.
Cutremurul asociat acestei stri limit este cutremurul considerat pentru
calculul rezistenei la fore laterale a structurii, cutremurul de cod.
,a
unde,
d rULS deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismic asociat ULS
d rULS
,a valoare admisibil a deplasrii relative de nivel;
d rULS
, a = 0,025h = 0,025 · 3000 = 75mm
c factorul de amplificare a deplasrilor.
T T q
1d c 3 2,3 C
TC 1,7
1,11
c 3 2,3 0,45 c 1
1
În cazul aciunii unui cutremur puternic, rar, se vor produce degradri
semnificative ale elementelor de compartimentare i închidere i prin urmare, aportul
elementelor nestructurale la rigiditatea global a structurii poate fi neglijat, iar valorile
dre vor trebui calculate în ipoteza rigiditii corespunztoare stadiului fisurat a
elementelor structurale. Se admite a se evalua rigiditatea structurii considerând
jumtate din valorile modulelor de deformaie a elementelor structurale în stadiul
nefisurat. Relaiile de echivalen sunt urmatoarele:
dre (în ipoteza 0,5EcIc) = 2 dre (în ipoteza EcIc)
T (în ipoteza 0,5EcIc) = 2 T (în ipoteza EcIc)
În aceste condiii perioadele corespunztoare modurilor fundamentale pe cele
dou direcii principale sunt:
Tx = 1,11 s
Ty = 1,11 s
Verificarea explicit este prezentat în Tabelul E 5.1.4 i E 5.1.5.
Tabelul E 5.1.4. Verificarea deplasrilor relative în direcie longitudinal

SLS ULS
dre (EI) SLS SLS ULS ULS
Etaj q dr dr,a c q dr dr,a
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
7 1.2 4.1 15.0 16.2 75.0
6 1.9 6.4 15.0 25.7 75.0
5 2.6 8.8 15.0 35.1 75.0
4 3.3 11.1 15.0 44.6 75.0
0.5 6.75 1.00 6.75
3 3.5 11.8 15.0 47.3 75.0
2 3.7 12.5 15.0 50.0 75.0
1 3.8 12.8 15.0 51.3 75.0
P 2.6 8.8 15.0 35.1 75.0
Tabelul 5.1.5. Verificarea deplasrilor relative în direcie transversal

SLS ULS
dre (EI) SLS SLS ULS ULS
Etaj q dr dr,a c q dr dr,a
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
7 1.2 4.1 15.0 16.2 75.0
6 1.9 6.4 15.0 25.7 75.0
5 2.6 8.8 15.0 35.1 75.0
4 3.3 11.1 15.0 44.6 75.0
0.5 6.75 1.00 6.75
3 3.5 11.8 15.0 47.3 75.0
2 3.7 12.5 15.0 50.0 75.0
1 3.8 12.8 15.0 51.3 75.0
P 2.6 8.8 15.0 35.1 75.0
E 5.1.7. Calculul eforturilor în suprastructur

Calculul a fost efectuat considerând combinaiile de încrcri schematizate în
Tabelul E 5.1.6. Încrcrile laterale calculate conform paragrafului 4 au fost introduse
în programul de calcul luând în considerare i o excentricitate accidental (pozitiv sau
negativ) a centrului maselor egal cu 5% din lungimea construciei pe direcie
perpendicular celei de atac.
Tabelul E 5.1.6 Combinaii de încrcri

Denumire combinaie Translaie Sensul rotirii
de încrcri cauzat de
Direcie Sens
torsiunea
accidental
GF = PERM „+” VAR gravitaional - -
GSX1 = GSV „+” SX longitudinal
GSY1 = GSV „+” SY transversal
GF setul de aciuni gravitaionale (permanente i variabile) asociate gruprii

fundamentale de încrcri
PERM încrcri permanente
VAR încrcri variabile
GSV setul de aciuni gravitaionale (permanente i variabile) asociate aciunii
seimice
SX seism pe direcia longitudinal
SY seism pe direcia transversal
E 5.1.8. Dimensionarea elementelor structurale
E 5.1.8.1. Dimensionarea armturii longitudinale a grinzilor

Momentele încovoietoare de dimensionare pentru grinzi se obin din
înfurtoarea combinaiilor de încrcri.
Se prezint doar modul de calcul pentru grinzile cadrului care preiau forele
laterale în seciunile din zonele critice. Armarea consolelor i a grinzilor în afara
zonelor critice se face conform SR EN 1992-1-1 i nu este prezentat explicit în acest
exemplu.
MEd = momentul de proiectare din diagramele înfurtoare.
hw = 0,6m = înlimea grinzii;
bw = 0,3m = limea grinzii
beff = bc + 4hf = 0,55 + 4 · 0,15 = 1,15m – limea zonei aferente de plac
pentru grinzile corespunztoare stâlpilor marginali
beff = bc + 6hf = 0,60 + 6 · 0,15 = 1,45m – limea zonei aferente de plac
pentru grinzile corespunztoare stâlpilor interiori
bc = limea stâlpului
hf = grosimea plcii
hs = distana între centrele de greutate ale armturilor de la partea inferioar,
As(+,) i cele de la partea superioar, As(-)
d = înlimea util a seciunii
x Armare la moment pozitiv : seciune T dublu armat
Deoarece^MEd (-)^ >^ MEd (+)^ , rezult As(-) > As(+) i x < xlim
()
M Ed
Asnec ( )
f yd hs
Coeficientul de armare are expresia:
As( )
U
bw d
Iar momentul capabil se calculeaz cu relaia:
()
M Rb As( ) f yd d
x Armare la moment negativ : seciune dreptunghiular dublu armat

()
M Ed
Se presupune x < xlim Asnec ( )
f yd hs
Se calculeaz Ox
A
eff ( )
s Aseff ( ) f yd
bw K f cd
Dac x < xlim atunci As( ) este calculat corect, iar:

As( )
U ( )
i M Rb As( ) f yd d
bw d
Calculul armturii longitudinale a grinzilor pentru cele dou direcii de aciune
a cutremurului (respectiv pentru cadrele longitudinale i transversale) se prezint
sintetic în tabelele E 5.1.7 pân la E 5.1.16. Deoarece structura este simetric pe
ambele direcii este suficient s se efectueze calculul doar pentru 2 cadre longitudinale
sau transversale.
La alegerea armturii longitudinale trebuie respectate condiiile constructive
prevzute la paragraful 5.3.4.1.2 din P 100-1. Suplimentar fa de condiiile impuse de
SR EN 1992-1-1, se recomand dispunerea unei armturi continue la partea superioar
(cel puin 25% din armtura total), iar aria armturii inferioare s fie cel putin 50%
din armtura superioar.
Coeficientul minim de armare longitudinal care trebuie respectat pe toat
lungimea grinzii este:
U min 0,5 ( f ctm f yk ) 0,5 (2,6 / 345) 0,0038
Armare longitudinala grinzi - cadru interior
A B C D
AB BC CD
2
Tabelul E 5.1.7. Momente de proiectare [kNm]

MAEd MDEd
MABEd MBEd MBCEd MCEd MCDEd
Nivel stânga dreapta stânga dreapta
- -91 -110 -144 -144 -110 -91
7
+ 35 75 35
- -64 -153 -199 -199 -153 -64
6
+ 53 82 53
- -64 -212 -238 -238 -212 -64
5
+ 105 89 105
- -64 -260 -273 -273 -260 -64
4
+ 151 124 151
- -64 -300 -299 -299 -300 -64
3
+ 188 150 188
- -64 -330 -316 -316 -330 -64
2
+ 216 166 216
- -64 -347 -322 -322 -347 -64
1
+ 241 171 241
- -64 -327 -305 -305 -327 -64
P
+ 234 140 234
Tabelul E 5.1.8. Arii de armatura necesare [mm2]

AAs,nec AABs, nec ABs, nec ABCs, nec AC C ACDs, nec ADs, nec
s, nec
- 994 737 959 959 737 994
7 + 237 500 237
- 701 1020 1324 1324 1020 701
6 + 352 549 352
- 701 1413 1587 1587 1413 701
5 + 699 596 699
- 700 1733 1820 1820 1733 700
4 + 1005 825 1005
- 699 1997 1995 1995 1997 699
3 + 1252 998 1252
- 698 2197 2107 2107 2197 698
2 + 1442 1107 1442
- 697 2313 2144 2144 2313 697
1 + 1609 1139 1609
- 696 2183 2031 2031 2183 696
P + 1560 932 1560
Tabelul E 5.1.9. Alegerea armaturilor

AAs,nec AABs, nec ABs, nec ABCs, nec ACs, nec ACDs, nec ADs, nec
Nivel stânga dreapta
- 3ø22 3ø22 3ø22+2ø14 3ø22+2ø14 3ø22 3ø22
6 i 7
+ 3ø18 3ø18 3ø18
2ø25+2 2ø25+2
- 2ø25 4ø25 4ø25 2ø25
ø22 ø22
4 i 5
+ 3ø22 3ø22 3ø22
- 3ø25 5ø25 3ø25+2ø22 3ø25+2ø22 5ø25 3ø25

P, 1,
2 i 3
+ 2ø25+2ø22 3ø25 2ø25+2ø22
Tabelul E 5.1.10. Arii de armatura efective [mm2]

AAs,ef AABs, ef ABs, ef ABCs, ef ACs, ef ACDs, ef ADs, ef
- 1140 1140 1448 1448 1140 1140
7
+ 763 763 763
- 1140 1140 1448 1448 1140 1140
6
+ 763 763 763
- 982 1742 1963 1963 1742 982
5
+ 1140 1140 1140
- 982 1742 1963 1963 1742 982
4
+ 1140 1140 1140
- 1473 2454 2233 2233 2454 1473
3
+ 1742 1473 1742
- 1473 2454 2233 2233 2454 1473
2
+ 1742 1473 1742
- 1473 2454 2233 2233 2454 1473
1
+ 1742 1473 1742
- 1473 2454 2233 2233 2454 1473
P
+ 1742 1473 1742
Tabelul E 5.1.11. Momente capabile [kNm]

Nivel MRdA MRdAB MRdB MBC MRdC MRd CD MRdD
stânga dreapta stânga dreapta
- 105 171 217 217 171 105
7
+ 114 114 114
- 105 171 217 217 171 105
6
+ 114 114 114
- 90 261 294 294 261 90
5
+ 171 171 171
- 90 261 294 294 261 90
4
+ 171 171 171
- 135 368 335 335 368 135
3
+ 261 221 261
- 135 368 335 335 368 135
2
+ 261 221 261
- 135 368 335 335 368 135
1
+ 261 221 261
- 135 368 335 335 368 135
P
+ 261 221 261
Armare longitudinala grinzi - cadru exterior
A B C D
AB BC CD
2
Tabelul E 5.1.12. Momente de proiectare [kNm]
MAEd MABEd MBEd MBCEd MCEd MCDEd MCDEd

Nivel
- -142 -81 -130 -130 -81 -142
7
+ 20 45 20
- -105 -128 -177 -177 -128 -105
6
+ 57 63 57
- -105 -195 -213 -213 -195 -105
5
+ 114 101 114
- -105 -247 -245 -245 -247 -105
4
+ 167 133 167
- -105 -293 -285 -285 -293 -105
3
+ 210 156 210
- -105 -329 -318 -318 -329 -105
2
+ 245 171 245
- -105 -353 -340 -340 -353 -105
1
+ 266 174 266
- -105 -341 -323 -323 -341 -105
P
+ 250 145 250
Tabelul E 5.1.13. Arii de armatur necesare [mm2]

AAs,nec AABs, nec ABs, nec ABCs, nec ACs, nec ACDs, nec ADs, nec
- 1546 538 868 868 538 1546
7
+ 132 302 132
- 1142 850 1181 1181 850 1142
6
+ 380 423 380
- 1141 1298 1421 1421 1298 1141
5
+ 757 674 757
- 1142 1648 1634 1634 1648 1142
4
+ 1112 884 1112
- 1142 1951 1897 1897 1951 1142
3
+ 1401 1041 1401
- 1142 2194 2118 2118 2194 1142
2
+ 1630 1138 1630
- 1143 2354 2265 2265 2354 1143
1
+ 1777 1161 1777
- 1143 2273 2153 2153 2273 1143
P
+ 1669 964 1669
Tabelul E 5.1.14. Alegerea armaturilor

Nivel AAs,nec AABs, ABs, nec ABCs, ACs, nec ACDs, ADs, nec
stânga dreapta nec nec nec stânga dreapta
6 i 7 4ø22+ 2ø22+ 3ø22 3ø22 2ø22+ 4ø22+
- 1ø14 1ø14 1ø14 1ø14
+ 2ø18+1ø14 2ø18+1ø14 2ø18+1ø14

4 i 5 2ø25+2 2ø25+2 2ø25+2 2ø25+2
- ø22 ø22 2ø25+2ø22 2ø25+2ø22 ø22 ø22
3ø22 3ø22
+ 2ø22+ 1ø14
P, 1, 5ø25 3ø25+2ø22 3ø25+2ø22 5ø25 3ø25
- 3ø25
2 i 3 2ø25+2ø22 2ø25+1ø22 2ø25+2ø22
+
Tabelul E 5.1.15. Arii de armatura efective [mm2]

AAs,ef AABs, ef ABs, ef ABCs, ef ACs, ef ACDs, ef ADs, ef
- 1674 914 1140 1140 914 1674
7
+ 663 663 663
- 1674 914 1140 1140 914 1674
6
+ 663 663 663
- 1742 1742 1742 1742 1742 1742
5
+ 1140 914 1140
- 1742 1742 1742 1742 1742 1742
4
+ 1140 914 1140
- 1473 2454 2233 2233 2454 1473
3
+ 1742 1362 1742
- 1473 2454 2233 2233 2454 1473
2
+ 1742 1362 1742
- 1473 2454 2233 2233 2454 1473
1
+ 1742 1362 1742
- 1473 2454 2233 2233 2454 1473
P
+ 1742 1362 1742
Tabelul E 5.1.16. Momente capabile [kNm]

Nivel MRdA MRdAB MRdB MBC MRdC MRd CD MRdD
- 154 137 171 171 137 154
7
+ 99 99 99
- 154 137 171 171 137 154
6
+ 99 99 99
- 160 261 261 261 261 160
5
+ 171 137 171
- 160 261 261 261 261 160
4
+ 171 137 171
- 135 368 335 335 368 135
3
+ 261 204 261
- 135 368 335 335 368 135
2
+ 261 204 261
- 135 368 335 335 368 135
1
+ 261 204 261
- 135 368 335 335 368 135
P
+ 261 204 261
E 5.1.8.2. Dimensionarea armturii transversale a grinzilor

Forele tietoare de proiectare în grinzi se determin din echilibrul fiecrei
deschideri sub încrcarea gravitaional din gruparea seismic i momentele de la
extremitile grinzii, corespunztoare fiecrui sens de aciune, la formarea articulaiei
plastice în grinzi sau în elementele verticale conectate în nod.
La fiecare seciune de capt, se calculeaz 2 valori ale forelor tietoare de
proiectare, maxim (VEd,max) i minim (VEd,min), corespunzând valorilor maxime ale
momentelor pozitive i negative (Mdb,i) care se dezvolt la cele 2 extremiti i = 1 i
i = 2 ale grinzii:
§ ¦ M Rc ·
M db ,i J Rd M Rb ,i min¨¨ 1, ¸¸
© ¦ M Rb ¹
unde,
MRb,i valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în
sensul momentului asociat sensului de aciune a forelor;
J Rd factorul de suprarezisten datorat efectului de consolidare al
oelului, J Rd 1,2
¦M Rc i ¦M Rb sumele valorilor de proiectare ale momentelor

capabile ale stâlpilor i grinzilor care într în nodul învecinat
seciunii de calcul; valoarea ¦ M Rc trebuie s corespund forei
axiale din stâlp în situaia asociat sensului considerat al aciunii
seismice obinute în situaia seismic de proiectare.
În plus fa de versiunea anterioar a codului, modul de dimensionare la for
tietoare i de armare transversal a zonelor critice se stabilete funcie de valoarea
algebric a raportului între fora tietoare minim i cea maxim, = VEd min / VEd max,
în seciunea de calcul.
Dac:
] 0,5 i VEd max
! 2 ] bw df ctd
atunci jumtate din valoarea forei tietoare de dimensionare se preia prin etrieri
perpendiculari pe axa grinzii, iar cealalt jumtate prin armturi înclinate dispuse pe
dou direcii înclinate cu ±45° fa de axa grinzii.
VEd max
max( VEd min , VEd max )
În cazul structurii analizate nu a fost nevoie de armtur înclinat pentru

preluarea forei tietoare în nicio seciune a grinzilor.
Algoritm de calcul
Pentru structuri obinuite (grinzi slabe – stâlpi tari), cum este i cazul de fa,
raportul MRc / MRb este supraunitar, iar momentele maxime ce pot s apar la
extremitile grinzii se pot calcula cu relaiile:
M db ,1 J Rd M Rb,1 J Rd Aseff ( ) f yd hs
M db, 2 J Rd M Rb, 2 J Rd Aseff ( ) f yd hs

Se determin valorile forelor tietoare minime i maxime:
M db ,1 M db , 2 qeq
GS
lcl
VEd ,max
lcl 2
M db ,1 M db , 2 qeq
GS
lcl
VEd ,min
lcl 2
unde,
lcl deschiderea liber a grinzii
GS
qeq încrcarea echivalent uniform distribuit pe grind
corespunztoare încrcrilor gravitaionale din combinaia seismic
Valoarea de proiectare a forei tietoare în seciunea considerat se ia:
VEd max( VEd min , VEd max )
Calculul se efectueaz conform SR EN 1992-1-1 considerând înclinarea

diagonalelor comprimate în modelul de grind cu zbrele de 45°.
Se verific rezistena bielelor comprimate cu expresia:
D cw bw z Q 1 f cd
VEd d VRd ,max
ctg (T ) tg (T )
unde,
D cw coeficient ce ine seama de starea de efort în fibra comprimat;
D cw = 1 pentru structuri fr precomprimare
z braul de pârghie al forelor interne; z = 0,9d
Q1 coeficient de reducere a rezistenei betonului fisurat la for
tietoare; Q 1 0,6 (1 f ck / 250) 0,54
T unghiul între biela comprimat i axul grinzii; T = 45o
Dac inegalitatea de mai sus este verificat se determin aria seciunilor pentru
for tietoare cu expresia:
nec
§ Asw · VEd
¨¨ ¸¸
© s ¹ z f yd ctg (T )
unde,
Asw aria seciunilor armturilor pentru for tietoare ale unui rând de
etrieri
s distana între rândurile de etrieri
În zonele critice de la extremitile grinzilor cu lungimea lcr = 1,5hw, msurate
de la faa stâlpilor, precum i zonele cu aceast lungime, situate de o parte i de alta a
unei seciuni din câmpul grinzii, unde poate interveni curgerea în cazul combinaiei
seismice de proiectare, distana maxim între rândurile de etrieri este egal cu:
smax = min {hw /4;150mm; 8dbL}
unde,
dbL diametrul minim al armturilor longitudinale.
Diametrul minim al etrierilor este de 6 mm.
Calculul armturii transversale a grinzilor pentru cele dou direcii de aciune a
cutremurului (respectiv pentru cadrele longitudinale i transversale) se prezint sintetic
în tabelele E 5.1.17 pân la E 5.1.22.
Tabelul E 5.1.17. Alegerea modului de armare - cadru interior; forele tietoare sunt
exprimate în [kN]
Nivel VA VB VC VD
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
VGS 49 -49 68 -68 49 -49
VS + 89 73 77
7 VS - 77 73 89
VEdmin 65 -40 28 -5 5 -28 40 65
VEdmax 65 126 -139 141 -141 139 -126 65
-0.32 -0.20 -0.03 -0.03 -0.20 -0.32
VGS 52 -52 60 -60 52 -52
VS + 89 73 77
6 VS - 77 73 89
VEdmin 45 -37 25 -13 13 -25 37 45
VEdmax 45 129 -142 133 -133 142 -129 45
-0.29 -0.17 -0.10 -0.10 -0.17 -0.29
VGS 52 -52 60 -60 52 -52
VS + 126 102 117
5 VS - 117 102 126
VEdmin 45 -73 64 -43 43 -64 73 45
VEdmax 45 169 -178 162 -162 178 -169 45
-0.43 -0.36 -0.26 -0.26 -0.36 -0.43
Nivel VA VB VC VD
VGS 52 -52 60 -60 52 -52
VS + 126 102 117
VS - 117 102 126
VEdmin 45 -73 64 -43 43 -64 73 45
4
VEdmax 45 169 -178 162 -162 178 -169 45
-0.43 -0.36 -0.26 -0.26 -0.36 -0.43
VGS 52 -52 60 -60 52 -52
VS + 161 122 170
3 VS - 170 122 161
VEdmin 45 -108 117 -63 63 -117 108 45
VEdmax 45 222 -213 182 -182 213 -222 45
-0.49 -0.55 -0.34 -0.34 -0.55 -0.49
VGS 52 -52 60 -60 52 -52
VS + 161 122 170
VS - 170 122 161
2
VEdmin 45 -108 117 -63 63 -117 108 45
VEdmax 45 222 -213 182 -182 213 -222 45
-0.49 -0.55 -0.34 -0.34 -0.55 -0.49
VGS 52 -52 60 -60 52 -52
VS + 161 122 170
VS - 170 122 161
1
VEdmin 45 -108 117 -63 63 -117 108 45
VEdmax 45 222 -213 182 -182 213 -222 45
-0.49 -0.55 -0.34 -0.34 -0.55 -0.49
VGS 52 -52 60 -60 52 -52
VS + 161 122 170
VS - 170 122 161
P
VEdmin 45 -108 117 -63 63 -117 108 45
VEdmax 45 222 -213 182 -182 213 -222 45
-0.49 -0.55 -0.34 -0.34 -0.55 -0.49
Tabelul E 5.1.18. Forte taietoare de proiectare - cadru interior [kN]

Nivel VEd,A V Ed,B V Ed,C V Ed,D
7 65 126 139 141 141 139 126 65
6 45 129 142 133 133 142 129 45
5 45 169 178 162 162 178 169 45
4 45 169 178 162 162 178 169 45
3 45 222 213 182 182 213 222 45
2 45 222 213 182 182 213 222 45
1 45 222 213 182 182 213 222 45
P 45 222 213 182 182 213 222 45
Tabelul E 5.1.19. Alegerea armaturilor - cadru interior
Nivel A B C D
7 VEd 65 126 139 141 141 139 126 65
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 4.3 7.3 7.6 7.7 7.7 7.6 7.3 4.3
Ø 6 8 8 8 8 8 8 6
6 VEd 45 129 142 133 133 142 129 45
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 3.6 7.3 7.7 7.4 7.4 7.7 7.3 3.6
Ø 6 8 8 8 8 8 8 6
5 VEd 45 169 178 162 162 178 169 45
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 3.6 8.4 8.6 8.2 8.2 8.6 8.4 0.0
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
4 VEd 45 169 178 162 162 178 169 45
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 3.6 8.4 8.6 8.2 8.2 8.6 8.4 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
3 VEd 45 222 213 182 182 213 222 45
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 3.6 9.6 9.4 8.7 8.7 9.4 9.6 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
Nivel A B C D
2 VEd 45 222 213 182 182 213 222 45
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 3.6 9.6 9.4 8.7 8.7 9.4 9.6 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
1 VEd 45 222 213 182 182 213 222 45
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 3.6 9.6 9.4 8.7 8.7 9.4 9.6 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
P VEd 45 222 213 182 182 213 222 45
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 3.6 9.6 9.4 8.7 8.7 9.4 9.6 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
Tabelul E 5.1.20. Alegerea modului de armare - cadru exterior; forele tietoare sunt
exprimate în [kN]
Nivel VA VB VC VD
7 VGS 42 -42 54 -54 42 -42
VS + 73 60 64
VS - 64 60 73
VEdmin 106 -31 22 -6 6 -22 31 106
VEdmax 106 105 -114 113 -113 114 -105 106
-0.30 -0.19 -0.05 -0.05 -0.19 -0.30
6 VGS 55 -55 45 -45 55 -55
VS + 73 60 64
VS - 64 60 73
VEdmin 84 -18 9 -14 14 -9 18 84
VEdmax 84 119 -128 105 -105 128 -119 84
-0.15 -0.07 -0.14 -0.14 -0.07 -0.15
Nivel VA VB VC VD
5 VGS 55 -55 45 -45 55 -55
VS + 117 88 117
VS - 117 88 117
VEdmin 84 -62 62 -42 42 -62 62 84
VEdmax 84 172 -172 133 -133 172 -172 84
-0.36 -0.36 -0.32 -0.32 -0.36 -0.36
4 VGS 55 -55 45 -45 55 -55
VS + 117 88 117
VS - 117 88 117
VEdmin 84 -62 62 -42 42 -62 62 84
VEdmax 84 172 -172 133 -133 172 -172 84
-0.36 -0.36 -0.32 -0.32 -0.36 -0.36
3 VGS 55 -55 45 -45 55 -55
VS + 161 119 170
VS - 170 119 161
VEdmin 84 -106 115 -73 73 -115 106 84
VEdmax 84 225 -216 164 -164 216 -225 84
-0.47 -0.53 -0.45 -0.45 -0.53 -0.47
2 VGS 55 -55 45 -45 55 -55
VS + 161 119 170
VS - 170 119 161
V min 84 -106 115 -73 73 -115 106 84
V max 84 225 -216 164 -164 216 -225 84
-0.47 -0.53 -0.45 -0.45 -0.53 -0.47
1 VGS 55 -55 45 -45 55 -55
VS + 161 119 170
VS - 170 119 161
V min 84 -106 115 -73 73 -115 106 84
V max 84 225 -216 164 -164 216 -225 84
-0.47 -0.53 -0.45 -0.45 -0.53 -0.47
P VGS 55 -55 45 -45 55 -55
VS + 161 119 170
VS - 170 119 161
V min 84 -106 115 -73 73 -115 106 84
V max 84 225 -216 164 -164 216 -225 84
-0.47 -0.53 -0.45 -0.45 -0.53 -0.47
Tabelul E 5.1.21. Forte taietoare de proiectare - cadru exterior [kN]

Nivel VEd,A V Ed,B V Ed,C V Ed,D
7 106 105 114 113 113 114 105 106
6 84 119 128 105 105 128 119 84
5 84 172 172 133 133 172 172 84
4 84 172 172 133 133 172 172 84
3 84 225 216 164 164 216 225 84
2 84 225 216 164 164 216 225 84
1 84 225 216 164 164 216 225 84
P 84 225 216 164 164 216 225 84
Tabelul E 5.1.22. Alegerea armaturilor - cadru exterior

Nive A B C D
l stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 VEd 106 105 114 113 113 114 105 106
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 5.4 6.6 6.9 6.9 6.9 6.9 6.6 5.4
Ø 6 8 8 8 8 8 8 6
6 VEd 84 119 128 105 105 128 119 84
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 4.9 7.0 7.3 6.6 6.6 7.3 7.0 4.9
Ø 6 8 8 8 8 8 8 6
5 VEd 84 172 172 133 133 172 172 84
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 4.9 8.5 8.5 7.5 7.5 8.5 8.5 0.0
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
4 VEd 84 172 172 133 133 172 172 84
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 4.9 8.5 8.5 7.5 7.5 8.5 8.5 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
3 VEd 84 225 216 164 164 216 225 84
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 4.9 9.7 9.5 8.3 8.3 9.5 9.7 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
Nive A B C D
2 VEd 84 225 216 164 164 216 225 84
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 4.9 9.7 9.5 8.3 8.3 9.5 9.7 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
Tabelul E 5.1.22. (continuare)

Nive A B C D
1 VEd 84 225 216 164 164 216 225 84
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 4.9 9.7 9.5 8.3 8.3 9.5 9.7 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
P VEd 84 225 216 164 164 216 225 84
22 45 45 45 45 45 45 22
VRd,max 287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ønec 4.9 9.7 9.5 8.3 8.3 9.5 9.7 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
E 5.1.8.3. Dimensionarea armturii longitudinale a stâlpilor

Valorile momentelor încovoietoare i a forelor axiale pentru dimensionarea
stâlpilor se determin pornind de la eforturile maxime determinate din calculul
structural sub aciunea forelor laterale i verticale, considerând efectele de ordinul 2.
Valorile de calcul ale momentelor încovoietoare se stabilesc respectând regulile
ierarhizrii capacitilor de rezisten, astfel încât s se obin un mecanism favorabil
de disipare a energiei induse de seism, cu articulaii plastice în grinzi. Pentru a
minimiza riscul pierderii stabilitii la aciunea forelor gravitaionale se evit, prin
proiectare, apariia articulaiilor plastice în stâlpi (cu excepia bazei i eventual a
ultimului nivel) prin amplificarea momentelor rezultate din calculul sub aciunea
forelor laterale i verticale. În acest exemplu de calcul, amplificarea momentelor în
seciunile stâlpilor s-a fcut cu un coeficient care ine seama de suprarezistena global
a grinzilor de la nivelul considerat. Se evit astfel apariia mecanismului de nivel
caracterizat prin articularea general a stâlpilor de pe acelai nivel.
Algoritm de calcul
Fora axial de proiectare din stâlpi, NEd, se determin din calculul static, în
combinaia seismic considerat.
Se determin momentele încovoietoare de proiectare cu relaia:
M Edc 1,2J Rd M Edc

' ¦M Rb
¦M '
Edb
unde,
'
M Edc momentul în stâlp rezultat din calculul structural sub încrcri
seismice de proiectare
¦M Rb suma momentelor capabile în seciunile care se plastific, ale

unei grinzi în ansamblu, la un anumit nivel, calculate pentru un
singur sens de rotire, corespunztor sensului aciunii seismice
¦M '
Edb suma algebric a momentelor rezultate din calculul structural
sub încrcri seismice de proiectare în seciunile care se
plastific, pentru o grind în ansamblu, la un anumit nivel.
J Rd factorul de suprarezisten datorat efectului de consolidare al
oelului; pentru clasa de ductilitate H, J Rd = 1,3
Se determin aria de armtur longitudinal necesar:
N Ed
Ox
bc K f cd
N Ed hs
M Edc
Asnec 2 , dac Ox xlim
f yd hs
N Ed hs § Ox ·
M Edc bc Ox f cd ¨ d ¸
2 © 2 ¹
Asnec , dac Ox t xlim
f yd hs
unde,
bc latura stâlpului
Se verific coeficientul de armare total:
Aseff
0,01 d U d 0,04
bc d
Calculul armturii longitudinale a stâlpilor se prezint sintetic în tabelele E
5.1.23 pân la E 5.1.48.
Armare longitudinal stâlpi - cadru interior
Tabelul E 5.1.23. Suma momentelor rezultate din calcul static în grinzi, sens pozitiv
[kNm]
Nivel M'EdAB M'EdBC M'EdCD ` M'Ed +
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 -31 51 10 144 -2 101 273
6 25 106 49 199 53 153 584
5 83 162 89 238 105 212 889
4 135 211 124 273 151 260 1154
3 179 253 150 299 188 300 1369
2 216 288 166 316 216 330 1532
1 241 313 171 322 234 347 1628
P 234 305 140 290 212 327 1509
Tabelul E 5.1.24. Suma momentelor rezultate din calcul static în grinzi, sens negativ
[kNm]
Nivel M'EdAB M'EdBC M'EdCD ` M'Ed -
stânga dreapta stânga dreapta stânga stânga
7 101 -2 144 10 51 -31 273
6 153 53 199 49 106 25 584
5 212 105 238 89 162 83 889
4 260 151 273 124 211 135 1154
3 300 188 299 150 253 179 1369
2 330 216 316 166 288 216 1532
1 347 234 322 171 313 241 1628
P 327 212 290 140 305 234 1509
Tabelul E 5.1.25. Suma momentelor capabile în grinzi asociate sensului pozitiv [kNm]
Nivel M'RdAB M'RdBC M'RdCD ` M'Rd +
7 114 217 114 217 114 171 949
6 114 217 114 217 114 171 949
5 171 294 171 294 171 261 1363
4 171 294 171 294 171 261 1363
3 261 335 221 335 261 368 1782
2 261 335 221 335 261 368 1782
1 261 335 221 335 261 368 1782
P 261 335 221 335 261 368 1782
Tabelul E 5.1.26. Suma momentelor capabile în grinzi asociate sensului negativ [kNm]
Nivel M'RdAB M'RdBC M'RdCD ` M'Rd –
7 171 114 217 114 217 114 949
6 171 114 217 114 217 114 949
5 261 171 294 171 294 171 1363
4 261 171 294 171 294 171 1363
3 368 261 335 221 335 261 1782
2 368 261 335 221 335 261 1782
1 368 261 335 221 335 261 1782
P 368 261 335 221 335 261 1782
Tabelul E 5.1.27. Suprarezistena grinzilor

+ -
Nivel sens pozitiv sens negativ
7 3.48 3.48
6 1.62 1.62
5 1.53 1.53
4 1.18 1.18
3 1.30 1.30
2 1.16 1.16
1 1.09 1.09
P 1.18 1.18
Tabelul E 5.1.28. Eforturi de proiectare Stâlp ax A [kN],[kNm]

Stâlp ax A
sens pozitiv sens negativ sens pozitiv sens negativ
Nivel
N'Ed M'Ed N'Ed M'Ed + MEd - MEd
sus -196 -26 -221 33 1 41 1 51
7
jos -214 -5 -239 -14 1.62 12 1.62 36
sus -390 -50 -492 85 1.62 127 1.62 215
6
jos -409 22 -510 -53 1.53 54 1.53 127
sus -556 -75 -787 101 1.53 179 1.53 242
5
jos -575 51 -805 -77 1.18 94 1.18 143
sus -698 -93 -1105 120 1.18 172 1.18 221
4
jos -717 76 -1123 -101 1.30 153 1.30 205
sus -820 -109 -1441 132 1.30 221 1.30 269
3
jos -838 97 -1459 -120 1.16 176 1.16 217
sus -923 -120 -1790 141 1.16 218 1.16 256
2
jos -941 117 -1809 -137 1.09 200 1.09 233
sus -1014 -123 -2148 140 1.09 210 1.09 239
1
jos -1032 137 -2166 -153 1.18 253 1.18 282
sus -1107 -80 -2496 91 1.18 148 1.18 168
P
jos -1125 237 -2514 -243 1 369 1 379
Tabelul E 5.1.29. Eforturi de proiectare Stâlp ax B [kN],[kNm]

Stâlp ax A
Nivel
sus -215 -47 -240 112 1 74 1 175
7
jos -233 26 -259 -80 1.62 67 1.62 202
sus -472 -100 -508 138 1.62 253 1.62 350
6
jos -490 76 -526 -117 1.53 181 1.53 279
sus -740 -138 -767 182 1.53 329 1.53 434
5
jos -758 119 -785 -161 1.18 219 1.18 297
sus -1018 -170 -1018 211 1.18 314 1.18 389
4
jos -1036 156 -1036 -196 1.30 316 1.30 398
sus -1306 -195 -1263 234 1.30 397 1.30 476
3
jos -1324 186 -1282 -224 1.16 337 1.16 406
sus -1605 -213 -1504 249 1.16 386 1.16 451
2
jos -1624 209 -1522 -244 1.09 357 1.09 416
sus -1915 -216 -1741 249 1.09 369 1.09 425
1
jos -1933 232 -1759 -265 1.18 428 1.18 489
sus -2235 -153 -1979 179 1.18 283 1.18 330
P
jos -2253 280 -1997 -295 1 437 1 460
Tabelul E 5.1.30. Eforturi de proiectare Stâlp ax C [kN],[kNm]

Stâlp ax A
Nivel
sus -240 -112 -215 47 1 175 1 74
7
jos -259 80 -233 -26 1.62 202 1.62 67
sus -508 -138 -472 100 1.62 350 1.62 253
6
jos -526 117 -490 -76 1.53 279 1.53 181
sus -767 -182 -740 138 1.53 434 1.53 329
5
jos -785 161 -758 -119 1.18 297 1.18 219
sus -1018 -211 -1018 170 1.18 389 1.18 314
4
jos -1036 196 -1036 -156 1.30 398 1.30 316
sus -1263 -234 -1306 195 1.30 476 1.30 397
3
jos -1282 224 -1324 -186 1.16 406 1.16 337
sus -1504 -249 -1605 213 1.16 451 1.16 386
2
jos -1522 244 -1624 -209 1.09 416 1.09 357
sus -1741 -249 -1915 216 1.09 425 1.09 369
1
jos -1759 265 -1933 -232 1.18 489 1.18 428
sus -1979 -179 -2235 153 1.18 330 1.18 283
P
jos -1997 295 -2253 -280 1 460 1 437
Tabelul E 5.1.31. Eforturi de proiectare Stâlp ax D [kN],[kNm]

Stâlp ax A
Nivel
sus -221 -33 -196 26 1 51 1 41
7
jos -239 14 -214 5 1.62 36 1.62 12
sus -492 -85 -390 50 1.62 215 1.62 127
6
jos -510 53 -409 -22 1.53 127 1.53 54
sus -787 -101 -556 75 1.53 242 1.53 179
5
jos -805 77 -575 -51 1.18 143 1.18 94
sus -1105 -120 -698 93 1.18 221 1.18 172
4
jos -1123 101 -717 -76 1.30 205 1.30 153
sus -1441 -132 -820 109 1.30 269 1.30 221
3
jos -1459 120 -838 -97 1.16 217 1.16 176
sus -1790 -141 -923 120 1.16 256 1.16 218
2
jos -1809 137 -941 -117 1.09 233 1.09 200
sus -2148 -140 -1014 123 1.09 239 1.09 210
1
jos -2166 153 -1032 -137 1.18 282 1.18 253
sus -221 -33 -196 26 1 51 1 41
P
jos -239 14 -214 5 1.62 36 1.62 12
Tabelul E 5.1.32. Stâlp ax A
Nivel sens pozitiv sens negativ As,min A nec Armare A eff M+ M-

NEd MEd As,nec NEd MEd As,nec
2
[kN] [kNm] [mm ] [kN] [kNm] [mm2] [mm2] [mm2] [mm2] [kNm] [kNm]
7 sus 196 41 0 221 51 0 935 935 4ø18 1018 190 195
jos 214 12 0 239 36 0 935 4ø18 1018 194 200
6 sus 390 127 253 492 215 704 935 4ø18 1018 235 259
jos 409 54 0 510 127 54 935 4ø18 1018 240 263
5 sus 556 179 344 787 242 417 935 4ø18 1018 274 326
jos 575 94 0 805 143 0 935 4ø18 1018 279 330
4 sus 698 172 58 1105 221 0 935 4ø18 1018 308 381
jos 717 153 0 1123 205 0 935 4ø18 1018 312 384
3 sus 820 221 231 1441 269 0 935 4ø18 1018 332 427
jos 838 176 0 1459 217 0 935 4ø18 1018 336 429
2 sus 923 218 78 1790 256 0 935 4ø18 1018 351 461
jos 941 200 0 1809 233 0 935 4ø18 1018 354 462
1 sus 1014 210 0 2148 239 0 935 4ø18 1018 366 483
jos 1032 253 192 2166 282 0 935 4ø18 1018 369 483
P sus 1107 148 0 2496 168 0 935 4ø18 1018 381 490
jos 1125 369 913 2514 379 232 935 4ø18 1018 384 490
347
348
Tabelul E 5.1.33. Stâlp ax B

2
7 sus 215 74 164 240 175 840 935 4ø18 1018 194 200
jos 233 67 87 259 202 1002 1002 4ø18 1018 198 204
6 sus 472 253 1006 508 350 1638 1638 4ø25 1963 388 396
jos 490 181 467 526 279 1103 1103 4ø25 1963 392 400
5 sus 740 329 1105 767 434 1813 1813 4ø25 1963 450 456
jos 758 219 295 785 297 817 935 4ø25 1963 454 459
4 sus 1018 314 644 1018 389 1176 1176 4ø20 1256 400 401
jos 1036 316 636 1036 398 1216 1216 4ø20 1256 403 403
935
3 sus 1306 397 928 1263 476 1530 1530 4ø25 1963 543 537
jos 1324 337 486 1282 406 1018 1018 4ø25 1963 545 540
2 sus 1605 386 601 1504 451 1139 1139 4ø20 1256 478 467
jos 1624 357 387 1522 416 879 935 4ø20 1256 480 469
1 sus 1915 369 302 1741 425 793 935 4ø20 1256 504 491
jos 1933 428 708 1759 489 1234 1234 4ø20 1256 505 492
P sus 2235 283 0 1979 330 0 935 4ø20 1256 519 508
jos 2253 437 668 1997 460 914 935 4ø20 1256 520 509
Tabelul E 5.1.34. Stâlp ax C

[kN] [kNm] [mm2] [kN] [kNm] [mm2] [mm2] [mm2] [mm2] [kNm] [kNm]
7 sus 240 175 840 215 74 164 935 4ø18 1018 200 194
jos 259 202 1002 233 67 87 1002 4ø18 1018 204 198
6 sus 508 350 1638 472 253 1006 1638 4ø25 1963 396 388
jos 526 279 1103 490 181 467 1103 4ø25 1963 400 392
5 sus 767 434 1813 740 329 1105 1813 4ø25 1963 456 450
jos 785 297 817 758 219 295 935 4ø25 1963 459 454
4 sus 1018 389 1176 1018 314 644 1176 4ø20 1256 401 400
jos 1036 398 1216 1036 316 636 1216 4ø20 1256 403 403
935
3 sus 1263 476 1530 1306 397 928 1530 4ø25 1963 537 543
jos 1282 406 1018 1324 337 486 1018 4ø25 1963 540 545
2 sus 1504 451 1139 1605 386 601 1139 4ø20 1256 467 478
jos 1522 416 879 1624 357 387 935 4ø20 1256 469 480
1 sus 1741 425 793 1915 369 302 935 4ø20 1256 491 504
jos 1759 489 1234 1933 428 708 1234 4ø20 1256 492 505
P sus 1979 330 0 2235 283 0 935 4ø20 1256 508 519
jos 1997 460 914 2253 437 668 935 4ø20 1256 509 520
349
350
Tabelul E 5.1.34. Stâlp ax D

2
7 sus 221 51 0 196 41 0 935 4ø18 1018 195 190
jos 239 36 0 214 12 0 935 4ø18 1018 200 194
6 sus 492 215 704 390 127 253 935 4ø18 1018 259 235
jos 510 127 54 409 54 0 935 4ø18 1018 263 240
5 sus 787 242 417 556 179 344 935 4ø18 1018 326 274
jos 805 143 0 575 94 0 935 4ø18 1018 330 279
4 sus 1105 221 0 698 172 58 935 4ø18 1018 381 308
jos 1123 205 0 717 153 0 935 4ø18 1018 384 312
935
3 sus 1441 269 0 820 221 231 935 4ø18 1018 427 332
jos 1459 217 0 838 176 0 935 4ø18 1018 429 336
2 sus 1790 256 0 923 218 78 935 4ø18 1018 461 351
jos 1809 233 0 941 200 0 935 4ø18 1018 462 354
1 sus 2148 239 0 1014 210 0 935 4ø18 1018 483 366
jos 2166 282 0 1032 253 192 935 4ø18 1018 483 369
P sus 2496 168 0 1107 148 0 935 4ø18 1018 490 381
jos 2514 379 232 1125 369 913 935 4ø18 1018 490 384
Armare longitudinal stâlpi - cadru exterior
Tabelul E 5.1.36. Suma momentelor rezultate din calcul static în grinzi, sens pozitiv
[kNm]
M'EdAB M'EdBC M'EdCD ` M'Ed +
Nivel
7 -10 63 26 130 -13 81 276
6 57 137 63 177 30 128 592
5 114 193 101 213 89 195 905
4 167 243 133 245 140 247 1175
3 210 285 156 268 184 293 1396
2 245 318 171 283 219 329 1564
1 266 340 174 286 243 353 1663
P 250 323 145 256 229 341 1544
Tabelul E 5.1.37. Suma momentelor rezultate din calcul static în grinzi, sens negativ
[kNm]
M'EdAB M'EdBC M'EdCD
Nivel ` M'Ed +
7 81 -13 130 26 63 -10 276
6 128 30 177 63 137 57 592
5 195 89 213 101 193 114 905
4 247 140 245 133 243 167 1175
3 293 184 268 156 285 210 1396
2 329 219 283 171 318 245 1564
1 353 243 286 174 340 266 1663
P 341 229 256 145 323 250 1544
Tabelul E 5.1.38. Suma momentelor capabile în grinzi asociate sensului pozitiv [kNm]
M'RdAB M'RdBC M'RdCD ` M'Rd +
Nivel
7 99 171 99 171 99 137 777
6 99 171 99 171 99 137 777
5 171 261 137 261 171 261 1263
4 171 261 137 261 171 261 1263
3 261 335 204 335 261 368 1765
2 261 335 204 335 261 368 1765
1 261 335 204 335 261 368 1765
P 261 335 204 335 261 368 1765
Tabelul E 5.1.39. Suma momentelor capabile în grinzi asociate sensului negativ [kNm]
M'RdAB M'RdBC M'RdCD ` M'Rd +
Nivel
7 137 99 171 99 171 99 777
6 137 99 171 99 171 99 777
5 261 171 261 137 261 171 1263
4 261 171 261 137 261 171 1263
3 368 261 335 204 335 261 1765
2 368 261 335 204 335 261 1765
1 368 261 335 204 335 261 1765
P 368 261 335 204 335 261 1765
Tabelul E 5.1.40. Suprarezistena grinzilor

+ -
Nivel sens pozitiv sens negativ
7 2.82 2.82
6 1.31 1.31
5 1.40 1.40
4 1.07 1.07
3 1.26 1.26
2 1.13 1.13
1 1.06 1.06
P 1.14 1.14
Tabelul E 5.1.41. Eforturi de proiectare Stâlp ax A [kN],[kNm]

Stâlp ax A
Nivel sens pozitiv sens negativ sens pozitiv sens negativ
sus -227 -74 -252 -9 1 115 1 14
7
jos -245 30 -270 17 1.31 61 1.31 35
sus -422 -75 -520 73 1.31 154 1.31 151
6
jos -440 48 -538 -38 1.40 105 1.40 84
sus -595 -108 -817 88 1.40 234 1.40 191
5
jos -613 82 -835 -64 1.07 137 1.07 107
sus -746 -126 -1136 112 1.07 212 1.07 187
4
jos -765 107 -1154 -92 1.26 211 1.26 182
sus -880 -143 -1474 128 1.26 281 1.26 252
3
jos -898 130 -1492 -115 1.13 228 1.13 202
sus -1000 -154 -1828 140 1.13 271 1.13 246
2
jos -1018 149 -1846 -136 1.06 247 1.06 225
sus -1111 -155 -2193 142 1.06 256 1.06 235
1
jos -1129 170 -2211 -157 1.14 303 1.14 279
sus -1230 -104 -2553 93 1.14 186 1.14 167
P
jos -1248 263 -2571 -256 1 342 1 333
Tabelul E 5.1.42. Eforturi de proiectare Stâlp ax B [kN],[kNm]

Stâlp ax B
sus -193 -74 -224 89 1 115 1 139
7
jos -211 50 -242 -55 1.31 103 1.31 113
sus -422 -126 -460 118 1.31 258 1.31 243
6
jos -440 99 -478 -95 1.40 216 1.40 207
sus -664 -163 -679 164 1.40 356 1.40 357
5
jos -683 142 -697 -142 1.07 239 1.07 238
sus -920 -196 -884 195 1.07 328 1.07 327
4
jos -938 179 -902 -179 1.26 354 1.26 352
sus -1187 -220 -1074 220 1.26 434 1.26 434
3
jos -1205 209 -1092 -209 1.13 368 1.13 368
sus -1463 -236 -1250 236 1.13 415 1.13 416
2
jos -1481 231 -1269 -232 1.06 382 1.06 384
sus -1748 -237 -1414 239 1.06 392 1.06 396
1
jos -1766 253 -1432 -256 1.14 451 1.14 457
sus -2033 -168 -1570 171 1.14 299 1.14 305
P
jos -2051 301 -1588 -302 1 391 1 393
Tabelul E 5.1.43. Eforturi de proiectare Stâlp ax C [kN],[kN]

Stâlp ax C
sus -224 -89 -193 74 1 139 1 115
7
jos -242 55 -211 -50 1.31 113 1.31 103
sus -460 -118 -422 126 1.31 243 1.31 258
6
jos -478 95 -440 -99 1.40 207 1.40 216
sus -679 -164 -664 163 1.40 357 1.40 356
5
jos -697 142 -683 -142 1.07 238 1.07 239
sus -884 -195 -920 196 1.07 327 1.07 328
4
jos -902 179 -938 -179 1.26 352 1.26 354
sus -1074 -220 -1187 220 1.26 434 1.26 434
3
jos -1092 209 -1205 -209 1.13 368 1.13 368
sus -1250 -236 -1463 236 1.13 416 1.13 415
2
jos -1269 232 -1481 -231 1.06 384 1.06 382
sus -1414 -239 -1748 237 1.06 396 1.06 392
1
jos -1432 256 -1766 -253 1.14 457 1.14 451
sus -1570 -171 -2033 168 1.14 305 1.14 299
P
jos -1588 302 -2051 -301 1 393 1 391
Tabelul E 5.1.44. Eforturi de proiectare Stâlp ax D [kN],[kNm]

Stâlp ax D
sus -252 9 -227 74 1 14 1 115
7
jos -270 -17 -245 -30 1.31 35 1.31 61
sus -520 -73 -422 75 1.31 151 1.31 154
6
jos -538 38 -440 -48 1.40 84 1.40 105
sus -817 -88 -595 108 1.40 191 1.40 234
5
jos -835 64 -613 -82 1.07 107 1.07 137
sus -1136 -112 -746 126 1.07 187 1.07 212
4
jos -1154 92 -765 -107 1.26 182 1.26 211
sus -1474 -128 -880 143 1.26 252 1.26 281
3
jos -1492 115 -898 -130 1.13 202 1.13 228
sus -1828 -140 -1000 154 1.13 246 1.13 271
2
jos -1846 136 -1018 -149 1.06 225 1.06 247
sus -2193 -142 -1111 155 1.06 235 1.06 256
1
jos -2211 157 -1129 -170 1.14 279 1.14 303
sus -2553 -93 -1230 104 1.14 167 1.14 186
P
jos -2571 256 -1248 -263 1 333 1 342
Tabelul E 5.1.45. Stâlp ax A
sens pozitiv sens negativ Asmin Asnec Armare A eff MRd+ MRd-
NEd MEd Asnec NEd MEd Asnec
Nivel [kN] [kNm] [mm2] [kN] [kNm] [mm2] [mm2] [mm2] [mm2] [kNm] [kNm]
sus 227 115 436 252 14 0 935 4ø18 1018 197 203
7 jos 245 61 23 270 35 0 935 4ø18 1018 201 207
sus 422 154 386 520 151 202 935 4ø18 1018 243 266
6 jos 440 105 8 538 84 0 935 4ø18 1018 247 270
sus 595 234 671 817 191 22 935 4ø18 1018 283 332
5 jos 613 137 0 835 107 0 935 4ø18 1018 288 335
sus 746 212 261 1136 187 0 935 4ø18 1018 318 386
4 jos 765 211 234 1154 182 0 935 935 4ø18 1018 322 388
sus 880 281 579 1474 252 0 935 4ø18 1018 343 430
3 jos 898 228 178 1492 202 0 935 4ø18 1018 347 432
sus 1000 271 356 1828 246 0 935 4ø18 1018 364 464
2 jos 1018 247 167 1846 225 0 935 4ø18 1018 367 465
sus 1111 256 127 2193 235 0 935 4ø18 1018 382 484
1 jos 1129 303 441 2211 279 0 935 4ø18 1018 385 485
sus 1230 186 0 2553 167 0 935 4ø18 1018 399 490
P jos 1248 342 591 2571 333 0 935 4ø18 1018 402 490
355
356
Tabelul E 5.1.46. Stâlp ax B
Nivel Asmin Asnec Armare A eff MRd+ MRd-

sens pozitiv sens negativ
sus 193 115 497 224 139 610 935 4ø18 1018 189 196
7
jos 211 103 382 242 113 398 935 4ø18 1018 193 200
sus 422 258 1125 460 243 953 1125 4ø20 1256 276 285
6
jos 440 216 800 478 207 674 935 4ø20 1256 280 290
sus 664 356 1418 679 357 1398 1418 4ø22 1520 370 374
5
jos 683 239 555 697 238 526 935 4ø22 1520 375 378
sus 920 328 863 884 327 895 935 4ø20 1256 384 377
4
jos 938 354 1019 902 352 1055 1055 4ø20 1256 387 381
935
sus 1187 434 1308 1074 434 1432 1432 4ø22 1520 464 447
3
jos 1205 368 819 1092 368 944 944 4ø22 1520 466 450
sus 1463 415 916 1250 416 1119 1119 4ø20 1256 463 436
2
jos 1481 382 670 1269 384 872 935 4ø20 1256 465 438
sus 1748 392 555 1414 396 822 935 4ø20 1256 491 457
1
jos 1766 451 964 1432 457 1239 1239 4ø20 1256 493 459
sus 2033 299 0 1570 305 55 935 4ø20 1256 511 474
P
jos 2051 391 398 1588 393 667 935 4ø20 1256 512 476
Tabelul E 5.1.47. Stâlp ax C
Nivel
sus 224 139 610 193 115 497 935 4ø18 1018 196 189
7
jos 242 113 398 211 103 382 935 4ø18 1018 200 193
sus 460 243 953 422 258 1125 1125 4ø20 1256 285 276
6
jos 478 207 674 440 216 800 935 4ø20 1256 290 280
sus 679 357 1398 664 356 1418 1418 4ø22 1520 374 370
5
jos 697 238 526 683 239 555 935 4ø22 1520 378 375
sus 884 327 895 920 328 863 935 4ø20 1256 377 384
4
jos 902 352 1055 938 354 1019 1055 4ø20 1256 381 387
935
sus 1074 434 1432 1187 434 1308 1432 4ø22 1520 447 464
3
jos 1092 368 944 1205 368 819 944 4ø22 1520 450 466
sus 1250 416 1119 1463 415 916 1119 4ø20 1256 436 463
2
jos 1269 384 872 1481 382 670 935 4ø20 1256 438 465
sus 1414 396 822 1748 392 555 935 4ø20 1256 457 491
1
jos 1432 457 1239 1766 451 964 1239 4ø20 1256 459 493
sus 1570 305 55 2033 299 0 935 4ø20 1256 474 511
P
jos 1588 393 667 2051 391 398 935 4ø20 1256 476 512
357
358
Tabelul E 5.1.48. Stâlp ax D
Nivel nec nec
NEd MEd As NEd MEd As
sus 252 14 0 227 115 436 935 4ø18 1018 203 197
7
jos 270 35 0 245 61 23 935 4ø18 1018 207 201
sus 520 151 202 422 154 386 935 4ø18 1018 266 243
6
jos 538 84 0 440 105 8 935 4ø18 1018 270 247
sus 817 191 22 595 234 671 935 4ø18 1018 332 283
5
jos 835 107 0 613 137 0 935 4ø18 1018 335 288
sus 1136 187 0 746 212 261 935 4ø18 1018 386 318
4
jos 1154 182 0 765 211 234 935 4ø18 1018 388 322
935
sus 1474 252 0 880 281 579 935 4ø18 1018 430 343
3
jos 1492 202 0 898 228 178 935 4ø18 1018 432 347
sus 1828 246 0 1000 271 356 935 4ø18 1018 464 364
2
jos 1846 225 0 1018 247 167 935 4ø18 1018 465 367
sus 2193 235 0 1111 256 127 935 4ø18 1018 484 382
1
jos 2211 279 0 1129 303 441 935 4ø18 1018 485 385
sus 2553 167 0 1230 186 0 935 4ø18 1018 490 399
P
jos 2571 333 0 1248 342 591 935 4ø18 1018 490 402
E 5.1.8.4. Dimensionarea armturii transversale a stâlpilor

Valorile de proiectare ale forelor tietoare se determin din echilibrul stâlpului
la fiecare nivel, sub aciunea momentele de la extremiti, corespunzând, pentru
fiecare sens al aciunii seismice, formrii articulaiilor plastice, care pot aprea fie în
grinzi, fie în stâlpii conectai în nod.
Algoritm de calcul
Se determin momentele maxime de la extremitile stâlpului:
J Rd M Rc ,i min¨¨1, ¦
§ M Rb ·
M dc ,i ¸
¦ M ¸
© Rc ¹
unde,
MRc,i valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i
corespunztoare sensului considerat al aciunii seismice
J Rd factor care introduce efectul consolidrii oelului i al fretrii
betonului în zonele comprimate; J Rd = 1,30 pentru nivelul de la
baza construciei i J Rd = 1,20 pentru restul nivelurilor.
¦M Rc i ¦M Rb sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile
ale stâlpilor i grinzilor care într în nodul învecinat seciunii de
calcul.
Valorile de proiectare ale momentelor capabile în stâlpi sunt stabilite pe baza
valorilor forelor axiale din situaia de proiectare seismic corespunztoare sensului
considerat al aciunii seismice.
Se determin fora tietoare de proiectare:
M dc ,1 M dc , 2
VEd
lcl
Calculul seciunii la for tietoare se efectueaz conform SR EN 1992-1-1
considerând înclinarea diagonalelor comprimate în modelul de grind cu zbrele de
45°.
Se verific rezistena bielelor comprimate cu expresia:
D cw bw z Q 1 f cd
VEd d VRd ,max
ctg (T ) tg (T )
Dac inegalitatea de mai sus este verificat se determin aria seciunilor pentru
for tietoare cu expresia:
nec
§ Asw · VEd
¨¨ ¸¸
© s ¹ z f yd ctg (T )
Se determin lungimea zonei critice:
lcr max {1,5hc;lcl /6; 600mm} = max {1,5 · 550;ʹ͸ͲͲ/6; 600mm} = 825mm
unde,
hc este cea mai mare dimensiune a seciunii stâlpului
lcl este înlimea liber
La primele dou niveluri ale cldirii :
lcr = 1,5 · 825 = 1237,5mm
Se determin distana maxim între etrieri:

- la baza stâlpului, deasupra nivelului teoretic de încastrare:
smax = min {b0 /3; 125 mm; 6dbL}
- în restul zonelor critice:
smax = min {b0 /3; 125 mm; 7dbL}
unde,
b0 latura minim a seciunii situat la interiorul etrierului perimetral
dbL diametrul minim al armturilor longitudinale.
Se verific dac armarea transversal aleas îndeplinete condiiile:
- la baza stâlpului, deasupra nivelului teoretic de încastrare:
nAst
w = 0,005 i
bc s
Z wd 0,12
sb0 h0 f cd
unde,
w coeficientul unidirecional de armare
Zwd coeficientul mecanic de armare
n, nb, nh numrul ramurilor etrierilor în direcia considerat
Ast aria seciunii unei ramuri a etrierului
b0, h0 dimensiunile seciunii transversale a miezului confinat
- în restul zonelor critice:
nAst
w = 0,003 i
bc s
Z wd 0,08
sb0 h0 f cd
Calculul armturii transversale a stâlpilor se prezint sintetic în tabelele E
5.1.49 pân la E 5.1.64.
Armare tranversal stâlpi - cadru interior
Tabel E 5.1.49. Determinarea forei tietoare de proiectare – stâlp ax A

Nivel sens pozitiv sens negativ VEd
`MRb/ `MRb/ maxim
MRc `M Mdc VEd MRc `M Mdc VEd

Rc Rc
[kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] [kN] [kN]

7 sus 190 0.93 212 123 195 0.56 130 83 123
jos 194 0.36 83 200 0.29 69
6 sus 235 0.36 100 91 259 0.29 90 91
jos 240 0.41 117 263 0.38 120 87
5 sus 274 0.41 134 106 326 0.38 148 114 114
jos 279 0.36 119 330 0.31 124
4 sus 308 0.36 132 127 381 0.31 144 138 138
jos 312 0.46 174 384 0.41 188
3 sus 332 0.46 185 150 427 0.41 208 166 166
jos 336 0.44 176 429 0.37 191
2 sus 351 0.44 184 150 461 0.37 205 166 166
jos 354 0.42 177 462 0.35 194
1 sus 366 0.42 183 150 483 0.35 202 166 166
jos 369 0.40 177 483 0.34 197
P sus 381 0.40 198 290 490 0.34 216 356 356
jos 384 1 499 490 1.00 637
Tabel E 5.1.50. Determinarea forei tietoare de proiectare - stâlp ax B

`MRb/ `MRb/ VEd
MRc `M Mdc VEd MRc `M Mdc VEd maxim
Rc Rc
Nivel [kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] [kN] [kN]

7 sus 194 1.71 233 153 200 1.66 240 156 156
jos 198 0.57 135 204 0.55 135
6 sus 388 0.57 263 218 396 0.55 263 218 218
jos 392 0.55 260 400 0.54 261
5 sus 450 0.55 299 248 456 0.54 297 248 248
jos 454 0.54 297 459 0.54 298
4 sus 400 0.54 262 228 401 0.54 260 236 236
jos 403 0.59 284 403 0.63 307
3 sus 543 0.59 383 308 537 0.63 409 330 330
jos 545 0.54 355 540 0.59 383
2 sus 478 0.54 312 265 467 0.59 332 284 284
jos 480 0.57 325 469 0.62 350
1 sus 504 0.57 342 279 491 0.62 366 299 299
jos 505 0.54 329 492 0.60 352
P sus 519 0.54 366 434 508 0.60 394 440 440
jos 520 1 676 509 1.00 661
Tabelul E 5.1.51. Determinarea forei tietoare de proiectare - stâlp ax C

Nivel sens pozitiv sens negativ VEd
MRc `MRb/ Mdc VEd MRc `MRb/ Mdc VEd
maxim
`MRc `MRc
sus 200 1.66 240 156 194 1.71 233 153 156
7 jos 204 0.55 135 198 0.57 135
sus 396 0.55 263 218 388 0.57 263 218 218
6 jos 400 0.54 261 392 0.55 260
sus 456 0.54 297 248 450 0.55 299 248 248
5 jos 459 0.54 298 454 0.54 297
sus 401 0.54 260 236 400 0.54 262 228 236
4 jos 403 0.63 307 403 0.59 284
sus 537 0.63 409 330 543 0.59 383 308 330
3 jos 540 0.59 383 545 0.54 355
sus 467 0.59 332 284 478 0.54 312 265 284
2 jos 469 0.62 350 480 0.57 325
sus 491 0.62 366 299 504 0.57 342 279 299
1 jos 492 0.60 352 505 0.54 329
sus 508 0.60 394 440 519 0.54 366 434 440
P jos 509 1 661 520 1.00 676
Tabel E 5.1.52. Determinarea forei tietoare de proiectare – stâlp

sens pozitiv sens negativ VEd
MRc `MRb/ Mdc VEd MRc `MRb/ Mdc VEd
Nivel maxim
`MRc `MRc
sus 195 0.56 130 190 0.93 212
7 8 123
jos 200 0.29 6 194 0.36 8 123
sus 259 0.29 9 3 235 0.36 100
6 8 9
jos 263 0.38 120 240 0.41 117 9
7 1
sus 326 0.38 148 274 0.41 134
5 114 106
jos 330 0.31 124 279 0.36 119 114
sus 381 0.31 144 308 0.36 132
4 138 127
jos 384 0.41 188 312 0.46 174 138
sus 427 0.41 208 332 0.46 185
3 166 150
jos 429 0.37 191 336 0.44 176 166
sus 461 0.37 205 351 0.44 184
2 166 150
jos 462 0.35 194 354 0.42 177 166
sus 483 0.35 202 366 0.42 183
1 166 150
jos 483 0.34 197 369 0.40 177 166
sus 490 0.34 216 381 0.40 198
P 356 290
jos 490 1 637 384 1.00 499 356
Tabel E 5.1.53. Determinarea armturii transversale - stâlp ax A
Nivel VEd VRd,max Øneccalcul Øconstructiv Øeff

[kN] [kN] [mm] [mm] [mm]
7 123 5.3 8
6 91 4.6 8
5 114 1136 5.1 8
7.2
4 138 5.6 8
3 166 6.2 8
2 166 6.2 8
1 166 6.2 8
P sus 356 9.1 10
P baza 356 9.1 9.4 10
Tabel E 5.1.54. Determinarea armturii transversale - stâlp ax B

7 156 6.0 8
6 218 7.1 8
5 248 7.6 8
4 236 7.4 8
7.2
3 330 1136 8.7 10
2 284 8.1 10
1 299 8.3 10
P sus 440 10.1 12
P baza 440 10.1 9.4 12
Tabel E 5.1.55. Determinarea armturii transversale - stâlp ax C

7 156 6.0 8
6 218 7.1 8
5 248 7.6 8
4 236 7.4 8
7.2
3 330 1136 8.7 10
2 284 8.1 10
1 299 8.3 10
P sus 440 10.1 12
P baza 440 10.1 9.4 12
Tabel E 5.1.56. Determinarea armturii transversale - stâlp ax D

7 123 5.3 8
6 91 4.6 8
5 114 1136 5.1 7.2 8
4 138 5.6 8
3 166 6.2 8
2 166 6.2 8
1 166 6.2 8
P sus 356 9.1 10
P baza 356 9.1 9.4 10
Armare tranversal stâlpi - cadru exterior
Tabel E 5.1.57. Determinarea forei tietoare de proiectare - stâlp ax A

VEd
`MRb/ `MRb/
Nivel MRc Mdc VEd MRc Mdc VEd maxim
`MRc `MRc
7 sus 197 1.00 236 135 203 0.20 48 36 135
jos 201 0.36 88 207 0.16 39
6 sus 243 0.36 106 99 266 0.16 50 66 99
jos 247 0.44 130 270 0.33 107
5 sus 283 0.44 150 118 332 0.33 132 101 118
jos 288 0.39 133 335 0.28 111
4 sus 318 0.39 147 140 386 0.28 128 126 140
jos 322 0.49 188 388 0.37 174
3 sus 343 0.49 200 162 430 0.37 193 154 162
jos 347 0.46 189 432 0.34 177
2 sus 364 0.46 199 162 464 0.34 190 154 162
jos 367 0.43 190 465 0.32 180
1 sus 382 0.43 198 162 484 0.32 187 154 162
jos 385 0.41 191 485 0.31 182
P sus 399 0.41 214 307 490 0.31 200 349 349
jos 402 1 522 490 1.00 637
Tabel E 5.1.58. Determinarea forei tietoare de proiectare - stâlp ax B

