Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Liceul Teoretic Novaci

Filiera :Tehnologică

Profil: Servicii

Specializarea: Tehnician în activitati economice

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENŢELOR PROFESIONALE

NIVEL IV

PROFESOR COORDONATOR: ABSOLVENT:

REDECA-LĂCĂTUȘU AMELIA

NOVACI

-2023–

1
 Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Liceul Teoretic Novaci

Filiera: Tehnologică

Profil :Servicii

Specializarea :Tehnician în activitați economice

BALANTA DE VERIFICARE

SC.ALPHA IMPREX .SRL

PROFESOR COORDONATOR: ABSOLVENT:

REDECA-LĂCĂTUȘU AMELIA

NOVACI

-2023 –

2
 CUPRINS:

ARGUMENT…………………………………………………………………………4

CAPITOLUL I: PREZENTARE SC. ALPHAI MPEX .SRL. ………………..... . 5

1.1.Scurt istoric: denumire, sediu, durata de functionare........................................5

CAPITOLUL II: Balanta de verificare …………………………………………….6

 Continutul economic. Rol……………………………………………..6

 Trasaturile impozitului pe salariu……………………………………..7

 Principiile impunerii salariilor………………………………………...8

 Elemente tehnice ale impozitului pe salarii..........................................10

 Dubla impunere si metodele de evitare ale acesteia.............................12

CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ PRIVIND BALANTA DE VERIFICARE.

4.1 Determinarea si virarea balantei de verificare la SC ALPHA IMPEX .

SRL................................................................................................………………...18

CONCLUZII........................................................................................…………….25

Bibliografie………………………………………………………………………...26

3
 ARGUMENT

. Activitatea unităţilor economice, concretizată în procesele de aprovizionare, producţie şi

desfacere, determină raporturi economico-juridice privind datorii şi drepturi de creanţă faţă de
furnizori, clienţi, personal angajat, stat, asigurările sociale, unităţile din cadrul grupului, asociaţi,
acţionari, diverşi debitori şi creditori.

Aceşti parteneri cu care un agent economic intră în relaţii directe şi indirecte sunt cunoscuţi
sub denumirea generică de „terţi”.

Relaţiile ce se stabilesc între întreprindere şi terţi generează anumite drepturi şi obligaţii,

creanţe şi datorii care duc la o modificare permanentă a structurii patrimoniului şi la o continuă
transformare a sa.

Evidenţierea în contabilitate a datoriilor şi creanţelor este necesară deoarece, în general

decontarea, respectiv achitarea datoriilor şi încasarea drepturilor de creanţă se realizează în principiu
prin intermediul unităţilor bancare, ulterior efectuării operaţiilor economice.

Desfăşurarea oricărei activităţi, a oricărui proces de producţie, este de neconceput fără

intervenţia forţei de muncă. Forţa de muncă, ca rezultantă a capacităţilor fizic şi intelectuale ale
omului are rolul de a acţiona împreună cu mijloacele de muncă asupra obiectelor muncii în vederea
transformării lor în produse, lucrări şi servicii destinate consumului individual sau productiv.

- verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate;

- controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica;
- intocmirea situatiilor financiare si raportarilor contabil stabilite potrivit legii.

Balanta de verificare se intocmeste cel putin la incheierea exercitiului financiar, la

termenele de intocmire a situatiilor financiare, a raportarilor contabile, precum si la finele perioadei
pentru care entitatea trebuie sa intocmeasca declaratia privind impozitul pe profit/venit, potrivit legii.
 

4
 CAPITOLUL I: PREZENTARE SC. ALPHA IMPEX. SRL
1.1.Scurt istoric: denumire, sediu, durata de functionare

ALPHA IMPEX este rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România și
cu un ritm de creștere încă neegalat în această țară. In iunie 2009, aceasta a devenit și prima retea de
la noi cu mai mult de 1000 de magazine, amplasate în aproape 300 de localități din toate județele și
municipiul București. Din decembrie 2018, rețeaua este detinută de Mid Europa Partners, unul
dintre principalele fonduri de investiții de pe piețele în creștere din Europa Centrală și de Sud Est.
Mid Europa a preluat ALPHA IMPEX de la fondul de investiții Enterprise Investors prin cea mai
mare tranzacție din retailul românesc de până acum, contra sumei record de 400 milioane euro.

Mid Europa are o experiență deosebită în domeniile healthcare și retail, deținând printre
altele, reputatele centre medicale Regina Maria din România și, până anul trecut, lanțul de
supermarketuri Zabka, cu peste 3200 de magazine, în Polonia. Pe timpul cât a deținut-o, a crescut
această rețea într-un ritm de peste 400 de magazine pe an.

Rețeaua ALPHA se dovedește extrem de flexibilă și inovatoare, operând cu magazine în

format Standard, IMPEX și BARDI. Prin formatul IMPEX, ALPHA a devenit primul retailer care se
adrezează consecvent zonelor din afara marilor aglomerări urbane.

