Sunteți pe pagina 1din 14

Şcoala Gen.

,,Aron Cotruş’’

Arad

PROIECT EDUCAŢIONAL

Anul şcolar 2011-2012

APLICANT :

prof. înv. primar Moş Gabriela


Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


-proiectul este flexibil, adaptabil şi permite o abordare -actul educaţional este încă privit cu superficialitate de părinţi şi
inter şi transdisciplinară , care să dezvolte valorile şi comunitate;
caracterul elevilor; -resurse materiale insuficiente sau învechite;
-susţine o activitate centrată pe elev şi pe nevoile sale de -reticenţa unor dascăli, membrii ai comunităţii sau părinţi la
cunoaştere şi formare; abordarea integrată a activităţilor;
-permite adaptarea activităţilor instructiv-educative la -insuficienta preocupare a factorilor implicaţi în activităţi pentru
particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor; dezvoltarea proceselor şi capacităţilor psihice ale elevilor în vederea
-este centrat pe obţinerea competenţelor cheie de formării şi dezvoltării individului pentru integrarea în colectivitatea
dezvoltare armonioasă a personalităţii elevilor; socială;
-propune abordarea unor probleme cotidiene actuale ale
societăţii;
-oferă dascălului posibilitatea utilizării metodelor inter-
active de predare-învăţare şi o paletă variată de
instrumente de evaluare;
- oferă elevilor şi dascălului posibilitatea de a utiliza
diverse mijloace şi materiale de lucru;
-dă posibilitatea implicării mai mari a părinţilor şi
comunităţii în activitatea de educaţie prin dezvoltarea unor
parteneriate cu instituţii de cultură şi artă, ONG-uri, agenţi
economici;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
-elevii sunt puşi în situaţii reale de viaţă, de practică -absenţa părinţilor, specialiştilor de la unele activităţi;
sporind astfel motivaţia pentru învăţare; -reticenţa unor colegi implicaţi în proiect faţă de promovarea
-oferă oportunităţi de abordare interdisciplinară a metodelor interactive;
problemei; -lipsa de interes faţă de procesul educaţional al unor membrii ai
-facilitează munca în echipă şi învăţarea prin cooperare; comunităţii ,dar şi ai familiei;
-stimulează autonomia, responsabilitatea, perseverenţa, -insuficienţa suportului material şi financiar pentru derularea
creativitatea, cooperarea; proiectului;
-facilitează utilizarea unor metode active de învăţare şi a
metodelor alternative de evaluare;
-din punct de vedere prognostic dezvăluie posibile
aptitudini organizatorice,manageriale, ştiinţifice şi tehnice;
-implicarea unui număr mare de cadre didactice ,
specialişti, în activităţi;
-îmbunătăţirea relaţiilor dintre dascăli, dascăli-elevi, între
şcoală –familie şi comunitate;
-învăţarea devine un proiect personal al elevului
îndrumat ,orientat, animat de către învăţător, care devine
managerul unor situaţii de învăţare;
-elevul este subiect al educaţiei, având un rol
activ:cercetează, explorează, creează, organizează,
planifică, argumentează, prelucrează informaţia,
colaborează;
-valorifică experienţa de viaţă a elevului în formarea de
abilităţi şi competenţe;
-crează conexiuni între discipline, evitându-se rigiditatea
şi unilateralitatea în gândire;

OBIECTIVUL GENERAL:

Creşterea nivelului de competenţă şi performanţă al elevilor prin abordarea unei învăţări diferenţiate, centrată pe elev şi nevoile sale şi prin ridicarea
standardului calităţii procesului instructiv educativ.

OBIECTIVE SPECIFICE:

Stimularea şi motivarea participării elevilor la activităţile proiectului pentru ridicarea nivelului de competenţă şi performanţă;

Conştientizarea rolului pe care îl au natura şi elementele cadrului natural în viaţa noastră pentru o dezvoltare personală şi socială armonioasă, pentru
învăţare;

Dezvoltarea şi cultivarea creativităţii literar-artistice şi a laturii moral estetice a personalităţii elevilor.

Descoperirea valorilor interculturale, a realităţii cotidiene, a bucuriei muncii în echipă şi a apartenenţei la acest miraculos ecosistem din care facem parte;

Dezvoltarea unei atitudini pozitive şi a interesului pentru spaţiul geografic al ţării, pentru trecutul istoric, pentru tradiţii şi obiceiuri.