`MRb/ `MRb/ VEd
`MRc `MRc
7 sus 189 1.43 227 150 196 1.38 235 154 154
jos 193 0.58 134 200 0.56 134
6 sus 276 0.58 191 165 285 0.56 191 174 174
jos 280 0.61 206 290 0.65 226
5 sus 370 0.61 272 212 374 0.65 292 230 230
jos 375 0.53 236 378 0.57 260
4 sus 384 0.53 242 223 377 0.57 259 245 245
jos 387 0.63 294 381 0.72 329
3 sus 464 0.63 353 282 447 0.72 386 312 312
jos 466 0.58 325 450 0.67 363
2 sus 463 0.58 322 265 436 0.67 352 293 293
jos 465 0.56 315 438 0.67 350
1 sus 491 0.56 332 271 457 0.67 365 299 299
jos 493 0.54 318 459 0.64 352
P sus 511 0.54 357 426 474 0.64 394 422 426
jos 512 1 665 476 1.00 619
Tabel E 5.1.59. Determinarea forei tietoare de proiectare - stâlp ax C

`MRb/ `MRb/ VEd
`MRc `MRc
sus 196 1.38 235 189 1.43 227 154
7 jos 200 0.56 134 154 193 0.58 134 150
sus 285 0.56 191 276 0.58 191 74
6 jos 290 0.65 226 174 280 0.61 206 165
sus 374 0.65 292 370 0.61 272 230
5 jos 378 0.57 260 230 375 0.53 236 212
sus 377 0.57 259 384 0.53 242 245
4 jos 381 0.72 329 245 387 0.63 294 223
sus 447 0.72 386 464 0.63 353 312
3 jos 450 0.67 363 312 466 0.58 325 282
sus 436 0.67 352 463 0.58 322 293
2 jos 438 0.67 350 293 465 0.56 315 265
sus 457 0.67 365 491 0.56 332 299
1 jos 459 0.64 352 299 493 0.54 318 271
sus 474 0.64 394 511 0.54 357 426
P 422 426
jos 476 1 619 512 1.00 665
Tabel E 5.1.60. Determinarea forei tietoare de proiectare - stâlp ax D

VEd
`MRb/ `MRb/
`MRc `MRc
sus 203 0.20 48 36 197 1.00 236 135 135
jos 207 0.16 39 201 0.36 88
7 sus 266 0.16 50 66 243 0.36 106 99 99
jos 270 0.33 107 247 0.44 130
6 sus 332 0.33 132 101 283 0.44 150 118 118
jos 335 0.28 111 288 0.39 133
5 sus 386 0.28 128 126 318 0.39 147 140 140
jos 388 0.37 174 322 0.49 188
4
sus 430 0.37 193 154 343 0.49 200 162 162
jos 432 0.34 177 347 0.46 189
3 sus 464 0.34 190 154 364 0.46 199 162 162
jos 465 0.32 180 367 0.43 190
2 sus 484 0.32 187 154 382 0.43 198 162 162
jos 485 0.31 182 385 0.41 191
1 sus 490 0.31 200 349 399 0.41 214 307 349
P jos 490 1 637 402 1.00 522
Tabel E 5.1.61. Determinarea armturii transversale - stâlp ax A


7 135 5.6 8
6 99 4.8 8
5 118 5.2 8
4 140 5.7 8
7.2
3 162 1136 6.1 8
2 162 6.1 8
1 162 6.1 8
P sus 349 9.0 10
P baza 349 9.0 9.4 10
Tabel E 5.1.62. Determinarea armturii transversale - stâlp ax B


7 154 6.0 8
6 174 6.3 8
5 230 7.3 8
4 245 1136 7.5 7.2 8
3 312 8.5 10
2 293 8.2 10
1 299 8.3 10
P sus 426 9.9 10
P baza 426 9.9 9.4 10
Tabel E 5.1.63. Determinarea armturii transversale - stâlp ax C


7 154 6.0 8
6 174 6.3 8
5 230 7.3 8
4 245 7.5 8
1136 7.2
3 312 8.5 10
2 293 8.2 10
1 299 8.3 10
P sus 426 9.9 10
P baza 426 9.9 9.4 10
Tabel E 5.1.64. Determinarea armturii transversale - stâlp ax D


7 135 5.6 8
6 99 4.8 8
5 118 5.2 8
4 140 5.7 8
7.2
3 162 1136 6.1 8
2 162 6.1 8
1 162 6.1 8
P sus 349 9.0 10
P baza 349 9.0 9.4 10
E 5.1.8.5. Verificarea nodurilor de cadru

Nodurile se proiecteaz astfel încât s poat prelua i transmite forele tietoare
care acioneaz asupra lor în plan orizontal i în plan vertical.
Forta tietoare de proiectare în nod se stabilete corespunztor situaiei
plastificrii grinzilor care intr în nod, pentru sensul de aciune cel mai defavorabil al
aciunii seismice.
Algoritm de calcul
Se determin valoarea de proiectare a forei tietoare în nod, Vjhd:
- pentru noduri centrale:
V jhd J Rd As1 As 2 f yd Vc
- pentru noduri de capt:
V jhd J Rd As1 f yd Vc
unde,
As1 , As 2 ariile armturilor întinse de la partea superioar i, respectiv,
inferioar a grinzilor care intr în nod în direcia considerat a
aciunii seismice
Vc fora tietoare din stâlpul de deasupra nodului corespunztoare
situaiei considerate
Rd factor de suprarezisten al oelului, egal cu 1,1
Se verific dac fora de compresiune înclinat produs în nod de mecanismul
de diagonal comprimat nu va depi rezistena la compresiune a betonului solicitat
transversal la întindere:
V jhd d 0,3b j hc f cd

V jhd d 0,25b j hc f cd
unde,
coeficient de reducere a rezistenei betonului fisurat la for
tietoare; K 0,6 (1 f ck / 250) 0,54
Qd fora axial normalizat în stâlpul de deasupra nodului

bj limea de proiectare a nodului; b j min(bc ; bw 0,5hc )
În cazul în care inegalitile nu sunt satisfacute, trebuie crescute dimensiunile
nodului (prin creterea dimensiunilor stâlpului) i/sau calitatea betonului.
Se determin armtura transversal necesar din nod, Ash , necesar asigurrii
integritii acestuia dup fisurarea înclinat:
0,8( As1 As 2 ) f yd (1 0,8Q d )
Ashnec
f ywd
0,8 As 2 f yd (1 0,8Q d )
Ashnec
f ywd
unde,
As1 , As 2 ariile armturilor întinse de la partea superioar i, respectiv,
inferioar a grinzilor care intr în nod în direcia considerat a
aciunii seismice
Qd fora axial normalizat în stâlpul inferior
În cazul în care nu exist grinzi care intr în nod în direcie transversal
aciunii seismice, pe ambele fee laterale ale nodului, armtura rezultat din calcul, Ash,
se sporete cu 25%.
Se verific dac armtura vertical care trece prin nod este suficient:
Ash h jc / h jw
2
Asv t
3
unde,
hjw distana interax între armturile de la partea superioar i cea
inferioar a grinzilor
hjc distana interax între armturile marginale ale stâlpilor
Armtura orizontal a nodului nu va fi mai mic decât armatura transversal
îndesit din zonele critice ale stâlpului.
Verificarea nodurilor se prezint sintetic în tabelele E 5.1.65 pân la 80.
370
Armare transversala stâlpi - cadru interior
Tabelul E 5.1.65. Fora tietoare de proiectare în nod asociat sensului pozitiv [kN]
Nivel Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd
stânga dreapta sus stânga dreapta sus stânga dreapta sus stânga dreapta sus
7 680 763 0 476 1448 763 0 730 1448 763 0 730 1140 -680 0 152
6 416 763 123 266 1448 763 153 577 1448 763 156 573 1140 -416 83 156
5 416 1140 91 423 1963 1140 218 806 1963 1140 218 806 1742 -416 87 350
4 415 1140 106 408 1963 1140 248 776 1963 1140 248 776 1742 -415 114 324
3 415 1742 127 584 2233 1473 228 995 2233 1742 236 1075 2454 -415 138 535
2 414 1742 150 561 2233 1473 308 915 2233 1742 330 982 2454 -414 166 507
1 414 1742 150 561 2233 1473 265 958 2233 1742 284 1028 2454 -414 166 507
P 413 1742 150 561 2233 1473 279 944 2233 1742 299 1013 2454 -413 166 507
Tabelul E 5.1.66. Fora tietoare de proiectare în nod asociat sensului negativ [kN]
As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd
7 -680 1140 0 152 763 1448 0 730 763 1448 0 730 763 680 0 476
6 -416 1140 83 156 763 1448 156 573 763 1448 153 577 763 416 123 266
5 -416 1742 87 350 1140 1963 218 806 1140 1963 218 806 1140 416 91 423
4 -415 1742 114 324 1140 1963 248 776 1140 1963 248 776 1140 415 106 408
3 -415 2454 138 535 1742 2233 236 1075 1473 2233 228 995 1742 415 127 584
2 -414 2454 166 507 1742 2233 330 982 1473 2233 308 915 1742 414 150 561
1 -414 2454 166 507 1742 2233 284 1028 1473 2233 265 958 1742 414 150 561
P -413 2454 166 507 1742 2233 299 1013 1473 2233 279 944 1742 413 150 561
Tabelul E 5.1.67. Verificarea bielei comprimate în nod; sens pozitiv
NEd d VRd,ma Vjhd Verifi NEd d VRd,max Vjhd Verifica NEd d VRd,ma Vjhd Verifica NEd d VRd,ma Vjhd Verifica
[kN] [kN] [kN] care [kN] [kN] [kN] re [kN] [kN] [kN] re [kN] [kN] [kN] re
7 0 0.00 1260 476 OK 0 0.00 1513 730 OK 0 0.00 1513 730 OK 0 0.0 1260 152 OK
6 214 0.04 1260 266 OK 233 0.05 1513 577 OK 259 0.05 1513 573 OK 239 0.0 1260 156 OK
5 409 0.08 1260 423 OK 490 0.10 1513 806 OK 526 0.10 1513 806 OK 510 0.1 1260 350 OK
4 575 0.11 1260 408 OK 758 0.15 1513 776 OK 785 0.16 1513 776 OK 805 0.1 1260 324 OK
3 717 0.14 1260 584 OK 1036 0.21 1513 995 OK 1036 0.21 1513 1075 OK 1123 0.2 1260 535 OK
2 838 0.17 1260 561 OK 1324 0.26 1513 915 OK 1282 0.25 1513 982 OK 1459 0.2 1260 507 OK
1 941 0.19 1260 561 OK 1624 0.32 1513 958 OK 1522 0.30 1513 1028 OK 1809 0.3 1260 507 OK
P 1032 0.20 1260 561 OK 1933 0.38 1513 944 OK 1759 0.35 1513 1013 OK 2166 0.4 1260 507 OK
Tabelul E 5.1.68. Verificarea bielei comprimate în nod; sens negativ

NEd d VRd,ma Vjhd Verifi NEd d VRd,max Vjhd Verifica NEd d VRd,ma Vjhd Verifica NEd d VRd,ma Vjhd Verifica
[kN] [kN] [kN] care [kN] [kN] [kN] re [kN] [kN] [kN] re [kN] [kN] [kN] re
7 0 0.00 1260 152 OK 0 0.00 1513 730 OK 0 0.00 1513 730 OK 0 0.0 1260 476 OK
6 239 0.05 1260 156 OK 259 0.05 1513 573 OK 233 0.05 1513 577 OK 214 0.0 1260 266 OK
5 510 0.10 1260 350 OK 526 0.10 1513 806 OK 490 0.10 1513 806 OK 409 0.0 1260 423 OK
4 805 0.16 1260 324 OK 785 0.16 1513 776 OK 758 0.15 1513 776 OK 575 0.1 1260 408 OK
3 1123 0.22 1260 535 OK 1036 0.21 1513 1075 OK 1036 0.21 1513 995 OK 717 0.1 1260 584 OK
2 1459 0.29 1260 507 OK 1282 0.25 1513 982 OK 1324 0.26 1513 915 OK 838 0.1 1260 561 OK
1 1809 0.36 1260 507 OK 1522 0.30 1513 1028 OK 1624 0.32 1513 958 OK 941 0.1 1260 561 OK
P 2166 0.43 1260 507 OK 1759 0.35 1513 1013 OK 1933 0.38 1513 944 OK 1032 0.2 1260 561 OK
371
372
Tabelul E 5.1.69. Determinarea armturii transversale necesare din nod - sens pozitiv
Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
Nivel A s,b A s,b A s,b As,b nec
Ashnec Ashnec Ashnec
7 680 763 0.00 1155 1448 763 0.00 1769 1448 763 0.00 1769 1140 -680 0.00 368
6 416 763 0.04 911 1448 763 0.05 1703 1448 763 0.05 1696 1140 -416 0.05 557
5 416 1140 0.08 1164 1963 1140 0.10 2289 1963 1140 0.10 2275 1742 -416 0.10 975
4 415 1140 0.11 1131 1963 1140 0.15 2184 1963 1140 0.16 2173 1742 -415 0.16 926
3 415 1742 0.14 1529 2233 1473 0.21 2477 2233 1742 0.21 2657 2454 -415 0.22 1340
2 414 1742 0.17 1496 2233 1473 0.26 2342 2233 1742 0.25 2533 2454 -414 0.29 1254
1 414 1742 0.19 1467 2233 1473 0.32 2201 2233 1742 0.30 2412 2454 -414 0.36 1164
P 413 1742 0.20 1442 2233 1473 0.38 2055 2233 1742 0.35 2293 2454 -413 0.43 1071
Tabelul E 5.1.70. Determinarea armturii transversale necesare din nod - sens negativ.
Nivel As,b As,b As,b As,b nec
Ashnec Ashnec Ashnec
7 -680 1140 0.00 368 763 1448 0.00 1769 763 1448 0.00 1769 763 680 0.00 1155
6 -416 1140 0.05 557 763 1448 0.05 1696 763 1448 0.05 1703 763 416 0.04 911
5 -416 1742 0.10 975 1140 1963 0.10 2275 1140 1963 0.10 2289 1140 416 0.08 1164
4 -415 1742 0.16 926 1140 1963 0.16 2173 1140 1963 0.15 2184 1140 415 0.11 1131
3 -415 2454 0.22 1340 1742 2233 0.21 2657 1473 2233 0.21 2477 1742 415 0.14 1529
2 -414 2454 0.29 1254 1742 2233 0.25 2533 1473 2233 0.26 2342 1742 414 0.17 1496
1 -414 2454 0.36 1164 1742 2233 0.30 2412 1473 2233 0.32 2201 1742 414 0.19 1467
P -413 2454 0.43 1071 1742 2233 0.35 2293 1473 2233 0.38 2055 1742 413 0.20 1442
Tabelul E 5.1.71. Alegerea armturii transversale din nod
Nivel Nod ax A i D
A nec s ønec øeff Ash eff A nec A eff Verificare
7 1155 100 8.6 10 1571 984 3054 ok
6 911 100 7.6 8 1005 630 3054 ok
5 1164 100 8.6 10 1571 984 3054 ok
4 1131 100 8.5 10 1571 984 3054 ok
3 1529 100 9.9 12 2262 1417 3054 ok
2 1496 100 9.8 10 1571 984 3054 ok
1 1467 100 9.7 10 1571 984 3054 ok
P 1442 100 9.6 10 1571 984 3054 ok

Nod ax B i C
Nivel A nec s ønec øeff Ash eff A nec A eff Verificare
7 1769 100 10.6 12 2262 1417 3054 ok
6 1703 100 10.4 12 2262 1417 5889 ok
5 2289 75 10.2 12 3167 1984 5889 ok
4 2184 75 10.0 12 3167 1984 3768 ok
3 2657 75 11.0 12 3167 1984 5889 ok
2 2533 75 10.7 12 3167 1984 3768 ok
1 2412 75 10.5 12 3167 1984 3768 ok
P 2293 75 10.2 12 3167 1984 3768 ok
374
Armare tranversal stâlpi - cadru exterior
Tabelul E 5.1.73. Fora tietoare de proiectare în nod asociat sensului pozitiv [kN]
Nivel As, Vc As, Vc As, Vc As, Vc
Vjhd Vjhd Vjhd Vjhd
7 1057 663 0 568 1140 663 0 595 1140 663 0 595 914 -1057 0 -47
6 680 663 135 308 1140 663 150 445 1140 663 154 441 914 -680 36 41
5 679 1140 99 502 1742 914 165 711 1742 1140 174 777 1742 -679 66 285
4 679 1140 118 483 1742 914 212 665 1742 1140 230 721 1742 -679 101 250
3 680 1742 140 660 2233 1362 223 963 2233 1742 245 1067 2454 -680 126 460
2 680 1742 162 637 2233 1362 282 904 2233 1742 312 999 2454 -680 154 431
1 680 1742 162 637 2233 1362 265 921 2233 1742 293 1019 2454 -680 154 431
P 680 1742 162 637 2233 1362 271 915 2233 1742 299 1013 2454 -680 154 431
Tabelul E 5.1.74. Fora tietoare de proiectare în nod asociat sensului negativ [kN]
As,b Vc As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd As,b Vc Vjhd
stânga dreapta sus Vjhd stânga dreapta sus stânga dreapta sus stânga dreapta sus
7 1057 663 0 568 7 1057 663 0 568 7 1057 663 0 568 7 1057
6 680 663 135 308 6 680 663 135 308 6 680 663 135 308 6 680
5 679 1140 99 502 5 679 1140 99 502 5 679 1140 99 502 5 679
4 679 1140 118 483 4 679 1140 118 483 4 679 1140 118 483 4 679
3 680 1742 140 660 3 680 1742 140 660 3 680 1742 140 660 3 680
2 680 1742 162 637 2 680 1742 162 637 2 680 1742 162 637 2 680
1 680 1742 162 637 1 680 1742 162 637 1 680 1742 162 637 1 680
P 680 1742 162 637 P 680 1742 162 637 P 680 1742 162 637 P 680
Tabelul E 5.1.75. Verificarea bielei comprimate în nod; sens pozitiv

Nivel NEd d VRd,ma Vjhd NEd d VRd,max Vjhd NEd d VRd,ma Vjhd NEd d VRd,ma Vjhd
Verifi Verifi Verifica Verifica
[kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
care car re re
7 0 0.00 1260 568 OK 0 0.00 1260 595 OK 0 0.00 1260 595 OK 0 0.001260 -47 OK
6 245 0.05 1260 308 OK 211 0.04 1260 445 OK 242 0.05 1260 441 OK 270 0.051260 41 OK
5 440 0.09 1260 502 OK 440 0.09 1260 711 OK 478 0.09 1260 777 OK 538 0.111260 285 OK
4 613 0.12 1260 483 OK 683 0.14 1260 665 OK 697 0.14 1260 721 OK 835 0.171260 250 OK
3 765 0.15 1260 660 OK 938 0.19 1260 963 OK 902 0.18 1260 1067 OK 1154 0.231260 460 OK
2 898 0.18 1260 637 OK 1205 0.24 1260 904 OK 109 0.22 1260 999 OK 1492 0.301260 431 OK
1 1018 0.20 1260 637 OK 1481 0.29 1260 921 OK 126 0.25 1260 1019 OK 1846 0.371260 431 OK
P 1129 0.22 1260 637 OK 1766 0.35 1260 915 OK 143 0.28 1260 1013 OK 2211 0.441260 431 OK
Tabelul E 5.1.76. Verificarea bielei comprimate în nod; sens negativ

Nivel NEd d VRd,ma Vjhd NEd d VRd,max Vjhd NEd d VRd,ma Vjhd NEd d VRd,ma Vjhd
[kN] [kN] [kN] Verifi [kN] [kN] [kN] Verifi [kN] [kN] [kN] Verifica [kN] [kN] [kN] Verifica
care car re re
7 0 0.00 1260 -47 OK 0 0.00 1260 595 OK 0 0.00 1260 595 OK 0 0.00 1260 568 OK
6 270 0.05 1260 41 OK 242 0.05 1260 441 OK 211 0.04 1260 445 OK 245 0.05 1260 308 OK
5 538 0.11 1260 285 OK 478 0.09 1260 777 OK 440 0.09 1260 711 OK 440 0.09 1260 502 OK
4 835 0.17 1260 250 OK 697 0.14 1260 721 OK 683 0.14 1260 665 OK 613 0.12 1260 483 OK
3 1154 0.23 1260 460 OK 902 0.18 1260 1067 OK 938 0.19 1260 963 OK 765 0.15 1260 660 OK
2 1492 0.30 1260 431 OK 1092 0.22 1260 999 OK 12050.24 1260 904 OK 898 0.18 1260 637 OK
1 1846 0.37 1260 431 OK 1269 0.25 1260 1019 OK 14810.29 1260 921 OK 1018 0.20 1260 637 OK
P 2211 0.44 1260 431 OK 1432 0.28 1260 1013 OK 17660.35 1260 915 OK 1129 0.22 1260 637 OK
375
376
Tabelul E 5.1.77. Determinarea armturii transversale necesare din nod - sens pozitiv
nec nec nec
As,b A sh As,b A sh As,b A sh As,b Anecsh
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreap stânga dreapta
7 1057 663 0.00 1376 1140 663 0.00 1442 1140 663 0.00 1442 914 -1057 0.00 -114
6 680 663 0.05 1033 1140 663 0.04 1394 1140 663 0.05 1387 914 -680 0.05 179
5 679 1140 0.09 1354 1742 914 0.09 1977 1742 114 0.09 2131 1742 -679 0.11 778
4 679 1140 0.12 1314 1742 914 0.14 1895 1742 114 0.14 2050 1742 -679 0.17 737
3 680 1742 0.15 1702 2233 1362 0.19 2448 2233 174 0.18 2725 2454 -680 0.23 1160
2 680 1742 0.18 1661 2233 1362 0.24 2326 2233 174 0.22 2629 2454 -680 0.30 1083
1 680 1742 0.20 1625 2233 1362 0.29 2200 2233 174 0.25 2540 2454 -680 0.37 1003
P 680 1742 0.22 1591 2233 1362 0.35 2070 2233 174 0.28 2457 2454 -680 0.44 921
Tabelul E 5.1.78. Determinarea armturii transversale necesare din nod - sens negativ
nec nec nec
As,b A sh As,b A sh As,b A sh As,b Anecsh
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreap stânga dreapta
7 -1057 914 0.00 -114 663 1140 0.00 1442 663 114 0.00 1442 663 1057 0.00 1376
6 -680 914 0.05 179 663 1140 0.05 1387 663 114 0.04 1394 663 680 0.05 1033
5 -679 1742 0.11 778 1140 1742 0.09 2131 914 174 0.09 1977 1140 679 0.09 1354
4 -679 1742 0.17 737 1140 1742 0.14 2050 914 174 0.14 1895 1140 679 0.12 1314
3 -680 2454 0.23 1160 1742 2233 0.18 2725 1362 223 0.19 2448 1742 680 0.15 1702
2 -680 2454 0.30 1083 1742 2233 0.22 2629 1362 223 0.24 2326 1742 680 0.18 1661
1 -680 2454 0.37 1003 1742 2233 0.25 2540 1362 223 0.29 2200 1742 680 0.20 1625
P -680 2454 0.44 921 1742 2233 0.28 2457 1362 223 0.35 2070 1742 680 0.22 1591

Nod ax A i D
7 1720 100 10.5 12 2262 1417 3054 ok

6 1291 100 9.1 10 1571 984 3054 ok
5 1692 100 10.4 12 2262 1417 3054 ok
4 1642 100 10.2 12 2262 1417 3054 ok
3 2128 100 11.6 12 2262 1417 3054 ok
2 2077 100 11.5 12 2262 1417 3054 ok
1 2031 100 11.4 12 2262 1417 3054 ok
P 1988 100 11.3 12 2262 1417 3054 ok

Nod ax B i C
7 1803 100 10.7 12 2262 1417 3054 ok

6 1743 100 10.5 12 2262 1417 3768 ok
5 2663 75 11.0 12 3167 1984 4560 ok
4 2563 75 10.8 12 3167 1984 3768 ok
3 3406 75 12.4 14 4310 2701 4560 ok
2 3286 75 12.2 14 4310 2701 3768 ok
1 3175 75 12.0 14 4310 2701 3768 ok
P 3072 75 11.8 12 3167 1984 3768 ok
E 5.2 Proiectarea unei structuri cu pere i structurali din beton armat
E 5.2.1. Descrierea construc iei

- Amplasament: Bucureti;
- În eleva
ie: 3S+P+14 etaje;
înl
ime etaj curent: 3.0m;
Înl
ime parter: 6.0m;
- În plan: Cinci deschideri D=8m;
Patru travei t=7m i o travee central de 4m;
Func
iune: Birouri.
Figura 1 con
ine, cu rol informativ, planul de cofraj al unui nivel curent al cldirii.
Materiale folosite:
- Beton C30/37: fck=30 MPa, fcd=20 MPa, E=33x103 MPa;
- O
el S500: fyk=500 MPa, fyd=435 MPa, E=2x105 MPa ;
Caracterizarea amplasamentului:
- Accelera
ia maxima a terenului (IMR=100 ani): ag=0.30g;
- Perioada de col
: Tc=1.6 sec.
Proiectarea structurii a fost fcut pentru clasa H de ductilitate i clasa de importan

III (I=1.0).
E 5.2.2. Predimensionarea elementelor structurale
Predimensionarea elementelor structurale reprezint prima etap în calculul acestora.

În cazul structurilor din beton armat masa elementelor structurale reprezint o mare
parte din încrcrile gravitaionale. Din aceast cauz pentru obinerea preliminar a
unor dimensiuni pentru elementele structurale se folosesc formule simplificate
derivate din criterii de rigiditate, ductilitate, arhitecturale sau tehnologice.
Y
X
Figura E 5.2.1. Plan cofraj planeu etaj curent
E 5.2.2.1. Predimensionarea grinzilor

Predimensionarea pe baza criteriilor de rigiditate i a criteriilor arhitecturale
Deschidere L=8.0m;
Travee t=7.0m.
Grinda longitudinal
§1 1 · §1 1 ·
hw= ¨ y ¸ L = ¨ y ¸ 8.00 = 1.00 ÷ 0.66 m hw=0.70 m;
© 8 12 ¹ © 8 12 ¹
§1 1· §1 1·
bw= ¨ y ¸ hw = ¨ y ¸ 0.70 = 0.35 ÷ 0.23 m bw=0.30 m;
© 2 3¹ © 2 3¹
Grinda transversal
§1 1 · §1 1 ·
hw= ¨ y ¸ t = ¨ y ¸ 7.00 = 0.875 ÷ 0.583 m hw=0.60 m;
© 8 12 ¹ © 8 12 ¹
§1 1· §1 1·
bw= ¨ y ¸ hw = ¨ y ¸ 0.60 = 0.30 ÷ 0.20 m bw=0.30 m.
© 2 3¹ © 2 3¹
E 5.2.2.2. Predimensionarea plcilor
Predimensionarea pe baza criteriilor de rigiditate i izolare fonic

În faza de predimensionare se consider lumina aproximativ egal cu deschiderea
interax. Trama tipic este 8 x7m, placa fiind armat pe doua direc
ii. Pentru limitarea
sge
ilor verticale i ob
inerea unor procente de armare economice se pot utiliza
urmtoarele condi
ii :
P
hsl= + 20 mm;
180
L0 = L-bw = 8.00-0.30 = 7.70 m;
t0 = t-bw = 7.00-0.30 = 6.70 m;
P = 2(L0+ t0) = 2(7.70+6.70) = 28.80 m;
L0 i t0 - deschiderile de calcul pe cele dou direc
ii;
P - perimetrul plcii;
hsl>130 mm, din motive de izolare fonic
Se alege hsl=18cm.
Evaluarea încrcrilor gravita ionale în situa ia de proiectare la cutremur

Se detaliaz gruparea ac
iunilor, respectiv gruparea efectelor structurale ale ac
iunilor,
care con
in ac
iunea seismic .
n
¦j 1
Gk,j + Ie AEk + !2,i Qk,i unde:
Gk,j - efectul ac
iunii permanente j , luat cu valoarea caracteristic;
Qk,i - efectul pe structur al ac
iunii variabile i, luat cu valoarea caracteristic;
AEk - valoarea caracteristic a ac
iunii seismice ce corespunde intervalului mediu
de recuren
pentru Starea Limita Ultima (ULS);
! 2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a ac
iunii variabile i ;
Ie - coeficient de importan
i expunere a cldirii.
Valorile caracteristice Gk i Qk sunt valorile normate ale ac

iunilor conform
standardelor de încrcri. Pentru încrcrile din zpad i cele datorate exploatrii #2=
0.4.
Tabelul E 5.2.1 Evaluarea încrcrilor pe placa de planeu a nivelului curent
qn qld qsd
Încrcare nld nsd
(kN/m2) (kN/m2) (kN/m2)
Greutate proprie
4.5 1.0 1.35 4.5 6.075
plac
Încrcare util 2.5 0.4 1.5 1 3.75
Încrcare din
compartimentri i 2.07 1.0 1.35 2.07 2.79
pardoseal
7.57 12.615
Tabelul E 5.2.2 Evaluarea încrcrilor pe grinzile perimetrale la nivelul curent
qn qld qsd
Încrcare nld nsd
(kN/m2) (kN/m2) (kN/m2)
Încrcare din
3.0 1.0 1.35 3.0 4.05
închideri
Tabelul E 5.2.3 Evaluarea încrcrilor pe placa de planeu a ultimului nivel
qn qld qsd
Încrcare nld nsd
(kN/m2) (kN/m2) (kN/m2)
Greutate proprie
4.5 1.0 1.35 4.5 6.075
plac
Încrcare din
3.85 1.0 1.35 3.85 5.2
Termo-Hidroizola
ie
Încrcare util 0.75 0.4 1.5 0.3 1.125
Încrcare din zpad 2 0.4 1.5 0.8 3.0
9.45 15.4
E 5.2.2.3. Predimensionarea stâlpilor
Deoarece stâlpii structurii nu sunt elemente care particip la preluarea forei laterale,
acest rol fiind îndeplinit de ctre pereii structurali, ei se vor proiecta ca elemente
secundare. Criteriile referitoare la inl
imea relativ a zonei comprimate sunt mai puin
restrictive, acceptându-se un nivel mai mare al compresiunii în stâlpi decât în cazul
celor ce alctuiesc structurile în cadre de beton armat, cu rol principal în preluarea
ac
iunilor seismice. Astfel, conform paragrafului 5.6.2.4 din [1], for
a axial
adimensional din stâlpi se recomand a nu depi valoarea de 0,7.
1. Stâlp marginal
Aria aferent stâlpului marginal : Aaf= 8·3.5= 28m2
Ngp=0.50·0.50·25·(14·3+6)
Încrcri : - greutate proprie stâlp
Ngp=300 kN
- greutate grinzi Ngr=15·0.30·0.70·8·25+15·0.30·0.60·3.50·25
Ngr=866.30 kN
Ntot= 300+866.3+(14·28·7.57+1·28·9.45)+13·8·3+8·5.07 = 4751 kN
rec=0.7
4751 10 3
b= =682 mm
20 0.7
2. Stâlp de col
Aria aferent stâlpului de col
: Aaf= 4.0·3.5= 14.0 m2
Ntot= 300+15·25·(0.3·0.7·4+0.3·0.6·3.5)+(14·14·7.57+1·14·9.45)+3·7.5+5.07·7.5 =
2528 kN
2528 10 3
bcm=hcm = =425mm
20 0.7
3. Stâlp interior
Aria aferent stâlpului interior: Aaf= 8·7= 56 m2
Ntot=300+12·25·(0.3·0.7·8+0.3·0.6·7)+14·56·7.57+56·9.45 = 7867 kN
rec=0.7
7867 103
bcc=hcc = =750 mm.
20 0.7
Se aleg: - pentru stâlpi marginali i de col
: bc=70 cm;
- pentru stâlpi interiori: bc=75 cm.
E 5.2.3. Calculul structurii conform CR 2-1-1.1
E 5.2.3.1. Evaluarea încrcrilor seismice:
For
a tietoare de baz corespunztoare modului propriu fundamental, pentru
fiecare direc
ie principal, se determin cu rela
ia:
Fb = 1·Sd(T1) · m·
în care:
1,e - factorul de importan
– expunere la cutremur a construc
iei; pentru cldiri
obinuite 1,e = 1;
a. În direc
ia Y (direc
ia pere
ilor cupla
i):
Sd(T1) - ordonata spectrului de proiectare corespunztor perioadei proprii
fundamentde vibra
ie T1. Pentru oraul Bucureti i perioada T1<Tc :
a g E (T )
Sd(T1)=
q
qy - factorul de comportare al structurii; pentru structuri redundante cu pere
i
cupla
i din beton armat, regulate în plan i în eleva
ie, pentu clasa H de
Du
ductilitate, se ia: a. q= q0 = 5.0 ·1.25 = 6.25, pentru DCH;
D1
D
b. q= q0 u = 3.5 ·1.25 = 4.375, pentru DCM.
D1
b. În direc
ia X (direc
ia pere
ilor izola
i):
Sd(T1) - ordonata spectrului de proiectare corespunztor perioadei proprii
fundamentale de vibra
ie T1. Pentru oraul Bucureti i perioada T1<Tc :
a g E (T )
Sd(T1)=
q
qx - factorul de comportare al structurii; pentru structuri redundante în cadre din
beton armat, regulate în plan i în eleva
ie, pentu clasa H de ductilitate, se
Du
calculeaz: a. q=q0 = 4.0 ·1.15 = 4.60, pentru DCH;
D1
D
b. q=q0 u = 3.0 ·1.15 = 3.45, pentru DCM;
D1
ag - accelera
ia orizontala maxim a terenului, pentru Bucureti ag = 0,30 g;
(T) - spectru normalizat de rspuns elastic;
T1 - perioada proprie de vibra
ie a structurii;
m - masa total a cldirii calculat ca sum a maselor de nivel;
n nGi
m ¦ mi ¦ ;
i 1 i 1 g
~ - factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu fundamental

la rspunsul seismic al structurii:
=0,85 pentru T1<Tc i cldirea are mai mult de 2 niveluri;
=1,0 pentru restul construc
iilor.
Calculul coeficientului seismic „c”:
c = 1·Sd(T1) ·/g = FTb/G
a. În direc
ia pere
ilor cupla
i: 1. DCH cy= 1·0.12·0.85 = 0.102
2. DCM cy= 1·0.171·0.85 = 0.146
b. În direc
ia pere
ilor izola
i: 1. DCH cx= 1·0.163·0.85 = 0.139
2. DCM cx= 1·0.217·0,85 =0.185
E 5.2.3.2. Verificarea deplasrilor laterale
E 5.2.3.2.1. Verificarea la starea limit de serviciu (SLS)
Aceast verificare are ca scop asigurarea continuitii în funcionare a cldirii în urma

unui cutremur de intensitate mic, cu probabilitate mare de apariie pe durata de via
a construciei (IMR= 30 ani). Acest deziderat se realizeaz prin limitarea degradrii
elementelor nestructurale i a componentelor instalaiilor construciei.
drSLS = qdre dr,aSLS
drSLS - deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismic asociat SLS;
- factor de reducere care ine seama de intervalul de recuren al aciunii
seismice asociate verificrilor pentru SLS. Valoarea factorului este 0.5;.
q - factorul de comportare specific tipului de structur;
dre - deplasarea relativ a aceluiai nivel, determinat prin calcul static elastic sub
încrcri seismice de proiectare;
dr,aSLS - valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel: dr,aSLS=0.005.
E 5.2.3.2.2. Verificarea la starea limit ultim (ULS)
Starea limit ultim mai este întalnit în bibliografie ca starea limit de siguran a
vieii. Este deci uor de intuit c aceast verificare are drept scop evitarea pierderilor
de viei omeneti la atacul unui cutremur major. În acest scop, limitarea deplasrilor
laterale are ca efect prevenirea apariiei unor degradri suficient de mari încât s
produc prbuirii totale a elementelor nestructurale.
drULS = cqdre dr,aULS
drULS - deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismic asociat ULS;
q - factorul de comportare specific tipului de structur;
dre - deplasarea relativ a aceluiai nivel, determinat prin calcul static elastic sub
încrcri seismice de proiectare;
c - coeficient de amplificare al deplasrilor, care ine seama c pentru T<Tc (Tc
este perioada de control a spectrului de rspuns) deplasrile seismice calculate
în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele corespunztoare rspunsului
seismic elastic. Valorile c se aleg conform relaiei:
T T q
1d c 3 2,3 d C ;
TC 1.7
dr,aULS - valoare admisibil a deplasrii relative de nivel, egal cu 0.025h (unde h
este înlimea de nivel).
Tabelul E 5.2.4 Factori de comportare i coeficieni de reducere
Direc
ie Clasa q c cmax
DCH 4.60 1.60
Long.
DCM 3.45 1.38
1.56
DCH 6.25 1.86
Trans. 1.56
DCM 4.38
386
Tabelul E 5.2.5 Verificarea deplasrilor laterale în direc ia longitudinal
DCH DCM
dre, DCH drSLS draSLS drULS draULS dre, DCM drSLS draSLS drULS draULS
Nivel Direc
ie Verif Verif.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
E14 0.0016 0.0037 0.0115 ok 0.0021 0.0037 0.0136 ok
E13 0.0017 0.0039 0.0122 ok 0.0022 0.0039 0.0142 ok
E12 0.0017 0.0040 0.0125 ok 0.0023 0.0039 0.0144 ok
E11 0.0018 0.0041 0.0127 ok 0.0024 0.0041 0.0150 ok
E10 0.0018 0.0042 0.0132 ok 0.0024 0.0041 0.0150 ok
E9 0.0018 0.0041 0.0129 ok 0.0024 0.0041 0.0153 ok
E8 0.0018 0.0041 0.0129 ok 0.0024 0.0041 0.0150 ok
E7 0.0018 0.0041 0.005 0.0129 0.025 ok 0.0024 0.0041 0.005 0.0150 0.025 ok
E6 0.0018 0.0041 0.0127 ok 0.0023 0.0039 0.0144 ok
Longitudinal
E5 0.0016 0.0038 0.0117 ok 0.0022 0.0038 0.0140 ok
E4 0.0016 0.0036 0.0113 ok 0.0020 0.0035 0.0127 ok
E3 0.0014 0.0032 0.0101 ok 0.0018 0.0031 0.0114 ok
E2 0.0012 0.0028 0.0086 ok 0.0015 0.0026 0.0097 ok
E1 0.0010 0.0022 0.0069 ok 0.0012 0.0021 0.0078 ok
P 0.0005 0.0012 0.0038 ok 0.0007 0.0012 0.0042 ok
Tabelul E 5.2.6 Verificarea deplasrilor laterale în direc ia transversal
DCH DCM
dre, DCH drSLS draSLS drULS draULS dre, DCM drSLS draSLS drULS draULS
Nivel Direc
ie Verif. Verif.
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
E14 0.0012 0.0039 0.0120 ok 0.0019 0.0041 0.0113 ok
E13 0.0013 0.0041 0.0127 ok 0.0019 0.0042 0.0117 ok
E12 0.0013 0.0041 0.0127 ok 0.0020 0.0044 0.0121 ok
E11 0.0014 0.0043 0.0133 ok 0.0020 0.0044 0.0123 ok
E10 0.0014 0.0044 0.0137 ok 0.0021 0.0046 0.0127 ok
E9 0.0014 0.0044 0.0137 ok 0.0021 0.0045 0.0125 ok
E8 0.0014 0.0044 0.0137 ok 0.0021 0.0045 0.0125 ok
E7 0.0014 0.0043 0.005 0.0133 0.025 ok 0.0021 0.0045 0.005 0.0125 0.025 ok
E6 0.0014 0.0043 0.0133 ok 0.0020 0.0044 0.0121 ok
Transversal
E5 0.0013 0.0041 0.0127 ok 0.0019 0.0042 0.0115 ok

E4 0.0012 0.0038 0.0117 ok 0.0018 0.0039 0.0109 ok
E3 0.0011 0.0033 0.0104 ok 0.0015 0.0034 0.0093 ok
E2 0.0009 0.0029 0.0091 ok 0.0014 0.0030 0.0083 ok
E1 0.0008 0.0024 0.0075 ok 0.0011 0.0023 0.0065 ok
P 0.0004 0.0013 0.0039 ok 0.0006 0.0012 0.0034 ok
E 5.2.3.3. Dimensionarea elementelor structurale - calculul pere ilor
Proiectarea structurii conform principiului ierarhizrii capacitilor de rezisten

presupune stabilirea unor zone în care se vor concentra deformaiile plastice din timpul
exercitrii unei aciuni seismice intense. Aceste zone, denumite zone critice,
beneficiaz de o detaliere special, cu scopul de a le înzestra cu capacitatea de
deformare necesar disiprii histeretice a unei cantiti cât mai mare de energie. Zona
critic, în cazul pereilor structurali, izolai sau cuplai, este zona de la baza acestora
(situat deasupra nivelului superior al infrastructurii sau fundaiilor), având lungimea:
hcr = max {lw, Hw/6} hs, pentru cldiri cu cel mult 6 niveluri
2hs, pentru cldiri cu peste 6 niveluri

în care:
Hw - înlimea peretelui
lw - lungimea sec
iunii peretelui.
Pentru a ob
ine o micorare a forei seismice pereii structurali au fost proiectai ca
având o grosime variabil pe înlime. Grosimile pereilor pe înl
imea structurii sunt
prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul E 5.2.7 Grosimi pere i structurali
Grosimi perei (cm)

Izolat Cuplat
Perete
longitudinal transversal
Varianta DCH DCM DCH DCM
E10…E14 25 25 25 25
E4…E9 30 30 35 40
P…E3 35 40 45 55
E 5.2.3.3.2. Calculul pere ilor izola i la moment încovoietor
Valorile de dimensionare, M, ale momentelor încovoietoare în sec

iunile
orizontale ale pere
ilor structurali se determin cu rela
iile:
a) în suprastructur, pentru zona A:
MEd = M’Ed,o
b) în suprastructur, pe înl
imea zonei B:
MEd= kM M’Ed < M’Ed,o
M’Ed - momentul încovoietor din încrcrile seismice de proiectare, incluzând
eventualele corecii rezultate în urma redistribuiei eforturilor între perei.
kM - un coeficient de corecie a momentelor încovoietoare din perei:
- în zona A:
kM = 1,0;
- în zona B:
kM = 1,30 pentru clasa de ductilitate DCH;

kM = 1,15 pentru clasa de ductilitate DCM.
Pentru montan
ii izola
i:
- raportul dintre valoarea momentului capabil de rasturnare, MRd, calculat
la baza suprastructurii (la baza zonei A), asociat mecanismului de
plastificare a peretelui structural individual, i valoarea momentului de
rsturnare, MEd, corespunztor încrcrilor seismice de calcul.
Stabilirea necesit
ii unui calcul al ductilit
ii se face în func
ie de înl
imea relativ a
zonei comprimate. Daca valorile max depesc:
0,100 ( + 2), în cazul proiectrii pentru clasa DCH i
0,135 ( + 2), în cazul proiectrii pentru clasa DCM,
sunt necesare msuri speciale de confinare a zonelor confinate de beton.
Exemplificarea calculului în cazul peretelui longitudinal izolat
1. Clasa H de ductilitate
lw = 8.85 m; Hw = 48 m;
hcr = max{lw, Hw/6} = max{8.85; 8}
hcr = 8.85 m
Prin urmare, zona A se va extinde pe înlimea parterului i a primului etaj (9.0 m).
Calculul armturii longitudinale este prezentat în tabelele 5.2.8…5.2.20 pentru pere
ii
izola
i. În aceste tabele semnifica
ia termenilor este:
P - for
a axial determinat în urma analizei;
MRd - momentul capabil pentru armarea propus;
Armrile obinute sunt prezentate în Figura 2.
Armare vertical:
In bulb: 1828 + 625
Pe inima: 212/200
Tabelul E 5.2.8 Armare longitudinal zona A, nivelul 1
P MEd MRd
Nivel Perete Comb. Loc
(kN) (kNm) (kNm)
1 GSSXENN Jos -18281 -123724 128500 1.04
1 GSSXENP Jos -17116 124050 125400 1.01
P8
1 GSSXEPN Jos -18362 -121956 128700 1.06
1 GSSXEPP Jos -17035 122282 125200 1.02
P MEd MRd
(kN) (kNm) (kNm)
2 GSSXENN Jos -16755 -90013 124400
2 GSSXENP Jos -15624 90338 121200
P8
2 GSSXEPN Jos -16832 -88706 124700
2 GSSXEPP Jos -15547 89031 121000
Tabelul E 5.2.10 Verificarea necesarului de armatur suplimentar pentru confinare
N.A. xu Comb. u max < lim

226 167 GSSXENN 0.214 0.304 DA
243 150 GSSXENP 0.192 0.301 DA
225 168 GSSXEPN 0.215 0.306 DA
244 148 GSSXEPP 0.190 0.302 DA
Tabelul E 5.2.11 Armare longitudinal zona B
P M’Ed MEd MRd Armare

(kN) (kNm) (kNm) (kNm) Bulb Inim
15 -1317 3784 5108 30680
14 -2472 4863 6566 35340
13 -3628 4415 5962 39960
12 -4785 2349 3172 44550
11 -5944 -1124 -1517 49010
210/
GSSXENN
10 -7134 -6099 -8234 53570 2016

1.039 200
Jos
9 P8 -8325 -12373 -16706 58060

8 -9517 -19929 -26908 62490
7 -10710 -28701 -38751 66840
6 -11903 -38672 -52214 71110
5 -13096 -49699 -67103 75230
4 -14317 -62035 -83758 100100 212/
2422
3 -15537 -75460 -101885 103800 200

15 -1228 -3820 -5020 30310
14 -2296 -4850 -6374 34650
13 -3362 -4376 -5751 38950
12 -4430 -2285 -3003 43170
11 -5499 1214 1596 47340
210/
GSSXENP
10 -6598 6226 8182 51560 2016

200
Jos
9 P8 -7700 12528 1.011 16464 55720

8 -8804 20112 26430 59880
7 -9911 28910 37992 63970
6 -11023 38908 51131 68020
5 -12141 49966 65663 72000
4 -13294 62344 81929 96840 212/
2422
3 99594 100500 200
-14455 75786

15 -1319 3743 5135 30690
14 -2480 4802 6588 35380
13 -3642 4360 5981 40050
12 -4805 2325 3190 44610
11 -5969 -1096 -1504 49120
210/
GSSXEPN
10 -7165 -6001 -8232 53680 2016

200
Jos
9 P8 -8363 -12185 1.055 -16716 58210

8 -9561 -19630 -26930 62640
7 -10760 -28270 -38784 67010
6 -11960 -38092 -52258 71310
5 -13159 -48955 -67161 75440
4 -14386 -61114 -83842 100300 212/
2422
3 -15610 -74348 -101997 104000 200

15 -1225 -3779 -5030 30320
14 -2287 -4789 -6375 34600
13 -3349 -4321 -5751 38890
12 -4411 -2261 -3009 43100
11 -5474 1187 1579 47250
210/
GSSXEPP
10 -6567 6128 8157 51420 2016

200
Jos
9 P8 -7662 12340 1.024 16425 55590
8 -8760 19812 26370 59720
7 -9861 28480 37907 63790
6 -10967 38328 51016 67800
5 -12079 49222 65515 71770
4 -13226 61424 81756 96610 212/
2422
3 -14382 74674 99393 100300 200
2. Clasa M de ductilitate
Armare efectiva:
In bulb: 1232 + 2428
Pe inima: 216/200
P MEd MRd
(kN) (kNm) (kNm)
1 GSSXENN Jos -18637 -168203 172900 1.028
1 GSSXENP Jos -17120 168554 169200 1.004
P8
1 GSSXEPN Jos -18741 -165702 173200 1.045
1 GSSXEPP Jos -17016 166054 169000 1.018
P MEd MRd
(kN) (kNm) (kNm)
2 GSSXENN Jos -17046 -122828 169100
2 GSSXENP Jos -15573 123175 165200
P8
2 GSSXEPN Jos -17146 -120952 169300
2 GSSXEPP Jos -15473 121299 164900
Tabelul E 5.2.17 Verificarea necesarului de armtur suplimentar pentru confinare
N.A. xu Comb. u lim < lim

209.7 183 GSSXENN 0.207 0.409 DA
228.3 164 GSSXENP 0.186 0.406 DA
208.4 184 GSSXEPN 0.208 0.411 DA
229.5 163 GSSXEPP 0.184 0.407 DA
Armare longitudinal zona B

15 -1333 4950 5852 30810
14 -2503 6286 7431 35540
13 -3676 5577 6593 40170
12 -4849 2702 3194 44740
210/
11 -6023 -2066 -2442 49260 2016
GSSXENN
200
10 -7229 -8845 -10456 53840
9 P8 Jos -8436 -17381 1.028 -20546 58370
8 -9644 -27650 -32685 62830
7 -10852 -39559 -46763 67250
6 -12060 -53112 -62785 82330 212/
2418
5 -13266 -67984 -80365 86290 200
4 -14530 -84839 -100289 121800 1828+ 214/
3 -15790 -103069 -121840 125500 625 200

15 -1216 -4989 -5759 30330
14 -2272 -6275 -7244 34600
13 -3328 -5538 -6393 38810
12 -4384 -2636 -3043 42930
210/
11 -5441 2160 2494 47050 2016
200
GSSXENP
10 -6528 8976 10362 51200

Jos
9 P8 -7618 17541 1.004 20249 55330

8 -8711 27837 32135 59400
7 -9809 39773 45914 63440
6 -10911 53352 61590 78370 212/
2418
5 -12021 68256 78795 82200 200
4 -13195 85165 98315 117700 1828+ 214/
3 -16329 95400 119384 121400 625 200

15 -1336 4897 5887 30810
14 -2514 6213 7468 35560
13 -3693 5519 6634 40230
12 -4874 2694 3238 44840
210/
11 -6056 -1992 -2395 49400 2016
200
GSSXEPN
10 Jos -7270 -8671 -10423 54000

9 P8 -8485 -17079 1.045 -20530 58560
8 -9701 -27192 -32686 63050
7 -10917 -38921 -46784 67470
6 -12133 -52270 -62830 82570 212/
2418
5 -13347 -66921 -80441 86540 200
4 -14618 -83515 -100388 122100 1828+ 214/
3 -15885 -101469 -121970 125700 625 200

15 -1213 -4936 -5777 30300
14 -2262 -6202 -7258 34550
13 -3310 -5480 -6414 38750
12 -4359 -2628 -3076 42840
11 -5408 2086 2442 46910 2016 210/200
GSSXEPP
10 -6487 8802 10302 51030

Jos
9 P8 -7569 17239 1.018 20177 55130

8 -8654 27380 32045 59180
7 -9743 39134 45803 63210
6 -10838 52509 61457 78140
2418 212/200
5 -11939 67192 78642 81940
4 -13107 83841 98128 108600 1828+
214/200
3 -14285 101816 119166 121100 625
Figura E 5.2.2. Armare longitudinal perete izolat longitudinal P8..P11, clasa de ductilitate H
Figura E 5.2.3. Armare longitudinal perete izolat longitudinal P8..P11, clasa de ductilitate M
E 5.2.3.3.3. Calculul pere ilor cupla i la moment încovoietor
E 5.2.3.3.3.1. Armarea longitudinal a grinzilor de cuplare

Armarea grinzilor de cuplare se poate face în dou moduri: cu bare ortogonale sau cu
carcase înclinate. De cele mai multe ori, dimensiunile grinzilor fiind dictate de cele ale
golurilor, condiiile din cod referitoare la seciunea de beton a riglelor implic, de fapt,
alegerea unuia din cele dou moduri de detaliere, al doilea fiind cel recomandat în
cazul structurilor ce fac parte din clasa H.
În cazul grinzilor de cuplare cu carcase înclinate, aria de armatura înclinat se
determin cu relaia :
VEd 2Asi fyd,i sin
Exemplu :
a. Rigla de cuplare parter (400x45 cm)
Vmax = 2373 kN < 0.1bw hfcd = 3600 kN; pentru aceast grind se poate adopta varianta
de armare cu bare ortogonale.
Tabelul E 5.2.21 Armare grind de cuplare parter
Med+ Med- As1nec As1ef MRb+

(kNm) (kNm) (mm2) (mm2) (kNm)
225 +
2950 -3131 1735 1900 3232
322
As2nec As2ef MRb- Qas

(mm2) (mm2) (kNm) (kN)
225 +
1841 2121 3608 2714
322
b. Rigla de cuplare etaj curent (150x40/25 cm)

Tabelul E 5.2.22 Armare grind de cuplare etaj curent
Loc MEd Ved As nec As ef Qcap Qas Armare

Nivel Perete Comb.
(m) (kNm) (kN) (mm2) (mm2) (kN) (kN) carcas
14 0.4 -789
483 1368
14 3.6 757
13 0.4 -813
498 1410
13 3.6 781
1608 568 710 816
12 0.4 -837
513 1453
12 3.6 805
11 0.4 -862
528 1496
11 3.6 829
10 0.4 -1207
742 2102
10 3.6 1169
9 0.4 -1223
752 2130
GSSYENN
9 3.6 1184
8 0.4 -1226
B48 754 2134 2035 719 899 818
8 3.6 1186
7 0.4 -1211
744 2108
7 3.6 1171
6 0.4 -1175
722 2043
6 3.6 1134
5 0.4 -1113
683 1932
5 3.6 1071
2035 719 899 818
4 0.4 -1284
788 2232
4 3.6 1238
3 0.4 -1132
692 1960
3 3.6 1083 418 +
1821 643 804
2 0.4 -942 416
574 1624
2 3.6 893
c. Rigla de cuplare ultimul etaj (50x25cm)

Tabelul E 5.2.23 Armare grind de cuplare ultimul nivel
Med+ Med- As1nec As1ef MRb+

(kNm) (kNm) (mm2) (mm2) (kNm)
18 -50 99 615 418 110
As2nec As2ef MRb- Qas

(mm2) (mm2) (kNm) (kN)
278 615 418 110 86
2.Clasa M de ductilitate
Tabelul E 5.2.24 Armare grind de cuplare etaj curent
Loc MEd Ved As nec As ef Qcap Qas Armare

Nivel Perete Comb.
(m) (kNm) (kN) (mm2) (mm2) (kN) (kN) carcas
14 0.4 -931
572 1619
14 3.6 899
13 0.4 -955
587 1661
13 3.6 923
1608 568 710 816
12 0.4 -979
602 1703
12 3.6 946
11 0.4 -1001
616 1743
11 3.6 969
10 0.4 -1401
864 2445
10 3.6 1363
9 0.4 -1409
869 2459
GSSYENN
9 3.6 1370
8 0.4 -1402
B48 864 2446 2513 888 1110 818
8 3.6 1363
7 0.4 -1375
847 2398
7 3.6 1335
6 0.4 -1323
815 2306
6 3.6 1283
5 0.4 -1242
764 2162
5 3.6 1201
2273 803 1004 818
4 0.4 -1428
878 2486
4 3.6 1382
3 0.4 -1249
766 2169
3 3.6 1203 418 +
2035 719 899
2 0.4 -1031 416
630 1783
2 3.6 984
E 5.2.3.3.4. Armarea longitudinala a pere ilor cupla i

În cazul pere
ilor cupla
i, pentru fiecare montant suprarezisten
a, , se
calculeaz în modul urmtor:
Z#
>
M Rd , 0 0.85 ¦ VEdbl l

, i Li ¦ VEdb , i Li
r r
dq
@
M Ed
c ,0 ¦ VEdb
cl ,i Lli ¦ VEdb
cr ,i Lri
în care:
MRd,0 - momentul capabil la baza montantului considerat
V’Edb,i - fora tietoare produs în grinda „i” din stânga (V’lEdb,i) sau dreapta
r
(V’ Edb,i) montantului, sub încrcrile seismice de proiectare
VEdb,i - fora tietoare din grinda „i” din stânga (VlEdb,i) sau dreapta (VrEdb,i)
montantului, asociat atingerii momentului capabil, incluzând efectul
suprarezistenei;
Li - distana msurat din axul grinzii „i” pân în centrul de greutate al seciunii
montantului considerat.
For
a axial de calcul în montant se ob
ine pornind de la for
a dat de încrcrile
gravita
ionale din gruparea special, adunând sau scazând, dup caz, o for
a axial
asociat plastificrii riglelor de cuplare, egal cu suma for
elor tietoare asociate
momentelor încovoietoare capabile. Se consider ca nu toate riglele se plastific i,
prin urmare, aceast sum se amplicific cu un coeficient subunitar egal cu 0.85.
Între cei doi montan
i se permite o redistribuire a momentului încovoietor, deoarece în
analiz ambii au fost prevzu
i cu aceeai rigiditate. În realitate, rigidit
ile celor doi
montan
i sunt foarte diferite, unul fiind întins iar cellalt comprimat. Dac în
modelarea pere
ilor s-ar fi
inut cont de acest aspect, acetia s-ar fi încrcat de la sine
cu momente încovoietoare cu valori diferite.
Redistribu
ia de momente între cei doi montan
i are ca efect o redistribu
ie echivalent
a for
ei tietoare care trebuie luat în calculul armturii transversale.
Armare vertical
In bulb: 1928 hcr= 8.00
Pe inima: 312/200 Red%= 28.82
Tabelul E 5.2.25 Armare longitudinal zona A- montantul întins
Ng1 `Vedb,ir 0.85`Vedb,ir Nc1 MS1 M'Ed1 `V'edb,ir Mrd1

Nivel Pier Loc 1
(kN) (kN) (kN) (kN) (kNm) (kNm) (kN) (kNm)
2 Sus 11145 10823 9200 1945 45229 59550
2 Jos 11471 10823 9200 2271 60302 60620
P4
1 Sus 12093 13537 11507 587 49486 55050
1 Jos 12745 13537 11507 1239 80392 57220 10957 57220 1.026
Tabelul E 5.2.26 Armare longitudinal zona A- montantul comprimat
Ng2 `Vedb,il 0.85`Vedb,ir Nc2 MS2 M'Ed2 `V'edb,il Mrd2

Nivel Pier Loc 2
(kN) (kN) (kN) (kN) (kNm) (kNm) (kN) (kNm)
2 Sus 11272 10823 9200 20472 45731 109300
2 Bot 11598 10823 9200 20798 60568 109800
P3
1 Sus 12264 13537 11507 23771 49508 114600
1 Bot 12916 13537 11507 24423 80468 103640 9832 115600 1.134
Tabelul E 5.2.27 Necesitatea prevederii de armtur de confinare suplimentar
Montant lim xlim x u x<xlim
Intins 0.303 236 38 0.048 DA

Comprimat 0.313 244 284 0.363 NU
Red %= 28.8 1= 1.026 MSo1= 80392 1MSo1*= 58692

kM= 1.3 2= 1.134 MSo2= 80468 2MSo2*= 117550
Armare longitudinal zona B- montant întins

0.85 Armare
MS1 M*S1 MEd1 Ng1 Nc1 MRd1
Etaj Perete Loc `Vedb,ir
(kNm) (kNm) (kNm) (kN) (kN) (kNm) Bulb Inim
(kN)
15 Sus 1549 1102 1470 641 568 20410
73
15 Jos 1270 904 1206 864 791 21210
14 Sus 5293 3767 5024 1404 727 20990
676
14 Jos 2434 1733 2310 1627 950 21790
13 Sus 6560 4669 6226 2166 886 21560 210/
1280 1616
13 Jos 2509 1785 2381 2389 1109 22360 200
12 Sus 6748 4803 6404 2929 1046 22130
1883
12 Jos 1379 981 1308 3152 1269 22920
11 Sus 5729 4078 5437 3692 1205 22680
2487
11 Jos -765 -545 726 3915 1428 23480
10 Sus 4745 3377 4503 4458 1119 25580
3340
10 Jos -3535 -2516 3355 4733 1393 26550
9 Sus 2036 1449 1932 5277 1084 25460
P4 4193
9 Jos -7205 -5128 6838 5551 1358 26420
212/
8 Sus -1630 -1160 1547 6096 1050 25340 1616
5046 200
8 Jos -11841 -8428 11238 6370 1324 26300
7 Sus -6338 -4511 6015 6915 1016 25220
5899
7 Jos -17422 -12400 16535 7190 1291 26170
6 Sus -12084 -8601 11469 7736 984 29230
6752
6 Jos -23988 -17074 22767 8010 1258 30200
722+ 212/
5 Sus -18930 -13474 17967 8557 1041 29440
7516 916+ 200
5 Jos -31508 -22426 29904 8832 1316 30400
4 Sus -25996 -18503 24673 9384 1105 44890
8279
4 Jos -39890 -28392 37859 9710 1431 45980 525+ 312/
3 Sus -24928 33240 1301 45560 1422 200
-35023 10264
8963
3 Jos -49297 -35088 46788 10590 1627 46640
Tabelul E 5.2.28 Armare longitudinal zona B- montant comprimat
MS2 M*S2 MEd2 Ng2 Nc2 MRd2

Etaj Perete Loc
(kNm) (kNm) (kNm) (kN) (kN) (kNm)
15 Sus 838 1285 1894 620 693 20860
15 Jos 1278 1645 2425 843 916 21660
14 Sus 4845 6371 9393 1390 2066 25770
14 Jos 2521 3223 4752 1613 2289 26570
13 Sus 6180 8071 11900 2160 3440 30540
13 Jos 2632 3355 4947 2383 3663 31320
12 Sus 6395 8340 12298 2930 4813 35210
12 Jos 1499 1897 2797 3153 5036 35960
11 Sus 5361 7012 10339 3700 3700 31430
11 Jos -695 -915 1350 3923 6410 40520
10 Sus 4376 5744 8469 4483 7823 48010
10 Jos -3387 -4406 6496 4757 8097 48870
9 Sus 1730 2316 3415 5317 9510 53300
P3
9 Jos -7019 -9095 13411 5591 9784 54130
8 Sus -1912 -2382 3512 6150 11196 58310
8 Jos -11642 -15055 22199 6425 11471 59080
7 Sus -6621 -8448 12456 6984 12882 62980
7 Jos -17231 -22253 32811 7258 13157 63690
6 Sus -12390 -15873 23405 7816 14568 71380
6 Jos -23832 -30746 45335 8091 14843 72040
5 Sus -19286 -24742 36482 8648 16164 75080
5 Jos -31433 -40515 59738 8923 16439 75690
4 Sus -26380 -33874 49946 9490 17770 92360
4 Jos -39825 -51323 75675 9816 18096 93040
3 Sus -35431 -45526 67127 10382 19345 95510
3 Jos -49324 -63533 93678 10708 19671 96140
2. Clasa M de ductilitate
Armare vertical:
In bulb: 2632 Red%
Pe inima: 316/200 27.42
Tabelul E 5.2.29 Armare longitudinal zona A- montantul întins
0.85
Ng1 `Vedb,ir Nc1 MS1 M'Ed1 `V'edb,ir Mrd1
Etaj Perete Loc `Vedb,ir 1
(kN) (kN) (kN) (kNm) (kNm) (kN) (kNm)
(kN)
2 Sus 11490 12278 10436 1054 74369 53976 95790
2 Jos 11867 12278 10436 1431 96133 69771 96950
P4
1 Sus 12495 15141 12870 -375 83162 60357 91220
1 Jos 13250 15141 12870 380 129019 93640 12508 93640 1.012
Tabelul E 5.2.30 Armare longitudinal zona A- montantul comprimat
0.85
Ng2 `Vedb,il Nc2 MS2 M'Ed2 `V'edb,il Mrd2
Etaj Perete Loc `Vedb,ir 2
(kN) (kN) (kN) (kNm) (kNm) (kN) (kNm)
(kN)
2 Sus 11540 12278 10436 21976 74901 95295 147700
2 Jos 11917 12278 10436 22353 96385 122746 148300
P3
1 Sus 12581 15141 12870 25450 83222 106026 153000
1 Jos 13336 15141 12870 26205 129094 164474 11383 154000 0.990
Red %= 27.4 1= 1.012 MS01= 129019 1MSo1*= 94787

kM= 1.15 2= 0.990 MS02= 129094 2MSo2*= 162810
Tabelul E 5.2.31 Armare longitudinal zona B- montant întins
0.85 Armare
MS1 M*S1 MC1 Ng1 `Vedb,ir
Nc1 Mrd1
Etaj Perete Loc (kNm)
(kNm) (kNm) (kN) (kN) (kN) (kNm) Bulb Inim
15 Sus 2100 1524 1774 645 572 20000
73
15 Jos 2277 1652 1923 868 795 20800
14 Sus 7348 5333 6208 1415 739 20610
676
14 Jos 3816 2769 3224 1638 962 21420
13 Sus 8999 6531 7603 2185 905 21210 210/
1280 2014
13 Jos 2733 3181 1128 22010 200
3765 2408
12 Sus 9072 6584 7665 2955 1071 21810
1883
12 Jos 1969 1429 1664 3178 1294 22620
11 Sus 7390 5364 6244 3725 1238 22410
2487
11 Jos -1249 -906 1055 3948 1461 23210
10 Sus 5521 4007 4665 4499 1069 25040
3430
10 Jos -5898 -4281 4983 4799 1370 26090
9 Sus 903 655 763 5351 978 24700
P4 4373
9 Jos -11890 -8630 10046 5651 1278 25770 212/
2014
8 Sus -3721 4332 887 24370 200
-5127 6203
5316
8 Jos -19361 -14052 16357 6503 1187 25460
7 Sus -12730 -9239 10755 7055 796 24050
6259
7 Jos -28274 -20521 23888 7355 1096 25130
6 Sus -21890 -15888 18495 7907 705 44950
7202
6 Jos -38706 -28092 32702 8207 1005 45950 212/
2622
5 Sus -23738 27633 704 44950 200
-32707 8760
8055
5 Jos -50585 -36714 42738 9060 1004 45950
4 Sus -44138 -32034 37291 9618 710 66940
8908
4 Jos -64113 -46532 54167 9995 1087 68150 728+ 314/
3 Sus -42427 49389 881 67490 1925 200
-58458 10554
9672
3 Jos -79059 -57380 66796 10931 1259 68710
Tabelul E 5.2.32 Armare longitudinal zona B- montant comprimat
MS2 M*S2 MC2 Ng2 Nc2 Mrd2

