-1-

ISTORIE SOCIALA

1. Cunoasterea sociala versus legitimarea stiintelor socio-

umane

1.1Finalitatea cognitiva a stiintelor sociale

-Raymond Boudon intelege “capacitatea pe care o au de a produce un
supliment de cunoastere , de a rezolva enigma sau de a oferi o explicatie
clara –in teorie ,universal acceptabila a unor fenomene ce par la prima
vedere opera pentru spirit”.
Conditii necesare depasirii empirismului:
-societatea este in masura sa reclame surplusul de cunoastere
-stiintele sociale sa aiba capacitatea de a raspunde adecvat solicitarilor
macrosociale;
Cunoasterea sociala nu este un scop in sine ; ea nu este un mijloc prin
care stiintele sociale isi aduc aportul la progresul general –uman si isi
justifica ratiunea lor de a fi;

1.2Istorie,filosofie,sociologie-convergente si distinctii
Sociologia-conduc la concluzii teoretice care sunt validate , in buna
masura de realitati sociale sau se confunda cu acestea (ipoteza este
motivata si sustinuta de rezultate);
Sociologie-istorie: apartin disciplinelor socio-umane ; utilizeaza in
buna masura aceleasi tehnici si metode de investigare ; diferite
d.p.d.v al viziunii si metodei (sociologia cerceteaza constitutia de
fapt al proceselor sociale ,a institutiilor ,ocupindu-se de problema
existentei reale a societatii ,filosofia sociala urmareste
determinarea sensului ei).
Filosofia –demersurile stiintifice sunt centrate pe studierea sensului
si dinamicii societatii;precede constituirea sociologiei
Istoria –apare in antichitate , investigheaza faptele omenesti din
trecut catre prezent ;

Istorie sociala
 -2-

1.3 Originele si evolutia istoriei sociale

-germenii istoriei sociale –in scrierile primilor creatori de istorie

( Herodot,Tacitus)
-sec XVIII-lea Voltaire si Moser -prin lucrarile lor sunt considerati agenti
importanti ai constituirii istoriei sociale = fondatori ai studiilor de istorie
sociala : Voltaire prin lucrarea “Secolul lui Ludovic al XIV –lea” 1751 ;
Moser prin lucrarea “Istoria Osnabruck-ului”-1768;
Cele 2 directii se dezvolta paralel ,se intersecteaza sau se afla in concurenta
in raport cu insasi evolutia istoriei sociale;
-in 1929 la Strasburg se constituie grupul de istorici condusi de Marc Bloch
si Lucien Fabvre,editeaza revista “Analele de istorie Economica si Sociala” -
in jurul revistei se formeaza prima scoala de istorie sociala ale carei orientari
sunt : studierea totalitatii vietii sociale ,avand ca finalitate convertirea
socialului intr-o istorie sociala;

Scoala Analelor –a insemnat nu numai crearea unui nou si viguros curent de

studii privind istoria sociala ,ci si initierea unui mod propriu de cercetare ,
care consta in antrenarea a numeroase discipline umaniste ( sociologie ,
economie,demografie,istorie) la un demers comun cu finalitati profitabile
pentru toate si evident in primul rind pentru istoria sociala;
-marcheaza o noua si importanta faza in evolutia istoriei sociale :a statuat
autonomizarea relativa a istoriei sociale fata de istorie .

-continuitorii Scolii Analelor (Fernand Braudel,E. Labrousse,P.Chaunu,F.

Siminard)-imprumuta de la economisti conceptul de timp lung si il utilizeaza
pentru a marca idea ca schimbarile sociale reale intr-o societate se produc la
mari intervale de timp ,care depasesc durata vietii unui om sau a unei
generatii.
Varietatea si consistenta studiilor sale ,contributiile pe care le aduce in
planul cunoasterii sociale ,raporturile cu alte discipline socio-umane confera
autoritate stiintifica istoriei sociale si deopotriva ,un loc tot mai bine definit.
-preocupari romanesti in orizontul istoriei sociale –Dimitrie
Cantemir,Spatarul Nicolae Milescu-marcheaza momente semnificative nu
numai pentru istoria sociologiei ,ci si pentru evolutia istoriei sociale
-Nicolae Balcescu-fondatorul istoriei sociale in Romania
-A.D.Xenopol,N.Iorga –accepta analizele asupra factorului uman si evolutiei
sociale pe doua dimensiuni esentiale : timp si spatiu.

