CONTRIBUȚIA VOIEVOZILOR ROMÂNI

XI LA FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE

l lecției: Promovarea unor comportamente moral-creștine având ca model contribuția voievozilor români, ctitori de
U6

PROVOCAREA: De ce consideraţi că, din perspectiva spiritualităţii (în general) şi a

credinţei (în special), voievozii români au avut o contribuţie decisivă la formarea şi
dezvoltarea culturii naţionale?

TIMP NECESAR: 100 minute

REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII:

CUNOȘTINȚE ABILITĂȚI ATITUDINI

 Elevii prezintă cele
mai importante
aspecte din activitatea
culturală și spirituală
a fiecăruia dintre
voievozi;
 Elevii exemplifică
monumente de artă și
cultură națională,
ctitorite de voievozii
studiați.
 Elevii argumentează  Elevii se implică activ
rolul domnitorilor în activitățile propuse;
studiați în formarea  Elevii își aleg un model
și dezvoltarea de comportament moral-
culturii naționale; creștin dintre domnii
 Elevii identifică studiați.
însușiri pozitive ale
domnilor studiați;
 Elevii fac corelații între
fapte și evenimente.

CONCEPTE CHEIE: cultură națională, spiritualitate, credință.

RESURSE UTILIZATE PENTRU DOCUMENTARE:

(Bibliografia în ordine alfabetică)

Resurse bibliografice:

1. ANANIA, Valeriu, Cerurile Oltului, Editura PRO, 2010;

2. LUNGU, Radu, Domnitori și principi ai țărilor române, Editura Paideia, 2010;
3. MUHA, Corneliu, „Religie, Clasa a XI-a, Auxiliar didactic pentru elevi”, Iași, Editura Sf. Mina,
2012;
4. PĂCURARIU, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Manual pentru seminariile
teologice liceale, Galaţi, Edit. Episcopiei Dunării de Jos, 1996.
Resurse on-line:
https://youtu.be/R-hme29-ajY?t=5
https://youtu.be/1HT8Z5MK8fk?t=178
https://youtu.be/MOyvyfRs6z0?t=38
https://youtu.be/RIBzJPiKNEY?t=973

Autori: Prof. Felicia Păunescu, Colegiul Național „Spiru Haret„, Târgu-Jiu, Gorj
Prof. Anghel-Nicolae Păunescu, Liceul Teologic, Târgu-Jiu, Gorj

ACTIVITĂȚILE PROPUSE

1. MOMENT ORGANIZATORIC
RESURSE NECESARE (5 minute prima oră de curs, 2 minute a doua oră de curs): PC sau laptop,
videoproiector, ecran de proiecție, conectare internet
DESCRIEREA DEMERSULUI: Rugăciune, introducere în tema lecției / lansarea provocării
Rugăciunea: Se rostește rugăciunea „Împărate ceresc”
Introducere în tema lecției:
Elevii sunt împărțiți în 4 grupe. Fiecare grupă primește de rezolvat un exercițiu tip
„puzzle” în aplicația learningApps:
Echipa 1: https://learningapps.org/watch?v=pki40k7nc20
Echipa 2: https://learningapps.org/watch?v=p3y7msfgn20
Echipa 3: https://learningapps.org/watch?v=pxups0mqa20
Echipa 4: https://learningapps.org/watch?v=psco3zs7t20

Lansarea provocării:
De ce consideraţi că, din perspectiva spiritualităţii (în general) şi a credinţei (în special),
voievozii români au avut o contribuţie decisivă la formarea şi dezvoltarea culturii naţionale?

2. EXPERIENȚA DIRECTĂ
RESURSE NECESARE (7 minute): PC sau laptop, videoproiector, ecran de proiecție, conectare
internet.
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Trimiteți link-urile sau proiectați pentru ca elevii să urmărească secvențe din următoarele
videoclipuri:
Ștefan cel Mare: https://youtu.be/R-hme29-ajY?t=5 (până la minutul 0,46)
Neagoe Basarab: https://youtu.be/1HT8Z5MK8fk?t=178 (până la minutul 2,00)
Constantin Brâncoveanu: https://youtu.be/MOyvyfRs6z0?t=38 (până la minutul 0,52)
Mircea cel Bătrân: https://youtu.be/RIBzJPiKNEY?t=973 (de la minutul 19,13 până la minutul
20,09)

3. REFLECȚIA
RESURSE NECESARE (15 minute):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Activitate :
După vizionarea secvenței din primul videoclip, antrenați elevii la lecție prin
următoarele întrebări:
- Ce obiecte definesc viața și activitatea lui Ștefan cel Mare?
- Ce importanță au aceste două obiecte pentru istoria poporului român?
- De ce credeți că papa Sixtus al IV-lea l-a numit pe Ștefan cel Mare „Atletul lui
Hristos”?
- Ce ai putea face pentru a oglindi şi tu, în propria ta viaţă, calitatea de atlet al lui
Hristos?

