Întâlnirea terapeutică

MODALITĂŢI DE TĂMĂDUIRE ÎN
ACEASTĂ ÎNTÂLNIRE
 Modalităţi de tămăduire în
întâlnirea terapeutică

• Comunicare – verbală şi non verbală

• Medicaţia – externă şi internă
• Atingerea – contactul fizic ‘simplu’, masaj,
bisturiul, etc.
• Echipa interdisciplinară
• Rugăciunea
• Prezenţa
 Terapia cu intenţie curativă…

• Abordări medicale convenţionale

(exemple):
1. Medicamente – antibiotice pt pneumonie
2. Chirurgie – apendectomie pt apendicită acută
3. Îngrijirea la terapie intensivă – după o traumă
mare sau după arsuri
… Terapia cu intenţie curativă
• Abordări neconvenţionale ale îngrijirii
(Medicină integrativă complementară
şi alternativă):
1. Medicina pe bază de plante
2. Suplimente alimentare
3. Vitamine
4. Medicină pt minte şi trup (ex. hipnoza)
5. Acupunctură
6. Chiropractica
7. Atingerea terapeutică
8. Vindecarea de la distanţă (vindecare prin
rugăciune şi credinţă)
 Terapia confortului şi alinarea
simptomelor…

• În esenţă toate modalităţile (convenţionale sau

nu) folosite cu intenţie curativă pot fi folosite şi pt
asigurarea confortului.
• Ceea ce diferă e scopul. Astfel, scopul primar de
a elimina boala se schimbă în cel de alinare a
suferinţei şi de a îngriji o persoană care are o
boală sau mai multe care e posibil să se vindece
sau nu.
 … Terapia confortului şi
alinarea simptomelor
• Alţi factori sunt critici pt această abordare.
• Din perspectiva abordării integrate, trebuie să
se acorde atenţie în egală măsură aspectelor
psihologice, sociale şi spirituale ale suferinţei
pacientului.
• Din păcate, cu cât definiţia dată pt a înţelege
mecanismul biologic (fizic) al bolii unei
persoane e mai bună, cu atât mai puţin vor fi
luate în considerare celelalte perspective.
• Abordarea medicinii complementare şi
alternative (CAM) asupra bolii şi suferinţei
umane a susţinut adesea că aceste aspecte
trebuie luate în considerare într-o manieră
holistică, integrată. Vindecarea de la distanţă
(rugăciune) şi atingerea sunt exemple care au
fost studiate.
Studiu de caz…
Un bărbat de 81 de ani, care are afectată
memoria de scurtă durată, se află în
atenţia echipei hospice pt cancer avansat
de prostată cu durere severă dată de
metastazele răspândite la nivelul oaselor.
Deşi asistenta care îl are în evidenţă face
vizite dese la domiciliu în fiecare
săptămână, durerea lui e slab controlată.
Asistenta menţionează că aparent îi lipsesc
dozele programate de morfină. Soţia în
vârstă a pacientului e înfricoşată de
această medicaţie şi probabil că nu i le
administrează tot timpul. Acum e imobilizat
la pat sau într-un scaun datorită durerii
incidente. Îşi exprimă frustrarea spunând:
“Aceasta nu e viaţă de trăit! Şi un câine e
mai bine tratat !”
…Studiu de caz

• Cum contribuie tulburarea cognitivă la suferinţa

acestui pacient?
• În ce fel slăbiciunea soţiei sale şi suportul social
limitat îi exacerbează suferinţa?
• Ce tipuri de suferinţă sunt prezente în această
casă?
 Modalităţi de tămăduire în
întâlnirea terapeutică
Importanţa respectării medicaţie...