Istorie sociala
 -3-

-N. Locustreanu si N. Blaramberg –modelul propus era reprezentat de ample

studii monografice ,importante realizari stiintifice( se inscriu in randul
monografistilor –cu rol important in dezv. Sociologiei,istoriei si istoriei
sociale

A.D.Xenopol –procedeaza la reconstructia sociala a istoriei confurm” teoriei

serialitatii in istorie”-in succesiunea proceselor si fenomenelor istorice se
manifesta nu legi ci serii istorice ,istoria societatii devine astfel succesiunea
ireversibila a unor serii de fapte inlantuite causal;
-Profesorului D.Gusti ii datoram una din primele forme institutionalizate ale
istoriei sociale si primul proiect de cercetare concreta a istoriei sociale a
ramanilor-Bucuresti : T.Herseni,M.Constantinescu –continua studiile de
istorie sociala si dupa 1945 (exceptind 1947/48-1965 cand sociologia a fost
interzisa de regimul communist)

2.Sursele istoriei sociale.Obiective stiintifice,metode si tehnici de

cercetare

2.1 Surse:-rezultate ale cercetatarilor arheologice;unele documente istorice

cu incarcatura sociala ;scrieri istorice din trecut;faptele artistice ;marturiile
orale;limbajul social ;
-sursa=informatiile pe care le cerceteaza si utilizeaza istoria sociala pentru
realizarea obiectivelor sale stiintifice
-documentele sociale pot fi :-cifrice (publice si personale)
-necifrice
-documente oficiale si neoficiale
Documentele sociale reprezinta una din sursele esentiale ale istoriei sociale:
sunt un suport important in reconstructia unor aspecte semnificative
ale vietii sociale
pot conduce la determinari cantitative si calitative ale faptelor si
proceselor sociale
contribuie la decantarea veridicului de ceea ce este ireal sau fals
prin imaginile sau paronamele istorice –aduc un aport considerabil la
conexarea trecutului cu prezentul ,sprijinind efortul sociologilor in
compararea realitatilor sociale contemporane

Istorie sociala
 -4-

Faptele àrtistice (picturile ,desenele ,frescele) –pot fi surse pentru inspiratia

imaginatiei istoricilor
Limbajul istoric este un teritoriu vast (presupunand investigarea a sute sau
mii de texte scrise sau tiparite-este dificil de cercetat
Limbajul social reprezinta fondul de cuvinte care se creeaza si are circulatie
intr-o indelungata deschidere temporala ,exprimand realitatile sociale trecute
si actuale.(Limbaj social=reprezinta aceea parte a lexicului care exprima
realitatea sociala in variantele si schimbatoarele ei ipostaze).
Istoria orala –alta sursa a istoriei sociale ,a dobindit o importanta deosebita –
este o sursa complexa si relevanta sub raportul informatiilor pe care le
furnizeaza.
2.2 Obiectivul stiintific
-realizarea unei istorii a evolutiei sociale de la inceputuri si pana in
contemporaneitate –reinvierea imaginilor unor lumi trecute :modul in care
oamenii au inteles sa intre in raporturi unii cu altii ,sa-si faureasca forme
variate si complexe de agregare sociala,sa raspunda la provocarile naturii si
la propriile lor asteptari,aspiratii,exigente ;sa imagineze si sa creeze ,in
parallel cu sistemul social ;sa-si faureasca propriul univers mental despre
natura lume,viata ,moarte;sa adopte norme si reguli de comportament.
2.3 Metode si tehnici de cercetare:(istoria sociala nu poate adopta decat un
mod stiintific de cercetare a evolutiei sociale din trecut);
-biografii sociale si studiile de caz
-analize de continut ;studii cantitative
-monografia sociala istorica
-metoda comparative istorica

3.Extinderea spatiului de manifestare a istoriei sociale .