Realizarea şi dezvoltarea unei bune colaborări cu diferite instituţii de cultură, ONG-uri, şi implicarea specialiştilor , a membrilor comunităţii în activităţile
proiectului.

Formarea abilităţilor de comunicare, colaborare, autocunoaştere, autoformare şi autodisciplinare .

Apropierea elevilor de natură prin implicarea în activităţi de cunoaştere, explorare, ecologizare, jocuri,practicarea unor sporturi.

Dezvoltarea unei bune colaborări între şcoală şi familie prin implicarea în activităţile proiectului şi susţinerea educaţiei nonformale.

Dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor de utilizare a mijloacelor moderne de comunicare:TIC, aparatură audio-video, aparat foto.

Eficientizarea comunicării cu mass-media şi promovarea activităţilor proiectului la toate nivelurile.


Promovarea unităţii şcolare ca exemplu de bune practici şi ca centru de resurse educaţionale pentru comunitate.

GRUPUL ŢINTĂ:

La acest proiect participă elevii clasei a II-a C de la Şcoala Gen. ,,Aron Cotruş’’ Arad, unde sunt învăţătoare. Clasa are un efectiv de 26 de elevi ,18 băieţi
şi 8 fete, cu vârste de 7,8 ani.Toţi elevii provin din familii normale (crescuţi de ambii părinţi), fără a fi integraţi în structuri de sprijin, fără a avea
dificultăţi de învăţare majore. E o clasă omogenă, fără abateri disciplinare ,fără devianţă şcolară, fără absenteism sau abandon şcolar.

RESURSE UMANE :

Cadre didactice, părinţi,specialişti(ghizi, actori, artişti plastici, ingineri,psihologi, medici, jurnalişti,pompieri, poliţişti), presa locală,membri ai comunităţii.

RESURSE MATERIALE:

documentele cadrelor didactice,cărţi ,beletristică, lucrările copiilor, casete video-audio,postere,jurnale,albume,pliante,videoproiector, busolă,fişe,


materiale consumabile (mape, cartoane, hârtie, lipici, materiale din natură, materiale refolosibile, mingi, echipament sportiv.

DURATĂ:un an:2011-2012

METODOLOGIE :

Prelegerea, dezbaterea, simularea ,investigaţia, jocul de rol, învăţarea prin cooperare, proiectul, învăţarea de tip expediţionar, aventura  ,metodele gândirii
critice, interviul,dramatizarea,activităţi pe ateliere temetice, audiţii, vizionări,

FORME DE ORGANIZARE : activităţi în echipă, individuale, ateliere de lucru

EVALUARE :

Expoziţii cu lucrările copiilor,fotografii, pliante, portofolii, postere, jurnalul proiectului, prezentare PPT, realizarea unui CD cu aspecte din activităţile
desfăşurate,fişe de lucru, chestionare, realizarea unui panou outdoor în şcoală ,concursuri şi momente cultural-artistice ;

DISEMINARE :

Mass-media locală (presa arădeană, TVR Arad), panoul şcolii, prezentare pe situl şcolii, didactic.ro, la comisiile metodice, cercul pedagogic, simpozion,
sesiuni de comunicări.

IMPACT :

A :asupra elevilor :

 Vor fi mai motivaţi , mai responsabili şi mai implicaţi în învaţare, mai curioşi şi mai creativi ;
 Îşi vor îmbunătăţi performanţelor artistico- plastice şi practice prin folosirea unor
tehnici noi şi variate de lucru;
 Cultivarea respectului faţă de carte, faţă de literatură;
 Creşterea interesului elevilor pentru activităţile de învăţare în aer liber ;

 Vor aplica şi integra cunoştinţele de la diferite discipline sau din diverse domenii în momente autentice de acţiune sau de rezolvare a
unor situaţii problemă, îmbinând astfel şi teoria cu practica ;

 Deschide oportunitatea de a cunoaşte, înţelege fenomenele naturale , de a respecta şi proteja mediul înconjurător ;

 Vor învăţa să-şi managerieze timpul de studiu, de joacă, relaxare,propria dezvoltare fizică ;

 Îşi vor forma abilităţi de comunicare , colaborare ,de leader ,autocunoaştere şi autoformare ;

B : asupra şcolii :

 Abordarea unor noi metode de predare învăţare bazate pe activităţi interactive,abordări cross-culturale, jocuri didactice;

 Dezvoltarea unei bune cooperări între dascălii şcolii de-a lungul proiectului ;

 Creşterea prestigiului şcolii în comunitate ;

 Extinderea cooperării şcolii cu alte şcoli la nivel judeţean si naţional ;

 Organizarea mai multor activităţi în afara clasei şi folosirea cadrului natural ca loc de joacă, învăţare, formare şi menţinere a sănătăţii ;

 Implicarea comunităţii şi a părinţilor în activităţile şcolare organizate .

