ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

MASTER: AUDIT FINANCIAR SI CONSILIERE

MASTERAND: CRISTINA MARITA

CUPRINS
1. Evaluarea progresului intreprinderii A tablou de bord 1.1 Eficacitate..........................................................................................pag 3 1.2 Eficienta ............................................................................................pag 7 1.3 Echilibru ...........................................................................................pag 10 2. Evaluarea resurselor intreprinderii A tablou de bord 2.1 Resurse umane .................................................................................pag 13 2.2 Resurse materiale.............................................................................pag 13 2.3 Resurse financiare ...........................................................................pag 14 2.4 Resurse generale ..............................................................................pag 15 3. Puncte slabe si puncte forte ale firmei .Masuri.........................................pag 17

EFICACITATE
Veniturile totale Conform rezultatelor, veniturile totale, in valoare absoluta, au inregistrat o crestere de 571,227,066.29 in N-1 fata de N-2 si de 8,979,150.96 in N fata de N-1. Cresterea se datoreaza in principal componentei venituri din exploatare, o influenta a avut si veniturile financiare doar pe perioada anului N-1 fata de N-2.

Veniturile din exploatare In ceea ce priveste veniturile din exploatare, cresterea acestora se poate datora vanzarilor, plecand de la premisa ca firma si-a facut un studiu de piata si este la curent cu preferintele clientilor sai dar si pentru ca a luat contact cu piata si cu schimbarile la nivelul acesteia. Cifra de afaceri Daca vorbim de CA, se oserva o intarire a pozitiei concurentiale a firmei, in N-1 comparativ cu N-2, aceasta dovedindu-se capacitatea de a-si fideliza clientela actuala, avand mari sanse sa atraga si clienti potentiali de pe piata. Daca pentru perioada mentionata anterior, societatea mergea pe un drum bun, nu acelasi lucru se poate spune si pentru perioada N comparativ cu N-1, cifra de afaceri scazand cu aproximativ 2%. Daca facem o investigare mai profunda putem observa ca, desi productia vanduta are un trend crescator, nu acelasi lucru se intampla si cu veniturile din vanzarea marfurilor care scad in perioada N-2 comparativ cu N-1 cu 5,122,873.83, urmand sa se redreseze in anul N.

Productia exercitiului Pentru productia exercitiului analiza indica o crestere procentuala de aproximativ 57% in perioada N-1 fata de N-2, situatie favorabila datorita cresterii productiei vandute si a oscilarii variatiei stocurilor. In ceea ce priveste productia imobilizata, aceasta incepe sa aibe o influenta negativa asupra productiei exercitiului incepand cu anul N, coborand la o valoare de 3,735,245.00, valoarea productiei exercitiului scazand pana la valoarea de 5,536,591.60 in coborare cu 0,4%.

