SAIADOV ARTUR (Cahul)

Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi

Facultatea Transfrontalieră, Departamentul Ştiinţe Generale
Programul de studii „Relații internaționale și studii europene”, anul I
Proba pentru evaluarea finală la disciplina Introducere în științe politice
A. Bifați opțiunea/opțiunile corecte (5x14=70)
A-1. Metodele de cercetare ale politologiei sunt:
a) metoda comparativă, e) metoda expertizei,
b) metoda sociologică, f) metoda istorică,
c) metoda sistemică, g) metoda consensuală,
d) metoda behavioristă, h) metoda existențialistă
A-2. Cine a propus folosirea termenului „politologie” pentru ştiinţa politică şi în ce an?
a) italianul N. Machiavelli în 1513;
b) asociaţia americană de ştiinţe politice în 1903;
c) germanul E. F. Baling şi francezul A. Therive în 1954.
A-3. Puterea politică, raportată la celelalte forme ale puterii sociale are următoarele trăsături:
a) caracter integrator e) caracter asimetric
b) caracter global f) caracter legal
c) caracter nerațional g) caracter suveran
d) caracter imperativ h) caracter preventiv
A-4. Formele de realizare a puterii sunt:
a) forța f) aprobarea
b) constrângerea g) autoritatea
c) presiunea h) convingerea
d) stimularea i) coordonarea
e) manipularea j) raportarea
A-5. Sistemul politic include următoarele componente:
a) estimativ, e) comunicativ,
b) instituțional, f) coercitiv,
c) funcțional, g) cultural
d) normativ, h) departamental.
A-6. Care sunt din punct de vedere al structurii lor, formele de stat cunoscute :
a) statele multinationale c) statele nationale
b) statele federative d) statele etnice
A-7. Partidul politic în accepțiunea politologilor J. La Palombara și M.Weiner, trebuie să
corespundă următoarelor criterii:
a) o organizație durabilă, d) voința de a exercita puterea,
b) o organizație ramificată, e) căutarea unei susțineri populare,
c) o organizație lucrativă, f) căutarea unei strategii optime.
A-8. Indicaţi trei tipuri de sisteme de partid care există în practica mondială:
a) prezidenţial, d) multipartit,
b) bipartid, e) monopartit
c) parlamentar, f) semi-partit.
A-9. Care este tipul de sistem de partid corespunzator Romaniei post-decembriste?   
a) monopartidist apoi bipartidist c) pluripartidist
b) bipartidist apoi pluripartidist d) bipartidist
A-10. Regimurile totalitare au următoarele caracteristici :
a) Monopolul puterii asupra mijloacelor de d) Monopolul puterii asupra mijloacelor de
comunicare productie.
b) Vocatia antipluralistă e) Unificarea deplină
c) Teroarea şi frica generalizată. f) Monopolul puterii asupra mijloacelor

1
luptei armate
g) Identificarea partidului cu liderul. j) Contopirea partidului cu aparatul de sta
h) Crearea omului nou k) Existanta unei idei mobilizatoare
i) Existenta unui partid care îşi rezervă l)Omnipotenta unei ideologii obligatorii
monopolul activitătii politice
A-11. Indicaţi trei tipuri principale de sisteme electorlae existente în lumea contemporană:
a) prezidenţial, d) majoritar,
b) proporţional, e) mixt
c) parlamentar, f) guvernamental.
A-12. Indicaţi cele trei tipuri ale culturii politice definite de G. Almond:
a) patriarhală, d) parohială,
b) de supunere e) participativă,
c) integraţională, f) reflexivă.
A-13. Etapele socializării politice în viziunea lui D.Easton sunt:
a) politizarea, d) idealizarea,
b) defularea e) instituționalizarea,
c) personalizarea, f) reacceptarea.
A-14. Metodele de selectare a elitei politice:
a) metoda managerială, d) metoda antreprenorială,
b) metoda politică, e) metoda corporativă,
c) metoda socială, f) metoda integrativă.

B. Stabiliți corespondența (3x10=30)

B-1. Concepții referitor la elitele politice:
Concepția Comportamentul social al individului este determinat de sentimente, aflate în
1 A plasturile iraţionale ale psihicului uman
organizațională
Concepţia O elită unită prin interese comune ia toate deciziile publice principale. Această
2 B elită regrupează trei mari ierarhii instituţionale care formează ,,triunghiul puterii”.
psihologică
Concepţia Nu există o clasă conducătoare omogenă, ci o multitudine de categorii
3 C conducătoare, antrenând relaţii de cooperare sau de opoziţie.
economică
Esenţa elitei constă în capacitatea minorităţii de a se organiza, de a se uni într-un
Concepţia
4 D forţă comună contra celorlalte forţe sociale. Un grup mic se consolidează mai
instituţională repede, este mai solidar şi poate reacţiona rapid la schimbări.
La baza puterii elitei este controlul acestora asupra mijloacelor de producţie.
Concepţia
5 E Controlul asupra mijloacelor de producţie asigură grupului puterea politică, un
pluralistă statut social prestigios şi o situaţie materială deosebită.
Raspuns: 1-D; 2-A; 3-E; 4-B; 5-C
B-2. Concepții referitor la natura liderismului politic:
Concepția Esenţa liderismului nu este dată de persoana liderului, ci de particularităţile
1 A
calităților psihologice, doleanţele, cerinţele adepţilor săi.
Concepţia Adepţii acestei concepţii tratează fenomenul liderismului ca un produs al
2 B
situației psihicului individual şi de grup.
Diversele abordări ale liderismului politic scot în evidenţă doar anumite
Concepţia
3 C faţete ale fenomenului. Procesul formării şi particularităţile concrete ale
constituenților
liderului politic sunt predeterminate de mai mulți factori.
Concepţia Exponenţii acestei teorii definesc liderismul ca pe un fenomen social-
4 D
psihologică psihologic, punând în prim-plan calităţile personale ale liderilor.
Concepţia Liderismul este tratat de către adepţii acestei teorii ca un produs al unei
5 E
interactivă situaţii concrete.
Raspuns: 1-D; 2-E; 3-A; 4-B; 5-C
B-3. Tipurile conflictelor politice:
Sunt caracteristice pentru societăţile în care individul nu se identifică cu
Conflicte de
1 A societatea în ansamblul ei ci cu un anumit grup social (etnic, religios,
interese
lingvistic).

2
 Conflicte de Sunt caracteristice ţărilor în curs de dezvoltare cu o orânduire statală
2 B
valori instabilă.
Conflicte de Predomină în statele dezvoltate din punct de vedere economic, cu un înalt
3 C
identitate grad de stabilitate.
Raspuns: 1-C; 2-B; 3-A