Proliferarea investigatiilor asupra surselor orale

3.1 Ce este istoria orala ;relevanta ei stiintifica ;scurt istoric al evolutiei

sale:
-istoria orala =sursa ;poate fi considerate subdisciplina sau subramura a
istoriei sau istoriei sociale;
Istoria orala este asadar o componenta a istoriei sociale ,a carei
insemnatate a sporit considerabil.
Documentele vii ofera practice ,o infinitate de marturii ,greu de ierarhizat in
raport de semnificatia lor ,data fiind o conditie particulara

Istorie sociala
 -5-

deosebita :acestea dispar in crestere asupra cercetatorilor ,pentru

recuperarea cat mai rapida a informatiilor.
3.2 Recuperarea marturiilor orale
marturie=are semnificatia de relevanta ,depozitie ,declaratie a unei
persoane referitoare la un fapt sau la o persoana .Se disting dupa
modul de utilizare : marturii orale si marturii scrise;/document
social ;
marturiile orale se inscriu in mecanismele memorarii si ale
memoriei;sunt expresii ale experientei umane in devenirea ei,ale
diversitatii manifestarilor individuale sau colective ale identitatii unor
grupuri sociale; sunt conditionate de fidelitatea si de conservarea
informatiei
marturiile scrise–particular-consemnarea si conservarea insemnarilor
Marturiile orale consemneaza 2 modalitati de inregistrare a unui fapt
social ,eveniment politic:
 directa cand subiectul observa personal cele relatate si
/sau se implica in evenimente
 indirecta cand subiectul face ecoul unor intamplari traite
de alti subiecti in trecut ,pe care le preia ,le memoreaza si
le transmite mai departe
In raport cu modalitatile de inregistrare a evenimentelor :
-traditii orale
-istorie orala

4.Timpul si spatial social ca dimensiuni ale

realitatii sociale

-fenomenele sociale se petrec cu necesitate intr-un mediu

geografic si intr-o anume epoca istorica( T. Herseni);

-indivizii ca si grupurile din care fac parte trebuiesc

raportate la cele 2 dimensiuni: timp si spatiu ( dimensiune
fundamentala a istoriei sociale); nu pot exista suspendati in
atemporalitate si in infinit.
Relationata la timpul istoric ,o comunitate are un inceput si
faze evolutive,poate fi plasata in trecut ,judecata in present si
proiectata in viitor.Realitatea sociala concreta se afla in toate
aceste faze ale procesului devenirii si evolutiei unui grup
uman.

Istorie sociala
 -6-

Notiune de spatiu social se configureaza un teritoriu care

este locuit permanent si este pus in valoare pentru propria
existenta de catre un grup sau o comunitate umana.

5. Destinul european al lumii romanesti

5.1 Teritoriul –un dat natural sau un act al voiintei
collective
apartenenta la un teritoriu este fundamentala pentru
orice comunitate umana,inclusiv pentru pentru
comunitatea romaneasca,dar modul cum este perceput
spatial vital este diferit;
comunitatea care se naste si evolueaza pe unul si
acelasi spatiu geographic perpetueaza constiinta
acestui fapt;primordialitatea intiparita prin
mecanismele memorarii si transmiterea ei din
generatie in generatie –un argument de la sine inteles ;

5.2 Jocul factorilor si conditiile istorice .Avans,stagnare si

regres in spatiul sud-est European

 in orizont geo-politic ,arealul rasaritean cuprinde

comunitatile estice propriu zise ( orientale ) –
bulgara ,romana,ungara,ceha,slovaca si
poloneza;precum si cele sud-estice
(meridionale)albaneza,bosniaca,croata,greaca…;Acest
bloc multiethnic este plasat in s-e continentului sau
mai este apreciat dupa locul pe care il ocupa in spatiul
European ,drept zona centrala si estica.
 perimetrul S-E European comparative cu alte zone are
un trend istoric sinuos ,cu avansuri socio-
economice,dar si cu stagnari sau chiar regrese;
 factorii esentiali care concura la diferentierea
societatilor S-E europene sunt de natura geo-
politica,economica,culturala si spirituala;