Valoarea adaugata Pentru valoarea adaugata, este favorabil anul N-1 comparativ cu N-2 in care firma reuseste sa creeze avere inregistrand o valoare de 153,973,896.82. In anul urmator, situatia se schimba, valoarea adaugata inregistrand o scadere cu 29 % fata de anul N-1. Situatia valorii adaugate pe acesti ani este dat in mare masura de productia exercitiului care are cea mai mare influenta asupra ei, dar nu se trece cu vederea si influenta consumurilor intermediare unde cea mai mare crestere este in randul cheltuielilor cu materii prime si materiale si a cheltuielilor cu apa si energia. Rezultatul brut al exercitiului Valorile acestui indicator oscileaza in intervalul N - N-2, plecand de la o valoare negativa in N-2 de 96,534,156.82 ajungand la o valoare de maxim in N-1 de 89,485,319.80 si continuand cu o scadere in anul N de 66,842,191.80. Influenta cea mai mare asupra indicatorului, pentru N-2 si N, au avut-o cheltuielile totale care, in N-2 au depasit veniturile, iar in N au crescut cu 75,821,342.76 fata de N-1. Rezultatul net al exercitiului Valorile acestui indicator depind de rezultatul brut al exercitiului care a inregistrat valori oscilante dar si de procentul impozitului pe profit, care pe perioada acestor ani a fost constant. Rezultatul curent Pe perioada acestor ani, valorile rezultatul curent sunt aceleasi cu cele ale rezultatului brut al exercitiului, neexistand venituri si cheltuieli extraordinare. Rezultatul exploatarii In ceea ce priveste rezultatul exploatarii, valorile acestuia oscileaza in cei 3 ani, inregistrandu-se o valoare negativa in anul N-2 de 42,456,683.01, continuand in anul N-1 unde se inregistreaza o valoare de 88,127,937.06 si ajungand in anul N la o valoare de 50,084,973.00. ce se remarca este faptul ca, cheltuielile din exploatare cresc foarte mult de la un an la altul, depasind valoarea veniturilor pentru anul N-2. Cele mai importante cheltuieli au fost cele pentru productie(materii prime si materiale, manopera directa) dar si cele cu prestatiile externe. Rezultatul aferent cifrei de afaceri Tot anul N-1 este anul de varf, in care si valoarea acestui indicator este mare. In anul N comparativ cu anul N-1 valoarea scade cu 75,987,975.03. Pentru anul N-2 valoarea negativa a indicatorului este datorata cifrei de afaceri care a fost net inferioara cheltuielilor aferente cifrei de afaceri. Cheltuielile cifrei de afaceri inregistrand cresteri de la un an la altul, datorate in principal cheltuielilor de exploatare si in plan secundar oscilarii indicatorilor: cheltuielilor cu desbagubiri, donatii si a variatiei stocurilor.

Analiza corelatiilor de echilibru

In perioadele analizate s-a inregistrat o crestere a stocurilor de produse finite ceea ce semnifica scaderea gradului de valorificare a productiei obtinute.

In aceasta situatie, indicii productiei fabricate sunt superiori productiei exeritiului ceea ce inseamna o scadere a ponderii productiei neterminate si a productiei imobilizate in totalul productiei exercitiului.

Pentru situatia aceasta, in anul N-1 comparativ cu N-2 se creaza valoare, practic scade ponderea consumurilor provenite de la terti in totalul productiei imobilizate. Pentru anul N situatia este opusa, crescand ponderea consumurilor in totalul productiei imobilizate.

Analiza raportului static intre indicatorii valorici

Valorile acestui raport semnifica modificarea stocurilor de produse finite si a altor venituri din activitatea de baza, pentru intreprindere aceasta este o situatie favorabila.

Situatia in fiecare din acesti ani este nefavorabila pentru firma, valorile semnificand o crestere a ponderii productiei neterminate in totalul productiei exercitiului.

Si acest raport aduce valori care sunt nefavorabile pentru societate datorita efectului si anume, cresterea ponderii consumurilor provenite de la terti in totalul productiei exercitiului. Raportul dinamic intre indicatorii valorici

acest raport diamic evidentiaza o modificare nefavorabila pentru intreprindere a indicilor CA respectiv a productiei obtinute destinate livrarii;

raportul acesta arata acea situatie corespunzatoare desfasurarii normale a activitatii intreprinse de societate.

Pentru N/N-1 situatia este total negativa pentru intreprindere reflectand scaderea gradului de valorificare a consumurilor de la terti. Situatia este opusa pentru perioada N-1 comparativ cu N-2.

EFICIENTA
Productivitatea muncii Valorile calculate arata o crestere a productivitatii muncii in N-1/N-2 cu 59% urmand o scadere de 2 % pentru N/N-1. Analizand pe factori, cea mai mare influenta o are cifra de afaceri, nu e de neglijat nici numarul de salariati care a crescut de la an la an, dar in acest caz predominante au fost valorile cifrei de afaceri.

