Obiecție la decizia de a impozita

contractele de muncă part-time cu

același cuantum datorat pentru cele full-
time.

Eseu argumentativ

Silvia Rinciog
Anul I, grupa 353
Ca răspuns la un „trend” al angajatorilor privați de a evita plata impozitelor către stat, guvernul României
a adoptat, la 15 iulie 2022, ordonanța de urgență numărul 16, menită sădescurajeze acel tip de
comportament.
Cum se angajau agenții comerciali în evaziune fiscală? Încheind contracte de muncă ce nu reflectau
timpul real de activitate al angajatului.
Spre exemplu, o firmă de curățenie putea încheia cu o persoană fizică un contract de muncă pentru două
sau patru ore de activitate zilnică, plătind taxele aferente acestui salariu. În fapt, același angajator îi cerea
persoanei anterior menționate munca timp de opt ore pe zi, plătind-o corespunzător, însă „la negru”,
neplătind casieriei statale taxele aferente diferenței de patru ore lucrate de angajat.

Cum își propune noua normă legislativă să rezolve dificultatea fiscală expusă anterior?
Conformordonanței de urgență numărul 16 din 15 iulie 2022pentru modificarea și completarea
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-
fiscale, articolul 68,nu vor mai exista contracte de muncă part-time impozitate sub nivelul celor
remunerate cu salariul minim pe economie 1. Cu alte cuvinte, pentru fiecare contract part-time
remunerat sub nivelul salariului minim pe economie, angajatorii trebuie să plătească statului
taxele aferente acestuia din urmă.

Să luăm un exemplu: În 2023, salariul minim bruteste de 3000lei. (Salariul minim pe economie
se stabilește mereu pentru un regim de muncă full time.) Taxele care trebuie plătite statului
pentru acest salariu au valoarea de aproximativ 1100 lei (45% din salariul brut).
În cazul în care un angajator încheie un contract de muncă part-time (4h) remunerat cu, să zicem,
jumătate din cuantumul salariului minim în regim full time (1500 lei), ne-am aștepta ca taxele
scadente pentru el să fie jumătate din cele menționate anterior, adica 550 lei.
Noua ordonanță cere însă ca vistieria tării să primească în continuare 1100 lei în taxe, diferența
fiind suportată de angajator.

Putem vedea cum o astfel de lege dezavantajează agenții comerciali care încheie contracte de
muncă part-time cu salarii la limita de jos a pieței: Ei sunt nevoiți acum să plătească taxe
corespunzătoare unui regim de opt ore de muncă, indiferent dacă se bucură de acestea sau numai
de șase, patru sau două. Logic vorbind, nicio întreprindere nu poate dori acest lucru.
1
„ORDONANȚĂ nr. 16 din 15 iulie 2022 pentru...” (2022).
Motiv pentru care, imediat după introducerea măsurii, mii de contracte de muncă part-time au
fost desfăcute. 2

Nu putem ști dacă toți angajații „la gri” au trecut la contracte „oneste”, full time. Putem însă fi
siguri că cei care lucrau în mod autentic un număr redus de ore pe zi și nu și-au permis, ei sau
angajatorul lor, să adopte o normă de lucru întreagă, au fost dați afară.

Consider această ordonanță de urgență (acum devenită lege) o acțiune iresponsabilă din partea
guvernului țării. Argumentele pe care le aduc acestei perspective sunt următoarele:

În primul rând, noua lege vizează o categorie de persoane vulnerabile: Cei care se susțin din
salariul minim pe economie. Atunci când legiferăm în legătură cu o clasă de persoane
vulnerabile, ar trebui să cântărim extrem de bine eventualele beneficii contra costurilor.

