CURS 2 OBSTETRICA

 FIZIOLOGIA REPRODUCERII

FIZIOLOGIA REPRODUCERII
Instalarea sarcinii

Structurile nervoase și endocrine care permit desfășurarea normală a mentruației sunt:

 Cortexul cerebral
 Hipotalamusul
 Hipofiza
 Ovarele

HIPOTALAMUSUL

Este situat la baza creierului, desupra chiasmei optice.

Are numeroase interconexiuni cu alte regiuni ale creierului și reprezintă placa turnantă între
sistemeul endocrin și nervos.

Axul hipotalamo - hipofizar formeaza o conexiune importantă:

- cu hipofiza anterioară (adenohipofiza): neuro-sanguină (sistem port)
- cu hipofiza posterioară (neurohipofiza): nervoasă (tract hipotalamo-hipofizar)

Hipotalamusul are 3 regiuni anatomice (periventriculară, medială și laterală), iar fiecare regiune
este subdivizată în structuri denumite nuclei.

În hipotalamusul anterior se află nucleii supraoptic și paraventricular care secretă vasopresină

(ADH) și respectiv oxitocină, ce sunt depozitați la nivelul hipofizei posterioare (neurohipofiză),
de unde vor fi eliberați în sânge.

- Vasopresina sau hormonul antidiuretic (ADH) are rol principal în concentrarea şi diluarea
urinei prin reabsorbția apei în tubii contorți distali.

- Oxitocina determina în principal contracția musculaturii uterine, în timpul nașterii,

precum și contracția celulelor mioepiteliale ale ductelor lactifere mamare în timpul
ejecției laptelui.
 Eliberarea oxitocinei poate fi declanșată și stimulată prin:

 Reflex neurogen determinat de capul copilului ce dilată progresiv cervixul (Reflex

Fergusson)
 Stimularea mamelonară în timpul suptului.

Hipotalamusul mediobazal (endocrin, sau aria hipofizotropă) cuprinde nuclei ce sintetizează

hormonii de eliberare hipofizară:
- Hormonul de eliberare al gonadotropinelor (GnRH), ce controlează secreția
hormonilor luteinizant (LH) și foliculostimulant (FSH).
- Hormonul de eliberare al corticotropinei (CRH) ce controlează secreția hormonului
adenocorticotrop (ACTH).
- Hormonul de eliberarea al hormonului de creștere (GRH) care controlează secreția
hormonului de creștere (GH sau STH).
- Hormonul de eliberare al tireotropinei (TRH) care reglează secreția hormonuilui
stimulator tiroidian (TSH).
- Hormonul inhibitor al prolactinei (PIH) care inhibă secreția prolactinei.

Hormonul de eliberare al gonadotropinelor (GnRH) este unic între hormonii organismului

deoarece el reglează simultan secreția a 2 hormoni (FSH, LH) și trebuie secretat în mod pulsatil
pentru a fi eficient.

HIPOFIZA

Este situată la baza creierului în șaua turcească a osului sfenoid și are 3 lobi (anterior,
intermediar, posterior).
Hipofiza anterioară (adenohipofiza) este responsabilă de secreția hormonilor FSH, LH, TSH,
ACTH, GH, PRL.
Hipofiza posterioară (neurohipofiza) reprezintă locul de stocare al oxitocinei și vasopresinei.

Rolul hormonilor gonadotropi (FSH și LH)

FSH :
Stimulează dezvoltarea ovarelor
Stimulează dezvoltarea foliculilor ovarieni (faza foliculară)
Stimulează dezvoltarea celulelor granuloase rezultând creșterea secreției de estrogeni

LH:
Dezvoltarea finală şi maturarea foliculară rezultând ovulaţia (ziua a 14-a), după acţiunea LH
Dezvoltarea corpului galben (corp luteal) și stimularea secreției de progesteron și estrogenii
Astfel concentrația lor sanguină crește pe timpul menstruației, scade ușor în faza
foliculară, crește brusc cu 36 de ore preovulator (mai ales cea a LH), apoi după ovulație nivelul
lor scade din nou.