După vizionarea secvenței din al doilea videoclip, realizați o discuție cu elevii

prin următoarele întrebări:
- De ce credeți că domnia voievodului Neagoe Basarab este lipsită de evenimente
conflictuale?
- Prin ce se caracterizează domnia sa? Care a fost preocuparea sa principală ca
voievod al Țării Românești?
- De ce Neagoe Basarab a fost numit „Domn al culturii, spiritualității și Prinț al
Păcii” ?
- Tu ce ai fi dispus să faci pentru a promova cultura, spiritualitatea și pacea?

După vizionarea secvenței din al treilea videoclip, realizați antrenarea elevilor

prin următoarele întrebări:
- Ce fel de politică a dus Constantin Brâncoveanu?
- Cum apreciați domnia lui Constantin Brâncoveanu din punct de vedere
cultural?
- De ce este considerat un martir?
- Tu ce ai fi dispus să faci pentru credința ta?

După vizionarea secvenței din al patrulea videoclip, antrenați elevii la lecție

prin următoarele întrebări:
- Cum l-a numit istoricul german Leunclavius pe Mircea cel Bătrân?
- Ce fapte ale lui Mircea l-au determinat pe istoric să-l numească astfel?
- Care a fost cea mai importantă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân?
- Ce fapte ai putea face tu pentru ca cei din jurul tău să te numească „cel mai ager și mai viteaz”?

4. GENERALIZAREA
RESURSE NECESARE (23 minute): PC sau laptop, videoproiector, ecran de proiecție
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Proiectați elevilor o prezentare power-point despre contribuția voievozilor la formarea și
dezvoltarea culturii românești. (Anexa 1)
Elevii notează în caiete ideile principale.

5. TRANSFERUL
RESURSE NECESARE (43 minute): PC sau laptop, videoproiector, ecran de proiecție, tablă, marker
sau cretă, coli flip-chart, suport flip-chart.
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Activitate 1 (13 minute):
Pe tablă se va desena următorul tabel (Anexa 2):
Mircea cel Ștefan cel Neagoe Constantin
Bătrân Mare Basarab Brâncoveanu
A fost „Cel mai ager „Atletul lui „Domn al „Prințul
supranumit: dintre Hristos” culturii, aurului”
principii spiritualității
creștini” și Prinț al
păcii”
 A avut Sf. Nicodim SF. Daniil Sf. Nifon Sf. Antim
duhovnic: Sihastrul
Stilul triconc moldovenesc muntenesc brâncovenesc
arhitectural
spefic
domniei:
Ctitorii M-rea Cozia M-reaPutna M-rea Curtea M-rea Hurezi
reprezentative M-rea Neamț de Argeș
:
Care dintre ei x x x
au fost
canonizați?
Trăsături Credința în Hristos, protectori ai Bisericii, iubitori și ctitori
commune: de artă și cultură.

Adresați elevilor întrebarea:

- Care dintre aceste trăsături ți se portivesc?
Elevii realizează și completează tabelul în caiete.

Activitate 2 (15 minute):

Împărțiți clasa de elevi în trei grupe și dați următoarele sarcini de rezolvat pe foi flip-chart:
prima grupă va scrie despre realizările culturale din timpul lui Neagoe Basarab, a doua despre
realizările din timpul lui Ștefan cel Mare, iar a treia despre cele ale lui Constantin Brâncoveanu. Apoi,
fiecare grupă își alege un reprezentant care va prezenta, în numele echipei, rezolvarea sarcinii de
lucru.
Adresați la final întrebarea:
- Consideri că ești un promotor al culturii? Argumentează-ți răspunsul cu exemple personale.