Istorie sociala
 -7-

5.3 Resursele naturale-binecuvantare sau povara pentru

romani
-limitarea si uneori chiar interdictia de a valorifica propriile
resurse naturale de catre administratia de ocupatie;
-sentimentul de frustrare ,incertitudinea si teama pentru ziua
de maine ,in contextul in care dinamica schimbarii
dominatorilor era alerta uneori ,au fost motivatii serioase in
determinarea interesului fata de exploatarea resurselor si
mai ales fata de valorificarea lor.

5.4 Geografia variabila a spatiului romanesc

-conditia sine qua non pentru care un spatiu geographic sa

ajunga in situatia de a fi teritoriu apartinator unei etnii este
ca populatia respective sa constientizeze ca pamantul este
indispensabil propriei existente sis a fixeze in constiinta
publica a populatiilor invecinate idea ca teritoriul pe care se
afla este in stapanirea acesteia.
Transformarea cadrului natural in spatiu social sau,cu ceea
ce demonstreaza istoricii ,apartin vetrei originare de
formare si dezvoltare a unui popor
-caracterul sedentar al triburilor traco-geto-dace ,ocupatiile
specifice unei populatii acomodata si integrate mediului
natural si exploatarea intensive a bogatelor resurse naturale
accelereaza procesul de constietizare s[atiala si delimitare
teritoriala.
-primul popor dac are dimensiunile unui imperiu –este
maxima extensie teritoriala pe care o atinge o structura
statala ,fie preromaneasca,fie romaneasca;intinderea
formatiunilor statale romanesti are tendinte
descrescatoare ,cu scurte perioade de stagnare.
-al II lea regat dacic-Decebal –este mai mic decat
predecesorul
-in evul mediu se consacra nu numai nu numai denumirile
unor spatii geo-politice romanesti ,dar si imaginea
intinderilor.lor.in.spatiu(Muntenia,Moldova,Transilvania,Ba
natul,Dobrogea).
-geografia variabila a teritoriului romanesc are efecte
deosebite asupra societatii autohtone ,efecte care sunt mult mai profunde
decat cele relevante pana in present.

Istorie sociala
 -8-

Spatiul social este supus permanent din 106 -1859 unei presiuni specifice
dominatiei unei etnii asupra alteia ,pe intreaga sa intindere,iar din 1859
partial.Timpul istoric favorabil evolutiei romanilor in propriul lor spatiu
social este anterior anului 106,iar in perspective teritoriului
traditional ,numai intre 1918-1940.

6.Natura,om,comunitate romaneasca

-fiecare comunitate umana are propria sa istorie,dar si convergente cu

evolutia altor comunitati;factorul comun il reprezinta fiinta umana,fara de
care grupurile sociale sau comunitatile nu pot aparea
6.1 Aparitia fiintei umane
Procesul de antropogeneza-defineste fazele successive ale devenirii speciei
umane,de la desprinderea din animalitate si pana la definitivarea infatisarii
exterioare ,structurii anatomo-somatice ,trasaturilor ,caracteristicilor de
unica fiinta inzestrate cu gandire si deci cu ratiune;
-debuteaza cu aproximativ 4-3 mil. De ani I.Hr si se incheie cu circa 50-
40000 de ani i.Hr.
-in spatiul romanesc acest process debuteaza cu cel putin un million de ani in
urma( 1 milion-700000 ani i. Hr-vestigii arheologice de la Ciuperceni-Turnu
Magurele)
-ajuns in faza de Homo sapiens fosilis-procesul de antropogeneza se
incheie-omul este pe deplin format ,presiunile mediului ambient
schimbandu-i neesential fizionomia si caracterul.
6.2 Conditiile mediului natural;adaptarea la mediu