Incă de la începutul anului 2018, ALPHA se clasează printre primii trei angajatori din retailul
românesc, cu peste 15000 de angajați care își desfășoară activitatea promovând valorile companiei:
Încredere, Implicare, Pasiune.

Aproape 700.000 de clienți calcă pragul magazinelor ALPHA în fiecare zi pentru a se bucura
de cele până la 5000 de produse puse la îndemana cumpărătorilor la unele dintre cele mai bune
prețuri de pe piață.

ALPHA încurajează producția locală, circa 80% din sortiment fiind produs în România.
Succesul rețelei se datorează și numărului din ce în ce mai mare de branduri proprii, care tind să se
apropie de 20% din totalul produselor.

5
 CAPITOLUL II: BALANTA DE VERIFICARE

2.1. Continutul economic. rol

Balanta de verificare este documentul contabil folosit pentru verificarea exactitatii

inregistrarilor contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea
analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc situatiile financiare.

Balanta de verificare a conturilor sintetice, precum si balantele de verificare ale conturilor analitice
se intocmesc cel putin anual, la incheierea exercitiului financiar sau la termenele de intocmire a
situatiilor financiare periodice, la alte perioade prevazute de actele normative in vigoare, si ori de
cate ori se considera necesar
Ce cuprinde balanta de verificare si la ce serveste?
Balanta de verificare cuprinde pentru toate conturile unitatii urmatoarele elemente:
simbolul si denumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi aplicabil, soldurile initiale sau
totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente, dupa caz, rulajele curente debitoare si
creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare sau creditoare.

Balanta de verificare serveste la:

- verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate;

- controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica;
- intocmirea situatiilor financiare si raportarilor contabil stabilite potrivit legii.

Balanta de verificare se intocmeste cel putin la incheierea exercitiului financiar, la termenele de

intocmire a situatiilor financiare, a raportarilor contabile, precum si la finele perioadei pentru care

6
entitatea trebuie sa intocmeasca declaratia privind impozitul pe profit/venit, potrivit legii.
 

Balanta de verificare cuprinde urmatoarele elemente:

- simbolul si denumirea conturilor;

- soldurile initiale debitoare si creditoare;
- totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente, dupa caz;
- rulajele curente debitoare si creditoare; totalul rulajelor debitoare si creditoare, dupa caz;
- totalul sumelor debitoare si creditoare; soldurile finale debitoare sau creditoare.

 
Intocmirea balantei de verificare

Balanta de verificare se intocmeste de regula lunar si ori de cate ori este necesar, in scopul verificarii
exactitatii inregistrarilor efectuate.

Pentru intocmirea balantei de verificare este necesar sa se realizeze urmatoarele lucrari, dupa cum
urmeaza:

- toate documentele justificative ce consemneaza operatii economice se conteaza si se inregistreaza

in ordine cronologica in registrul - jurnal;

- se trec toate operatiile din registrul jurnal in registrul Cartea Mare (sau fise de conturi), adica din
evidenta cronologica in evidenta sistematica;

- se totalizeaza sumele din debitul si creditul fiecarui cont deschis in registrul cartea mare si se
determina soldurile finale ale acestora;

- se transcriu datele din conturile deschise in evidenta sistematica (solduri initiale, rulaje, total sume,
solduri finale) in formularul de balanta de verificare;

7
- se totalizeaza colanele balantei de verificare si se verifica egalitatile dintre coloanele perechi,
proprii balantei. Se verifica, de asemenea, daca totalul rulajelor stabilite in cadrul balantei de
verificare este egal cu totalul rulajelor din registrul jurnal.

Pentru exemplificarea modului de intocmire a balantei de verificare se prezinta in continuare un

model, pornindu-se de la operatiile economice ce trebuiesc inregistrate in contabilitate.

In teoria si practica contabilitatii se folosesc mai multe criterii de clasificare a balantelor de

verificare, dintre care principalele sunt:

- dupa felul conturilor pe care le contin;

- dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind;

- dupa continutul si forma grafica de prezentare.

a) Dupa felul conturilor pe care le contin, balantele de verificare se grupeaza în:

- balante ale conturilor sintetice;

- balante ale conturilor analitice.

Balantele de verificare ale conturilor sintetice sau generale se întocmesc numai valoric pe baza
datelor preluate din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite în contabilitatea
curenta a unei unitati într-o anumita perioada de gestiune.

Balantele de verificare ale conturilor analitice se întocmesc, cu date cantitative si valorice, (pentru
conturile care înregistreaza elemente de natura stocurilor) sau numai valorice (pentru anumite con-
turi, ca de exemplu 411 Clienti, 401 Furnizori, etc.), pe baza datelor preluate din conturile analitice,
separat pentru fiecare cont sintetic care a fost desfasurat pe conturi analitice. Sub aspectul momentu-
lui asemenea balante de verificare se întocmesc înainte de balanta de verificare a conturilor sintetice
sau generala, motiv pentru care se mai numesc si balante de verificare auxiliare sau secundare.