Rata comerciala 8

rate rentabilitatii comerciale

(0.04)

0.08

0.02

Se evidentiaza in acest caz o scadere in anul N fata de N-1 si o valoare negativa a indicatorului in anul N-2, exprimand o slaba eficienta a activitatii firmei. Daca aprofundam, valoarea in scadere pentru anul N/N-1 se poate datora factorilor de influenta, poate sa existe scaderi la nivelul productiei vandute, datorate de obicei modificarilor cererii si ofertei pe piata, a existentei unei lipsuri a personalului specializat,a lipsei de materii prime,a indisponibilitatii in functionare a unor instalatii sau pur si simplu a slabelor performante ale tehnologiilor din firma. De asemenea poate exista si influenta din partea preturile de vanzare unitare care in cazul cresterilor poate sa insemne imbunatatirea calitatii produselor oferite spre comercializare. Pe langa acesti factori mai poate schimba ceva si costurile unitare care in cazul unor scaderi ar semnifica existenta unor posibile majorari ale costurile privind materiile prime si materialele, preturile de apovizionare si tarifele de salarizare. Rata resurselor consumate
rata consumurilor rentabilitatii -0.09 0.06 0.01

Situatia in cazul ratei resurselor consumate nu este una prea favorabila, inregistrandu-se o scadere in anul N/N-1 si o valoare negativa in anul N-2. Situatia de fata se poate datora influentei indicatorilor. Poate sa fie influenta din partea structurii vanzarilor care pot sa duca la reducerii sau cresterea ponderii produselor vandute , pot exista efecte nefavorabile pe piata de desfacere. De asemnea pot exista influente din partea costurile complete unitare care prin cresterea lor, reduc rata rentabilitatii resurselor consumate. Si evolutia pretului de vanzare are efect asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate care tine de imbunatatirea calitatii productiei vandute, de inflatie sau de factori externi firmei. Rata rentabilitatii economice
rata rentabilitatii economice -0.12 0.08 0.02

Evolutia acestei rate este una nefavorabila, inregistrandu-se o scadere de la 0.08 la 0.02 pentru N/N-1 in timp ce pentu anul N-2 valoarea ratei este negativa. Scaderea se poate fi datorat ineficientei activitatilor din exploatare, a modificarilor la nivelul structurii vanzarilor. Rata rentabilitatii economice poate fi influentata si de nr de rotatii al activelor totale. 9

Rate rentabilitatii financiare

rata rentabilitatii financiare 0.25 0.06

Evolutia ratei rentabilitatii financiare este nefavorabila existand o scadere de la 0.25 in N-1/N-2 la 0.06 in N/N-1 ceea ce semnifica ca firma are unele probleme in partea de exploatare existand o sansa minima sa aibe valoare pentru investitori. Trebuie sa se actioneze asupra ratei rentabilitatii financiare prin influentarea vanzarilor generate de utilizarea activelor, a modului de finantare a activelor din capitalul propriu si datorii si prin influenta rentabilitatii nete a veniturilor. Viteza de rotatie a stocurilor
viteza de rotatie a activelor 54.25 40.7 55.83

La nivelul vitezei de rotatie a activului nu este o problema in anul N-1/N unde viteza a scazut cu 13.55 , incepand cu anul urmator situatia este un pic diferita, viteza crescand cu 1.58 fata de N-2 ceea ce ar duce la aparitia unor niveluri inadecvate ale stocurilor ce pot afecta deopotriva livrarile catre clienti si vanzarile. Rata rentabilitatii veniturilor
rata de veniturilor (%) rentabilitate a -9.72 5.72 1.44

In perioada analizata rata rentabilitatii veniturilor a scazut de la 5.72 la 1.44 pentru N/N-1 iar pentru N-2 inregistreaza o valoare negativa. Scaderea aceasta se datoreaza contributiei factorilor, fie a structurii veniturilor fie pretului sau a costului unitar.