-situarea in spatiul European si eurasiatic a teritoriului locuit de

romani,pozitia lui in raport cu alte teritorii,invecinate sau indepartate ,are o
importanta deosebita atat pentru demersul existential al romanilor,cat si
pentru caogularea trasaturilor lor specifice a matricei proprii.
Natura darnica,a imaginat o constructie teritoriala care cuprindea toate
formele de relief,bine irigata de ape interioare si marginale si aflata in
vecinatatea unei deschideri maritime.Configurarea tridimensionala –
munte,deal,campie-a teritoriului romanesc are o insemnatate
deosebita :geografia spatiului carato-danubiano-pontic este propice
confluentelor cu alte spatii geografice.
6.3 Individualizarea etnica:premise,faze evolutive,trasaturi
Etnogeneza=este poate cel mai complex process din istoria oricarei
comunitati umane ,ea fiind delimitate in timp si spatiu de o multime de
factori endogeni si exogeni.

Istorie sociala
 -9-

Poporul reprezinta chintesenta evolutiei istorice a unei comunitati

umane,care se diferentieaza de toate celelalte ,fie invecinate ,fie mai
indepartate ,printr-o identitate proprie ,inconfundabila,de natura
rasiala,fizica,psihica,comportamentala ,lingvistica si care constientizeaza
apartenenta la etnia respective si la teritoriul pe care-l populeaza.

-in straturile adanci ale populatiei autohtone au existat elemente de

continuitate si perpetuare-forta launtrica pe care i-o confera mereu teritoriul
romanesc prin frumusete ,varietate,proportionalitate,bogatie si unitate de
geneza.

7.Inceputurile si evolutia vietii sociale

7.1 Constrangeri ,restrictii si factori favorizanti ai relatiilor

7.2 Forme incipiente de coagulare sociala .Multiplicarea si dezvoltarea lor
-N.Petrescu-grup elementar-omul nu apare izolat ,ci intr-un mediu gregar pe
care il mostenesti si pe care il socializeaza treptat.
-uniforme ca mod de organizare ,grupurile elementare ,prin adaptari
succesive ,mai de suprafata sau mai profunde ,genereaza
obiceiuri ,credinte,preocupari,care incep sa se diferentieze de la un grup la
altul.
-Elementul fundamental in aceasta faza a evolutiei fiintei umane il constituie
solidaritatea ce se mentine inclusive in grupurile in care conducatorii s-au
impus ,avand functia conservarii atat a individului ,cat si a
colectivitatii.Solidaritatea are mai mult caracter mecanic,fiind intretinuta de
instinctual gregar,o solidaritate naturala.

7.3 Geneza si evolutia diferentierilor sociale

-viata sociala care se desfasoara in clanuri,ginti,triburi reprezinta in esenta o
componenta a existentei umane cu geneza in inceputurile indepartate ale
devenirii omenirii.-deosebirile sunt generate de instinctual de dominare in
primul rind si de proprietate
-puternicii se diferentieaza de cei slabi ,generand ierarhii in grupul
respective si conflicte.
Factorii care influienteaza procesul de formare a proprietatii:
-aparitia ,apoi generalizarea sedentaritatii,care conduce la configurarea
primelor structuri ocupationalesi a celor socio-profesionale

Istorie sociala
 - 10 -

-schimbarile mediului inconjurator,care favorizeaza procesele demografice

ce determina apropierea grupurilor unele de altele si constientizarea spatiului
vital de catre fiecare grup
-declansarea conflictelor intergrupale pentru spatiu
-calamitatile naturale
Averea (bunuri),nasterea si meritul sunt criterii de apreciere in aceste
societati,creind astfel decalaje,unele chiar importante.