Activitate 3 (5 minute):
Se proiectează imagini cu biserici ctitorite de voievozii învățați și elevii trebuie să le
recunoască. (Anexa 3)
Întrebați elevii:
- Cum poti fi ctitor? Cum ai putea sprijini ctitorirea unei biserici?

Activitate 4 (10 minute):

Solicitați elevilor să-și imagineze că sunt voievozi și conduc o bătălie pentru apărarea
patriei, în urma căreia ies învingători. Elevii vor nota pe un bilețel cum ar sărbători ei victoria. Se
strâng bilețelele și se citesc câteva dintre ele. Apoi elevii vor viziona din următorul videoclip:
https://youtu.be/R-hme29-ajY?t=5 secvența cuprinsă între minutele 13.38 – 16,53. Astfel, vor
descoperi că Binecredinciosul voievod Ștefan cel Mare și Sfânt sărbătorea victoriile sale nu prin
petreceri și desfătare, ci prin post și rugăciune. Elevii sunt solicitați să-și exprime opinia despre felul
în care înțelegea Ștefan cel Mare să-și sărbătorească victoriile.
Întrebați elevii:
- Tu în ce momunte ale vietii tale obișnuiești să ții post și să te rogi? Care sunt foloasele postului și
ale rugăciunii în viața ta?

Activitate alternativă sau temă de reflecție pentru acasă:

 Elevii sunt invitați să lectureze textul din Anexa 4 (sau 2-3 voluntari pot citi, pe rând,
fragmente ale lecturii). Apoi se va utiliza metoda ciorchinelui pentru a identifica valori și principii
morale lui Constantin Brâncoveanu din textul lecturat. (Anexa 5)
Solicitați elevilor să își aleagă dintre acestea trei valori/principii relevante și să explice cum le-
ar pune în practică.

6. ÎNCHEIEREA LECȚIEI
RESURSE NECESARE (5 minute)
DESCRIEREA DEMERSULUI:
Concluzii
Voievozii studiați s-au remarcat printre cei mai importanți ctitori de cultură
națională. La înflorirea culturii în timpul acestor domnitori, printre altele, au contribuit doi
factori: stabilitatea domniei și colaborarea cu Biserica, respectiv cu mitropoliți și duhovnici
charismatici, care au înțeles rolul Bisericii în promovarea tuturor valorilor, inclusiv celor
culturale. Ei au devenit modele de comportament moral-creștin.
Rugăciunea: „Cuvine-se cu adevărat!”
 ANEXE PENTRU ELEVI

ANEXA 2
Mircea cel Ștefan cel Mare Neagoe Constantin
Bătrân Basarab Brâncoveanu
A fost
supranumit:
A avut duhovnic:
Stilul
architectural
specific domniei:
Ctitorii
representative:
Care dintre ei au
fost canonizați?
Trăsături
comune:
ANEXA 3 (imagini cu biserici și mănăstiri)
Siteografie :
Biserica Autor Adresa imaginii
Biserica Cristian Chirita https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/
Cozia 9/96/2006_0610CoziaExterior20565.JPG/800px-
2006_0610CoziaExterior20565.JPG
Biserica Veronica https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/
Putna Dumitrescu Manastirea_Putna.jpg/800px-Manastirea_Putna.jpg
Biserica CEzar Suceveanu https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f1/
Neamt Biserica_Manastirii_Neamt.jpg/800px-Biserica_Manastirii_Neamt.jpg
Biserica „Sf. Bogdan29roman https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/
Trei ierarhi” Iglesia_Trei_Ierarhi_%28acabada%29.jpg/800px-Iglesia_Trei_Ierarhi_
%28acabada%29.jpg
Biserica Ionut Vaida https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/
Curtea de Manastirea_Curtea_de_Arges_-
Arges _Biserica_episcopala_Adormirea_Maicii_Domnului_2.jpg/800px-
Manastirea_Curtea_de_Arges_-
_Biserica_episcopala_Adormirea_Maicii_Domnului_2.jpg
Biserica Nicu Farcas https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ec/
Tismana Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_%28M%C4%83n
%C4%83stirea_Tismana%29.JPG/800px-
Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_%28M%C4%83n
%C4%83stirea_Tismana%29.JPG
Biserica Alexandru Baboș https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/1e/
Horezu Horezu_bis_man_SV.jpg/769px-Horezu_bis_man_SV.jpg
ANEXA 4
Viața și martiriul sfinților Brâncoveni