Etaj Perete Loc
(kNm) (kNm) (kNm) (kN) (kN) (kNm)
15 Sus 1319 1895 2157 624 697 20460
15 Jos 2299 2923 3328 847 920 21280
14 Sus 6839 8854 10079 1395 2071 25390
14 Jos 3918 4964 5651 1618 2294 26180
13 Sus 8558 11026 12552 2166 3446 30180
13 Jos 3899 4932 5614 2389 3669 30920
12 Sus 8653 11141 12682 2937 4820 34850
12 Jos 2087 2627 2990 3160 5043 35600
11 Sus 6940 8967 10207 3708 3708 31070
11 Jos -1209 -1551 1766 3931 6418 40160
10 Sus 5043 6557 7465 4492 7921 47930
10 Jos -5747 -7364 8383 4792 8222 48880
9 Sus 520 768 874 5352 9725 53560
P3
9 Jos -11689 -14949 17018 5652 10025 54460
8 Sus -5472 -6878 7829 6212 11528 58890
8 Jos -19142 -24451 27834 6512 11828 59720
7 Sus -13069 -16560 18851 7071 13330 63850
7 Jos -28066 -35819 40775 7371 13630 64640
6 Sus -22251 -28253 32163 7930 15132 88960
6 Jos -38539 -49153 55954 8230 15432 89690
5 Sus -33119 -42087 47911 8788 16843 92970
5 Jos -50513 -64384 73293 9088 17143 93630
4 Sus -44585 -56689 64532 9655 18564 116100
4 Jos -64037 -81618 92911 10033 18941 116900
3 Sus -58907 -74937 85306 10598 20271 119500
3 Jos -79072 -100752 114693 10976 20648 120200
Figura E 5.2.4. Armare longitudinal perete cuplat transversal P1, P2, P5, P6, clasa de
ductilitate H
Figura E 5.2.5. Armare longitudinal perete cuplat transversal P1, P2, P5, P6, clasa de
ductilitate M
E 5.2.3.3.5. Calculul la for tietoare
(1) Calculul la for

tietoare const în efectuarea a trei verificri:
- Verificarea sec
iunii de beton în ceea ce privete capacitatea de a prelua
eforturile principale de compresiune;
- Verificarea armturilor transversale din inim;
- Verificarea rosturilor orizontale.
(2) a) Verificarea diagonalei comprimate de beton

Valorile de proiectare VEd ale forelor tietoare din pere
i se calculeaz astfel:
VEd = kV V’Ed
cu 1,5 kV q, unde:
kV = 1,2 pentru clasa de ductilitate DCH i
kV = 1,0 pentru clasa de ductilitate DCM.
For
a tietoare maxim:
VEd 0,15 bwo lw fcd, pentru DCH i
VEd 0,18 bwo lw fcd, în cazul DCM,
în care:
bw, lw - grosimea i lungimea (pe orizontal) a inimii peretelui i
fcd - valoarea de proiectare a rezistenei la compresiune a betonului.
(3) b) Verificarea armturilor transversale din inim
Pentru pere
ii la care Hw / lw, 1,dimensionarea armturilor se face astfel:
-în zona A se consider c for
a tietoare este preluat doar de armturile
orizontale din inima peretelui intersectate de o fisur înclinat la 45°:
VEd Ash fyd,h;
- în zona B se consider i aportul betonului din zona comprimat în preluarea
for
ei tietoare:
VRd,c = 0,5cpbwolw.
cp reprezint efortul unitar mediu de compresiune în perete, cp=NEd/Ac;
ne este numrul de bare orizontale din inima peretelui.
408
1. Clasa de ductilitate H ne=2, 0.15bw0lwfcd=9293kN

Tabelul E 5.2.33 Armare transversal perete izolat longitudinal, DCH
NEd V’Ed kVV'Ed 1.5V'Ed VRd,s VRd,c VEd VRd Ash s
Niv. Per. Comb. cp Ved<VRd
(kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (mm2) (mm) (mm)
15 -1320 283.7 354 426 656 452 0.408 426 1108 50.3 8 200 Ok
14 -2479 -672 -837 -1008 1312 848 0.767 -1008 2160 50.3 8 200 Ok
13 -3638 -1200 -1495 -1799 1935 1245 1.125 -1799 3180 50.3 8 200 Ok
12 -4799 -1760 -2194 -2640 1935 1642 1.484 -2640 3577 50.3 8 200 Ok
11 -5961 -2247 -2800 -3370 1935 2040 1.844 -3370 3975 50.3 8 200 Ok
10 -7153 -2760 -3440 -4140 2304 2645 1.993 -4140 4949 78.5 10 200 Ok
9 -8348 -3193 -3980 -4790 2673 3087 2.325 -4790 5760 78.5 10 200 Ok
8 P8 -9543 -3610 1.039 -4499 -5415 3024 3529 2.658 -5415 6553 78.5 10 200 Ok
7 -10740 -3990 -4972 -5984 3024 3971 2.992 -5984 6995 78.5 10 200 Ok
GSSXENN
6 -11936 -4352 -5424 -6528 3024 4414 3.325 -6528 7437 78.5 10 200 Ok
5 -13132 -4619 -5757 -6929 3024 4856 3.658 -6929 7879 78.5 10 200 Ok
4 -14386 -5029 -6268 -7544 3475 5644 3.644 -7544 9119 113.1 12 200 Ok
3 -15638 -5256 -6551 -7885 5401 6135 3.961 -7885 11537 113.1 12 100 Ok
2 -16887 -5500 -6855 -8251 8372 - 4.278 -8251 8372 153.9 14 100 Ok
1 -18473 -5891 -7342 -8837 11852 - 4.680 -8837 11852 153.9 14 100 Ok
Tabelul E 5.2.34 Armare transversal perete izolat longitudinal,DCH

15 -1232 -314 -391 -471 656 422 0.381 -471 1078 50.3 8 200 Ok
14 -2304 665.3 829 998 1312 788 0.713 998 2100 50.3 8 200 Ok
13 -3375 1188 1480 1781 1935 1155 1.044 1781 3090 50.3 8 200 Ok
12 -4447 1748 2179 2622 1935 1522 1.376 2622 3457 50.3 8 200 Ok
11 -5520 2236 2787 3355 1935 1889 1.708 3355 3824 50.3 8 200 Ok
10 -6624 2754 3432 4131 2304 2449 1.845 4131 4753 78.5 10 200 Ok
9 -7730 3186 3971 4780 2673 2858 2.153 4780 5531 78.5 10 200 Ok
8 P8 -8838 3605 1.011 4493 5408 3024 3268 2.462 5408 6292 78.5 10 200 Ok
7 -9951 3987 4969 5980 3024 3680 2.772 5980 6703 78.5 10 200 Ok
GSSXENP
6 -11067 4351 5423 6527 3024 4092 3.083 6527 7116 78.5 10 200 Ok
5 -12190 4624 5763 6936 3024 4508 3.396 6936 7531 78.5 10 200 Ok
4 -13377 5043 6286 7565 3475 5248 3.389 7565 8723 113.1 12 200 Ok
3 -14571 5264 6561 7896 5401 5717 3.691 7896 11118 113.1 12 100 Ok
2 -15773 5503 6859 8255 8372 - 3.996 8255 8372 153.9 14 100 Ok
1 -17327 5898 7351 8847 11852 - 4.389 8847 11852 153.9 14 100 Ok

15 -1323 295.8 369 444 656 453 0.409 444 1109 50.3 8 200 Ok
14 -2487 -650 -810 -974 1312 851 0.769 -974 2163 50.3 8 200 Ok
13 -3652 -1169 -1456 -1753 1935 1250 1.130 -1753 3185 50.3 8 200 Ok
12 -4818 -1720 -2144 -2580 1935 1649 1.491 -2580 3584 50.3 8 200 Ok
11 -5986 -2199 -2741 -3299 1935 2049 1.852 -3299 3984 50.3 8 200 Ok
10 -7185 -2706 -3373 -4059 2304 2657 2.001 -4059 4961 78.5 10 200 Ok
9 -8386 -3133 -3904 -4699 2673 3101 2.336 -4699 5774 78.5 10 200 Ok
8 P8 -9588 -3543 1.055 -4416 -5315 3024 3545 2.671 -5315 6569 78.5 10 200 Ok
7 -10791 -3917 -4882 -5876 3024 3990 3.006 -5876 7014 78.5 10 200 Ok
GSSXEPN
6 -11993 -4274 -5327 -6411 3024 4435 3.341 -6411 7458 78.5 10 200 Ok
5 -13195 -4539 -5657 -6808 3024 4879 3.676 -6808 7903 78.5 10 200 Ok
4 -14455 -4939 -6156 -7409 3475 5671 3.662 -7409 9146 113.1 12 200 Ok
3 -15712 -5166 -6438 -7749 5401 6164 3.980 -7749 11566 113.1 12 100 Ok
2 -16965 -5413 -6747 -8120 8372 - 4.298 -8120 8372 153.9 14 100 Ok
1 -18555 -5801 -7230 -8701 11852 - 4.701 -8701 11852 153.9 14 100 Ok

15 -1229 -326 -406 -489 656 421 0.380 -489 1077 50.3 8 200 Ok
14 -2296 643 801 964 1312 786 0.710 964 2098 50.3 8 200 Ok
13 -3361 1157 1441 1735 1935 1150 1.040 1735 3085 50.3 8 200 Ok
12 -4427 1708 2129 2562 1935 1515 1.370 2562 3450 50.3 8 200 Ok
11 -5494 2189 2728 3283 1935 1880 1.700 3283 3815 50.3 8 200 Ok
10 -6592 2700 3365 4050 2304 2438 1.836 4050 4742 78.5 10 200 Ok
9 -7692 3126 3896 4689 2673 2844 2.143 4689 5517 78.5 10 200 Ok
8 P8 -8794 3538 1.024 4410 5307 3024 3252 2.450 5307 6275 78.5 10 200 Ok
7 -9900 3914 4878 5871 3024 3661 2.758 5871 6684 78.5 10 200 Ok
GSSXEPP
6 -11010 4274 5327 6411 3024 4071 3.067 6411 7095 78.5 10 200 Ok
5 -12127 4544 5663 6815 3024 4484 3.378 6815 7508 78.5 10 200 Ok
4 -13308 4954 6174 7431 3475 5221 3.371 7431 8696 113.1 12 200 Ok
3 -14497 5174 6448 7760 5401 5688 3.673 7760 11089 113.1 12 100 Ok
2 -15695 5416 6750 8124 8372 - 3.976 8124 8372 153.9 14 100 Ok
1 -17245 5808 7239 8712 11852 - 4.369 8712 11852 153.9 14 100 Ok
409
410
Tabelul E 5.2.37 Armare transversal perete transversal cuplat, DCH
NEd1 V'Ed1 V*Ed1 VEd1 VRd VRd,s VRd,c cp Aso s

Red % 28.82 Niv. Per. VEd1<VRd
(kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (Mpa) (mm2) (mm) (mm)
kQ= 1.2 15 790 101 72 108 928 656 272 0.279 50.3 8 200 Ok
= 1.026 14 948 962 685 1027 1639 1312 327 0.335 50.3 8 200 Ok
P..E3 ne= 3 13 1106 1360 968 1452 2087 1706 381 0.391 50.3 8 200 Ok
E4..14 ne= 2 12 1265 1800 1281 1921 2510 2074 436 0.447 78.5 10 200 Ok
0.15blwfcd= 10530 11 1423 2175 1548 2322 2934 2443 490 0.503 78.5 10 200 Ok
10 1387 2773 1974 2961 3214 2665 549 0.402 78.5 10 200 Ok
9 1352 3093 2202 3302 3651 3116 535 0.392 113.1 12 200 Ok
P4
8 1317 3417 2432 3648 4088 3567 521 0.382 113.1 12 200 Ok
7 1282 3707 2639 3958 4345 3837 507 0.372 113.1 12 200 Ok
6 1249 3980 2833 4249 4331 3837 494 0.362 113.1 12 200 Ok
5 1305 4204 2992 4488 4887 4370 516 0.378 153.9 14 200 Ok
4 1419 4629 3294 4942 6520 5908 612 0.349 153.9 14 200 Ok
3 1615 4763 3390 5085 8933 8236 696 0.397 153.9 14 150 Ok
2 2258 5035 3584 5376 9844 9844 - - 153.9 14 150 Ok
1 1226 5153 3667 5502 10446 10446 - - 153.9 14 150 Ok
Tabelul E 5.2.38 Armare transversal perete transversal cuplat, DCH

Red % 28.82 Niv. Per. VEd1<VRd
(kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (Mpa) (mm2) (mm) (mm)
kQ= 1.2 15 915 -142 -113 -153 971 656 315 0.323 50.3 8 200 Ok
= 1.134 14 2287 781 1059 1588 2100 1312 788 0.808 50.3 8 200 Ok
P..E3 ne= 3 13 3659 1190 1582 2373 2966 1706 1261 1.293 50.3 8 200 Ok
E4..14 ne= 2 12 5031 1639 2158 3237 3808 2074 1733 1.778 78.5 10 200 Ok
10530 11 6403 2026 2653 3980 4650 2443 2206 2.263 78.5 10 200 Ok
0.15blwfcd=
kN 10 8089 2598 3397 5096 5865 2665 3201 2.345 78.5 10 200 Ok
9 9775 2926 3818 5727 6983 3116 3867 2.833 113.1 12 200 Ok
8 P2 11460 3254 4238 6358 8101 3567 4534 3.322 113.1 12 200 Ok
7 13145 3547 4615 6923 9038 3837 5201 3.810 113.1 12 200 Ok
6 14829 3824 4971 7457 9705 3837 5867 4.298 113.1 12 200 Ok
5 16424 4058 5270 7905 10869 4370 6498 4.761 153.9 14 200 Ok
4 18080 4477 5811 8716 13704 5908 7796 4.442 153.9 14 200 Ok
3 19654 4634 6006 9009 16711 8236 8475 4.829 153.9 14 150 Ok
2 20780 4955 6406.4 9610 9844 9844 - - 153.9 14 150 Ok
1 24403 5161 6646.8 9970 10446 10446 - - 153.9 14 150 Ok
2. Clasa de ductilitate M ne=2, 0.18bw0lwfcd=12744kN
Tabelul E 5.2.39 Armare transversal perete izolat longitudinal, DCM
15 -1333 379.7 390 569 656 456 0.412 569 1112 50.3 8 200 Ok
14 -2503 -900 -925 -1350 1312 857 0.774 -1350 2169 50.3 8 200 Ok
13 -3676 -1603 -1648 -2404 1935 1258 1.137 -2404 3193 50.3 8 200 Ok
12 -4849 -2351 -2416 -3526 2304 1659 1.500 -3526 3963 78.5 10 200 Ok
11 -6023 -3002 -3086 -4503 2673 2061 1.863 -4503 4734 78.5 10 200 Ok
10 -7229 -3686 -3789 -5529 3475 2673 2.014 -5529 6148 113.1 12 200 Ok
9 -8436 -4268 -4387 -6402 3926 3119 2.350 -6402 7045 113.1 12 200 Ok
8 P8 -9644 -4827 1.028 -4962 -7241 4354 3566 2.686 -7241 7920 113.1 12 200 Ok
7 -10852 -5336 -5485 -8004 4887 4013 3.023 -8004 8900 153.9 14 200 Ok
GSSXENN
6 -12060 -5823 -5986 -8735 5420 4459 3.359 -8735 9879 153.9 14 200 Ok
5 -13266 -6175 -6347 -9262 5926 4906 3.695 -9262 10832 153.9 14 200 Ok
4 -14530 -6721 -6909 -10082 5926 5974 3.375 -10082 11900 153.9 14 200 Ok
3 -15790 -7032 -7228 -10548 7935 6492 3.668 -10548 14427 153.9 14 100 Ok
2 -17046 -7372 -7578 -11058 11174 - 3.960 -11058 11174 201.1 16 100 Ok
1 -18637 -7857 -8076 -11786 15481 - 4.329 -11786 15481 201.1 16 100 Ok

15 -1216 -421 -433 -632 656 416 0.376 -632 1072 50.3 8 200 Ok
14 -2272 884 909 1326 1312 778 0.703 1326 2090 50.3 8 200 Ok
13 -3328 1582 1626 2373 1935 1139 1.029 2373 3074 50.3 8 200 Ok
12 -4384 2330 2395 3495 2304 1500 1.356 3495 3804 78.5 10 200 Ok
11 -5441 2983 3067 4475 2673 1862 1.683 4475 4535 78.5 10 200 Ok
10 -6528 3670 3773 5505 3475 2414 1.818 5505 5889 113.1 12 200 Ok
9 -7618 4253 4371 6379 3926 2817 2.122 6379 6743 113.1 12 200 Ok
8 P8 -8711 4814 1.004 4949 7221 4354 3221 2.427 7221 7575 113.1 12 200 Ok
7 -9809 5326 5475 7989 4887 3627 2.732 7989 8514 153.9 14 200 Ok
GSSXENP
6 -10911 5816 5978 8724 5420 4035 3.039 8724 9455 153.9 14 200 Ok
5 -12021 6174 6346 9261 5926 4445 3.348 9261 10371 153.9 14 200 Ok
4 -13195 6729 6917 10093 5926 5425 3.065 10093 11352 153.9 14 200 Ok
3 -14380 7034 7231 10551 7935 5912 3.340 10551 13847 153.9 14 100 Ok
2 -15573 7371 7577 11057 11174 - 3.617 11057 11174 201.1 16 100 Ok
1 -17120 7863 8083 11795 15481 - 3.977 11795 15481 201.1 16 100 Ok
411
412

15 -1336 395.4 406 593 656 457 0.413 593 1113 50.3 8 200 Ok
14 -2514 -869 -893 -1303 1312 860 0.778 -1303 2172 50.3 8 200 Ok
13 -3693 -1560 -1603 -2340 1935 1264 1.142 -2340 3199 50.3 8 200 Ok
12 -4874 -2295 -2359 -3443 2304 1668 1.508 -3443 3972 78.5 10 200 Ok
11 -6056 -2936 -3018 -4404 2673 2073 1.874 -4404 4746 78.5 10 200 Ok
10 -7270 -3613 -3714 -5420 3475 2688 2.025 -5420 6163 113.1 12 200 Ok
9 -8485 -4186 -4303 -6280 3926 3138 2.363 -6280 7063 113.1 12 200 Ok
8 P8 -9701 -4737 1.045 -4869 -7106 4354 3587 2.702 -7106 7941 113.1 12 200 Ok
7 -10917 -5239 -5385 -7858 4887 4037 3.041 -7858 8924 153.9 14 200 Ok
GSSXEPN
6 -12133 -5720 -5879 -8579 5420 4487 3.380 -8579 9906 153.9 14 200 Ok
5 -13347 -6068 -6238 -9103 5926 4936 3.718 -9103 10862 153.9 14 200 Ok
4 -14618 -6605 -6789 -9907 5926 6010 3.396 -9907 11936 153.9 14 200 Ok
3 -15885 -6914 -7107 -10371 7935 6531 3.690 -10371 14466 153.9 14 100 Ok
2 -17146 -7259 -7462 -10889 11174 - 3.983 -10889 11174 201.1 16 100 Ok
1 -18741 -7745 -7961 -11618 15481 - 4.353 -11618 15481 201.1 16 100 Ok

15 -1213 -437 -449 -655 656 415 0.375 -655 1071 50.3 8 200 mm Ok
14 -2262 852.8 877 1279 1312 774 0.700 1279 2086 50.3 8 200 Ok
13 -3310 1539 1582 2308 1935 1133 1.024 2308 3068 50.3 8 200 Ok
12 -4359 2274 2338 3411 2304 1492 1.348 3411 3796 78.5 10 200 Ok
11 -5408 2917 2998 4375 2673 1851 1.673 4375 4524 78.5 10 200 Ok
10 -6487 3597 3698 5396 3475 2399 1.807 5396 5873 113.1 12 200 Ok
9 -7569 4171 4287 6256 3926 2799 2.108 6256 6725 113.1 12 200 Ok
8 P8 -8654 4724 1.018 4856 7086 4354 3200 2.411 7086 7554 113.1 12 200 Ok
7 -9743 5228 5374 7842 4887 3603 2.714 7842 8490 153.9 14 200 Ok
GSSXEPP
6 -10838 5712 5872 8568 5420 4008 3.019 8568 9427 153.9 14 200 Ok
5 -11939 6067 6237 9101 5926 4415 3.326 9101 10341 153.9 14 200 Ok
4 -13107 6612 6797 9918 5926 5389 3.045 9918 11315 153.9 14 200 Ok
3 -14285 6917 7110 10375 7935 5873 3.318 10375 13808 153.9 14 100 Ok
2 -15473 7258 7461 10887 11174 - 3.594 10887 11174 201.1 16 100 Ok
1 -17016 7751 7968 11627 15481 - 3.953 11627 15481 201.1 16 100 Ok
Tabelul E 5.2.43 Armare transversal perete transversal cuplat-monatnt întins, DCM
27.4
Red % Niv. Per.
(kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (MPa) (mm2) (mm) (mm)
k Q= 1 15 795 -48 -35 -35 930 656 274 0.281 50.3 8 200
= 1.012 14 962 1188 862 1293 2381 2050 331 0.340 78.5 10 200
P..E3 ne= 3 13 1128 1754 1273 1910 2832 2443 389 0.399 78.5 10 200
E4..14 ne= 2 12 1294 2377 1725 2588 3111 2665 446 0.457 78.5 10 200
0.18blwfcd= 15444 kN 11 1461 2888 2096 3144 3619 3116 503 0.516 113.1 12 200
10 1370 3819 2772 4158 4668 4100 568 0.364 153.9 14 200
9 1278 4276 3103 4655 5434 4903 530 0.340 153.9 14 200
8 P4 1187 4755 3451 5176 5716 5223 492 0.316 153.9 14 200
7 1096 5190 3767 5651 5678 5223 455 0.291 153.9 14 200
6 1005 5613 4074 6111 6310 5893 417 0.267 153.9 14 150
5 1004 5966 4330 6495 6979 6562 417 0.267 153.9 14 150
4 1087 6666 4838 7257 8801 8303 497 0.232 153.9 14 150
3 1259 6874 4989 7483 12227 11652 576 0.268 153.9 14 100
2 1431 7259 5269 7903 14464 14464 - - 153.9 14 100
1 380 7651 5553 8329 15669 15669 - - 153.9 14 100
Tabelul E 5.2.44 Armare transversal perete transversal cuplat-montant comprimat, DCM
27.4
NEd2 V'Ed2 V*Ed2 VEd2 VRd VRd,s VRd,c Aso s
Red % St. Pier cp 2
(kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (mm ) (mm) (mm)
k Q= 1 15 920 -315 -328 -325 973 656 317 0.325 50.3 8 200
= 0.990 14 2294 984 1310 1965 2840 2050 790 0.811 78.5 10 200
P..E3 ne= 3 13 3669 1563 2044 3066 3707 2443 1264 1.296 78.5 10 200
E4..14 ne= 2 12 5043 2198 2850 4275 4402 2665 1737 1.782 78.5 10 200
0.18blwfcd= 15444 kN 11 6418 2725 3517 5275 5327 3116 2211 2.268 113.1 12 200
10 8222 3609 4656 6985 7511 4100 3411 2.187 153.9 14 200
9 10025 4081 5254 7880 9063 4903 4159 2.666 153.9 14 200
8 P3 11828 4567 5871 8806 10130 5223 4907 3.146 153.9 14 200
7 13630 5008 6431 9647 10878 5223 5655 3.625 153.9 14 200
6 15432 5437 6977 10465 12295 5893 6403 4.104 153.9 14 150
5 17143 5805 7441 11162 13675 6562 7113 4.559 153.9 14 150
4 18941 6492 8320 12479 18509 8303 8663 4.039 153.9 14 150
3 20648 6728 8613 12919 21223 11652 9444 4.403 153.9 14 100
2 22353 7166 9156 13735 14464 14464 - - 153.9 14 100
1 26205 7653 9751 14627 15669 15669 - - 153.9 14 100
413
c) Verificarea rosturilor orizontale

Verificarea este necesar doar în zona A a pere
ilor, unde trebuie respectat
urmatoarea rela
ie:
VEd VRd,s
VRd,s reprezint valoarea de proiectare a rezistenei la lunecare:
VRd,s = f (Asv fyd,v + 0,7 NEd) + Asi fyd,i (cos + f sin)
Àsv - armturilor verticale active de conectare,
Àsi -suma seciunilor armturilor înclinate sub unghiul , fa de planul potenial
de forfecare, solicitate la întindere de forele laterale,
NEd - valoarea de proiectare a forei axiale în seciunea orizontal considerat, în
combinaia de încrcri care include aciunea seismic,
f - coeficientul de frecare beton pe beton sub aciuni ciclice: f = 0,6 pentru
DCH i 0.7 pentru DCM.
În cazul pere
ilor cupla
i inegalitatea se scrie pentru întreg ansamblul, lungimea
rostului fiind egal cu suma lungimilor sec
iunilor pere
ilor. Calculul este exemplificat
în tabelele 45 – 48.
1. Clasa de ductilitate H
Tabelul E 5.2.45 Verificarea în lungul rostului-perete izolat
P VEd Às,inima Às,bulb Àsv VRd,s

Niv. Comb. Per. Loc
(kN) (kN) (mm2) (mm2) (mm2) (kN)
2 GSSXENN -16755 -8251 12765
1 GSSXENN -18281 -8837 12924
2 GSSXENP -15624 8255 11808
1 GSSXENP -17116 8847 12435
Jos
P8 7917 14030 21947

2 GSSXEPN -16832 -8120 12316
1 GSSXEPN -18362 -8701 12958
2 GSSXEPP -15547 8124 11776
1 GSSXEPP -17035 8712 12401
Tabelul E 5.2.46 Verificarea în lungul rostului- perete cuplat
P VEd1 P VEd2 VEd Às,inima Às,bub Àsv VRd,s

Niv. Per. Per.
(kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (mm2) (mm2) (mm2) (kN)
2 2271 5376 20798 9610 14986 10179 11700 43758 21110
P4 P3
1 1239 5502 24423 9970 15472 10179 11700 43758 22199
2. Clasa de ductilitate M
Tabelul E 5.2.47 Verificarea în lungul rostului- perete izolat, DCM
P VEd Às,inima Às,bulb Àsv VRd,s

Niv. Comb. Per. Loc
(kN) (kN) (mm2) (mm2) (mm2) (kN)
2 GSSXENN -17046 -11058 17209
1 GSSXENN -18637 -11786 15089
2 GSSXENP -15573 11057 13802
1 GSSXENP -17120 11795 14452
Jos
2 GSSXEPN P8 -17146 -10889 14077 24430 38507 14462
1 GSSXEPN -18741 -11618 15133
2 GSSXEPP -15473 10887 13760
1 GSSXEPP -17016 11627 14408
Tabelul E 5.2.48 Verificarea în lungul rostului- perete cuplat, DCM
P VEd1 P VEd2 VEd Às,inima Às,bulb Àsv VRd,s

Niv. Per. Per.
(kN) (kN) (kN) (kN) (kN) (mm2) (mm2) (mm2) (kN)
2 1431 7903 22353 13735 21638 18099 20909 78016 35410
P4 P3
1 380 8329 26205 14627 22956 18099 20909 78016 36783
E 5.2.3.3.6. Calculul armturii de confinare a zonelor comprimate
Verificarea nu este necesar dac este îndeplinit condi

ia (7.7) din CR 2-1-1.1:
u = xu / lw max
unde xmax=0,100 ( + 2), în cazul proiectrii pentru clasa DCH i xmax=0,135 ( + 2)
în cazul DCM. Dac aceast condi
ie nu este satisfacut, se calculeaz armtura
necesar pentru confinarea zonelor comprimate.
Calcul de ductilitate pentru peretele transversal cuplat, DCH, montantul

comprimat
Considerând rezistenele de calcul ale materialelor, înlimea zonei comprimate este:

xu=343 cm,
u= 343/ 780 =0.440

max=0,100 ( + 2)= 0,100 (1.13 + 2)=0.313
[u > [max
Este necesar efectuarea unui calcul al ductilitii, luând în considerare efectul de
confinare a betonului.
Stabilirea cerin ei, u,nec
T uULS
, nec = cqe

e - rotirea corzii determinat prin calcul elastic sub aciunile seismice de

proiectare:
e= di/Lv.
Lv - lungimea bra
ului de for
tietoare. În calcul aceasta se consider egal cu
înl
imea punctului de inflexiune, sau a punctului în care valoarea momentului
încovoietor este zero.
Figura E 5.2.6. Determinarea punctului de inflexiune
În acest caz, Lv=34 m.

di - deplasarea lateral a punctului de inflexiune:
di=3.62 cm;
e=0.00106 rad;
c - coeficientul din anexa E a codului P 100-1
c=3-2.3T/Tc;
c=1.56;
T u ,nec 1.56 6.25 0.00106 ;
T u ,nec 0.0103 rad.
Calculul capacit ii de deformare

Se propune dispunerea cantit
ii minime de armtur de confinare:
Figura E 5.2.7. Armare transversal minim, perete cuplat, clasa de ductilitate M
Se verific valoarea coeficientului volumetric de armare transversal:
Zw
6 730 2 350 50.4 2 730 28.3 435 0.121 ! 0.12
730 2 100 20
Pentru stabilirea caracteristicilor betonului confinat se folosete modelul de confinare
din SR EN 1992-1-1.
4 50.3 1 28.3
U sw, y 0.00287 ;
800 100
2 50.3 1 28.3
U sw, x 0.00161 ;
800 100
U sw, x U sw, y
U sw 0.00224 ;
2
b0=h0=73 cm ;
§ ¦ bi ·§
2
s ·§ s ·
D ¨¨1 ¸¸¨¨1 ¸¸¨¨1 ¸¸ 0.73.
© 6b0 h0 ¹© 2b0 ¹© 2h0 ¹
Rezult:
2 = 0.73·0.00224·575;
2 = 0.94 MPa < 0.05fcm=1.90 MPa.
Se calculeaz:
a. rezisten
a betonului confinat:
§ V ·
¸¸ 30§¨1 5
0.94 ·
f ck ,c f ck ¨¨1 5 2 ¸;
© f ck ¹ © 30 ¹
f ck ,c 34.7 MPa.
b. deforma
ia specific caracteristic a betonului confinat:
2
§f ·
2
§ 34.7 ·
H c ,c H c ¨¨ ck ,c ¸¸ 0.002¨ ¸ ;
© f ck ¹ © 30 ¹
H c ,c 0.00268 .
c. deforma
ia specific ultim a betonului confinat:
V2 0.94
H cu ,c H cu 0.2 0.0035 0.2 ;
f ck 30
H cu ,c 0.0098 .
În urma efecturii unui calcul sec

ional se observ c cedarea are loc prin strivirea
betonului neconfinat din inim. Prin urmare, se prelungete zona confinat prin
amplasarea etrierilor i în inima peretelui. Calculul consider numai coeficientul de
armare transversal pe direc
ia scurt a inimii peretelui.
2 28.3
U sw, x 0.00283 ;
200 100
= 0.727;
2 = 0.727·0.0015·575=1.183 ;
2 < 0.05fcm =1.90 MPa.
Se calculeaz caracteristicile betonului confinat din inim:
§ 1.183 ·
f ck ,c 30¨1 5 ¸ 35.92 MPa;
© 30 ¹
2
§ 35.92 ·
H c ,c 0.002¨ ¸ 0.00286 ;
© 30 ¹
1.183
H cu ,c 0.0035 0.2 0.0114 .
30
În urma dispunerii betonului confinat în inim pe o lungime de 40 cm (2 etrieri),
cedarea se produce prin zdrobirea betonului neconfinat din inima peretelui. Se ob
in
urmtoarele valori ale curburilor:
Curbura, y ,la curgere:

y= 0.000533 m-1
Curbura ultim:
u= 0.00624 m-1
Evaluarea rotirii capabile ultime a sec
iunii se poate face astfel:
1 ª § 0.5L pl ·º
Tu «T y (Iu I y ) L pl ¨¨1 ¸¸»
Oel ¬ © Lv ¹¼
T y reprezint rotirea de coard la atingerea momentului de curgere la baza peretelui.
Un procedeu pentru aproximarea acestei valori este prezentat în continuare.
Se aproximeaz digrama de moment încovoietor, la curgere, pân la punctul de
inflexiune cu una liniar. Astfel, consola are un moment încovoietor egal cu My la
baz, ce variaz liniar pana la 0, în dreptul punctului de inflexiune.
Conform calculului sec
ional, My= 116700 kNm.
Se calculeaz for
a concentrat care, aplicat la vârful consolei, produce momentul
încovoietor My:
P=My/Lv=116700/34
P= 3432 kN.
Deplasarea la vârful consolei produs de aceast for
se calculeaz:
Pl 3
dy ,unde:
EI
E= modulul de elasticitate al betonului considerat în calcul, E=26.4@106 kNm;
I = momentul de iner
ie al sec
iunii peretelui, I=24.67m4.
Efectuând calculul, rezult o deplasare la vârful consolei de 0.069 m. Se poate calcula,
prin împr
ire la înl
imea consolei, rotirea de coard la curgere:
dy
Ty 0.002 rad..
Lv
Factorul de siguran
ia valoarea 2 când se utilizeaz modelul de confinare din SR
EN 1992-1.
Lp reprezint lungimea teoretic a articula
iei plastice i se calculeaz cu formula:
d bl f y
Lp 0.1Lv 0.17 h 0.24 ;
fc
Lp 3.4 1.326 0.716 5.44 m.
Înlociund în formula pentru calculul rotirii ultime se ob

ine:
Tu 0.0153 rad.
Se poate observa c armtura de confinare minim satisface cerin

a de deformare
indus structurii de ac
iunea seismic:
Tu 0.0153 ! T u ,nec 0.0103 rad.
Verificarea deforma iilor la ULS în riglele de cuplare

Cerin
a de rotire total în riglele de cuplare se estimeaz la fel ca în cazul pere
ilor,
pornind de la rotirea elastic. Astfel, se presupune c rotirea elastic este egal cu
raportul dintre deplasarea relativ de nivel i înl
imea nivelului. Apoi, înmul
ind
aceast valoare cu produsul dintre coeficientul c i factorul de comportare q se ob
ine
o valoare aproximativ a cerin
ei totale de rotire.
În tabelul 49 sunt prezentate rezultatele acestui calcul pentru riglele de cuplare ale
structurii studiate.
Tabelul E 5.2.49 Rotiri cerin în riglele de cuplare
UY dr e uls
Nivel Comb.
(m) (m) (rad) (rad)
15 -0.0546 0.0037 0.0012 0.012
14 -0.0509 0.0039 0.0013 0.013
13 -0.047 0.0039 0.0013 0.013
12 -0.0431 0.0041 0.0014 0.013
11 -0.039 0.0042 0.0014 0.014
10 -0.0348 0.0042 0.0014 0.014
9 -0.0306 0.0042 0.0014 0.014
GSSYENN
8 -0.0264 0.0041 0.0014 0.013

7 -0.0223 0.0041 0.0014 0.013
6 -0.0182 0.0039 0.0013 0.013
5 -0.0143 0.0036 0.0012 0.012
4 -0.0107 0.0032 0.0011 0.010
3 -0.0075 0.0028 0.0009 0.009
2 -0.0047 0.0023 0.0008 0.007
1 -0.0024 0.0024 0.0004 0.004
Baz 0 - - -
Se poate observa c, în cazul riglelor de cuplare curente, rotirea maxim nu

depete valoarea de 0.015 radiani. Verificarea este îndeplinit i în cazul celorlaltor
dou, grinzi armate cu bare ortogonale: cea de la parter i cea de la ultimul nivel,
limita fiind în acest caz de 0.015 radiani.
E 6. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCğIILOR DE OğEL
Acest capitol exemplific aplicarea prevederilor P 100-1 pentru proiectarea a trei

tipologii de structuri din oel:
- Structur în cadre necontravântuite
- Structur în cadre contravântuite centric în V inversat
- Structur în cadre contravântuite excentric
Exemplele de calcul prezint abordri i soluii tipice pentru fiecare problem în parte,
dar care nu sunt i unicele posibile.
E 6.1. Structur în cadre necontravântuite
E 6.1.1. Date generale despre structur

Amplasament: Bucureti.
Funciune: cldire birouri.
Regim de înlime: Parter+3 etaje (4 nivele).
Înlime: H = 14 m
Dimensiunea în plan: 22u29 m.
Cldirea se încadreaz în clasa III de importan i de expunere conform Tabelului 4.2
din P 100-1. Rezult factorul de importan cu valoarea JI,e=1,0.
Schema spaial a structurii este prezentat în Figura E 6.1.1. Planeul din beton armat
(b.a.) pe cofraj pierdut din tabl cutat reazem pe un sistem de grinzi secundare i
principale articulate, realizate în soluie compus oel-beton. Sistemul de preluare a
încrcrilor laterale este compus din cadre necontravântuite cu noduri rigide dispuse
perimetral pe direcia X în axele 1 i 5 i pe direcia Y în axele A, B, C i D, vezi
Figura E 6.1.2 i Figura E 6.1.3.
Figura E 6.1.1 Schema spaĠial a structurii.

Figura E 6.1.2 Planul structurii.
Cadre ax 1 si 5 Cadre ax A, B, C, D
3,5 3,5 3,5 3,5

14,0
7,0 7,0 7,0 7,0 7,0 7,0 7,0
21,0 28,0
Figura E 6.1.3 SecĠiuni verticale prin axele 1, 5 i A, B, C, D.
Elementele structurii de rezisten se confecioneaz din profile laminate europene din

oel S235 (grinzile) i S355 (stâlpii).
Componentele nestructurale sunt realizate din materiale cu capacitate de deformare
mare.
E 6.1.2. Alegerea modelului structurii i a metodei de calcul

Structura are o form compact în plan, sistemul de preluare a încrcrilor laterale este
dispus simetric, iar planeul din b.a. are o rigiditate suficient în planul su pentru a
asigura efectul de aib rigid. În consecin, structura este regulat în plan conform
cerinelor de la paragraful 4.4.3.2 din P 100-1.
Structura se dezvolt monoton pe vertical, fr discontinuiti, având o variaie
nesemnificativ a rigiditii i rezistenei pe vertical. Masele aplicate pe construcie
sunt distribuite relativ uniform, încadrându-se în limitarea de 50% a variaiei între
nivele adiacente (vezi paragraful E 6.1.5.2). În consecin, structura este regulat pe
vertical conform cerinelor de la paragraful 4.4.3.3 din P 100-1.
Conform Tabelului 4.1 din P 100-1, pentru structuri regulate în plan i pe vertical, se
admite adoptarea separat a unor modele plane ale structurii. Structura are o înlime
mai mic de 30 m i perioada proprie fundamental T1 < 1.5 sec (vezi paragraful E
6.3.5.3). În consecin calculul structural poate fi efectuat folosind metoda forelor
laterale.
Cu toate acestea, analiza structurii s-a efectuat pe un model spaial folosind un calcul
modal cu spectre de rspuns, metoda implicit de calcul în P 100-1. Aceast abordare
este convenabil dac analiza structural se efectueaz folosind programe moderne de
calcul, conducând în acelai timp la o proiectare mai economic.
E 6.1.3. Încrcri
E 6.1.3.1. Încrcri gravitaĠionale

Încrcarea permanent pe planeele curente (finisaje, planeu din b.a. pe cofraj pierdut
din tabl cutat, instalaii, tavan fals):
Gk1 = 5,0 kN / m 2
Încrcarea permanent pe acoperi (finisaje, planeu din b.a. pe cofraj pierdut din tabl
cutat, instalaii, tavan fals):
Gk2 = 5,5 kN / m 2
Încrcarea permanent pe pereii exteriori:
Gk3 = 1,0 kN / m2
Greutatea proprie a structurii metalice a fost inclus în calcul automat prin programul
de calcul.
Încrcarea util pe planeele curente (categoria de utilizare B), inclusiv încrcarea
echivalent din perei despritori mobili, conform SR EN 1991-1-1 i SR EN 1991-1-
1/NA:
Qk1 = 2,5 kN / m 2 + 0,8 kN / m 2 = 3,3 kN / m 2
Încrcarea util pe acoperi (teras circulabil, categoria de utilizare I), conform
SR EN 1991-1-1 i SR EN 1991-1-1/NA:
Qk2 = 2,5 kN / m 2
E 6.1.3.2. AcĠiunea seismic de proiectare

Structura nefiind sensibil la componenta vertical a aciunii seismice (vezi paragraful
4.5.3.6.2 din P 100-1), se iau în calcul doar cele dou componente orizontale. Acestea
sunt descrise prin spectre de rspuns elastic pentru acceleraii Se(T)=ag·E(T).
Acceleraia de vârf a terenului pentru proiectare ag se determin în funcie de
amplasamentul construciei (Bucureti) în conformitate cu Figura 3.1 din P 100-1 sau
din Anexa A a codului, Tabelul A.1:
ag = 0,3 g
2.5
Sd, m/s2
2
1.5
0.5
0 1 2 3 4
T, s
Figura E 6.1.4 Spectrul de proiectare pentru componentele orizontale ale acĠiunii seismice.
Spectrul normalizat de rspuns elastic pentru acceleraii E(T) este definit de relaiile
(3.3)-(3.6) din P 100-1 în funcie de factorul de amplificare dinamic 0 = 2,5 i de
perioadele de control TB, TC i TD (determinate din Figura 3.2 din P 100-1 pentru
amplasamentul construciei i Tabelul 3.1 din P 100-1):
TB = 0,32s TC = 1,6s TD = 2,0s
Se adopt conceptul de comportare disipativ, clasa de ductilitate înalt a structurii
DCH, vezi seciunea 6.1.2 din P 100-1. Rezult factorul de comportare q = 6,5 pentru
cadre necontravântuite din oel, regulate pe vertical i clasa de ductilitate a structurii
DCH, conform P 100-1, Tabelul E 6.3.
Spectrul de proiectare pentru componentele orizontale ale micrii seismice se
determin conform relaiilor (3.17)-(3.18) din P 100-1 i este prezentat în
Figura E 6.1.4.
E 6.1.4. CombinaĠii de încrcri în situaĠia seismic de proiectare

Combinarea efectelor aciunilor în situaia seismic de proiectare, pentru verificarea la
starea limit ultim (ULS), conform seciunii 3.3 din P 100-1 i seciunii 6.4.3.2 din
CR 0 - 2012, este:
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i + AEd (S-ULS-DIS)

Factorul de grupare este \2 = 0,3 pentru încrcarea util i funciunea de birouri, vezi
tabelul 7.1 din CR 0 - 2012, iar AEd este valoarea de proiectare a aciunii seismice.
Aceast combinaie de încrcri este aplicabil direct doar pentru verificarea
elementelor disipative ale structurii la ULS.
Conform 6.6.3(2) din P 100-1, eforturile de calcul pentru verificarea elementelor
nedisipative (stâlpilor) la ULS pot fi determinate practic din urmtoarea combinaie de
încrcri:
¦G k, j + ¦ !2,i Qk,i + T AEd (S-ULS-NDIS)

unde :T este valoarea suprarezistenei sistemului structural.
inând cont de prevederile paragrafului 4.5.4(3) din P 100-1 deplasrile structurii
pentru verificarea la ULS pot fi obinute practic din relaia:
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i + cqAEd (S-ULS-DEP)

inând cont de prevederile paragrafului 4.5.4(2) din P 100-1 deplasrile structurii
pentru verificarea la starea limit de serviciu (SLS) pot fi obinute practic din relaia:
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i + qAEd (S-SLS)
E 6.1.5. Calculul structural
E 6.1.5.1. Modelul structurii

Structura a fost analizat folosind un model spaial într-un program de calcul
comercial (vezi Figura E 6.1.5). S-a considerat efectul de diafragm rigid asigurat de
planeele de beton armat. Stâlpii au fost încastrai la baz. Legturile dintre bare
(rigide/articulate) au fost modelate conform datelor din Figura E 6.1.2 i
Figura E 6.1.3. Seciunile elementelor structurale pentru sistemul de preluare a
încrcrilor laterale sunt prezentate în Figura E 6.1.6 i Figura E 6.1.7. Încrcrile
gravitaionale au fost aplicate pe planee (încrcrile permanente i utile) i pe grinzile
perimetrale (încrcarea din perei exteriori). Masele structurii au fost calculate automat
din încrcrile gravitaionale aplicate pe structur.
Figura E 6.1.5 Modelul spaĠial al structurii în programul de calcul.

Figura E 6.1.6 SecĠiuni ale elementelor structurale pentru cadrele din

axele 1 i 5.
Figura E 6.1.7 SecĠiuni ale elementelor structurale pentru cadrele

din axele A, B, C i D.
E 6.1.5.2. Masele structurii

Masele corespund încrcrilor gravitaionale din gruparea seismic. Conform CR 0 -
2012, ecuaia (6.11), încrcrile gravitaionale în gruparea seismic sunt calculate cu
relaia:
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i
Masele i momentele de inerie ale maselor au fost calculate automat de ctre
programul de calcul i sunt prezentate în Tabelul E 6.1.1.
Tabelul E 6.1.1: Masele de nivel i momentele de inerĠie ale maselor.

Nivel Masa, tone Momentul de inerie al maselor, toneum2
4 452,4 56320,3
3 468,9 60593,9
2 469,1 60620,4
1 470,8 61101,3
E 6.1.5.3. Modurile proprii de vibraĠie

S-au luat în calcul 6 moduri proprii de vibraie. Perioadele proprii de vibraie T i
masele modale efective Mn* raportate la masa total a structurii sunt prezentate în
Tabelul E 6.1.2. Se poate observa c suma maselor modale efective din primele 6
moduri proprii de vibraie depete 90% din masa total a structurii, fiind îndeplinit
cerina din seciunea 4.5.3.3 din P 100-1. Deformata structurii în primele trei moduri
proprii de vibraie este prezentat în Figura E 6.1.8.
Tabelul E 6.1.2: Perioadele proprii de vibraĠie i masele modale efective.
Mod
T
*
M n,x *
M n,y ¦M *
n,x ¦M *
n,y
s % % % %
1 0,734 81,0 0,0 81,0 0,0
2 0,688 0,0 79,2 81,0 79,2
3 0,510 0,0 0,0 81,0 79,2
4 0,241 12,3 0,0 93,3 79,2
5 0,224 0,0 13,4 93,3 92,6
6 0,169 0,0 0,0 93,3 92,6
Figura E 6.1.8 Primele trei moduri proprii de vibraĠie ale structurii.
E 6.1.5.4. Calculul modal cu spectre de rspuns

Efectele aciunii seismice au fost determinate folosind calculul modal cu spectre de
rspuns. S-au folosit spectrele de rspuns de proiectare determinate în seciunea E
6.1.3.2, aplicate pe cele dou direcii orizontale ale structurii. Rspunsurile modale au
fost combinate cu regula "combinarea ptratic complet", efectele componentelor
aciunii seismice cu regula "radical din suma ptratelor".
Efectele de torsiune accidental au fost luate în calcul prin aplicarea la fiecare nivel a
unui moment de torsiune egal cu produsul dintre fora lateral i excentricitatea
accidental, pentru fiecare direcie orizontal (vezi 4.5.3.3.3 din P 100-1). Valoarea
excentricitii accidentale a fost considerat egal cu 0,05 din dimensiunea planeului
perpendicular pe direcia considerat a aciunii seismice (vezi 4.5.2.1 din P 100-1).
Efectele de calcul ale aciunii seismice s-au notat cu AEd i au inclus factorul de
importan JI,e=1,0 (vezi relaia 3.1 din P 100-1).
E 6.1.5.5. ImperfecĠiuni globale

Conform paragrafului 5.3.2(4) din SR EN 1993-1-1, modelarea imperfeciunilor
globale în calculul structural nu este necesar dac:
HEd t 0,15VEd
unde HEd este valoarea de calcul a reaciunii orizontale la partea inferioar a nivelului,
iar VEd este valoarea total a încrcrii verticale la partea inferioar a nivelului.
Verificarea relaiei HEd t 0,15VEd pentru fiecare din cele dou direcii orizontale în
situaia seismic de proiectare (combinaia de încrcri S-ULS-DIS) este sintetizat în
Tabelul E 6.1.3.
Tabelul E 6.1.3: Verificarea relaĠiei HEd t 0,15VEd.
HEd,x HEd,y VEd 0,15VEd

nivel HEd,x t 0,15VEd HEd,y t 0,15VEd
kN kN kN kN
4 750 771 4541 681 DA DA
3 1241 1238 9155 1373 NU NU
2 1581 1562 13773 2066 NU NU
1 1762 1743 18406 2761 NU NU
Se observ c nu este îndeplinit condiia HEd t 0,15VEd pe nici una dintre cele dou
direcii orizontale, ceea ce implic necesitatea modelrii imperfeciunilor globale
pentru analiza structurii. Conform paragrafului 5.3.2 din SR EN 1993-1-1
imperfeciunile globale pot fi modelate printr-un sistem de fore laterale echivalente Hi.
I0 = 1/ 200
2 2
Dh dar d h d 1,0 Dh = 0,667
H 3
§ 1·
m = 0,5 ¨1+ ¸ = 0,791
© m¹
I = I0 h m = 0,002635
Forele laterale echivalente Hi de la nivelul i, calculate în funcie de încrcrile
gravitaionale totale Pi de la acelai nivel i imperfeciunea global iniial I rezult:
nivel Pi Hi
kN kN
4 4541 11,97
3 4613 12,16
2 4619 12,17
1 4633 12,21
Conform paragrafului 5.3.2 din SR EN 1993-1-1, în cazul modelelor spaiale,
imperfeciunile globale trebuie modelate pe fiecare direcie orizontal, dar în ipoteze
independente de încrcare.
Astfel, pentru verificrile aferente ULS, rezult urmtoarele combinaii de încrcri:
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i + AEd + I x (S-ULS-DIS-Ix)
¦G k, j + ¦ !2,i Qk,i + T AEd + I x (S-ULS-NDIS-Ix)
¦G k, j + ¦ !2,i Qk,i + cqAEd + I x (S-ULS-DEP-Ix)
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i + AEd + I y (S-ULS-DIS-Iy)
¦G k, j + ¦ !2,i Qk,i + T AEd + I y (S-ULS-NDIS-Iy)
¦G k, j + ¦ !2,i Qk,i + cqAEd + I y (S-ULS-DEP-Iy)
E 6.1.5.6. Efectele de ordinul doi

Importana efectelor de ordinul doi este dat de valoarea coeficientului de sensibilitate
al deplasrii relative de nivel, T, determinat conform 4.6.2.2(2) din P 100-1:
Ptot d r
T
Vtot h
Calculul coeficienilor T pentru fiecare nivel al structurii i pentru fiecare direcie a
imperfeciunilor este sintetizat în Tabelul E 6.1.4 i Tabelul E 6.1.5. Eforturile s-au
determinat din combinaiile de încrcri S-ULS-DIS-Ix i S-ULS-DIS-Iy:

iar deplasrile din S-ULS-DEP-Ix, respectiv S-ULS-DEP-Iy:
Tabelul E 6.1.4: Calculul coeficientului Tîn combinaĠiile de încrcri cu

imperfecĠiuni pe direcĠia X.
Ptot Vtot,X Vtot,Y
nivel Dr,X/h Dr,Y/h TX TY
kN kN kN
4 4541 762 771 0,0146 0,0144 0,087 0,085
3 9155 1265 1238 0,0179 0,0159 0,130 0,117
2 13773 1617 1562 0,0196 0,0165 0,167 0,145
1 18406 1811 1743 0,0132 0,0104 0,134 0,110

imperfecĠiuni pe direcĠia Y.
Ptot Vtot,X Vtot,Y
kN kN kN
4 4541 750 782 0,0145 0,0145 0,088 0,084
3 9155 1241 1262 0,0179 0,0159 0,132 0,115
2 13773 1581 1598 0,0196 0,0165 0,170 0,142
1 18406 1762 1791 0,0131 0,0105 0,137 0,108
Valoarea maxim a coeficientului de sensibilitate la efectele de ordinul doi:
= 0,170
Pentru 0,1 < T d0,2, efectele de ordinul doi trebuie luate în calcul, multiplicând
valorile de calcul ale efectelor aciunii seismice cu factorul:
1
= = 1,205
1
Pentru simplitate, factorul D a fost inclus în combinaiile de încrcri pentru
verificarea la ULS:
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i + T AEd + I x (S-ULS-NDIS-Ix)
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i + cqAEd + I x (S-ULS-DEP-Ix)

¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i + T AEd + I y (S-ULS-NDIS-Iy)
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i + cqAEd + I y (S-ULS-DEP-Iy)
E 6.1.6. Verificarea componentelor structurale la ULS

Conform paragrafului 6.1.3(1) din P 100-1, se folosesc urmtoarele valori ale
coeficienilor pariali de siguran pentru material:
M0 = 1,1
M1 = 1,1
M2 = 1,25
Conform paragrafului 6.2(5) din P 100-1, factorul de suprarezisten de material
pentru S235 (din care sunt realizate elementele disipative) este:
ov = 1,4
E 6.1.6.1. Verificarea grinzilor

Verificarea la ULS este exemplificat
pentru grinda cea mai solicitat,
amplasat în cadrul ax 1 i evideniat în
figura alturat.
Eforturile maxime au rezultat din
combinaia de încrcri S-ULS-DIS-Ix:
M Ed = 577,7 kNm
N Ed = 0 kN
Seciune: IPE 750x173 ( hb = 762 mm bb = 267 mm t fb = 21,6 mm A = 22100 mm 2
I b,y = 205800 u104 mm 4 W pl,y = 6218000 mm3 Av = 11600 mm 2 I t = 2740000 mm 4
iz = 55,7 mm )
Oel: S235 ( f y = 235 N / mm 2 )
Clasa seciunii
Seciunea este de clas 1 conform Tabelului 5.3 din SR EN 1993-1-1. Seciunea
satisface cerina clasei de seciune (clasa 1) pentru elemente disipative supuse la
încovoiere în structuri de clas de ductilitate DCH.
Verificarea zonei disipative de la captul grinzii

Conform paragrafului 6.6.2(1) din P 100-1, grinzile cadrelor necontravântuite trebuie
verificate conform SR EN 1993-1-1 în ipoteza c la unul din capete s-a format o
articulaie plastic. În plus, conform paragrafului 6.6.2(5) din P 100-1, în zona
articulaiei plastice trebuie asigurate legturi laterale la ambele tlpi ale grinzii. Aceste
cerine implic verificarea lungimii stabile a segmentelor adiacente articulaiei plastice
conform 6.3.5 i BB.3 din SR EN 1993-1-1. Poriunile de grind în care nu se
formeaz articulaii plastice (cuprinse între dou reazemele laterale consecutive) se
verific în conformitate cu 6.3.2 din SR EN 1993-1-1 (vezi Figura E 6.1.9). Talpa

superioar are asigurat legturi laterale prin intermediul conectorilor i a plcii de
beton armat. Conectorii nu se dispun în zona articulaiei plastice pe o lungime definit
în seciunea 7.7.5 din SR EN 1998-1 pentru a preveni creterea momentului capabil al
grinzii ca urmare a conlucrrii cu placa de beton armat. La talpa inferioar se dispun
contrafie (vezi Figura E 6.1.10) la captul zonelor disipative, conform cerinelor P
100-1, paragraful 6.6.2(5).
Figura E 6.1.9 Grinda cadrului necontravântuit cu legturile laterale.
Figura E 6.1.10 Contrafie pentru asigurarea legturilor laterale la talpa inferioar a grinzii
cadrului necontravântuit.
Lungimea interax a grinzii: L = 7000 mm

Lungimea grinzii între feele stâlpilor: Lb = 6380 mm
Poziia articulaiei plastice s-a estimat conform relaiei (vezi ANSI/AISC 358-10.
"Prequalified Connections for Special and Intermediate Steel Moment Frames for
Seismic Applications", American Institute of Steel Construction, pentru îmbinri cu
uruburi cu plac de capt):
L p = min hb / 2 3bb = 0,3810 m L p = 0,38 m
S-au dispus contrafie la ambele capete ale grinzii, la o distan de 2Lp = 760,0 mm de
la faa stâlpului (vezi Figura E 6.1.9).
Segmentul de grind cuprins între contrafi i grinda secundar are lungimea de

1 263 mm. Lungimea stabil Lm a segmentului de grind se determin conform
paragrafului 6.3.5.3(1)B sau BB.3.1.1 din SR EN 1993-1-1.
C1 = 1 (acoperitor, moment aproximativ constant pe lungimea considerat).
38iz
Lm = = 2 303 mm
2
1 § N Ed mm / N · 1 § W pl,y · § ·
2 2
fy
¨ ¸+ 2 ¨
¨ ¸¸ ¨ 2 ¸
57,4 © A ¹ 756C1 © AI t ¹ © 235N / mm ¹
1 263 mm d Lm = 2 303 mm o verific.
Conform seciunii 6.2 din SR EN 1993-1-1:
Wpl,y f y
M pl,Rd,b = = 1 328 kNm
M0
Af y
N pl,Rd = = 4 721 kN
M0
V pl,Rd =

Av f y / 3
= 1 431 kN
M0
În zonele plastice poteniale se verific relaiile (6.2)-(6.4) din P 100-1:
M Ed
= 0,4349 d 1,0 o verific.
M pl,Rd,b
N Ed
= 0 d 0,15 o verific.
N pl,Rd
VEd,G = 79,65kN (din încrcrile gravitaionale în combinaia seismic).

2M pl,Rd,b
VEd,M = = 416,4 kN
Lb
VEd = VEd,G +VEd,M = 496,1 kN
VEd
= 0,3467 d 0,5 o verific.
V pl,Rd
Verificare contrafi
Reazemele laterale (contrafiele) adiacente zonelor potenial plastice s-au proiectat
pentru a prelua o for lateral egal cu
0,06ov f y t fbbb = 113,8 kN
Contrafia s-a dispus între talpa inferioar a grinzii principale i talpa superioar a
grinzii secundare perpendiculare, prins de stâlp.
Au rezultat dou corniere L75x50x8 din oel S235, prinse de un guseu cu grosimea de
15 mm din oel S355.
Verificarea segmentului central (elastic) al grinzii

Pentru segmentul central al grinzii cu lungimea de 2 333 mm, cuprins între dou grinzi
secundare, rezult:
LT = 0,233 d LT,0 = 0,4
În aceast situaie elementul nu este sensibil la flambaj prin încovoiere-rsucire, vezi
6.3.2.2(4) din SR EN 1993-1-1. Momentele maxime fiind la capetele barei, nu sunt
necesare verificri suplimentare.
E 6.1.6.2. Calculul suprarezistenĠei sistemului structural

La calculul eforturilor în componentele nedisipative se folosete suprarezistena
sistemului structural, determinat cu relaia (vezi 6.6.3(1) din P 100-1):
T = 1,1 ov M
unde :M = min(:iM), iar :iM = Mpl,Rd,i / MEd,i.
Pentru S235: ov = 1,400 .
Calculul valorilor :iM este sintetizat în Tabelul E 6.1.6 pentru direcia X a structurii i
în Tabelul E 6.1.7 pentru direcia Y a structurii. Rezult, acoperitor, pentru toat
structura, un factor de suprarezisten:
T = 4,0
Alternativ, se pot folosi factori de suprarezisten difereniai pe cele dou direcii
principale ale structurii.
Conform paragrafului 6.6.3(2) din P 100-1, valorile maxime i minime ale :iM trebuie
s difere cu mai puin de 25%. Pe direcia X aceast diferen este de 24% d 25%, iar
pe direcia Y este de 15% d 25%.
Tabelul E 6.1.6: Calculul suprarezistenĠei sistemului structural :T pe direcĠia X a

structurii.
MEd / :M =
Deschidere Nivel Seciune :iM :T
Mpl,Rd min(:iM)
4 IPE550 0,380 2,63
3 IPE750X173 0,365 2,74
1
2 IPE750X173 0,434 2,30
1 IPE750X173 0,417 2,40
4 IPE550 0,378 2,65
3 IPE750X173 0,334 2,99
2 2,27 3,5
2 IPE750X173 0,396 2,53
1 IPE750X173 0,379 2,64
4 IPE550 0,377 2,65
3 IPE750X173 0,369 2,71
3
2 IPE750X173 0,440 2,27
1 IPE750X173 0,424 2,36
Tabelul E 6.1.7: Calculul suprarezistenĠei sistemului structural :T pe direcĠia Y a

structurii.
MEd / :M =
Deschidere Nivel Seciune :iM :T
Mpl,Rd min(:iM)
4 IPE450 0,332 3,01
3 IPE750X134 0,339 2,95
A2
2 IPE750X134 0,380 2,63
1 IPE750X134 0,352 2,84
4 IPE450 0,345 2,90
3 IPE750X134 0,328 3,05
A3
2 IPE750X134 0,365 2,74
1 IPE750X134 0,336 2,98
2,59 4,0
4 IPE450 0,329 3,04
3 IPE750X134 0,344 2,91
B2
2 IPE750X134 0,386 2,59
1 IPE750X134 0,358 2,79
4 IPE450 0,342 2,92
3 IPE750X134 0,333 3,00
B3
2 IPE750X134 0,371 2,70
1 IPE750X134 0,342 2,92
E 6.1.6.3. Verificarea stâlpilor de la parter

Verificarea la ULS a stâlpilor de la parter
este exemplificat pentru elementul cel
mai solicitat, amplasat în cadrul ax 1 i
evideniat în figura alturat.
Eforturile de calcul pentru stâlpi se
determin conform relaiilor (6.6) din P
100-1. În acest exemplu, eforturile
respective s-au obinut direct din
combinaiile de încrcri S-ULS-NDIS-Ix
i S-ULS-NDIS-Iy.
Se remarc totui faptul c paragraful 6.6.1(1) din P 100-1 permite formarea
articulaiilor plastice la baza stâlpilor. În consecin, momentele de calcul de la baza
structurii au fost luate din combinaiile de încrcri folosite pentru proiectarea
elementelor disipative (S-ULS-DIS-Ix i S-ULS-DIS-Ix).
Au rezultat urmtoarele eforturi maxime:

M y,Ed ,1 = 733,3 kNm M z,Ed ,1 = 40,5 kNm (din combinaia S-ULS-DIS-Ix)
M y,Ed ,2 = 455,7 kNm M z,Ed ,2 = 44,4 kNm (din combinaia S-ULS-NDIS-Ix)
N Ed = 1006,1 kN (din combinaia S-ULS-NDIS-Ix)

Vz,Ed = 1209,3 kN Vy,Ed = 43,7 kN (din combinaia S-ULS-NDIS-Ix)
Momentele de la captul inferior s-au notat cu indice 1, iar cele de la captul superior
cu indice 2.
Seciune: HEM600
Oel: S355 ( f y = 355 N / mm 2 )
Clasa seciunii
Clasa seciunii este 1 (conform Tabelului 5.3 din SR EN 1993-1-1) seciunea
satisface cerina clasei de seciune (clasa 1) pentru elemente disipative (baza stâlpului)
supuse la încovoiere în structuri de clas de ductilitate DCH.
Verificarea la încovoiere i compresiune

Stâlpii se verific la efectul combinat al eforturilor axiale i momentelor încovoietoare
conform relaiilor (6.61) i (6.62) din SR EN 1993-1-1, dup cum cere P 100-1,
paragraful 6.6.3(1):
inând cont de faptul c pe de o parte, efectele de ordinul doi au fost luate explicit în
calcul, iar pe de alt parte stâlpul poate forma o articulaie plastic la captul inferior,
s-a considerat o lungime de flambaj egal cu lungimea interax kL: = 3,5m , atât pentru
flambajul prin încovoiere (dup ambele axe), cât i prin încovoiere-rsucire (vezi
paragraful 5.2.2(7)b din SR EN 1993-1-1).
Pentru stâlpul în cauz, cea mai defavorabil relaie este (6.61), dup cum urmeaz:
0,086 + 0,280 + 0,051 = 0,417d o verific.
Verificarea la for tietoare

Conform paragrafului 6.6.3(3) din P 100-1 fora tietoare din stâlp trebuie s verifice
urmtoarele relaii:
Vz,Ed
= 0,433 d o verific.
Vz,pl,Rd
Vy,Ed
Vy,pl,Rd
Verificarea panoului de inim a stâlpului

Grinda: IPE 750x173
Stâlp: HEM 600 ( hc = 620 mm d = 486 mm twp = 21 mm bc = 305 mm tcf = 40 mm
Avc = 14970 mm 2 i y = 255,5 mm iz = 72,2 mm N pl,Rd,c = 11747,3 kN )
Momentul capabil al grinzii: M pl,Rd,b = 1 328 kNm
Poziia articulaiei plastice s-a estimat conform relaiei (vezi ANSI/AISC 358-10,
pentru îmbinri cu uruburi cu plac de capt):
L p = min hb / 2 3bb = 0,3810 m
Lungimea grinzii între feele stâlpilor: Lb = 6,380 m
Fora tietoare din încrcrile gravitaionale în combinaia seismic:
VEd,G = 79,65 kN
Fora tietoare în grind, aferent formrii articulaiilor plastice la capetele grinzii:
2M pl,Rd,b
VEd,M = = 472,8 kN
Lb 2L p
Fora tietoare total în articulaia plastic:
VEdcor = VEd,G +VEd,M = 552,5 kN
Momentul încovoietor de la faa stâlpului aferent formrii articulaiei plastice la
distana Lp:
,b = M pl,Rd,b + L p u VEd = 1538,5 kNm

cor
M pl,Rd
Fora tietoare din panoul de inim a stâlpului se determin conform paragrafului

6.6.3(5) din P 100-1, relaia (6.9).
cor
2M pl,Rd,b
Vwp,Ed = = 4 155 kN
hb t fb
Rezistena la forfecare a panoului de inim a stâlpului se determin conform
SR EN 1993-1-8, paragraful 6.2.6.1:
§ 235 N / mm 2 ·
= ¨ ¸¸ = 0,8136
¨ fy
© ¹
d / twp = 23,14 d 69 = 56,14 overific.
Rezistena plastic la încovoiere a unei tlpi de stâlp este:
f y bc tcf2
M pl, fc,Rd = = 39,37 kNm
4M0
Rigidizrile de continuitate din panoul de inim a stâlpului au grosimea de:
tst = 22mm
i limea total (de pe ambele pri ale inimii) de:
bst = 2 u 142 mm = 284,0 mm
Rezistena plastic la încovoiere a unei rigidizri de continuitate este:
f y bst tst2
M pl,st,Rd = = 11,09 kNm
4M0
Distana dintre axele rigidizrilor de continuitate este:
d s = 740 mm
Rezistena la forfecare a panoului de inim a stâlpului este:
0,9f y Avc § 4M pl, fc,Rd 2M pl, fc,Rd + 2M pl,st,Rd ·
Vwp,Rd = + min ¨ ¸ = 2 647 kN
3M0 © ds ds ¹
Panoul de inim a stâlpului se verific conform relaiei (6.8) din P 100-1:
Vwp,Ed
= 1,570 d o NU verific. Sunt necesare plci de dublare.
Vwp,Rd
Se dispune o plac de dublare cu grosimea ts = 22 mm i limea de
bs = d = 486,0 mm .
bs = 486,0 mm d 40ts = 716,0 mm o verific.