C asupra pregătirii profesionale :


 Voi conştientiza noi metode de predare-învăţare, evaluare/ de notare a deprinderilor şi competenţelor dobândite în şcoală/ în context de învăţare
informală :
 Imi va dezvolta competenţele de manager al clasei, de consilier ,de organizator a activităţilor extraşcolare ;
 Mă va încuraja să folosesc mai mult TIC (Tehnologia Informaţiilor şi Comunicării) în
cadrul orelor de curs ;
 Mă va motiva să-mi dezvolt continuu competenţele profesionale în viitor ;
 Voi dezvolta o bună colaborare între colegii de la şcoală şi din alte instituţii de învăţămînt;
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR PROIECTULUI:

Proiectul va cuprinde activităţi organizate lunar pe parcursul fiecărui an şcolar. Activităţile se vor desfăşura sub formă de ateliere
tematice, sesiuni de lectură,audiţii, activităţi practice, concursuri ,momente cultural artistice, excursii şi tabere şcolare. Temele alese pot fi idei largi,
concepte care se referă la situaţii de viaţă, legate de mediul înconjurător, supravieţuire, adaptare, cunoaşterea trecutului unei zone geografice, a
potenţialului ei turistic şi etnografic,activităţi literare, artistice sau teme legate de sănătate , educaţie civică şi interculturalitate.Se urmăreşte aducerea
alături de disciplinele tradiţionale a noilor educaţii:educaţia pentru mediul înconjurător, educaţia pentru sănătate, educaţia pentru drepturile omului,
educaţia pentru dezvoltare, educaţia interculturală,educaţia pentru mass-media, educaţia consumatorului. Fiecare activitate va fi însoţită de un proiect
detaliat de activitate şi de parteneriate şcolare sau cu instituţii (unde este cazul), aprobate de către direcţiunea şcolii .

Finalul unei de activităţi va fi organizat sub forma unui eveniment deosebit, cu audienţă ,care să le dea posibilitatea elevilor să realizeze
un scurt feed-back al etapelor parcurse , să inventarieze produsele realizate şi să le prezinte grupului de participanţi(expoziţie cu desene, fotografii,
produse), serbare,dramatizare, prezentare audio-video, postere, minidocumentare, dezbateri, concursuri, momente cultural-artistice. Aceste activităţi au
impact emoţional şi sunt benefice pentru elevi deoarece le stimulează motivaţia pentru performanţă şi dorinţa de implicare şi în proiectele viitoare,
asigură un schimb de produse, idei şi experienţă între grupuri de elevi şi le dă ocazia de se mândri cu ceea ce au realizat.Pe tot parcursul proiectului se va
realiza şi activitatea de autoevaluare atât de către dascăl cât şi de către elevi şi părinţi prin aplicarea de chestionare, interviuri, dezbateri.

Între metodele şi tehnicile de evaluare ,cele mai des utilizate sunt:portofoliul, proiectul final, jurnalul proiectului, desene, filmuleţe,
albume, postere, autoevaluarea, investigaţia,.

Evaluarea finală (la sfârşit de an şcolar) este susţinută de evaluările realizate de-a lungul proiectului şi de monitorizarea permanentă a
activităţilor desfăşurate.Pentru a fi efectivă şi autentică ea trebuie să fie un proces continuu, o parte integrantă a învăţării, în măsură să le ofere elevilor şi
profesorilor oportunităţi de reflecţie şi de perfecţionare continuă.

ARGUMENT

„Toată taina unei lecţii bune stă în căldura sufletului.

Trebuie să zbârnâie sufletul dascălului

ca să răsune strunele din sufletul şcolarului.”