8.Consolidarea sistemului clientelar si a dezvoltarii

dependente.Tendinte timpurii de periferializare a comunitatilor
sud –europene

8.1 Migratori si autohtoni.Definirea unui nuo tip de evolutie

-o vreme agentii care provocau asemenea fenomene si procese socio-

istorice de anvergura si profunzime au fost populatiile migratoare,ulterior
locul fiind cedat puterilor europene ale vremii.
-lumea indepartata a stramosilor romanilor sic ea a romanilor ,dupa
incheierea procesului de etnogeneza ,s-a dezvoltat pe o linie constant
ascensionala atata vreme cat factori istorici agresivi nu le-au influientat
mersul devenirii istorice,au fost perioadele premergatoare impactului cu
populatiile razboinice si pradalnice sau cu puteri trecatoare europene ,care
le-au invadat spatiul traditional de vietuire,schimbandu-le cursul si
existenta .Aceste 2 tendinte explica avansurile,stagnarile si regresele
societatii romanesti.

8.2 Natura si esenta raporturilor cu migratorii.Sistemul tributal si efectele

lui in plan social
-societatea dacica din sec.I i.Hr.sa fie o varianta a orinduirii tributale,ea
depaseste stadiul comunei primitive si ipoteza orinduirii tributale,chiar
implicand unele elemente din sclavagismul Greco-roman
In orinduirea tributala unitatea superioara nu se distinge net ,ca in
feudalism,de masa sociala ,ci formeaza o singura formatiune socio-
economica,in care numai unele pozitii difera ,in raport de bunuri si munca;in
feudalism avem structuri sociale distincte opozante prin nivelul
proprietatii ,interese si aspiratii:-seniorii
-masa taranimii dependente ,a orasenimii si mestesugarii

Istorie sociala
 - 11 -

In oranduirea tributala patura suprapusa ( elita) se multumeste sa incaseze

surplusul produselor sis a solicite munci de ajutoare;in feudalism seniorii se
sustituie unitatii centrale collective in incasarea tributului
In oranduirea tributala ocupatiile membrilor comunitatii se desfasoara
liber;in feudalism activitatile productive sunt supuse arbitrariului seniorului
feudal si bisericii.
In timp ce in oranduirea tributala exista un proprietar unic asupra pamantului
si bunurilor (tribul);in feudalism pamantul se afla in proprietate devalmasa
intre senior si intre comunitatea rurale.Proprietatea feudala exprima un tip de
relatii de proprietate mixte-seniorale si taranesti-confuze si nestabile.

8.3 Obstea taraneasca-expresie sociala a comunitatilor agrare si reactive

antidominator.
-obstea sateasca este o realitate sociala indiscutabila; este o forma de
agregare sociala , care vine din adincurile istoriei umane si isi prelungeste
existenta in mai multe zone europene ,pana in modernism.
-obstea taraneasca teritoriala este intemeiata pe legaturi de vecinatate si
interese economice, dualismul proprietatii , autoconducere si autoaparare)–
P.Panaitescu demonstreaza ca, anterior acesteia ,inca din vremurile
comunitatilor geto-dacice,existau forme de obstii cum erau:-comunitatile
vicinale teritorializate –comunitatile gentilice;
Obstea taraneasca este o forma straveche de agregare sociala, rezistenta si
reprezentativa pentru evolutia societatii autohtone,in anumite zone
prelungindu-I existenta pana in pragul epocii contemporane;
Obstea gentilica este intemeiata pe legaturi de sange, de rudenie ,formand
un trib de sange care stapanea si lucra pamantul in comun .
Comunitatea sateasca era formata din familii diferite cu vechime sau mai
nou asezate in spatiul comunitar , se mai patreaza traditia despre
comunitatea de sange mostenita din vremea gintilor;

8.4 Succesiunea tipurilor dominatorii .Modelul dezvoltarii dependente

1812 Basarabia intra in componenta Rusiei pana in 1918 cand se reuneste
cu Romania;
-prin periferializare sau marginalizare intelegem rezultatul acelui process si
de durata prin care o comunicare umana ajunge sa se departeze prograsiv de
standardele superioare si performante ale dezvoltarii socio-
economice,plasandu-se cu mult sau chiar cu foarte mult sub nivelul
acestora.