Rezult fora tietoare capabil a panoului de inim rigidizat:
0,9f y Avc +bs twp § 4M pl, fc,Rd 2M pl, fc,Rd + 2M pl,st,Rd ·
Vwp,Rd = + min ¨ ¸ = 4 358 kN
3M0 © ds ds ¹

Vwp,Ed
= 0,953 do verific.
Vwp,Rd
Zvelteea stâlpului
În planul cadrului din ax 1 grinzile pot forma articulaii plastice (vezi paragraful
6.6.3(10) din P 100-1):
kL E
y = = 13,70 d 0,7$ = 53,49 o verific.
iy fy
În afara planului cadrului din ax 1 grinzile nu pot forma articulaii plastice (vezi
paragraful 6.6.3(11) din P 100-1):
kL E
z = = 48,48 d 1,3$ = 99,33 o verific.
iz fy
E 6.1.6.4. Verificarea stâlpilor de la celelalte niveluri decât parterul

Verificarea la ULS a stâlpilor de la
celelalte niveluri decât parterul este
exemplificat pentru elementul cel mai
solicitat, amplasat în cadrul ax 1 i
combinaiile de încrcri S-ULS-NDIS-Ix
i S-ULS-NDIS-Iy.
Au rezultat urmtoarele eforturi maxime (din combinaia S-ULS-NDIS-Ix):
M y,Ed ,1 = 2304,6 kNm M z,Ed ,1 = 24,7 kNm
M y,Ed ,2 = 1243,5 kNm M z,Ed ,2 = 19,4 kNm
N Ed = 731,0 kN
Vz,Ed = 1293,2 kN Vy,Ed = 9,8 kN
cu indice 2.
Seciune: HEM600
Oel: S355 ( f y = 355 N / mm 2 )

inând cont de faptul c efectele de ordinul doi i imperfeciunile globale au fost luate
explicit în calcul, s-a considerat o lungime de flambaj egal cu lungimea interax
kL: = 3,5m , atât pentru flambajul prin încovoiere (dup ambele axe), cât i prin
încovoiere-rsucire (vezi paragraful 5.2.2(7)b din SR EN 1993-1-1).
0,062 + 0,831 + 0,040 = 0,934d o verific.

Conform paragrafului 6.6.3(3) din P 100-1 fora tietoare din stâlp trebuie s verifice
urmtoarele relaii:
Vz,Ed
= 0,463 d o verific
Vz,pl,Rd
Vy,Ed
= 0,002 d o verific
Vy,pl,Rd
Verificarea panoului de inim a stâlpului

Grinda: IPE 750x173
Stâlp: HEM 600 ( hc = 620 mm d = 486 mm twp = 21 mm bc = 305 mm tcf = 40 mm
Avc = 14970 mm 2 i y = 255,5 mm iz = 72,2 mm N pl,Rd,c = 11747,3 kN )
L p = min hb / 2 3bb = 0,3810 m
VEd,G = 79,65 kN
Fora tietoare în grind, aferent formrii articulaiilor plastice la capetele grinzii:
2M pl,Rd,b
VEd,M = = 472,8 kN
Lb 2Lp
VEdcor = VEd,G +VEd,M = 552,5 kN
Momentul încovoietor de la faa stâlpului aferent formrii articulaiei plastice la
distana Lp:
,b = M pl,Rd,b + L p u VEd = 1538,5 kNm

cor
M pl,Rd
Fora tietoare din panoul de inim a stâlpului se determin conform paragrafului

6.6.3(5) din P 100-1, relaia (6.9).
cor
2M pl,Rd,b
Vwp,Ed = = 4 155 kN
hb t fb
Rezistena la forfecare a panoului de inim a stâlpului se determin conform
SR EN 1993-1-8, paragraful 6.2.6.1:
§ 235 N / mm 2 ·
= ¨ ¸¸ = 0,8136
¨ fy
© ¹
d / twp = 23,14 d 69 = 56,14 overific.

Rezistena plastic la încovoiere a unei tlpi de stâlp este:
f y bc tcf2
M pl, fc,Rd = = 39,37 kNm
4M0
Rigidizrile de continuitate din panoul de inim a stâlpului au grosimea de:
tst = 22mm
i limea total (de pe ambele pri ale inimii) de:
bst = 2 u 142 mm = 284,0 mm
Rezistena plastic la încovoiere a unei rigidizri de continuitate este:
f y bst tst2
M pl,st,Rd = = 11,09 kNm
4M0
Distana dintre axele rigidizrilor de continuitate este:
d s = 740 mm
Rezistena la forfecare a panoului de inim a stâlpului este:
0,9f y Avc § 4M pl, fc,Rd 2M pl, fc,Rd + 2M pl,st,Rd ·
Vwp,Rd = + min ¨ ¸ = 2 647 kN
3M0 © d s d s ¹
Vwp,Ed
= 1,570 d o NU verific. Sunt necesare plci de dublare.
Vwp,Rd
Se dispune o plac de dublare cu grosimea ts = 22 mm i limea de
bs = d = 486,0 mm .
bs = 486,0 mm d 40ts = 716,0 mm o verific.

Rezult fora tietoare capabil a panoului de inim rigidizat:
0,9f y Avc +bs twp § 4M pl, fc,Rd 2M pl, fc,Rd + 2M pl,st,Rd ·
Vwp,Rd = + min ¨ ¸ = 4 358 kN
3M0 © ds ds ¹

Vwp,Ed
= 0,953 do verific.
Vwp,Rd
Zvelteea stâlpului
În planul cadrului din ax 1 grinzile pot forma articulaii plastice (vezi paragraful
6.6.3(10) din P 100-1):
kL E
y = = 13,70 d 0,7$ = 53,49 o verific.
iy fy
În afara planului cadrului din ax 1 grinzile nu pot forma articulaii plastice (vezi
paragraful 6.6.3(11) din P 100-1):
kL E
z = = 48,48 d 1,3$ = 99,33 o verific.
iz fy
E 6.1.6.5. Îmbinrile grind-stâlp

S-a optat pentru o îmbinare grind-stâlp nedisipativ, cu plac de capt i uruburi de
înalt rezisten. Conform seciunilor 6.6.4 i 6.5.5 din P 100-1, îmbinarea trebuie
proiectat pentru a avea o suprarezisten de cel puin 1,1Jov fa de elementul îmbinat
(grinda).
Eforturile de calcul în îmbinare

L p = min hb / 2 3bb = 0,3810 m
Momentul capabil al grinzii în articulaiile plastice inând cont de suprarezisten:
M *pl,Rd,b = 1,1ov M pl,Rd,b = 2 046 kNm
VEd,G = 79,65 kN
Fora tietoare aferent formrii articulaiilor plastice la capetele grinzii:
2M *pl,Rd,b
VEd,M = = 728,3 kN
Lb 2L p
VEd* = VEd,G +VEd,M = 807,9 kN
Momentul încovoietor i fora tietoare de la faa stâlpului aferente formrii
articulaiei plastice la distana Lp:
M Ed,i = M *pl,Rd,b + L p u VEd* = 2 354 kNm
VEd,i = VEd* = 807,9 kN
Calculul îmbinrii
Îmbinarea s-a verificat conform SR EN 1993-1-8 folosind metoda componentelor, cu
urmtoarele modificri:
- nu a fost luat în calcul componenta "panoul de inim al stâlpului" aceasta
fiind verificat separat conform prevederilor P 100-1 i SR EN 1993-1-8, fr a
fi necesar suprarezistena fa de grinzi;
- nu au fost luate în calcul componentele aferente grinzii – "inima grinzii la
întindere" i "talpa i inima grinzii la compresiune" – deoarece aceste
componente corespund formrii articulaiei plastice în grind.
A rezultat o plac de capt cu grosimea de 30 mm din S355 i 16 uruburi M36 gr 10.9

(vezi Figura E 6.1.11).
16M36gr.10.9
B
60
115
135
10
120
120
10
762
120
995
120
120
10
140
118
60
B 60 180 60
300
Figura E 6.1.11 Îmbinarea grind-stâlp.
M Ed,i = 2 354 kNm d M Rd,i =2523kNm o verific.

VEd,i = 807,9 kN d VRd,i =2581kN o verific.
Sudurile de pe tlpi au fost realizate cu ptrundere complet i nivel B de acceptare a
defectelor, iar rdcina sudurii a fost întrit printr-o sudur de col, asigurându-se
astfel o suprarezisten a sudurii fa de talp. Sudura de pe inim a fost realizat cu
sudur de col pe ambele pri, pentru a dezvolta o capacitate egal cu cea a inimii.
E 6.1.7. Verificarea deplasrilor la SLS

Verificarea deplasrilor la SLS se efectueaz conform prevederilor paragrafului
4.5.4(2) i seciunii E.1 din P 100-1. Pentru componentele nestructurale din materiale
cu capacitate mare de deformare, valoarea admis a deplasrii relative de nivel este
SLS
d r,a = 0,0075h . Practic, valorile deplasrilor relative de nivel la SLS s-au determinat
din combinaia de încrcri:
¦G k, j + ¦ !2,i Qk,i + qAEd (S-SLS)

unde = 0,5 i q = 6,5 q = 3,250
Deplasrile relative de nivel la SLS sunt prezentate în Tabelul E 6.1.8. Situaia cea mai
defavorabil se regsete la nivelul 2 pe direcia X:
d rSLS = 0,0063h d d r,a
SLS
= 0,0075h o verific.
Tabelul E 6.1.8: Deplasrile relative de nivel la SLS.
d rSLS / h
Nivel
Direcia X Direcia Y
4 0,0047 0,0046
3 0,0058 0,0051
2 0,0063 0,0053
1 0,0042 0,0034
E 6.1.8. Verificarea deplasrilor la ULS

Verificarea deplasrilor la ULS se efectueaz conform prevederilor paragrafului
4.5.4(3) i seciunii E.2 din P 100-1. Valoarea admis a deplasrii relative de nivel este
SLU
d r,a = 0,025h . Practic, valorile deplasrilor relative de nivel la ULS s-au determinat
din combinaiile de încrcri:
Calculul factorului c pe direcia X a structurii:

Suprarezistena sistemului structural: T = 3,5
Factorul de comportare: q = 6,5
Factorul de multiplicare a efectelor aciunii seismice datorit efectelor de ordinul 2:
= 1,205
TC
T1: = 0,73s d TC = 1,600 s c = T / q + 1 T / q = 1,550 d 3
T1
c q = 12,14
Calculul factorului c pe direcia Y a structurii:

Suprarezistena sistemului structural: T = 4
= 1,205
TC
T1 = 0,69s d TC = 1,600 s c = T / q + 1 T / q = 1,507 d 3
T1
c q = 11,80
Calculul deplasrilor la ULS

Acoperitor, s-a considerat aceeai valoare a produsului c q = 12,14 pentru ambele
direcii orizontale ale structurii.
Valorile deplasrilor relative de nivel la ULS determinate din combinaiile S-ULS-

DEP-Ix i S-ULS-DEP-Iy sunt prezentate în Tabelul E 6.1.9. Situaia cea mai
d rULS 0,024h d d rULS
,a 0,025h o verific .
Tabelul E 6.1.9: Deplasrile relative de nivel la ULS.

d rULS / h
Nivel
Direcia X Direcia Y
4 0,018 0,017
3 0,022 0,019
2 0,024 0,020
1 0,016 0,013
E 6.2. Structur în cadre contravântuite centric

Înlime: H = 14 m
încrcrilor laterale este compus din cadre contravântuite centric în V inversat dispuse
perimetral pe direcia X în axele 1 i 5 i pe direcia Y în axele A i D, vezi
Figura E 6.2.2 i Figura E 6.2.3.

Cadre ax 1 si 5 Cadre ax A si D
3,5 3,5 3,5 3,5

14,0
7,0 7,0 7,0 7,0 7,0 7,0 7,0
21,0 28,0
Figura E 6.2.3 SecĠiuni verticale prin axele 1, 5 i A, B, C, D.
Elementele structurii de rezisten se confecioneaz din profile laminate dublu T din
oel S355 (grinzile i stâlpii) i profile rectangulare cave din oel S355
(contravântuirile).
mare.

laterale.
E 6.2.3. Încrcri

Gk1 = 5,0 kN / m 2
Gk2 = 5,5 kN / m 2
Gk3 = 1,0 kN / m 2
de calcul.
1/NA:
Qk1 = 2,5 kN / m 2 + 0,8 kN / m 2 = 3,3 kN / m 2
SR EN 1991-1-1 i SR EN 1991-1-1/NA:
Qk2 = 2,5 kN / m 2

ag = 0,3 g
2.5
Sd, m/s2
1.5
0.5
0 1 2 3 4
T, s
(3.3)-(3.6) din P 100-1 în funcie de factorul de amplificare dinamic 0 : = 2,5 i de
TB = 0,32 s TC = 1,6 s TD = 2,0 s

DCH, vezi seciunea 6.1.2 din P 100-1. Rezult factorul de comportare q = 2,5 pentru
cadre din oel contravântuite centric în V inversat, regulate pe vertical i clasa de
ductilitate a structurii DCH, conform P 100-1, Tabelul E 6.3.
Figura E 6.2.4.

CR 0 - 2012, este:

nedisipative (stâlpi) la ULS pot fi determinate practic din urmtoarea combinaie de
încrcri:

inând cont de prevederile paragrafului 4.5.4(3) din P 100-1, deplasrile structurii
¦G k, j + ¦ !2,i Qk,i + cqAEd (S-ULS-DEP)


planeele de beton armat. Stâlpii au fost încastrai la baz. Legturile dintre bare
(rigide/articulate) au fost modelate conform datelor din Figura E 6.2.2 i
Figura E 6.2.3. Seciunile elementelor structurale pentru sistemul de preluare a
încrcrilor laterale sunt prezentate în Figura E 6.2.6 i Figura E 6.2.7. Încrcrile
gravitaionale au fost aplicate pe planee (încrcrile permanente i utile) i pe grinzile
perimetrale (încrcarea din perei exteriori). Masele structurii au fost calculate automat
din încrcrile gravitaionale aplicate pe structur.
Figura E 6.2.6 SecĠiuni ale elementelor structurale pentru cadrele din axele 1 i 5.

din axele A, B, C i D.

relaia:
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i

4 448,2 55774,0
3 455,7 58636,5
2 458,8 59155,8
1 462,8 60036,1

Mod
T
*
M n,x *
M n,y ¦M *
n,x ¦M *
n,y
s % % % %
1 0,545 80,8 0,0 80,8 0,0
2 0,544 0,0 80,7 80,8 80,7
3 0,353 0,0 0,0 80,8 80,7
4 0,200 13,5 0,0 94,3 80,7
5 0,200 0,0 13,6 94,3 94,3
6 0,131 0,0 0,0 94,3 94,3

rspuns. S-au folosit spectrele de rspuns de proiectare determinate în seciunea
E 6.2.3.2, aplicate pe cele dou direcii orizontale ale structurii. Rspunsurile modale
au fost combinate cu regula "combinarea ptratic complet", efectele componentelor

HEd t 0,15VEd
Tabelul E 6.2.3. Se observ c relaia HEd t 0,15VEd este verificat în toate cazurile,
astfel încât imperfeciunile globale nu sunt luate în calcul.

kN kN kN kN
4 1841 1841 4455 668 DA DA
3 3132 3131 8926 1339 DA DA
2 3980 3978 13450 2017 DA DA
1 4415 4411 17988 2698 DA DA

Ptot d r
=
Vtot h
Calculul coeficienilor T pentru fiecare nivel al structurii este sintetizat în
Tabelul E 6.2.4. Eforturile s-au determinat din combinaiile de încrcri S-ULS-DIS,
iar deplasrile din S-ULS-DEP.
Tabelul E 6.2.4: Calculul coeficientului T

Ptot Vtot,X Vtot,Y
nivel
kN kN kN
Dr,X/h Dr,Y/h TX TY
4 4455 1841 1841 0,0084 0,0083 0,020 0,020

3 8926 3132 3131 0,0102 0,0100 0,029 0,029
2 13450 3980 3978 0,0095 0,0093 0,032 0,031
1 17988 4415 4411 0,0076 0,0073 0,031 0,030

= 0,032 d 0,1 efectele de ordinul 2 pot fi neglijate.

M0 = 1,1
M1 = 1,1
M2 = 1,25
ov = 1,25
E 6.2.6.1. Verificarea contravântuirilor

pentru contravântuirea de la nivelul 3 al
cadrului din axul 1, evideniat în figura
alturat.
Eforturile de calcul în situaia seismic de
proiectare (combinaia de încrcri
S-ULS-DIS) sunt:
N Ed,i = 972,8 kN (întindere)
N Ed,c = 1094,2 kN (compresiune)
Seciune: SHHF 180x180x6,3

Oel: S355 ( f y = 355 N / mm 2 )
Clasa seciunii
satisface cerina clasei de seciune (clasa 1) pentru elemente disipative supuse la
compresiune în structuri de clas de ductilitate DCH (vezi 6.7.3(7) i Tabelul E 6.4 din
P 100-1).
Verificarea contravântuirii la întindere

Rezistena plastic de proiectare a seciunii la efort axial, conform SR EN 1993-1-1
este:
N pl,Rd = 1397,4 kN
Verificarea de rezisten a seciunii la efortul axial de întindere, conform SR EN 1993-
1-1 este:
N Ed,i
= 0,6961 d 1,0 o verific.
N pl,Rd
Verificarea contravântuirii la compresiune

Schema de principiu a unui panou contravântuit este prezentat în Figura E 6.2.9. S-a
adoptat o îmbinare cu guseu, care prin plasticizarea acestuia s permit flambajul
contravântuirii în afara planului. În consecin, lungimea de flambaj Lcr a
contravântuirii a fost considerat egal cu lungimea liber între seciunile guseului
care permit încovoierea acestuia în afara planului (vezi Figura E 6.2.9).
Pentru Lcr = 3,8 m rezult 0, 714 , iar rezistena de calcul a contravântuirii la
flambaj prin încovoiere, conform SR EN 1993-1-1 este:
N b,Rd = 1175,5 kN
Verificarea barei la compresiune, conform SR EN 1993-1-1 este:
N Ed,c
= 0,9308 d 1,0 o verific.
N b,Rd
tg
2
m
,8
3
=
Lcr
tg
2
Figura E 6.2.9 Schema de principiu a unui panou contravântuit.
Zvelteea contravântuirii
Conform paragrafului 6.7.3(3) din P 100-1, la cadrele contravântuite în V, zvelteea
diagonalei trebuie s verifice condiia:
0, 714 d o verific.

T = 1,1 ov N
unde :N = min(:iN), iar :iN = Npl,Rd,i / NEd,i.
Pentru S355: ov = 1,25 .
Calculul valorilor :iM este sintetizat în Tabelul E 6.2.5 pentru direcia X a structurii i
T = 1,8

structurii.
Nivel Seciune NEd / Npl,Rd : iN :N = :T
min(:iN)
4 SHHF140X140X6,3 0,62 1,61
3 SHHF180X180X6,3 0,783 1,28
1,28 1,8
2 SHHF200X200X8 0,751 1,33
1 SHHF200X200X8 0,656 1,52

structurii.
:N =
Nivel Seciune NEd / Npl,Rd :i
N
:T
min(:iN)
4 SHHF140X140X6,3 0,587 1,70
3 SHHF180X180X6,3 0,752 1,33
1,33 1,8
2 SHHF200X200X8 0,725 1,38
1 SHHF200X200X8 0,631 1,58
Conform paragrafului 6.7.4(2) din P 100-1, valorile maxime i minime ale :iM trebuie
E 6.2.6.3. Verificarea stâlpilor

Verificarea la ULS a stâlpilor este
combinaia de încrcri S-ULS-NDIS.
Au rezultat urmtoarele eforturi maxime:

M y,Ed ,1 = 1058,8 kNm M z,Ed ,1 = 371,7 kNm
M y,Ed ,2 = 354,4 kNm M z,Ed ,2 = 54,7 kNm
N Ed = 5184,6 kN
Vz,Ed = 402,9 kN Vy,Ed = 120,4 kN
cu indice 2.
Seciune: HD400u421 ( i y = 172,4 mm )
Oel: S355 ( f y = 355 N / mm 2 )

inând cont de faptul c efectele de ordinul doi sunt neglijabile, iar stâlpul este
încastrat la baz, s-a considerat o lungime de flambaj egal cu kL = 0,7 u 3,5 m , atât
pentru flambajul prin încovoiere (dup ambele axe), cât i prin încovoiere-rsucire
(vezi paragraful 5.2.2(7)b din SR EN 1993-1-1).
0,299 + 0,370 + 0,256 = 0,925d o verific.

Conform SR EN 1993-1-1, fora tietoare din stâlp trebuie s verifice urmtoarele
relaii:
Vz,Ed
Vz,pl,Rd
Vy,Ed
Vy,pl,Rd
inând cont de faptul c raportul dintre fora tietoare de calcul i rezistena de calcul
la forfecare a seciunii este mai mic de 0,5, nu este necesar considerarea interaciunii
dintre încovoiere i forfecare.
Zvelteea stâlpului
Zvelteea stâlpilor trebuie s verifice urmtoarea condiie (vezi paragraful 6.7.4(6) din
P 100-1) în planul contravântuit:
kL E
y = = 14,21 d 1,3$ = 99,33 o verific.
iy fy
E 6.2.6.4. Verificarea grinzilor cadrului contravântuit

Verificarea la ULS a grinzilor cadrelor
contravântuite este exemplificat pentru
grinda de la nivelul 2 din cadrul ax A,
Eforturile de calcul pentru grinzile
cadrelor contravântuite se determin
conform relaiilor (6.14) din P 100-1. În
acest exemplu, eforturile respective s-au
obinut direct din combinaia de încrcri
S-ULS-NDIS.
În plus, conform paragrafului 6.7.4(3) din P 100-1, grinzile cadrelor contravântuite
centric în V inversat trebuie proiectate pentru a prelua încrcrile gravitaionale din
combinaia seismic i eforturile produse de aciunea seismic aplicat grinzii de ctre
contravântuiri dup flambajul diagonalei comprimate. Aceste eforturi se calculeaz
considerând Npl,Rd pentru diagonala întins i 0,3Npl,Rd pentru diagonala comprimat.
Aceast situaie a fost luat în calcul considerând un model plan al cadrului
contravântuit (dar fr diagonale), pe care s-au aplicat încrcrile gravitaionale din
combinaia seismic de încrcri i forele Npl,Rd,i i 0,3Npl,Rd,i corespunztoare
diagonalelor întinse i, respectiv, comprimate (vezi Figura E 6.2.10).
Dintre cele dou situaii (combinaia S-ULS-NDIS i efectul forelor neechilibrate din
contravântuiri) cea mai defavorabil a rezultat ultima.
Eforturile maxime în grinda analizat sunt:
M y,Ed ,1 = 883,8 kNm M y,Ed ,2 = 981,9 kNm
N Ed = 901,9 kN
Vz,Ed = 563,9 kN
Momentul de la captul grinzii s-a notat cu indice 1, iar cel de la mijloc cu indice 2.
Seciune: HEA550
Oel: S355 ( f y = 355 N / mm 2 )
Gk + \2Qk
Npl,Rd,4 0,3Npl,Rd,4
Figura E 6.2.10 Schema static folosit pentru calculul eforturilor în grinzile cadrelor
necontravântuite.
planseu
grindaprincipala
grindasecundara
contrafisa
contravantuire
Figura E 6.2.11 Contrafi pentru asigurarea legturii laterale a grinzii.

Conform paragrafului 6.7.4(5) din P 100-1, în seciunea de intersecie cu diagonalele,
grinda trebuie prevzut, atât la talpa superioar cât i la talpa inferioar, cu legturi
laterale. La talpa superioar legturile laterale sunt asigurate de planeul de beton
armat i conectori, iar la talpa inferioar s-a dispus o contrafi (vezi Figura E 6.2.11).

Grinda se verific la efectul combinat al efortului axial i momentului încovoietor
inând cont de legtura lateral de la mijlocul grinzii, lungimea de flambaj a grinzii

pentru flambajul prin încovoiere-rsucire i flambaj prin încovoiere s-a considerat
egal cu jumtate din lungimea ei.
Pentru grinda analizat, cea mai defavorabil relaie este (6.62), dup cum urmeaz:
0,132 + 0,802 = 0,934d o verific.

Conform SR EN 1993-1-1 verificarea la for tietoare este:
Vz,Ed
Vz,pl,Rd
E 6.2.6.5. Îmbinrile elementelor disipative (contravântuirilor)

S-a adopta o îmbinare sudat cu guseu, care s permit flambajul contravântuirii în
afara planului prin încovoierea unei poriuni a guseului cu limea egal cu de dou ori
grosimea acestuia tg (ANSI/AISC 341-10. "Seismic Provisions for Structural Steel
Buildings". American Institute of Steel Construction.), vezi Figura E 6.2.9. Conform
seciunilor 6.7.3 i 6.5.5 din P 100-1, îmbinarea trebuie proiectat pentru a avea o
suprarezisten de cel puin 1,1Jov fa de elementul îmbinat (contravântuire).
Îmbinarea se va dimensiona conform SR EN 1993-1-8 la efortul axial:
N Ed,imb = 1,1ov N pl,Rd = 1 921 kN
E 6.2.6.6. Îmbinrile elementelor nedisipative (stâlpi i grinzi)

Îmbinrile elementelor nedisipative se vor dimensiona conform SR EN 1993-1-8 la
eforturile de calcul aferente acestor elemente. Practic, eforturile rezult din combinaia
de încrcri S-ULS-NDIS. Pentru grinzile cadrului contravântuit centric se consider,
în plus, i eforturile produse de aciunea seismic aplicat grinzii de ctre
contravântuiri dup flambajul diagonalei comprimate.

SLS

unde = 0,5 i q = 2,5 q = 1,25
SLS
d rSLS / h
Nivel
Direcia X Direcia Y
4 0,0027 0,0027
3 0,0033 0,0032
2 0,0030 0,0030
1 0,0024 0,0023

SLU

TC
T1 = 0,545 s d TC = 1,600 s c = T / q + 1 T / q = 1,542 d 3
T1
c q = 3,855

TC
T1 = 0,544 s d TC = 1,600 s c = T / q + 1 T / q = 1,544 d 3
T1
c q = 3,859

S-a considerat aceeai valoare a produsului c q = 3,9 pentru ambele direcii orizontale
ale structurii.
Valorile deplasrilor relative de nivel la ULS determinate din combinaia S-ULS-DEP
sunt prezentate în Tabelul E 6.2.8. Situaia cea mai defavorabil se regsete la nivelul
3 pe direcia X:
d rULS / h
Nivel
Direcia X Direcia Y
4 0,0084 0,0083
3 0,0102 0,0100
2 0,0095 0,0093
1 0,0076 0,0073
E 6.3. Structur în cadre contravântuite excentric

Înlime: H = 14 m
încrcrilor laterale este compus din cadre contravântuite excentric dispuse perimetral
pe direcia X în axele 1 i 5 i pe direcia Y în axele A i D, vezi Figura E 6.3.2 i
Figura E 6.3.3.

Cadreax1si5 CadreaxAsiD
3,5 3,5 3,5 3,5

14,0
7,0 7,0 7,0 7,0 7,0 7,0 7,0
21,0 28,0
Figura E 6.3.3 SecĠiuni verticale prin axele 1, 5 i A, D.
Elementele structurii de rezisten se confecioneaz din profile laminate dublu T din
oel S355 (grinzile, stâlpii i contravântuirile).
mare.

laterale.
E 6.3.3. Încrcri

Gk1 = 5,0 kN / m 2
Gk2 = 5,5 kN / m 2

Gk3 = 1,0 kN / m 2
de calcul.
1/NA:
Qk1 = 2,5 kN / m 2 + 0,8 kN / m 2 = 3,3 kN / m 2
SR EN 1991-1-1 i SR EN 1991-1-1/NA:
Qk2 = 2,5 kN / m 2

ag = 0,3 g
2.5
Sd, m/s2
1.5
0.5
0 1 2 3 4
T, s
(3.3)-(3.6) din P 100-1 în funcie de factorul de amplificare dinamic 0 = 2,5 i de
TB = 0,32 s TC = 1,6 s TD = 2,0 s
DCH, vezi seciunea 6.1.2 din P 100-1. Rezult factorul de comportare q = 6 pentru
cadre contravântuite excentric din oel, regulate pe vertical i clasa de ductilitate a

structurii DCH, conform P 100-1, Tabelul E 6.3.
Figura E 6.3.4.

CR 0 - 2012, este:

nedisipative (stâlpii, contravântuirile i segmentele de grind din afara barelor
disipative) la ULS pot fi determinate practic din urmtoarea combinaie de încrcri:



planeele de beton armat. Totui, nodurile aferente barelor disipative au fost excluse
din definiia diafragmelor, pentru ca modelul de calcul s reprezinte corect forele
axiale din barele disipative i grinzile care le conin. Stâlpii au fost încastrai la baz.
Legturile dintre bare (rigide/articulate) au fost modelate conform datelor din
Figura E 6.3.2 i Figura E 6.3.3. Seciunile elementelor structurale pentru sistemul de
preluare a încrcrilor laterale sunt prezentate în Figura E 6.3.6 i Figura E 6.3.7.
Încrcrile gravitaionale au fost aplicate pe planee (încrcrile permanente i utile) i
pe grinzile perimetrale (încrcarea din perei exteriori). Masele structurii au fost
calculate automat din încrcrile gravitaionale aplicate pe structur.
IPE400 HE240A IPE400

HE260B
HE300B
HE300B
HE260B
HE
0B
1,0
28
28
HE
0B
HE260B
HE300B
HE300B
HE260B
HE
0B
1,2
28
28
HE
0B

HE260B
HE340B
HE340B
HE260B
HE
0B
1,2
34
34
HE
0B

HE260B
HE340B
HE340B
HE260B
HE
0B
1,2
34
34
HE
0B
Figura E 6.3.6 SecĠiuni ale elementelor structurale pentru cadrele din axele 1 i 5.
IPE220 HE240A IPE220 IPE220

HE260B
HE300B
HE300B
HE260B
HE260B
HE
0B
1,0
28
28
HE
0B

HE260B
HE300B
HE300B
HE260B
HE260B
0B
HE
1,2
28
28
HE
0B

HE260B
HE340B
HE340B
HE260B
HE260B
HE
0B
1,2
34
34
HE
0B

HE260B
HE340B
HE340B
HE260B
HE260B
HE
0B
1,2
34
34
HE
0B

din axele A i D.
a
e
excentricitateinterax excentricitate
contravantuiri contravantuiriin
modeluldecalcul
e
lungimebaradisipativa
(a) (b)
Figura E 6.3.8 Modelarea lungimii barei disipative.
Comportarea unei bare disipative depinde major de lungimea acesteia. În mod ideal,
lungimea barei disipative (e) msurat între capetele contravântuirii ar trebui s fie
egal cu excentricitatea format de intersecia dintre axele contravântuirilor i axa
grinzii (ea). În realitate, datorit dimensiunii seciunilor grinzii i ale contravântuirilor,
lungimea barei disipative e, poate fi diferit de excentricitatea interax a
contravântuirilor (ea), vezi Figura E 6.3.8a. Un model de calcul cu elemente finite de
tip bar în care elementele structurale sunt dispuse în ax ar subestima momentele
încovoietoare din segmentele de grind din afara barei disipative i din contravântuire
(atunci când ea > e) sau pe cele din bara disipativ (atunci când ea < e). O posibil
soluie (folosit în acest caz) este adoptarea unui model de calcul în care înclinarea
contravântuirilor s fie ajustat astfel ca excentricitatea teoretic în axa grinzii format
de axele contravântuirilor s fie egal cu lungimea fizic a barei disipative (e), vezi
Figura E 6.3.8b.

relaia:
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i

4 439,3 54245,8
3 443,4 56525,0
2 443,8 56593,2
1 446,0 57169,8

Mod
T
*
M n,x *
M n,y ¦M *
n,x ¦M *
n,y
s % % % %
1 0,663 79,4 0,0 79,4 0,0
2 0,662 0,0 79,3 79,4 79,3
3 0,427 0,0 0,0 79,4 79,3
4 0,239 15,3 0,0 94,8 79,3
5 0,238 0,0 15,4 94,8 94,7
6 0,156 0,0 0,0 94,8 94,7

rspuns. S-au folosit spectrele de rspuns de proiectare determinate în seciunea E
6.3.3.2, aplicate pe cele dou direcii orizontale ale structurii. Rspunsurile modale au
fost combinate cu regula "combinarea ptratic complet", efectele componentelor

HEd t 0,15VEd
Tabelul E 6.3.3.

kN kN kN kN
4 800 801 4418 663 DA DA
3 1304 1303 8855 1328 NU NU
2 1637 1636 13313 1997 NU NU
1 1832 1831 17785 2668 NU NU
Se observ c nu este îndeplinit condiia HEd t 0,15VEd pe nici una dintre cele dou
direcii orizontale, ceea ce implic necesitatea modelrii imperfeciunilor globale
pentru analiza structurii. Conform paragrafului 5.3.2 din SR EN 1993-1-1
imperfeciunile globale pot fi modelate printr-un sistem de fore laterale echivalente Hi.
I0 = 1/ 200
2 2
h = dar d h d 1,0 Dh = 0,667
H 3
§ 1·
m = 0,5 ¨1+ ¸ = 0,791
© m¹
I = I0 h m = 0.002635
Forele laterale echivalente Hi de la nivelul i, calculate în funcie de încrcrile
gravitaionale totale Pi de la acelai nivel i imperfeciunea global iniial I rezult:
nivel Pi Hi
kN kN
4 4418 11,64
3 4438 11,69
2 4458 11,75
1 4472 11,78
Conform paragrafului 5.3.2 din SR EN 1993-1-1, în cazul modelelor spaiale,

imperfeciunile globale trebuie modelate pe fiecare direcie orizontal, dar în ipoteze
independente de încrcare.
Astfel, pentru verificrile aferente ULS, rezult urmtoarele combinaii de încrcri:

¦G k, j + ¦ !2,i Qk,i + T AEd + I y (S-ULS-NDIS-Iy)

Ptot d r
=
Vtot h
Calculul coeficienilor T pentru fiecare nivel al structurii i pentru fiecare direcie a
imperfeciunilor este sintetizat în Tabelul E 6.3.4 i Tabelul E 6.3.5. Eforturile s-au
determinat din combinaiile de încrcri S-ULS-DIS-Ix i S-ULS-DIS-Iy:

iar deplasrile din S-ULS-DEP-Ix, respectiv S-ULS-DEP-Iy:

imperfecĠiuni pe direcĠia X.
Ptot Vtot,X Vtot,Y
kN kN kN
4 4418 812 801 0,0166 0,0163 0,090 0,090
3 8855 1327 1303 0,0202 0,0198 0,135 0,134
2 13313 1672 1636 0,0177 0,0173 0,141 0,141
1 17785 1879 1831 0,0132 0,0128 0,125 0,124

imperfecĠiuni pe direcĠia Y
Ptot Vtot,X Vtot,Y
kN kN kN
4 4418 800 813 0,0165 0,0163 0,091 0,089
3 8855 1304 1327 0,0202 0,0198 0,137 0,132
2 13313 1637 1671 0,0177 0,0174 0,144 0,138
1 17785 1832 1877 0,0132 0,0128 0,128 0,121
= 0,144
Pentru 0,1 < T d0,2, efectele de ordinul doi trebuie luate în calcul, multiplicând
valorile de calcul ale efectelor aciunii seismice cu factorul:
1
= = 1,168
1
Pentru simplitate, factorul D a fost inclus în combinaiile de încrcri pentru
verificarea la ULS:
¦G k, j + ¦ ! 2,i Qk,i + T AEd + I y (S-ULS-NDIS-Iy)

M0 = 1,1
M1 = 1,1
M2 = 1,25
ov = 1,25
E 6.3.6.1. Verificarea barelor disipative

pentru bara disipativ cea mai solicitat,
amplasat în cadrul ax 1 i evideniat în
figura alturat.
Eforturile maxime au rezultat din
combinaia de încrcri S-ULS-DIS-Ix:
VEd = 537,9 kN
M Ed = 335,7 kNm
N Ed = 8,32 kN
Seciune: HEA340 ( h = 330 mm b = 300 mm t f = 16,5 mm tw = 9,5 mm
hw = h 2t f = 297,0 mm )
Oel: S355 ( f y = 355 N / mm 2 )

Rezistena plastic la efort axial: N pl,Rd = 4292,3 kN
Lungimea barei disipative: e = 1,2 m

S-au adoptat bare disipative scurte, cu scopul reducerii deplasrilor relative de nivel la
SLS i ULS.
Configuraia cadrului contravântuit excentric corespunde unor momente egale la
capetele barei disipative (vezi Figura E 6.6a din P 100-1).
N Ed / N pl,Rd = 0,001938 d rezistenele plastice ale seciunii barei disipative la
încovoiere i forfecare se determin cu relaiile (6.15) i (6.16) din P 100-1:
f y bt f h t f = 500,8 kNm
M pl,link =
M0
V pl,link =
f y
/ 3 tw h t f
= 554,9 kN
M0
Tipul barei disipative

Pentru N Ed / N pl,Rd d 0,15, se folosesc relaiile (6.23) – (6.25) din P 100-1 pentru
clasificarea barelor disipative în funcie de lungime:
e = 1,2 m d 1,6M pl,link / V pl,link = 1,444 m bara disipativ este scurt.
Verificarea rezistenei barei disipative

Pentru N Ed / N pl,Rd d 0,15 se folosesc relaiile (6.17) – (6.18) din P 100-1 pentru
verificarea rezistenei barelor disipative:
VEd = 537,9 kN d V pl,link = 554,9 kN o verific.
M Ed = 335,7 kNm d M pl,link = 500,8 kNm o verific.
Clasa seciunii
satisface cerina clasei de seciune (clasa 1) pentru bare disipative impus de
paragraful 6.8.2(14) din P 100-1.
Rigidizrile barei disipative

Rigidizrile barei disipative se stabilesc conform paragrafelor 6.8.2(10)-(11) din P
100-1 i Anexei F.3.
200 200 200 200 200 200
10 10
1200
Figura E 6.3.10 Rigidizrile barei disipative.

La capetele barei disipative, în dreptul tlpilor contravântuirii, se dispun rigidizri pe
toat înlimea inimii pe ambele fee ale acesteia. Rigidizrile vor avea o lime
însumat de
b 2tw = 281,0 mm
i o grosime de
tst = max 0,75tw 10mm = 10 mm
Rigidizrile intermediare se dispun pe toat înlimea inimii pe o singur fa a
acesteia (pentru h = 330 mm d 600 mm). Rigidizrile intermediare vor avea o lime
însumat de
b 2tw = 281 mm
i o grosime de
tst = max tw 10mm = 10 mm
Rigidizrile intermediare se dispun la distane de:
a = 200 mm d 30tw hw / 5 = 225,6 mm o verific.
Legturi laterale
Conform paragrafului 6.8.2(13) din P 100-1, la capetele barei disipative, atât la talpa
superioar cât i la talpa inferioar, trebuie prevzute legturi laterale, având o
rezisten la compresiune mai mare sau egal cu 0,06 fy b tf.
La talpa superioar aceste legturi laterale sunt asigurate de planeul de beton armat i
conectorii dispui pe segmentul de grind din afara barei disipative. Conectorii nu se
dispun pe lungimea barei disipative pentru reducerea efectului conlucrrii dintre oel i
beton asupra rezistenei i ductilitii barei disipative.
La talpa inferioar legturile laterale sunt asigurate de contrafie (vezi Figura E 6.3.11).
Figura E 6.3.11 Contrafie pentru asigurarea legturilor laterale la captul barei disipative.

T = 1,5 ov V
unde :V = min(:iV), iar :iV = Vpl,link,i / VEd,i.
Pentru S355: ov = 1,25 .
Calculul valorilor :iV este sintetizat în Tabelul E 6.3.6 pentru direcia X a structurii i
T = 2,0
Alternativ, se pot folosi factori de suprarezisten difereniai pe cele dou direcii
principale ale structurii.
Conform paragrafului 6.8.3(2) din P 100-1, valorile maxime i minime ale :iV trebuie

structurii.
:V =
Nivel Seciune VEd / Vpl,link :iV :T
min(:iV)
4 HE240A 0,86 1,17
3 HE300A 0,91 1,10
1,03 1,9
2 HE340A 0,97 1,03
1 HE340A 0,92 1,09

structurii.
:V =
Nivel Seciune VEd / Vpl,link :iV :T
min(:iV)
4 HE240A 0,86 1,16
3 HE300A 0,90 1,11
1,04 2,0
2 HE340A 0,96 1,04
1 HE340A 0,90 1,11
E 6.3.6.3. Verificarea stâlpilor

Verificarea la ULS a stâlpilor este
combinaia de încrcri S-ULS-NDIS-Ix
i S-ULS-NDIS-Iy.
Au rezultat urmtoarele eforturi maxime în combinaia de încrcri S-ULS-NDIS-Ix:
M y,Ed ,1 = 152,0 kNm M z,Ed ,1 = 44,4 kNm
M y,Ed ,2 = 42,23 kNm M z,Ed ,2 = 9,31 kNm
N Ed = 2939,9 kN
Vz,Ed = 38,74 kN Vy,Ed = 14,68 kN
cu indice 2.
Seciune: HEB340 ( i y = 146,5 mm )
Oel: S355 ( f y = 355 N / mm 2 )

inând cont de faptul c efectele de ordinul doi au fost luate în calcul, iar stâlpul este
încastrat la baz, s-a considerat o lungime de flambaj egal cu kL = 0,7 u 3,5m , atât
pentru flambajul prin încovoiere (dup ambele axe), cât i prin încovoiere-rsucire
(vezi paragraful 5.2.2(7)b din SR EN 1993-1-1).
0,533 + 0,198 + 0,140 = 0,870d o verific.

Conform SR EN 1993-1-1, fora tietoare din stâlp trebuie s verifice urmtoarele
relaii:
Vz,Ed
Vz,pl,Rd
Vy,Ed
Vy,pl,Rd
Zvelteea stâlpului
Zvelteea stâlpilor trebuie s verifice urmtoarea condiie (vezi paragraful 6.8.3(3) din
P 100-1) în planul contravântuit:
kL E
y = = 16,72 d 1,3$ = 99,33 o verific.
iy fy
E 6.3.6.4. Verificarea segmentelor de grind adiacente barelor disipative

Verificarea la ULS a segmentelor de
grind adiacente barelor disipative este
exemplificat pentru grinda de la nivelul
2 din cadrul ax 1, evideniat în figura
alturat.
Eforturile de calcul se determin conform
relaiilor (6.29) din P 100-1. În acest
exemplu, eforturile respective s-au
S-ULS-NDIS-Ix i S-ULS-NDIS-Iy.
M y,Ed ,1 = 337,0 kNm M y,Ed ,2 = 47,0 kNm
N Ed = 199,7 kN
Vz,Ed = 181,5 kN
Momentul de la captul din stâng al segmentului de grind s-a notat cu indice 1, iar
cel de la captul din dreapta cu indice 2.
Seciune: HEA340
Oel: S355 ( f y = 355 N / mm 2 )

Grinda se verific la efectul combinat al efortului axial i momentului încovoietor
inând cont de legturile laterale de la capetele barei disipative, lungimea de flambaj a

grinzii pentru flambajul prin încovoiere-rsucire i flambaj prin încovoiere s-a
considerat egal cu lungimea segmentului. S-au neglijat astfel legturile suplimentare
date de grinzile secundare.
0,020 + 0,584 = 0,604d o verific.

Conform SR EN 1993-1-1, verificarea la for tietoare este:
Vz,Ed
Vz,pl,Rd
E 6.3.6.5. Verificarea contravântuirilor

Verificarea la ULS a contravântuirilor
este exemplificat pentru contravântuirea
de la nivelul 2 din cadrul ax 1, evideniat
în figura alturat.
Eforturile de calcul se determin conform
relaiilor (6.29) din P 100-1. În acest
exemplu, eforturile respective s-au
S-ULS-NDIS-Ix i S-ULS-NDIS-Iy.
M y,Ed ,1 = 100,5 kNm M y,Ed ,2 = 316,0 kNm
N Ed = 1668,6 kN
Vz,Ed = 93,2 kN
Momentul de la captul inferior al contravântuirii s-a notat cu indice 1, iar cel de la
captul superior cu indice 2.
Seciune: HEB340
Oel: S355 ( f y = 355 N / mm 2 )

Contravântuirea se verific la efectul combinat al efortului axial i momentului
încovoietor conform relaiilor (6.61) i (6.62) din SR EN 1993-1-1, dup cum cere P
100-1, paragraful 6.8.3(1):
Lungimea de flambaj pentru flambajul prin încovoiere-rsucire i flambaj prin

încovoiere s-a considerat, în mod acoperitor, egal cu lungimea liber a contravântuirii.
0,318 + 0,540 = 0,858d o verific.

Conform SR EN 1993-1-1, verificarea la for tietoare este:
Vz,Ed
Vz,pl,Rd
E 6.3.6.6. Îmbinrile elementelor nedisipative (stâlpi, grinzi i contravântuiri)

Îmbinrile elementelor nedisipative se vor dimensiona conform SR EN 1993-1-8 la
eforturile de calcul aferente acestor elemente. Practic, eforturile rezult din combinaia
de încrcri S-ULS-NDIS-Ix i S-ULS-NDIS-Iy.

SLS

unde : = 0,5 i q = 6,000 q = 3,000

SLS
d rSLS / h
Nivel
Direcia X Direcia Y
4 0,0042 0,0041
3 0,0051 0,0050
2 0,0045 0,0044
1 0,0033 0,0032

SLU

Factorul de comportare: q = 6
= 1,168
TC
T1 = 0,663 s d TC = 1,6 s c = T / q + 1 T / q = 1,966 d 3
T1
c q = 13,78

Factorul de comportare: q = 6
= 1,168
TC
T1 = 0,662 s d TC = 1,6 s c = T / q + 1 T / q = 1,945 d 3
T1
c q = 13,63

Acoperitor, s-a considerat aceeai valoare a produsului c q = 13,8 pentru ambele
direcii orizontale ale structurii.
Valorile deplasrilor relative de nivel la ULS determinate din combinaiile S-ULS-
DEP-Ix i S-ULS-DEP-Iy sunt prezentate în Tabelul E 6.3.9. Situaia cea mai
d rULS / h
Nivel
Direcia X Direcia Y
4 0,019 0,019
3 0,024 0,023
2 0,021 0,020
1 0,015 0,015
E 7. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR COMPOZITE

E 7.1. Datele exemplului de calcul
În cadrul unei structuri compozite în cadre se consider stâlpul i grinzile BAR din
exemplu, care se îmbin într-un nod curent.
Structura în cadre are o perioad de T1=2.15s. Factorul de comportare considerat în

calculul structurii este qo=5.
Date privind elementele cadrului :
E 7.1.1. Grinzi
x sec
iunea de beton
o bw = 400 mm
o h = 600 mm
x lumina între grinzile cadrelor pe
cele dou direc
ii este
o lcl = 5 m
o bcl = 5 m
x Încrcarea de lung durat a grinzii este 60kN/m.
x în zona de moment pozitiv se mobilizeaz o l
ime efectiv de plac beff , grosimea
plcii este hf = 0.15m
x armtura rigid :
o tlpi, bf · tf = 150 · 20 mm,
o inima, hw · tw = 360 · 12 mm,
o acoperire, ca = 100mm.
x Armtura longitudinal S345:
o As1= 425 sus
o As2= 4 20 jos
o as1=as2=as=50mm
x Etrieri S235 - 2 etr. 12/100
E 7.1.2. Stâlpi
x sec
iunea de beton
o bw = 400 mm
o h = 700 mm
x înl
imea liber, Hcl = 3.00m
x armtura rigid:
o tlpi bf1 · tf1 = 180 · 20 mm; bf2· tf2 = 180 · 20 mm
o inima hw1 · tw1 = 460 · 15 mm; hw2 · tw2 = 160 · 15 mm
o acoperire, ca = 100 mm
x Armtura longitudinal S345 :
o As1 - 425,
o As2 - 225
o as = 50 mm
x Etrieri S345 - 2 etr. 12/100
E 7.1.3. Materiale utilizate:

Beton C30/37 Oel
݂ܿ݇ ൌ ͵Ͳ‫ ݂݉ܿ ܽܲܯ‬ൌ ͵ͺ‫ܽܲܯ‬ S345 - Armturi longitudinale:
݂ܿ݇ ͵ͲܰȀ݉݉ʹ fyd,s = 300 N/mm2
݂ܿ݇ ൌ ൌ ൌ ʹͲ ܰΤ݉݉ʹ
ͳǤͷ ͳǤͷ S235 – Armturi transversale:
ʹ
݂Ԣܿ݀ ൌ ͲǤͺͷ ή ݂ܿ݀ ൌ ͳ͹ ܰΤ݉݉ fywd = 0.8·235 N&mm2=188 N/mm2
݂ܿ‫ ݇ݐ‬ൌ ʹܰȀ݉݉ʹ OL37 – Armtura rigid
݂ܿ‫݇ݐ‬
݂ܿ‫ ݀ݐ‬ൌ ൌ ͳǤ͵͵ܰȀ݉݉ʹ fyd,a=220 N/mm2
ͳǤͷ
E 7.2. Calculul grinzii

‫ ͳݏܣ‬ൌ Ͷ ή ͶͻͲǤͻ ൌ ͳͻ͸͵Ǥ͸݉݉ʹ
‫ ʹݏܣ‬ൌ Ͷ ή ͵ͳͶǤʹͺ ൌ ͳʹͷ͸݉݉ʹ
‫ ܽܣ‬ൌ ͳͷͲ ή ʹͲ ή ʹ ൅ ͵͸Ͳ ή ͳʹ ൌ ͳͲ͵ʹͲ ݉݉ʹ
Limea efectiv de plac:
ൌ ൅ ʹ ή
ൌ ͲǤʹ ή ൅ ͲǤͳ ή ൏ ͲǤʹ ή
Se determin din diagrama de moment lungimea zonei de moment pozitiv Lei = 3.5 m
ൌ ͲǤʹ ή ͷ ൅ ͲǤͳ ή ͵Ǥͷ ൏ ͲǤʹ ή ͵Ǥͷ ൌ ͲǤ͹
ൌ ͲǤͶ ൅ ʹ ή ͲǤ͹ ൌ ͳǤͺ
E 7.2.1. Calculul grinzilor la încovoiere

൅ െ
‫݀ܧܯ‬ ൌ ͸ͲͲ݇ܰ݉‫݀ܧܯ‬ ൌ ͸͸Ͳ݇ܰ݉
E 7.2.1.1. Determinarea momentului capabil pozitiv de proiectare

Se presupune c axa neutr trece prin placa din beton peste talpa superioar a
armturii rigide x<100mm.
Ԣ
Ͳ ൌ ή ή ൅ ͳ ή ǡ െ ή ǡ െ ʹ ή ǡ
ή ǡ ൅ ʹ ή ǡ െ ͳ ή ǡ

‫ݔ‬ൌ Ԣ
ܾ݂݂݁ ή ݂ܿ݀
ͳͲ͵ʹͲ ή ʹʹͲ ൅ ͳʹͷ͸ ή ͵ͲͲ െ ͳͻ͸͵Ǥ͸ ή ͵ͲͲ
‫ݔ‬ൌ ൌ ͸͹Ǥʹ͸ ݉݉ ൏ ͳͲͲ݉݉
ͳͺͲͲ ή ͳ͹
Momentele pe componente:
Centrul plastic al sec

iunii fa de fibra superioar
Ԣ
ή ή ή Τʹ ൅ ͳ ή ǡ ή ͳ ൅ ʹ ή ǡ ή ሺ െ ʹ ሻ ൅ ή ǡ ή
ʹ
‫ ܿݕ‬ൌ Ԣ
ή ή ൅ ͳ ή ǡ ൅ ʹ ή ǡ ൅ ή ǡ
ͳͺͲͲ ή ͳͷͲ ή ͳ͹ ή ͺǤͷ ൅ ͳͻ͸͵Ǥ͸ ή ͵ͲͲ ή ͷͲ ൅ ͳʹͷ͸ ή ͵ͲͲ ή ͷͷͲ ൅ ͳͲ͵ʹͲ ή ʹʹͲ ή ͵ͲͲ
‫ ܿݕ‬ൌ
ͳͺͲͲ ή ͳͷͲ ή ͳ͹ ൅ ͳͻ͸͵Ǥ͸ ή ͵ͲͲ ൅ ͳʹͷ͸ ή ͵ͲͲ ൅ ͳͲ͵ʹͲ ή ʹʹͲ
ൌ ͳʹʹǤʹͷ݉݉
‫ ܴ݀ܯ‬ൌ ‫ ܴ݀ܯ‬ǡܿ ൅ ‫ ܴ݀ܯ‬ǡܽ

Ԣ
‫ ܴ݀ܯ‬ǡܿ ൌ ܾ݂݂݁ ή ‫ ݔ‬ή ݂ܿ݀ ή ሺ‫ ܿݕ‬െ ‫ݔ‬Τʹሻ ൅ ‫ ʹݏܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬ሺ݄ െ ‫ ܿݕ‬െ ܽ‫ ʹݏ‬ሻ ൅ ‫ ͳݏܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬ሺ‫ ܿݕ‬െ ܽ‫ ͳݏ‬ሻ
‫ ܴ݀ܯ‬ǡܿ ൌ ͳͺͲͲ ή ͸͹Ǥʹ͸ ή ͳ͹ሺͳʹʹǤʹͷ െ ͸͹Ǥʹ͸Τʹሻ ൅ ͳʹͷ͸ ή ͵ͲͲ ή ሺ͸ͲͲ െ ͳʹʹǤͷ െ ͷͲሻ
൅ ͳͻ͸͵Ǥ͸ ή ͵ͲͲ ή ሺͳʹʹǤͷ െ ͷͲሻ ൌ ͵ͺ͸ǤͲͶ ή ͳͲ͸
‫ ܴ݀ܯ‬ǡܽ ൌ ‫ ܽܣ‬ή ǡ ሺΤʹ െ ሻ
‫ ܴ݀ܯ‬ǡܽ ൌ ͳͲ͵ʹͲ ή ʹʹͲሺ͵ͲͲ െ ͳʹʹǤͷሻ ൌ ͶͲʹǤͻͻ͸ ή ͳͲ͸

൅
‫ܴ݀ܯ‬ ൌ ͵ͺ͸ ൅ ͶͲ͵ ൌ ͹ͺͻ݇ܰ݉
൅ ൅
‫݀ܧܯ‬ ൑ ͲǤͻ ή ‫ܴ݀ܯ‬
͸ͲͲ݇ܰ݉ ൑ ͹ͳͲǤͳ݇ܰ݉
E 7.2.1.2. Determinarea momentului capabil negativ de proiectare

Se presupune c axa neutr trece prin inima armturii rigide ca + tf = 120 mm < x
Ͳ ൌ ܾ‫ ݓ‬ή ‫ ݔ‬ή ݂Ԣܿ݀ ൅ ‫ ʹݏܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬൅ ʹ ή ܾ݂ ή ‫ ݂ݐ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ ൅ ʹ൫‫ ݔ‬െ ܿܽ െ ‫ ݂ݐ‬൯ ή ‫ ݓݐ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ െ ‫ ܽܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ
െ ‫ ͳݏܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡ‫ݏ‬
‫ ܽܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ ൅ ‫ ͳݏܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬െ ʹܾ݂ ή ‫ ݂ݐ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ െ ‫ ʹݏܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬൅ ʹሺܿܽ ൅ ‫ ݂ݐ‬ሻ ή ‫ ݓݐ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ
‫ݔ‬ൌ
ܾ‫ ݓ‬ή ݂Ԣܿ݀ ൅ ʹ ή ‫ ݓݐ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ
ͳͲ͵ʹͲ ή ʹʹͲ ൅ ͳͻ͸͵ǡ͸ ή ͵ͲͲ െ ʹ ή ͳͷͲ ή ʹͲ ή ʹʹͲ െ ͳʹͷ͸ ή ͵ͲͲ ൅ ʹ ή ͳʹͲ ή ͳʹ ή ʹʹͲ
‫ݔ‬ൌ
ͶͲͲ ή ͳ͹ ൅ ʹ ή ͳʹ ή ʹʹͲ
ൌ ͳͶͺǤ͹݉݉
‫ͳ ݔ‬ͶͺǤ͹݉݉
ൌ ൌ ͲǤʹ͹
݀ ͷͷͲ݉݉
Pentru a împri momentul capabil de proiectare între componente se determin

centrul plastic al sec
iunii de calcul de pe reazem fa de fibra inferioar.
͸ͲͲ ή ͶͲͲ ή ͳ͹ ή ͵ͲͲ ൅ ͳͲ͵ʹͲ ή ʹʹͲ ή ͵ͲͲ ൅ ͳʹͷ͸ ή ͵ͲͲ ή ͷͲ ൅ ͳͻ͸͵Ǥ͸ ή ͵ͲͲ ή ͷͷͲ
‫ ܿݕ‬ൌ
͸ͲͲ ή ͶͲͲ ή ͳ͹ ൅ ͳͲ͵ʹͲ ή ʹʹͲ ൅ ሺͳʹͷ͸ ൅ ͳͻ͸͵Ǥͻሻ ή ͵ͲͲ
ൌ ͵Ͳ͹Ǥ͵݉݉
‫ ܴ݀ܯ‬ൌ ‫ ܴ݀ܯ‬ǡܿ ൅ ‫ ܴ݀ܯ‬ǡܽ

Ԣ
‫ ܴ݀ܯ‬ǡܿ ൌ ܾ‫ ݓ‬ή ‫ ݔ‬ή ݂ܿ݀ ή ሺ‫ ܿݕ‬െ ‫ ݔ‬Τʹሻ ൅ ‫ ͳݏܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬ሺ݄ െ ‫ ܿݕ‬െ ܽ‫ ͳݏ‬ሻ ൅ ‫ ʹݏܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬ሺ‫ ܿݕ‬െ ܽ‫ ʹݏ‬ሻ
‫ ܴ݀ܯ‬ǡܿ ൌ ͶͲͲ ή ͳͶͺǤ͹ ή ͳ͹ሺ͵Ͳ͹Ǥ͵ െ ͳͶͺǤ͹Τʹሻ ൅ ͳͻ͸͵Ǥ͸ ή ͵ͲͲ ή ሺ͸ͲͲ െ ͵Ͳ͹Ǥ͵ െ ͷͲሻ
൅ ͳʹͷ͸ ή ͵ͲͲ ή ሺ͵Ͳ͹Ǥ͵ െ ͷͲሻ ൌ Ͷ͹ͺǤʹ ή ͳͲ͸ ܰ݉݉
‫ݔ‬ǯ ൌ ൫‫ ݔ‬െ ܿܽ െ ‫ ݂ݐ‬൯ ൌ ͳͶͺǤ͹ െ ͳͲͲ െ ʹͲ ൌ ʹͺǤ͹݉݉
݄ ‫݂ݐ‬
‫ ܴ݀ܯ‬ǡܽ ൌ െ‫ ܽܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ ή ൬‫ ܿݕ‬െ ൰ ൅ ܾ݂ ή ‫ ݂ݐ‬ή ʹ ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ ൬‫ ܿݕ‬െ ܿܽ െ ൰
ʹ ʹ
൅ ሺ‫ݔ‬ǯ ή ‫ ݓݐ‬ή ʹ ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ ሺ‫ ܿݕ‬െ ܿܽ െ ‫ ݂ݐ‬െ ‫ݔ‬ǯȀʹሻ
‫ ܴ݀ܯ‬ǡܽ ൌ െͳͲ͵ʹͲ ή ʹʹͲሺ͵Ͳ͹Ǥ͵ െ ͸ͲͲȀʹሻ ൅ ͳͷͲ ή ʹͲ ή ʹ ή ʹʹͲ ή ሺ͵Ͳ͹Ǥ͵ െ ͳͲͲ

െ ʹͲΤʹሻ
൅ ʹͺǤ͹ ή ͳʹ ή ʹ ή ʹʹͲሺ͵Ͳ͹Ǥ͵ െ ͳʹͲ െ ʹͺǤ͹Ȁʹሻ ൌ ʹ͹Ͳ ή ͳͲ͸ ܰ݉݉
െ
‫ܴ݀ܯ‬ ൌ Ͷ͹ͺ ൅ ʹ͹Ͳ ൌ ͹Ͷͺ݇ܰ݉
െ െ
‫݀ܧܯ‬ ൑ ͲǤͻ ή ‫ܴ݀ܯ‬
͸͸Ͳ݇ܰ݉ ൑ ͸͹͵Ǥʹ݇ܰ݉
E 7.2.2. Calculul la for tietoare

൅ െ ሻ
ߛܴ݀ ሺ‫ܴ݀ܯ‬ ൅ ‫ܴ݀ܯ‬ ‫ ݌‬ή ݈݈ܿ
ܸ‫݀ܧ‬ǡ݉ܽ‫ ݔ‬ൌ ൅
݈݈ܿ ʹ
ܸ‫݀ܧ‬ǡ݉ܽ‫ ݔ‬ൌ ͳǤʹሺ͹ͺͻ ൅ ͹ͶͺሻȀͷ ൅ ͸Ͳ ή ͷȀʹ ൌ ͷͳͺǤͻ݇ܰ

൅ െ ሻ
ߛܴ݀ ሺ‫ܴ݀ܯ‬ ൅ ‫ܴ݀ܯ‬ ‫ ݌‬ή ‫Ͳܮ‬
ܸ‫݀ܧ‬ǡ݉݅݊ ൌെ ൅
‫Ͳܮ‬ ʹ
ܸ‫ ݀ܧ‬ǡ݉݅݊ ൌ െ ͳǤʹሺ͹ͺͻ ൅ ͹ͶͺሻΤͷ ൅ ͸Ͳ ή ͷȀʹ ൌ െʹͳͺǤͻ݇ܰ
ߞ ൌ ܸ‫݀ܧ‬ǡ݉݅݊ Ȁܸ‫݀ܧ‬ǡ݉ܽ‫ ݔ‬ൌ െͲǤͶʹ ൐ െͲǤͷ
Împrirea forei tietoare de proiectare între componente:

‫ ܴ݀ܯ‬ǡܿ
ܸ‫݀ܧ‬ǡܿ ൌ ܸ‫ ݀ܧ‬ή ൌ ͷͳͺǤͻ ή Ͷ͹ͺǤʹΤ͹Ͷͺ ൌ ͵͵ͳǤ͸݇ܰ
‫ܴ݀ܯ‬
‫ ܴ݀ܯ‬ǡܽ
ܸ‫݀ܧ‬ǡܽ ൌ ܸ‫ ݀ܧ‬ή ൌ ͷͳͺǤͻ ή ʹ͹ͲȀ͹Ͷͺ ൌ ͳͺ͹Ǥ͵݇ܰ
‫ܴ݀ܯ‬
E 7.2.2.1. Forele tietoare capabile i verificarea la for tietoare

a. Armtura rigid
݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ ʹʹͲ
ܸܴ݀ǡܽ ൌ ‫ݒܣ‬ǡܽ ή ൌ ‫ ͳݓݐ‬ή ݄‫ ͳݓ‬ή ൌ ሺͳʹ ή ͵͸Ͳሻ ή ൌ ͷͶͺǤ͹ʹ ή ͳͲ͵ ܰ
ξ͵ ξ͵ ξ͵
ܸ‫݀ܧ‬ǡܽ ൑ ͲǤͷ ή ܸܴ݀ǡܽ ͳͺ͹Ǥ͵݇ܰ ൑ ͲǤͷ ή ͷͶͺǤ͹ʹ݇ܰ ൌ ʹ͹ͶǤ͵͸݇ܰ
b. Beton armat
‫ ݓݏܣ‬Ȁ‫ ݏ‬ൌ ͶͷʹǤ͵ͻȀͳͲͲ ൌ ͶǤͷʹ݉݉
‫ ݖ‬ൌ ݀Ȃ ‫ݔ‬Ȁʹ ൌ ͸ͲͲ െ ͷͲ െ ͳͶͺǤ͹Ȁʹ ൌ Ͷ͹ͷǤ͸ͷ݉݉
ʹߠͳ
ܸܴ݀ǡܿǡ݉ܽ‫ ݔ‬ൌ ߙܿ‫ ݓ‬ή ܾ‫ ݓ‬ή ‫ ݖ‬ή ߭ ή ݂ܿ݀ Ȁሺ ܿ‫ ͳߠ ݃ݐ‬൅ ‫ ͳߠ ݃ݐ‬ሻ ൌ ߙܿ‫ ݓ‬ή ܾ‫ ݓ‬ή ‫ ݖ‬ή ߭ ή ݂ܿ݀ ή
ʹ
cw = 1 fr efort axial
߭ ൌ ͲǤ͸ሺͳ െ ݂ܿ݇ ȀʹͷͲሻ ൌ ͲǤ͸ሺͳ െ ͵ͲȀʹͷͲሻ ൌ ͲǤͷʹͺ
1 = 45°
ܸܴ݀ ǡܿǡ݉ܽ‫ ݔ‬ൌ ͳ ή ͶͲͲ ή Ͷ͹ͷǤ͸ͷ ή ͲǤͷʹͺ ή ʹͲȀʹ ൌ ͳͲͲͶǤͷ͹ ή ͳͲ͵ ܰ ൌ ͳͲͲͶǤͷ͹݇ܰ
ܸ‫݀ܧ‬ǡܿǡ݉ܽ‫ ݔ‬൏ ܸܴ݀ǡܿǡ݉ܽ‫ ݔ‬
͵͵ͳǤ͸݇ܰ ൏ ͳͲͲͶǤͷ͹݇ܰ
ܸ‫݀ܧ‬ǡ݉ܽ‫ ݔ‬൏ ሺʹ ൅ ߞሻ݂ܿ‫ ݀ݐ‬ή ܾ‫ ݓ‬ή ݀
͵͵ͳǤ͸ ή ͳͲ͵ ܰ ൏ ሺʹ െ ͲǤͶʹሻͳǤ͵͵ ή ͶͲͲ ή Ͷ͹ͷǤ͸ͷ ൌ ͵ͻͻͺͳʹǤͶܰ
ܸܴ݀ǡܿͳ ൌ ‫ ݓݏܣ‬Τ‫ ݏ‬ή ‫ ݖ‬ή ݂‫ ݓ݀ݕ‬ή ܿ‫ߠ݃ݐ‬
‫ݓݏܣ‬
ܸܴ݀ǡܿ ൌ ή ‫ ݖ‬ή ݂‫ ݓ݀ݕ‬ή ܿ‫ ߠ݃ݐ‬ൌ ͶǤͷʹ ή Ͷ͹ͷǤ͸ͷ ή ͳͺͺ ή ͳ ൌ ͶͲͶͳͺͺܰ ൌ ͶͲͶǤͳͺͺ݇ܰ
‫ݏ‬
Verificare:
ܸ‫݀ܧ‬ǡܿǡ݉ܽ‫ ݔ‬൑ ܸܴ݀ǡܿ
͵͵ͳ݇ܰ ൏ ͶͲͶǤʹ݇ܰ
E 7.2.3. Calcul grinzii la lunecare

Determinarea lunecrii de calcul asociat momentelor capabile de proiectare i
pe deschiderea acesteia
Ԣ
ܸ‫݀ܧ‬ǡ‫ ݏ‬ൌ ͳǤʹሺܾ݂݂݁ ή ‫ ݔ‬ή ݂ܿ݀ ൅ ʹ ή ‫ ͳݏܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬ሻ
ܸ‫݀ܧ‬ǡ‫ ݏ‬ൌ ͳǤʹሺͳͺͲͲ ή ͸͹Ǥʹ͸ ή ͳ͹ ൅ ʹ ή ͳͻ͸͵Ǥ͸ ή ͵ͲͲሻ ൌ ͵ͺͺ͵Ǥͷ͹ͻ ή ͳͲ͵ ܰȀ݉݉ʹ
E 7.2.3.1. Verificarea lunecrii în dreptul tlpii superioare

Efortul mediu de lunecare considerând suprafa
a de lunecare (bw-bf) · lcl
‫ ݀ܧݒ‬ǡ‫ ݏ‬ൌ ܸ‫ ݀ܧ‬ǡ‫ ݏ‬Ȁሺܾ‫ ݓ‬െ ܾ݂ ሻ ή ݈݈ܿ
‫ ݀ܧݒ‬ǡ‫ ݏ‬ൌ ͵ͺͺ͵ͷ͹ͻΤʹͷͲ ή ͷͲͲͲ ൌ ͵ǤͳܰȀ݉݉ʹ
Verificarea betonului
ʹߠ
‫ ݀ܧݒ‬ǡ‫ ݏ‬൏ ߭ ή ݂ܿ݀ Τሺܿ‫ ߠ݃ݐ‬൅ ‫ߠ ݃ݐ‬ሻ ൌ ߭ ή ݂ܿ݀ ή
ʹ
Se consider = 45°, = 0.6(1- fck/250) = 0.528
͵ǤͳܰΤ݉݉ʹ ൏ ͲǤͷʹͺ ή ʹͲȀʹ ൌ ͷǤʹͺܰȀ݉݉ʹ
Verificarea etrierilor la lunecare

‫ݓݏܣ‬
ܸܴ݀ǡ‫ ݏ‬ൌ ൬ ൰ ݈݈ܿ ή ݂‫ ݓ݀ݕ‬ή ܿ‫ ߠ ݃ݐ‬ൌ ͶǤͷʹ ή ͷͲͲͲ ή ͳͺͺ ൌ ͶʹͶͺǤͺ ή ͳͲ͵ ܰ
‫ݏ‬
ܸ‫݀ܧ‬ǡ‫ ݏ‬൏ ܸܴ݀ǡ‫͵ ݏ‬ͺͺ͵Ǥ͸ ݇ܰ ൏ ͶʹͶͺǤͺ ݇ܰ
E 7.2.3.2. Verificarea lunecrii plcii în raport cu grinda

Efortul mediu de lunecare considerând suprafa
a de lunecare 2hf · lcl este
‫ ݀ܧݒ‬ǡ‫ ݏ‬ൌ ܸ‫݀ܧ‬ǡ‫ ݏ‬Τʹ ή ݄݂ ή ݈݈ܿ
‫ ݀ܧݒ‬ǡ‫ ݏ‬ൌ ͵ͺͺ͵ͷ͹ͻȀʹ ή ͳͷͲ ή ͷͲͲͲ ൌ ʹǤͷͻܰȀ݉݉ʹ
Verificarea betonului
݂ ܿ݀ ʹߠ
‫ ݀ܧݒ‬ǡ‫ ݏ‬൏ ߭ ή ൌ ߭ ή ݂ܿ݀
ܿ‫ߠ ݃ݐ‬൅‫ߠ ݃ݐ‬ ʹ
Se consider = 45°
߭ ൌ ͲǤ͸ሺͳ െ ݂ܿ݇ ȀʹͷͲሻ ൌ ͲǤͷʹͺ
ʹǤͷͻܰΤ݉݉ʹ ൏ ͲǤͷʹͺ ή ʹͲȀʹ ൌ ͷǤʹͺܰȀ݉݉ʹ
Verificarea armturilor plcii la lunecare .
Se consider placa armat cu 10/100 sus i jos S345
Suprafa
a de lunecare în lungul grinzii de o parte i de alta a acesteia pe grosimea de plac
hf
‫ݓݏܣ‬
ܸܴ݀ǡ‫ ݏ‬ൌ ൬ ൰ ݈݈ܿ ή ݂‫ ݀ݓݕ‬ή ܿ‫ ߠ݃ݐ‬ൌ ሺͶ ή ͹ͺǤͷȀͳͲͲሻ ή ͷͲͲͲ ή ʹ͹͸ ൌ Ͷ͵͵͵Ǥʹ ή ͳͲ͵ ܰ
‫ݏ‬
ܸ‫݀ܧ‬ǡ‫ ݏ‬൏ ܸܴ݀ǡ‫ݏ‬
͵ͺͺ͵Ǥͷͺ݇ܰ ൏ Ͷ͵͵͵Ǥʹ݇ܰ
E 7.3. Calculul stâlpului
‫ ͳݏܣ‬ൌ Ͷ ή ͶͻͲǤͻ ൌ ͳͻ͸͵Ǥ͸݉݉ʹ
‫ ʹݏܣ‬ൌ ʹ ή ͶͻͲǤͻ ൌ ͻͺͳǤͺ݉݉ʹ
‫ ݏܣ‬ൌ ͳ͸ ή ͶͻͲǤͻ ൌ ͹ͺͷͶǤͶ݉݉ʹ
‫ ܽܣ‬ൌ ͳͺͲ ή ʹͲ ή Ͷ ൅ Ͷ͸Ͳ ή ͳͷ ൅ ͳ͸Ͳ ή ͳͷ ൌ ʹ͵͹ͲͲ ݉݉ʹ
ʹ ʹ ʹ
݄‫ͳ݂ݐ ͳݓ‬ ‫ ͳݓݐ‬ή ݄‫ͳݓ‬ ʹ ή ܾ݂ʹ ή ‫ʹݓݐ ʹ݂ݐ‬ ή ݄‫ʹݓ‬
ܹ‫ ݈݌‬ǡܽ ൌ ʹ ቆܾ݂ͳ ή ‫ ͳ݂ݐ‬ή ൬ ൅ ൰൅ ቇ൅ ൅
ʹ ʹ ͺ Ͷ Ͷ
ܹ‫ ݈݌‬ǡܽ ൌ ʹሺͳͺͲ ή ʹͲሺͶ͸ͲΤʹ ൅ ͳͲሻ ൅ ͳͷ ή Ͷ͸Ͳʹ Τͺሻ ൅ ʹ ή ʹͲ ή ͳͺͲʹ ΤͶ ൅ ͳ͸Ͳ ή ͳͷʹ ΤͶ

ൌ ʹͺͷͶͷͲͲ݉݉͵
E 7.3.1. Fora axial limit
ܴܰ݀Ͳ ൌ ‫ ܿܣ‬ή ݂ǯܿ݀ ൅ ‫ ܽܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ ൅ ෍ ‫ ݅ݏܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡ‫ݏ‬

ൌ ͶͲͲ ή ͹ͲͲ ή ͳ͹ ൅ ʹ͵͹ͲͲ ή ʹʹͲ ൅ ͹ͺͷͶǤͶ ή ͵ͲͲ ൌ ͳʹ͵͵ͲǤʹ ή ͳͲ͵ ܰ
Indicele de contribuie al armturii rigide a stâlpului este
‫ ܽܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ ͷʹͳͶ ή ͳͲ͵ ܰ

ߜ ൌ ൌ ൌ ͲǤͶʹ͵
‫ ܿܣ‬ή ݂ǯܿ݀ ൅ ‫ ݀ݕ݂ ܽܣ‬ǡܽ ൅ σ ‫ ݅ݏܣ‬ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡ‫Ͳ͵͵ʹͳ ݏ‬Ǥ͵ʹ ή ͳͲ͵ ܰ
ͲǤʹ ൑ ߜ ൑ ͲǤͺ
݈ܰ݅݉ ൌ ߥ݈݅݉ ή ܴܰ݀‫ ݋‬
ߥ݈݅݉ ൌ ሺߙ ή ߱‫ ݀ݓ‬൅ ͲǤͲͲ͵ͷሻȀሺʹͷ ή ߝ‫ ݀ݕݏ‬ή ߤߔ ή ܾܿ Ȁܾ‫ ݋‬ሻ
în care,
= n · s este factorul de eficien al confinrii
ߙ݊ ൌ ሺͳ െ ෍ ܾ݅ʹ Τ͸ ή ܾ‫ ݋‬ή ݄‫ ݋‬ሻ
ߙ݊ ൌ ሺͳ െ ሺͶ ή ͹ͷʹ ൅ Ͷ ή ͸Ͳʹ ൅ ʹ ή ͳͺͲʹ ൅ Ͷ ή ͳʹͷʹ ൅ ʹ ή ʹͲͲʹ ሻȀ͸ ή ͵͵͹ ή ͸͵͹

ൌ ͲǤͺ͵ͷ
‫ݏ‬ ‫ݏ‬
ߙ‫ ݏ‬ൌ ൬ͳ െ ൰ ൬ͳ െ ൰
ʹ ή ܾͲ ʹ ή ݄Ͳ
ߙ‫ ݏ‬ൌ ሺͳ െ ͳͲͲȀሺʹ ή ͵͵͹ሻሻሺͳ െ ͳͲͲȀሺʹ ή ͸͵͹ሻሻ ൌ ͲǤ͹ͺͷ
ߙ ൌ ߙ݊ ή ߙ‫ ݏ‬ൌ ͲǤͺ͵ͷ ή ͲǤ͹ͺͷ ൌ ͲǤ͸ͷͷ
x bi - distana între bare

x bo, ho - dimensiunile miezului din beton între axele etrierilor
x s - distana între etrieri
x wd - este factorul mecanic de armare volumetric cu etrieri
߱‫ ݀ݓ‬ൌ ܸ‫ ݓ‬ή ݂‫ ݀ݓݕ‬Ȁܸܿ‫݂ ݋‬Ԣܿ݀ ൐ ͲǤͲͺ
Vw i Vco reprezint volumul etrierilor i respectiv volumul miezului din beton.
ܸ‫ ݓ‬ൌ ෍ ݈‫ ݓ‬ή ‫ ݓݏܣ‬ൌ ሺͶ ή ʹͷͳ ൅ ʹ ή ʹ͵͹ ൅ ʹ ή ͳͺ͹ ൅ ʹ ή ͵͵͹ ൅ ʹ ή ͸͵͹ሻͳͳ͵

ൌ ͶʹͻͶͲͲ݉݉͵
ܸܿ‫ ݋‬ൌ ܾ‫ ݋‬ή ݄‫ ݋‬ή ‫ ݏ‬ൌ ͵͵͹ ή ͸͵͹ ή ͳͲͲ ൌ ʹͳͶ͸͸ͻͲͲ ݉݉
߱‫ ݀ݓ‬ൌ ͶʹͻͶͲͲ ή ͵ͲͲȀʹͳͶ͸͸ͻͲͲ ή ͳ͹ ൌ ͲǤ͵ͷ͵ ൐ ͲǤͲͺ
syd este deforma

ia specific de întindere a oelului la curgere syd = fsdy / Es
ߝ‫ ݀ݕݏ‬ൌ ͵ͲͲȀʹͲͲͲͲͲ ൌ ͲǤͲͲͳͷ
– indicele de ductilitate de curbur necesar
ߤߔ ൌ ʹ െ ͳͳ ൐ ͲǤ͹
ߤߔ ൌ ʹ ή ή െ ͳͳ ൏ ͲǤ͹
qo este factorul de comportare
ߤߔ ൌ ʹ ή ͷ െ ͳ ൌ ͻ
ߥ݈݅݉ ൌ ሺͲǤ͸ͷͷ ή ͲǤ͵ͷ͵ ൅ ͲǤͲͲ͵ͷሻȀሺʹͷ ή ͲǤͲͲͳͷ ή ͻ ή ͶͲͲȀ͵͵͹ሻ ൌ ͲǤͷͺ
݈ܰ݅݉ ൌ ߥ݈݅݉ ή ܴܰ݀‫ ݋‬ൌ ͲǤͷͺ ή ͳʹ͵͵ͲǤʹ݇ܰ ൌ ͹ͳͷͳǤͷ ݇ܰ
E 7.3.2. Calculul la încovoiere pentru NEd = 1000 kN, MEd = 1400 kNm
Verificrile for
elor axiale
ܰ‫ ݀ܧ‬൏ ݈ܰ݅݉
ͳͲͲͲ݇ܰ ൏ ͹ͳͷͳǤͷ݇ܰ
ߥ ൌ ܰ‫ ݀ܧ‬Ȁܴܰ݀Ͳ ൌ ͳͲͲͲȀͳʹ͵͵ͲǤ͵ʹ ൌ ͲǤͲͺͳͳ
E 7.3.2.1. Determinarea MRd

Dac NEd < bw · h · f’cd / 2 atunci x < h / 2
1000·103 N < 400·700·17/2 = 2380·103 N
Se presupune c axa neutr trece prin inima i tlpi i se noteaz cu distana de la

centrul plastic la axa neutr.
Determinarea axei neutre
‫ ݀ܧ‬ൌ ‫݄ ݓ‬⁄ʹ െ ݄‫ ݀ܿ’ ݔ‬൅ ‫ ͳݏ‬൅ ʹ ή ‫ ݀ݕ ʹݏ‬ǡ‫ ݏ‬൅ ݂ͳ ή ݂ͳ ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ ൅ ‫ ͳݓ݄ ͳݓ‬⁄ʹ െ ݄‫ ݀ݕ ݔ‬ǡܽ
൅ ʹ
݂ʹ ⁄ʹ െ ݄‫ ʹ݂ ݔ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ െ ‫ ͳݏ‬൅ ʹ ή ‫ ݀ݕ ʹݏ‬ǡ‫ ݏ‬െ ݂ͳ ή ݂ͳ ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ
െ ‫ ͳݓ݄ ͳݓ‬⁄ʹ ൅ ݄‫ ݀ݕ ݔ‬ǡܽ െ ʹ
݂ʹ ⁄ʹ ൅ ݄‫ ʹ݂ ݔ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ Ȃ ‫ ʹݓ‬ή ݄‫ ʹݓ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ
rezultă,
‫ ݓ‬ή ݄⁄ʹ ή ’ܿ݀ െ ‫ ݀ܧ‬ൌ ‫ ݓ‬ή ݄‫ ݔ‬ή ’ܿ݀ ൅ ʹ ή ‫ ͳݓ‬ή ݄‫ ݔ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ ൅ Ͷ ή ݂ʹ ή ݄‫ ݔ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ ൅
൅‫ ʹݓ‬ή ݄‫ ʹݓ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ
‫ ݓ‬ή ݄⁄ʹ ή ’ܿ݀ െ ‫ ݀ܧ‬Ȃ ‫ ʹݓ‬ή ݄‫ ʹݓ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ ͶͲͲ ή ͹ͲͲȀʹ ή ͳ͹ െ ͳͲ͸ െ ͳͷ ή ͳ͸Ͳ ή ʹʹͲ
݄‫ ݔ‬ൌ ൌ
‫ ݓ‬ή ’ܿ݀ ൅ ʹ ή ‫ ͳݓ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ ൅ Ͷ ή ݂ʹ ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ ͶͲͲ ή ͳ͹ ൅ ʹ ή ͳͷ ή ʹʹͲ ൅ Ͷ ή ʹͲ ή ʹʹͲ
ൌ ʹ͹ǤͶͺ
verificare hx < bf2 / 2, 27.48 mm < 180/2 = 90 mm şi hx < ds2 / 2 = 100 mm
ൌ ݄Ȁʹ െ ݄‫ ݔ‬ൌ ͵ͷͲ െ ʹ͹ǤͶͺ ൌ ͵ʹʹǤͷʹ
݄ െ݄ ‫ݔ‬
‫ ܴ݀ܯ‬ൌ ‫ ݔܴܽ݉݀ܯ‬െ ߂‫ݔܴ݀ܯ‬
ܴ݀݉ܽ‫ ݔ‬ൌ ‫ ݓ‬ή ݄ʹ ⁄ͺ ή ’ܿ݀ ൅ ‫ ݅ݏ‬ή ‫ ݅ݏ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡ‫

ݏ‬൅ ‫ ݈݌‬ǡܽ ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ
ܴ݀݉ܽ‫ ݔ‬ൌ ͶͲͲ ή ͹ͲͲʹ ⁄ͺ ή ͳ͹ ൅ ʹͳͻ͸͵Ǥͻ ή ͵ͲͲ ൅ ͻͺͳǤͺ ή ʹʹͷ ൅ ͻͺͳǤͺ ή ͳͲͲ ͵ͲͲ
൅ ʹͺͷͶͷͲͲ ή ʹʹͲ ൌ Ͷͳ͸Ǥͷ ൅ ͷͶͶǤͺ͹ ή ͳͲ͸ ൅ ͸ʹͺ ή ͳͲ͸ ൌ ͳͷͺͻǤ͵͸
݄‫ݔ‬െ݄‫ݔ‬
݄ െ݄ ‫ݔ‬ ݄ െ݄ ‫ݔ‬
ܴ݀‫ݔ‬ ൌ ‫ ʹ ݓ‬ή ݄‫ ʹ ݔ‬⁄ͺ ’ܿ݀ ൅
‫ ݅ݏ‬ή ‫ ݅ݏ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬ ൅ ‫ ݈݌‬ǡܽ
‫ݔ‬
ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ
݄ െ݄ ‫ݔ‬ ʹ
‫ ݈݌‬ǡܽ
‫ݔ‬
ൌ ‫ ʹ ͳݓ‬ή ݄‫ ʹ ݔ‬⁄Ͷ ൅ ʹ ή ݂ʹ ʹ ή ݄‫ ʹ ݔ‬⁄Ͷ ൅ ݄‫ ʹݓ‬ή ‫ʹݓ‬ ȀͶ
݄ െ݄ ‫ݔ‬
‫ ݈݌‬ǡܽ
‫ݔ‬
ൌ ͳͷ ή ʹ͹ǤͶͺʹ ൅ ʹ ή ʹͲ ή ʹ͹ǤͶͺʹ ൅ ͳ͸Ͳ ή ͳͷʹ ȀͶ ൌ ͷͲͷͶͷ͵
݄‫ݔ‬െ݄‫ݔ‬

‫ ݅ݏ‬ή ‫ ݅ݏ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬ ൌͲ
݄ െ݄ ‫ݔ‬
߂‫ݔܴ݀ܯ‬ ൌ ͶͲͲ ή ʹ͹ǤͶͺʹ Ȁʹ ή ͳ͹ ൅ ͷͲͷͶͷ ή ʹʹͲ ൌ ʹǤͷ͹ ή ͳͲ͸ ൅ ͳͳǤͳʹ ή ͳͲ͸
ൌ ͳ͵Ǥ͸ͻ
݄ െ݄ ‫ݔ‬
‫ ܴ݀ܯ‬ൌ ‫ ݔܴܽ݉݀ܯ‬െ ߂‫ݔܴ݀ܯ‬ ൌ ͳͷͺͻǤ͵͸ െ ͳ͵Ǥ͸ͻ ൌ ͳͷ͹ͷǤ͸͹݇ܰ݉
݄ െ݄ ‫ݔ‬
‫ ܴ݀ܯ‬ǡܽ ൌ ‫ ݔܴܽ݉݀ܯ‬ǡܽ െ ߂‫ ݔܴ݀ܯ‬ǡܽ ൌ ͸ʹͺ െ ͳͳǤͳʹ ൌ ͸ͳ͸Ǥͺ͹
݄ െ݄ ‫ݔ‬
‫ ܴ݀ܯ‬ǡܿ ൌ ‫ ݔܴܽ݉݀ܯ‬ǡܿ െ ߂‫ ݔܴ݀ܯ‬ǡܿ ൌ ͻ͸ͳǤ͵͹ െ ʹǤͷ͹ ൌ ͻͷͺǤͺ
‫ ݀ܧ‬൑ ͲǤͻ ή ܴ݀ ͳͶͲͲ ൑ ͲǤͻ ή ͳͷ͹ͷǤ͸͹ ൌ ͳͶͳͺǤͳ
E 7.3.2.2. Calculul la forță tăietoare

VEd = 933 kN
Împărțirea forței tăietoare de proiectare între componente:
‫ ݀ܧ‬ǡܿ ൌ ‫ ݀ܧ‬ή ܴ݀ ǡܿ ⁄ܴ݀ ൌ ͻ͵͵ ή ͻͷͺǤͺ⁄ͳͷ͹ͷǤ͸͹ ൌ ͷ͸͹Ǥ͹͵
‫ ݀ܧ‬ǡܽ ൌ ‫ ݀ܧ‬ή ܴ݀ ǡܽ ⁄ܴ݀ ൌ ͻ͵͵ ή ͸ͳ͸Ǥͺ͹⁄ͳͷ͹ͷǤ͸͹ ൌ ͵͸ͷǤʹ͹
Forţele tăietoare capabile şi verificarea la forţa tăietoare
a. Armătura rigidă
ܴ݀ ǡܽ ൌ ‫ݒ‬ǡܽ ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ Ȁ√͵ ൌ ‫ ͳݓ‬ή ݄‫ ͳݓ‬൅ ʹ ή ݂ʹ ή ݂ʹ ‫ ݀ݕ‬ǡܽ Ȁ√͵
ൌ ሺͳͷ ή Ͷ͸Ͳ ൅ ʹ ή ʹͲ ή ͳͺͲሻ ή ʹʹͲȀ√͵ ൌ ͳ͹ͻͲǤͻͶ ή ͳͲ͵
‫ ݀ܧ‬ǡܽ ൑ ͲǤͷܴ݀ ǡܽ ͵͸ͷǤʹ͹

൑ ͲǤͷ ή ͳ͹ͻͲǤͻͶ ൌ ͺͻͷǤͶ͹
b. Beton armat
Se aleg 2 etrieri Φ12/100 S345
‫ ݓݏ‬⁄ ൌ Ͷ ή ͳͳ͵Ǥͳ⁄ͳͲͲ ൌ ͶǤͷʹ
ൌ Ȃ Ȁʹ ൌ ͹ͲͲ െ ͷͲ െ ͵ʹʹǤͷʹȀʹ ൌ ͶͺͺǤ͹Ͷ
ʹߠ
ܸܴ݀ ǡܿǡ݉ܽ‫ ݔ‬ൌ ߙܿ‫ ݓ‬ή ܾ‫ ݓ‬ή ‫ ݖ‬ή ߭ ή ݂ܿ݀ Ȁሺܿ‫ ߠ݃ݐ‬൅ ‫ߠ݃ݐ‬ሻ ൌ ߙܿ‫ ݓ‬ή ܾ‫ ݓ‬ή ‫ ݖ‬ή ߭ ή ݂ܿ݀ ή
ʹ
ߙܿ‫ ݓ‬ൌ ͳ ൅ ߪܿ‫ ݌‬Ȁ݂ܿ݀
ߪܿ‫ ݌‬ൌ ܰ‫ ݀ܧ‬Ȁሺ‫ ܿܣ‬൅ ݊ ή ‫ ܽܣ‬൅ ݊ ή ‫ ݏܣ‬ሻ
݊ ൌ ‫ ܽܧ‬Ȁ‫ ݉ܿܧ‬ൌ ʹͲͲͲͲͲȀ͵͵ͲͲͲ ൌ ͸ǤͲ͸
ߪܿ‫ ݌‬ൌ ͳͲ͸ ȀሺͶͲͲ ή ͹ͲͲ ൅ ͸ǤͲ͸ ή ʹ͵͹ͲͲ ൅ ͸ǤͲ͸ ή ͹ͺͷͶሻ ൌ ʹǤͳʹܰȀ݉݉ ʹ ൏ ͲǤʹͷ݂ܿ݀
ൌ ͲǤʹͷ ή ʹͲ ൌ ͷܰȀ݉݉ ʹ
ܿ‫ ݓ‬ൌ ͳ ൅ ʹǤͳʹȀʹͲ ൌ ͳǤͳͲ͸
ൌ ͲǤ͸ሺͳ െ
ܿ݇ ȀʹͷͲሻ ൌ ͲǤ͸ሺͳ െ ͵ͲȀʹͷͲሻ ൌ ͲǤͷʹͺ
ൌ Ͷͷ°
ܸܴ݀ ǡܿǡ݉ܽ‫ ݔ‬ൌ ͳǤͳͲ͸ ή ͶͲͲ ή ͶͺͺǤ͹Ͷ ή ͲǤͷʹͺ ή ʹͲȀʹ ൌ ͳͳͶͳǤͳ͸͵ ή ͳͲ͵ ܰ ൌ ͳͳͶͳǤͳ͸݇ܰ
ܸ‫ ݀ܧ‬ǡܿǡ݉ܽ‫ ݔ‬൏ ܸܴ݀ ǡܿǡ݉ܽ ‫ ݔ‬Ǣ ͷ͸͹Ǥ͹͵݇ܰ ൏ ͳͳͶͳǤͳ͸݇ܰ
ܴ݀ ǡܿ ൌ ‫ ݓݏ‬⁄ ή ή ‫ ݓ݀ݕ‬ή

ൌ ͶǤͷʹ ή ͶͺͺǤ͹Ͷ ή ʹ͹͸ ή ͳ ൌ ͸ͳͲǤʹͶ ή ͳͲ͵
ܸܴ݀ ǡܿ ൌ ͸ͳͲǤʹͶ݇ܰ
Verificare:
ܸ‫ ݀ܧ‬ǡܿ ൑ ܸܴ݀ ǡܿ Ǣ ͷ͸͹Ǥ͹͵݇ܰ ൑ ͸ͳͲǤʹͶ݇ܰ
E 7.3.3. Calculul la încovoiere pentru NEd = 6500 kN, MEd = 1000 kNm
Verificarea forței axiale
NEd < Nlim
6500 < 7151.5 kN
ൌ ‫ ݀ܧ‬⁄ܴ݀Ͳ ൌ ͸ͷͲͲȀͳʹ͵͵ͲǤ͵ʹ ൌ ͲǤͷʹ͹
E 7.3.3.1. Determinarea MRd

NEd > bw · h · f’cd / 2 atunci x > h / 2
Se presupune că axa neutră taie inima şi trece de tălpile verticale
Se notează distanţa din centrul secţiunii la axa neutră
‫ ݀ܧ‬ൌ ‫݄ ݓ‬⁄ʹ ൅ ݄‫ ݀ܿ’ ݔ‬൅ ‫ ͳݏ‬൅ ͵ ή ‫ ݀ݕ ʹݏ‬ǡ‫ ݏ‬൅ ݂ͳ ή ݂ͳ ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ ൅ ‫ ͳݓ݄ ͳݓ‬⁄ʹ ൅ ݄‫ ݀ݕ ݔ‬ǡܽ
൅ ʹ ή ݂ʹ ή ݂ʹ ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ ൅ ‫ ʹݓ‬ή ݄‫ ʹݓ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ െ ‫ ͳݏ‬൅ ‫ ݀ݕ ʹݏ‬ǡ‫ ݏ‬െ ݂ͳ ή ݂ͳ ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ
െ ‫ ͳݓ݄ ͳݓ‬⁄ʹ െ ݄‫ ݀ݕ ݔ‬ǡܽ
‫ ݀ܧ‬െ ‫ ݓ‬ή ݄⁄ʹ ή ’ െ ‫ ʹݓ‬ή ݄‫ ʹݓ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ െ ʹ ή ݂ʹ ή ݂ʹ ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ െ ʹ ή ‫ ʹݏ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬
ൌ ‫ ݓ‬ή ݄‫ ݔ‬ή ’ܿ݀ ൅ ʹ ή ‫ ͳݓ‬ή ݄‫ ݔ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ
‫ ݀ܧ‬െ ‫ ݓ‬ή ݄⁄ʹ ή ’ܿ݀ െ ‫ ʹݓ‬ή ݄‫ ʹݓ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ െ ʹ ή ݂ʹ ή ݂ʹ ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ െ ʹ ή ‫ ʹݏ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡ‫ݏ‬
݄‫ ݔ‬ൌ
‫ ݓ‬ή ’ܿ݀ ൅ ʹ ή ‫ ͳݓ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ
͸ͷͲͲ ή ͳͲ͵ െ ͶͲͲ ή ͹ͲͲ⁄ʹ ή ͳ͹ െ ͳͷ ή ͳ͸Ͳ ή ʹʹͲ െ ʹ ή ͳͺͲ ή ʹͲ ή ʹʹͲ െ ʹ ή ͻͺͳǤ͹ ή ͵ͲͲ
݄‫ ݔ‬ൌ
ͶͲͲ ή ͳ͹ ൅ ʹ ή ͳͷ ή ʹʹͲ
ൌ ͳͲͷǤͻ
݄‫ ݔ‬൏ ݄‫ ͳݓ‬⁄ʹ Ǣ ͳͲͷǤͻ ൏ Ͷ͸ͲȀʹ ൌ ʹ͵Ͳ

݄‫ ݔ‬൐ ‫ ʹݏ‬⁄ʹ ൌ ͳͲͲ ݄‫ ݔ‬൐ ݂ʹ ⁄ʹ ൌ ͻͲ
ൌ ݄Ȁʹ ൅ ݄‫ ݔ‬ൌ ͶͷͷǤͻ
݄ െ݄ ‫ݔ‬
‫ ܴ݀ܯ‬ൌ ‫ ݔܴܽ݉݀ܯ‬െ ߂‫ݔܴ݀ܯ‬
ܴ݀݉ܽ‫ ݔ‬ൌ ‫ ݓ‬ή ݄ʹ ⁄ͺ ή ’ܿ݀ ൅ ‫ ݅ݏ‬ή ‫ ݅ݏ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡ‫

ݏ‬൅ ‫ ݈݌‬ǡܽ ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ
ܴ݀݉ܽ‫ ݔ‬ൌ ͻ͸ͳǤ͵͹ ൅ ͸ʹͺ ൌ ͳͷͺͻǤ͵͸
݄ ‫ ݔ‬െ݄ ‫ݔ‬
݄ െ݄ ‫ݔ‬ ݄ െ݄ ‫ݔ‬
ܴ݀‫ݔ‬ ൌ ‫ ݓ‬ή ሺʹ ή ݄‫ ݔ‬ሻʹ ⁄ͺ ή ’ܿ݀ ൅ ‫ ݅ݏ‬ή
‫ ݅ݏ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬ ൅ ‫ ݈݌‬ǡܽ
‫ݔ‬
ή ‫ ݀ݕ‬ǡܽ
݄ െ݄ ‫ݔ‬ ʹ ʹ
ܽǡ‫݈݌‬
‫ݔ‬
ൌ ‫ ʹ ͳݓ‬ή ݄‫ ʹ ݔ‬⁄Ͷ ൅ ʹ ή ݂ʹ ݂ʹ ⁄Ͷ ൅ ݄‫ ʹݓ‬ή ‫ʹݓ‬ ȀͶ
݄ െ݄ ‫ݔ‬
ܽǡ‫݈݌‬
‫ݔ‬
ൌ ͳͷ ή ͳͲͷǤͻʹ ൅ ʹ ή ʹͲ ή ͳͺͲʹ ⁄Ͷ ൅ ͳ͸Ͳ ή ͳͷʹ ⁄Ͷ ൌ ͷͲͳͳͻ͸ǤͶ͵
݄ ‫ ݔ‬െ݄ ‫ݔ‬
‫ ݅ݏ‬ή
‫ ݅ݏ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬ ൌ ʹ ή ‫ ʹݏ‬ή ‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬ή
‫ ʹݏ‬ൌ Ͷ ή ͶͻͲǤͻ ή ͵ͲͲ ή ͳͲͲ ൌ ͷͺǤͻͲͷ ή ͳͲ͸
݄ െ݄ ‫ݔ‬
‫ ܴ݀ܯ‬ൌ ‫ ݔܴܽ݉݀ܯ‬െ ߂‫ݔܴ݀ܯ‬ ൌ ͳͷͺͻǤ͵͸ െ ʹͲ͹Ǥʹͻ ൌ ͳ͵ͺʹǤͲ͹
݄ െ݄ ‫ݔ‬
‫ ܴܽ݀ܯ‬ൌ ‫ ݔܴܽ݉݀ܯ‬ǡܽ െ ߂‫ ݔܴ݀ܯ‬ǡܽ ൌ ͸ʹͺǤͲͲ െ ͳͳͲǤʹ͸ ൌ ͷͳ͹Ǥ͹͵
݄ െ݄ ‫ݔ‬
‫ ܴܿ݀ܯ‬ൌ ‫ ݔܴܽ݉݀ܯ‬ǡܿ െ ߂‫ܴ݀ܯ‬ǡܿ
‫ݔ‬
ൌ ͻ͸ͳǤ͵͸ െ ͻ͹ǤͲ͵ ൌ ͺ͸ͶǤ͵Ͷ
‫ ݀ܧܯ‬൑ ͲǤͻ ή ‫ܴ݀ܯ‬ ͳͲͲͲ݇ܰ݉ ൑ ͲǤͻ ή ͳ͵ͺʹǤͲ͹ ൌ ͳʹͶ͵Ǥͺ͸݇ܰ݉
E 7.3.3.2 Calculul la forță tăietoare

VEd = 650 kN
Împărţirea forței tăietoare de proiectare între componente:
‫ ݀ܧ‬ǡܿ ൌ ‫ ݀ܧ‬ή ܴ݀ ǡܿ Ȁܴ݀ ൌ ͸ͷͲ ή ͺ͸ͶǤ͵ͶȀͳ͵ͺʹǤͲ͹ ൌ ͶͲ͸Ǥͷͳ
‫ ݀ܧ‬ǡܽ ൌ ‫ ݀ܧ‬ή ܴ݀ ǡܽ ⁄ܴ݀ ൌ ͸ͷͲ ή ͷͳ͹Ǥ͹͵Ȁͳ͵ͺʹǤͲ͹ ൌ ʹͶ͵ǤͶͻ

For
ele tietoare capabile i verificarea la for
a tietoare
a. Armtura rigid
ܸܴ݀ǡܽ ൌ ‫ݒܣ‬ǡܽ ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ Ȁξ͵ ൌ ൫‫ ͳݓݐ‬ή ݄‫ ͳݓ‬൅ ʹ ή ‫ ʹ݂ݐ‬ή ܾ݂ʹ ൯݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ Ȁξ͵
ൌ ሺͳͷ ή Ͷ͸Ͳ ൅ ʹ ή ʹͲ ή ͳͺͲሻ ή ʹʹͲȀξ͵ ൌ ͳ͹ͻͲǤͻͶ ή ͳͲ͵ ܰ
ܸ‫݀ܧ‬ǡܽ ൑ ͲǤͷ ܸܴ݀ǡܽ ʹͶ͵ǤͶͻ݇ܰ ൑ ͲǤͷ ή ͳ͹ͻͲǤͻͶ ൌ ͺͻͷǤͶ͹݇ܰ
b. Beton armat
Se aleg 2 etrieri 12/100 - S345
‫ ݓݏܣ‬Τ‫ ݏ‬ൌ Ͷ ή ͳͳ͵ǤͳΤͳͲͲ ൌ ͶǤͷʹ݉݉
‫ ݖ‬ൌ ݀Ȃ ‫ݔ‬Ȁʹ ൌ ͹ͲͲ െ ͷͲ െ ͶͷͷǤͻȀʹ ൌ ͶʹʹǤͲͷ
ʹߠ
ܸܴ݀ǡܿǡ݉ܽ‫ ݔ‬ൌ ߙܿ‫ ݓ‬ή ܾ‫ ݓ‬ή ‫ ݖ‬ή ߭ ή ݂ܿ݀ Ȁሺ ܿ‫ ߠ ݃ݐ‬൅ ‫ߠ ݃ݐ‬ሻ ൌ ߙܿ‫ ݓ‬ή ܾ‫ ݓ‬ή ‫ ݖ‬ή ߭ ή ݂ܿ݀ ή
ʹ
ߙܿ‫ ݓ‬ൌ ʹǤͷሺͳ െ ߪܿ‫ ݌‬Τ݂ܿ݀ ሻ
ߪܿ‫ ݌‬ൌ ܰ‫ ݀ܧ‬Ȁሺ‫ ܿܣ‬൅ ݊ ή ‫ ܽܣ‬൅ ݊ ή ‫ ݏܣ‬ሻ
݊ ൌ ‫ ܽܧ‬Ȁ‫ ݉ܿܧ‬ൌ ʹͲͲͲͲͲȀ͵͵ͲͲͲ ൌ ͸ǤͲ͸
ߪܿ‫ ݌‬ൌ ͸Ǥͷ ή ͳͲ͸ ȀሺͶͲͲ ή ͹ͲͲ ൅ ͸ǤͲ͸ ή ʹ͵͹ͲͲ ൅ ͸ǤͲ͸ ή ͹ͺͷͶሻ ൌ ͳ͵Ǥ͹ͻȀʹ
൐ ͲǤͷ ή ൌ ͲǤͷ ή ʹͲ ൌ ͳͲȀʹ
ߙܿ‫ ݓ‬ൌ ʹǤͷሺͳ െ ͳ͵Ǥ͹ͻȀʹͲሻ ൌ ͲǤ͹͹Ͳ
߭ ൌ ͲǤ͸ሺͳ െ ݂ܿ݇ ȀʹͷͲሻ ൌ ͲǤ͸ሺͳ െ ͵ͲȀʹͷͲሻ ൌ ͲǤͷʹͺ
ߠ ൌ Ͷͷ°
ܸܴ݀ǡܿǡ݉ܽ‫ ݔ‬ൌ ͲǤ͹͹Ͳ ή ͶͲͲ ή ͶʹʹǤͲͷ ή ͲǤͷʹͺ ή ʹͲȀʹ ൌ ͸ͺ͸Ǥ͵ͷͶ ή ͳͲ͵ ܰ ൌ ͸ͺ͸Ǥ͵ͷ݇ܰ
ܸ‫݀ܧ‬ǡܿǡ݉ܽ ‫ ݔ‬൏ ܸܴ݀ǡܿǡ݉ܽ‫ ݔ‬
ͶͲ͸Ǥͷͳ݇ܰ ൏ ͸ͺ͸ǤͶ݇ܰ
ܸܴ݀ǡܿ ൌ ‫ ݓݏܣ‬Τ‫ ݏ‬ή ‫ ݖ‬ή ݂‫ ݓ݀ݕ‬ή ܿ‫ ߠ݃ݐ‬ൌ ͶǤͷʹ ή ͶͷͷǤͺͻ ή ʹ͹͸ ή ͳ ൌ ͷ͸ͺ͹͵ͳ
ܸܴ݀ǡܿ ൌ ͷ͸ͺǤ͹݇ܰ
Verificare:
ܸ‫݀ܧ‬ǡܿ ൑ ܸܴ݀ ǡܿ Ǣ ͶͲ͸Ǥͷͳ݇ܰ ൑ ͷ͸ͺǤ͹ ݇ܰ

E 7.4. Calculul nodului de cadru

E 7.4.1. Calculul for elor din nod:
ܸ݆ ǡ‫ ݀ܧ‬ൌ ܸ݆ ǡ‫ ݀ܧ‬ǡܿ ൅ ܸ݆ ǡ‫݀ܧ‬ǡܽ
ܸ݆ ǡ‫ ݀ܧ‬ǡܿ ൌ ߛܴ݀ ሺ‫ͳܾܯ‬ǡܴ݀ǡܿ ൅ ‫ʹܾܯ‬ǡܴ݀ǡܿ ሻȀ݄ܾǡ‫ ݏ‬Ȃ ܸܿͳǡ‫݀ܧ‬ǡܿ ൌ ߛܴ݀ ሺ‫ ͳݏܣ‬൅ ‫ ʹݏܣ‬ሻ݂‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬െ ܸܿͳǡ‫ ݀ܧ‬ǡܿ
ܸ݆ ǡ‫ ݀ܧ‬ǡܽ ൌ ߛܴ݀ ሺ‫ͳܾܯ‬ǡܴ݀ǡܽ ൅ ‫ʹܾܯ‬ǡܴ݀ǡܽ ሻȀ݄ܾ݂ ǡܽ Ȃ ܸܿͳǡ‫݀ܧ‬ǡܽ
În care :
Mb1,Rd,c, Mb2,Rd,c, Mb1,Rd,a, Mb2,Rd,a sunt momentele de proiectare capabile ale celor 2
grinzi : dreapta moment negativ i stânga moment pozitiv pentru cele dou componente:
beton armat i armtura rigid
Valorile acestor momente sunt :
‫ͳܾܯ‬ǡܴ݀ǡܿ ൌ ͵ͺ͸݇ܰ݉‫ʹܾܯ‬ǡܴ݀ ǡܿ ൌ Ͷ͹ͺ ݇ܰ݉
‫ͳܾܯ‬ǡܴ݀ǡܽ ൌ ͶͲ͵݇ܰ݉‫ʹܾܯ‬ǡܴ݀ ǡܽ ൌ ʹ͹Ͳ ݇ܰ݉
db,s, dbf,a distana între armturi i distana între centrele tlpilor armturii rigide a
grinzilor
db,s = 500 mm hbf,a = 380 mm
Vc1,Ed,c , Vc1,Ed,a for

ele tietoare de proiectare ale stâlpului în sec
iunea de deasupra
nodului pentru cele dou componente.
Valorile acestor fore tietoare sunt:
Vc1,Ed,c = 567.7 kN
Vc1,Ed,a = 365.3 kN
E 7.4.2. Verificarea nodului

ܸ݆ ǡ‫ ݀ܧ‬ǡܿ ൌ ͳǤʹሺͳͻ͸͵Ǥ͸ ൅ ͳʹͷ͸ሻ ή ͵ͲͲ െ ͷ͸͹͹ͲͲ ൌ ͷͻͳǤ͵ͷ͸ ή ͳͲ͵ ܰ ൌ ͷͻͳǤͶ݇ܰ
ܸ݆ ǡ‫ ݀ܧ‬ǡܽ ൌ ͳǤʹሺͶͲ͵ ൅ ʹ͹ͲሻȀͲǤ͵ͺͲ െ ͵͸ͷǤ͵ ൌ ͳ͹͸Ͳ݇ܰ
E 7.4.2.1. Verificarea betonului din nod

ܸ݆ ǡܴ݀ ǡܿ ൌ ͲǤͳʹ ή ܾ݆ ή ݄݆ ή ݂ܿ݉
ܸ݆ ǡܴ݀ ǡܿ ൌ ͲǤͳʹ ή ͶͲͲ ή ͸ͲͲ ή ͵ͺ ൌ1094400N
ܸ݆ ǡ‫ ݀ܧ‬ǡܿ ൏ ܸ݆ ǡܴ݀ ǡܿ
ͷͻͳǤͶ݇ܰ ൏ ͳͲͻͶǤͶ݇ܰ
Verificarea armturii orizontale totale din nod 2 etrieri 12/100 – S345
‫ ݆ܣ‬ǡ‫ ݄ݏ‬ή ݂‫ ݓ݀ݕ‬൐ ͲǤͺሺ‫ ͳݏܣ‬൅ ‫ ʹݏܣ‬ሻ݂‫ ݀ݕ‬ǡ‫ ݏ‬ሺͳ െ ͲǤͺ ή ߥ݀ ሻ
‫ ݆ܣ‬ǡ‫ ݄ݏ‬ൌ ͳͳ͵ ή Ͷ ή ͸ͲͲΤͳͲͲ ൌ ʹ͹ͳʹ݉݉ʹ
ʹ͹ͳʹ ή ʹ͹͸ ൐ ͲǤͺሺͳͻ͸͵Ǥ͸ ൅ ͳʹͷ͸ሻ ή ͵ͲͲሺͳ െ ͲǤͺ ή ͲǤͲͺͳͳሻ

͹ͶͺǤͷͳʹ݇ܰ ൐ ͹ʹʹǤͷ͹Ͳ݇ܰ
E 7.4.2.2. Verificarea armturii rigide din nod

ʹ
͵ ή ܾ݂ͳ ή ‫ͳ݂ݐ‬
ܸ݆ ǡܴ݀ǡܽ ൌ ͲǤ͸ ή ݂‫ ݀ݕ‬ǡܽ ή ‫ ݆ܣ‬ǡ‫ݒ‬ǡܽ ቆͳ ൅ ቇ
݄‫ݏ‬ǡܽ ή ݄ܾǡܽ ή ‫ ݆ݐ‬ǡܽ
hs,a, hb,a, tj,a sunt înlimea armturii rigide a stâlpului, a grinzii i grosimea
panoului de nod.
‫ ݆ܣ‬ǡ‫ݒ‬ǡܽ ൌ ൫‫ ͳݓݐ‬ή ݄‫ ͳݓ‬൅ ʹ ή ‫ ʹ݂ݐ‬ή ܾ݂ʹ ൯ ൌ ͳͷ ή Ͷ͸Ͳ ൅ ʹ ή ʹͲ ή ͳͺͲ ൌ ͳͶͳͲͲ ݉݉
ܸ݆ ǡܴ݀ ǡܽ ൌ ͲǤ͸ ή ʹʹͲ ή ͳͶͳͲͲሺͳ ൅ ͵ ή ͳͺͲ ή ʹͲʹ ȀሺͷͲͲ ή ͶͲͲ ή ͳͷሻሻ ൌ ʹͲʹͺǤ͹Ͳͺ ή ͳͲ͵ ܰ
ܸ݆ ǡ‫ ݀ܧ‬ǡܽ ൏ ܸ݆ ǡܴ݀ ǡܽ
1760 kN < 2028.71 kN

E 8. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE ZIDRIE
E 8.1. Cldire de locuit cu pere i structurali din zidrie nearmat (ZNA) cu

elemente ceramice
E 8.1.1. Descriere general
x Înlime P+2E
x Perei exteriori t = 37.5 cm (axai 25 cm/exterior i 12.5 cm/interior)
x Perei interiori t = 25 cm (axai)
x Dimensiunile cldirii în plan 16.70 × 10.70 m
x Aria cldirii în plan (pe nivel) Apl = 16.70 × 10.70 = 178.7 m2
x Sistem structural fagure
x Înlimea etajului het = 2.80 m Htot= 3 × 2.80 = 8.40 m
x Amplasament:
- Zona seismic ag = 0.10 g
Sistemul structural Zidrie nearmat (ZNA) este acceptat conform
tabelului 8.8 din Cod
Figura E 8.1.1
E 8.1.2. Calculul greut ii proprii
E 8.1.2.1 Calculul greutii etajului
- Aria planeelor Apl = 4 × 4.85 × (3.65 + 3.95) = 147.44 m2

- Aria zidriei în plan Azid = 178.7 - 147.44 = 31.26 m2
E 8.1.2.2. Calculul ariei zidriei în elevaie (pe înlimea unui nivel)
x Zidrie cu grosimea t = 37.5 cm

- Ax A i ax C 2 ×(16.70 × 2.80 - 2 × 1.50 × 1.50 - 2 × 1.50 × 1.80) = 73.72
m2
- Ax 1 i ax 5 2 × [(10.70 - 1.00) × 2.80 - 1.0 × 2.10) = 50.12 m2
Total = 123.84m2
x Zidrie cu grosimea t = 25 cm
- Ax B (16.70× 2.80 - 2 × 1.00 × 2.10 =42.56 m2
- Ax 2 i ax 4 2 × [ (10.7 - 1.00) × 2.80 - 2 × 1.00× 2.10] =45.92 m2
- Ax 3 ( 10.70 - 1.00) × 2.80 =27.16 m2
Total =115.64 m2
E 8.1.2.3. Calculul greutii zidriei pe nivel
x Elemente pline din argil ars

x Greutatea pe 1 m2 perete tencuit
- Perete t = 37.5 cm gzid = 0.375 × 1800 + 80.0 = 755 kg/m2
Tabelul E 8.1.1
Grosime t = 37.5 cm Grosime t = 25 cm Total greutate
Azid gzid Gzid Azid gzid Gzid 6Gzid 6Gzid/Aetaj
m2 t/m2 tone m2 t/m2 tone tone tone/m2
123.84 0.755 93.5 115.64 0.530 61.3 154.8 0.866
E 8.1.2.4. Calculul greutii planeului
x Greutatea planeului în gruparea seismic (pe 1.0 m2)

- placa de beton armat 13 cm grosime 325 daN/m2
- tencuiala la intrados 40 daN/m2
- pardoseala (inclusiv apa) 120 daN.m2
- perei despritori uori 120 daN/m2
- încrcare util (locuin) 0.3 x 150 daN/m2 45 daN/m2
650 daN/m2
x Greutatea planeului
147.44 x 650 = 95300 daN 95.3 tone
E 8.1.2.5. Greutatea total a nivelului
Cu valorile de mai sus greutatea cldirii pentru calculul în situaia de proiectare

seismic este dat în Tabelul E 8.1.2 (valori rotunjite).
Tabelul E 8.1.2
6Gzid Gpl Gtot,et Gtot,et/Aetaj
tone tone tone tone/m2
154.8 95.3 250.0 1.400
E 8.1.2.6. Calculul maselor de etaj supuse aciunii seismice
Întreaga mas a etajului (zidrie + planeu) este considerat concentrat la nivelul

planeului .
Gtot ,et
x Masa etajului M i
g
nnivGtot ,et
x Masa total a cldirii M
g
Pentru construcia proiectat cu nniv = 3, greutatea total supus aciunii seismice are
valoarea
Gtot = 250.0 × 3 = 750.0 tone.
E 8.1.3. Calculul for ei seismice statice echivalente
x Ordonata maxim a spectrului elastic 0 = 2.50
x Factorul de reducere pentru nniv > 2 ~ = 0.85
x Factorul de reducere pentru fraciunea de 8% din amortizarea critic = 0.88
x Factorul de importan ?Ie = 1.0
x Factorul de suprarezisten u/1 = 1.10 (pentru lege u >> 1 comunicat de

productor)
x Factorul de comportare q = 1.75 × 1.10 = 1.925 (tabelul 8.10 din Cod)
x Coeficientul seismic global
ߚ଴ ൈ ߣ ൈ ߟ ܽ௚ ʹǤͷͲ ൈ ͲǤͺͷ ൈ ͲǤͺͺ

ܿ ൌ ߛூ௘ ൈ ൌ ͳǤͲ ൈ ൈ ͲǤͳͲ ൌ ͲǤͲͻ͹
‫ݍ‬ ݃ ͳǤͻʹͷ
x Fora tietoare de baz

Fb = c × Gtot = 0.097 × 750 = 72.8 tone
E 8.1.4. Stabilirea modelelor plane pentru calcul seismic
E 8.1.4.1. Verificarea condiiilor de regularitate geometric i structural în plan

i în elevaie
Cldirea are simetrie geometric i structural în plan în raport cu ambele axe

principale i îndeplinete condiiile de regularitate i în elevaie. Poate fi utilizat
calculul cu fore seismice statice echivalente folosind dou modele plane; cldirea se
încadreaz în tipul 1 din tabelul 5.1 din Codul CR 6.
Cele dou modele plane sunt artate în Figura E 8.1.2.
Transversal (axa "y")
Longitudinal (axa "x")
Figura E 8.1.2. Modele plane pentru calculul structurii
E 8.1.4.2. Verificarea densitii pereilor structurali
Transversal
- Ax 1 i ax 5 2 × (10.70 - 1.00) × 0.375 = 7.275 m2
- Ax 2 i ax 4 2 × (10.70 - 2 ×1.00 ) × 0.25 = 4.350 m2
- Ax 3 10.70 × 0.25 = 2.675 m2
Total Azid = 14.30 m2 p = 8.00%
Longitudinal
- Ax A i ax C 2 × (16.70 - 2 × 1.50 - 2 × 1.80) × 0.375 = 7.575 m2
- Ax B (16.70 - 2 × 1.00) × 0.25 = 3.675 m2
Total Azid = 11.25 m2 p = 6.30 %

Condiia din tabelul 8.8 din Cod este satisfcut.
E 8.1.4.3. Verificarea raportului între ariilor golurilor i ariile plinurilor de

zidrie
Se verific pentru fiecare perete raportul între lungimea golurilor i lungime

plinurilor de zidrie conform tabelului 8.11 din Cod
Transversal
- Ax 1i ax 5 lgol = 1.00 m lplin = 9.70 m = 0.10 < 1.50
- Ax 2 i ax 4 lgol = 2.00 m lplin = 8.70 m = 0.23 < 0.55
Longitudinal
- Ax A i ax C lgol = 6.60 m lplin = 10.1m = 0.65 < 1.00
- Ax B lgol = 2.00 m lplin = 14.7m = 0.14 < 0.55
Condiiile din Codul P 100-1, tab. 8.11 sunt satisfcute.
E 8.1.5. Distribu ie for ei tietoare de baz între pere ii structurali
E 8.1.5.1. Metoda consolelor legate la ultimul nivel
Metoda consolelor legate la ultimul nivel distribuie fora tietoare de baz între pereii
structurali folosind criteriul egalitii deplasrilor laterale totale (din translaie i din
rsucirea de ansamblu) ale tuturor pereilor, la vârful construciei.
Metoda este simpl i poate fi aplicat manual dar, în anumite configuraii structurale,
rezultatele sale au un grad relativ ridicat de aproximare în raport cu alte metode mai
exacte (aa cum se va vedea în exemplul nr.2).
E 8.1.5.1.1. Rigiditatea relativ de nivel a pereilor structurali i factorii de

distribuie
Deoarece toi pereii structurali sunt executai din acelai material s-a folosit, pentru
simplificare, expresia rigiditii geometrice (în formule s-au omis valorile modulelor
de elasticitate Ez i Gz .
În ipoteza consolelor independente rigiditatea relativ de nivel a pereilor structurali s-
a calculat cu formula
௧
ܴ௜ ൌ (E 8.1.1)
ఒሺଷାସఒమ ሻ
considerând fiecare element ca o consol cu înlimea Htot = 3 × 2.80 = 8.40 m.

Factorii de distribuie s-au calculat, pentru ambele direcii, cu relaia
Ri
UV ,i (E 8.1.2)
¦ Ri
Forele tietoare aferente fiecrui perete s-au calculat apoi cu relaiile
‫ܨ‬ଵ் ൌ ߩ௏ǡ௜் ൈ ‫ܨ‬௕ i ‫ܨ‬ଵ௅ ൌ ߩ௏ǡ௜௅ ൈ ‫ܨ‬௕
Perei transversali
Tabelul E 8.1.3a
ߣ
lw t ‫ܪ‬ Aria RiT neRiT FiT
Elem nelem V,iT
(m) (m) ൌ (m2) (m) (m) (to)
݈௪
T1 5.850 0.375 1.436 2.194 0.0232 2 0.0464 0.1668 12.14
T2 3.850 0.375 2.182 1.444 0.0078 2 0.0156 0.0561 4.08
T3 3.725 0.250 2.255 0.931 0.0047 4 0.0188 0.0338 2.46
T4 10.700 0.250 0.785 2.675 0.0583 1 0.0583 0.4191 30.51
RT = ` neRiT = 0.1391 m
Perei longitudinali
Tabelul E 8.1.3b
lw t ‫ܪ‬ Aria RiL neRiL FiL
Elem ߣൌ nelem V,iL
(m) (m) ݈௪ (m2) (m) (m) (to)
L1 1.450 0.375 5.793 0.544 0.0005 4 0.0020 0.0076 0.55
L2 2.400 0.375 3.500 0.900 0.0021 6 0.0126 0.0321 2.34
L3 2.525 0.250 3.327 0.631 0.0016 2 0.0032 0.0244 1.78
L4 9.650 0.250 0.870 2.413 0.0477 1 0.0477 0.7282 53.0
RL = ` neRiL = 0.0655 m
E 8.1.5.1.2. Calculul poziiei centrului de rigiditate
Deoarece structura este simetric în plan fa de ambele axe principale, centrul de
greutate se afl în centrul geometric al planeului.
Fa de sistemul de axe din Figura E 8.1.1. coordonatele centrului de rigiditate sunt
x xR = 8.35 m
x yR = 5.35 m
E 8.1.5.1.3. Calculul momentului de inerie de torsiune
Momentul de inerie de torsiune s-a calculat cu relaia

‫ ܬ‬ൌ σሾܴ௜் ሺ‫ݔ‬஼ோ െ ‫ݔ‬௜ ሻଶ ൅ ܴ௜௅ ሺ‫ݕ‬஼ோ െ ‫ݕ‬௜ ሻଶ ሿ (E 8.1.3)
Calculul este dezvoltat în Tabelul E 8.1.4.
Tabelul E 8.1.4
|xCR-xi|2 |yCR-yi|2
|xCR-xi| |xCR-xi|2 ne RiT |yCR-yi| |vCR-yi|2 ne RiL
× ne× Rit × ne× Rit
T1 8.1625 66.626 2 0.0232 3.0914 L1 5.1625 26.651 4 0.0005 0.0533
T2 8.1625 66.626 2 0.0078 1.0394 L2 5.1625 26.651 6 0.0021 0.3358
T3 4.20 17.640 4 0.0047 0.3316 L3 0.00 0.00 2 0.0016 0.00
T4 0.00 0.00 0.00 0.0583 0.00 L4 0.00 0.00 1 0.0477 0.00
4.4624 0.3891
J = 4.4624 + 0.3891 = 4.8515 m3
E 8.1.5.1.4. Repartizarea forei tietoare de baz între pereii structurali
E 8.1.5.1.4.1. Calculul excentricitii structurale i al excentricitii accidentale
Aceste excentriciti determin momentul de rsucire de ansamblu a structurii i în

consecin valorile componentelor respective ale deplasrilor laterale
x Excentricitatea structural
Deoarece centrul de rigiditate coincide cu centrul de greutate al planeului
excentricitatea structural este nul pentru ambele direcii
e0x = e0y = 0.00 m
x Excentricitatea accidental (torsiunea acidental)
S-a calculat cu relaia (4.1) din Cod
e0x = ± 0.05 × 16.70 = ± 0.835 m
e0y = ± 0.05 × 10.70 = ± 0.535 m
x Excentricitatea total
Este egal cu excentricitatea accidental
x Momentele de torsiune de ansamblu
Pentru aciunea seismic paralel cu axa "y"
Mtx = ± 0.835 Fb
Pentru aciunea seismic paralel cu axa "x"
Mty = ± 0.535 Fb
Valorile excentricitilor i momentelor de rsucire sunt date în Tabelul E 8.1.5
Tabelul E 8.1.5
Fb ea Mt
(tone) (m) (tm)
± 0.835 ± 60.8
72.8
± 0.535 ± 38.9
E 8.1.5.1.4.2. Repartizarea forei tietoare
Valorile componentelor din micarea de translaie (FiT) sunt proporionale cu factorii

.
Valorile componentelor din torsiunea de ansamblul se calculeaz cu relaia
' FiT ( xCR xi ) u Ri ( T ) u [ (E 8.1.4.a)
unde
Mt
[ (E 8.1.4.b)
KJ R
Transversal
୑౪ ଺଴Ǥ଼
Ɍൌ ൌ ൌ ͳʹǤͷ͵t/m2
୏୎౎ ସǤ଼ହଵହ
Tabelul E 8.1.6a
FlT RiT |xCR-xi| RiT|xCR-xi| Fit FiT(tot) Spor
Elem ne
tone m m m2 tone tone torsiune
T1 2 0.1588 12.14 0.0232 8.1625 0.1894 2.37 14.51 +12%
T2 2 0.0501 4.08 0.0078 8.1625 0.0637 0.80 4.88 +12%
T3 4 0.0300 2.46 0.0047 4.200 0.0197 0.25 2.71 +10%
T4 1 0.4621 30.51 0.0583 0.00 0.00 0.00 30.51 ---
Observaie : Dei lungimea tronsonului este mic i nu exist excentricitate

structural, contribuia momentului de rsucire produs de excentricitatea accidental la
sporirea valorii totale a forei tietoare de proiectare este relativ important pentru unii
perei (+12%) .
Longitudinal
Nu exist excentricitate structural, momentul de rsucire este mic, iar pereii L1 i L2
sunt la distane mici fa de centrul de rigiditate. Se poate neglija efectul momentului
de rsucire pentru aciunea seismic paralel cu axa "x" (pentru pereii longitudinali).
Valoarea total a forei tietoare de proiectare este cea care rezult din aplicarea
coeficienilor (egalitatea deplasrilor de translaie).
Tabelul E 8.1.6b
FlL
Elem ne Vi,L
tone
L1 4 0.0076 0.55
L2 6 0.0321 2.34
L3 2 0.0244 1.78
L4 1 0.7282 53.0
Momentul de rsturnare la baz (ME,b) se calculeaz cu relaia

‫ܯ‬ாǡ௕ ൌ σଷଵ ‫ܨ‬௜ ‫ݖ‬௜ (E 8.1.5)
unde forele seismice de nivel Fi care acioneaz la planeul de la cota zi se calculeaz
cu relaia (4.5) din Cod.
Înlocuind valorile Fi în funcie de Fb i zi în funcie de Htot rezult formula
଻
‫ܯ‬ாǡ௕ ൌ ‫ܨ‬௕ ൈ ‫ܪ‬௧௢௧ ൌ ͸Ǥͷ͵‫ܨ‬௕ (E 8.1.6)
ଽ
în care înlimea total a cldirii este Htot = 3 × 2.80 = 8.40 m

A rezultat valoarea MEb = 6.53 × 72.8 = 475.6 tm
E 8.1.6. Încrcri verticale pe pere ii structurali
E 8.1.6.1. Încrcri din planeu ( greutatea proprie i încrcarea de exploatare)
Se calculeaz ca fore uniform distribuite pe perete corespunztoare ariilor aferente de

planeu.
I. S-au determinat reaciunile planeelor pe fiecare linie de perei (p1 i p2) cu relaiile
qtot l1 § l ·
p1 p2 p1 ¨¨ 2 1 ¸¸ (E 8.1.6’)
4 © l2 ¹
unde s-au notat l1 i l2 latura scurt i respectiv latura lung a plcii respective.
II. Pentru fiecare zon de perei (E1÷E5 din figura E 8.1.3) s-a calculat fora axial
dat de planeu prin înmulirea reaciunii pe unitatea de lungime (p1/p2) cu lungimea
zonei aferente (care include câte 1/2 din limea fiecrui gol adiacent plinului de
zidrie).
Tabelul E 8.1.7
qpl qpl
Ax Perete Ax Perete
(tone/m) (tone)
A1-A2
1A-1B 0.74 0.59
A4-A5
Ax 1&5 Ax A
A2-A3
1B-1C 0.74 0.64
A3-A4
B1-B2
2A-2B 1.50 1.19
B4-B5
Ax2&$ Ax B
B2-B3
2B-2C 1.50 128
B3-B4
3A-3B 1.52
Ax3 Ax C Idem ax A
3B-3C 1.52
Figura E 8.1.3 Grupuri de perei care conlucreaz
E 8.1.6.2. Încrcri totale i eforturi unitare de compresiune pe grupuri de perei

Tabelul E 8.1.8
Azid Gzidrie Gplanee Gtotal G parter V0 Parter
Grup
m2 tone tone tone tone N/mm2
E1 3.13 19.01 8.60 27.61 82.8 0.265
E2 1.85 11.45 4.10 15.55 46.7 0.252
E3 1.74 11.68 7.40 19.08 57.2 0.329
E4&E5 7.14 44.56 41.6 86.16 258.5 0.362
E 8.1.7. Calculul momentelor încovoietoare capabile ale pere ilor
E 8.1.7.1. Momente capabile pentru perei din zidrie nearmat - MRd (ZNA)
Momentele capabile ale pereilor structurali din zidrie nearmat (ZNA) s-au calculat
cu relaiile:
ேಶ೏ ఙ೏
x ‫ݔ‬ோௗ ൌ ൌ ͳǤͳ͹ͷ ݈ ൌ ͳǤͳ͹ͷ‫ݏ‬ௗ ݈௪ (6.19a) din CR 6
଴Ǥ଼ହ௙೏ ௧ ௙೏ ௪
ேಶ೏ ேಶ೏ ௟ೢ
x ‫ܯ‬ோௗ ൌ ሺ݈௪ െ ‫ݔ‬ோௗ ሻ ൌ ሺͳǤͲ െ ͳǤͳ͹ͷ‫ݏ‬ௗ ሻ (6.20a) din CR 6
ଶ ଶ
Materialele au fost alese pentru a satisface cerinele minime din tabelul 8.2 din Cod
- rezistena la compresiune a zidriei trebuie s fie cel puin fk = 2.5 N/mm2
(tabelul 8.2);
- din tabelul 4.2a din Codul CR 6 rezult c se pot alege elemente cu fb = 5.0
N/mm2 i mortar M7.5 (pentru care fk = 2.50 N/mm2): pentru mortarul M7.5
avem fvk0= 0.250 N/mm2 astfel încât este satisfcut i cerina din tabelul 8.4
din Cod;
- rezistena de proiectare, cu coeficientul de siguran pentru situaia de
proiectare seismic ?M = 1.90 este fd = 1.32 N/mm2
Calculul forei axiale (NEd) pe seciunea activ a peretelui:
x NEd = V0EA (E 8.1.7)
unde efortul unitar de compresiune se ia din Tabelul E 8.1.8 pentru grupul de perei
cruia îi aparine.
În Tabelele E 8.1.9a i E 8.1.9b s-au calculat i valorile forei tietoare asociat cedrii
prin compresiune excentric (VEdu) folosind relaia
ெೃ೏
ܸாௗ௨ ൌ ܸா ൌ ͲǤͳͷ͵‫ܯ‬ோௗ (E 8.1.8)
ெಶ
unde s-a luat VE/ME = 1.0/6.53 = 0.153 m-1 (din relaia E 8.1.5)
Transversal
Tabelul E 8.1.9a
t lw A 0E sd NEd xRd lc VE/ME MRd VEdu
Perete
m m m2 N/mm2 --- tone m m-1 tm tone
T1 0.375 5.850 2.194 0.265 0.201 58.1 1.382 129.8 19.9
T2 0.375 3.850 1.444 0.252 0.191 36.4 0.864 54.3 8.3
0.153
T3 0.250 3.725 0.745 0.329 0.249 24.5 1.090 32.3 4.9
T4 0.250 10.700 2.675 0.362 0.274 96.8 3.445 351.1 53.7
Longitudinal
Tabelul E 8.1.9b
t lw A 0 sd NEd xRd VE/ME MRd VEdu
Perete
Long1 0.375 1.450 0.544 0.265 0.201 14.4 0.342 8.0 1.2
Long2 0.375 2.400 0.900 0.252 0.191 22.7 0.539 21.1 3.2
0.153
Long3 0.250 2.525 0.631 0.329 0.249 20.8 0.739 18.6 2.8
Long4 0.250 9.650 2.412 0.362 0.274 87.3 3.107 285.6 43.7
E 8.1.8. Calculul rezisten elor de proiectare la for tietoare ale pere ilor
structurali
E 8.1.8.1. Mecanismul de cedare prin lunecare în rost orizontal
Calculul rezistenei la lunecare în rost orizontal s-a fcut cu relaia

ଵ
x ܸோௗǡ௟ ൌ ݂ ‫݈ݐ‬ ൅ ͲǤͶܰாௗ ‫݂ ؠ‬௩ௗ଴ ‫݈ݐ‬௔ௗ ൅ ͲǤͶܰாௗ (6.29b) din CR 6
ఊಾ ௩௞଴ ௔ௗ
unde lungimea pe care aderena este activ (zona nefisurat la solicitarea

seismic succesiv în ambele sensuri) s-a determinat cu formula
݈௔ௗ ൌ ሺʹǤ͵ͷ‫ݏ‬ௗ െ ͳሻ݈௪ (6.31a) din CR 6
unde lad 0.0 pentru d 0.425fd = 0.425 × 1.32 = 0.561N/mm2
Pentru valorile lad 0 (d 0.561N/mm2) rezistena la lunecare în rost orizontal este
asigurat numai prin frecare (cu coeficient de frecare "de proiectare" μ = 0.4) i s-a
calculat cu relaia
VRd,l () = 0.4 NEd
Valoarea fvk0 s-au luat pentru mortar (G) - de reet, M7.5 fvk0 = 0.25 N/mm2
(tabelul 4.5 din CR 6) prin urmare valoarea de proiectare este fvd0 = 0.25 /1.9 = 0.132
N/mm2
Transversal
Tabelul E 8.1.10a
VRd,l VRd,l
Numr NEd t lw sd lad Vad
Elem. () (ZNA)
elem.
tone m m --- m tone tone tone
T1 2 58.1 0.375 5.850 0.201 0.00 23.2 0.00 23.2
T2 2 36.4 0.375 3.850 0.191 0.00 14.6 0.00 14.6
T3 4 24.5 0.250 3.725 0.249 0.00 9.8 0.00 9.8
T4 1 96.8 0.250 10.700 0.274 0.00 38.7 0.00 38.7
Total 153.5tone
Longitudinal
Tabelul E 8.1.10b
VRd,l VRd,l
Numr NEd t lw sd lad Vad
Elem. () (ZNA)
elem.
tone m m --- m tone tone tone
L1 4 10.9 0.375 1.450 0.201 0.00 4.4 0.00 4.4
L2 6 17.2 0.375 2.400 0.191 0.00 6.9 0.00 6.9
L3 2 15.7 0.250 2.525 0.249 0.00 6.3 0.00 6.3
L4 1 66.1 0.250 9.650 0.274 0.00 26.4 0.00 26.4
Total 98.0 tone
E 8.1.8.1.2. Mecanismul de cedare pe seciune înclinat
Rezistena caracteristic la întindere a elementelor pentru zidrie din argil ars s-a
luat conform relaiei
݂௕௧ ൌ ͲǤͲ͵ͷ݂௕ ൌ ͲǤͲ͵ͷ ൈ ͷǤͲ ൌ ͲǤͳ͹ͷܰȀ݉݉ଶ (E 8.1.9)
Rezistena unitar caracteristic de cedare pe seciuni înclinate s-a calculat cu relaia.
ఙ೏
݂௩௞ǡ௜ ൌ ͲǤʹʹ݂௕௧ ටͳ ൅ ͷ ൌ ͲǤͲͶඥͳ ൅ ʹͺǤ͸ߪௗ (E 8.1.10)
௙್೟
Rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat s-a calculat cu relaia

஺ೢ ௙ೡೖǡ೔ ஺ೢ
ܸோௗǡ௜ ൌ ൈ ൌ ൈ ݂௩ௗǡ௜ (E 8.1.11)
௕ ఊಾ ௕
Valorile VRd,i sunt date în Tabelele E 8.1.11a i E 8.1.1.11b.

Transversal
Tabelul E 8.1.11a
Numr lw= t d fvd,i Aria VRd,i
Elem b
elem. (cm) (cm) (N/mm2) (N/mm2) (m2) tone
T1 2 5.850 0.375 1.43 0.265 0.0617 2.194 9.5
T2 2 3.850 0.375 1.50 0.252 0.0603 1.444 5.8
T3 4 3.725 0.250 1.50 0.329 0.0679 0.745 3.4
T4 1 10.700 0.250 1.00 0.362 0.0709 2.675 19.0
Total 63.2 tone
Longitudinal
Tabelul E 8.1.11b
Elem b
L1 4 1.450 0.375 1.5 0.265 0.0617 0.544 2.2
L2 6 2.400 0.375 1.5 0.252 0.0603 0.900 4.0
L3 2 2.525 0.250 1.5 0.329 0.0679 0.631 2.9
L4 1 9.650 0.250 1.0 0.362 0.0709 2.412 17.1
Total 55.7 tone
E 8.1.9. Verificarea siguran ei structurii
E 8.1.9.1. Sigurana la compresiune + încovoiere
Condiia de siguran la compresiune + încovoiere, conform CR 6 pentru toate

elementele este
MRd MEb (E 8.1.12)
Comparaia valorilor respective este dat în Tabelul E 8.1.12.
Tabelul E 8.1.12
Numr MRd VEb MEb MRd VEb MEb
Elem. Elem.
elem. (tm) (to) (tm) (tm) (to) (tm)
T1 2 129.8 14.51 94.8 L1 4 8.0 0.55 3.6
T2 2 54.3 4.88 31.9 L2 6 21.1 2.34 15.3
T3 4 32.3 2.71 17.7 L3 2 18.6 1.78 11.6
T4 1 351.1 30.51 199.2 L4 1 285.6 53.0 346.1
6 848.6 523.4 481.4 475.5
Concluzie:
Condiia de sigurana este satisfcut pentru ansmblul cldirii pe ambele direcii:
MRd > MEb . Pentru peretele L4 avem MRd = 0.825 MEb i diferena poate fi, prin
urmare, compensat prin redistribuire.
E 8.1.9.2. Sigurana la for tietoare
Condiia de siguran la for tietoare este

V Rd t 1 .25V Edu
(8.3) din P 100-1
unde VEdu este calculat conform art. 4.4 din acest exemplu
Tabelul E 8.1.13
Nr. VRd,l VRd,i VEdu 1.25VEdu Nr. VRd,l VRd,i VEdu 1.25VEdu
Elem. Elem.
elem (tm) (tm) (tm) (tm) elem (tm) (tm) (tm) (tm)
T1 2 23.2 9.5 19.9 24.9 L1 4 4.4 2.2 1.2 1.5
T2 2 14.6 5.8 8.3 10.4 L2 6 6.9 4.0 3.2 4.0
T3 4 9.8 3.4 4.9 6.1 L3 2 6.3 2.9 2.8 3.5
T4 1 38.7 19.0 53.7 67.1 L4 1 26.4 17.1 43.7 54.6
153.5 63.2 129.7 162.1 98.0 55.7 73.3 91.6
Concluzie:
x rezistena la for tietoare pentru ambele mecanisme de cedare nu este
asigurat pentru ansamblul structurii în cazul solicitrii seismice pe direcie
transversal
x rezistena la for tietoare corespunztoare mecanismului de cedare pe
seciune înclinat este insuficient în cazul solicitrii pe direcia longitudinal
E 8.1.10 Posibilitate de corectare
Având în vedere c structura alctuit cu materialele (elemente i mortar) care satisfac

numai cerina de rezisten unitar la compresiune - fk- (tabelul 8.2) i rezistena
unitar la lunecare - fvk0 - (tabelul 8.4) nu satisface cerina de rezisten pe seciuni
înclinate trebuie s se modifice rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie
de care depinde direct rezistena caracteristic la întindere a elementelor pentru
zidrie fbt.
Aceast modificare are urmtoarele implicaii:
I. Se modific valorile momentelor MRd i prin urmare valorile forei tietoare
VEdu.
Pentru fb = 10.0 N/mm2 i M7.5 din tabelul 4.2a rezult fk = 4.05 N/mm2 i fd=2.13
N/mm2
Ca urmare Tabelele E 8.1.9a i E 8.1.9b devin E 8.1.14a i E 8.1.14b.
Transversal
Tabelul E 8.1.14a
Perete
T1 0.375 5.850 2.194 0.265 0.124 58.1 0.852 145.2 22.2
T2 0.375 3.850 1.444 0.252 0.118 36.4 0.533 60.4 9.2
0.153
T3 0.250 3.725 0.745 0.329 0.154 24.5 0.674 37.4 5.7
T4 0.250 10.700 2.675 0.362 0.170 96.8 2.137 414.4 63.4
Longitudinal
Tabelul E 8.1.14b
Perete
Long1 0.375 1.450 0.544 0.265 0.124 14.4 0.211 8.9 1.4
Long2 0.375 2.400 0.900 0.252 0.118 22.7 0.332 23.5 3.6
0.153
Long3 0.250 2.525 0.631 0.329 0.154 20.8 0.457 21.5 3.3
Long4 0.250 9.650 2.412 0.362 0.170 87.3 1.928 337.1 51.6
II. Se modific valorile rezistenei fbt i prin urmare valorile fvk,i

Rezistena caracteristic la întindere a elementelor pentru zidrie din argil ars
devine:
݂௕௧ ൌ ͲǤͲ͵ͷ݂௕ ൌ ͲǤͲ͵ͷ ൈ ͳͲǤͲ ൌ ͲǤ͵ͷͲܰȀ݉݉ଶ (E 8.1.9cor)
Rezistena unitar caracteristic de cedare pe seciuni înclinate devine:
ఙ೏
݂௩௞ǡ௜ ൌ ͲǤʹʹ݂௕௧ ටͳ ൅ ͷ ൌ ͲǤͲ͹͹ඥͳ ൅ ͳͶǤʹͺߪௗ (E 8.1.10cor)
௙್೟
Valorile corectate VRd,i sunt date în tabelele E 8.1.15a i E 8.1.15b.
Transversal
Tabelul E 8.1.15a
Elem b
T1 2 5.850 0.375 1.43 0.265 0.0886 2.194 13.6
T2 2 3.850 0.375 1.50 0.252 0.0869 1.444 8.4
T3 4 3.725 0.250 1.50 0.329 0.0967 0.745 4.8
T4 1 10.700 0.250 1.00 0.362 0.1007 2.675 26.9
Total 90.1 tone
Longitudinal
Tabelul E 8.1.15b
Elem b
L1 4 1.450 0.375 1.5 0.265 0.0886 0.544 3.2
L2 6 2.400 0.375 1.5 0.252 0.0869 0.900 5.2
L3 2 2.525 0.250 1.5 0.329 0.0967 0.631 4.1
L4 1 9.650 0.250 1.0 0.362 0.1007 2.412 22.3
Total 74.5 tone
E 8.1.11. Verificarea siguran ei structurii dup modificarea rezisten ei

elementelor
E 8.1.11.1. Sigurana la compresiune + încovoiere
Condiia de siguran este satisfcut, pentru toate elementele.
Tabelul E 8.1.16
Numr MRd VEb MEb MRd VEb MEb
Elem. Elem.
elem. (tm) (to) (tm) (tm) (to) (tm)
T1 2 145.2 14.51 94.8 L1 4 8.9 0.55 3.6
T2 2 60.4 4.88 31.9 L2 6 23.5 2.34 15.3
T3 4 37.4 2.71 17.7 L3 2 21.5 1.78 11.6
T4 1 414.4 30.51 199.2 L4 1 337.1 53.0 346.1
6 975.2 523.4 556.7 475.5
Concluzie:
Sigurana este satisfcut pentru ansmblul cldirii pe ambele direcii: MRd > MEb .
Pentru peretele L4 MRd = 0.971 MEb i poate fi, prin urmare, compensat prin
redistribuire.
E 8.1.11.2. Sigurana la for tietoare
Condiia de siguran la for tietoare, conform P 100-1 este
VRd 1.25VEdu (8.3 din P 100-1)

unde VEdu se ia din tabelele E 8.1.14a i E 8.1.14b.
Tabelul E 8.1.17
Nr. VRd,l VRd,i VEdu 1.25VEdu Nr. VRd,l VRd,i VEdu 1.25VEdu
Elem. Elem.
elem (tm) (tm) (tm) (tm) elem (tm) (tm) (tm) (tm)
T1 2 23.2 13.6 22.2 27.8 L1 4 4.4 3.2 1.4 1.8
T2 2 14.6 8.4 9.2 11.5 L2 6 6.9 5.2 3.6 4.5
T3 4 9.8 4.8 5.7 7.1 L3 2 6.3 4.1 3.3 4.1
T4 1 38.7 26.9 63.4 79.3 L4 1 26.4 22.3 51.6 64.5
153.5 90.1 149.0 186.3 98.0 74.5 85.4 106.8
Concluzie:
1. Sporirea rezistenei la compresiune a elementelor pentru zidrie nu conduce la
satisfacerea condiiei de siguran în raport cu fora tietoare.
2. Pentru cldirea studiat soluia cea mai raional pentru obinerea siguranei la
aciunea cutremurului este realizarea sistemului structural din zidrie confinat.
E 8.2. Cldire tip „vil” P+2E cu pere i structurali din zidrie nearmat (ZNA)
cu elemente de BCA
x Înlime P+2E
x Perei exteriori t = 35 cm (axai 20 cm/exterior i 15 cm/interior)
x Dimensiunile cldirii în plan 10.40 x 10.40 m
x Sistem structural celular
x Amplasament:
- Zona seismic ag = 0.10 g
Sistem structural Zidrie nearmat (ZNA) este acceptat conform tabelului
8.8 din Cod
Figura E 8.2.1 Planul nivelului i sistemul de coordonate de referin

- Aria planeelor Apl = 88.36 m2

- Aria zidriei în plan Azid = 19.8 m2
- Ax A 10.40x3.00 - 1.50x1.50 - 1.00x1.00 = 27.95 m2
- Ax C 10.40x3.00 - 2.00x2.00 - 1.50x2.00 = 24.20 m2
- Ax 1 (10.40-0.70)x3.00 - 2.00x2.00 - 2.50x2.00 = 20.10 m2
- Ax 3 (10.40-0.70)x3.00 - 1.50x1.50 - 2.00x2.00 = 22.85 m2
Total = 95.10 m2
- Ax B (10.40 -0.70) x3.00 - 1.50x2.40 - 1.00x2.10 = 23.40 m2
- Ax 2 (10.40-1.00)x3.00 - 1.00x2.10 - 1.50x2.40 = 22.50 m2
Total = 45.90 m2
i. Elemente din BCA cu rezistena caracteristic la compresiune fb = 5.0 N/mm2

ii. Densitatea de proiectare (care ine seama de umiditatea medie în exploatare)
cu relaia
U ( kg / m 3 ) 85( f b 2 ) # 600 kg / m 3 (rel. 3.2 din CR 6)
iii. Pentru calculul greutii zidriei (elemente LD + mortar) se folosete schema din
figura Ex.2-2 [a se vedea i Cod CR 6 3.1.2.4.(3)]
Figura E 8.2.2.Calculul greutii proprii a zidriei cu elemente LD
Valorile greutii zidriei sunt date în tabelele E 8.2.1a i E 8.2.1b

Tabelul E 8.2.1a
Dimensiuni UM 350 u 250 u 600 300 u 250 u 600
Volum nominal cm3 52500 45000
Volum element cm3 48980 41983
Volum mortar cm3 3520 3017
Greutate element + mortar kg/buc 36.4 31.2
Greutate unitar perete netencuit kg/m2 perete 243.0 208.0
Greutate de proiectare perete tencuit kg/m2 perete 243 +80 = 323 208+80 = 288
Greutate volumetric perete tencuit kg/m3 323/ 0.35 = 923 288/0.30 = 960
Tabelul E 8.2.1b
Grosime t = 35 cm Grosime t = 30 cm Total greutate
m2 t/m2 tone m2 t/m2 tone tone tone/m2
95.10 0.323 30.7 45.90 0.288 13.2 43.9 0.406
x Aria planeului (între perei)

- A-B/1-2 (5.50 - 0.15 - 0.15)x(6.00 - 0.15 - 0.15) = 29.64 m2
- A-B/2-3 (5.50 - 0.15 - 0.15)x(4.00 - 0.15 - 0.15) = 19.24 m2
- B-C/1-2 (4.50 - 0.15 - 0.15)x(6.00 - 0.15 - 0.15) = 23.94 m2
- B-C/2-3 (4.50 - 0.15 - 0.15)x(4.00 - 0.15 - 0.15) = 15.54 m2
Total = 88.36 m2
725 daN/m2
88.36 x 725 = 64100 daN 64.1 tone

seismic este dat în tabelul E 8.2.2
Tabelul E 8.2.2
43.9 64.1 108.0 1.000

planeului.
Gtot ,et
x Masa etajului M i
g
nnivGtot ,et
g
Pentru construcia proiectat greutatea total supus aciunii seismice are valoarea
Gtot = 108.0 × 3 = 324.0 tone.
E 8.2.3. Calculul for elor seismice statice echivalente

productor)
x Factorul de comportare q = 1.75 × 1.10 = 1.925 (tabelul 8.10)

ܿ ൌ ߛூ௘ ൈ ൌ ͳǤͲ ൈ ൈ ͲǤͳͲ ൌ ͲǤͲͻ͹
‫ݍ‬ ݃ ͳǤͻʹͷ
x Fora tietoare de baz Fb = c × Gtot = 0.097 × 324 = 31.4 tone
E 8.2.4. Stabilirea modelelor plane pentru calculul seismic

i în elevaie
Cldirea îndeplinete condiiile de regularitate geometric i structural în plan i în
elevaie pentru utilizarea calculului cu fore seismice statice echivalente folosind dou
modele plane; cldirea se încadreaz în tipul 1 [din tabelul 5.1 din CR 6]
Cele dou modele plane sunt artate în figura E 8.2.3.
Transversal (axa "y") Longitudinal (axa "x")

Figura E 8.2.3.Modele plane pentru calculul structurii
Transversal
- Ax 1 (10.40 - 2.00- 2.50) × 0.35 = 2.065 m2
- Ax 2 (10.40 - 1.00 - 1.50) × 0.30 = 2.370 m2
- Ax 3 (10.40 - 1.50- 2.00) × 0.35 = 2.415 m2
Total Azid = 6.85 m2 p = 6.33%
Longitudinal
- Ax A (10.40 - 1.50 - 1.00) × 0.35 = 2.765 m2
- Ax B (10.40 - 1.50 - 1.00) × 0.30 = 2.370 m2
- Ax C (10.40 - 2.00 - 1.50) × 0.35 = 2.415 m2
Total Azid = 7.55 m2 p = 6.98 %
Condiiile din tabelele 8.8 i 8.9 sunt satisfcute.
E 8.2.4.3 Verificarea raportului între ariilor golurilor i ariile plinurilor de

zidrie

plinurilor de zidrie (conform P 100-1 tabelul 8.11) - verificarea se face pentru
criteriile corespunztoare amplasamentului cu ag = 0.10g
Transversal
- Ax 1 lgol = 4.50 m lplin = 5.90 m = 0.76 < 1.50
- Ax 2 lgol = 2.50 m lplin = 7.90 m = 0.32 < 0.55
- Ax 3 lgol = 3.50 m lplin = 6.90 m = 0.51 < 1.50
Longitudinal
- Ax A lgol = 2.50 m lplin = 7.90m = 0.32 < 1.50
- Ax B lgol = 2.50 m lplin = 7.90 m = 0.32 < 0.55
- Ax C lgol = 3.50 m lplin = 6.90 m = 0.51 < 1.50
Condiiile din tabelul 8.11 sunt satisfcute
E 8.2.5. Distribu ia for elor tietoare de baz între pere ii structurali
E 8.2.5.1. Metoda consolelor independente
Metoda consolelor independente distribuie fora tietoare de baz între pereii

Metoda este simpl i poate fi aplicat manual dar rezultatele sale au un grad relativ
ridicat de aproximare în raport cu alte metode mai exacte.
În cazul cldirilor cu perei structurali din zidrie nearmat aproximaiile sunt mai
reduse deoarece, prin convenie, contribuia riglelor de cuplare se neglijeaz.

distribuie
În ipoteza consolelor independente rigiditatea relativ de nivel a pereilor structurali
s-a calculat cu formula
௧
ܴ௜ ൌ మሻ (E 8.2.1)
ఒሺଷାସఒ
considerând fiecare element ca o consol cu înlimea H = 9.0 m.

Ri
UV ,i (E 8.2.2)
¦ Ri
Perei transversali
Tabelul E 8.2.3a
H
Elem. Zona
lw t Aria O RiT V,iT
(m) (m) (m2) lw
T1 Z1 1.70 0.35 0.595 5.294 0.00057 0.028
T2 Z2 3.00 0.35 1.050 3.00 0.00299 0.152
T3 Z3 1.20 0.35 0.420 7.50 0.00051 0.025
T4 Z4 1.20 0.30 0.360 7.50 0.00043 0.021
T5 Z5 4.50 0.30 1.350 2.00 0.00789 0.400
T6 Z6 2.20 0.30 0.660 4.090 0.00104 0.052
T7 Z7 2.20 0.35 0.770 4.090 0.00122 0.061
T8 Z8 3.50 0.35 1.225 2.571 0.00462 0.236
T9 Z9 1.20 0.35 0.420 7.50 0.00051 0.025
RT = 6RiT = 0.0198 m
Perei longitudinali
Tabelul E 8.2.3b
H
Elem. Zona
lw t Aria O RiL
V,iL
(m) (m) (m2) lw
L1 Z1 3.70 0.35 1.295 2.432 0.00539 0.243
L2 Z4 2.50 0.35 0.875 3.600 0.00177 0.079
L3 Z7 1.70 0.35 0.595 5.294 0.00057 0.025
L4 Z2 1.70 0.30 0.510 5.294 0.00049 0.021
L5 Z5 4.50 0.30 1.350 2.00 0.00789 0.355
L6 Z8 1.70 0.30 0.510 5.294 0.00049 0.021
L7 Z3 2.70 0.35 0.945 3.333 0.00221 0.100
L8 Z6 3.00 0.35 1.050 3.00 0.00299 0.134
L9 Z9 1.20 0.35 0.420 7.50 0.00051 0.022
RL = 6RiL= 0.0223 m
E 8.2.5.1.2. Calculul poziiei centrului de rigiditate (xCR,yCR)
Poziia centrului de rigiditate s-a calculat cu relaiile
xR
¦ xi Ri T y ¦ yi RiL
¦ RiT R ¦ RiL (E 8.2.3)
Calculele sunt detaliate în tabelul E 8.2.4.
Tabelul E 8.2.4
xi RiT × 102 xiRiT × 102 yi RiL × 102 y iRiL×102
Elem. Elem.
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)
T1 0.20 0.057 0.0114 L1 0.20 0.539 0.1078
T2 0.20 0.299 0.0598 L2 0.20 0.177 0.0354
T3 0.20 0.051 0.0102 L3 0.20 0.057 0.0114
T4 6.20 0.043 0.2666 L4 5.70 0.049 0.2793
T5 6.20 0.789 4.8918 L5 5.70 0.789 4.4973
T6 6.20 0.104 0.6448 L6 5.70 0.049 0.2793
T7 10.20 0.122 1.2444 L7 10.20 0.221 2.2542
T8 10.20 0.462 4.7124 L8 10.20 0.299 3.0498
T 10.20 0.051 0.5202 10.20 0.051 0.5202
L9
9
6 1.978 12.3616 6 2.231 11.0347
Au rezultat valorile
x xR = 6.25 m yR = 4.95 m
Poziiile centrului maselor (CG) i centrului de rigiditate (CR) sunt artate în figura E
8.2.4.
Calculul este dezvoltat în tabelul E 8.2.5
Tabelul E 8.2.5
RiTu RiLu
RiT xi |xCR-xi| (xCR-xi)2 RiL yi |yCR-yi| (yCR-yi)2
Elem. Elem.
3
m m m m m m m m3
T1 0.00057 0.0209 L1 0.00539 0.1216
T2 0.00299 0.20 6.05 0.1094 L2 0.00177 0.20 4.75 0.0399
T3 0.00051 0.0187 L3 0.00057 0.0129
T4 0.00043 0.0000 L4 0.00049 0.0003
T5 0.00789 6.20 0.05 0.0000 L5 0.00789 5.70 0.75 0.0044
T6 0.00104 0.0000 L6 0.00049 0.0003
T7 0.00122 0.0190 L7 0.00221 0.0609
T8 0.00462 10.20 3.95 0.0742 L8 0.00299 10.20 5.25 0.0824
T9 0.00051 0.0080 L9 0.00051 0.0141
6 0.250m3 0.337 m3
KJR = 0.248 +0.337 = 0.585 m3
Aceste excentriciti determin momentul de rsucire de ansamblu al structurii i, în

consecin, valorile componentelor respective ale deplasrilor laterale.
- excentricitile centrului de rigiditate
e0x = |xCR – xCG| = |6.25 - 5.20| = 1.05 m
e0y = |yCR – yCG| = |4.95 - 5.20| = 0.25 m
x Excentricitatea accidental (torsiunea accidental)
- s-a calculat cu relaia 4.2.din Codul P 100-1.
eax = ± 0.05 u 10.40 = ± 0.52 m
eay = ± 0.05 u 10.40 = ± 0.52 m
x Excentriciti totale
- ex,max = e0x + eax = 1.05 + 0.52 = 1.57 m
- ex,min = e0x - eax = 1.05 - 0.52 = 0.53 m
- ey,max = e0y + eay = 0.25 + 0.52 = 0.77 m
- ey,min = e0y - eay = 0.25 - 0.52 = - 0.27 m
x Momente de torsiune de ansamblu

- Pentru fora seismic pe direcia y (pereii transversali)
* Mtx,max = Fb × ex,max = 1.57 Fb
* Mtx,min = Fb u ex,min = 0.53 Fb
* Mty,max = Fb u ey,max = 0.77 Fb
* Mty,min = - Fb u ey,min = -0.27 Fb
Cu valorile forei tietoare de baz din tabelul E 8.2.4, momentele de torsiune de
ansamblu sunt date în tabelul E 8.2.6.
Tabelul E 8.2.6
ag Valori Mt (în tm)
Mtx,max 49.5
Mtx,min 16.8
0.10g
Mty,max 24.3
Mty,min -8.5
Componentele forei tietoare date de efectul torsiunii de ansamblu se calculeaz cu

relaiile
'FiT ( xCR xi ) u Ri ( T ) u [ (E 8.2.5a)
'FiL ( yCR yi ) u Ri ( L ) u [ (E 8.2.5b)
Mt
unde [
KJ R
Valorile forelor tietoare aferente pereilor structurali transversali (T) i longitudinali
(L) sunt date în tabelele E 8.2.7a i E 8.2.7b.
Transversal
ெ ସଽǤହ ெ೟ೣǡ೘೔೙ ଵ଺Ǥ଼
ߦ௠௔௫ ൌ ೟ೣǡ೘ೌೣ ൌ ൌ ͺͶǤ͸‫ݐ‬Ȁ݉ଶ ߦ௠௜௡ ൌ ൌ ൌ ʹͺǤ͹‫ݐ‬Ȁ݉ଶ
௄௃ೃ ଴Ǥହ଼ହ ௄௃ೃ ଴Ǥହ଼ହ
Tabelul E 8.2.7a
RiT (xCR-xi) × FiT,max FiT,min FiT,max FiT,min ME,b
FiT (tr) xCR-xi
Elem. V,iT Ri(T) (rot) (rot) (tot) (tot)
m×102 tone m m2×102 tone tone tone tone tm
T1 0.057 0.028 0.88 0.345 0.292 0.099 1.172 0.979 8.20
T2 0.299 0.152 4.77 6.05 1.809 1.530 0.519 6.300 5.289 44.10
T3 0.051 0.025 0.80 0.309 0.261 0.089 1.061 0.889 7.43
T4 0.043 0.021 0.66 0.002 0.002 0.001 0.662 0.661 4.63
T5 0.789 0.400 12.56 0.05 0.039 0.033 0.011 12.593 12.571 88.15
T6 0.104 0.052 1.63 0.005 0.004 0.001 1.634 1.631 11.44
T7 0.122 0.061 1.92 -0.482 -0.408 -0.138 1.512 1.782 12.47
T8 0.462 0.236 7.41 -3.95 -1.825 -1.544 -0.524 5.866 6.886 48.20
T9 0.051 0.025 0.80 -0.201 -0.170 -0.058 0.630 0.742 5.19
În casetele poate sunt date valorile de proiectare (valorile totale Fi,max i Fi,min).
Longitudinal
ெ೟೤ǡ೘ೌೣ ଶସǤଷ ெ೟೤ǡ೘೔೙ ଼Ǥହ
ߦ௠௔௫ ൌ ൌ ൌ ͶͳǤͷ‫ݐ‬Ȁ݉ଶ ߦ௠௜௡ ൌ ൌെ ൌ െͳͶǤͷ‫ݐ‬Ȁ݉ଶ
௄௃ೃ ଴Ǥହ଼ହ ௄௃ೃ ଴Ǥହ଼ହ
Tabelul E 8.2.7b
RiL (xCR-xi) × FiL,max FiL,min FiL,max FiL,min ME,b
Vi,L FiL (tr) yCR-yi
Elem. RiL (rot) (rot) (tot) (tot)
2
m×10 --- tone m m2×102 tone tone tone tone tm
L1 0.539 0.243 7.63 2.560 1.062 -0.371 8.692 7.259 60.84
L2 0.177 0.079 2.48 4.75 0.841 0.349 -0.122 2.829 2.358 19.80
L3 0.057 0.025 0.79 0.271 0.112 -0.016 0.902 0.774 6.31
L4 0.049 0.021 0.66 -0.037 -0.015 0.005 0.645 0.665 4.66
L5 0.789 0.355 11.15 -0.75 -0.592 -0.246 0.086 10.904 11.236 78.65
L6 0.049 0.021 0.66 -0.037 -0.015 0.005 0.645 0.665 4.66
L7 0.221 0.100 3.14 - 5.25 -1.160 -0.481 0.168 2.659 3.308 23.16
L8 0.299 0.134 4.21 -1.570 -0.652 0.095 3.558 4.305 30.14
L9 0.051 0.022 0.69 -0.268 -0.111 0.016 0.579 0.706 4.94
Momentul de rsturnare la baz (ME,b) s-a calculat cu relaia

‫ܯ‬ாǡ௕ ൌ σଷଵ ‫ܨ‬௜ ‫ݖ‬௜ (E 8.2.6)
଻
‫ܯ‬ாǡ௕ ൌ ‫ܨ‬௕ ൈ ‫ܪ‬௧௢௧ ൌ ͹ǤͲ ൈ ‫ܨ‬௕
ଽ

A rezultat valoarea Mb = 7.0 × 31.4 = 219.8 tm
E 8.2.5.2. Metoda consolelor legate la toate nivelurile prin planeu (legturi

articulate)
Modelul de calcul ine seama de legturile între console care sunt realizate la fiecare
nivel, prin planeele rigide în planul lor. În acest caz distribuia forei tietoare între
pereii structurali rezult din condiia de compatibilitate a deplasrilor laterale ale
pereilor la nivelul fiecrui planeu
Pereii au fost modelai ca bare elastice cu seciune dreptunghiular (cu valorile
respective ale ariei, ale ariei de forfecare i ale momentului de inerie) încastrate în
seciunea de la cota ±0.00 m.
Legturile între perei au fost modelate ca biele comprimate, articulate la ambele
extremiti.
Cu acest model (figura E 8.2.4), din condiia de egalitate a deplasrilor de translaie, s-
au calculat eforturile secionale (for tietoare i moment încovoietor) în fiecare
perete folosind un program de calcul pentru cadre plane.
Deoarece componentele deplasrilor totale care provin din rsucirea de ansamblu
depind numai de geometria structurii i de proprietile geometrice ale pereilor,
valorile acestora au fost considerate proporionale cu cele obinute prin metoda
consolelor independente.
Figura E 8.2.4.Schema de calcul pentru metoda consolelor legate cu biele articulate
Au rezultat valorile urmtoare:
Tabelul E 8.2.8
FiT,max FiT,min FiL FiL,max FiL,min
F (tr) ME,b FiT/ME ME,b FiL/ME
Elem. iT (tot) (tot) Elem. (long) (tot) (tot)
-1
tone tone tone tm m tone tone tone tm m-1
T1 1.50 1.78 1.59 9.4 0.189 L1 7.10 8.09 6.70 59.9 0.135
T2 5.39 6.90 5.89 45.7 0.151 L2 3.13 3.56 2.97 21.7 0.164
T3 0.61 0.87 0.70 4.2 0.207 L3 1.28 1.47 1.22 5.9 0.249
T4 0.52 0.52 0.52 2.5 0.208 L4 1.10 1.07 1.10 5.7 0.193
T5 10.35 10.33 10.33 85.9 0.120 L5 8.87 8.67 8.98 74.6 0.120
T6 2.34 2.34 2.34 13.3 0.173 L6 1.10 1.07 1.10 5.7 0.193
T7 2.73 2.32 2.59 14.8 0.175 L7 3.69 3.12 3.76 23.7 0.159
T8 7.38 5.82 6.84 49.2 0.139 L8 4.61 3.90 4.86 32.3 0.150
T9 0.61 0.44 0.55 2.6 0.212 L9 0.52 0.44 0.55 2.6 0.212
Valorile din tabelele E 8.2.11a i E 8.2.11b vor fi folosite în continuare pentru

verificarea siguranei.
E 8.2.6.1. Încrcri din planeu) greutatea proporie i încrcarea de exploatare
Succesiunea operaiilor este urmtoarea:
I. Se determin reaciunile planeelor pe fiecare linie de perei conform [CR 6,

art.6.6.2.1]. Pentru fiecare zon de perei (Z1÷Z9 din figura E 8.2.4) se
calculeaz fora axial dat de planeu prin înmulirea reaciunii pe unitatea de
lungime (p) cu lungimea zonei aferente (care include câte 1/2 din limea
fiecrui gol adiacent plinului de zidrie).
Figura E 8.2.5 Încrcri pe perei date de planee
II. Se determin ariile verticale de zidrie (pe înlimea etajului) aferente fiecrei
zone (Z1 ÷ Z9). Ariile respective includ plinul de zidrie (care este continuu pe
toat înlimea etajului), zidria parapetului i buiandrugului (pentru golurile
de la faade) i zidria buiandrugului (pentru golurile interioare). Pentru fiecare
grosime de perete aria vertical de zidrie astfel determinat se înmulete cu
greutatea peretelui tencuit stabilit în funcie de categoria elementelor pentru
zidrie. Folosind greutatea zidriei pe unitatea de suprafa de perete se obine
o evaluare mai exact a influenei greutii tencuielii (ca factor constant)
asupra greutii totale a peretelui.
CG- centrul de greutate al etajului (planeului) CR - centrul de rigiditate al structurii

Figura E 8.2.6 Caracteristicile geometrice ale structurii
Rezultatele finale sunt prezentate sintetic în tabelul E 8.2.9.
Tabelul E 8.2.9
Fora
Aria Z Gplaneu Gzidrie Efort unitar
Zona axial
(m2) (tone) (tone) (tone) (daN/cm2)
Z1 1.768 6.50 5.60 12.10 0.68
Z2 1.455 8.40 4.90 13.30 0.91
Z3 1.2425 4.90 4.15 9.05 0.73
Z4 1.130 5.30 3.95 9.25 0.82
Z5 2.610 19.0 8.00 27.00 1.03
Z6 1.605 7.50 5.20 12.70 0.79
Z7 1.2425 3.50 4.15 7.65 0.62
Z8 1.630 6.50 5.35 11.85 0.73
Z9 0.717 2.50 2.60 5.10 0.71
E 8.2.6.2 Încrcri totale i eforturi unitare de compresiune
Cu valorile forei axiale se calculeaz efortul unitar de compresiune în zidrie pe un

nivel al cldirii pentru aria seciunii orizontale a plinului de zidrie cu continuitate pe
vertical (aria zonei Z) . Valorile forei axiale de compresiune i ale efortului unitar
corespunztor pentru nivelul curent i la baza cldirii (la parter) se calculeaz, pentru
fiecare element, cu aria sectiunii transversale (lw × t ) i efortul 0 al zonei în care se
afl elementul. Valorile obinute sunt date în tabelele E 8.2.10a i E 8.2.10b.
Perei transversali
Tabelul E 8.2.10a
Etaj curent Parter
Fora Fora
lw t 0 Aria 0
Elem. Zona axial axial
(cm) (cm) (daN/cm2) (m2) (daN/cm2)
(tone) (tone)
T1 Z1 170 35 0.68 0.595 4.1 2.04 12.3
T2 Z2 300 35 0.91 1.050 9.6 2.73 28.8
T3 Z3 120 35 0.73 0.420 3.1 2.19 9.3
T4 Z4 120 30 0.82 0.360 3.0 2.46 9.0
T5 Z5 450 30 1.03 1.350 13.9 3.09 41.7
T6 Z6 220 30 0.79 0.660 5.2 2.37 15.6
T7 Z7 220 35 0.62 0.770 4.8 1.68 14.4
T8 Z8 350 35 0.73 1.225 8.9 2.19 26.7
T9 Z9 120 35 0.71 0.420 3.0 2.13 9.0
6 AT = 6.850 m2
Perei longitudinali
Tabelul E 8.2.10b
Etaj curent Parter
Fora Fora
lw t 0 Aria 0
(tone) (tone)
L1 Z1 370 35 0.68 1.295 8.8 2.04 26.4
L2 Z4 250 35 0.82 0.875 7.2 2.46 21.6
L3 Z7 170 35 0.62 0.595 3.7 1.86 11.1
L4 Z2 170 30 0.91 0.510 4.6 2.73 13.8
L5 Z5 450 30 1.03 1.350 13.9 3.09 41.7
L6 Z8 170 30 0.73 0.510 3.7 2.19 11.1
L7 Z3 270 35 0.73 0.945 6.6 2.19 19.8
L8 Z6 300 35 0.79 1.050 8.3 2.37 24.9
L9 Z9 120 35 0.71 0.420 3.0 2.13 9.0
6AL = 7.550 m2
E 8.2.7 Calculul momentelor încovoietoare capabile ale pere ilor
cu relaiile:
ேಶ೏ ఙ೏
x ‫ݔ‬ோௗ ൌ ൌ ͳǤͳ͹ͷ ݈ ൌ ͳǤͳ͹ͷ‫ݏ‬ௗ ݈௪
଴Ǥ଼ହ௙೏ ௧ ௙೏ ௪
(6.19a) din CR 6
ଶ ଶ
(tabelul 8.2);
- s-a considerat zidrie cu elemente BCA cu fb = 5.0 N/mm2 i mortar de
utilizare general (G) cu rezistena M5; zidria nu are rost longitudinal [figura
4.1a din Codul CR 6] ; pentru zidrie cu elemente BCA cu mortar M5 avem,
conform CR 6 tabelul 4.5, rezistena unitar la lunecare în rost orizontal fvk0 =
0.150 N/mm2 valoare care satisface cerina din tabelul 8.4 din P 100-1
- din Codul CR 6 , tabelul 4.2c rezistena caracteristic la compresiune a
zidriei este fk = 2.75 N/mm2 iar rezistena de proiectare, pentru coeficientul de
siguran ?M = 1.90, este fd = 1.45 N/mm2.
x NEd = V0EA (E 8.2.7)
unde efortul unitar de compresiune se ia din Tabelul Ex.1-8 pentru grupul de perei
cruia îi aparine fiecare perete T sau L.
În tabelele Ex.1-11a i Ex.1-11b s-au calculat i valorile forei tietoare asociat

cedrii prin compresiune excentric (VEdu) folosind relaia
ெೃ೏
ܸாௗ௨ ൌ ܸா (E 8.2.8)
ெಶ
unde rapoartele VE/ME FiT(iL)/Meb sunt luate din tabelul E 8.2.8.
Transversal
Tabelul E 8.2.11a
Perete
T1 0.35 1.70 0.595 0.204 0.141 12.3 0.282 0.189 8.72 1.65
T2 0.35 3.00 1.050 0.273 0.188 28.8 0.663 0.151 33.67 5.08
T3 0.35 1.20 0.420 0.219 0.151 9.3 0.213 0.207 4.59 0.95
T4 0.30 1.20 0.360 0.246 0.170 9.0 0.240 0.208 4.32 0.90
T5 0.30 4.50 1.350 0.309 0.213 41.7 1.126 0.120 70.35 8.44
T6 0.30 2.20 0.660 0.237 0.164 15.6 0.424 0.173 13.85 2.40
T7 0.35 2.20 0.770 0.168 0.116 14.4 0.300 0.175 13.68 2.39
T8 0.35 3.50 1.225 0.219 0.151 26.7 0.621 0.139 38.45 5.34
T9 0.35 1.20 0.420 0.213 0.147 9.0 0.207 0.212 4.47 0.95
Longitudinal
Tabelul E 8.2.11b
Perete
L1 0.35 3.70 1.295 0.204 0.141 26.4 0.613 0.135 40.74 5.50
L2 0.35 2.50 0.875 0.246 0.170 21.6 0.499 0.164 21.61 3.54
L3 0.35 1.70 0.595 0.186 0.128 11.1 0.256 0.249 8.01 1.99
L4 0.30 1.70 0.510 0.273 0.188 13.8 0.376 0.193 9.13 1.76
L5 0.30 4.50 1.350 0.309 0.213 41.7 1.126 0.120 70.35 8.44
L6 0.30 1.70 0.510 0.219 0.151 11.1 0.302 0.193 7.76 1.50
L7 0.35 2.70 0.945 0.219 0.151 19.8 0.479 0.159 22.00 3.50
L8 0.35 3.00 1.050 0.237 0.164 24.9 0.578 0.150 30.15 4.52
L9 0.35 1.20 0.420 0.213 0.147 9.0 0.207 0.212 4.47 0.95
E 8.2.8. Verificarea siguran ei structurii la compresiune+încovoiere
Condiia de siguran la compresiune + încovoiere, pentru toate elementele este

MRd MEb (E 8.2.9)
Comparaia valorilor respective este dat în tabelul E 8.2.12.
Tabelul.E 8.2.12
M MEb MRd MEb
Elem. Rd Elem.
(tm) (tm) (tm) (tm)
T1 8.72 9.4 L1 40.74 59.9
T2 33.67 45.7 L2 21.61 21.7
T3 4.59 4.2 L3 8.01 5.9
T4 4.32 2.5 L4 9.13 5.7
T5 70.35 85.9 L5 70.35 74.6
T6 13.85 13.3 L6 7.76 5.7
T7 13.68 14.8 L7 22.00 23.7
T8 38.45 49.2 L8 30.15 32.3
T9 4.47 2.6 L9 4.47 2.6
6 192.1 227.6 214.2 232.1
Concluzie:
Sigurana la compresiune + încovoiere nu este satisfcut, pe ambele direcii
principale, pentru ansamblul cldirii.
Se va relua calculul modificând rezistena la compresiune a zidriei.
E 8.2.10. Posibilitatea de corectare
Pentru sporirea rezistenei la compresiune a zidriei se va modifica rezistena

mortarului de la M5 la M10 (mortar de utilizare general G).
Pentru mortarul M10 (G) rezistena unitar caracteristic a zidriei conform tabelului
4.2c din CR 6 devine fk = 3.38 N/mm2 i rezistena unitar de proiectare este
fd=3.38/1.9 = 1.78 N/mm2
Not. Folosirea mortarului pentru rosturi subiri -T- conduce la un spor mai mic al
rezistenei unitare caracteristice la compresiune a zidriei (a se vedea CR 6 tabelul
4.3b).
În aceste condiii tabelele E 8.2.11a i E 8.2.11b se modific dup cum urmeaz
Transversal
Tabelul E 8.2.13a
Perete
T1 0.35 1.70 0.595 0.204 0.115 12.3 0.220 0.189 9.10 1.72
T2 0.35 3.00 1.050 0.273 0.153 28.8 0.539 0.151 35.4 5.35
T3 0.35 1.20 0.420 0.219 0.123 9.3 0.173 0.207 4.78 0.99
T4 0.30 1.20 0.360 0.246 0.138 9.0 0.195 0.208 4.52 0.94
T5 0.30 4.50 1.350 0.309 0.174 41.7 0.920 0.120 74.64 8.96
T6 0.30 2.20 0.660 0.237 0.133 15.6 0.344 0.173 14.47 2.51
T7 0.35 2.20 0.770 0.168 0.094 14.4 0.243 0.175 14.09 2.47
T8 0.35 3.50 1.225 0.219 0.123 26.7 0.506 0.139 39.97 5.56
T9 0.35 1.20 0.420 0.213 0.120 9.0 0.169 0.212 4.64 0.98
Longitudinal
Tabelul E 8.2.13b
Perete
L1 0.35 3.70 1.295 0.204 0.115 26.4 0.500 0.135 42.24 5.70
L2 0.35 2.50 0.875 0.246 0.138 21.6 0.405 0.164 22.64 3.71
L3 0.35 1.70 0.595 0.186 0.105 11.1 0.210 0.249 8.27 2.06
L4 0.30 1.70 0.510 0.273 0.153 13.8 0.306 0.193 9.62 1.86
L5 0.30 4.50 1.350 0.309 0.174 41.7 0.920 0.120 74.64 8.96
L6 0.30 1.70 0.510 0.219 0.123 11.1 0.246 0.193 8.07 1.56
L7 0.35 2.70 0.945 0.219 0.123 19.8 0.390 0.159 22.87 3.64
L8 0.35 3.00 1.050 0.237 0.133 24.9 0.469 0.150 31.52 4.73
L9 0.35 1.20 0.420 0.213 0.120 9.0 0.169 0.212 4.64 0.99
Comparaia celor dou valori este dat în tabelul E 8.2.14.
Tabelul E 8.2.14
M MEb MRd MEb
Elem. Rd Elem.
(tm) (tm) (tm) (tm)
T1 9.10 9.4 L1 42.24 59.9
T2 35.4 45.7 L2 22.64 21.7
T3 4.78 4.2 L3 8.27 5.9
T4 4.52 2.5 L4 9.62 5.7
T5 74.64 85.9 L5 74.64 74.6
T6 14.47 13.3 L6 8.07 5.7
T7 14.09 14.8 L7 22.87 23.7
T8 39.97 49.2 L8 31.52 32.3
T9 4.64 2.6 L9 4.64 2.6
6 201.6 227.6 224.2 232.1
Concluzie final
Deoarece în producia intern nu exist elemente pentru zidrie din BCA cu rezistena
standardizat la compresiune mai mare decât fb=5 N/mm2 astfel încât s poat fi
sporit i mai mult rezistena caracteristic fk, cldirea respectiv trebuie proiectat cu
sistem structural din zidrie confinat.
Calculul este detaliat în exemplul 8.3 considerând cldirea amplasat în zona seismic
ag = 0.20g.
E 8.3. Cldire de locuin e P+3E cu pere i structurali de zidrie cu elemente

ceramice
x Înlime P+3E
x Perei exteriori t = 37.5 cm (axai 25 cm/exterior i 12.5 cm/interior)
x Dimensiunile cldirii în plan 16.70 × 10.70 M
x Sistem structural fagure
x Amplasament:
- Zona seismic ag = 0.20 g Sistem structural Zidrie confinat i
armat în rosturi (ZC+AR) - conform cerinei din Cod P 100-1 tabel 8.9.
Figura E 8.3.1 Planul nivelului current
- Aria planeelor Apl = 4 × 4.85 × (3.65 + 3.95) = 147.44 m2

- Aria zidriei în plan Azid = 178.7 - 147.44 = 31.26 m2
x Zidrie cu grosimea t = 37.5 cm

- Ax A i ax C 2 ×(16.70 × 2.80 - 2 × 1.50 × 1.50 - 2 × 1.50 × 1.80) = 73.72
m2
- Ax 1 i ax 5 2 × [(10.70 - 1.00) × 2.80 - 1.0 × 2.10)] = 50.12 m2

Total = 123.84 m2
- Ax B (16.70× 2.80 - 2 × 1.00 × 2.10 = 42.56 m2
- Ax 2 i ax 4 2 × [ (10.7 - 1.00) × 2.80 - 2 × 1.00× 2.10] = 45.92 m2
- Ax 3 ( 10.70 - 1.00) × 2.80 = 27.16 m2
Total = 115.64 m2
x Elemente pline din argil ars

x Greutatea pe 1 m2 perete tencuit
Tabelul E 8.3.1
Grosime t = 37.5 cm Grosime t = 25 cm Total greutate
2 2 2 2
m t/m tone m t/m tone tone tone/m2
123.84 0.755 93.5 115.64 0.530 61.3 154.8 0.866

650 daN/m2
147.44 x 650 = 95300 daN 95.3 tone

seismic este dat în tabelul E 8.3.2 (valori rotunjite).
Tabelul E 8.3.2
154.8 95.3 250.0 1.400

planeului.
Gtot ,et
x Masa etajului M i
g
nnivGtot ,et
g
Pentru construcia proiectat cu nniv = 4, greutatea total supus aciunii seismice are
valoarea
Gtot = 250.0 × 4 = 1000.0 tone.

productor)
x Factorul de comportare q = 2.50 × 1.25 = 3.125 (tabelul 8.10 din Cod)

ܿ ൌ ߛூ௘ ൈ ൌ ͳǤͲ ൈ ൈ ͲǤʹͲ ൌ ͲǤͳʹͲ
‫ݍ‬ ݃ ͵Ǥͳʹͷ
x Fora tietoare de baz

Fb = c × Gtot = 0.120 × 1000 = 120.0 tone
E 8.3.4. Stabilirea modelelor plane pentru calculul seismic

i în elevaie
Cldirea are simetrie geometric i structural în plan în raport cu ambele axe

principale i îndeplinete condiiile de regularitate i în elevaie. Poate fi utilizat
calculul cu fore seismice statice echivalente folosind dou modele plane; cldirea se
încadreaz în tipul 1 (din tabelul 5.1 din Codul CR 6).

Transversal
- Ax 1 i ax 5 2 × (10.70 - 1.00) × 0.375 = 7.275 m2
- Ax 2 i ax 4 2 × (10.70 - 2 ×1.00 ) × 0.25 = 4.350 m2
- Ax 3 10.70 × 0.25 = 2.675 m2
Total Azid = 14.30 m2 p = 8.00%
Longitudinal
- Ax A i ax C 2 × (16.70 - 2 × 1.50 - 2 × 1.80) × 0.375 = 7.575 m2
- Ax B (16.70 - 2 × 1.00) × 0.25 = 3.675 m2
Total Azid = 11.25 m2 p = 6.30 %
Condiiile din tabelul 8.9 sunt satisfcute.
E 8.3.4.3. Verificarea raportului între ariilor golurilor i ariile plinurilor de

zidrie

plinurilor de zidrie conform tabelului 8.11 - verificarea se face pentru criteriile
corespunztoare amplasamentului cu ag = 0.20g .
Transversal
- Ax 1i ax 5 lgol = 1.00 m lplin = 9.70 m = 0.10 < 1.00
- Ax 2 i ax 4 lgol = 2.00 m lplin = 8.70 m = 0.23 < 0.35
Longitudinal
- Ax A i ax C lgol = 6.60 m lplin = 10.1m = 0.65 < 1.00
- Ax B lgol = 2.00 m lplin = 14.7m = 0.14 < 0.35
Condiiile din Codul P 100-1, tab. 8.11 sunt satisfcute.
E 8.3.5. Distribu ia for ei tietoare de baz între pere ii structurali
E 8.3.5.1. Metoda consolelor legate la ultimul nivel
Metoda consolelor legate la ultimul nivel distribuie fora tietoare de baz între pereii
Metoda este simpl i poate fi aplicat manual dar, în anumite configuraii structurale,
rezultatele sale au un grad relativ ridicat de aproximare în raport cu alte metode mai
exacte (aa cum rezult i din acest exemplu pentru peretele T4).

distribuie
௧
ܴ௜ ൌ (E 8.3.1)
considerând fiecare element ca o consol cu înlimea Htot = 4 × 2.80 =11.20 m.

Ri
UV ,i (E 8.3.2)
¦ Ri
Perei transversali
Tabelul E 8.3.3a
ߣ
l t ‫ܪ‬ Aria RiT neRiT
Elem w nelem V,i
(m) (m) ൌ (m2) (m) (m)
݈௪
T1 5.850 0.375 1.914 2.194 0.0111 2 0.0222 0.1588
T2 3.850 0.375 2.909 1.444 0.0035 2 0.0070 0.0501
T3 3.725 0.250 3.007 0.931 0.0021 4 0.0084 0.0300
T4 10.700 0.250 1.047 2.675 0.0323 1 0.0323 0.4621
RT = ` neRiT = 0.0699 m
Perei longitudinali
Tabelul E 8.3.3b
ߣ
l t ‫ܪ‬ Aria RiL neRiL
Elem w nelem V,i
(m) (m) ൌ (m2) (m) (m)
݈௪
L1 1.450 0.375 7.724 0.544 0.0002 4 0.0008 0.0060
L2 2.400 0.375 4.667 0.900 0.0009 6 0.0054 0.0270
L3 2.525 0.250 4.436 0.631 0.0007 2 0.0014 0.0210
L4 9.650 0.250 1.161 2.413 0.0257 1 0.0257 0.7720
RL = ` neRiL = 0.0333 m
E 8.3.5.1.2. Calculul poziiei centrului de rigiditate
Deoarece structura este simetric în plan fa de ambele axe principale, centrul de
greutate se afl în centrul geometric al planeului.
Fa de sistemul de axe din figura E 8.3.1. coordonatele centrului de rigiditate sunt:
x xR = 8.35 m
x yR = 5.35 m

Calculul este dezvoltat în tabelul E 8.3.4
Tabelul E 8.3.4
|xCR- |yCR-
|xCR- |vCR-
|xCR-xi| ne RiT xi|2 × |yCR-yi| ne RiL yi | 2 ×
xi|2 yi|2
ne× Rit ne× Rit
T1 8.1625 66.626 2 0.0111 1.4790 L1 5.1625 26.651 4 0.0002 0.0213
T2 8.1625 66.626 2 0.0035 0.4664 L2 5.1625 26.651 6 0.0009 0.1439
T3 4.20 17.640 4 0.0021 0.1482 L3 0.00 0.00 2 0.0007 0.00
T4 0.00 0.00 0.00 0.0323 0.00 L4 0.00 0.00 1 0.0257 0.00
2.0936 0.1652
J = 2.0936 + 0.1652 = 2.259 m3
Aceste excentriciti determin momentul de rsucire de ansamblu a structurii i în

consecin valorile componentelor respective ale deplasrilor laterale
Deoarece centrul de rigiditate coincide cu centrul de greutate al planeului
excentricitatea structural este nul pentru ambele direcii
e0x = e0y = 0.00 m
x Excentricitatea accidental (torsiunea acidental)
S-a calculat cu relaia (4.1) din Cod
e0x = ± 0.05 × 16.70 = ± 0.835 m
e0y = ± 0.05 × 10.70 = ± 0.535 m
x Excentricitatea total
Este egal cu excentricitatea accidental
x Momentele de torsiune de ansamblu
Pentru aciunea seismic paralel cu axa "y"
Mtx = ± 0.835 Fb
Pentru aciunea seismic paralel cu axa "x"
Mty = ± 0.535 Fb
Valorile excentricitilor i momentelor de rsucire sunt date în tabelul E 8.3.5
Tabelul E 8.3.5
Fb ea Mt
(tone) (m) (tm)
± 0.835 ±100.2
120.0
± 0.535 ±64.2
Valorile componentelor din micarea de translaie (FiT) sunt proporionale cu factorii

.
Valorile componentelor din torsiunea de ansamblul se calculeaz cu relaia
'FiT ( xCR xi ) u Ri ( T ) u [ (E 8.3.4a)
unde
Mt
[
KJ R (E 8.3.4b)
Transversal
୑౪ ଵ଴଴Ǥଶ
ൌ ൌ ൌ ʹͲǤ͸ͷt/m2 (valoarea maxim din tabelul E 8.3.5)
୏୎౎ ସǤ଼ହଵହ
Transversal
Tabelul E 8.3.6a
RiT|xCR-
FlT RiT |xCR-xi| Fit FiT(tot) Spor
Elem ne xi|
torsiune
tone m m m2 tone tone
T1 2 0.1588 19.06 0.0111 8.1625 0.091 1.88 20.94 +10%
T2 2 0.0501 6.01 0.0035 8.1625 0.029 0.60 6.61 +10%
T3 4 0.0300 3.60 0.0021 4.200 0.009 0.18 3.78 +5%
T4 1 0.4621 55.45 0.0323 0.00 0.00 0.00 55.45 ----
Longitudinal
Tabelul E 8.3.6b
FlL
Elem ne
tone
L1 4 0.0060 0.72
L2 6 0.0270 3.24
L3 2 0.0210 2.52
L4 1 0.7720 92.64
Momentul de rsturnare la baz (ME,b) se calculeaz cu relaia
‫ܯ‬ாǡ௕ ൌ σସଵ ‫ܨ‬௜ ‫ݖ‬௜ (E 8.3.5)

Admiând deformata liniar pe înlimea cldirii rezult formula
ଷ
‫ܯ‬ாǡ௕ ൌ ‫ܨ‬௕ ൈ ‫ܪ‬௧௢௧ ൌ ͺǤͶ‫ܨ‬௕ (E 8.3.5a)
ସ

A rezultat valoarea
Mb = 8.4 × 120.0 = 1008.0 tm

articulate)
Modelul de calcul ine seama de legturile între perei (console) care sunt realizate la
fiecare nivel prin planeele rigide în planul lor. În acest caz distribuia forei tietoare
între pereii structurali rezult din condiia de compatibilitate a deplasrilor laterale ale
pereilor la nivelul fiecrui planeu. Este neglijat efectul riglelor de cuplare între
montani i legturile între perei au fost modelate ca biele comprimate, articulate la
ambele extremiti.
respective ale ariei, ale ariei de forfecare i ale momentului de inerie) încastrate în
seciunea de la cota ± 0.00.
Valorile de proiectare pentru fiecare perete ale forei tietoare i ale momentului
încovoietor, sunt date în tabelele E 8.3.7 (pentru pereii transversali valorile includ
sporurile din efectul de torsiune din tabelul E 8.3.6a).
Transversal (inclusiv efectul torsiunii de ansamblu)
Tabelul E 8.3.7a
Parter Et.1
Perete ne
VE VE/ME VE VE/ME
T1 2 21.82 0.125 19.64 0.173
T2 2 10.88 0.170 6.96 0.204
T3 4 6.00 0.166 3.84 0.202
T4 1 30.6 0.083 38.19 0.135
120 106.75
Longitudinal (efectul torsiunii de ansamblu este neglijabil)

Tabelul E 8.3.7b
Perete ne Parter Et.1
VE VE/ME VE VE/ME
L1 4 2.30 0.242 0.77 0.241
L2 6 7.06 0.196 3.83 0.234
L3 2 6.14 0.207 2.92 0.239
L4 1 56.16 0.081 76.10 0.142
120 108
Din comparaia rezultatelor obinute cu cele dou procedee rezult urmtoarele:
x pentru pereii cu lungime comparabil cu înlimea etajului - pereii T1, T2, T3
în acest exemplu - valorile sunt aproximativ egale
x pentru pereii cu lungime mare (circa de trei ori înlimea etajului) - peretele
T4, în acest exemplu - procedeul cu console legate la vârf se deprteaz mult
de rezultatul obinut prin procedeul cu consolele legate la fiecare nivel. Se
remarc faptul c pentru acest model de calcul, peretele "critic" este cel de la
etajul 1 unde fora tietoare are valoarea maxim. Dimensionarea la acest nivel
trebuie s in seama i de reducerea forei axiale.
Figura E 8.3.4 Comparaia forelor tietoare obinute cu cele dou modele
Ca atare, pentru verificarea siguranei structurii se vor folosi, în continuare, valorile

obinute prin metoda consolelor legate la fiecare nivel.
E 8.3.6.1. Încrcri din planeu ( greutatea proprie i încrcarea de exploatare)
Se calculeaz ca fore uniform distribuite pe perete corespunztoare ariilor aferente de

planeu.
I. S-au determinat reaciunile planeelor pe fiecare linie de perei (p1 i p2) cu relaiile
qtot l1 § l ·
p1 p2 p1 ¨¨ 2 1 ¸¸
4 © l2 ¹
(E 8.3.6)
unde s-au notat l1 i l2 latura scurt i respectiv latura lung a plcii respective.
II. Pentru fiecare zon de perei (E1÷E5 din figura E 8.3.5) s-a calculat fora axial
dat de planeu prin înmulirea reaciunii pe unitatea de lungime (p1/p2) cu lungimea
zonei aferente (care include câte 1/2 din limea fiecrui gol adiacent plinului de
zidrie).
Tabelul E 8.3.8
qpl qpl
Ax Perete Ax Perete
(tone/m) (tone)
A1-A2
1A-1B 0.74 0.59
Ax A4-A5
Ax A
1&5 A2-A3
1B-1C 0.74 0.64
A3-A4
B1-B2
2A-2B 1.50 1.19
B4-B5
Ax2&$ Ax B
B2-B3
2B-2C 1.50 128
B3-B4
3A-3B 1.52
Ax3 Ax C Idem ax A
3B-3C 1.52
Figura E 8.3.5 Grupuri de perei care conlucreaz

E 8.3.6.2. Încrcri totale i eforturi unitare de compresiune pe grupuri de perei

Tabelul E 8.3.9
V0 0 Etaj
Azid Gzidrie Gplanee Gtotal G parter GEt.1
Grup Parter 1
m2 tone tone tone tone N/mm2 tone N/mm2
E1 3.13 19.01 8.60 27.61 110.4 0.352 82.8 0.265
E2 1.85 11.45 4.10 15.55 62.2 0.336 46.7 0.252
E3 1.74 11.68 7.40 19.08 76.3 0.439 57.6 0.331
E4&E5 7.14 44.56 41.6 86.16 344.6 0.483 258.5 0.362
E 8.3.7. Calculul momentelor încovoietoare capabile ale pere ilor
cu relaiile .
ேಶ೏ ఙ೏
x ‫ݔ‬ோௗ ൌ ൌ ͳǤͳ͹ͷ ݈ ൌ ͳǤͳ͹ͷ‫ݏ‬ௗ ݈௪ (6.19a) din Cod
଴Ǥ଼ହ௙೏ ௧ ௙೏ ௪
x ‫ܯ‬ோௗ ൌ ሺ݈௪ െ ‫ݔ‬ோௗ ሻ ൌ ሺͳǤͲ െ ͳǤͳ͹ͷ‫ݏ‬ௗ ሻ (6.20a) din Cod
ଶ ଶ
- din tabelul 4.2c din Codul CR 6 rezult c se pot alege elemente cu fb = 7.50
N/mm2 i mortar M7.5 (pentru care fk = 3.30 N/mm2)
- rezistena de proiectare, pentru factorul de material ?M = 1.90 este fd = 1.74
N/mm2
x NEd = V0EA (E 8.3.7)
unde efortul unitar de compresiune se ia din Tabelul Ex1.2 pentru grupul de perei
cruia îi aparine.
În tabelele E 8.3.12 i E 8.3.13 s-au calculat i valorile forei tietoare asociat cedrii
prin compresiune excentric (VEdu) folosind relaia
ெೃ೏
ܸாௗ௨ ൌ ܸா (E 8.3.8)
ெಶ
unde valorile VE i ME s-a luat din tabelele E 8.3.8a,b i E 8.3.9a,b. Fora tietoare
VEdu s-a calculat pentru seciunile de la baza pereilor i pentru etajul 1, unde fora
tietoare este maxim pentru pereii T1 i L1.
Transversal
Parter Tabelul E 8.3.10a
t lw A 0 sd NEd xRd MRd
Perete
m m m2 tone/m2 --- tone m tm
T1 0.375 5.850 2.194 0.352 0.202 77.2 1.389 172.1
T2 0.375 3.850 1.444 0.336 0.193 48.5 0.874 72.2
T3 0.250 3.725 0.745 0.439 0.255 32.7 1.116 42.7
T4 0.250 10.700 2.675 0.483 0.278 129.2 3.494 465.5
Etaj 1 Tabelul E 8.3.10b

Perete
T1 0.375 5.850 2.194 0.265 0.152 58.1 1.045 139.5
T2 0.375 3.850 1.444 0.252 0.145 36.4 0.656 58.1
T3 0.250 3.725 0.745 0.331 0.190 24.7 0.831 35.7
T4 0.250 10.700 2.675 0.362 0.208 96.8 2.619 391.1
Longitudinal
Perete
Long1 0.375 1.450 0.544 0.336 0.193 18.3 0.330 10.2
Long2 0.375 2.400 0.900 0.439 0.252 39.5 0.712 33.4
Long3 0.250 2.525 0.631 0.352 0.202 22.2 0.600 21.4
Long4 0.250 9.650 2.412 0.483 0.278 116.5 3.151 378.6

Perete
Long1 0.375 1.450 0.544 0.252 0.145 13.7 0.247 8.2
Long2 0.375 2.400 0.900 0.331 0.190 29.8 0.537 27.8
Long3 0.250 2.525 0.631 0.265 0.152 16.7 0.451 17.3
Long4 0.250 9.650 2.412 0.362 0.208 87.3 2.361 318.2
Momente capabile corespunztoare armturii stâlpiorilor
Poziionarea stâlpiorilor este dat în figura E 8.3.6.