( G.C. Longinescu)

Ca o rezultantă a existenţei numeroaselor probleme care apar datorită dinamicii cu care evoluează azi societatea , educaţia e chemată să
găsească într-un ritm rapid, soluţii optime şi de perspectivă. De aceea, rolul ei trebuie reconsiderat şi forţa ei trebuie regăsită. Cetăţeanul de mâine trebuie
să fie o persoană capabilă de autoperfecţionare şi adaptare continuă la provocările impuse de societate şi dezvoltarea ei.
Azi elevii noştri au acces foarte uşor şi rapid la multe informaţii. Nu este însă suficient. Cunoştinţele acumulate trebuie să-şi găsească
aplicabilitate în viaţa de zi cu zi. Trebuie să înveţe să le sintetizeze, să le sorteze şi să facă conexiuni între ele pentru a le găsi semnificaţiile
sociale.Aşadar, consider că se impune ca educaţia să-şi deplaseze accentul spre conştientizare ,cooperare, gândire critică, spre adaptabilitate şi
interpretarea lumii mereu în schimbare. În acest context, dascălul este cel mai în măsură să-l ajute pe elev să-şi formeze capacităţi şi competenţe de
comunicare, de muncă cu cartea, cu informaţia, de autoevaluare şi perfecţionare, de creştere a responsabilităţii şi a implicării în munca de relaţionare cu
mediul înconjurător.

Activităţile propuse vor susţine formarea unor abilităţi de viaţă, construirea şi închegarea grupului, dezvoltarea deprinderilor de comunicare şi
colaborare, empatia şi toleranţa. De cele mai multe ori o astfel de activitate bine organizată este mult mai eficientă, atractivă, dorită, interactivă decât
multe ore organizate în clasă. Într-o astfel de activitate se interferează cu uşurinţă deprinderi, informaţii, atitudini, abilităţi şi experienţe din mai multe
domenii. Produc bucurie , stârnesc interesul elevilor, îi implică mai mult în procesul instructiv-educativ, facilitează cunoaşterea şi studiul realităţii
înconjurătoare.

Prin derularea acestui proiect doresc iniţierea şi implicarea dascălilor şi a membrilor comunităţii în activităţi şi jocuri pe care să le
desfăşoare cu copiii în afara sălii de clasă, în mijlocul naturii, în ateliere , în locaţii diferite faţă de sala de clasă.. Astfel, împreună, dascăli şi elevi
învăţăm să cunoaştem , să iubim şi să preţuim natura din care facem parte, să ne dezvoltăm armonios personal şi social şi să ne întărim sănătatea .Rolul
dascălului este de a-l încuraja pe elev să investigheze,de a-i susţine iniţiativa, îndrăzneala, imaginaţia pentru a învăţa să cunoască şi să ocrotească
natura.

Jocul şi activităţile în afara clasei sunt o formă de învăţare autentică , nonformală în contexte reale, de formare a personalităţii ,prin
care elevii au ocazia de a –şi folosi abilităţile ,de a socializa, de a coopera şi colabora, de a face conexiuni între informaţii, de a aplica teoria în
practică. De fapt, aceste activităţi vin să susţină dar şi să completeze învăţarea şi educaţia care se realizează în clasă. Este o mixtură reuşită între teorie
şi practică.

De asemenea, prin acest proiect doresc să dezvolt conştiinţa elevilor asupra rolului pe care îl au natura şi elementele de mediu în
viaţa noastră. Se creează o comunitate de învăţare în care copiii descoperă valorile interculturale, realitatea vieţii cotidiene, bucuria muncii în echipă,
valorile democraţiei şi apartenenţa umanităţii la acest miraculos ecosistem din care facem parte.

Prin activităţile propuse se va dezvolta gustul pentru lectură, limbajul, se va lărgi orizontul de cunoaştere, se va cultiva creativitatea
literar –artistică şi latura moral-estetică a personalităţii elevilor. Preocuparea mea se îndreaptă şi spre organizarea unor tipuri de activităţi prin care să
dezvolt spiritul comunicativ, spiritul de echipă, toleranţa, colaborarea şi tipurile de inteligenţă în care excelează elevul.