Istorie sociala
 - 12 -

9.Comunitati rurale si urbane.Accentuarea caracterului agrar al

societatii romanesti
9.1 Geneza ,tipologia si evolutia satului romanesc

-colectivitatile satesti au fost formele cele mai indepartate ,primitive de

comunitati umane
Comunitatile satesti arhaice,bazate pe rudenia de sange intre membrii
sai ,evolueaza generand comunitati agrare ,in care indivizii nu mai erau
legati printr-o relatie de rudenie si aveau deja in posesie o suprafata de
pamant si locuinta amplasata pe ea.
-urmeaza comunitatile pastorale ,care sunt de durata sau temporare ;
Satul reprezinta o forma de viata sociala stabile ,care este antrenata cu mare
greutate la schimbari si mai ales la transformari,caracteristica comuna
tuturor formelor de organizare de acest tip.
Un sat-amintea D.Gusti in 1968-se dezvolta intr-un mediu cosmic,sub
inraurirea anumitor forme de relief ,unei anumite formatii biogeografice ,fata
de care el cedeaza adaptindu-se pasiv sau reactioneaza devenind el insusi un
agent de transformare ,imprimind pecetea genului sau de viata ,socializand
sau umanizand peisajul .
-satele risipite si rasfirate se dovedesc a fi cele mai tipice sate romanesti;sunt
formate pe de o parte ,din grupuri de gospodarii mai adunate ,iar pe de alta
parte ,din gospodarii noi roite pe locuri mai indepartate( specifice zonelor
inalte)
-satele adunate (specific zonelor de ses) au gospodariile asezate una langa
alta ,cu tendinte spre aglomerare.
Satele romanesti sunt :neregulate ,foarte intinse,risipite pe munti si
coline;altele sunt lungi –cele de-a lungul apelor;multe sunt sate ramificate

9.2 Aparitia oraselor.Ipoteze ,cai,si modalitati de constituire .Orasul

romanesc ca produs autohton

D.Gusti –elementele componente sunt unitatile sociale legate de teren-

orasele,corespunzand vietii industriale,comerciale,administrative
centrale;satele-corespund vietii agrare ;stane-corespund vietii pastoresti din
timpul verii;
Procesul de urbanizare reprezinta modalitati de constituire a oraselor .

Istorie sociala
 - 13 -

Caile ce pot fi identificate in procesele de edificare a asezarilor urbane:

 constituirea oraselor prin concentrarea de asezari omenesti
 constituirea oraselor prin aglomerarea satelor
 constituirea oraselor prin forta centrifuga( separarea elem. Contopite)
 intemeierea de noi orase prin atractia unor aglomeratii umane de catre
altele ,preexistente.

10. Structuri si raporturi sociale.Evolutia lenta spre modernism

10.1 Dominanta agrara a structurilor sociale

-proponderenta taranimiiin structura ocupationala si sociala imprima un

pregnant caracter agrar al evolutiei societatii romanesti ,al carei trend spre
modernitate este lent ,cu tendinte de accelerare la inceputul acestui
secol ,mai ales ,dupa 1918;aceste ritmuri lente sunt datorate numai
preponderentei elementelor agrare,ci si statutului de societate dependent ape
care o are.
-dominanta agrara a structurii sociale se defineste de timpuriu si se mentine
pana catre finele deceniului al IV-lea al secolului trecut;
-in sec.XIV-XV ,in per. lungi dupa aceea,taranimea libera este un strat
foarte numeros si puternic,raspindita in intreg spatiul carpato- danubiano-
pontic(razesi in Moldova;mosneni si mosieri in Tara Romaneasca);
-Taranimea dependenta-se majoreaza substantial pe masura ce presiunea
nobililor ( boierilor ) creste ,iar in unele obsti satesti a caror rezistenta s-a
diminuat ,cedeaza fiind aservite.
10.2 Esenta raporturilor agrare.Distinctii locale
-comunitatile se confrunta cu o serie de probleme :distributia suprafetelor
cultivabile ,a pasunilor,a terenurilor pentru locuinte si a padurilor;
Raporturile agrare sunt dominate de manifestarea unor tendinte care se
accentueaza progresiv:
-diminuarea numarului satelor libere,organizate pe principiile obstii satesti si
cresterea celor care devin dependente;
-sporirea domeniilor boieresti si manastiresti,care ajung sa detina mari
suprafete de pamannt si zeci de sate
-amplificarea obligatiilor taranimii dependente fata de marii proprietary de
pamant si domnie
-stratificarea mai accentuate a taranimii dependente si a boierimii

