II.

Caracterizarea propriu-zisă
1. Structura afectiv-intelectivă şi de caracter:
• temperament (mobil, inert)
• sensibilitate (afectiv, stăpânit, impersonal)
• inteligenţa (bine marcată, slabă, mărginire intelectuală)
• cultura (profund sau superficial, cultivat sau necultivat)
• viziune asupra existenţei (concepţia asupra vieţii)
• atitudine umoristă, ironică, sarcastică
caracterul (loial, duplicitar, consecvent cu sine sau inconsecvent)

Atitudinea şi comportamentul moral

• predispoziţie etică
• curaj, prudenţă, laşitate
• sobrietate sau liberalism
• sinceritate sau ipocrizie
3. Procedee artistice de realizare literară a personajului
a) Caracterizarea directă
• de către personajul însuşi (autocaracterizare)
• mărturisiri proprii
• autoanalizele
• introspecţiile monologale
• de către alte personaje (mărturisiri, descrieri)
• de către autor (sau naratorul principal)
Atitudinea şi comportamentul moral
• predispoziţie etică
• curaj, prudenţă, laşitate
• sobrietate sau liberalism
• sinceritate sau ipocrizie

Prin descrierea portretului fizic al personajului

• Corpul
• Figura
 • Semne particulare
• Vestimentaţie
• Podoabe şi insigne
• Trăsături dinamice (funcţionale) – ţinuta corpului, mersul, mimica, gestica,
• privirea, vocea, râsul, tusea, vorbirea, pronunţia…
• Efectul de ansamblu sau mina, aerul personajului.

Caracterizarea indirectă, care reiese din:

• felul în care acţionează personajul (din fapte şi evenimente în care se implică)
• modul cum apreciază circumstanţele; cum gândeşte
• modul particular de exprimare (popular, argotic, literar şi în ce stil al limbii literare, ticuri
verbale)
• portretul fizic descris (de autor, narator, naratori)
• descrierea mediului în care trăieşte personajul: casa, interiorul camerei, apartamentului, a
mediilor sociale frecvente
Viziunea literar-artistică în care este creat personajul:
• clasică: caracter în concordanţă cu firea, epoca, vârsta, identic cu sine, unidimensional
• romantic: excepţional, antitetic, pasiuni puternice, revoltat, damnat, titanic
• realistă: tipic, transformare în raport cu mediul, privit obiectiv, evoluţia lui e dedusă din
portret, mediu, acţiune
• modern-contemporană: existenţialism, parabolică, simbolică, fantastică…