ECHILIBRU
Lichiditate generala

10

lichiditate generala

0.48

0.66

0.67

Situatia de mai sus arata clar in cei trei ani un capital de lucru negativ. Aceste nivele ale lichiditatii pot fi un semnal de alarma privind capacitatea firmei de a-si putea onora obligatiile scadente din timpul anului financiar. Lichiditate partiala
lichiditate partiala 0.25 0.31 0.31

Nivelele acestei rate sunt sub limita admisa ceea ce inseamna ca firma are probleme in a-si onora platile scadente. Lichiditate la vedere
lichiditate imediata 0.02 0.03 0.03

Valorile acestei rate sunt foarte mici, exista o mare posibilitate ca firma sa nu aibe indeajuns de multe lichiditati. Solvabilitate globala
solvabilitatea globala 0.99 1.39 1.37

Valorile sunt sub valoarea minima de 1,4 cat ar trebui in mod normal sa existe. Dar pentru ca in anul N/N-1 si N-1/N-2 solvabilitatea generala depaseste valoarea 1 atunci firma este inca solvabila. Solvabilitate patrimoniala
solvabilitatea patrimoniala 3.10 1.00 0.98

Valorile solvabilitatii patrimoniale depasesc in toate cele trei situatii valoarea de 0,5 ceea ce inseamna ca situatia firmei este mai mult decat satisfacatoare pentru finantatori. Autonomia financiara
autonomie financiara -0.01 0.28 0.27

Autonomia financiara inregistreaza valori sub valoarea admisa de 0.33 ceea ce inseamna ca nu are o independenta financiara.

11

Grad de indatorare
grad de indatorare 1.01 0.72 0.73

In doua din cele trei situatii gradul de indatorare respecta limita de <=1 .

12

RESURSE UMANE
Numar de salariati (Ns)
numar mediu de salariati 1227 1254 1260

Numarul de salariati creste de la un an la altul, acest indicator trebuie analizat ca factor principal de influenta in modificarea productiei.

RESURSE MATERIALE
532,687,874.0 active imobilizate 0 515,657,933.0 imobilizari corporale 0 50,852,633.3 cheltuieli cu amortizarea 4 5 0 54,811,771.8 0 0 751,639,296.0 0 74,497,647.0 767,941,421.0 0 756,942,720.0 772,800,745.0

Activele imobilizate, imobilizarile corporale si cheltuielile cu amortizarea au crescut de la un an la altul. Explicatia ar fi: firma a achizitionat imobilizari corporale care au cea mai mare pondere in activele imobilizate, achizitiile se fac de obicei din mai multe

motive: lansarea unei noi linii tehnologice, uzura fizica si morala a activelor mai vechi, etc. Concomitent cu intrarea de noi active imobilizate in firma cresc si cheltuielile cu amortizarea.
455,689,814.7 cheltuieli cu materii prime cheltuieli cu materiale auxiliare cheltuieli cu utilitati cheltuieli cu materialele 6 16,709,543.6 1 243,542,158.9 5 16,709,543.6 1 5 0 22,913,798.5 0 5 310,811,748.9 0 24,518,810.0 7 22,913,798.5 0 296,186,854.0 740,705,040.0 0 24,518,810.0 789,129,602.0

Cheltuielile de mai sus au crescut foarte mult de la un an la altul, cu 37% si 7 % pentru cheltuieli cu materiale auxiliare si cheltuieli cu materiale si cu 63% si 7 % la cheltuielile cu materii prime.

RESURSE FINANCIARE
capitaluri atrase(datorii) capitaluri atrase pe termen lung si mediu capitaluri atrase pe termen scurt capitaluri din exploatare cheltuieli cu dobanzi 832,536,84 2.00 228,029,90 7.00 7,810,09 8.00 590,599,05 6.00 22,294,92 9.00 777,280,044.0 0 295,810,064.0 0 476,595,702.0 0 20,660,805.0 0 0 0 6,318,890.0 0 625,570,201.0 0 27,638,378.0 0 233,669,693.0 872,941,700.0

In ceea ce priveste resursele financiare, firma a apelat la surse externe de finantare, cele mai multe datorii sunt cele pe termen scurt facute pentru exploatare. Datoriile bancare pe termen scurt au o pondere foarte scazuta in totalul datoriilor pe un an.