Prolactina
Este unică în comparație cu ceilalți hormoni hipofizari, fiind permanent sub inhibiție de către
hormonul inhibitor al prolactinei (PIH), care în mod obișnuit este dopamina.
Scăderea secreției de dopamină (medicamente, sarcină) sau orice condiție ce întrerupe
transportul PIH către hipofiză (tumori compresive la nivelul tijei pituitare) determină
hiperprolactinemie (care se asociază cu amenoree și galactoree).

Rolul prolactinei:
- Mamogeneză (dezvoltarea sânilor în timpul sarcinii)
- Lactogeneză (declanșarea secreției lactate)
- Galactopoieză (menținerea lactației)

OVARELE

Sunt glandele sexuale feminine, organe perechi situate în pelvis de o parte şi de

alta a uterului în spatele ligamentului larg şi a trompei.
Dezvoltate în regiunea lombară a embrionului, ele vor migra în această poziţie pe
care o ocupă definitiv în jurul vârstei de 10 ani.
Au forma de ovoid turtit şi mărimea aproximativă a unui sâmbure de caisă (3/2/
1 cm).
Aspectul variază cu vârsta fiind:
- la copil neted, alb - sidefiu;
- la adulte cu suprafaţa neregulată cu numeroase cicatrici post ovulatorii;
- la bătrâne - scleros, atrofie.
Are o consistenţă fermă putând fi palpat la examenul ginecologic. Ovarul este
singurul organ real intraperitoneal; peritoneul nu-l acoperă ci se opreşte la nivelul hilului
său pe care se insera sub forma unei linii sinuoase (linia Farre) - formând aripioara
posterioară a ligamentului larg (mezoovariumul).
Ovarul este un organ relativ mobil pentru că cele 4 ligamente de susţinere ale
sale sunt laxe.

Structura ovarului
Este acoperit de un strat epitelial (albugineea ovarului), care îmbracă parenchimul
ovarian format din zona corticală si zona medulară.
In zona corticală se găsesc:
- foliculii ovarieni în diferitele stadii de dezvoltare;
- stroma conjunctivă;
- corpii galbeni.
In zona medulară se găseşte ţesut conjunctiv, vase sanguine, limfatice şi nervi.
Zona corticală este zona activă a ovarului care în perioada de activitate genitală suferă continue
transformări de maturizare foliculară, ovulaţii, formare de corp galben şi involuţii.

Aici vom găsi:

- Folicull primordiali: fetiţa se naşte cu aproximativ 300 000 - 400 000 foliculi
primordiali în cele două ovare. Ei sunt formaţi dintr-un ovocit înconjurat de un singur
strat de celule foliculare. Ei rămân în stare de latenţă până în prepubertate, când
debutul revoluţiei hormonale determină evoluţii ale acestora spre diferite stadii de
maturizare: foliculi pe cale de creştere.
- Foliculul primar: creşte ovocitul, se multiplică straturile de celule foliculare.
- Foliculii cavitari/ secundari de diferite mărimi în funcţie de cantitatea de lichid ce se secretă
între celulele foliculare formând cavităţi lichidiene.
- Foliculul matur/ tertiar (De Graff) - de obicei deşi există multipli foliculi în diferite stadii
de maturizare, lunar unul singur devine matur (folicul privilegiat). El este format din
următoarele elemente:
- Ovocitul care atinge acum 200 microni;
- Membrana pelucidă înconjoară ovocitul;
- Celulele foliculare care prin dezvoltarea cavităţii lichidiene sunt împărţite în trei
zone:
 coroana radiantă care înconjoară ovocitul;
 un pedicul ce leagă coroana radiantă de zona periferică (cumulus oophorus sau disc
proliger);
 membrana germinativă - ce înconjoară cavitatea lichidiană.
- Lichidul folicular ce se constituie într-o cavitate din ce în ce mai mare punând
foliculul în tensiune, făcându-l să proemine la suprafaţa ovarului ca o veziculă
ce poate atinge dimensiunile unei cireşe.
- Membrana Siaviansid - îmbracă întregul folicul la exterior.