Istorie sociala
 - 14 -

- fuga taranimii de pe domaniile nobililor pentru a scapa de constrangerile

economice si financiare
-accentuarea tensiunilor sociale in spatiul economiei rurale ,care
degenereaza in violente spontane sau in miscari sociale de anvergura
-aparitia unor manifestari in cadrul elitelor politice;
Contextul social in care evolueaza societatea romaneasca se schimba radical
in 1918 prin eliminarea dominatiei straine,reunificarea romanilor intr-un stat
national unitary si redobindirea deplinei demnitati nationale;

11 Structuri si raporturi sociale.Accelerarea ritmurilor

dezvoltarii moderne

11.1 Consecinte ale trendului modernizator:dominanta burgheza a

structurii sociale
Modernizarea = proces de esenta transformatoare,care defineste partial sau
global sensul ca si natura evolutiei societatii romanesti;este conditionata de
dezvoltarea problemei nationale care genereaza ,la randul sau alte probleme
sociale.
Procesele sociale = elementul motor al metamorfozarii ansamblului social si
al relatiilor sociale ;ele sunt surse originale de producere a unei alte categorii
de procese care actioneaza in afara unor segmente sociale;
-industrializarea =dezvoltarea economica ,indeosebi a industriei;se
cristalizeaza pregnant in urmatoarea jumatate de veac,fiind urmata de
crearea bazelor industriei masiniste;implica mutatii demografice(in sensul
migrarii unor segmente ale populatiei din mediul rural in cel urban si
orasenizarea acesteia det. o substantializare a procesului de urbanizare;

Procesul modificarii structurii sociale si de clasa , nu este numai un derivat

al modernizarii ,el se justifica ca un element pulsativ in acest sens-are efect
major si cu implicatii determinante in definitivarea caracterului burghez al
societatii romanesti;
-determinatiile sociale specifice societatii romanesti au condus la
modificarea sensului ,obiectivelor si mijloacelor actiunii sociale ,ca agent
transformator.
-la nivelul suprastructurii institutionale procesul de modernizare si adaptare
la stilul burghez se manifesta prin crearea unui aparat institutional modern
si adecvat noilor cerinte ,adoptarea unor norme si reguli precise de activitate
si stabilirea unui cadru juridic de functionare ,corelat cu interesele si cu
unele deziderate de grup.

Istorie sociala
 - 15 -

Modificarea constiintei sociale-un alt process important al acestei epoci;

-la nivel grupal-apropierea unor grupuri de intelegerea fortei lor sociale si
distantarea altora de perceperea obiectiva a relatiilor sociale
-la nivel societal constiinta sociala se afla in impact cu innoirile burgheze
12.Societate-Natiune
12.1 Unele conceptii si teorii privind societatea si natiunea
D.Gusti are contributii esentiale si valoroase –natiunea este o creatie
sintetica voluntara ,o unitate sociala,cu motivare cosmica,biologica si
psihologica si cu manifestari creatoare pe taramul sufletesc,economic,juridic
si politic care formeaza cultura nationala.
12.2 Problema nationala –problema sociala primordiala.Perspective si
impliniri ale idealului national.Statul national unitar

-dominatia straina a generat nu numai subdezvoltare si saracie;ea genereaza

si reactii de cele mai diverse tipuri,progresiv se amplifica si se
radicalizeaza ,creind un spatiu conflictualireconciliabil=problema nationala
se dezvolta ca problema sociala fundamentala;
-idealul national este primordial
-angrenata in trend modernizator ,comunitatea romaneasca amplifica
propriul spatiu de manifestare antidominator si ii confera o forta
suplimentara.

Istorie sociala