Binecredinciosul şi de Hristos iubitorul Voievod al Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu,

s-a născut la anul 1654 din părinţi de bun neam, după tată fiind coborâtor din voievodul Matei
Basarab, iar după mamă, nepot al voievodului Şerban Cantacuzino, în timpul căruia, la anul 1688,
s-a tipărit pentru întâia dată în întregime Sfânta Scriptură în limba română.
Rămas orfan de tată încă din pruncie, tânărul Constantin a fost crescut de către unchiul său,
stolnicul Constantin Cantacuzino, cel mai învăţat boier al vremii sale. Acesta s-a îngrijit să-i pună
dascăli înţelepţi spre a primi învăţătură aleasă. Pentru iscusinţa şi înţelepciunea sa, Constantin a
primit înalte dregătorii, bucurându-se de multă cinstire încă din tinereţe.
După moartea voievodului Şerban Cantacuzino la anul 1688, luna octombrie în 29 de zile, la
stăruinţele tuturor boierilor şi dregătorilor ţării, vrednicul Constantin Brâncoveanu a primit
scaunul de domn al Ţării Româneşti, fiind uns de către patriarhul de Constantinopol Dionisie IV
Seroglanul şi de mitropolitul Teodosie. împodobit de Dumnezeu cu daruri alese, el a cârmuit ţara cu
adâncă pricepere şi înaltă priveghere, cu blândeţe şi răbdare creştinească.
Luând în ajutor pe Hristos, Impăratul veacurilor, şi având pildă pe vrednicii săi înaintaşi,
Constantin voievod îşi începu slăvita domnie punând temelia celei mai mari mănăstiri ctitorite de
el, cea de la Hurezi, unde şi-a pregătit şi loc de veşnică odihnă. Nenumărate sunt însă bisericile şi
mănăstirile ridicate sau înzestrate de milostivul şi evlaviosul domnitor pe tot cuprinsul Ţării
Româneşti.
Dărnicia şi purtarea de grijă a evlaviosului Voievod Constantin Brâncoveanu nu cunoşteau
margini. Ele nu se vor opri la hotarele Ţării Româneşti, ci se vor revărsa şi la fraţii români din
Moldova şi din Transilvania, la toate patriarhiile ortodoxe, la dreptcredincioşii creştini aflaţi în
suferinţă pe meleagurile siriene, caucaziene şi arabe, la Locurile Sfinte ale Răsăritului: la Ierusalim,
la Athos, la Sinai şi la mănăstirile din Grecia şi din insulele greceşti.
Iar după aproape 25 de ani de strălucită domnie i-a fost dat marelui Voievod Constantin
Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, precum şi cu
sfetnicul Ianache, să fie părtaşi patimilor lui Hristos şi să fie încununaţi cu coroana sfântă a
muceniciei. Aceasta s-a petrecut astfel:
În Săptămâna Patimilor din anul 1714, în urma trădării unor boieri, care l-au clevetit că unelteşte
împotriva turcilor, la Bucureşti a sosit o mulţime de ostaşi trimişi de sultanul Ahmed al III-lea, care
l-au luat pe Constantin Vodă cu fiii şi ginerii săi şi l-au dus la Inalta Poartă, în jalea tuturor
locuitorilor oraşului. Luându-şi rămas bun, Constantin a zis noului domnitor şi celor din apropierea
lui: „Dacă aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru păcatele mele, facă-se voia Lui! Dacă sunt
însă fructul răutăţii omeneşti, pentru pieirea mea, Dumnezeu să ierte pe duşmanii mei".
La Constantinopol, creştinul voievod şi fiul său cel mare au fost chinuiţi cumplit de către
necredincioşi vreme de patru luni, ca să dea toate averile lor, pe care turcii le bănuiau că sunt foarte
mari, însă nu găsiseră decât puţine. Deci au fost supuşi la amarnice munci: întinderea pe roată,
cetluirea capului cu un cerc de fier, arderea cu fierul înroşit în foc pe piept şi pe spate, înţeparea
mâinilor şi a picioarelor. La sfârşit, după ce au smuls tot ce se putea de la bătrânul voievod, fără
însă să găsească averea la care se aşteptau ei, turcii l-au pus să aleagă între trecerea la