- Teaca internă situată în afara membranei Slavianski şi formată din mai multe
straturi celulare. Aceasta este glanda endocrină ovariană care secretă hormonii
estrogeni sub influenţa FSH hipofizar.
- Teaca conjunctivă externă - formată din fibre conjunctive cu rol exclusiv protector,
în momentul ovulaţie din folicul se expulzează ovocitul înconjurat de coroana
radiată şi lichidul folicular. Celulele foliculare ale membranei germinative, sub influenţa
LH hipofizar se vor transforma în corp galben care este glanda endocrină secretoare de
progesteron.

Celulele tecii interne pe cale de involuţie continuă încă să secrete estrogenii

în cantitate descrescanda, în timp ce secreţia de progesteron este în creştere pe măsura
dezvoltării corpului galben. Acest corp galben ciclic ce intră în involuţie lunar este corpul
galben progestativ.

CICLUL MENSTRUAL

Sub acțiunea hormonilor ovarieni, mucoasa uterină (endometrul) suferă o serie de modificări cu
evoluție ciclică ce pregătesc implantarea embrionului și care constituie ciclul menstrual.
Endometrul tapetează cavitatea uterină, conține stromă, glande și vase, și are un strat bazal și un
strat funcțional.
Privaţia hormonală de la sfârşitul ciclului menstrual determină apariţia în straturile
profunde ale endometrului de focare hemoragice, care confluează şi determină decolarea
stratului superficial al mucoasei lăsând în urmă doar stratul bazal.
Această mucoasă superficială detaşată însoţită de o cantitate variabilă de sânge
constituie fluxul menstrual.

CICLUL MENSTRUAL OVARIAN

Stroma ovariană conţine un anumit număr de foliculi primordiali, ei fiind formaţi

din ovul care este înconjurat de celulele granuloase. Celulele granuloase sunt locul de secreţie a
estrogenilor.
In fiecare ciclu se dezvoltă mai mulţi foliculi care încep să se matureze, dar
numai unul sau doi ajung la maturitate, respectiv devin fecundabili.
După ovulaţie, celulele tecii interne invadează centrul foliculului, se încarcă cu un
pigment galben formând "corpul galben". Aceste celule secretă progesteron.
In absenţa fecundaţiei, corpul galben are o perioadă fixă de viabilitate - 14 zile.
Nu se cunoaşte cu exactitate cui i se datorează durata fixă a fazei luteale, dar cu
siguranţă un rol important îl au estrogenii a căror acţiune este mediată de prostaglandine.
Oprirea funcţiei corpului galben, privarea hormonală în estrogeni şi în progesteron
duce la descuamarea menstruală a endometrului.
La sfârşitul fiecărui ciclu corpul galben involuează progresiv se sclerozează
formându-se " corpii albicans". Aceştia pot secreta cantităţi apreciabile de estrogeni dar
nu joacă un rol determinant în derularea ciclurilor următoare.

Relaţia hormonală între hipofiză şi ovar

Ciclul ovarian depinde de secreţia gonadotrofinelor hipofizare. Ele sunt glicoproteine.
Şi sunt secretate de lobul anterior al hipofizei.
1. FSH - (Follicle Stimulating Hormone) - stimulează dezvoltarea foliculului,
dezvoltarea celulelor granuloase şi secreţia de estrogeni.
2. LH (Luteinising Hormone) determină ovulaţia, formarea corpului galben,
stimulează secreţia de estrogeni şi progesteron în faza Iuteală.

CICLUL CERVICAL
Acțiunea ciclică a hormonilor se poate evidenția și la nivelul altor structuri ale aparatului genital
feminin:
La nivelul colului uterin
- În timpul fazei foliculare: mucus translucid, filant
- În momentul ovulației: orificiul cervical extern (OCE) se întredeschide, cu eliminarea
unei picături de mucus filant, elastic (ca o lacrimă) care permite ascensionarea
spermatozoizilor spre cavitatea uterină
- În faza luteală: mucusul devine vâscos, obstruând OCE

RESURSE UTILE:

1. https://www.youtube.com/watch?v=VYSFNwTUkG0
2. https://www.youtube.com/watch?v=QUY9pJsvNlU
3. https://www.youtube.com/watch?v=7HlHGLr1hTA