Spre deosebire de balanta de verificare a conturilor sintetice, care este una singura la nivelul unitatii
patrimoniale, numarul balantelor de verificare ale conturilor analitice, depinde de numarul conturilor

8
sintetice care au fost desfasurate pe conturi analitice. Exemplu de conturi sintetice care se dezvolta în
conturi analitice si pentru care se întocmesc balante de verificare analitice: 301 "Materii prime", 302
"Materiale consumabile", 401"Furnizori", 411"Clienti", etc.

b) Dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind sau al continutului lor, balantele de verificare se

împart în:

- balante de verificare cu o egalitate (fie balanta sumelor, fie balanta soldurilor);

- cu doua egalitati;

- trei egalitati;

- cu patru egalitati.

Din motive de simplificare, pentru conturile analitice se întocmeste, în cele mai multe cazuri, balanta
soldurilor.

Balanta de verificare a sumelor cuprinde doua coloane, una pentru total sume debitoare si alta pen-
tru total sume creditoare ale conturilor din registrul cartea mare, la data întocmirii ei, între care tre-
buie sa existe egalitatea:

Totalul sumelor debitoare (TSD) = Totalul sumelor creditoare (TSC)

Totalul sumelor debitoare se compune din soldurile initiale debitoare de la începutul anului plus ru-
lajele debitoare ale conturilor de la începutul anului si pâna la data întocmirii balantei de verificare.

Totalul sumelor creditoare se compune din soldurile initiale creditoare de la începutul anului plus ru-
lajele creditoare ale conturilor de la începutul anului si pâna la data întocmirii balantei de verificare.

Înscrierea elementelor respective (totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare) se

efectueaza separat, pentru fiecare cont în parte.

Balanta de verificare a soldurilor este asemanatoare cu balanta de verificare a sumelor, cu deose-

birea ca în locul celor doua coloane perechi de sume, cuprinde doua coloane perechi de solduri, una

9
pentru soldurile finale debitoare si cealalta pentru soldurile finale creditoare, prin a caror totalizare
trebuie sa rezulte egalitatea:

Total solduri finale debitoare = Total solduri finale creditoare

Modelul unei astfel de balante de verificare este urmatorul:

  Balanta de verificare cu o egalitate (balanta soldurilor)

Nr.crt. Simbol Denumirea Soldurifinale

 
cont conturilor
      Debitoare Creditoare  
1. 101 "Capital social" - 2.490.000 
2. 21X "Imobilizari corporale" 1.500.000-  
3. 301 "Materii prime" 600.000    
4. 302 "Materiale consumabile" 60.000   
5. 401 "Furnizori" - 270.000 
6. 411 "Clienti" 400.000    
7. 461 "Debitori diversi" 30.000   
8. 5121 "Conturi la banci în lei" 220.000   
9. 5311 "Casa în lei" 20.000   
10. 5191 "Credite bancare pe termen scurt"   70.000 
  TOTAL 2.830.000 2.830.000

 A) Funcţia de verificare a exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi.

 
   Această funcţie constă în controlul şi identificarea erorilor de înregistrare în conturi, prin inter-
mediul diferitelor egalităţi valorice care trebuie să existe în cadrul balanţei de verificare, precum şi

10
prin intermediul unor corelaţii valorice stabilite cu ajutorul ei. Înregistrarea greşită a unor operaţii
economice ca urmare a nerespectării principiului dublei înregistrări, trecerea eronată a sumelor din
Registrul Jurnal în Registrul Cartea Mare şi de aici în balanţă, efectuarea unor calcule greşite în for-
mulele contabile complexe, stabilirea eronată a rulajelor şi a şoldurilor conturilor, determină inegal-
ităţi între totalurile balanţei, care se semnalizează cu ajutorul ei, fapt ce îi conferă caracterul unui in-
strument de verificare, de control. Lipsa unei egalităţi valorice sau a unor corelaţii constituie dovada
existenţei unor erori, care trebuie să fie identificate şi corectate. Deşi în condiţiile utilizării calcula-
toarelor electronice în munca de contabilitate creşte exactitatea calculelor, funcţia de control a bal-
anţei de verificare se menţine, iar corelaţiile pe care se bazează, servesc la prevederea unor chei de
control în programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a datelor.
 
   B) Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi bilanţ
   Balanţa de verificare concentrează informaţiile din toate conturile folosite în contabilitatea curentă
a unităţii. Această legătură se concretizează în faptul că datele din bilanţul anual reprezintă soldurile
finale ale conturilor, preluate din balanţa de verificare prelucrate şi grupate conform necesităţilor de
întocmire a bilanţului. Şoldurile iniţiale ale conturilor la începutul anului sunt preluate din bilanţul
anual, potrivit principiului intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu care trebuie să
corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent.
   C) Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi cele analitice
 
   Această funcţie constă în întocmirea unor balanţe de verificare ale conturilor analitice pentru
fiecare cont sintetic care se desfăşoară pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balanţe se controlează
concordanţa care trebuie să existe între datele înregistrate în contul sintetic şi conturile sale analitice.
 
   D) Funcţia de centralizare a existenţelor, mişcărilor şi transformărilor elementelor patrimo-
niale
   Gruparea şi centralizarea datelor înregistrate în conturi cu ajutorul balanţei de verificare oferă con-
ducerii unităţilor posibilitatea de a cunoaşte totalul modificărilor intervenite în volumul şi structura
patrimoniului economic, rezultatele financiare obţinute în urma activităţilor desfăşurate etc..
   Cuprinzând, sub forma centralizată, toate datele privitoare la existenţele şi mişcările elementelor
patrimoniale înregistrate în conturile sintetice şi analitice, pe o anumită perioadă de timp, balanţa de
verificare asigură compararea datelor de la începutul unei perioade de gestiune cu cele de la sfârşitul

11
ei şi cu alte perioade de gestiune expirate. Astfel, se pot stabili schimbările produse în mărimea şi
structura patrimoniului economic, eficienţa plasării resurselor etc..
   E) Funcţia de analiză a activităţii economice
   Balanţa de verificare are un rol deosebit de important în analiza situaţiei economico – financiare pe
perioade scurte de timp, şi în intervalul dintre două bilanţuri, fiind astfel, singurul instrument care
furnizează informaţiile necesare conducerii operative a unităţilor patrimoniale. Această analiză are
anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza bilanţului contabil, cu ajutorul
balanţelor de verificare obţinându-se un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile.

Balanţa de verificare cu o singură egalitate

   Balanţa de verificare cu o egalitate se prezintă în două variante: fie ca balanţă a sumelor, fie ca bal-
anţă a şoldurilor. Ea cuprinde numai o singură egalitate:
   Totalul sumelor debitoare   =   Totalul sumelor creditoare
       (∑Tsd)                 (∑Tsc)
 
Sau:
   Totalul soldurilor finale      =   Totalul soldurilor finale
   Debitoare    (∑Sfd)          creditoare (∑Sfc)
Balanţa de verificare a conturilor cu două egalităţi
 
   Denumită şi balanţa sumelor şi a şoldurilor rezultă din combinarea balanţei sumelor cu balanţa
şoldurilor. Ea cuprinde patru coloane, două pentru totalul sumelor debitoare şi creditoare şi două
coloane pentru soldurile finale, debitoare şi creditoare.
   Egalităţile sunt:
1)    Totalul sumelor debitoare   =   Totalul sumelor creditoare
       (∑Tsd)                 (∑Tsc)
 
2)    Totalul soldurilor finale      =   Totalul soldurilor finale
   Debitoare    (∑Sfd)          creditoare (∑Sfc)
   3) Balanţa de verificare a conturilor cu trei egalităţi
 

12
   Balanţa de verificare a conturilor cu trei egalităţi se caracterizează prin separarea soldurilor iniţiale
de rulajele lunii curente. Ea se întocmeşte în două variante:
balanţă tabelară;
balanţă de verificare şah.
 
   Balanţa de verificare cu trei egalităţi a fost concepută pentru sporirea proprietăţilor informative ale
balanţelor de verificare cu una şi cu două egalităţi. Pe baza ei se pot stabili următoarele egalităţi:
1) Totalul soldurilor iniţiale      =   Totalul soldurilor iniţiale
Debitoare    (∑Sid)          creditoare    (∑Sic)
             
2) Totalul rulajelor debitoare      =   Totalul rulajelor creditoare
       (∑Rd)                 (∑Rc)
 
3) Totalul soldurilor finale      =   Totalul soldurilor finale
Debitoare    (∑Sfd)          creditoare    (∑Sfc)
   În plus, cu ajutorul acestei balanţe de verificare se poate stabili şi următoare corelaţie: totalul rula-
jelor din balanţa de verificare trebuie să fie egal cu totalul rulajelor din evidenţa cronologică (din
Registrul Jurnal). Cu toate avantajele pe care le oferă balanţa de verificare cu trei egalităţi în formă
tabelară, faţă de balansa de verificare cu două egalităţi, ea prezintă şu neajuns, şi anume: deşi redă
volumul valoric al activităţii desfăşurate într-o perioadă de gestiune, nu reflectă natura operaţiilor
efectuate.
   Pentru înlăturarea acestui neajuns se foloseşte balanţa de verificare cu trei egalităţi în forma şah.
Aceasta permite şi redarea corespondenţei conturilor în care s-au înregistrat operaţiile economice în
funcţie de conţinutul lor economic.
   Balanţa de verificare şah se prezintă sub forma unei table de şah, întocmită după principiul ma-
triceal. Cu ajutorul ei se obţin aceleaşi trei egalităţi, cu deosebirea că aceste trei egalităţi nu se mai
obţin între totalurile coloanelor perechi, ci la întretăierea rândurilor cu coloanele, în care rulajele din
perioada curentă se înscriu pe conturi corespondente.
 
   4) Balanţa de verificare a conturilor cu patru egalităţi

13
   Această balanţă reprezintă o combinare a balanţei de sume şi şolduri cu balanţa de rulaje lunare cu
şolduri iniţiale. Din acest motiv, ea mai poartă denumirea de balanţa de rulaje lunare cu sume prece-
dente. Cu ajutorul ei se obţin următoarele egalităţi:
 
1) Totalul sumelor debitoare         Totalul sumelor creditoare
Din balanţa (perioada)       =   din balanţa (perioada)
Precedentă (∑Tsdp)             precedată    (∑Tscp)
 
2) Totalul rulajelor debitoare      =   Totalul rulajelor creditoare
Ale lunii curente (∑Rd)          ale lunii curente (∑Rc)
 
3) Totalul sumelor debitoare la   =   Totalul sumelor creditoare la
Data întocmirii balanţei         data întocmirii balanţei
       (∑Tsdf)                 (∑Tscf)
 
4) Totalul soldurilor finale      =   Totalul soldurilor finale
Debitoare    (∑Sfd)          creditoare    (∑Sfc)
 
   Balanţa de verificare cu patru egalităţi se întocmeşte în două variante, care iau naştere din conţinu-
tul diferit al primelor coloane, astfel:
   A) în cazul lunii ianuarie, balanţa de verificare cu patru egalităţi cuprinde soldurile iniţiale deb-
itoare şi creditoare, iar egalitatea se stabileşte între aceste totaluri ale şoldurilor iniţiale debitoare şi
creditoare;
   B) la sfârşitul celorlalte luni ale anului, primele două coloane conţin date privind totalul sumelor
precedente debitoare şi creditoare.
   Cu toate avantajele pe care le prezintă faţă de celelalte balanţe de verificare, balanţa conturilor cu
patru egalităţi are următorul neajuns: nu reflectă rulajele conturilor din lunile precedente. Acestea
sunt cumulate cu soldurile iniţiale de la începutul anului.
   Înlăturarea acestui neajuns s-ar putea realiza prin întocmirea unei balanţe de verificare cu cinci
egalităţi.

14
Operaţiile economice care se realizează zi de zi într-o unitate economică se înregistrează în conturi.
În orice moment al activităţii economice, fiecare cont în parte pune în evidenţă situaţia elementelor
patrimoniale: existenţele la începutul perioadei, creşterile, micşorările, totalul mişcărilor cumulate de
la începutul anului, dar şi existenţele finale.
   Necesităţile de conducere, control şi analiză a activităţii unităţilor patrimoniale impun gener-
alizarea şi prezentarea, într-un tablou de ansamblu, a întregii activităţi desfăşurate. Metoda contabil-
ităţii impune ca periodic, şi în mod obligatoriu cu ocazia elaborării bilanţului, să se facă verificarea
exactităţii înregistrărilor făcute în contabilitate, cât şi a calculelor efectuate cu ocazia determinării ru-
lajelor, sumelor totale şi a şoldurilor conturilor.
   Balanţa de verificare sau balanţa conturilor este un procedeu specific al metodei contabilităţii
care asigură verificarea exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi, legătura dintre con-
turile sintetice şi bilanţ, legătura dintre conturile sintetice şi conturile analitice, precum şi cen-
tralizarea datelor contabilităţii curente. Balanţa de verificare se prezintă sub forma unei situaţii
tabelare, în care se înscriu datele valorice preluate din conturi.
   În cadrul balanţei de verificare se obţin anumite egalităţi structurale şi globale proprii dublei înreg-
istrări şi corespondenţei conturilor.
   Aceste egalităţi exprimă un echilibru permanent între aceste date, de unde provine şi denumirea
de” balanţă”. Balanţa de verificare conţine toate conturile folosite de o unitate patrimonială, fiecare
cont fiind înscris cu şoldul iniţial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor şi şoldul final de la
sfârşitul lunii pentru care se încheie balanţa respectivă. Legea contabilităţii prevede că” pentru verifi-
carea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor se întocmeşte, lunar, balanţa de verificare”

Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nastere din continutul
diferit al primelor coloane, astfel:

a) in cazul lunii ianuarie, balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare
si creditoare, iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si credi-
toare;

b) la sfirsitul celorlalte luni ale anului, primele doua coloane contin date privind totalul sumelor
precedente debitoare si creditoare.

15
Cu toate avantajele pe care le prezinta fata de celelalte balante de verificare, balanta conturilor cu pa-
tru egalitati are urmatorul neajuns: nu reflecta rulajele conturilor din lunile precedente. Acestea sunt
cumulate cu soldurile initiale de la inceputul anului.

Inlaturarea acestui neajuns s-ar putea realiza prin intocmirea unei balante de verificare cu cinci egali-
tati.

In plus, cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoare corelatie: totalul rula-
jelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica (din
Registrul Jurnal). Cu toate avantajele pe care le ofera balanta de verificare cu trei egalitati in forma
tabelara, fata de balansa de verificare cu doua egalitati, ea prezinta su neajuns, si anume: desi reda
volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor
efectuate.

Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma sah.
Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in
functie de continutul lor economic.

Balanta de verificare sah se prezinta sub forma unei table de sah, intocmita dupa principiul ma-
triceal. Cu ajutorul ei se obtin aceleasi trei egalitati, cu deosebirea ca aceste trei egalitati nu se mai
obtin intre totalurile coloanelor perechi, ci la intretaierea randurilor cu coloanele, in care rulajele din
perioada curenta se inscriu pe conturi corespondente.

Operaţiile economice care se realizează zi de zi într-o unitate economică se înregistreazăîn conturi.

În orice moment al activităţii economice, fiecare cont în parte pune în evidenţăsituaţia elementelor
patrimoniale: existenţele la începutul perioadei, creşterile, micşorările,totalul mişcărilor cumulate de
la începutul anului, dar şi existenţele finale. Necesităţile de conducere, control şi analiză a activităţii
unităţilor patrimoniale impungeneralizarea şi prezentarea, într-un tablou de ansamblu, a întregii
activităţi desfăşurate. Metoda contabilităţii impune ca periodic, şi în mod obligatoriu cu ocazia
elaborării bilanţului, să se facăverificarea exactităţii înregistrărilor făcute în contabilitate, cât şi a
calculelor efectuate cu ocaziadeterminării rulajelor, sumelor totale şi a soldurilor conturilor.Am dorit
să întocmesclucrarea cu tema „ Balanţa de verificare ” tocmai datorită importanţei deosebite pe care
consider că o defineşte balanţa în cadrul procedeelor specifice contabilităţii. Balanța de verificare

16
este un procedeu specific al metodei contabilității care asigură respectarea în contabilitatea
echilibrului permanent impus de dubla înregistrare a operațiilor economice, oferind prin aceasta
garanția exactității înregistrărilor efectuate în conturi, precum și a întocmirii unor bilanțuri reale si
complete. Balanța de verificare are un rol deosebit de important în analiza situației economico -
financiare pe perioade scurte de timp, și în intervalul dintre două bilanțuri, fiind astfel, singurul
instrument care furnizează informațiile necesare conducerii operative a unităților patrimoniale. Am
realizat această lucrare deoarece consider că elementele incluse în balanțele de verificare trebuie să
reprezinte “reflectarea” imaginii unei înregistrări corecte a operațiunilor economice, obiectivul
balanțelor de verificare fiind acela de a oferi informații despre situația economico-financiară, unei
societăți, utile pentru agenții economici în luarea deciziilor economice. Lucrarea intitulată “Balanță
de verificare a înregistrărilor în conturi” cuprinde patru părți: - Capitolul I “Sistemul conturilor” -
Capitolul II “Lucrări pregătitoare întocmirii balanței de verificare” - Capitolul III “Balanțele de
verificare a înregistrărilor în conturi” - Capitolul IV “Particularități privind întocmirea balanței de
verificare la Sc Dami Prod Srl” În primul capitol al lucrării mi-am propus să prezint sistemul
conturilor efectuând, în acest sens, o prezentare generală a necesității conturilor, regulamentul lor de
funcționare, precum și o conexiune între conturi și balanța de verificare.

17
 CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ PRIVIND BALANTA DE VERIFICARE.

4.1 Determinarea si virarea balantei de verificare la SC ALPHA IMPEX . SRL:

Situatia initiala a unei intreprinderi se prezinta intr-un bilant cu 14 posturi de activ si 13 de

pasiv.Dupa deschiderea conturilor de activ si de pasiv ,se vor prezenta in jurnal un numar de 10 operatiuni
economice pentru care se va indica egalitatea contabila corespunzatoare .Dupa inregistrarea cronologica, se
va proceda la sistematizarea soldurilor initiale si a miscarilor din cursul lunii in Cartea mare , pe baza careia
se va intocmi balanta de verificare cu patru serii de egalitati.

  BILANT INITIAL

ACTIV PASIV
DENUMIREA  POSTULUI SUME DENUMIREA POSTULUI

1.Terenuri 70.000 1.Cap soc nevarsat 10.000

2.Constructii 80.000 2.Cap soc varsat 109.000
3.Mob,ap birotica,echip de 20.000 3.Prime de capital 8.000
protectie a valorilor umane si
materiale si alte active
corporale
4.Materiale consumabile 2.000 4.Rezerve 11.000
5.Mat de nat ob de inventar 3.000 5.Profit 12.000
6.Marfuri 40.000 6.Amort constructii 25.000
20320d321u
7.Ambalaje 3.000 7.Amort altor imob corporale 12.000

18
8.Clienti 25.000 8.Furnizori 26.000
9.Dec cu asoc priv actionarii 10.000 9.Furnizori de imobilizari 20.000
10.Debitori diversi 2.000 10.Personal-salarii datorate 40.000
11.Ct la banci in lei 30.000 11.Asigurari sociale 11.000
12.Casa in lei 4.500 12.Ajutor de somaj 1.000
13.Acreditive 3.500 13.TVA de plata 11.000
14.Avansuri de trezorerie 3.000

TOTAL ACTIV 296.000 TOTAL PASIV 296.000

10 OPERATIUNI :

1. S-a incasat de la asociati numerara in valoare de 10.000 lei reprezentand partile sociale subscrise  dar
inca nevarsate.
2. S-a inregistrat cresterea capitalului subscris varsat de asociati cu valoarea partilor sociale subscrise si
varsate in numerar.

3. Conform extrasului de cont si contractului de imprumut s-a primit de la BCR un credit bancar pe ter-
men scurt in valoare de 20.000 lei.

4. Conform extrasului de cont s-a achitat prin virament factura unui furnizor de marfuri in valoare de
9.000lei.

5. Societatea comerciala a subscris 2.000 de actiuni ce vor fi cumparate la valoarea de emisiune de 10

lei/actiune si care reprezinta 10% din capitalul societatii emitente .La subscriere a fost varsata 50%
din valoarea actiunilor subscrise , iar diferenta de 50% urmeaza a fi varsata peste 3 luni.

6. S-a inregistrat justificarea avansului de trezorerie primit de administratorul societatii in valoare de

2.000 lei prin achitarea unei obligatii catre un furnizor de marfuri in valoare de 1.900 lei si prin depu-
nerea la casierie a diferentei neutilizate de 100 lei

7. In favoarea unui furnizor de marfuri A s-a emis un bilet la ordin pentru suma de 5.000 lei prin care s-
a amanat cu 3 luni o obligatie scadenta fata de acesta in valoare de 4.500 lei diferenta de 500 lei re-
prezentand dobanda datorata.

8. Conform semnaturilor din statul de salariu s-a inregistrat achitarea ,sin sumele nete cuvenite salariati-
lor in valoare totala de 1.500 lei , a sumei de 1.450 lei, diferenta de 50 lei reprezentand salarii neridi-
cate in termen.

19
 9. Se depune din casierie la banca suma de 3.000 lei

10. Se va reduce capitalul social cu suma de 2.000 lei care se va rambursa actionarilor.

Situatia in Registrul- Jurnal :                                                                                                     

1. % =891 70.000 296.000

211 80.000 10.000

212 20.000 109.000

214 2.000 8.000

302 3.000 11.000

303 40.000 12.000

371 3.000 25.000

381 25.000 12.000

4111 10.000 26.000

456 2.000 20.000

461 30.000 40.000

5121 4.500         11.000

5311 3.500 1.000

5411 3.000 11.000

296.000
542

Inregistrat descompurea activului in conturi

2. 891=%

20
 1011

1012

104

106

121

2812

2814

401

404

421

431

437

4423
Inregistrat descompunerea pasivului in conturi
3. 5311=456 10.000 10.000

Incasat de la asociati numerar in valoare de  10.000 lei

4. 1011=1012 10.000 10.000

Inregistrat cresterea cap soc varsat  de asociati cu

suma de 10.000 lei
5. 5121=5191 20.000 20.000

Inregistrat primirea de la BCR a unui credit bancar pe

termen scurt in valoare de 20.000
6. 401=5121 9.000 9.000

21
 Achitat obligatia fata de furnizor de marfuri in valoare
de 9.000lei din ct disponibil
7. 263=% 2.000 1.000

            5121 1.000

         269

Inreg achizitionarea de actiuni care reprez imobilizari

financiare sub forma de interese de participare cu plata
imediata prin ct de disponibil a 50% din costul de
achizitie
8. %=403 1.900 2.000

                                401 100

                               5311
Inreg justificarea avansului dev trezorerie primit de  la
adm soc in valoare de 2.000 lei prin achitarea unei
facturi in val de 1.900 lei si depunerea la caserie a
diferentei de 100lei
9. %=403 4.500 5.000

                                 401 500

                                 471

Se emite un bilet laordin  cu val de 5.000 lei in

favoarea unui furnizor de mf pt amanarea unei
obligatii in val de 4.500 lei,diferenta de 500 lei reprez
dobanda aferenta
10. 421=% 1.500 1.450

              5311 50

22
            426

Se achita in numerar ,din totalul salariilor nete  de

1.500 lei,suma de 1.450 lei,diferenta de 50 lei reprez
salarii neridicate in termen
11. 5121=5311 3.000 3.000