Rezistena de proiectare la încovoiere dat de armturile longitudinale din stâlpiori -
MRd(As) se calculeaz conform CR 6.
Figura E 8.3.6. Poziionarea stâlpiorilor pentru structura cu zidrie confinat

Armarea stâlpiorilor s-a luat astfel:
x St1 416 - fyd = 300 N/mm2 As = 8.04 cm2
x St2 614 - fyd = 300 N/mm2 As = 9.24 cm2
x St3 814 - fyd = 300 N/mm2 As = 12.32 cm2
În modelul de calcul se introduc pereii strucurali cu seciune dreptunghiular (se
neglijeaz efectul tlpilor). Stâlpiorii St2f nu exist în proiect dar au fost introdui în
modelul de calcul având în vedere prevederea din Codul P 100-1/ 8.5.4.2.1 referitoare
la stâlpiorii de la interseciile de perei. Pentru calculul momentului capabil armarea
lor se va considera egal cu:
x armtura stâlpiorului de la extremitatea opus a peretelui (St1) pentru axele 2
i 4.
x 50% din suma armturilor St2 din peretele L2 14.8 cm2 pentru axul 3
Figura E 8.3.7a
Figura E 8.3.7b
Transversal
M MRd VEdu
Ast ls MRd(As) Rd VE/ME
Perete (ZNA) (ZC) (ZC)
cm2 m tm tm tm m-1 tone
T1 9.24 5.538 153.5 172.1 325.6 0.125 40.7
T2 9.24 3.538 98.1 72.2 170.3 0.170 29.0
T3 8.04 3.413 82.3 42.7 125.0 0.166 20.8
T4 9.24 10.325 286.2 465.5 751.7 0.083 62.4
M MRd VEdu
T1 9.24 5.538 153.5 139.5 293.0 0.173 50.7
T2 9.24 3.538 98.1 58.1 156.2 0.204 31.9
T3 8.04 3.413 82.3 35.7 118.0 0.202 23.8
T4 9.24 10.325 286.2 391.1 677.3 0.135 91.4
Longitudinal
M MRd VEdu
Long1 9.24 1.138 31.5 10.2 41.7 0.242 10.1
Long2 9.24 2.150 59.6 33.4 93.0 0.196 18.2
Long3 8.04 2.213 53.4 21.4 74.8 0.207 15.5
Long4 8.04 9.400 226.7 378.6 605.3 0.081 49.0

MRd MRd VEdu
Ast ls MRd(As) VE/ME
Long1 9.24 1.138 31.5 8.2 39.7 0.241 9.6
Long2 9.24 2.150 59.6 27.8 87.4 0.234 20.5
Long3 8.04 2.213 53.4 17.3 70.7 0.239 16.9
Long4 8.04 9.400 226.7 318.2 544.9 0.142 77.4
E 8.3.8. Verificarea siguran ei la compresiune+încovoiere
Condiia de siguran la compresiune + încovoiere, conform CR 6 pentru toate

elementele este
MRd MEb (E 8.3.10)
Comparaia valorilor respective (cerine -MEb/capaciti- MRd) este artat în tabelul E
8.3.14.
Tabelul E 8.3.14
Parter Etaj 1 Parter Etaj 1
Elem. ne MRd MEb MRd MEb Elem. ne MRd MEb MRd MEb
tm tm tm tm tm tm tm tm
T1 2 325.6 174.6 293.0 113.5 L1 4 41.7 9.50 39.7 3.2
T2 2 170.3 64.0 156.2 34.1 L2 6 93.0 36.0 87.4 16.4
T3 4 125.0 36.1 118.0 19.0 L3 2 74.8 29.7 70.7 12.2
T4 1 751.7 368.7 677.3 282.9 L4 1 605.3 692.8 544.9 536.0
6 2243.5 990.0 2047.7 654.0 1480.0 1006.0 1369.5 671.0
Concluzie:
Rezistena structurii la compresiune + încovoiere este satisfcut pentru ansamblul
cldirii pe ambele direcii.
Pe direcie longitudinal, la parter, peretele L4 are rezisten insuficient (MRd = 0.87
MEb).
Având în vedere c nerealizarea rezistenei este mai mic decât 20% din MEb se poate
accepta c diferena este acoperit prin redistribuirea suprarezistenei totale
(MRd = 1.47MEb)
E 8.3.9. Calculul rezisten elor de proiectare la for tietoare ale pere ilor
structurali
Rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal a pereilor din zidrie confinat,

VRd, se calculeaz prin însumarea:
x rezistenei de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidrie
simpl corectat pentru a ine seama de efectul elementelor de confinare
(VRd1*),
x rezistenei de proiectare la forfecare corespunztoare armturii din stâlpiorul
de la extremitatea comprimat a peretelui (VRd2)
x rezistenei de proiectare la forfecare a stâlpiorului comprimat (VRsc).
VRd = VRd1* + VRd2 + VRsc (E 8.3.11)
Calculul rezistenei corectate VRdl* s-a fcut cu relaia

‫כ‬ ଵ ‫כ‬
ܸோௗǡ௜ ൌ ݂ ‫݈ݐ‬ ൅ ͲǤͶܰாௗ (E 8.3.12)
ఊಾ ௩௞଴ ௔ௗ
în care fora axial corectat NEd* s-a calculat cu relaia

‫כ‬ ௛೛
ܰாௗ ൌ ܰாௗ ൅ ͲǤͺܸாௗ (E 8.3.13)
௟೛
Rezistena la for tietoare a armturii din stâlpiorul comprimat s-a calculat conform
CR 6, , în care pentru armtura longitudinal din bare 14 fyd = 300 N/mm2 i etrieri
8 fyd = 210 N/mm2 s-a luat ~c = 0.25 (tabelul 6.3 din CR 6)
A rezultat:
St1 416 fyd = 300 N/mm2 + etrieri 8 fyd = 210 N/mm2 ~c = 0.200
VRd2 (St1) = 0.20 Ascfyd = 0.20 × 8.04 × 3000 = 4824 kg # 4.8 tone
St2 614 fyd = 300 N/mm2 + etrieri 8 fyd = 210 N/mm2 ~c = 0.250
VRd2 (St2) = 0.25 Ascfyd = 0.25 × 9.24 × 3000 = 6930 kg # 6.9 tone
Rezistena de proiectare la forfecare a betonului din stâlpiorul comprimat s-a calculat
cu relaia
St1 VRsc = Absc × fcvd = 0.25 × 0.25 × 13.5 = 0.85 tone
St2 VRsc = Absc × fcvd = 0.25 × 0.375 × 13.5 = 1.30 tone
unde notaiile sunt urmtoarele
x Absc - aria betonului din stâlpiorul de la extremitatea comprimat
x fcvd rezistena unitar de proiectare a betonului din stâlpiorul comprimat (CR 6
tabelul 3.3)
Prin urmare rezistena la forfecare a stâlpiorului comprimat este
VRstc (St1) = VRd2 + Vbsc = 4.8 + 0.85 = 5.65 tone
VRstc (St2) = VRd2 + Vbsc = 6.9 + 1.30 = 8.20 tone
Calculele sunt dezvoltate în tabelele E 8.3.15a,b i E 8.3.16a,b.
Transversal
* VRd,l
VEd NEd NEd lw lad V() Vad VRdl* VRstc
Elem. (ZC)
tone tone tone m m tone tone tone tone tone
21.8 34.2
T1 77.2 85.6 5.850 0.00 0.00 34.24 8.20 42.44
2 4
10.8 21.9
T2 48.5 54.8 3.850 0.00 0.00 21.93 8.20 30.13
8 3
14.5
T3 6.00 32.7 36.3 3.725 0.00 0.00 14.52 5.65 20.17
2
129. 135. 10.70 54.2
T4 30.6 0.00 0.00 54.24 5.65 59.89
2 6 0 4
Total 285.7 tone

VRd,l
VEd NEd NEd* lw lad V() Vad VRdl* VRstc
Elem. (ZC)
t tone tone
m m tone tone tone tone tone
T1 19.64 58.1 65.6
5.850 0.00 26.24 0.00 26.24 8.20 34.44
T2 6.96 36.4 40.4
3.850 0.00 16.16 0.00 16.16 8.20 24.36
T3 3.84 24.7 27.0
3.725 0.00 10.8 0.00 10.8 5.65 16.45
10.70
T4 38.19 96.8 104.8 0.00 41.92 0.00 41.92 5.65 47.57
0
Total 231.0 tone
Longitudinal
VRd,l
Elem. (ZC)
tone tonetone m m tone tone tone tone tone
L1 2.30 18.321.55 1.450 0.00 8.62 0.00 8.62 8.20 16.82
L2 7.06 39.546.09 2.400 0.00 18.44 0.00 18.44 8.20 26.64
L3 6.14 22.227.64 2.525 0.00 11.06 0.00 11.06 5.65 16.71
129.5
L4 56.16 116.5 9.650 0.00 51.82 0.00 51.82 5.65 57.47
4
Total 318.0 tone

VRd,l
Elem. (ZC)
t tone
tone m m tone tone tone tone tone
L1 0.77 13.7
14.89 1.450 0.00 5.96 0.00 5.96 8.20 14.16
L2 3.83 29.8
33.37 2.400 0.00 13.35 0.00 13.35 8.20 21.55
L3 2.92 16.7
19.29 2.525 0.00 7.72 0.00 7.72 5.65 13.37
104.9
L4 76.10 87.3 9.650 0.00 41.98 0.00 41.98 5.65 47.63
6
Total 260.3 tone
E 8.3.9.2. Mecanismul de cedare pe seciune înclinat
Rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat a pereilor din zidrie

confinat, VRdi, se calculeaz prin însumarea:
x rezistenei de proiectare la cedare pe seciune înclinat a panoului din zidrie
simpl corectat pentru a ine seama de efectul interaciunii cu elementele de
confinare (VRdi*),
VRdi = VRdi* + VRd2 + VRsc (E 8.3.14)
Valorile VRd2 i VRsc sunt identice celor determinate pentru mecanismul de cedare prin
lunecare în rostul orizontal.
Rezistena caracteristic la întindere a elementelor pentru zidrie din argil ars s-a
luat conform relaiei
f bt 0.035 f b 0.035 u 7.5 0.263 N / mm 2

Rezistena unitar caracteristic de cedare pe seciuni înclinate s-a calculat cu relaia
V *d
f vk ,i 0.22 f bt 1 5 0.058 1 19.0V *d
f bt
Rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat se calculeaz cu relaia
Aw f vk ,i Aw
VRd ,i u u f vd ,i
b JM b
Valorile VRdi* i valorile rezistenelor pereilor de zidrie confinat la cedare pe
seciune înclinat sunt date în tabelele E 8.3.17a,b i E 8.3.18a,b.
Transversal

VRstc VRd,i
Numr Aria NEd* d* fvd,i* VRd,i*
Elem. b (ZC)
elem.
(m2) tone N/mm 2
N/mm 2
tone tone tone
T1 2 2.194 85.6 0.390 0.0885 1.5 12.94 8.20 21.14
T2 2 1.444 54.8 0.380 0.0875 1.5 8.42 8.20 16.62
T3 4 0.745 36.3 0.487 0.0977 1.5 4.85 5.65 10.50
T4 1 2.675 135.6 0.507 0.0995 1.05 25.35 5.65 31.00
Total 148.5 tone
VRd,i
Aria NEd* d* fvd,i* b VRd,i* VRstc
Numr (ZC)
Elem.
elem.
N/mm
(m2) tone 2 N/mm2 --- tone tone tone
T1 2 2.194 65.6 0.299 0.0789 1.5 11.54 8.20 19.74
T2 2 1.444 40.4 0.280 0.0767 1.5 7.38 8.20 15.58
T3 4 0.745 27.0 0.362 0.0845 1.5 6.30 5.65 11.95
T4 1 2.675 104.8 0.392 0.0887 1.05 22.60 5.65 28.25
Total 146.7 tone
Longitudinal
VRd,i
Aria NEd* d* fvd,i* VRd,i* VRstc
(ZC)
Elem. Numr b
elem. N/mm
(m2) tone 2 N/mm2 tone tone tone
L1 4. 0.544 21.55 0.396 0.0891 1.5 3.23 8.20 11.43
L2 6 0.900 46.09 0.512 0.1000 1.5 6.00 8.20 14.20
L3 2 0.631 27.64 0.438 0.0932 1.5 3.92 5.65 9.57
L4 1 2.412 129.5 0.537 0.1022 1.16 21.25 5.65 26.90
Total 177.0 tone
VRd,i
Aria NEd* d* fvd,i* VRd,i* VRstc
Numr (ZC)
Elem. b
elem.
N/mm
(m2) tone 2 N/mm2 tone tone tone
L1 4 0.544 14.89 0.274 0.0760 1.5 2.76 8.20 10.96
L2 6 0.900 33.37 0.371 0.0866 1.5 5.20 8.20 13.40
L3 2 0.631 19.29 0.306 0.0797 1.5 3.35 5.65 9.00
104.9
L4 1 2.412 0.435 0.0929 1.16 19.31 5.65 24.96
6
Total 167.2 tone
E 8.3.9.3. Fora tietoare asociat armrii în rosturile de aezare
Fora tietoare preluat de armturile din rosturile orizontale se calculeaz cu relaia:

Asw
VRd 3 0.8lw f yd
s (E 8.3.15)
În cazul zidriilor cu crmizi pline armarea va fi 26 mm fyd = 300 N/mm2 (Asw =
56.5 mm2) la trei asize s = 3 × 75 = 225 mm < 400 mm (distana maxim admis pe
vertical între bare) VRd3 (tone) = 6.03 × lw (m).
Transversal
Parter Tabel E 8.3.19a
VRd,i 26/225 VRd
VRd,l lw
Elem. VRd3 (ZC+AR)
tone tone m tone tone
T1 42.44 21.14 5.850 35.25 56.39
T2 30.13 16.62 3.850 23.20 39.82
T3 20.17 10.50 3.725 22.50 33.00
T4 59.89 31.00 10.700 64.50 95.50
6 419.9
Etaj 1 Tabel E 8.3.19b

VRd
VRd,l VRd,i lw VRd3
Elem. (ZC+AR
T1 34.44 19.74 5.850 35.25 54.99
T2 24.36 15.58 3.850 23.20 38.78
T3 16.45 11.95 3.725 22.50 34.45
T4 47.57 28.25 10.700 64.50 92.75
6 418.1
Longitudinal

VRd
VRd,l VRd,i lw VRd3
Elem. (ZC+AR
L1 16.82 11.43 1.450 8.74 20.17
L2 26.64 14.20 2.400 14.47 28.67
L3 16.71 9.57 2.525 15.23 24.8
L4 57.47 26.90 9.650 58.19 85.09
6 387.4

VRd
VRd,l VRd,i lw VRd3
Elem. (ZC+AR
L1 14.16 10.96 1.450 8.74 19.7
L2 21.55 13.40 2.400 14.47 27.87
L3 13.37 9.00 2.525 15.23 24.23
L4 47.63 24.96 9.650 58.19 83.15
6 377.6
E 8.3.10. Siguran a la for tietoare
Condiia de siguran la for tietoare, conform CR 6 este
VRd t 1.25VEdu (E 8.3.16)
unde VEdu este calculat conform art. E8.3.4.4 din acest exemplu
Comparaia valorilor respective este dat în tabelele E 8.3.21a,b.

V VEdu 1.25VEdu V VEdu 1.25VEdu
Elem. Rd Elem. Rd
(ZC+AR) (tm) (tm) (ZC+AR) (tm) (tm)
T1 56.39 40.7 50.9 L1 20.17 10.1 12.6
T2 39.82 29.0 36.3 L2 28.67 18.2 22.8
T3 33.00 20.8 26.0 L3 24.8 15.5 19.4
T4 95.50 62.4 78.0 L4 85.09 49.0 61.3
419.9 356.9 387.4 287.3
V VEdu 1.25VEdu V VEdu 1.25VEdu
Elem. Rd Elem. Rd
T1 54.99 50.7 63.3 L1 19.7 9.6 12.0
T2 38.78 31.9 39.9 L2 27.87 20.5 25.6
T3 34.45 23.8 30.3 L3 24.23 16.9 21.1
T4 92.75 91.4 114.1 L4 83.15 77.4 96.8
418.1 441.7 377.6 340.6
Concluzie:
La etajul 1 sigurana la for tietoare nu este satisfcut pe direcie transversal
pentru ansamblul cldirii i pentru pereii din casetele po ate.
E 8.3.11. Posibilitate de corectare
Pentru pereii care nu satisfac cerina de rezisten la for tietoare se armeaz

rosturile orizontale cu 28/22.5 cm din oel cu fysd = 300.0 N/mm2. Valorile VRd3 i
VRd(ZC+AR) modificate sunt date în tabelul E 8.3.22.
Tabelul E 8.3.22
VRd
VRd,l VRd,i lw VRd3
Elem. (ZC+AR)
T1 34.44 19.74 5.850 62.28 82.02
T2 24.36 15.58 3.850 41.0 56.58
T3 16.45 11.95 3.725 39.8 51.75
T4 47.57 28.25 10.700 114.0 142.25
6 626.45
Cu valorile VRd3 sporite condiia de siguran la for tietoare pentru pereii de la

etajul 1 este satisfcut aa cum rezult din tabelul E 8.3.23.
Tabelul E 8.3.23
VRd VEdu 1.25VEdu V VEdu 1.25VEdu
Elem. Elem. Rd
T1 82.02 50.7 63.3 L1 19.7 9.6 12.0
T2 56.58 31.9 39.9 L2 27.87 20.5 25.6
T3 51.75 23.8 30.3 L3 24.23 16.9 21.1
T4 142.25 91.4 114.1 L4 127.8 77.4 96.8
626.45 441.7 422.3 340.6
E 8.4. Cldire tip „Vil” P+2E cu pere i structurali de zidrie confinat (ZC) cu
elemente BCA
x Înlime P+2E
x Perei exteriori t = 35 cm (axai 20 cm/exterior i 15 cm/interior)
x Dimensiunile cldirii în plan 10.40 x 10.40 m
x Sistem structural celular
x Amplasament:
- Zona seismic ag = 0.20 g Sistem structural Zidrie confinat i
armat în rosturi (ZC+AR) - a se vedea tabelul 8.9 din Cod
Figura E 8.4.1 Planul nivelului i sistemul de coordonate de referin
- Aria planeelor Apl = 88.36 m2

- Aria zidriei în plan Azid = 19.8 m2
- Ax A 10.40x3.00 - 1.50x1.50 - 1.00x1.00 = 27.95 m2

- Ax C 10.40x3.00 - 2.00x2.00 - 1.50x2.00 = 24.20 m2
- Ax 1 (10.40-0.70)x3.00 - 2.00x2.00 - 2.50x2.00 = 20.10 m2
- Ax 3 (10.40-0.70)x3.00 - 1.50x1.50 - 2.00x2.00 = 22.85 m2
Total = 95.10 m2
- Ax B (10.40 -0.70) x3.00 - 1.50x2.40 - 1.00x2.10 = 23.40 m2
- Ax 2 (10.40-1.00)x3.00 - 1.00x2.10 - 1.50x2.40 = 22.50 m2
Total = 45.90 m2
iv. Elemente din BCA cu rezistena caracteristic la compresiune fb = 5.0 N/mm2

v. Densitatea de proiectare (care ine seama de umiditatea medie în exploatare)
cu relaia
U ( kg / m 3 ) 85 ( f b 2 ) # 600 kg / m 3 (E
8.4.1)
vi. Pentru calculul greutii zidriei (elemente LD + mortar) se folosete schema din
figura E 8.4.20 (a se vedea i Cod CR 6)
Figura E 8.4.2.Calculul greutii proprii a zidriei cu elemente LD

Valorile greutii zidriei sunt date în tabelele Ex. 4-1a i E 8.4.1b.
Tabelul E 8.4.1a
350 u 250 u 300 u 250 u
Dimensiuni UM
600 600
Volum nominal cm3 52500 45000
Volum element cm3 48980 41983
Volum mortar cm3 3520 3017
Greutate element + mortar kg/buc 36.4 31.2
Greutate unitar perete kg/m2
243.0 208.0
netencuit perete
Greutate de proiectare perete kg/m2
243 +80 = 323 208+80 = 288
tencuit perete
Greutate volumetric perete 323/ 0.35 = 288/0.30 =
kg/m3
tencuit 923 960
Tabelul E 8.4.1b
Grosime t = 35 cm Grosime t = 30 cm Total greutate
2 2 2 2
m t/m tone m t/m tone tone tone/m2
95.10 0.323 30.7 45.90 0.288 13.2 43.9 0.406
x Aria planeului (între perei)

- A-B/1-2 (5.50 - 0.15 - 0.15)x(6.00 - 0.15 - 0.15) = 29.64 m2
- A-B/2-3 (5.50 - 0.15 - 0.15)x(4.00 - 0.15 - 0.15) = 19.24 m2
- B-C/1-2 (4.50 - 0.15 - 0.15)x(6.00 - 0.15 - 0.15) = 23.94 m2
- B-C/2-3 (4.50 - 0.15 - 0.15)x(4.00 - 0.15 - 0.15) = 15.54 m2
Total = 88.36 m2
725 daN/m2
88.36 x 725 = 64100 daN 64.1 tone

seismic este dat în tabelul E 8.4.2.
Tabelul E 8.4.2
43.9 64.1 108.0 1.000

planeelor.
Gtot ,et
x Masa etajului M i
g
nnivGtot ,et
g
Pentru construcia proiectat, greutatea total supus aciunii seismice are valoarea
Gtot = 108.0 × 3 = 324.0 tone.

productor)
x Factorul de comportare q = 2.50 × 1.25 = 3.125 (tabelele 8.9 i 8.10 din Cod)
ܿ ൌ ߛூ௘ ൈ ൌ ͳǤͲ ൈ ൈ ͲǤʹͲ ൌ ͲǤͳʹͲ
‫ݍ‬ ݃ ͵Ǥͳʹͷ
x Fora tietoare de baz Fb = c × Gtot = 0.120 × 324 = 38.9 tone
E 8.4.4. Stabilirea modelelor plane pentru calcul seismic

i în elevaie
Cldirea îndeplinete condiiile de regularitate geometric i structural în plan i în

elevaie pentru utilizarea calculului cu fore seismice statice echivalente folosind dou
modele plane; cldirea se încadreaz în tipul 1 (din tabelul 5.1 din CR 6).

Transversal
- Ax 1 (10.40 - 2.00- 2.50) × 0.35 = 2.065 m2
- Ax 2 (10.40 - 1.00 - 1.50) × 0.30 = 2.370 m2
- Ax 3 (10.40 - 1.50- 2.00) × 0.35 = 2.415 m2
Total Azid = 6.85 m2 p = 6.33%
Longitudinal
- Ax A (10.40 - 1.50 - 1.00) × 0.35 = 2.765 m2
- Ax B (10.40 - 1.50 - 1.00) × 0.30 = 2.370 m2
- Ax C (10.40 - 2.00 - 1.50) × 0.35 = 2.415 m2
Total Azid = 7.55 m2 p = 6.98 %
Condiiile din tabelul 8.9 sunt satisfcute.
E 8.4.4.3 Verificarea raportului între ariilor golurilor i ariile plinurilor de

zidrie

plinurilor de zidrie (conform P 100-1- tabelul 8.11) - verificarea se face pentru
criteriile corespunztoare amplasamentului cu ag = 0.20g .
Transversal
- Ax 1 lgol = 4.50 m lplin = 5.90 m = 0.76 < 1.00
- Ax 2 lgol = 2.50 m lplin = 7.90 m = 0.32 < 0.35
- Ax 3 lgol = 3.50 m lplin = 6.90 m = 0.51 < 1.00
Longitudinal
- Ax A lgol = 2.50 m lplin = 7.90m = 0.32 < 1.00
- Ax B lgol = 2.50 m lplin = 7.90 m = 0.32 < 0.35
- Ax C lgol = 3.50 m lplin = 6.90 m = 0.51 < 1.00
Condiiile din Codul P 100-1 tabelul 8.11 sunt satisfcute
E 8.4.5. Distribu ia for ei tietoare de baz între pere ii structurali
E 8.4.5.1. Metoda consolelor independente
Metoda consolelor independente distribuie fora tietoare de baz între pereii

Metoda este simpl i poate fi aplicat manual dar rezultatele sale au un grad relativ
ridicat de aproximare în raport cu alte metode mai exacte.
În cazul cldirilor cu perei structurali din zidrie nearmat aproximaiile sunt mai
reduse deoarece, prin convenie, contribuia riglelor de cuplare se neglijeaz.

distribuie
௧
ܴ௜ ൌ (E 8.4.2)
considerând fiecare element ca o consol cu înlimea H = 9.0 m.

Ri
UV ,i (E 8.4.3)
¦ Ri
Perei transversali
Tabelul E 8.4.3a
lw t Aria O H
Elem. Zona RiT V,iT
(m) (m) (m2) lw
T1 Z1 1.70 0.35 0.595 5.294 0.00057 0.028
T2 Z2 3.00 0.35 1.050 3.00 0.00299 0.152
T3 Z3 1.20 0.35 0.420 7.50 0.00051 0.025
T4 Z4 1.20 0.30 0.360 7.50 0.00043 0.021
T5 Z5 4.50 0.30 1.350 2.00 0.00789 0.400
T6 Z6 2.20 0.30 0.660 4.090 0.00104 0.052
T7 Z7 2.20 0.35 0.770 4.090 0.00122 0.061
T8 Z8 3.50 0.35 1.225 2.571 0.00462 0.236
T9 Z9 1.20 0.35 0.420 7.50 0.00051 0.025
RT = 6RiT = 0.0198 m
Perei longitudinali
Tabelul E 8.4.3b
lw t Aria H V,iL
Elem. Zona O RiL
(m) (m) (m2) lw
L1 Z1 3.70 0.35 1.295 2.432 0.00539 0.243
L2 Z4 2.50 0.35 0.875 3.600 0.00177 0.079
L3 Z7 1.70 0.35 0.595 5.294 0.00057 0.025
L4 Z2 1.70 0.30 0.510 5.294 0.00049 0.021
L5 Z5 4.50 0.30 1.350 2.00 0.00789 0.355
L6 Z8 1.70 0.30 0.510 5.294 0.00049 0.021
L7 Z3 2.70 0.35 0.945 3.333 0.00221 0.100
L8 Z6 3.00 0.35 1.050 3.00 0.00299 0.134
L9 Z9 1.20 0.35 0.420 7.50 0.00051 0.022
RL = 6RiL= 0.0223 m
E 8.4.5.1.2. Calculul poziiei centrului de rigiditate (xCR,yCR)
Poziia centrului de rigiditate s-a calculat cu relaiile
xR
¦x R i iT
yR
¦yR i iL
¦R iT ¦R iL
(E 8.4.4)
Calculele sunt detaliate în tabelul E 8.4.4:
Tabelul E 8.4.4
RiT × xiRiT × RiL × y
xi yi
Elem. 102 102 Elem. 102 iRiL×10
2
(m) (m) (m2) (m) (m) (m2)

T1 0.20 0.057 0.0114 L1 0.20 0.539 0.1078
T2 0.20 0.299 0.0598 L2 0.20 0.177 0.0354
T3 0.20 0.051 0.0102 L3 0.20 0.057 0.0114
T4 6.20 0.043 0.2666 L4 5.70 0.049 0.2793
T5 6.20 0.789 4.8918 L5 5.70 0.789 4.4973
T6 6.20 0.104 0.6448 L6 5.70 0.049 0.2793
T7 10.20 0.122 1.2444 L7 10.20 0.221 2.2542
T8 10.20 0.462 4.7124 L8 10.20 0.299 3.0498
T9 10.20 0.051 0.5202 L9 10.20 0.051 0.5202
6 1.978 12.3616 6 2.231 11.0347
Au rezultat valorile
x xR = 6.25 m yR = 4.95 m
Poziiile centrului maselor (CG) i centrului de rigiditate (CR) sunt artate în figura E
8.4.6.

Calculul este dezvoltat în tabelul E 8.4.5.
Tabelul E 8.4.5.
|xCR- RiTu |yCR- RiLu

RiT xi R yi
Elem. xi| (xCR-xi)2 Elem. iL yi| (yCR-yi)2
m m m m3 m m m m3
T1 0.00057 0.0209 L1 0.00539 0.1216
T2 0.00299 0.20 6.05 0.1094 L2 0.00177 0.20 4.75 0.0399
T3 0.00051 0.0187 L3 0.00057 0.0129
T4 0.00043 0.0000 L4 0.00049 0.0003
T5 0.00789 6.20 0.05 0.0000 L5 0.00789 5.70 0.75 0.0044
T6 0.00104 0.0000 L6 0.00049 0.0003
T7 0.00122 0.0190 L7 0.00221 0.0609
T8 0.00462 10.20 3.95 0.0742 L8 0.00299 10.20 5.25 0.0824
T9 0.00051 0.0080 L9 0.00051 0.0141
6 0.250m3 0.337m3
KJR = 0.248 +0.337 = 0.585 m3
Aceste excentriciti determin momentul de rsucire de ansamblu al structurii i, în

consecin, valorile componentelor respective ale deplasrilor laterale.
- excentricitile centrului de rigiditate
e0x = |xCR – xCG| = |6.25 - 5.20| = 1.05 m
e0y = |yCR – yCG| = |4.95 - 5.20| = 0.25 m
x Excentricitatea accidental (torsiunea accidental)
s-a calculat cu relaia (4.2) din Codul P 100-1.
- eax = ± 0.05 u 10.40 = ± 0.52 m
- eay = ± 0.05 u 10.40 = ± 0.52 m
x Excentriciti totale
- ex,max = e0x + eax = 1.05 + 0.52 = 1.57 m
- ex,min = e0x - eax = 1.05 - 0.52 = 0.53 m
- ey,max = e0y + eay = 0.25 + 0.52 = 0.77 m
- ey,min = e0y - eay = 0.25 - 0.52 = - 0.27 m

x Momente de torsiune de ansamblu
- Pentru fora seismic pe direcia "y" (pereii transversali)
* Mtx,max = Fb × ex,max = 1.57 Fb
* Mtx,min = Fb u ex,min = 0.53 Fb
* Mty,max = Fb u ey,max = 0.77 Fb
* Mty,min = - Fb u ey,min = -0.27 Fb
Cu valorile forei tietoare de baz calculat la E 8.4.3, momentele de torsiune de
ansamblu sunt date în tabelul E 8.4.6.
Tabelul E 8.4.6.
Valori Mt (în tm)
Mtx,max 60.9
Mtx,min 20.6
Mty,max 29.9
Mty,min -10.4
Componentele forei tietoare date de efectul torsiunii de ansamblu se calculeaz cu
relaiile
' FiT ( xCR xi ) u Ri ( T ) u [ (E 8.4.6a)
'FiL ( y CR y i ) u Ri ( L ) u [ (E 8.4.6b)
Mt
unde [
KJ R
Valorile forelor tietoare aferente pereilor structurali transversali (T) i longitudinali
(L) sunt date în tabelele E 8.4.7a i E 8.4.7b.
Transversal
M tx ,max 60.9 M tx ,min 20.6
[ max 104.1 t/m 2 [ min 35.2 t/m2
KJ R 0.585 KJ R 0.585
Tabelul E 8.4.7a
(xCR-xi) × FiT,max FiT,min FiT,max FiT,min
RiT FiT (tr) xCR-xi ME,b
Elem. Vi,T RiT (rot) (rot) (tot) (tot)
m×102 tone m 2 2
m ×10 tone tone tone tone tm
T1 0.057 0.028 1.09 0.345 0.36 0.12 1.45 1.21 10.2
T2 0.299 0.152 5.90 6.05 1.809 1.88 0.64 7.78 6.54 54.5
T3 0.051 0.025 0.97 0.309 0.32 0.11 1.29 1.08 9.1
T4 0.043 0.021 0.81 0.002 0.00 0.00 0.81 0.81 5.7
T5 0.789 0.400 15.53 0.05 0.039 0.04 0.02 15.57 15.55 109.0
T6 0.104 0.052 2.02 0.005 0.01 0.00 2.03 2.02 14.2
T7 0.122 0.061 2.37 -0.482 -0.50 -0.17 1.87 2.20 15.4
T8 0.462 0.236 9.15 -3.95 -1.825 -1.90 -0.64 7.25 8.51 59.6
T9 0.051 0.025 0.97 -0.201 -0.21 -0.07 0.76 0.90 6.3
Longitudinal
M ty ,max 29.9 M ty ,min 10.4
[ max 51.1t/m 2 [ min 17.8 t/m 2
KJ R 0.585 KJ R 0.585
Tabelul E 8.4.7b
RiL yCR- (xCR-xi) FiL,max FiL,min FiL,max FiL,min
Vi,L FiL (tr) ME,b
Elem. yi × RiL (rot) (rot) (tot) (tot)
2
m×10 --- tone m m2×102 tone tone tone tone tm
L1 0.539 0.243 9.42 2.560 1.31 -0.46 10.73 8.96 75.1
L2 0.177 0.079 3.07 4.75 0.841 0.43 -0.15 3.50 2.92 24.5
L3 0.057 0.025 0.97 0.271 0.14 -0.05 1.11 0.93 7.7
L4 0.049 0.021 0.81 -0.037 -0.02 0.01 0.79 0.82 5.8
-
L5 0.789 0.355 13.88 -0.592 -0.31 0.11 13.46 13.88 97.1
0.75
L6 0.049 0.021 0.81 -0.037 -0.02 0.01 0.79 0.82 5.8
L7 0.221 0.100 3.88 -1.160 -0.59 0.21 3.29 4.09 28.6
-
L8 0.299 0.134 5.19 -1.570 -0.80 0.28 4.39 5.47 38.3
5.25
L9 0.051 0.022 0.86 -0.268 -0.14 0.05 0.72 0.90 6.3
Momentul de rsturnare la baz (ME,b) s-a calculat cu relaia

‫ܯ‬ாǡ௕ ൌ σଷଵ ‫ܨ‬௜ ‫ݖ‬௜ (E 8.4.7)
଻
‫ܯ‬ாǡ௕ ൌ ‫ܨ‬௕ ൈ ‫ܪ‬௧௢௧ ൌ ͹ǤͲ ൈ ‫ܨ‬௕
ଽ

A rezultat valoarea Mb = 7.0 × 38.9 = 272.3 tm

articulate)
Modelul de calcul ine seama de legturile între console care sunt realizate la fiecare
nivel, prin planeele rigide în planul lor. În acest caz distribuia forei tietoare între
pereii structurali rezult din condiia de compatibilitate a deplasrilor laterale ale
pereilor la nivelul fiecrui planeu.
respective ale ariei, ale ariei de forfecare i ale momentului de inerie) încastrate la
cota ± 0.00.
Legturile între perei au fost modelate ca biele comprimate, articulate la ambele
extremiti.

Au rezultat valorile urmtoare:
Tabelul E 8.4.8
FiT VE/ME FiL FiL,max FiL,min

FiT,max FiT,min ME,b ME,b VE/ME
Elem. (tr) Elem. (long) (tot) (tot)
(tot) (tot)
tone tone tonetm m-1 tone tone tone tm m-1
T1 1.85 2.21 1.9711.5 0.191 L1 8.78 9.99 9.20 74.1 0.135
T2 6.65 8.53 7.2856.5 0.151 L2 3.86 4.40 4.07 26.8 0.164
T3 0.76 1.08 0.865.2 0.207 L3 1.58 1.82 1.68 7.2 0.253
T4 0.65 0.65 0.653.1 0.212 L4 1.36 1.32 1.36 7.1 0.191
T5 12.76 12.76 12.76
106.0 0.120 L5 10.96 10.71 11.06 92.2 0.120
T6 2.90 2.90 2.9016.5 0.176 L6 1.36 1.32 1.36 7.1 0.191
T7 3.38 2.86 3.2018.4 0.175 L7 4.55 3.85 4.66 29.3 0.159
T8 9.1 7.19 8.4560.8 0.139 L8 5.70 4.82 6.03 39.9 0.151
T9 0.76 0.54 0.673.2 0.208 L9 0.65 0.54 0.67 3.2 0.208
281.2 tm 286.9 tm
Valorile din tabelul E 8.4.8 vor fi folosite pentru verificarea siguranei.
E 8.4.6. Calculul rezisten elor pere ilor structurali
E 8.4.6.1. Determinarea forei axiale de compresiune pe perei în seciunea de la

baza a pereilor
Succesiunea operaiilor este urmtoarea:

I. Se determin reaciunile planeelor pe fiecare linie de perei conform CR 6,
art.6.6.2.1.Pentru fiecare zon de perei (Z1÷Z9 din figura E 8.4.6) se
calculeaz fora axial dat de planeu prin înmulirea reaciunii pe unitatea de
lungime (p) cu lungimea zonei aferente(care include câte 1/2 din limea
fiecrui gol).
Figura E 8.4.5 Încrcri pe perei date de planee
II. Se determin ariile verticale de zidrie (pe înlimea etajului) aferente fiecrei
zone (Z1 ÷ Z9). Ariile respective includ plinul de zidrie (care este continuu pe
toat înlimea etajului), zidria parapetului i buiandrugului (pentru golurile
de la faade) i zidria buiandrugului (pentru golurile interioare). Pentru fiecare
grosime de perete aria vertical de zidrie astfel determinat se înmulete cu
greutatea peretelui tencuit stabilit în funcie de categoria elementelor pentru
zidrie. Folosind greutatea zidriei pe unitatea de suprafa de perete se obine
o evaluare mai exact a influenei greutii tencuielii (ca factor constant)
asupra greutii totale a peretelui.
CG- centrul de greutate al etajului (planeului) CR - centrul de rigiditate al structurii

Figura E 8.4.6 Caracteristicile geometrice ale structurii
Rezultatele finale sunt prezentate sintetic în tabelul E 8.4.9.
Tabelul E 8.4.9
Fora
Aria Z Gplaneu Gzidrie Efort unitar
Zona axial
(m2) (tone) (tone) (tone) (daN/cm2)
Z1 1.768 6.50 5.60 12.10 0.68
Z2 1.455 8.40 4.90 13.30 0.91
Z3 1.2425 4.90 4.15 9.05 0.73
Z4 1.130 5.30 3.95 9.25 0.82
Z5 2.610 19.0 8.00 27.00 1.03
Z6 1.605 7.50 5.20 12.70 0.79
Z7 1.2425 3.50 4.15 7.65 0.62
Z8 1.630 6.50 5.35 11.85 0.73
Z9 0.717 2.50 2.60 5.10 0.71
III. Cu valorile forei axiale se calculeaz efortul unitar de compresiune în zidrie

pe un nivel al cldirii pentru aria seciunii orizontale a plinului de zidrie cu
continuitate pe vertical (aria zonei Z) . Valorile forei axiale de compresiune
i ale efortului unitar corespunztor pentru nivelul curent i la baza cldirii (la
parter) se calculeaz, pentru fiecare element, cu aria seciunii transversale (lw ×
t ) i efortul 0 al zonei în care se afl elementul. Valorile obinute sunt date în
tabelele E 8.4.10a i E 8.4.10b.
Perei transversali
Tabelul E 8.4.10a
Etaj curent Parter
Fora Fora
lw t 0 Aria 0
(tone) (tone)
T1 Z1 170 35 0.68 0.595 4.1 2.04 12.3
T2 Z2 300 35 0.91 1.050 9.6 2.73 28.8
T3 Z3 120 35 0.73 0.420 3.1 2.19 9.3
T4 Z4 120 30 0.82 0.360 3.0 2.46 9.0
T5 Z5 450 30 1.03 1.350 13.9 3.09 41.7
T6 Z6 220 30 0.79 0.660 5.2 2.37 15.6
T7 Z7 220 35 0.62 0.770 4.8 1.68 14.4
T8 Z8 350 35 0.73 1.225 8.9 2.19 26.7
T9 Z9 120 35 0.71 0.420 3.0 2.13 9.0
6 AT = 6.850
Perei longitudinali
Tabelul E 8.4.10b
Etaj curent Parter
Fora Fora
lw t 0 Aria 0
(tone) (tone)
L1 Z1 370 35 0.68 1.295 8.8 2.04 26.4
L2 Z4 250 35 0.82 0.875 7.2 2.46 21.6
L3 Z7 170 35 0.62 0.595 3.7 1.86 11.1
L4 Z2 170 30 0.91 0.510 4.6 2.73 13.8
L5 Z5 450 30 1.03 1.350 13.9 3.09 41.7
L6 Z8 170 30 0.73 0.510 3.7 2.19 11.1
L7 Z3 270 35 0.73 0.945 6.6 2.19 19.8
L8 Z6 300 35 0.79 1.050 8.3 2.37 24.9
L9 Z9 120 35 0.71 0.420 3.0 2.13 9.0
6AL = 7.550 m 2
E 8.4.6.2. Momente încovoietoare capabile
E 8.4.6.2.1. Momente capabile pentru zidria nearmat - MRd (ZNA)
cu relaiile:
ேಶ೏ ఙ೏
x ‫ݔ‬ோௗ ൌ ൌ ͳǤͳ͹ͷ ݈ ൌ ͳǤͳ͹ͷ‫ݏ‬ௗ ݈௪ (6.19a) din CR 6
଴Ǥ଼ହ௙೏ ௧ ௙೏ ௪
ଶ ଶ
(tabelul 8.2);
- s-a considerat zidrie cu elemente BCA cu fb = 5.0 N/mm2 i mortar de
utilizare general (G) cu rezistena M5; zidria nu are rost longitudinal (figura
4.1a din Codul CR 6) ; pentru zidrie cu elemente BCA cu mortar M5 avem,
conform CR 6 tabelul 4.5, rezistena unitar la lunecare în rost orizontal fvk0 =
0.150 N/mm2 valoare care satisface cerina din tabelul 8.4 din P 100-1
- din Codul CR 6, tabelul 4.2c rezistena caracteristic la compresiune a zidriei
este fk = 2.75 N/mm2 iar rezistena de proiectare, pentru coeficientul de
siguran ?M = 1.90, este fd = 1.45 N/mm2.
x NEd = V0EA (E 8.4.8)
unde efortul unitar de compresiune se ia din Tabelul E 8.4.9 pentru grupul de perei
(Z) cruia îi aparine fiecare perete T sau L.
Au rezultat valorile din tabelele E 8.4.11a i E 8.4.11b.
Transversal
Tabelul E 8.4.11a
xRd
t lw A 0E sd NEd MRd
Perete lc
m m m2 N/mm2 --- tone m tm
T1 0.35 1.70 0.595 0.204 0.141 12.3 0.282 8.72
T2 0.35 3.00 1.050 0.273 0.188 28.8 0.663 33.67
T3 0.35 1.20 0.420 0.219 0.151 9.3 0.213 4.59
T4 0.30 1.20 0.360 0.246 0.170 9.0 0.240 4.32
T5 0.30 4.50 1.350 0.309 0.213 41.7 1.126 70.35
T6 0.30 2.20 0.660 0.237 0.164 15.6 0.424 13.85
T7 0.35 2.20 0.770 0.168 0.116 14.4 0.300 13.68
T8 0.35 3.50 1.225 0.219 0.151 26.7 0.621 38.45
T9 0.35 1.20 0.420 0.213 0.147 9.0 0.207 4.47
Longitudinal
Tabelul E 8.4.11b
Perete
m m m2 N/mm2 --- tone m tm
L1 0.35 3.70 1.295 0.204 0.141 26.4 0.613 40.74
L2 0.35 2.50 0.875 0.246 0.170 21.6 0.499 21.61
L3 0.35 1.70 0.595 0.186 0.128 11.1 0.256 8.01
L4 0.30 1.70 0.510 0.273 0.188 13.8 0.376 9.13
L5 0.30 4.50 1.350 0.309 0.213 41.7 1.126 70.35
L6 0.30 1.70 0.510 0.219 0.151 11.1 0.302 7.76
L7 0.35 2.70 0.945 0.219 0.151 19.8 0.479 22.00
L8 0.35 3.00 1.050 0.237 0.164 24.9 0.578 30.15
L9 0.35 1.20 0.420 0.213 0.147 9.0 0.207 4.47
E 8.4.6.2.2. Momente capabile pentru zidria confinat - MRd (ZC)
Momentele capabile date de armturile din stâlpiori s-au calculat cu relaia
‫ܯ‬ோௗ ሺ‫ܣ‬௦ ሻ ൌ ݈௦ ‫ܣ‬௦ ݂௬ௗ (E 8.4.9)
Amplasarea stâlpiorilor din beton armat este dat în figura E 8.4.7. iar detalierea
poziiilor acestora este dat în figurile E 8.4.8a i E 8.4.8b.
Armtura longitudinal a stâlpiorilor s-a luat 414 mm (As = 616 mm2) cu fyd = 300
N/mm2 i etrieri 8/10/20 cm din oel cu fyd = 210 N/mm2. Distanele între axele
stâlpiorilor pentru fiecare element de zidrie confinat sunt artate în figurile E 8.4.8a
i E 8.4.8b.
Figura E 8.4.7 Amplasarea stâlpiorilor pentru zidria confinat
Figura E 8.4.8a. Detalierea poziiei stâlpiorilor (transversal)
Figura E 8.4.8b. Detalierea poziiei stâlpiorilor (longitudinal)

Momentele capabile totale s-au calculat cu relaia

MRd (ZC) = MRd (ZNA) + MRd(As) (E 8.4.10)
Valorile momentelor capabile rezultate sunt date în tabelele E 8.4.12a i E 8.4.12b.
Pentru calculul valorii VEdu(ZC) s-au calculat i valorile
M*Rd (ZC) = MRd (ZNA) + 1.25 ×MRd(As) (E 8.4.11a)
i
௏ಶ್
ܸாௗ௨ ሺܼ‫ܥ‬ሻ ൌ ሾ‫ܯ‬ோௗ ሺܼܰ‫ܣ‬ሻ ൅ ͳǤʹͷ ൈ ‫ܯ‬ோௗ ሺ‫ܣ‬௦ ሻሿ (E 8.4.11b
ெಶ್
Perei transversali
Tabelul E 8.4.12a
MRd MRd MRd M*

lw t NEd xRd ls
Elem. (ZNA) (As) (ZC) Rd
(ZC)
(cm) (cm) (tone) (cm) (tm) (cm) (tm) (tm) tm
T1 170 35 12.3 28.5 8.72 135 24.9 33.6 38.6
T2 300 35 28.8 66.8 33.67 275 50.8 84.4 97.2
T3 120 35 9.3 21.6 4.59 85 15.7 20.3 24.2
T4 120 30 9.0 24.3 4.32 85 15.7 20.0 23.9
T5 450 30 41.7 112.8 70.35 425 78.5 148.8 168.5
T6 220 30 15.6 42.2 13.85 185 34.2 48.1 56.6
T7 220 35 14.4 33.4 13.68 185 34.2 47.6 56.4
T8 350 35 26.7 61.9 38.45 325 60.1 98.6 113.6
T9 120 35 9.0 20.9 4.47 85 15.7 20.2 24.1
Total 517.4 tm
Perei longitudinali
Tabelul E 8.4.12b
lw t N MRd MRd MRd M*

x ls
Elem. (cm) (cm) (tone) Rd (ZNA) (As) (ZC) Rd
(cm)
(ZC)
(cm) (cm) (tone) (cm) (tm) (cm) (tm) (tm) tm
L1 370 35 26.4 61.2 40.74 335 61.9 102.6 118.1
L2 250 35 24.0 55.6 21.61 215 39.7 61.3 71.2
L3 170 35 12.9 29.9 8.01 135 24.9 32.9 39.1
L4 170 30 12.6 34.1 9.13 135 24.9 34.0 40.3
L5 450 30 41.7 112.8 70.35 425 78.5 148.9 168.5
L6 170 30 12.0 32.5 7.76 135 24.9 32.7 38.9
L7 270 35 17.7 41.0 22.00 235 43.4 65.4 76.3
L8 300 35 23.1 53.5 30.15 275 50.8 81.0 93.7
L9 120 35 9.0 20.9 4.47 85 15.7 20.2 24.1
Total 579.0 tm
E 8.4.7. Verificarea siguran ei structurii la compresiune+încovoiere
Condiia de siguran la compresiune + încovoiere, pentru toate elementele este

MRd MEb (E 8.4.12)
Comparaia valorilor respective este dat în tabelul E 8.4.13.
Tabelul.E 8.4.13
MRd M*Rd VEdu MRd M*Rd VEdu
MEb VE/ME MEb VE/ME
Elem. (ZC) (ZC) (ZC) Elem. (ZC) (ZC) (ZC)
(tm) (tm) ( m-1) (tone) (tm) (tm) ( m-1) (tone)
T1 33.6 38.6 11.5 0.191 7.37 L1 102.6 118.1 74.1 0.135 15.94
T2 84.4 97.2 56.5 0.151 14.68 L2 61.3 71.2 26.8 0.164 11.68
T3 20.3 24.2 5.2 0.207 5.01 L3 32.9 39.1 7.2 0.249 9.74
T4 20.0 23.9 3.1 0.212 5.07 L4 34.0 40.3 7.1 0.193 7.78
T5 148.8 168.5 106.0 0.120 20.22 L5 148.9 168.5 92.2 0.120 20.22
T6 48.1 56.6 16.5 0.176 9.96 L6 32.7 38.9 7.1 0.193 7.51
T7 47.6 56.4 18.4 0.175 9.87 L7 65.4 76.3 29.3 0.159 12.13
T8 98.6 113.6 60.8 0.139 15.79 L8 81.0 93.7 39.9 0.150 14.06
T9 20.2 24.1 3.2 0.208 5.01 L9 20.2 24.1 3.2 0.212 5.11
6 517.4 281.2 579.0 286.9
Concluzie:
Sigurana la compresiune + încovoiere este satisfcut, pe ambele direcii principale,
pentru ansamblul cldirii.
E 8.4.8 For a tietoare capabil
Rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal a pereilor din zidrie confinat,

VRd, se calculeaz prin însumarea:
x rezistenei de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidrie
simpl corectat pentru a ine seama de efectul elementelor de confinare
(VRd1*),
VRd = VRd1* + VRd2 + VRsc (E 8.4.13)
Calculul rezistenei corectate VRdl* se face cu relaia
‫כ‬ ଵ ‫כ‬
ܸோௗǡ௜ ൌ ݂ ‫݈ݐ‬ ൅ ͲǤͶܰாௗ (E 8.4.14)
ఊಾ ௩௞଴ ௔ௗ
în care fora axial corectat NEd* se calculeaz cu relaia (6.34d)

‫כ‬ ௛೛
ܰாௗ ൌ ܰாௗ ൅ ͲǤͺܸாௗ (Ex.2-15)
௟೛
Rezistena la for tietoare a armturii din stâlpiorul comprimat s-a calculat conform
CR 6 în care pentru armtura longitudinal din bare 14 cu fyd = 300 N/mm2 i etrieri
8 cu fyd = 210 N/mm2 s-a luat ~c = 0.25.
A rezultat
VRd2 = 0.25 Ascfyd = 0.25 × 6.16 × 3000 = 4620 kg # 4.6 tone
Rezistena de proiectare la forfecare a betonului din stâlpiorul comprimat s-a calculat
cu relaia
VRsc = Absc × fcvd = 0.25 × 0.25 × 13.5 = 0.85 tone
unde notaiile sunt urmtoarele
x Absc - aria betonului din stâlpiorul de la extremitatea comprimat
x fcvd rezistena unitar de proiectare a betonului din stâlpiorul comprimat (CR6)
Prin urmare rezistena la forfecare a stâlpiorului comprimat (armtura+beton) este
VRstc = VRd2 + Vbsc = 3.7 + 0.85 = 5.45 tone
Calculele sunt dezvoltate în tabelele E 8.4.14a i E 8.4.14b
Transversal
Tabelul E 8.4.14a
* VRdl* VRd,l
VEd NEd NEd lw lad V() Vad VRstc
Elem. (ZNA) (ZC)
T1 2.45 12.3 15.8 1.70 0.00 6.32 0.00 6.32 11.77
T2 9.48 28.8 36.4 3.00 0.00 14.56 0.00 14.56 20.01
T3 1.20 9.3 11.7 1.20 0.00 4.68 0.00 4.68 10.13
T4 0.72 9.0 10.4 1.20 0.00 4.16 0.00 4.16 9.61
T5 14.18 41.7 49.3 4.50 0.00 19.72 0.00 19.72 5.45 25.17
T6 3.22 15.6 19.1 2.20 0.00 7.64 0.00 7.64 13.09
T7 3.56 14.4 18.3 2.20 0.00 7.32 0.00 7.32 12.77
T8 9.39 26.7 33.1 3.50 0.00 13.24 0.00 13.24 18.69
T9 0.75 9.0 10.5 1.20 0.00 4.20 0.00 4.20 10.47
Total 130.72 tone
Longitudinal
Tabel E 8.4.14b
VRd,l VRd,l
VEd NEd NEd* lw lad V() Vad VRstc
Elem. (ZNA) (ZC)
L1 11.10 26.4 33.6 3.70 0.00 13.44 0.00 13.44 18.89
L2 4.89 24.0 28.7 2.50 0.00 11.48 0.00 11.48 16.93
L3 2.02 12.9 15.8 1.70 0.00 6.32 0.00 6.32 11.77
L4 1.51 12.6 14.7 1.70 0.00 5.88 0.00 5.88 11.33
L5 12.33 41.7 48.3 4.50 0.00 19.32 0.00 19.32 5.45 24.77
L6 1.51 12.0 14.1 1.70 0.00 5.64 0.00 5.64 11.09
L7 5.17 17.7 22.3 2.70 0.00 8.92 0.00 8.92 14.37
L8 6.67 23.1 28.4 3.00 0.00 11.36 0.00 11.36 16.81
L9 0.75 9.0 10.5 1.20 0.00 4.20 0.00 4.20 9.65
Total 139.38 tone
E 8.4.8.2. Mecanismul de cedare pe seciune înclinat
Rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat a pereilor din zidrie

confinat, VRdi, se calculeaz prin însumarea:
x rezistenei de proiectare la cedare pe seciune înclinat a panoului din zidrie
simpl corectat pentru a ine seama de efectul interaciunii cu elementele de
confinare (VRdi*),
VRdi = VRdi* + VRd2 + VRsc (E 8.4.16)
Valorile VRd2 i VRsc sunt identice cu cele determinate pentru mecanismul de cedare
prin lunecare în rostul orizontal.
Valorile VRdi* i valorile rezistenelor pereilor de zidrie confinat la cedare pe
seciune înclinat sunt date în tabelele E 8.4.15a i E 8.4.15b.
Transversal Tabelul E 8.4.15a
VRd,i
Aria VEd NEd NEd* d* fvd,i* b VRd,i* VRstc
(ZC)
Elem.
t tone tone N/mm N/mm tone tone
(m2) 2 2 tone
T1 0.595 2.45 12.3 15.8 0.266 0.072 2.86 8.31
T2 1.050 9.48 28.8 36.4 0.347 0.081 5.67 11.12
T3 0.420 1.20 9.3 11.7 0.279 0.070 1.96 7.41
T4 0.360 0.72 9.0 10.4 0.289 0.075 1.80 7.25
T5 1.350 14.18 41.7 49.3 0.365 0.083 1.5 7.47 5.45 12.92
T6 0.660 3.22 15.6 19.1 0.289 0.075 3.30 8.75
T7 0.770 3.56 14.4 18.3 0.238 0.068 3.49 8.94
T8 1.225 9.39 26.7 33.1 0.270 0.072 5.88 11.33
T9 0.420 0.75 9.0 10.5 0.250 0.070 1.96 7.41
Total 83.44 tone
Longitudinal Tabelul E 8.4.15b
VRd,i
Aria VEd NEd NEd* d* fvd,i* VRd,i* VRstc
(ZC)
Elem. b
t tone tone N/mm N/mm tone tone
(m2) 2 2 tone
L1 1.295 11.10 26.4 33.6 0.259 0.071 6.13 11.58
L2 0.875 4.89 24.0 28.7 0.328 0.079 4.61 10.06
L3 0.595 2.02 12.9 15.8 0.266 0.072 2.86 8.31
L4 0.510 1.51 12.6 14.7 0.288 0.074 2.52 7.97
L5 1.350 12.33 41.7 48.3 0.358 0.082 1.5 7.38 5.45 12.83
L6 0.510 1.51 12.0 14.1 0.276 0.073 2.48 7.93
L7 0.945 5.17 17.7 22.3 0.236 0.068 4.28 9.73
L8 1.050 6.67 23.1 28.4 0.270 0.072 5.04 10.49
L9 0.420 0.75 9.0 10.5 0.250 0.070 1.96 7.41
Total 86.31tone
Valoarea rezistenei la forfecare a zidriei nearmate s-a luat cea mai mic dintre
rezistena la lunecare în rost orizontal (VRd,l) i rezistena la cedare pe seciune
înclinat (VRd,i). Valoarea total a rezistenei la forfecare a zidriei confinate Vtot(ZC)
este dat în tabelul E 8.4.16.
Tabelul E 8.4.16
VRd,l VRd,i VEdu 1.25× VRd,l VRd,i VEdu 1.25×
Elem. (ZC) (ZC) (ZC) VEdu Elem (ZC) (ZC) (ZC) VEdu
tone tone (tone) (tone) tone tone (tone) (tone)
T1 11.77 8.31 7.37 9.22 L1 18.89 11.58 15.94 19.93
T2 20.01 11.12 14.68 18.35 L2 16.93 10.06 11.68 14.60
T3 10.13 7.41 5.01 6.26 L3 11.77 8.31 9.74 12.18
T4 9.61 7.25 5.07 6.34 L4 11.33 7.97 7.78 9.73
T5 25.17 12.92 20.22 25.28 L5 24.77 12.83 20.22 25.28
T6 13.09 8.75 9.96 12.45 L6 11.09 7.93 7.51 9.39
T7 12.77 8.94 9.87 12.34 L7 14.37 9.73 12.13 15.16
T8 18.69 11.33 15.79 19.74 L8 16.81 10.49 14.06 17.58
T9 10.47 7.41 5.01 6.26 L9 9.65 7.41 5.11 6.39
72.32 116.24 86.31 130.24
E 8.4.8.3. Fora tietoare preluat de armturile din rosturi
Fora tietoare preluat de armturile din rosturile orizontale se calculeaz cu relaia:

Asw
VRd 3 0.8lw f yd
s (E 8.4.17)
S-a considerat armarea minim
x 26 mm fyd = 300 N/mm2 la s = 400 mm (pentru zidrii cu blocuri cu h = 200
mm) VRd3 = 3.4 × lw (m)
În cazul zidriilor cu blocuri cu h = 250 mm armarea va fi 26 mm fyd = 300 N/mm2

(Asw = 56.5 mm2) la s = 250 mm < 400 mm (distana maxim admis pe vertical
între bare) VRd3 (tone) = 5.4 × lw (m)
E 8.4.9. Verificarea siguran ei la for tietoare
Rezultatele calculului de verificare sunt date în tabelele E 8.4.17a i E 8.4.17b.