Beneficiul scontate prin adoptarea normeieste eliminarea muncii „la gri”. Presupunem că multe
din contractele încheiate pentru două ore pe zi, de exemplu,au în spate un regim de lucru de opt
ore. 3
Costurile care trebuie avute în vedere sunt persoanele ce lucrează în mod onest numai patru sau
două ore, care vor fi date afară. Putem fi aproape siguri că aceștia își vor pierde jobul, pe când de
eliminarea muncii la negru nu putem fi siguri.
Pe de o parte, o firmă care are, de exemplu trei angajați cu o normă de patru ore va alege,
probabil, să îi concedieze pe toți sau pe doi dintre ei, și să aducă în loc un angajat cu normă
întreagă, fiindcă acea întreprindere are realmente nevoie de 12h de muncă, indiferent în ce
format. Logica îi va dicta să aleagă formatul taxat cel mai puțin.
Pe de altă parte, presupunem că o firma care operează cu, să zicem, 12 angajați cu contracte „gri”
chiar are nevoie de toți cei 12, pentru opt ore de muncă fiecare, și nu își va permite să concedieze
personalul. Va alege, așadar, să transofrme contractele iluzorii de 2h pe zi în contracte reale de
8h pe zi.

2
Barbuta, F. (2022). „Suprataxarea part-time: măsură...”.HotNews.ro.
3
REDACTIA STARTUPCAFE.RO. (2022). „Explicația ministrului Finanțelor…”.Startup Cafe.
Ipoteza este posibilă, însă în niciun caz sigură. Contractele „gri” pot fi transofrmate în contracte
„albe”, dar la fel de bine pot fi transformate și într-unele complet „negre”.Până la urmă, o
întreprindere înclinată spre evaziune fiscală poate alege, pur și simplu, să joace un joc „mai dur”,
în aceeași „direcție”.

Rezultă din expunerea de mai sus că legea va duce în mod foarte probabil la concedierea
angajaților part-time onești și la mai puțin probabila reglementare a muncii la gri. Dat fiind că
vorbim despre persoane vulnerabile prin remunerația lor la limita de jos a pieței, a adopta un act
normativ care îi dezavantajează grav pe supușii legii și nu garantează că rezolvă problema pe
care își propune să o rezolve cu cel puțin aceeași probabilitate sau cu una mai mare decât cea cu
care anticipăm prejudiciul expus mai devreme, legea este iresponsabilă.

În al doilea rând, ordonanța de urgență numarul 16 nu adresează deloc munca „la negru”. Dacă
avem un număr atât de mare de contracte „gri” încât să merite sacrificați majoritatea lucrătorilor
part-time autentici, probabil avem și mai multă muncă „neagră”. Consider că ar trebui întâi
rezolvată aceasta.

În al treilea rând, consider că unul din motivele pentru care există muncă „la negru” și „gri” este
corupția cu care se administrează banii publici, lucru ce scade încrederea populației în și
respectul ei pentru instituțiile de stat, inclusiv pentru sistemul de taxare. Poate că frecvența cu
care se schimbă borduri, se plantează panseluțe și încetineala cu care se reasfaltează trotuarul
rașchetat de pe o arteră principală a capitalei (6 luni „and counting” pentru o porțiune însemnată
a bd.-ului Kisseleff) sunt direct proporționale cu dorința antreprenorilor de a comite evaziune
fiscală.

În concluzie, consider că maximizarea încasărilor în contul bugetului de stat prin ordonanța de

urgență numărul 16 au fost prioritizate exclusiv, proponenții ei neținând cont suficient de mult de
cei dezavantajați prin ea.
Bibliografie
Barbuta, F. (2022). Suprataxarea part-time: măsură bazată pe o minciună? Unde sunt cei 300.000
„mutați” pe normă întreagă? Ce spun cifrele. HotNews.ro. Retrieved from
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-25752777-supra-taxarea-part-time-masura-
luata-minciuna-unde-sunt-cei-300-000-transformati-norma-intreaga-arata-datele-cele-vechi-
cele-noi.htm
ORDONANȚĂ nr. 16 din 15 iulie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale. (2022). Retrieved from
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/257589
REDACTIA STARTUPCAFE.RO. (2022). Explicația ministrului Finanțelor pentru suprataxarea salariilor part-
time: „Persoanele plătite cu două ore nu trăiesc din două ore”. TVA, impozitul la micro,
dividende - Ordonanța de modificare a Codului fiscal, adoptată de Guvern. Startup Cafe.
Retrieved from https://www.startupcafe.ro/taxe/ordonanta-moodificari-cod-fiscal-adoptata-
guvern-salarii-part-time-tva-impozit-micro-dividende