15

RESURSE GENERALE
1,089,786,053.5 cheltuieli totale cheltuieli din explotare cheltuieli aferente cifrei de afaceri cheltuieli variabile cheltuieli fixe 7 1,014,700,421.7 8 940,779,569.6 4 669,736,453.2 0 63,299,054.8 0 0 0 79,520,387.6 0 6 1,078,613,280.4 0 107,064,849.2 0 1,358,423,302.1 0 1,157,055,675.8 4 1,419,142,273.3 0 1,406,301,172.0 1,474,993,643.2 0 1,482,028,225.0 1,550,814,986.0

La capitolul resurse generale, toti indicatorii de mai sus inregistreaza cresteri pe parcursul celor trei ani. Cresterea cheltuielilor din exploatare se datoreaza cresterii cheltuielilor cu materii prime, cu personalul, in general cheltuieli facute pentru productie. Este clar ca s-au cheltuit importante resurse financiare pentru a indeplini obiectul de activitate al firmei, se poate ca firma sa fi avut in vedere si o eventuala extindere, producerea unei noi game de produse sau renuntarea la unele din produse actuale care nu mai predominau in preferintele consumatorilor. De obicei toate aceste optiuni luate in calcul de conducere genereaza implicit costuri suplimentare atat in ceea ce priveste achizitia si consumul de materiale cat si costuri cu manopera, chirii (daca exista), costuri cu apa, energie, etc.

16

Puncte slabe versus puncte forte Masuri

Puncte forte: Numarul mediu de salariati este in continua crestere dar in acelasi timp si productivitatea muncii inregistreaza o crestere, in general angajarea de noi salariati intr-o firma se face atunci cand se da in folosinta o linie tehnologica. Cifra de afaceri desi a scazut cu 2% in anul N/N-1, cifra de afaceri indica pozitia stabila dpdv concurential, usoara scadere pe care o resimte poate fi din cauza unor produse care nu mai sunt in grila de preferinte ale clientilor sau firma a pierdut o parte din clientela Masuri: atragerea de noi clienti si de ce nu recastigarea celor pierduti prin promotii, mostre, producerea unor sortimente noi sau imbunatatirea celor actuale, reduceri de pret acolo unde exista posibilitatea realizarii produselor cu un cost mai scazut, etc Activele imobilizate si activele circulante sunt puncte forte caci cresc de la un an la altul si fac parte din resursele firmei, ele putand fii transformate in numerar la un moment dat. Solvabilitatea patrimoniala este un punct forte caci prin valorile rezultate se arata faptul ca firma este privita cu interes de catre finantatori

Puncte slabe: Cheltuielile din exploatare acestea inregistreaza de la un an la altul cresteri insemnate Masuri: reducerea costurilor pe produs, achizitionarea de materii prime si materiale de la furnizori care au preturi mai accesibile si de o calitate superioara, sa se stopeze miscarea personalului facandu-se o selectie a angajatilor cu experienta de munca, o scadere a salariilor care sa fie compensata cu alte beneficii (cota-parte la profit, etc), automatizarea muncii, o analiza mai detaliata cu privire la cheltuielile privind prestatiile externe gasite solutii pentru a fi reduse. Cheltuielile totale masuri: cautarea unor solutii pentru reduce cheltuielile financiare (prin schimb de active cu alte active, actiuni in schimbul datoriilor) si mai ales cautarea de solutii viabile pentru reducerea cheltuielilor mai sus amintite. Durata de rotatie active masuri:durata de rotatie trebuie sa fie in scadere pentru ca numai asa reprezinta un semnal favorabil pt firma, nu este de dorit ca nivelul acesteia sa fie sub media industriei. Daca durata de rotatie

va scadea nu vor exista blocari ale capitalului sau probleme in ceea ce priveste onorarea obligatiilor. Lichiditatea generala aceasta rata trebuie sa depaseasca valoarea 1, fapt care nu se intampla in cazul firmei A, ca masuri e indicat ca indicatorul sa fie comparat cu nivelurile medii ale ramurii din care face parte societatea, pentru firma valorile fiind mult sub medie arata faptul ca nu pot fi platite obligatiile pe termen scurt care sunt in sume foarte mari, o solutie sa se ia in calcul transformarea unor active in lichiditati. Lichiditatea partiala problema se extinde si aici, solutia ar fi renuntarea la unele active sau o renegociere cu furnizorii de capital prin care platile sa fie stinse prin active, actiuni sau alte mijloace.

19