Prin activităţile transdisciplinare învăţarea devine un proiect personal al elevului, îndrumat, orientat, animat de către învăţător, care este
managerul unor situaţii de învăţare. Voi încerca astfel să valorizez experienţa cotidiană a fiecărui elev, să creez condiţii pentru a învăţa fiecare în ritm
propriu, apreciind progresul, să adaptez activităţile la specificul clasei, procurând din timp materialele şi bibliografia necesară.Astfel de activităţi îi
apropie şi pe părinţi mai mult de şcoală, implicându-.i în procesul instructiv-educativ. Şcoala este şi ea mai aproape de comunitate prin implicarea unor
specialişti, personalităţi culturale, organizaţii în desfăşurarea demersului educativ.
Copiilor li se dă posibilitatea de a-şi folosi gândirea creativă, plină de ingeniozitate, de a cerceta şi găsi rezolvări la situaţii-problemă
folosind experienţa de viaţă, cunoştinţele şi capacităţile dobândite la toate disciplinele. Ei învaţă să înveţe: să caute, să adune informaţia, apoi s-o
acceseze şi s-o gestioneze. Elevii văd astfel legăturile care există între discipline dar şi legăturile acestora cu viaţa.

Activităţile îi vor ajuta să se cunoască şi să se autoevalueze, să comunice eficient şi să colaboreze pentru a elabora soluţii. Ele vor oferi
şi cadrul adecvat pentru valorificarea inteligenţei dominante a fiecărui copil.Se promovează cooperarea , copiii sunt încurajaţi să-şi stabilească roluri în
grup, să lucreze pe rând la ceea ce simt că se pricep, să împartă materiale, să se asculte reciproc , să-şi împărtăşească opinii şi să se ajute unii pe alţii.

Este nevoie de o nouă concepţie şi orientare privind educaţia, care să se intersecteze cu problemele actuale ale societăţii şi ale
generaţiilor de copii şi adolescenţi. Activităţile educative cu caracter transdisciplinar pot fi o şansă a învăţământului românesc, care să aducă un plus de
valoare şi deschidere către un curriculum integrat. Din fericire există mulţi dascăli pasionaţi de munca lor care doresc să aducă un suflu nou în
învăţământul românesc. Învăţătorul, cu puţină creativitate şi măiestrie pedagogică poate să orienteze activitatea de învăţare din perspectiva integrativă. El
are permanent grijă ca faptele , atitudinile şi vorbele lui să-şi găsească ecou în mintea şi în sufletul elevilor săi. Şi dacă ,,modelele se topesc în generaţii”,
fie ca truda învăţătorului de azi să lumineze chipul oamenilor de mâine.
PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR

Anul şcolar 2011-2012

Nr.crt. Obiectivele urmărite Activitatea Locul Perioada Resurse Indicatori de Indicatori de Indicatori Evaluare
desfăşu uma output rezultat de impact
rării ne
1 Observarea naturii toamna Excursie Parcul Octom Elevi, ghid Rezultate efecte, beneficii Pe termen Jurnal de
Identificarea unor plante tematică botanic brie concrete corelate şi avantaje lung, călătorie, poze,
medicinale,importanţa lor în Macea cu obiectivele imediate comportam desene,
domeniul sănătăţii; ente, valori, Colaje din
Însuşirea unor cunoştinţe despre o excursie cu 26 identifi atitudini frunze uscate
condiţiile de viaţă ale unor de elevi carea a 4 plante
plante aclimatizate, participanţi; medicinale si Consumarea
Observarea formelor de relief- 1 ghid de 30 de cunoaş ceaiului ca
câmpia pagini despre terea importan tratament
Jocuri în aer liber plantele ţei acestora; home
medicinale; inventarea de opat
3 jocuri in aer catre copii a Respect
liber; unor jocuri noi; pentru
formă de relief identificarea plantele
observată-câmpia unor animale medicinale,
animale observate sălbatice creşterea şi
în parcul zoo de la cunoaşterea îngrijirea lor
Curtici plantelor de Practica
adună diferite cultură de la rea unor
frunze din parc câmpie şi a jocuri de
ocupaţiilor atenţie şi
oamenilor din colabo
această zonă rare în
echipă
dezvolta
rea
sentimentulu
i de aparte
nenţă la grup
2 Dezvoltarea capacităţii de ,,Poveştile Biblio noiembrie Elevi, Un grup de 26 Concurs-,,Cel Dezvoltarea Concurs literar,
receptare a mesajului oral copilăriei’’ teca judeţea cadre didac elevi, mai bun interesu compuneri,
Dezvoltarea capacităţii de nă Arad tice, Prezentarea unei povestitor’’ lui pentru dramatizare
exprimare orală şi scrisă bibliotecar poveşti –audiţie Activităţi de lectură benzi desenate,
Dezvoltarea şi cultivarea Concurs dramatizare a şi a respectu poze, portofolii
creativităţii literar-artistice şi a dramatizare unor fragmente lui pentru individuale
laturii moral estetice a ,,Ce s-ar fi ,,Ce s-ar fi carte
personalităţii elevilor. întâmplat dacă?... întâmplat frecventarea
desene dacă?... bibliote
Reprezentarea cii
unor dezvolta
fragmente/perso rea imagina
naje prin desen ţiei şi
creativităţii
literare şi
artistice