• Cel mai bun analgezic din lume nu va alina durerea,

dacă pacientul nu-l primeşte; şi nu doar că-l primeşte, dar
trbeuie să fie doza potrivită şi momentul potrivit.
• Ceva, aparent atât de simplu ca respectarea medicaţiei,
poate să facă diferenţa între confort şi demnitate versus
suferinţă severă neremisă.
• Un pacient în vârstă cu unele tulburări cognitive poate să
sufere şi mai mult, datorită pierderii controlului asupra
propriei îngrijiri cu un grad ridicat de dependenţă.
 Modalităţi de tămăduire în
întâlnirea terapeutică
...Importanţa complianţei la medicaţie
• Acest lucru evidenţiază nevoia mare de
furnizori de îngrijire paliativă competenţi şi
responsabili.
• Dacă îngrijitorul nu e capabil, nu doreşte sau
se teme să ofere îngrijirea şi suportul de care e
nevoie, nu doar ca va fi mai multă suferinţă pt
pacient, dar şi o suferinţă socială intensă în
cadrul familiei.
• Furnizorii de servicii hospice pot şi ei să sufere
când văd că în anumite familii sunt situaţii pe
care ei nu le pot schimba efectiv, datorită
lipsei de resurse sau lipsei de dorinţă a
îngrijitorilor de bază de a învăţa corect ce au
de făcut sau să-i ia în serios.
Studiu de caz…

Doi membrii ai echipei de îngrijire paliativă sunt chemaţi

de asistentă la patul unui bărbat în vârstă care are cancer
avansat de prostată cu metastaze osoase răspândite. E
agitat şi delirează, zvârcolindu-se în pat, aparent datorită
dureri necontrolate. Unul din membrii echipei, medicul, îi
cere asistentei să prepare o injecţie cu morfină
subcutanată. În timp ce asistenta e plecată pt a pregăti
injecţia, ceilalţi doi continuă să observe agitaţia şi
suferinţa pacientului. Nu răspunde la comunicare verbală.
Ce altceva ar putea să facă pt a se adresa suferinţei lui?
ce aţi face dvs? Suferă?
…Studiu de caz

Cei doi membrii ai echipei de îngrijire paliativă stau

de o parte şi de alta a umerilor pacientului. Fără să
se gândească, amândoi încep deodată să-i
maseze umerii într-un mod blând, dar persistent. Pe
când asistenta se întoarce cu morfina (în jur de 10
minute mai târziu), pacientul e calmat şi nu se mai
agită.
Ce s-a întâmplat?
 Întâlnirea terapeutică
Atingerea şi persoana

“Trupul nu doar exprimă persoana;

până la un punct el e persoana.
Persoana nu are un trup, este trup,
dar chiar şi aşa persoana ca infinit
transcende limitele trupului. De
aceea tot ce implică trupul implică
persoana ca întreg.”

Larchet, JC. The Theology of Illness; pp. 14; Trans. by J & M Breck. SVS Press,
Crestwood, NY. 2002
 Întâlnirea terapeutică
Atingerea şi persoana

• Masajul (ex. masajul prin tapotement al spatelui,

masajul la picioare) reprezintă o formă
terapeutică care s-a demonstrat că e un
tratament adjuvant foarte eficient (suportiv) pt
alinarea durerii şi a anxietăţii după intervenţii
majore, dar şi în boli avansate.
Piotrowski, et al. Massage as Adjuvant Therapy in the Management of Acute
Postoperative Pain: A Preliminary Study in Men. J Am Coll Surg. 2003; 197: 1037-1046.
Mitchinson, AM, et al. Acute post-operative pain management using massage as
adjuvant therapy: A randomized trial. Arch Surg. 2007; 142(2):1158-1167.
Kutner, JS., et al. Massage Therapy versus Simple Touch to Improve Pain and Mood in
Patients with Advanced Cancer. A Randomized Trial. Ann. Intern. Med. 2008; 149: 369-
379.
 Întâlnirea terapeutică
Atingerea şi persoana

• O altă formă de atingere terapuetică e cea

care implică contactul fizic între tămăduitor şi
pacient.
• Atingerea tămăduitoare fizică poate să fie de
la aşezarea mâinilor a unui tămăduitor
credincios (sau să fie parte a hirotonisirii sau
prin conferire de alte forme de tămăduire
sacramentală) la un masaj efectuat de un
fizioterapeut sau de un maseur sau atingerea
reconfortantă a unei asistente.
• ‘Atingerea’ bisturiului poate să conteze în
funcţie de spiritul în care acesta este utilizat
 Întâlnirea terapeutică
Atingerea şi persoana…

“Mi-a fost demonstrat din observaţiile frecvente că

simpla realitate de a fi atins blând cu respect
poate să declanşeze reacţii emoţionale foarte
puternice. Pt că pielea însăşi posedă o memorie şi
o simplă atingere, dacă conferă un sentiment de
bine şi repetă ceva din trecut, poate atrage re-
trăirea unei pierderi şi suferinţe foarte profunde”
De Hennezel, M. Intimate Death: How the Dying Teach Us How to Live; p. 141; trans.
by CB Janeway; Alfred A. Knopf, NY. 1997c
 Întâlnirea terapeutică
Atingerea şi persoana…

“... iată un om plin de lepră; văzând pe Iisus,

a căzut cu faţa la pământ şi I s-a rugat
zicând: Doamne, dacă voieşti, poţi să mă
curăţeşti. Şi întinzând El mâna, S-a atins de
lepros, zicând: Voiesc, fii curăţat! Şi îndată s-a
dus lepra de pe el.”
Luke 5: 12, 13; Revised Standard Version; New Oxford Annotated Bible; Oxford
University Press, Oxford, 1977
 Studiu de caz

Un bărbat de 78 de ani cu cancer de prostată cu

progresie lentă devine paraplegic datorită unei compresii
cauzată de metastazele bolii la nivelul coloanei. Acum
primeşte servicii hospice la domiciliu şi a dezvoltat câteva
zone fluctuante în partea superioară a sacrului şi o zonă
ulceroasă cu necroză la nivel sacrat, cu secreţie urât
mirositoare. Mirosul e foarte supărător pt pacient şi pt
familie. Asistenta e frustrată de eşecul soluţiilor de
debridare pt a controla problema. Mai sunt şi alte opţiuni?
 Întâlnirea terapeutică
Atingerea şi persoana

• Confortul – bisturiul e rapid! Ţesuturile necrozate,

urât mirositoare pot fi rapid eliminate fără
întârziere, asociind utilizarea soluţiilor cu enzime.
• Dacă e realizată cu atenţie, cu cuvinte amabile şi
într-o manieră respectuoasă, utilizarea bisturiului în
timpul vizitei la domiciliu sau pe patul de spital,
poate să deţină calităţile calmante ale unui masaj.
Aceasta e adevărată, în special dacă acest lucru
e făcut şi înlăturată sursa de distres într-un mod
nedureros.
Studiu de caz…
Într-o discuţie cu o pacientă de 46 de ani pe care ai
tratat-o pt durere severă legată de metastazele osoase
progresive datorate cancerului la sân, îţi spune “Cred
că Dumnezeu se va folosi de medicul meu oncolog să
mă vindece de cancer.” A mai menţionat în această
discuţie că şi-a găsit pace bazându-se pe acest crez.
Mai târziu, ai o discuţie cu colegul tău care e oncologul
pacientei şi îi spui afirmaţia ei legată de încrederea că
el e instrumentul lui Dumnezeu pt a o vindeca. Îşi
exprimă frustrarea legată de atitudinea ei, “Ştiu că va
muri curând şi nu-i împărtăşesc crezul că sunt
instrumentul lui Dumnezeu de vindecare în viaţa ei.”
Ce i-ai spune colegului tău, dacă i-ai spune ceva?
…Studiu de caz

O lună mai târziu, revezi pacienta cu cancer de sân

progresiv pt a reevalua durerea legată de cancer. La
vizita dinainte, durerea era bine controlată cu opioidul pe
care l-ai prescris. Acum se plânge de durere extremă în
aceleaşi zone ale coloanei care au răspuns bine la
medicaţia de acum o săptămână. Tânguindu-se, spune
“Medicul meu oncolog m-a abandonat! Spune că nu mai
am nici un fel de tratament posibil”
Unde e încrederea ei acum? Ce s-a întâmplat cu suferinţa
ei? Cum ai răspunde acestei suferinţe?
 Întâlnirea terapeutică
Credinţă şi tămăduire…
Sir William Osler, Regius Profesor de medicină la
Universitatea Oxford, un personaj venerat în
medicina sfârşitului de sec 19 început de secol 20,
a abordat relaţia dintre credinţă şi tămăduire într-
un mod care a tipizat atitudinea multor medici
practicanţi din epoca modernă: “Credinţa e cu
siguranţă unul din miracolele naturii umane pe
care ştiinţa e la fel de mult gata s-o accepte,
precum şi să-i studieze efectele
extraordinare...Literatura e plină de exemple de
vindecări miraculoase prin intermediul imaginaţiei,
care nu e decât o fază activă a credinţei.”
• Osler, W. The Faith that Heals. BMJ; pp. 1470-1472, June 18, 1910

• Cu alte cuvinte, credinţa e ceva înrudit cu efectul

placebo!
 Întâlnirea terapeutică
Credinţă şi tămăduire…

• Pt mulţi intelectuali educaţi în tradiţia occidentală raţionalistă există

o nevoie intensă de a găsi un motiv, o explicaţie materialistă pt
miracol, chiar dacă sunt practicieni într-o religie.
• În opoziţie, tradiţia apofatică a Bisericii Răsăritene, unde sunt taine
(exemplul suprem fiind cel al tainei Euharistiei) care pot fi trăite şi
totuşi niciodată pe deplin înţelese de către credincios.
• Acordarea unei explicaţii naturaliste sau biologice pt o boală şi
vindecarea ei, poate umbri oarecum misterul suferinţei umane, e ca
şi cum am coji un strat de pe ceapă, ceea ce nu înseamnă că am
ajuns la miezul problemei.
 Întâlnirea terapeutică
...Credinţă şi tămăduire
• Optimismul ştiinţific că în final toate “miracolele”
vor fi explicate de progresul ştiinţei reprezintă o
parte chiar din gândirea multor creştini.
• Făcând referire la rădăcinile vechi hipocratice ale
aspirinei, unul din participanţii la simpoziumul pe
sănătate şi credinţă afirmă: “Recunoaşterea
aşadar a ceea ce a luat mai mult de 3000 de ani
să înţelegem ar trebui să indice faptul că s-ar
putea să ne ia alţi 3000 de ani ca să înţelegem
procesele pe care azi noi le numim miracole.”
Theoharides, TC. Miracles: A Medical Perspective, p. 120 in Health and
Faith, Medical, Psychological and Religious Dimensions (ed.) Chirban, JT.
1991. University Press of America, Lanham, MD

• Dar, care miracole?!

Studiu de caz

Fiica unei paciente de 63 de ani cu cancer ovarian

avansat te roagă să vorbească cu tine, în timpul unei
vizite la domiciliu. E îngrijorată că mama ei s-a dus la un
‘tămăduitor’ care i-a promis să reajusteze câmpurile
energetice ale trupului şi să-i redea sănătatea. E supărată
pt că mama ei cheltuie economiile familiei pt aceste
‘tratamente’. Tânguindu-se recunoaşte că mama ei e mai
plină de speranţă de când se duce la acest ‘tămăduitor’
şi nu vrea s-o ţină pe mama ei departe de ceea ce ar
putea fi un tratament folositor. Fiica îţi cere un sfat. Ce ar
trebui să spui?
Studiu de caz…

Aveţi în îngrijire în hospice un bărbat de 59 de ani,

cu cancer avansat de plămân. Se deteriorează
progresiv şi prezintă o hemoptizie îngrozitoare
(tuşeşte cam 30 ml de sânge odată). Hemoptizia s-
a înrăutăţit în ciuda radioterapiei paliative. Fără
nici o explicaţie, hemoptizia se opreşte pt câteva
zile. Îţi spune triumfal că nişte prieteni de-ai lui de la
biserică s-au rugat pt el şi e sigur că şi cancerul va
dispărea.
…Studiu de caz

A doua zi, te cheamă la pat. E foarte anxios şi are tulburări

de respiraţie după ce a tuşit aprox 5 ml de sânge. După
ce i-ai dat nişte morfină subcutanată, tulburarea de
respiraţie se ameliorează, dar se întoarce cu faţa la
perete şi nu vorbeşte cu echipa.
Care sunt elementele suferinţei lui? Cum se leagă
rugăciunea de suferinţa lui? Cum a-i aborda această
suferinţă a lui?
 Întâlnirea terapeutică
Vindecarea de la distanţă…

• “Un act conştient de gândire realizat cu scopul de a face

bine fizic sau emoţional unei persoane, de la distanţă.”
Sicher, F., et al. West. J. Med. 1998; 169: 356-363.
Două categorii principale:
1. Terapia prin atingere– tămăduire prin schimbul de
energie “supra fizică” şi de obicei nu implică un real
contact fizic (ex. Reiki şi qigong extern)
2. Rugăciunea – include rugăciune mijlocitoare (pt o
persoană), de cerere (pt un anumit rezultat) şi fără nici
un scop (nu se cere nimic), ex. “Facă-se voia ta.”
 Întâlnirea terapeutică
Vindecarea de la distanţă …

• O revizie sistematică a unor studii randomizate

sugerează, cu precauţie, că din moment ce în
“aprox. 57% din studii s-a evidenţiat un efect
pozitiv al tratamentului, cu o astfel de dovadă
merită să fie făcute studii ulterioare.”
Astin, JA., et al. The Efficacy of “Distant Healing”: A Systematic
Review of Randomized Trials. Ann. Intern. Med. 2000; 132: 903-910.

• Unele forme de atingere terapeutică (ex.

Reiki, qigong exterm) nu implică de fapt
contact fizic cu pacienţii, ci sunt gândite în
relaţie cu o formă de transfer de ‘energie’şi
detectare a câmpului energetic al
pacientului.
 Întâlnirea terapeutică
Vindecarea de la distanţă
• Într-un studiu foarte
mediatizat,
practicanţilor terapiei
prin atingere li s-a
cerut să identifice, fără
să poată vedea, mâna
experimentatorului
ţinută deasupra mâinii
lui drepte sau stângi.
Nu au fost în stare să
detecteze câmpul
energetic al
‘experimentatorului’ –
astfel fiind ‘demitizată’
terapia prin atingere.
• Rosa, L., et al. A Closer Look at
Therapeutic Touch. JAMA 1998;
279: 1005-1010.
 Întâlnirea terapeutică
Rugăciune şi tămăduire…

A fost făcută o distincţie în literatura medicală între

religiozitate şi spiritualitate.
• Religiozitatea – apartenenţa la credinţele şi
practicile unei religii organizate
• Spiritualitatea – căutarea personală a unui sens
sau relaţia personală cu o putere superioară
 Întâlnirea terapeutică
Rugăciune şi tămăduire …

• În unele studii religiozitatea a fost măsurată prin

frecventarea bisercii, etc. Spiritualitatea a fost mai
dificil de măsurat.
• Apariţia morţii din întâmplare a fost cu 46% mai
scăzută la cei care frecventau regulat serviciile
religioase (cel puţin o dată pe săptămână) decât
la cei care frecventau ocazional. Factorii care ar
fi putut fi importanţi pt supravieţuire (ex. Fumatul,
consumul de alcool şi suportul social) nu au fost
analizaţi (controlaţi) în foarte multe din aceste
studii.
Gunderson, L. Faith and Healing. Ann. Intern. Med. 2000; 132: 169-
172.
 Întâlnirea terapeutică
Rugăciune şi tămăduire …

Probleme apărute în studii…

• Imposibilitatea de a-i controla pe pacienţi să se roage
pt ei – lipsa unui contact direct cu pacienţii în timpul
studiilor
• De ce un Dumnezeu binevoitor ar răspunde doar la
rugăciunile persoanelor din grupul de tratament?
• Unii recunosc că asemenea studii sunt blasfematoare.
 Întâlnirea terapeutică
Rugăciune şi tămăduire …

… Probleme apărute în studii

“Nici un experiment nu poate să afirme sau să
infirme existenţa lui Dumnezeu, dar dacă de
fapt ar putea fi dovedită o intenţie [mentală]
de facilitare a tămădurii de la distanţă, acest
lucru sugerează foarte clar că fiinţele umane
sunt mult mai legate şi responsabile unele faţă
de altele decât s-a crezut. Această legătură
pusă în mişcare prin mijlocirea lui Dumnezeu,
conştiinţă, dragoste, electroni sau o
combinaţie a acestora. Răspunsurile la aceste
întrebări aşteaptă cercetări ulterioare.”
Tarq, E. and Thomson, KS. Can prayer and intentionality be
researched? Should they be? Altern. Ther. Health Med. 1997; 3: 92-
96.
 Întâlnirea terapeutică
Rugăciune şi tămăduire …

• O tentativă a grupului de control de a observa

rugăciunea pt sine şi rugăciunile nesolicitate a fost
să se ‘roage’ pt rezultatele unor exprimente
biologice non-umane cu modele celulare sau
sisteme enzimatice.
• Roagă-te în felul tău pt rezultate ştiinţifice mai
bune!
• Indiferent de rezultatul ipotezei nule?
 Întâlnirea terapeutică
Rugăciune şi tămăduire …
• Un exemplu controversat de cercetare recentă:
• Harris, WS., et al. Un studiu randomizat, controlat
legat de efectele de la distanţă ale rugăciunii
mijlocitoare în rezultatele pacienţlor admişi în
departamentul de îngrijire coronariană. Arch.
Intern. Med. 1999; 159: 2273-2278.
• Scopul studiului: să testeze ipoteza conform căreia
rugăciunea de la distanţă, mijlocitoare pt
pacienţii cardiaci internaţi va reduce per
ansamblu apariţia evenimentelor adverse şi
lungimea internării.
 Întâlnirea terapeutică
Rugăciune şi tămăduire …
• 990 de pacienţi nou admişi pe o secţie de îngrijire
coronariană (CCU) au fost randomizaţi în funcţie de
ultimele numere ale foii de internare, chiar dacă
numeroşi pacienţi au beneficiat de rugăciuni
mijlocitoare şi câţiva au beneficiat de îngrijire
obişnuită. Rezultatele au fost măsurate ca ‘scor CCU’
• Scorul-CCU – evenimente (şi intervenţii) măsurate pe o
scară de la 1-6; 1=intervenţie relativ simplă, ex.
Monitorizarea simplă a medicaţiei antianginale, etc.;
3=intervenţii cardiologice avansate; 4=artimii
periculoase (ex. Tahcardie ventriculară, fibrilaţie
ventriculară), operaţii majore; 5=stop cardiac;
6=moarte. Scorurile pe evenimente au fost adunate pt
a obţine scorul general pe internarea la CCU. Astfel, a
fost posibil să fie un scor mai mare de 6 şi pacientul să
supravieţuiască; o greşeală evidentă în sistemul de
punctaj.
 Întâlnirea terapeutică
Rugăciune şi tămăduire …
• A fost un studiu dublu orb, atât pacienţii, cât şi
personalul (comitetele pt studii cu subiecţi umani
au permis o exceptie, consimţământul informat
nefiind necesar-implicaţii etice)
• Mediatorii (un total de 75, 15 echipe a câte 5
membri fiecare) ştiau doar prenumele pacienţilor
pt care s-au rugat. Mediatorii au fost numiţi
aleatoriu în cadrul echipelor.
• Mediatorii trebuiau să fie de acord cu
următoarele afirmaţii: “Cred în Dumnezeu. Cred
că El este personal şi că îi pasă de vieţile
oamenilor. Mai cred că răspunde la rugăciunile
făcute pt tămăduirea persoanelor bolnave.”
 Întâlnirea terapeutică
Rugăciune şi tămăduire …
• Mediatorii proveneau din diferite confesiuni
creştine: 35% fără denominaţie, 27%
episcopalieni, iar restul romano-catolici sau
alte confesiuni protestante; 87% au fost femei
cu media de vârstă de 56 de ani.
• Mediatorii – frecventau regulat biserica (cel
puţin o dată pe săptămână) şi se rugau zilnic
înainte de participarea la studiu.
• Rugăciune începea la 1-2 zile după internarea
în secţia de îngrijire coronariană
• Mediatorilor li se cerea să se roage timp de 28
de zile pt “recuperare rapidă”
 Întâlnirea terapeutică
Rugăciune şi tămăduire …

• Rezultate: scorurile CCU au scăzut cu 11% în grupul pt

care s-au făcut rugăciuni (p=0,04) în comparaţie cu
grupul de control. Nu s-a înregistrat nici o diferenţă în
privinţa lungimii internării sau în parametrii indiviuali folosiţi
pt evaluarea între grupuri.
 Întâlnirea terapeutică
Rugăciune şi tămăduire …

Studiul a provocat o avalanșă de scrisori,

majoritatea ostile...
• Probleme metodologice – sistemul de scoruri nevalidat a
fost considerat inventat
• Probleme etice – lipsa consimţământului informat (pt a
elimina biasările de selecţie doar pt subiecţii “receptivi la
rugăciune”)
• Biasări legate de observatori
• Semnificaţia statistică versus cea biologică (date foarte
discutabile)
 Întâlnirea terapeutică
Rugăciune şi tămăduire …

Studiul a provocat o avalanşă de scrisori,

majoritatea ostile... …
• Rugăciunea pură, mijlocitoare nu e posibilă
• Rugăciunile creştine sunt mai bune decât cele din
alte religii?
• Fundamental, blasfemator
 Întâlnirea terapeutică
Rugăciune şi tămăduire …

• Nevoia de a-l face pe Dumnezeu să devină

subiect al “unei metode ştiinţifice” , ca şi cum
existenţa sau acţiunile Lui în lumea creată
reprezintă multe ipoteze care trebuie testate,
e încă o dată o abordare specific
occidentală a marilor mistere care nu pot fi
cunoscute şi înţelese în acest mod.
 Întâlnirea terapeutică
Rugăciune şi tămăduire …
Legat de conflictul dintre ştiinţă şi credinţa
referitoare la originile omului, Jean Claude
Larchet spune “...existenţa lui Adam în starea
lui primitivă e ‘ante istorică/anistorică’, la fel
cum existenţa umană după A Doua Venire va
fi post-istorică. Istoria spirituală nu poate fi
înlocuită de ştiinţa istoriei...avem de-a face cu
două moduri diferite de înţelegere care nu pot
fi reduse unul la altul. Fiecare se referă la două
moduri diferite de a fi şi de a deveni. Credinţa
şi cunoaşterea spirituală corespund unui
domeniu unde legile naturale sunt depăşite şi
unui mod de existenţă care e, în sensul
adevărat al cuvântului, ‘super-natural.’”
Larchet, JC. The Theology of Illness; pp. 23; Trans. by J & M Breck. SVS Press, Crestwood,
NY. 2002
 Întâlnirea terapeutică
...Rugăciune şi tămăduire
• Ca şi Simon Magul (Fapte 8:9-24), mulţi vor în ziua
de azi să deţină controlul asupra unei puteri
‘magice’ tămăduitoare a rugăciunii, dar nu sunt
interesaţi de o relaţie cu Sursa Vie a acestei puteri.
Astfel, trebuie să fie un mod de a o cerceta pt a-i
înţelege “mecanismul” şi apoi să deţinem putere
pt noi înşine. Să fim pe deplin autonomi, o lege în
sine, un ‘creator’.
• Dar Iisus tămăduişte oameni, nu statistici. Modul lui
de tămădurie e totuşi prin calea Crucii.
Rugăciunile pt tămăduire trebui făcute totdeauna
în contextul relaţiei cu Tămăduitorul: “...nu voia
mea, ci voia ta să se facă”. (Luke 22: 42)
• Dumnezeu nu e un ‘majordom’ cosmic sau un
‘chelner’ pe care de îndată ce ai găsit “procesul”
sau formula potrivită, îl putem chema după
propriul nostru moft.
 Alte abordări asemănătoare
rugăciunii
• Abordările din terapiile complementare care folosesc
meditația s-au dezvoltat astfel încât să ajute mintea să se
liniștească șă să canalizeze atenția pe concentrare cu scopul
de a reduce gândurile inutile și a limita creșterea mâniei.
• În urma unor studii, s-a sugerat că programele de meditație ar
putea avea efecte pozitive asupra mediatorilor și funcției
auto-imune, pe lângă efectul benefic la nivel psihologic.
Black, DS, and Slavich, GM. Ann N Y Acad Sci. 2016 June ; 1373(1): 13–24.

• Tehnicile de concentrare imită, într-un fel, metodele vechi ale

monahilor și monahiilor din vechime care au transformat
Rugăciunea lui Iisus în rugăciunea întregii persoane – ex.
Tehnicile de respirație sunt folosite de ambele.
 Concentrarea și fiziologia
stresului

Beneficiile fiziologice ale unei intervenții scurte pe concentrare (4 sesiuni) pe

nivelul de cortizol ca metoda de măsurare a stresului la pacienții cu PTSD
Bergen-Cico, D, et al. Reductions in Cortisol Associated with Primary Care Brief
Mindfulness Program for Veterans With PTSD, Med Care 2014; 52: S25–S31
 Rugăciunea – terapie pt
anxietate/PTSD
• Terapia mantram e o altă formă seculară de
meditație care se bazează pe repetarea unor
cuvinte sacre sau fraze, care, după cum arată
rapoartele, i-a ajutat pe cei cu PTSD să se
liniștească și să-și controleze mai bine răspunsurile
emoționale.
• O „mantram(cu ”m”) e un cuvânt sau o frază
definită ca fiind sacră sau având o încărcătură
divină, avându-și originile în înțelepciunea
tradițiilor din vechimeș se pare că are un efect
pozitiv asupra cui o repetă”.
 Rugăciunea – terapie pt
anxietate/PTSD
• ”De-alungul timpului și cu efort consistent și
susținut, o mantram devine un companion
invizibil folosit pt a îndepărta gândurile
nedorite, pt a gestiona sentimentele negative
și pt a întrerupe comportamente nepotrivite
sau inutile. Pe scurt, e un instrument util pt
autorelgarea emoțională și
comportamentală.”
Bormann, JE, et al. Annual Review of Nursing Research, Chapter 5, pp. 79-
108, 2014
• Superficial, această tehnică are ceva comun
cu Rugăciunea inimii.
 Isihia vs. Meditație
”Doamne, vreau să mă mântuiesc, dar
aceste gânduri nu-mi dau pace; ce ar
trebui să fac cu această mâhnire?cum
pot să mă mântuiesc?” la puțin timp
după aceasta, când s-a ridicat să iasă
afară, Antonie a văzut un om ca și el
stând și lucrând, ridicându-se de la
lucrul său ca să se roage, apoi șezând
din nou și împletind sfoară, apoi iar
ridicându-se ca să se roage. A fost un
înger al Domnului trimis să-l îndrepteze și
să-l încurajeze. A auzit îngerul
spunându-i „fă aceasta și te vei
mântui”. La auzul acestor cuvinte,
Antonie s-a umplut de bucurie și curaj.
A făcut aceasta și s-a mântuit.
Din Înțelepciunile Părinților deșertului