Transversal
Tabelul E 8.4.17a
26/400 VRd
VRd lw 1.25VEdu
Elem. VRd3 (ZC+AR)
tone m tone tone tone
T1 8.31 1.70 5.8 14.19 9.22
T2 11.12 3.00 10.2 21.32 18.35
T3 7.41 1.20 4.1 11.51 6.26
T4 7.25 1.20 4.1 11.35 6.34
T5 12.92 4.50 15.3 28.22 25.28
T6 8.75 2.20 7.5 16.25 12.45
T7 8.94 2.20 7.5 16.44 12.34
T8 11.33 3.50 11.9 23.23 19.74
T9 7.41 1.20 4.1 11.51 6.26
6 154.02 116.24
Longitudinal
Tabelul E 8.4.17b
26/400 VRd
VRd lw (ZC+AR 1.25VEdu
Elem. VRd3
)
tone m tone tone (tone)
L1 11.58 3.70 12.6 24.18 19.93
L2 10.06 2.50 8.5 18.56 14.60
L3 8.31 1.70 5.8 14.11 12.18
L4 7.97 1.70 5.8 13.77 9.73
L5 12.83 4.50 15.3 28.13 25.28
L6 7.93 1.70 5.8 13.73 9.39
L7 9.73 2.70 9.2 18.93 15.16
L8 10.49 3.00 10.2 20.69 17.58
L9 7.41 1.20 4.1 11.51 6.39
163.61 130.24
CONCLUZIE FINAL:
1. În zona seismic ag = 020 g sigurana la for tietoare este asigurat , pe ambele
direcii principale, pentru ansamblul cldirii prin armarea rosturilor orizontale cu
26/400 mm oel cu fyd = 300 N/mm2.
E 9. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE LEMN
Proiectarea unei structuri de tip hal din lemn
E 9.1. Precizarea datelor de proiectare

În prezentul exemplu se efectueaz calculul i dimensionarea unei cldiri tip hal
parter, cu structura din lemn lamelat încleiat.
Cldirea are func
iunea de depozit i este amplasat în municipiul Bucureti. În cele ce
urmeaz se face o scurt prezentare a principalelor caracteristici ale cldirii.
Caracteristici cldire:
x Func
iunea: depozit;
x Regim de înl
ime: parter;
x Acoperi în dou pante, cu structura tip arpant.
Date generale de conformare a cldirii:

• Structura de rezisten
:
- suprastructura: cadre din lemn lamelat încleiat cu stâlpi i ferme amplasate
transversal;
• Închideri
i compartimentri:
- pere
i exteriori din panouri sandwich de 12 cm grosime.
Date ale amplasamentului cldirii:

• Localitatea: Bucureti;
• Clasa de importan
i de expunere III, ?I=1.0
• Condi
ii seismice:
- ag = 0.30g
- TB = 0.32s
- TC = 1.60s
- Clasa de ductilitate M (determinat de condi
iile seismice)
• Zona de zpad: sk = 2.0 kN/m2;
• Zona de vânt: qb = 0.5 kN/m2.
Dimensiuni cldire:
• 1 deschidere de 18.00 m
• 4 travei de 3.29 m;
• Înl
imea de nivel: h = 3.00 m (liber);
• Gabarit cldire: 13.30 m x 18.40 m.
Caracteristicile de rezisten ale materialelor:

• lemn lamelat încleiat clasificat în clasa de rezisten
- GL 20
- Rezisten
la încovoiere: fm,k = 20 N/mm2
- Rezisten
la întindere paralel cu fibrele: ft,0,k = 15 N/mm2
- Rezisten
la compresiune paralel cu fibrele: ft,0,k = 21 N/mm2
- Modul de elasticitate : E0,05,k = 8.000 N/mm2
• o
el (buloane): fyd = 300 N/mm2
E 9.2. Evaluarea încrcrilor

Încrcri permanente:
- Greutatea elementelor de acoperi (panouri sandwich) = 30 daN/m2
- Spa
iu tehnic = 75 daN/m2
Total = 105 daN/m2
Încrcarea dat de zpad:

- Valoarea normat a încrcrii din zpad: S k J Is P i C e C t s k
Sk 1 Sk 2
S k1
Sk 1 J Is P1C e C t s k = 160 daN/m2 Sk 2 0,5J Is P1CeCt sk = 80 daN/m2

Sk 1 J Is P1C e C t s k = 160 daN/m2
unde
sk = 2.00 kN/m2 valoarea caracteristic a încrcrii din zpad pe sol [kN/m2], în
amplasament;
ce = 1.0 coeficientul de expunere al construc
iei în amplasament;
ct = 1.0 coeficient de transfer termic;
Pi = 0.8 coeficientul de form al încrcrii din zpad pe acoperi;
J Is = 1.0 factorul de importan
-expunere pentru ac
iunea zpezii.
Figura E 9.1. Sec iune transversal i plan structur de rezisten din lemn lamelat încleiat
pentru hala tip depozit
Încrcarea dat de vânt:

Presiunea vântului la înlimea z deasupra terenului, w(z) = J Iw qp(ze) cp
J Iw = 1.0 factorul de importan
-expunere.
qp(ze) valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluat la cota ze;
cp = cpe - cpi coeficientul aerodinamic de presiune (cpe pentru suprafee exterioare i
cpi pentru suprafee interioare).
qp(ze) = ce(z) qb
ce(z) = 1.31 factor de expunere la înlimea z deasupra terenului; se consider teren
categoria III;
qb = 0.5 kN/m2 valoarea de referin
a presiunii dinamice a vântului
x Coeficienii de presiune exterioar, cpe,10 sunt dai în tabele;
x Pentru coeficienii de presiune interioar, cpi, pentru cldirile închise cu

partiionri interioare i goluri prevzute cu ferestre se pot utiliza valorile
extreme:
cpi = 0.2 sau cpi = - 0.3
E 9.3. Gruparea efectelor structurale ale ac iunilor
SLU fr considerarea ac

iunii seismice:
1,35 P + 1,5 Sk1
1,35 P + 1,5 Sk2 (Sk1) + 1.05 w(z)
1,35 P + 1,5 w(z) + 1.05 Sk2 (Sk1)
SLU cu considerarea ac
iunii seismice:
1,35 P + 0.4 Sk1 + Seism
SLS:
1.0 P + 1.0 Sk2 (Sk1) + 1.0 w(z)
1.0 P + 0.4 Sk1 + Seism
E 9.4. Evaluarea încrcrilor seismice

Ac
iunea seismic a fost modelat folosind metoda for
elor seismice statice
echivalente. Ac
iunea for
elor laterale a fost considerat separat pe direc
iile principale
de rezisten
ale cldirii.
Fb = l x Sd(T1) x m x = 1.0 x 0.30 x 2.50 / 2.5 x 1.00 = 0.30 x mg

Factorul de comportare q = 2.5 în conformitate cu P 100-1, tabelul 9.2.
E 9.5. Verificarea elementelor structurale

Eforturile maxime care vor conduce la dimensionarea elementelor structurale au
rezultat din combina
ia:
1,35 P + 1,5 Sk2 (Sk1) + 1.05 w(z)
În continuare, sunt prezentate succint calculele de dimensionare ale elementelor
conform normativului NP005/2003 (tabelul E 9.5.1 i tabelul E 9.5.2).
Tabelul E 9.5.1 Elemente supuse la întindere. Dimensionare din condi ia de capacitate de

rezisten a barelor.
b h Nr Nef
Nr.
(mm) (mm) (tf) (tf)
M1 central 120 100 10.18 2.60
M2 intern 120 100 10.18 2.10
D3 marginal 120 100 10.18 4.23
TI 120 160 12.22 11.60
Tabelul E 9.5.2 Elemente supuse la compresiune. Dimensionare din condi ia de capacitate de

rezisten a barelor.
b h l Cr Cef
Element
(mm) (mm) (m) (tf) (tf)
TS 120 180 2.35 13.00 12.24
D1 central 120 140 2.90 7.20 6.65
D2 intern 120 100 2.60 6.40 4.28
Contrafi 120 160 2.8 8.70 7.96
Stâlp 120 260 3.20 10.80 8.95
Not : Dimensiunile barelor au fost stabilite luând în considerare sortimentul de grinzi, care au l?imea
minim de 100 mm.
Dimensiunile finale ale barelor au rezultat în urma efecturii calculului de deplasri

laterale i de îmbinri (tabelul E 9.5.3 i tabelul E 9.5.4). Au fost considerate îmbinri
cu tije (buloane cu diametrul 12 i 16) i plcu
e metalice de 5 mm grosime.
Tabelul E 9.5.3 Elemente supuse la întindere paralel cu fibrele. Verificarea barelor, dup
dispunerea tijelor în îmbinri.
b h Tr Nef
Element
(mm) (mm) (tf) (tf)
M1 central 120 120 12.22 2.60
M2 intern 120 120 12.22 2.10
D3 marginal 120 160 16.30 4.23
TI 120 240 24.44 11.60
Tabelul E 9.5.4 Elemente supuse la compresiune paralel cu fibrele. Verificarea barelor, dup
dispunerea tijelor în îmbinri
Element b h Lungime l Cr Cef
(mm) (mm) (m) (tf) (tf)

TS 120 240 2.35 17.30 12.24
D1 central 120 140 2.90 7.10 6.65
D2 intern 120 120 2.60 7.50 4.28
Contrafi 120 240 2.8 13.00 7.96
Stâlp 120 400 3.20 16.60 8.95
Tabel E 9.5.5 Elemente supuse la compresiune paralel cu fibrele.
b h N Efectiv
Element d bulon n tije
(mm) (mm) (tf)
M1 central 120 120 12 5 2.6
M2 intern 120 120 12 4 2.1
TI marginal 120 240 16 11 11.61
Diag. D3 120 160 16 4 4.23
TS central 120 240 16 5 5.04
TS marginal 120 240 16 11 11.16
D1 central 120 120 12 12 6.65
D2 intern 120 120 12 7 4.28
Contrafi 120 240 16 8 7.96
Stâlp baz 120 400 16 9 8.95
Precum rezult din analiza tabelelor E 9.5.1, E 9.5.2, E 9.5.3 i E 9.5.4, capacitile de
rezisten
ale elementelor structurale sunt mai mari decât eforturile efective –
dimensiunile elementelor sunt mai mari decât cele necesare din calculul barelor.
Din cauza distan
elor minime obligatorii între tije, a fost necesar mrirea dimensiunii
elementelor, ceea ce a condus la dimensiunile finale prezentate în tabelele E 9.5.3 i E
9.5.4. În tabelul E 9.5.5 se prezint diametrele buloanelor i numrul de tije necesare
pentru îmbinarea zbrelelor de elementele de talp, a contrafiei de stâlp, precum i a
stâlpului la baz.
E 9.6. Verificarea deplasrilor laterale

Deplasrile laterale se determin din urmtoarea combina
ie de încrcri :
1.00 P + 0.4 Sk1 + Seism
Verificarea deplasrilor se face în conformitate cu Anexa E din P 100-1:
Verificarea la SLS:
drSLS = q dre dr,aSLS

Deplasarea lateral maxim determinat – dcalcul structural = 0.0144m
drSLS = 0.5 x 2.5 x 0.0144 = 0.018m < dr,aSLS = 0.0075 h = 0.0225m
unde
=0.5 pentru clasa III de importan
.
Verificarea la ULS:
drULS = c q dre dr,aULS

drULS= 2.0 x 2.5 x 0.0144 = 0.072m < dr,aULS = 0.025 h = 0.075m
E 9.7. Concluzii
Din analiza prin calcul a structurii de rezisten
din lemn lamelat încleiat, de tip
cadre cu stâlpi i ferme cu zbrele dispuse transversal, efectuat conform prevederilor
din prescrip
iile tehnice în vigoare, s-a constat c:
- structura de rezisten
propus spre analiza face parte din gama curent a
construc
iilor tip hal cu deschideri medii, fr stâlpi interiori, utilizate pentru
produc
ie, depozitare, sli de sport pentru agrement i de întruniri publice;
- ac
iunile luate în considerare corespund prescrip
iilor tehnice în vigoare;
- s-au considerat pentru calcul ac
iunile climatice i seismice corespunztoare
zonei Bucureti care sunt peste media încrcrilor curente;
- dimensiunile elementelor de construc

ie calculate din condi
ia de rezisten
a
barelor tensionate, respectiv comprimate, sunt mult mai reduse decât
dimensiunile elementelor stabilite din condi
ia de respectare a distan
elor de
amplasare a tijelor în îmbinri;
- elementele structurale de rezisten
a ale fermei (talpa superioar, talpa
inferioar, montan
i, i diagonale, precum i stâlpii) au rezultat cu sec
iuni
impuse din condi
ia de dispunere a tijelor în îmbinri.
E 10. PREVEDERI SPECIFICE PENTRU COMPONENTELE

NESTRUCTURALE ALE CONSTRUCIILOR (CNS)
E 10.1 Verificarea unui perete despr itor de zidrie cu elemente ceramice
E 10.1.1. Perete despr itor plin
A - perete plin B - perete cu gol de u
E 10.1.1.1. Date generale
Perete despritor plin (fr gol de u/fereastr) cu dimensiunile 11.5 x 300 x 500
cm (rezemat pe planeu, fixat lateral i sub grinda structurii, la partea superioar
rezemare simpl pe contur):
x Cldire P+3E (nniv= 4). Perete amplasat la etajul 3 (nivelul 4).

x Înlimea parterului : Hparter = 4.20 m
x Înlimile etajelor Hetaj = 3.60 m
x Cota planeului de reazem z3 = 4.20 + 2 x 3.60 = 11.40 m
x Cota planeului superior z4 = 15.00 m (acoperi)
x Destinaia cldirii: spital
x Amplasament : Bucureti (ag = 0.30g)
E 10.1.1.2. Materiale i rezistene de calcul

x Crmid plin (fb = 10 N/mm2), mortar M5
x Greutatea volumetric a zidriei 1800 daN/m3, greutatea volumetric a
mortarului 2000 daN/m3
x Rezistenele caracteristice la încovoiere perpendicular pe plan (Cod CR 6
tabelul 4.6)
- rupere paralel cu rostul orizontal fxk1 = 0.240 N/mm2
- rupere perpendicular pe rostul orizontal fxk2 = 0.480 N/mm2
x Rezistenele de proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui
pentru ULS (Jzid = 1.50 - pentru perei nestructurali în interiorul cldirii -a se
vedea P 100-1 Cap.10):
- rupere paralel cu rostul orizontal fxd1 = 0.240/1.50 = 0.160 N/mm2
- rupere perpendicular pe rostul orizontal fxd2 = 0.320 N/mm2
E 10.1.1.3. Calculul forei seismice convenionale

x Greutatea proprie a peretelui g = 0.115 x 1800 + 2 x 0.02 x 2000 # 290
daN/m2
x Acceleraia terenului pentru proiectare ag = 0.30 g

x Factorul de importan al peretelui Jperete = Jcldire = 1.4 (spital clasa de
importan I)
x Factorul de amplificare dinamic al peretelui Eperete = 1.00
x Factorul de comportare (reducerea efectului aciunii seismice) qperete = 2.50
x Coeficientul mediu de amplificare a acceleraiei terenului pe înlimea cldirii
la etajul 3 (nivelul 4)

- K zinf 1 2
11.40
15.00
2.52
- K z sup 3 .00
- K (4) = 0.5 x (2.52 + 3.00) = 2.76
x Fora seismic de proiectare, uniform distribuit normal pe suprafaa peretelui:
- pentru ULS :
ULS 1.4 x 0.30g x 1.0 x 2.76 290
VEd ( ULS ) Fperete x 135 daN / m 2
2.50 g
x Momente încovoietoare în perete sub aciunea încrcrilor seismice
- raportul laturilor O =hw/lw = 300 / 500 = 0.60
- raportul rezistenelor = fxk1/fxk2 = 0.5
- din Codul CR 6 Cap.6, avem, prin interpolare, =0.0344
MEx1 =WEd lw2
MEx2 = WEdlw2
x Momente încovoietoare produse de încrcarea seismic pentru ULS:
- MExd1 = 0.5 × 0.0344 × 0.135 × 5.02 # 0.058 tm
- MExd2 = 0.0344 × 0.135 × 5.02 # 0.116 tm
E 10.1.1.4. Caracteristicile de rezisten ale peretelui

100 x11.5 2
x Modulul de rezisten elastic Wel 2205 cm 3 /m
6
E 10.1.1.5. Verificarea rezistenei peretelui

x Efortul unitar în zidrie din greutatea proprie a peretelui la mijlocul înlimii
೓೙೔ೡ
ீ೥೔೏ ଵǤହ଴ൈଶଽ଴
ߪௗ ൌ మ
ൌ ൌ ͲǤ͵͹ͺ݇݃Ȁܿ݉ଶ
஺೥೔೏ ଵଵǤହൈଵ଴଴
x Momentul încovoietor capabil
‫ܯ‬௖௔௣ ൌ ሺߪௗ ൅ ݂௫ௗଵ ሻܹ௘௟ ൌ ሺͲǤ͵͹ͺ ൅ ͳǤ͸Ͳሻ ൈ ʹʹͲͷ ൌ Ͷ͵͸Ͳ݇݃ܿ݉ ൌ ͲǤͲͶ͵͸‫݉ݐ‬
< MExd1 = 0.058 tm
Condiia de rezisten pentru cutremurul cu ag = 0.30g nu este satisfcut.
E 10.1.1.6. Posibilitate de corectare
Propunere 1: Executarea peretelui din elemente cu goluri verticale (45%) cu

grosimea de 120 mm, cu mortar M10.
x Greutatea peretelui tencuit pe unitatea de suprafa, inând seama i de
greutatea mortarului din rost (a se vedea P 100-1, exemplul E 8.2) devine
g = 215 daN/m2

1.4 x 0.30g x 1.0 x 2.76 215
ULS
VEd ( ULS ) Fperete x # 100 .0 daN / m 2
2.50 g
MExd1 = 0.5 × 0.0344 × 0.100 × 5.02 # 0.042 tm
MExd2 = 0.0344 × 0.100 × 5.02 # 0.084 tm
x Modulul de rezisten elastic
100 x12.0 2
Wel 2400 cm 3 /m
6
x Efortul unitar de compresiune în zidrie din greutatea proprie a peretelui
೓೙೔ೡ
ீ೥೔೏ ଵǤହ଴ൈଶଵହ
ߪௗ ൌ మ
ൌ ൌ ͲǤʹ͸ͺ݇݃Ȁܿ݉ଶ
஺೥೔೏ ଵଶǤ଴ൈଵ଴଴
‫ܯ‬௖௔௣ ൌ ሺߪௗ ൅ ݂௫ௗଵ ሻܹ௪ ൌ ሺͲǤʹ͸ͺ ൅ ͳǤ͸Ͳሻ ൈ ʹͶͲͲ ൌ ͶͶͺͲ݇݃ܿ݉ ൌ
ͲǤͲͶͶͺ‫ < ݉ݐ‬MExd1= 0.058 tm
Condiia de rezisten pentru cutremurul de proiectare nu este satisfcut !
Propunere 2: Executarea peretelui din elemente cu goluri verticale (45%) cu

grosimea de 140 mm, cu mortar M10.
x Greutatea peretelui tencuit pe unitatea de suprafa, inând seama i de
greutatea mortarului din rost - elemente LD (a se vedea P 100-1, exemplul E
8.2) devine
g # 240 daN/m2
1.4 x 0.30g x 1.0 x 2.76 240
ULS
VEd ( ULS ) Fperete x # 111 .0 daN / m 2
2.50 g
MExd1 = 0.5 × 0.0344 × 0.111 × 5.02 # 0.047 tm
MExd2 = 0.0344 × 0.111 × 5.02 # 0.094 tm
x Modulul de rezisten elastic
ଵ଴଴ൈଵସǤ଴మ
ܹ௘௟ ൌ ൌ ͵ʹ͸͹ܿ݉ଷ Ȁ݉
଺
Efortul unitar de compresiune în zidrie din greutatea proprie a peretelui
೓೙೔ೡ
x ீ೥೔೏ ଵǤହ଴ൈଶସ଴
ߪௗ ൌ మ
ൌ ൌ ͲǤʹͷ͹݇݃Ȁܿ݉ଶ
஺೥೔೏ ଵସǤ଴ൈଵ଴଴
‫ܯ‬௖௔௣ ൌ ሺߪௗ ൅ ݂௫ௗଵ ሻܹ௪ ൌ ሺͲǤʹͷ͹ ൅ ͳǤ͸Ͳሻ ൈ ͵ʹ͸͹ ൌ ͸Ͳ͸͹݇݃ܿ݉ ൌ ͲǤͲ͸Ͳ͹‫݉ݐ‬
> MExd1=0.058 tm
Condiia de rezisten pentru cutremurul de proiectare este satisfcut !
E 10.1.2. Perete despritor cu gol de u
E 10.1.2.1 Date generale

Se verific peretele din exemplul E 10.1 cu modificarea de la E 10.1.1.5 (propunerea
2) considerând c are un gol de u cu limea de 1.0 m în poziia din figur (panoul
are rezemare pe trei laturi).
E 10.1.2.2 Materiale i rezistene de calcul

Idem E 10.1.1.2
E 10.1.2.3 Calculul forei seismice static echivalente
Idem E 10.1.1.3
E 10.1.2.4 Calculul momentelor încovoietoare în perete

x Raportul laturilor O =hw/lw = 300 /300 = 1.00
x Coeficientul = 0.113 (din CR 6 - schema C) pentru = 0.5
MEx1 =WEdlw2 = 0.5 × 0.113 × 102.0 × 3.02 # 51.9 daNm/m [5190 kgcm/m]
E 10.1.2.5 Verificarea condiiei de rezisten

x Momentul capabil al peretelui Mcap= 6067 kgcm/m idem 1.A.5.
x Condiia de rezisten este satisfcut
E 10.2 Verificarea unui panou de zidrie înrmat într-un cadru de beton armat
pentru ac iunea seismic în planul peretelui
E 10.2.1. Date de tem
E 10.2.1.1 Cadru din beton armat P+3E (4 niveluri)

- deschidere interax l0 = 500 cm
- înlime de nivel het = 320 cm
- stâlpi 45 x 45 cm (toate nivelurile)
- grinzi 25 x 50 cm (toate nivelurile)
- beton C16/20
E 10.2.1.2 Panoul de zidrie:

- panou de zidrie din crmid plin, t = 25 cm
- dimensiunile panoului (500-45) × (320-50) = 455 × 270 cm
- materiale pentru zidrie:
* crmid fb = 7.5 N/mm2 i fbh = 2.0 N/mm2
* mortar M5
E 10.2.1.3. Caracteristicile mecanice de rezisten i deformabilitate ale

materialelor:
- beton:
2
Eb = 27000 N/mm
- zidrie
rezistena unitar caracteristic la compresiune fk = 2.9 N/mm2
coeficientul de siguran pentru zidrie JM = 1.9
rezistena unitar de proiectare la compresiune:
f k 2.9
fd 1.53 / mm 2
J M 1.9
rezistena unitar caracteristic la compresiune paralel cu rosturile
orizontale (CR 6- tab.4.4 pentru fbh = 2.0 N/mm2 i M5)
fkh = 1.44 N/mm2
rezistena unitar de proiectare la compresiune paralel cu rosturile
orizontale (CR 6- tab4.4 pentru fbh = 2.0 N/mm2 i M5)
f kh 1.44
f dh 0.76 N / mm 2
JM 1.9
rezistena unitar caracteristic la forfecare sub efort de compresiune
zero : fvk0 = 0.20 N/mm2 (o CR 6, 4.1.1.2.1, tab.4.3)
rezistena unitar de proiectare la forfecare sub efort de compresiune
zero :
f vk 0 0.20
f vd 0 0.105 N / mm 2
JM 1.9
modulul de elasticitate longitudinal al zidriei Ez = 1000 fk = 2900
N/mm2
E 10.2.1.4. Caracteristicile geometrice i mecanice ale panoului de zidrie:

- lungimea panoului : lp = 500 - 45 = 455 cm
- înlimea panoului : hp = 320 - 50 = 270 cm
- aria seciunii orizontale a panoului Ap = tp × lp = 25 × 455 = 11375 cm2
hp 270
- factorul de form al panoului O p # 0.60
l p 455
- lungimea diagonalei panoului: D p l p2 h p2 455 2 270 2 # 530 cm
Dp 530
- limea diagonalei echivalente d p 53cm (oP 100-1)
10 10
lp
455
cosT 0.858 cos2 T 0.737
D p 530
- aria diagonalei echivalente pentru panoul plin:
Adp = dp x t = 53 x 25 = 1325 cm2
E 10.2.1.5 Caracteristicile geometrice ale cadrului:

454
- momentul de inerie al stâlpului Is 34.2 x104 cm 4
12
- limea echivalent a stâlpului ptrat
bst ,ech 4 6 u 2I s 4
6 u 2 u 34.2 u 104 45.0cm
E 10.2.1.6. Fore laterale din cutremur (determinate din calculul structurii)

- Planeu peste nivel 4 100 kN
E 10.2.2. Eforturi în diagonalele echivalente

Valori rezultate din calculul de cadru plan cu diagonale din zidrie articulate la
capete.
* D1 (nivel 1) = 112 kN
* D2 = 148 kN - valoarea maxim
* D3 = 117 kN
* D4 = 71 kN
E 10.2.3. Rezisten ele de proiectare ale panourilor de zidrie
E 10.2.3.1 Valorile coeficienilor de calcul

Au fost obinute prin interpolare în tabelele 10.3 i 10.4 din P 100-1 urmtoarele:
- k1,pan = 1.30
- k2,pan = 2.00
- k3,pan = 0.59
- k4,pan = 0.117
- k5,pan = 1.70
E 10.2.3.2 Rezistena de proiectare corespunztor mecanismului de rupere prin

lunecare din for tietoare în rosturile orizontale (FRd1)
FRd1(zic) = fvd0×Apan×k1,pan = 1.05 × 11375 × 1.30 = 15530 kg # 15.5 tone
E 10.2.3.3 Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de rupere

prin fisurare înclinat
FRd2 (zic) = fvd0×Apan×k2,pan = 1.05 × 11375 × 2.00 = 23900 kg= 23.9 tone
E 10.2.3.4 Rezistena de proiectare corespunztoare mecanismului de cedare

prin strivirea diagonalei comprimate:
FRd31 = fd × bst,ech × tp × k3,pan × k5,pan = 15.3 × 45.0 ×25.0 × 0.59 × 1.70 = 17260 kg
# 17.3 tone
FRd32 = fdh × Apan × k4,pan = 7.6 × 11375 × 0.117 = 10115 kg # 10.1 tone
FRd3 = min (FRd31,FRd32) = 10.1 tone = 101 kN
Condiia de siguran nu este îndeplinit.

Se aleg elemente pentru zidrie cu fbh = 4.0 N/mm2 i mortar M10 pentru care
fkh = 2.37 N/mm2 fdh = 1.25 N/mm2
Rezult FRd32 = 12.5 × 11375 × 0.117 = 16.6 tone > Dniv,2 OK!
E 10.3 Verificarea unui perete de fa ad din zidrie de BCA înrmat în cadru de
beton pentru ac iunea seismic perpendicular pe planul peretelui
E 10.3.1.Date generale
E 10.3.1.1 Perete de faad înrmat (fr gol de u/fereastr) cu dimensiunile 30 x

240 x 500 cm (rezemat pe planeu, fixat lateral i sub grinda structurii, la partea
superioar rezemare simpl pe contur)-
x Înlimile etajelor (inclusiv parterul) Hetaj = 3.00 m
x Cota planeului de reazem z1nf = 8 x 3.00 = 24.00 m
x Cota planeului superior zsup = 9 x 3.00 = 27.0 m (acoperi)
x Destinaia cldirii: locuine
x Amplasament : Bucureti (ag = 0.30g)
E 10.3.1.2.Materiale i rezistene de calcul

x Elemente pline (fb = 5.0 N/mm2), mortar M5
x Densitatea de proiectare a elementelor (care ine seama de umiditatea medie în
exploatare)
( kg / m3 ) = 85( f + 2 ) = 600kg / m
x Greutatea volumetric a mortarului 2000 daN/m3
x Greutatea peretelui tencuit pe 1 m2 g # 210 kg/m2
x Rezistenele caracteristice ale zidriei la încovoiere perpendicular pe planul
peretelui :
- rupere paralel cu rostul orizontal fxk1 =0.10 N/mm2
- rupere perpendicular pe rostul orizontal fxk2 = 0.20 N/mm2
pentru ULS (Jzid = 1.90 - pentru perei înrmai de faad - a se vedea P 100-1,
Cap.10)
- rupere paralel cu rostul orizontal fxd1 = 0.100/1.90 = 0.052 N/mm2
- rupere perpendicular pe rostul orizontal fxd2 = 0.104 N/mm2
E 10.3.2.Calculul for ei seismice conven ionale

x Factorul de importan al peretelui Jperete = Jcldire = 1.0 (birouri, clasa de
importan III)
x Factorul de amplificare dinamic al peretelui Eperete = 1.00
x Factorul de comportare (reducerea efectului aciunii seismice) qperete = 1.50


- K zinf 1 2
24.0
27.0
2.78 K z sup 3 .00
- K (4) = 0.5 x (2.78 + 3.00) = 2.89
ULS 1.0 x 0.30g x 1.0 x 2.89 210
VEd ( ULS ) F perete x 121 .4 daN / m 2
1.50 g
x Momente încovoietoare în perete sub aciunea încrcrilor seismice
- raportul laturilor O =hw/lw = 240 / 500 = 0.48
- raportul rezistenelor = fxk1/fxk2 = 0.5
- din Codul CR 6 Cap.6, avem, prin interpolare, =0.041
MEx1 =WEd lw2 MEx2 = WEdlw2
- MExd1 = 0.5 × 0.041 × 0.1214 × 5.02 # 0.062 tm
- MExd2 = 0.041 × 0.135 × 5.02 # 0.124 tm
E 10.3.3. Caracteristicile de rezisten ale peretelui

100 x30.0 2
Modulul de rezisten elastic Wel 15000 cm 3 /m
6
E 10.3.4. Verificarea rezisten ei peretelui

x Efortul unitar în zidrie din greutatea proprie a peretelui la mijlocul înlimii
೓೙೔ೡ
ீ೥೔೏ ଵǤଶ଴ൈଶଵ଴
ߪௗ ൌ మ
ൌ ൌ ͲǤͲͺͶ݇݃Ȁܿ݉ଶ
஺೥೔೏ ଷ଴Ǥ଴ൈଵ଴଴
x Momentul încovoietor capabil este
‫ܯ‬௖௔௣ ൌ ሺߪௗ ൅ ݂௫ௗଵ ሻܹ௘௟ ൌ ሺͲǤͲͺͶ ൅ ͲǤͷʹሻ ൈ ͳͷͲͲͲ ൌ ͻͲ͸Ͳ݇݃ܿ݉ ൌ ͲǤͲͻͲ‫݉ݐ‬
Condiia de rezisten pentru cutremurul cu ag =0.30g este satisfcut.
E 10.4 Verificarea unui perete de fa ad cu goluri de ferestre realizat din zidrie
cu elemente ceramice
E 10.4.1.Date generale
x Perete de faad (înrmat în cadru) 30 x 300 x 720 cm rezemare simpl pe
contur) - cu goluri de ferestre ca în figur.
x Înlimile etajelor Hetaj = 3.60 m
x Cota planeului de reazem z1 = 3.60 m
x Cota planeului superior z2 = 7.20 m (acoperi)
x Destinaia cldirii: coal general cu 8 clase
x Amplasament: Câmpulung (ag = 0.30g)
E 10.4.2.Materiale i rezisten e de calcul

x Crmid cu goluri 45 % goluri fb = 10 N/mm2 mortar M10
x Greutatea volumetric a zidriei 0.55 x 1800 daN/m3 = 990 kg/m3
x Greutatea volumetric a tencuielii 2000 daN/m3 2 × 0.02 × 2000 = 80
kg/m2
x Greutatea peretelui tencuit 0.30 × 990 + 80 = 380 kg/m2
pentru ULS la perei de faad (Jzid = 1.9)
- rupere paralel cu rostul orizontal fxd1 = 0.126 N/mm2 [1.26 kg/cm2]
- rupere perpendicular pe rostul orizontal fxd2 = 0.252 N/mm2 [2.52 kg/cm2]
E 10.4.3.Calculul for ei seismice statice echivalente

x Coeficientul de importan al peretelui Jperete = Jcldire = 1.2 (coal cu peste
250 persoane clasa de importan II)
x Coeficientul de amplificare dinamic al peretelui Eperete = 1.00
x Coeficientul de reducere a efectului aciunii seismice qperete = 1.50
3.60
K z1 1 2 2.00 K z 2 3.00
7.20
Kz (2) = 0.5 x (2.00 + 3.00) = 2.50
1.2 x 0.30g x 1.0 x 2.50 380
WEd { F x 248 .0 daN / m 2
1.50 g
E 10.4.4 Calculul momentului încovoietor în montantul central

x Montantul este fixat numai sus i jos (liber pe laturile verticale)
x Momentul încovoietor se calculeaz ca pentru o grind cu deschiderea de 300
cm
x Încrcarea de calcul se calculeaz înmulind valoarea WEd cu limea zonelor
aferente de zidrie
x Momentul maxim este MEd1 = 686 kgm [68600 kgcm]
x Efortul unitar în seciunea de la mijlocul înlimii montantului
‫ܩ‬௭௜ௗ ሺͲǤ͸Ͳ ൈ ͵Ǥ͸ ൅ ͲǤ͹ͷ ൈ ͳǤͺͲሻ ൈ ͲǤ͵ͺͲ
ߪௗ ൌ ൌ ൌ ͲǤͶͶ͵݇݃Ȁܿ݉ଶ
‫ܣ‬௭௜ௗ ͵Ͳ ൈ ͳͲͲ
x Modulul de rezisten al montantului
ଵ଼଴ൈଷ଴మ
x ܹൌ ൌ ʹ͹ͲͲͲܿ݉ଷ
଺
x Momentul capabil maxim
‫ܯ‬௖௔௣ ൌ ሺͲǤͶͶ͵ ൅ ͳǤʹ͸ሻ ൈ ʹ͹ͲͲͲ ൌ ͷͳͳǤͳ݇݃݉< MEd1 = 686 kgm
x Condiia de rezisten nu este satisfcut

Propunere 1
Introducerea unui stâlpior de beton armat în axul montantului central
Propunere 2
Bordarea golurilor cu stâlpiori din beton armat
E 10.5 Determinarea cerin elor de deplasare pentru un panou publicitar
E 10.5.1. Date generale

x Panou de reclam luminoas cu dimensiunile 9.00 x 3.50 m
x Condiii de fixare: în câte dou puncte la nivelul planeelor peste etajele 7 i 8
ale unei cldiri de birouri cu P+8 etaje; toate etajele au înlimea de 3.50 m.
x Cota de prindere la etajul inferior het,inf = 28.0 m
x Cota de prindere la etajul superior het,sup = 31.5 m
x Structura cldirii este din beton armat, de tip dual cu perei prepondereni i se
încadreaz în clasa de ductilitate H.
x Reclama prins în mai multe puncte pe anvelopa cldirii este o CNS sensibil
la efectul indirect al aciunii seismice -deplasrile relative ale punctelor de
prindere
E 10.5.2. Calculul deplasrilor relative între punctele de prindere

E 10.5.2.1. Cazul I.
Sunt cunoscute deplasrile sistemului structural în punctele de prindere determinate
prin calcul static elastic sub încrcrile seismice de proiectare:
de(+28.00 m) = 52 mm de(+31.50 m) = 60 mm
x Calculul deplasrii elastice pentru SLS se face cu relaia ds = Qqde
unde
- Q = 0.7 pentru elementele ataate anvelopei amplasate pe faadele ctre spaiile
publice ;
- q = 5Du/D1
- Du/D1 = 1.25 pentru structuri dual cu perei prepondereni .
x Deplasarea relativ pentru SLS, între cotele +28.00 y +31.50
'ds = 0.7 x 5.0 x 1.25 x (60.0 - 52.0) = 35.0 mm
E 10.5.2.2.Cazul II.
Nu sunt cunoscute deplasrile elastice de .
x Se presupune c au fost respectate condiiile de limitare a deplasrilor relative
de nivel impuse de codul în vigoare la data proiectrii cldirii.
x Presupunem condiia de limitare a deplasrilor Ga = Uhet, cu U = 0.005 .
x Deplasarea relativ pentru calculul prinderilor la SLS trebuie s aib ca limit
superioar valoarea
' d Qq(het,sup - het,inf)U
Ceea ce revine la
' d0.7x 5 x 1.25 x (31500-28000) x 0.005 = 76.5 mm
adic mai mare cu 118% decât valoarea corespunztoare situaiei în care deplasrile
calculate sunt cunoscute.
În aceast situaie se recomand ca structura reclamei i prinderile acesteia s poat
prelua valoarea limit determinat ca în cazul II.
E 10.6 Calculul prinderilor cu buloane pentru un echipament (prinderi fixe)

x Echipament fixat rigid cu buloane pe planeul peste ultimul nivel al unui spital
din Bucureti (ag = 0.30g)
x Spitalul este o cldire cu P+5 E având înlimea parterului de 4.50 m i
înlimile etajelor curente 3.60 m.
x Echipamentul este esenial pentru continuarea în siguran a activitii
spitalului.
x Echipamentul cântrete, în exploatare, G =120 kN cu centrul de greutate situat
la înlimea hG =1.80 m fa de suprafaa planeului.
x Prinderea se realizeaz cu patru buloane dispuse la interax de l0=1.10m pe
fiecare direcie (în colurile plcii de baz).
E 10.6.2. Calculul for ei seismice

E 10.6.2.1. Parametri de calcul
x Factorul de importan pentru echipament JCNS = 1.4 - echipament amplasat
într-un spital ;
x Factorul de amplificare dinamic al echipamentului neizolat împotriva
vibraiilor ECNS = 1.0
x Factorul de comportare al echipamentului qCNS = 2.5 ;
x Coeficientul de amplificare a acceleraiei terenului pe înlimea construciei
Kz = 3 (cota de prindere "z" este egal cu înlimea cldirii "H")
E 10.6.2.2. Calculul forei seismice de proiectare

x Fora seismic static echivalent -:
J CNS a g E CNS K z 1.4 x0.30 gx1.0 x3.0 § 120 ·
FCNS ( H ) mCNS ¨¨ ¸¸ # 60.5kN
qCNS 2.5 © g ¹
x Verificarea condiiilor de limitare a forei seismice:
§ 120 ·
FCNS = 48.4 kN < 4J CNS a g mCNS 4 x1.4 x0.30 g ¨¨ ¸¸ 201.3kN -
© g ¹
§ 120 ·
FCNS = 60.5 kN > 0.75 JCNSagmCNS = 0.75 x1.4 x0.30 g ¨¨ ¸¸ 37.8 kN
© g ¹
E 10.6.3.Eforturi de proiectare în buloane
x Ancorajele se proiecteaz pentru fora seismic static echivalent (FCNS)
majorat cu 30% - :
Fd = 1.3 x 60.5 = 78.7 kN
x Fora tietoare de proiectare într-un bulon
Tbulon = ¼ Fd = 0.25x 78.7 # 19.7 kN
x Momentul de rsturnare dat de fora seismic în raport cu seciunea de
prindere:
Mr = FCNShg = 60.5 x 1.80 = 108.9 kNm
x Fora de întindere într-un bulon:
M r 108.9
Nb 49.5kN
2l0 2 x1.1
x Efectul favorabil al greutii proprii se reduce cu 15% -

§G· § 120 ·
Ng 0.85¨ ¸ 0.85¨ ¸ 25.5kN
© ¹
4 © 4 ¹
x Valoarea de proiectare a forei axiale de întindere într-un bulon :
Nd = Nb - Ng = 49.5 - 25.5 = 24.0 kN
E 10.7 Calculul prinderilor pentru un echipament montat pe izolatori de vibra ii

x Echipamentul din prezentul exemplu este un generator electric de rezerv
pentru spital (necesar pentru continuarea funcionrii în siguran).
x Generatorul este montat pe planeul etajului 3 i este izolat împotriva
vibraiilor.
E 10.7.2. Calculul for ei seismice

x Acceleraia terenului pentru proiectare (componenta orizontal) ag = 0.30g;
x Factorul de importan pentru echipament JCNS = 1.8 (valoare apreciat > 1.5)-
echipament amplasat într-un spital esenial pentru continuarea activitii în
siguran ;
x Factorul de amplificare dinamic al echipamentului izolat împotriva vibraiilor
ECNS=2.5 ;
x Factorul de comportare al echipamentului qCNS = 2.5 ;
x Coeficientul de amplificare a acceleraiei terenului pe înlimea construciei
- cota de prindere z = 4.50 + 2 x 3.60 = 11.70 m
- înlimea cldirii H = 4.50 + 5 x 3.60 = 22.50 m
11.70
- Kz 1 2 2.04
22.50
E 10.7.2.2. Calculul forei seismice de proiectare

x Fora seismic static echivalent
J CNS a g E CNS K z 1.8 x0.30 gx 2.5 x 2.04 § 120 ·
FCNS ( H ) mCNS ¨¨ ¸¸ # 132.3kN
qCNS 2.5 © g ¹
x Verificarea condiiilor de limitare a forei seismice:
§ 120 ·
FCNS = 105.8 kN < 4J CNS a g mCNS 4 x1.8 x0.30 g ¨¨ ¸¸ 259.3kN
© g ¹
§ 120 ·
FCNS = 105.8 kN > 0.75 JCNSagmCNS = 0.75 x1.8 x0.30 g ¨¨ ¸¸ 48.6 kN
© g ¹
E 10.7.3.Eforturi de proiectare în buloane
x Ancorajele se proiecteaz pentru fora seismic static echivalent (FCNS)
majorat cu 30% :
Fd = 1.3 x 132.3 = 172.0 kN
x Fora tietoare de proiectare într-un bulon
Tbulon = ¼ Fd = 0.25x 172.0 # 43.0 kN
x Momentul de rsturnare dat de fora seismic în raport cu seciunea de
prindere:
Mr = FCNShg = 172.0 x 1.80 = 309.6 kNm
x Fora de întindere într-un bulon:
M r 309.6
Nb 140.7 kN
2l0 2 x1.1
x Efectul favorabil al greutii proprii se reduce cu 15%

§G· § 120 ·
Ng 0.85¨ ¸ 0.85¨ ¸ 25.5kN
© ¹
4 © 4 ¹
x Valoarea de proiectare a forei axiale de întindere într-un bulon :
Nd = Nb - Ng = 140.7 - 25.5 = 115.2 kN
E 10.8 Calculul unei conducte de ap fierbinte

x Conduct de ap la temperatur ridicat care servete un spital din Ploieti.
x Conducta este plasat la tavanul centralei termice (construcie cu un nivel).
x Instalaie esenial pentru continuarea activitii spitalului.
x Dimensiunea conductei Dext= 300 mm, Dint = 292 mm, t = 4 mm
E 10.8.2. Materiale i rezisten e de calcul

x Oel cu Ra = 2100 daN/cm2 i E = 2100000 daN/cm2
x Momentul de inerie al conductei I # 4070 cm4
x Modulul de rezisten al conductei W # 270 cm3
x Greutatea proprie a conductei # 30.0 daN/m
x Greutatea apei din conduct # 67.0 daN/m
x Greutatea total g # 100 daN/m
E 10.8.3. Determinarea distan ei între prinderi pentru realizarea condi iei

T0d0.06s
x Se consider conducta articulat la capete pe ambele direcii (pentru
simplificarea expunerii).
x Perioada proprie a modului fundamental de vibraie pentru o bar dreapt de
lungime l0 dublu articulat
2l02 g
T
S EI
x Din condiia ca perioada proprie a conductei T d 0.06 sec (pentru ca ECNS =
1.0), cu datele de la 8.2, rezult l0 d 522 cm. Aleg l0 = 500 cm.
E 10.8.4. Calculul for ei seismice de proiectare

x Acceleraia seismic de proiectare ag = 0.35g
x Factorul de importan stabilit de investitor JCNS = 1.8
x Factorul de amplificare E CNS = 1.0 (pentru T0 < 0.06 s)
x Prindere ductil, coeficient de comportare qCNS = 2.5
x Coeficientul Kz = 3 (z { H)
E 10.8.4.2. Fora seismic orizontal

J CNS ag E CNS K z 1.8 x0.35 gx1.0 x3.0 § 100 ·
FCNS ( H ) mCNS ¨¨ ¸¸ # 75.6 daN / m
qCNS 2.5 © g ¹
E 10.8.4.3. Fora seismic vertical

x Acceleraia seismic vertical avg = 0.7 ag 0.7 x 0.35 g = 0.245 g # 0.25 g
x Fora seismic vertical: FCNS(V) = 0.7 FCNS(H) 0.7 x 75.6 = 52.9 daN/m
E 10.8.4.4. Combinarea forelor seismice pe cele dou direcii

x Pentru verificarea rezistenei conductei, încrcrile de pe cele dou direcii se
determin dup cum urmeaz :
Ipoteza 1:
- FCNS(V1) = g + FCNS(V) = 100.0 + 52.9 = 152.9 daN/m
- FCNS(H1) = 0.3 FCNS(H) = 0.3 x 75.6 = 22.7 daN/m
- FCNS ( 1 ) 2
FCNS ( V1 ) FCNS
2
( H1 ) 152.5 2 22.7 2 154.2 daN/m
Ipoteza 2:
- FCNS(V2) = g +0.3 FCNS(V) = 100.0 + 0.3 x 52.9 # 115.9 daN/m
- FCNS(H2) = FCNS(H) = 75.6 daN/m
- FCNS ( 2 ) 2
FCNS ( V2 ) FCNS
2
( H2 ) 115.9 2 75.6 2 138.4 daN/m <
FCNS(1)
x Încrcarea total de calcul este cea mai mare dintre cele dou valori
FCNS = 154.2 daN/m
E 10.8.5. Verificarea rezisten ei conductei

1.542 x500 2
x Momentul încovoietor M 48180 daNcm
8
M 48180
x Efortul unitar în oel este V # 178.4 daN / cm2 < Ra
W 270
E 10.8.6. Eforturi de proiectare pentru prinderi

x Reaciunea vertical - aferent unei deschideri
RV = 5.0 x [g + 1.3FCNS(V)] = 5.0 x (100 +1.3 x 52.9) # 845 daN
x Reaciunea orizontal
RH = 5.0 x 1.3 x FCNS(H) = 5.0 x 1.3 x 75.6 # 490 daN
ANEXA J. RECOMANDRI DE PROIECTARE
J.1. Alctuirea de ansamblu a construciilor

Alctuirea de ansamblu a construc
iei trebuie s urmreasc realizarea urmtoarelor
caracteristici structurale:
- simplitate: trebuie realizat un sistem structural continuu i suficient de
puternic care s asigure un traseu clar, cât mai direct i neîntrerupt al forelor
seismice, indiferent de direcia acestora, pân la terenul de fundare. Forele
seismice care iau natere în toate elementele cldirii sunt preluate de planee
- diafragme orizontale - i transmise structurii verticale, iar de la aceasta sunt
transferate la fundaii i teren. Proiectarea trebuie s asigure c nu exist
discontinuiti în acest drum de transmitere a forelor seismice.
- redundan
: ruperea unui singur element sau a unei singure legturi
structurale nu trebuie s expun structura la pierderea stabilitii; trebuie
realizat un un mecanism de plastificare cu suficiente zone plastice, care s
permit exploatarea rezervelor de rezisten ale structurii i o disipare
avantajoas a energiei seismice.
- regularitate: structura trebuie s fie cât mai regulat, cu elemente structurale
distribuite cât mai uniform în plan, permiând o transmitere direct i pe un
drum scurt a forelor de inerie aferente maselor distribuite în cldire.
Structura trebuie s prezinte, pe cât posibil, i uniformitate pe verticala
construciei, urmrindu-se s se elimine apariia unor zone sensibile, în care
concentrarea unor eforturi sau deformaii plastice excesive ar putea produce
ruperi premature. Prin alegerea unei forme avantajoase a construciei, printr-
o distribuie adecvat a maselor, a rigiditii i a capacitii de rezisten
laterale a structurii se va urmri reducerea în cât mai mare msur a
excentricitilor care pot favoriza torsiunea de ansamblu.
- rigiditate i rezisten la ac
iuni laterale, în orice direcie: elementele
structurale vor fi dispuse în plan într-un sistem ortogonal, în msur s ofere
caracteristici de rezisten i de rigiditate suficiente în dou direcii.
Rigiditatea lateral va fi suficient pentru limitarea deplasrilor orizontale,
astfel încât efectele de ordinul 2 i degradrile construciei s poat fi
controlate.
- rigiditate i rezistent la torsiune: structura trebuie s fie înzestrat cu
suficient rigiditate i rezisten la torsiune pentru a limita manifestarea unor
micri de rsucire în ansamblu a construciei, care ar putea spori periculos
eforturile i deplasrile orizontale ale cldirii. Soluia cea mai eficient
pentru aceasta este dispunerea adecvat a unor elemente suficient de rigide i
rezistente la ac
iuni laterale pe perimetrul construciei (cel puin dou în
fiecare direcie principal).
- planeele - diafragme orizontale: planeele de la fiecare nivel trebuie
realizate ca diafragme practic infinit rigide i rezistente pentru fore aplicate
în planul lor.
- fundaii adecvate - alctuirea fundaiilor construciei i a legturii acesteia cu
suprastructura trebuie s asigure condiia ca întreaga cldire s fie supus
unei excitaii seismice cât mai uniforme. La proiectarea fundaiilor, forele

transmise de suprastructur sunt cele care trebuie s corespund
mecanismului structural de disipare de energie, dac proiectarea construciei
se bazeaz conceptual pe rspunsul structural în domeniul neliniar.
- Distribu
ia regulat în plan i în eleva
ie a maselor: se va urmri dispunerea
cât mai uniform a încrcrilor gravitaionale pe planee, atât în plan, cât i
pe vertical, în vederea reducerii efectelor nefavorabile datorate poziionrii
neregulate a încrcrilor masice; la realizarea componentelor nestructurale se
vor utiliza cu prioritate materiale uoare; se vor reduce grosimile tencuielilor
i ale apelor de egalizare, ale straturilor pentru realizarea pantelor i se va
micora greutatea elementelor ornamentale la cldirile la care acestea sunt
necesare; se vor utiliza betoane cu rezisten
e ridicate pentru a reduce masa
structurii.
Realizarea unei structuri simple, compacte pe cât posibil, simetrice, reprezint
obiectivul cel mai important al proiectrii, deoarece modelarea, calculul,
dimensionarea, detalierea i execuia structurilor simple sunt supuse la incertitudini
mult mai mici i, ca urmare, se poate impune construciei, cu un grad înalt de încredere,
comportarea seismic dorit.
J.2. Calculul structural

Metoda de referin pentru determinarea efectelor seismice este calculul modal cu
spectre de rspuns. În aceasta metod de calcul comportarea structurii este
reprezentat printr-un model liniar-elastic, iar aciunea seismic este descris prin
spectre de rspuns de proiectare.
La construciile care pot fi calculate prin considerarea a dou modele plane pe direcii
ortogonale i al cror rspuns seismic total nu este influenat semnificativ de modurile
proprii superioare de vibraie se poate folosi metoda for
elor laterale statice
echivalente. Metoda poate fi aplicat dac perioadele fundamentale corespunztoare
direciilor orizontale principale sunt mai mici decât 1,5 i dac sunt respectate criteriile
privind regularitatea structural pe vertical.
În metoda for
elor laterale statice echivalente, fora tietoare de baz corespunztoare
modului propriu fundamental, pentru fiecare direcie orizontal principal considerat
în calculul cldirii, se determin cu rela
ia
Fb J I ,e S d T1 mO (J.1)
unde
fundamentale T1 :
direcia orizontal considerat. În cazul structurilor de beton armat sau zidrie
aceast valoare a perioadei trebuie s corespund rigidit
ilor reduse ale
elementelor structurale astfel încât s se
in cont de efectul fisurrii.
m masa total a cldirii calculat ca suma a maselor de nivel mi . Masa poate fi
considerat ca raportul dintre greutatea cldirii corespunztoare ac
iunilor
gravita
ionale din combina
ia de ac
iuni care cuprinde i ac
iunea seismic i
accelera
ia gravita
ional, g.
JI,e factorul de importan-expunere al construciei.
O factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu
fundamental prin masa modal efectiv asociat acestuia. O poate fi luat egal
cu 0,85 dac T1 d TC i cldirea are mai mult de dou niveluri i egal cu 1,0 în
celelalte situa
ii.
Efectele aciunii seismice se determin prin aplicarea forelor seismice orizontale
asociate nivelurilor cu masele mi. Forma proprie fundamental poate fi aproximat
printr-o variaie liniar cresctoare pe înlime. În acest caz forele orizontale de nivel
pot fi calculate cu rela
ia:
mi zi
Fi Fb n
¦m z
j 1
j j
(J.2)
unde zi i zj reprezint înlimea pân la nivelul i i, respectiv, j msurat fa de baza
construciei considerat în model, iar n este numrul total de niveluri.
La cldiri multietajate, forele seismice orizontale se aplic sistemelor structurale ca

fore laterale la nivelul fiecrui planeu considerat indeformabil în planul su.
Dac pentru obinerea rspunsului seismic se utilizeaz un model spaial, efectul de

torsiune produs de o excentricitate accidental se poate considera prin introducerea la
fiecare nivel a unui moment de torsiune.
M ai Fi eai (J.3)
în care
M ai moment de torsiune aplicat la nivelul i în jurul axei sale verticale
eai excentricitate accidental a masei de la nivelul i
Fi fora seismic static echivalent orizontal aplicat la nivelul i.

Momentul de torsiune se va calcula pentru toate direciile i sensurile considerate în
calcul.
Efectele aciunii datorate combinaiei componentelor orizontale ale aciunii seismice

se pot calcula simplificat folosind urmtoarele combinaii:
E Edx ”+”0,30 E Edy (J.4)

0,30 E Edx ”+” E Edy (J.5)
unde
“+” înseamn “a se combina cu”,
E Edx reprezint efectele aciunii datorate aplicrii micrii seismice pe direcia axei
orizontale x alese pentru structur,
E Edy reprezint efectele aciunii datorate aplicrii micrii seismice pe direcia axei
orizontale y , perpendicular pe axa x a structurii.
La cldirile care satisfac criteriile de regularitate în plan i la care pereii sau sistemele
independente de contravântuire vertical în plane asociate celor dou direcii
orizontale principale sunt singurele elemente care preiau efectele micrii seismice, se
poate considera aciunea separat a cutremurului în cele dou direcii orizontale
principale fr a se face combinaiile indicate anterior.
J.3. Verificarea deformaiilor

Calculul deplasrilor laterale pentru SLS se face cu relaia
ds X q de (J.6)
unde,
corespunztoare SLS
de deplasarea aceluiai punct din sistemul structural, determinat prin calcul static
elastic sub aciunea seismic de proiectare, conform spectrelor de proiectare
din capitolul 3, inând seama i de efectul torsiunii accidentale
q factorul de comportare specific tipului de structur (vezi capitolele 5-9) utilizat
la calculul valorii de proiectare a forei seismice
X factor de reducere care ine seama de intervalul de recuren al aciunii
seismice asociat verificrilor pentru SLS (vezi 2.1 i 2.2); valorile X sunt date în
Anexa E.
Calculul deplasrilor laterale pentru ULS se face cu relaia

ds c q de (J.7)
unde,
corespunztoare ULS
c factor supraunitar care ine seama de faptul c în rspunsul seismic inelastic
deplasrile sunt superioare celor din rspunsul elastic în cazul structurilor cu
perioada de oscilaie mai mic decât Tc; valoarea factorului c este dat în
Anexa E
q, de semnificaie similar cu cea de la (J.6).
Valorile de proiectare ale rigiditii elementelor de beton armat se determin pe baza

prevederilor de la 4.5.2(9) i din Anexa E.
Pentru verificare, valorile deplasrilor relative de nivel calculate pentru SLS i ULS se
compar cu valorile admise indicate în Anexa E a codului. Rela
ia de verificare la SLS
este:
,a (J.8)
unde

dre deplasarea relativ de nivel, determinat prin calcul static elastic sub încrcri
seismice de proiectare (vezi capitolul 4). Se ia în considerare numai
componenta deformaiei care produce degradarea pereilor înrmai, extrgând
partea datorat deformaiei axiale a elementelor verticale în cazul în care
aceasta are o contribuie semnificativ la valoarea deformaiei totale. Pentru
elementele structurale de beton armat, rigiditatea la încovoiere utilizat pentru
calculul valorii dre se va determina conform tabelului E.1. Pentru structuri
realizate din alte materiale, prevederi referitoare la valorile de proiectare ale
rigiditii elementelor structurale sunt date în capitolele relevante ale Codului.
factorul de reducere care ine seama de intervalul de recuren mai redus al
aciunii seismice asociat verificrilor pentru SLS
Valoarea factorului este: = 0,5
q factorul de comportare specific tipului de structur (vezi capitolele 5..9) utilizat
la determinarea fortei seismice de proiectare
d rSLS
,a valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel. În lipsa unor valori specifice
componentelor nestructurale utilizate, determinate experimental, se recomand
utilizarea valorilor date în tabelul E.2.
Rela
ia de verificare la ULS este:
,a (J.9)
d rULS deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismica asociat ULS

q factorul de comportare specific tipului de structur (vezi capitolele 5..9)
dre definit în cadrul paragrafului E.1. În lipsa datelor care s permit o evaluare
mai precis, rigiditatea la încovoiere a elementelor structurale de beton armat,
utilizat pentru calculul valorii dre, se consider egal cu jumtate din valoarea
corespunztoare seciunilor nefisurate, adic 0,5EcIg, cu excepia elementelor
structurilor cu perei, pentru care rigiditile de proiectare se vor lua conform
CR 2-1-1.1, par.6.6. Pentru structuri realizate din alte materiale, prevederi
referitoare la valorile de proiectare ale rigiditii elementelor structurale sunt
date în capitolele relevante ale Codului
d rULS
,a valoare admisibil a deplasrii relative de nivel. În lipsa unor valori specifice
componentelor nestructurale i modului de prindere pe structur utilizat,
determinate experimental, se recomanda utilizarea valorii de 0,025h (unde h
este înlimea de nivel)
c factorul de amplificare a deplasrilor.
J.4. Verificarea rezisten elor

Pentru toate elementele structurale i nestructurale trebuie respectat relaia:
Ed d Rd (J.10)
exprimat în termeni de rezisten, unde:

Ed valoarea de proiectare a efortului secional rezultat din calculul strutural în
combinaia seismic de proiectare, tinând seama i de efectele de ordinul 2,
atunci când acestea sunt semnificative
Rd valoarea corespunztoare a efortului capabil, calculat cu valorile de proiectare
ale rezistenelor materialelor, pe baza modelelor mecanice specifice tipului de
element structural, conform capitolelor 5 - 9 i codurilor specifice diferitelor
materiale.
În cazul proiectrii structurii pentru rspuns în domeniul neliniar, eforturile de
proiectare cu care se face verificarea rezisten
elor trebuie s corespund situa
iei
mobilizrii mecanismului de plastificare în suprastructur.
J.5. Asigurarea ductilit ii locale i de ansamblu

Structura în ansamblu i elementele structurale implicate în mecanismul structural de
disipare al energiei seismice, asociat tipului de structur i factorului de comportare
specific, trebuie s prezinte ductilitate adecvat.
În acest scop se vor respecta condiiile date în capitolele 5-9, specifice diferitelor
materiale structurale, privind impunerea unor mecanisme favorabile de disipare a
energiei i înzestrarea zonelor disipative cu suficient capacitate de deformaie în
domeniul postelastic
Prin dimensionarea adecvat a rezistenei elementelor structurale la cldirile
multietajate se va evita manifestarea unor mecanisme de disipare de energie de tip
nivel slab, la care s se concentreze cerine excesive de ductilitate
Impunerea mecanismului de plastificare dorit se realizeaz practic prin dimensionarea
capacitilor de rezisten în zonele selectate pentru a avea un rspuns seismic elastic
la valori de momente suficient de mari. Modul în care se stabilesc valorile de
proiectare ale momentelor încovoietoare se prezint la capitolele 5–9, funcie de tipul
de structur i natura materialului din care este alctuit structura cldirii
Verificarea capacit
ii de deformare (ductilit
ii) elementelor structurale i a structurii
în ansamblu se efectueaz în termeni de deplasri pe baza unei rela
ii similare cu
rela
ia (4.21), comparând cerin
ele de deformare cu capacitatea. Verificarea se poate
face conform prevederilor Anexei E.
Legturile între elementele structurale, de exemplu nodurile structurilor tip cadru,
conectorii dintre elementele realizate din materiale diferite sau din betoane cu vârste
diferite, i planeele vor fi proiectate la eforturi de calcul suficient de mari, astfel încât
s se asigure c rspunsul seismic al acestor elemente nu depete limitele stadiului
elastic.
Pentru a satisface condiiile de la (5), planeele vor fi proiectate la forele care le revin
în condiiile instalrii mecanismului global de plastificare.
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
&JUYDGY|634732]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 bis (vol. II)/3.IX.2013 conține 608 pagini. Prețul: 304 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

Legi, Decrete, Hotărâri Și Alte Acte: Anul 181 (XXV) - Nr. 558 Bis Marți, 3 Septembrie 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legi, Decrete, Hotărâri Și Alte Acte: Anul 181 (XXV) - Nr. 558 Bis Marți, 3 Septembrie 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, emite prezentul ordin.

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,

București, 8 august 2013.

COD DE PROIECTARE SEISMIC

2. CERINE DE PERFORMAN I CONDIII DE

5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE BETON

5.4. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate medie

6. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DIN OEL

6.5.3. Reguli de proiectare pentru elemente disipative supuse la

7. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR COMPOZITE

8. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE ZIDRIE

8.1.2. Documente normative de referin

8.7. Calculul valorilor de proiectare ale rezistenelor pereilor

9. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DIN LEMN

10. PREVEDERI SPECIFICE COMPONENTELOR

10.3.1. Principii i metode de evaluare a forei seismice de proiectare

10.9.5. Reguli generale pentru verificarea siguranei CNS la aciunea

11. IZOLAREA BAZEI

A.5. Spectrul de rspuns elastic pentru diferite fraciuni din amortizarea

ANEXA B. METODE SIMPLIFICATE DE DETERMINARE A

ANEXA C. CALCULUL MODAL CU CONSIDERAREA COMPORTRII

ANEXA D.PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC) AL

ANEXA E. VERIFICAREA DEPLASRILOR LATERALE ALE

ANEXA F. ASPECTE SPECIFICE ALE ALCTUIRII ELEMENTELOR DIN

F.2. Lungimi de flambaj ale stâlpilor structurilor multietajate

ANEXA G.PROIECTAREA PLCII GRINZILOR ÎN ZONA STÂLPILOR

ANEXA H (informativ) - COMENTARII

ANEXA I (informativ) - EXEMPLE DE PROIECTARE I CALCUL

E.5.1. Structura în cadre de beton armat

ANEXA J. RECOMANDRI DE PROIECTARE

1.1. Obiect i domeniu de aplicare

(11) Prevederile codului se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor de

1.2. Definiii generale

Metoda ierarhizrii capacitilor de rezisten (Metoda de proiectare la

1.3. Uniti de msur

1.4.1. Simboluri folosite în capitolul 3

AEd valoarea de proiectare a aciunii seismice

SV spectrul de rspuns pentru viteze relative

1.4.2. Simboluri folosite în capitolul 4

mk masa modal efectiv asociat modului propriu de vibraie k

si ,k componenta vectorului propriu în modul de vibraie k pe direcia gradului de

1.4.3. Simboluri folosite în capitolul 5

b limea unei grinzi msurat la partea inferioar

 procentul de armare cu armtur întins

1.4.4. Simboluri folosite în capitolul 6

1 factorul de multiplicare al forelor seismice de proiectare corespunztor

1.4.5. Simboluri folosite în capitolul 7

bo dimensiunea minim a miezului din beton msurat între axele etrierilor

tf grosimea tlpii elementului din oel

1.4.6. Simboluri folosite în capitolul 8

M** marca mortarului

fbh rezistena caracteristic la compresiune a corpurilor de zidrie paralel cu faa

tm grosimea stratului median al peretelui din zidrie armat

1.4.7. Simboluri folosite în capitolul 9

1.4.8. Simboluri folosite în capitolul 10

Ranc rezistena de proiectare la eforturile secionale din elementele de ancoraj

1.4.9. Simboluri folosite în capitolul 11

Kyi rigiditatea efectiv pentru un element dat în direcia z

1.5. Documente de referin

1. Cod de proiectare. Bazele proiectrii Ordinul ministrului dezvoltrii

2. CERINE DE PERFORMAN I CONDIII DE

8.1.2. Documente normative de referin

8.7. Calculul valorilor de proiectare ale rezistenelor pereilor

10.3.1. Principii i metode de evaluare a forei seismice de proiectare

10.9.5. Reguli generale pentru verificarea siguranei CNS la aciunea

A.5. Spectrul de rspuns elastic pentru diferite fraciuni din amortizarea

ANEXA H (informativ) - COMENTARII

ANEXA I (informativ) - EXEMPLE DE PROIECTARE I CALCUL

(11) Prevederile codului se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor de

1.2. Definiii generale

Metoda ierarhizrii capacitilor de rezisten (Metoda de proiectare la

1.3. Uniti de msur

AEd valoarea de proiectare a aciunii seismice

SV spectrul de rspuns pentru viteze relative

mk masa modal efectiv asociat modului propriu de vibraie k

si ,k componenta vectorului propriu în modul de vibraie k pe direcia gradului de

b limea unei grinzi msurat la partea inferioar

procentul de armare cu armtur întins

1 factorul de multiplicare al forelor seismice de proiectare corespunztor

bo dimensiunea minim a miezului din beton msurat între axele etrierilor

tf grosimea tlpii elementului din oel

fbh rezistena caracteristic la compresiune a corpurilor de zidrie paralel cu faa

tm grosimea stratului median al peretelui din zidrie armat

Ranc rezistena de proiectare la eforturile secionale din elementele de ancoraj

Kyi rigiditatea efectiv pentru un element dat în direcia z

1.5. Documente de referin

1. Cod de proiectare. Bazele proiectrii Ordinul ministrului dezvoltrii

5. Cod de proiectare seismic. Partea a III-a. Ordinul ministrului dezvoltrii

9 SR EN 1993-1-1:2006/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel.

23 SR EN 10025-2:2004 Produse laminate la cald din oeluri de

39 STAS 1040-85 Lemn rotund de rinoase pentru construcii.

56 SR EN 1996-1-1:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie.

1.6. Figuri i tabele

Figura 8.2. Poziionarea golurilor de mari dimensiuni în planee

Figura F.6. Amplasarea rigidizrilor la bara disipativ intermediar

Tabelul 8.9 Numrul de niveluri peste seciunea de încastrare (nniv) i densitatea

Tabelul F.1 Valori ale suprarezistenei sistemului structural :T

2.1. Cerine fundamentale

2.2. Condiii pentru controlul îndeplinirii cerinelor

2.2.2. Starea limit ultim

2.2.3. Starea limit de serviciu (de limitare a degradrilor)

2.2.4. Msuri suplimentare

între elementele structurilor de tip cadru i pereii de umplutur, între

- stabilirea caracteristicilor de rezisten i de deformabilitate, în diferite stadii

3.1. Reprezentarea aciunii seismice pentru proiectare

(1) Pentru proiectarea construciilor noi la aciunea seismic, teritoriul României

Mrimea ag astfel definit este valoarea caracteristic a acceleraiei seismice orizontale

Convenional, în prezentul cod, valoarea de proiectare a aciunii seismice AEd este

(6) Spectrul de rspuns elastic al acceleraiilor absolute pentru componentele

Valorile TB i TC sunt aceleai pentru spectrele de rspuns elastic i pentru spectrele

0dTd TBv E v (T) 1

3.1.2. Descrieri alternative ale aciunii seismice

Accelerogramele artificiale sunt accelerogramele generate pe baza unui spectru de rspuns

Accelerogramele înregistrate pot fi utilizate dac au valori de vârf ale acceleraiei

inând seama de mobilitatea cu magnitudinea a compoziiei spectrale a micrilor seismice

3.1.5. Variabilitatea în spaiu a aciunii seismice

3.3. Combinarea aciunii seismice cu alte tipuri de aciuni

(1) Acest capitol conine reguli generale pentru alegerea amplasamentelor i

4.2. Condiii de planificare a construciilor

(1) Încadrarea noilor construcii în mediul natural i în mediul construit se va face

4.3. Condiii privind amplasarea construciilor

(1) Amplasamentele construciilor se vor alege, de regul, în zone în care structura

4.4. Alctuirea de ansamblu a construciilor

4.4.1. Aspecte de baz ale concepiei de proiectare

4.4.1.1. Simplitate structural

4.4.1.2. Redundana structural

4.4.1.3. Geometria (configuraia) structurii

4.4.1.4. Rigiditate i rezisten la translaie pe dou direcii

4.4.1.5. Rigiditate i rezisten la torsiune

4.4.1.6. Aciunea de diafragm a planeelor

(2) Proiectarea planeelor cu alctuiri neregulate (cu forme neregulate i cu goluri

4.4.1.7. Realizarea unei fundaii (infrastructuri) adecvate

4.4.1.8. Condiii referitoare la masele construciilor

- la realizarea componentelor nestructurale (învelitori, termoizolaii, ape, perei

- în cazul cldirilor cu funciuni diferite pe înlime, se recomand ca activitile

4.4.2. Elemente structurale principale i secundare în preluarea forelor

4.4.3. Condiii pentru evaluarea regularitii structurale

Tabelul 4.1 Modul de considerare a regularitii structurale asupra proiectrii seismice

4.4.3.2. Criterii pentru regularitatea structural în plan

4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe vertical