3 Cunoaşterea şi utilizarea ,,O poveste în În atelierul Elevi, Un grup de 26 Identifica Dezvolta Jurnalul
elementelor de limbaj plastic culori’’ unui artist decembrie cadre elevi, rea unor rea proiectului,
Cunoaşterea şi utilizarea unor plastic- didactice, Artişti plastici elemente de respectului desene
materiale şi instrumente de Florica ar (Familia Tocaci), limbaj plastic faţă de
lucru specifice artelor plastice Tocaci tişti părinţi în lucrările munca unui
Cunoaşterea unor aspecte din Prezentarea unor artistului artist
activitatea unui artist plastic tablouri din cunoaşterea Încurajarea
colecţia artiştilor unor materiale elevilor cu
Desene, felicitări şi instrumente deprinderi
de lucru ale unui artistice
pictor
realizarea unor
desene,felicitări
cu teme de iarnă
folosind linia şi
cerneala

4 Însuşirea unor reguli de Cum Şcoala ,,Aro ianuarie Elevi, Un grup de 26 Cunoaşterea Acordă Jurnalul proiectu
acordare a primului ajutor acordăm n Cotruş’’ cadre elevi, unor reguli de primul ajutor lui, desene,
Cunoaşterea unor ustensile primul didacti Un ghid cu reguli acordare a în situaţii diplome,
medicale ajutor? ce, cadre de acordare a primului ajutor existente concurs
Simularea unor situaţii de prim Micii sanitari medi primului ajutor Identificarea Se dezvoltă
ajutor cale, Fişe de lucru unor ustensile spiritul civic
Dezvoltarea spiritului de echipă, membri ,,C medicale şi de
a colaborării şi comunicării. ru Completarea voluntariat
cea roşie’’ unor fişe de Ştie să
lucru folosească
Participarea la un minim de
situaţii de ustensile
acordare a medicale la
primului ajutor nevoie

5 Cunoaşterea activităţii din ,,Suntem la La TVR februarie Elevi, Un grup de 26 Identifică Se dezvoltă Dramatizare,
studioul unei televiziuni TVR!’’ Info Arad părinţi, elevi, activităţi şi abilităţile de Jurnalul
Informarea elevilor despre jurna Piesă de treatru, aparate utilizate comunicare proiectului,
activitatea zilnică a jurnaliştilor lişti poezii şi cântece în studiou orală şi de realizarea unui
şi prezentatorilor TVR Prezentarea unui colaborare în CD
Prezentarea unui moment moment echipă
artistic tematic jurnalistic Încurajarea
Prezentarea unui elevilor cu
moment artistic înclinaţii
spre
jurnalism
Ştie să
selecteze
emisiunile
potrivite
vârstei
6 Cunoaşterea unor activităţi de În vizită la Sere Arad. martie Elevi, Un grup de 26 Identifică Plantează şi Portofolii
grădinărit specifice anotimpului seră Seleuş părinţi, elevi, plantele îngrijesc personale,fişe de
primăvara muncitori, Un atlas botanic (legumele ) plantele din lucru, jurnal de
Identificarea unor plante ingineri Observarea cultivate în seră grădina casei călătorie, poze,
cultivate în seră mediului şi a Se Consumă colaje, expoziţie
Cunoaşterea mediului specific mecanismelor familiarizează legume şi
serei folosite în seră cu mediul fructe pentru
Însuşirea unor cunoştinţe despre specific unei a creşte
creşterea şi cultivarea plantelor sere şi cu sănătos
în sere ustensilele
utilizate
Realizează un
calendar al
lucrărilor de
primăvară

7 Vizionarea unei piese de teatru O zi printre La teatrul aprilie Elevi, Un grup de 26 Vizionarea unei Realizează Realizarea unor
Cunoaşterea unor aspecte din păpuşari de cadre elevi, piese de teatru păpuşi din păpuşi,
activitatea actorilor marionete didacti Păpuşi realizate Însuşirea diferite dramatizare,
Cunoaşterea etapelor de Arad ce, actori de elevi etapelor de materiale poze, jurnalul
realizare a unei păpuşi păpu Piesă de teatru realizare a unei Se dezvoltă proiectului
Punerea în scenă a unei scurte şari, păpuşi deprinderi
piese de teatru şi mânuirea Mănuirea le de
păpuşilor păpuşilor într-un comunicare
scurt moment şi imaginaţia
artistic
8 Exerciţii de orientare turistică Activităţi Cam mai Elevi, Un grup de 26 identificarea Ştie să se Concurs de
Cunoaşterea formelor de relief- outdoor ping cadre elevi, unor animale orienteze cu biciclete, de
muntele Căsoaia didacti Ghid de orientare sălbatice ajutorul gătit, activităţi
Cunoaşterea florei şi faunei din ce, ghizi turistică, cunoaşterea busolei, de orientare
zona de munte Busolă plantelor de hărţii, să turistică, jurnal
Activităţi de cercetăşie cultură de la ridice un de călătorie,
Dezvoltarea spiritului de echipă, Atlas botanic şi deal şi munte, a cort, să desene,
de lider, a unor tehnici şi zoologic ocupaţiilor pregătească realizarea
abilităţi de supravieţuire, a Forme de relief oamenilor din o gustare panoului
toleranţei. observate:dea aceste zone În aer liber outdoor
lul, muntele identifică plante Îşi dezvoltă
echipament de care cresc în deprinderi
campare, de gatit, pădurile de fag de
pentru concurs şi stejar autocunoaşte
participă la re şi
activităţi de autodisciplin
orientare are
turistică Devine mai
folosind harta, tolerant,
busola comunica
pregătesc Tiv
mâncare la Îşi dezvoltă
ceaun, spiritul de
participă la lider şi
concursuri de învaţă să –şi
biciclete şi de managerieze
orientare pe timpul de
trasee joacă,
relaxare

9 Identificarea elementelor fizico- Tabără Tabără iunie Elevi Un grup de 20 identificarea unor Ştie să se Activităţi de
geografice ale zonei; şcolară şcolară cadre elevi, animale sălbatice orienteze orientare
Răchi didactice, Ghid de orientare cunoaşterea cu turistică,
Recunoaşterea florei şi faunei turistică, plantelor de ajutorul
locale; ghizi, concursuri,
ţele, jud. Busolă cultură de la busolei,
comunita munte, a hărţii, să chestionare,
Observarea principalelor Cluj tea locală jurnal de
Atlas botanic şi ocupaţiilor ridice un
obiective istorice şi culturale. zoologic oamenilor din cort, să călătorie,
Forme de relief aceste zone pregăteas Realizarea unui
Valorificarea transdisciplinară a observate:dea identifică plante că o
conţinutului informaţional CD, poze,
lul, muntele care cresc în gustare
dobândit;
Dezvoltarea simţului de orientare echipament de pădurile de În aer panoul outdoor
geografică şi a spiritului ecologic. campare, de gatit, fag ,stejar şi brad liber
pentru concurs participă la Îşi
Manifestarea interesului pentru jocuri în aer liber activităţi de dezvoltă
cunoaşterea frumuseţilor şi vizionarea unui orientare turistică deprinder
trecutului istoric al zonei, film folosind harta, i de
observă busola autocuno
obiectivele pregătesc mâncare aştere şi
turistice şi la ceaun, autodisci
culturale ale zonei participă la plinare
concursuri de Devine
orientare pe trasee mai
observă tolerant,
obiectivele comunic
turistice şi a
culturale Tiv
Îşi
dezvoltă
spiritul
de lider
şi învaţă
să –şi
manageri
eze
timpul de
joacă,
relaxare

Învaţă să
preţuiasc
ă şi să
respecte
trecutul
istoric,
mediul
înconjură
tor

S-ar putea să vă placă și