mahomedanism şi moarte. Dar Constantin şi fiii săi au rămas neclintiţi în credinţa lor, astfel că în
ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, la 15 august, când Dreptcredinciosul Voievod
Constantin Brancoveanul împlinea 60 de ani şi era ziua de nume a doamnei sale, Marica, el a fost
scos din temniţă împreună cu fiii săi şi cu sfetnicul Ianache, pentru a primi sfârşitul mucenicesc.
Mărturisitorii lui Hristos au fost duşi pe străzile oraşului lui Constantin, îmbrăcaţi numai în
cămăşi, desculţi, cu capetele descoperite şi legaţi în lanţuri, întocmai ca răufăcătorii. La locul de
tăiere aştepta mulţime de popor, sultanul Ahmed al III-lea, vizirul său şi ambasadorii marilor
puteri europene. Acolo mucenicii fiind puşi în genunchi, mult pătimitorul Constantin i-a îmbărbătat
pe fiii săi: „Fiii mei, iată, toate avuţiile le-am pierdut. Să nu ne pierdem şi sufletele! Staţi tari,
bărbăteşte, dragii mei, şi nu băgaţi seamă la moarte. Priviţi la Hristos, Mântuitorul nostru, câte a
răbdat pentru noi şi cu ce moarte de ocară a murit! Credeţi tare în aceasta şi nu vă mişcaţi din
credinţa ortodoxă pentru viaţa şi lumea aceasta! Aduceţi-vă aminte de Sfântul Pavel, ce zice: că nici
sabie, nici îmbulzeală, nici moarte, nici alta orice nu-l va despărţi de Hristos; că nu sunt vrednice
muncile şi nevoile acestea de aici spre mărirea ceea ce o va da Hristos. Acuma dară, o dulcii mei fii,
cu sângele nostru să spălăm păcatele noastre".
Deci au căzut capetele vistiernicului Ianache Văcărescu, apoi al fiului celui mare, Constantin, după
aceea al lui Ştefan şi al lui Radu. Iar când a venit rândul copilului Mateiaş, care avea numai 12 ani,
şi călăul a ridicat sabia să-i taie capul, acesta s-a înspăimântat şi a strigat sultanului să-l ierte că se
va face musulman. Atunci tatăl său, plin de bărbăţie, i-a zis: „Din sângele nostru n-a mai fost
nimeni care să-şi piardă credinţa. Dacă este cu putinţă, să mori de o mie de ori, decât să-ţi lepezi
credinţa strămoşească pentru a trăi câţiva ani mai mulţi pe pământ". Atunci copilul s-a întărit şi,
întinzându-şi liniştit gâtul pe tăietor, a zis călăului: „Vreau să mor creştin. Loveşte!"
Trupurile mucenicilor au fost apoi aruncate de păgâni în mare, de unde au fost culese de creştini
milostivi, care le-au îngropat în taină şi cu evlavie, nu departe de Constantinopol, în insula Halchi,
în biserica mănăstirii Maicii Domnului, care fusese ajutată înainte de domnul Constantin.
Credincioasa sa soţie, doamna Marica, cu care voievodul avusese 11 copii - patru fii şi şapte fete -, a
fost surghiunită cu fetele sale şi cu ginerii pentru mai mulţi ani. In 1720, ea a reuşit să aducă în ţară
sfintele moaşte ale domnitorului şi le-a înmormântat în biserica Sfântul Gheorghe Nou din
Bucureşti, ctitoria sa, unde de atunci şi până în zilele noastre veghează lumina candelei care
aminteşte locul de odihnă al Voievodului mucenic.
La 20-21 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat pe marele Voievod
martir Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii ai săi şi cu rudenia sa, Ianache,
trecându-i în rândul sfinţilor, cu zi de prăznuire în calendar la 16 august. Cu ale căror sfinte
rugăciuni, Doamne IisuseHristoase, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin!
ANEXA 5

Completați ciorchinele cu răspunsuri la întrebare:

Ce valori/principii ale lui

Constantin Brâncoveanu
desprindem din textul
lecturat?
 Mircea cel Ștefan cel Mare Neagoe Constantin
Bătrân Basarab Brâncoveanu
A fost
supranumit:
A avut duhovnic:
Stilul
architectural
specific domniei:
Ctitorii
representative:
Care dintre ei au
fost canonizați?
Trăsături
comune: