Alexei Maximovici Peshkov

mai cunoscut sub numele de Maxim Gorky, a fost un autor rus

considerat părintele literaturii revoluționare sovietice și fondatorul
doctrinei realismului socialist. După ce a avut o copilărie dificilă, a
cutreierat prin imperiul rus, schimbându-se frecvent meseria timp de
aproximativ cincisprezece ani înainte de a deveni un scriitor de
succes. Experiențele pe care le-a avut în acei cincisprezece ani i-au
influențat profund scrisul. Inițial, el a scris povești bazate în
principal pe viața tramvaielor și a ieșirilor sociale și a devenit
cunoscut pentru stilul său natural de a scrie. Una dintre cele mai
mari lucrări ale sale este „Mama”, pe care Lenin a apreciat-o ca „o
carte foarte oportună”. Gorky a fost profund asociat cu colegii
scriitori ruși, Anton Cehov și Leo Tolstoi și a scris mai târziu
memorii despre ei. Gorky nu a fost doar un mare scriitor, ci și o
figură influentă în gândirea politică. El a fost activ cu mișcarea
emergentă social-democrată marxistă. Inițial susținător bolșevic, a
devenit critic atunci când Vladimir Lenin a preluat puterea. Cu toate
acestea, mai târziu, Gorky a fost avocat sovietic și a condus
Uniunea Scriitorilor Sovietici. Viața sa a fost marcată cu o serie de
exilați forțați politic și uneori auto-impuși.

Copilăria și viața timpurie

Aleksey Maksimovici Peshkov s-a născut pe 28 martie 1868, la

Nizhny Novgorod, Rusia și a devenit orfan la vârsta de unsprezece
ani.A fost crescut de bunica maternă, care i-a ajutat dezvoltarea ca
povestitor. A fugit de acasă la doisprezece ani în 1880. După o
tentativă de sinucidere în decembrie 1887, a călătorit pe jos peste
Imperiul Rus timp de cinci ani, schimbându-se frecvent locurile de
muncă. Slujbele sale includ, printre multe altele, munca de asistent
într-un magazin de cizmar, ca băiat errand pentru un pictor de
icoane și ca mașină de spălat vase pe un vapor Volga, unde
bucătarul l-a prezentat la lectură - pentru a deveni în curând
pasiunea sa principală în viață.

Carieră

În anii 1890, a început să scrie. El a adoptat pseudonimul Maxim

Gorky (alegând numele Gorky pentru că însemna „amar”).Prima sa
poveste scurtă, „Makar Chudra” a fost publicată în diverse reviste
în 1892, devenind foarte populară printre cititori.Apoi, în 1895,
„Chelkash”, a fost publicată o scurtă poveste despre un hoț și un
băiat țărănesc. În toate scrierile sale, Gorky a scris folosind toate
experiențele pe care le-a câștigat din trăirea în sărăcie. A scris cu
simpatie despre oamenii simpli, izbăviți, țigani, hoboși și visători
în contextul degradării sociale din Imperiul Rus. Perspectiva sa i-a
câștigat o mare aclamare în toată țara și a fost privit în scurt timp ca
unul dintre scriitorii de frunte.

În 1898, a fost publicată o colecție de scrieri ale lui Gorky, „Schițe

și povești”.De asemenea, a produs cărți întregi și piese începând cu
romanul „Foma Gordeiev” în 1899.

S-a împrietenit cu Anton Cehov și cu Leo Tolstoi și le-a scris mai

târziu memoriile.Piesa sa „The Deep Profunds” a fost lăudată de
Cehov și a fost jucată cu succes în Europa și Statele Unite în 1902.

Gorky era un marxist devotat și dădea o mare parte din venitul său
scris cauzei. A urmat aripa bolșevică în urma unei scindări a
partidului în 1903, deși nu a fost niciodată membru oficial al
partidului.Gorky a fost încarcerat pentru acțiunile sale în timpul
Revoluției Ruse din 1905.S-a dus să locuiască în Europa și
America în perioada 1906-13. În America a început romanul său
clasic, „Maica”, despre o femeie creștină rusă și fiul ei încarcerat,
care s-au alăturat revoluționarilor sub iluzia că revoluția urmează
mesajele lui Hristos.

Gorky a revenit în cele din urmă în Rusia în 1913 și locuia acolo

când bolșevicii și Vladimir Lenin au preluat controlul țării în 1917.
Gorky s-a opus tacticii nedemocratice folosite în această preluare și
au scris frecvent în ziarul său, „New Life”, despre violența și
represiunea pe care Rusia a suferit-o sub stăpânirea lui Lenin.
Gorky a fost redus la tăcere în 1918, când ziarul său a fost
închis.Pentru critica sa față de bolșevici, Gorky a fost forțat să
părăsească Rusia în 1921.

În următorii câțiva ani, a călătorit prin Europa înainte de a se stabili

la Sorrento, Italia, în 1924. Acolo, el a continuat să scrie și să își
completeze trilogia autobiografică și a publicat o nouă colecție de
povești.S-a întors în Rusia în 1928. Joseph Stalin, care a preluat
controlul Uniunii Sovietice după moartea lui Lenin, a decis că ar fi
mai bine să-l întoarcă permanent pe Gorky, pentru a putea fi atent
la activitățile sale.

Lucrări majore

Printre numeroasele sale scrieri, piesa lui Gorky „The Deep

Profunds” a fost lăudată de Cehov și a fost jucată cu succes în
Europa și Statele Unite în 1902.„Douăzeci și șase de bărbați și o
fată”, „Cântecul petrelor furtunoase”, „Summerfolk” și „Copiii
soarelui” sunt printre cele mai cunoscute opere ale lui Gorky.

Viața personală și moștenirea

Moura Budberg, care a fost angajată inițial de Gorky ca secretar în
1921, a devenit soția sa neoficială.La 18 iunie 1936, Gorky a murit
la vila sa din Gorki Leninskiye, în afara Moscovei. Avea 68 de ani.
Gorky fusese rău și a fost supus unui tratament medical, dar au
circulat zvonuri că Stalin a aranjat moartea sa