Inreg depunerea sumei de 3.000 lei din caserie la

banca
12. 1012=456 2.000 2.000

Reducerea capitalului social cu suma de 2.000 lei,

rambursata actionarilor

23
                                     BALANTA DE VERIFICARE CU 4 SERII DE EGALITATI :

 SIMBOL DENUMIRE SOLD RULAJE TOTAL SUME SOLD FINAL

CONT CONT INITIAL
D C D C D C D C

1011 Cap soc nev - 100 100 - 100 100 - -

1012 Cap soc vars - 1097.5 20 100 20 1197.5 - 1177.5
104 Prime leg de cap - 80 - - - 80 - 80
106 Rezerve - 110 - - - 110 - 110
121 Profit si pierderi - 120 - - - 120 - 120
211 Terenuri 300 - - - 300 - 300 -
212 Constructii 800 - - - 800 - 800 -
214 Mob,ap bir... 200 - - - 200 - 200 -
263 Imob fin sub - - 20 - 20 - 20 -
forma de interese
de participare
269 Varsam de efect - - - 10 - 10 - 10
pt imob
financiare
2812 Amort constr - 250 - - - 250 - 250
2814 Amort altor imob - 120 - - - 120 - 120
corp
302 Materiale cons 20 - - - 20 - 20 -
303 Mat de nat ob de 30 - - - 30 - 30 -
inventar
371 Marfuri 400 - - - 400 - 400 -
381 Ambalaje 30 - - - 30 - 30 -
401 Furnizori - 260 154 - 154 260 - 106
403 Efecte de platit - - - 70 - 70 - 70
404 Furnizori de - 200 - - - 200 - 200
imobilizari

24
4111 Clienti 250 - - - 250 - 250 -
421 Personal-sal - 90 15 - 15 90 - 75
datorate
426 Drept de pers - - - 0.5 - 0.5 - 0.5
neridicate
431 Asigurari soc - 19.8 - - - 19.8 - 19.8
437 Ajutor de somaj - 2.7 - - - 2.7 - 2.7
4423 TVA de plata - 110 - - - 110 - 110
456 Dec cu asoc priv 100 - - 120 100 120 - 20
actionarii
461 Debitori diversi 20 - - - 20 - 20 -
471 Chelt inreg in - - 5 - 5 - 5 -
avans
5121 Ct la banci in lei 300 - 230 100 530 100 430 -
5191 Ct la banci in - - - 200 - 200 - 200
valuta
5311 Casa in lei 45 - 101 44.5 146 44.5 101.5 -
5411 Acreditive in lei 35 - - - 35 - 35 -
542 Avansuri de 30 - - - 30 - 30 -
trezorerie
TOTAL 2671.5 2671.5 2671.5 2671.5 2671.5 2671.5 2671.5 2671.5

25
 CONCLUZII

Impozitele sunt cea mai importantă resursă financiara a statului şi cea mai veche, în ordinea
apariţiei veniturilor publice .
Autoritate abilitată cu instituirea de impozite este statul, dreptu acestuia de a introduce impozite
exercitându-se, de cele mai multe ori, prin intermediul organelor centrale, Parlamentul, iar uneori şi
prin organele administraţiei centrale de stat locale .
Impozitele sunt plăţi care se fac către stat cu titlu definitiv şi nerambursabil . Caracterul definitiv
al impozitului evidenţiază lipsa obligaţiei de restituire direct către plătitor a sumei percepute. In
schimbul acestora, plătitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egală sau apropiată .
Pentru toate societăţile, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator cu
venituri băneşti a bugetului, dar şi importante instrumente de politică financiară, economică şi
socială .
Fiecărui moment de dezvoltare al societăţii îi carespunde unui anumit nivel al impozitelor, nivel care
se schimbă pe măsura acestei dezvoltări .Specific evoluţiei impozitelor în perioada postbelică este
tendinţa creşterii lor în mărime absolută şi relativă. Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin
creşterea numărului plăţilor, creşterea volumului materiei impozabile, precum şi prin majorarea
cotelor de impunere . Astfel, în ţările dezvoltate, impozitele şi taxele procură intre opt şi nouă zecimi
din totalul resurselor financiare ale statului . In ţările în curs de dezvoltare, procurarea impozitelor şi
taxelor cunoaşte diferenţe mai mari în totalul resurselor financiare, variind între cinci si nouă zecimi
In perioada modernă, impozitele au dobândit un rol, fiind folosite ca instrument de intervenţie al
statului în viaţa economică au devenit o metodă de conducere prin care se regleză mecanismele
pieţei .
. In cazurile când se urmăreşte o activitate a vieţii economice, prin intermediul impozitelor, se
actionează prin diminuarea mărimii acestora, iar atunci când se urmăreşte creşterii se procedează la
suprataxare, prin majorarea nivelului impozitelor şi multiplicare numărului lor.
Pe plan social rolul impozitelor se concretizează în faptul că, prin intermediul lor, statul
redistribuie o parte importantă din produsul intern brut între clase şi grupuri sociale între persoanele
fizice şi cele juridice . In acest mod are loc o anumită rectificare a discrepanţelor dintre nivelurile
veniturilor instituţii şi organe de stat ), statul trebuie să primească o parte din veniturile realizate sub
protecţia sa sub forma impozitelor.

26
 BIBLIOGRAFIE

1. I. Nicoară, C. Sabău - Contabilitatea societăţilor comerciale, Ed. CCI Timişoara 1991

2. Prof. Ioan Morşan - Contabilitatea generală a economiei de piaţă. Vol 1 şi 2 Ed., EVCont
Consulting SRL, Suceava 1997

3. Pântea, I.P., Managementul contabilităţii româneşti, vol. I-II, Editura Intelcredo, Deva, 1998
4. Pântea, I.P., ş.a., Contabilitatea generală a economiei de piaţă, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1992
5. Paraschivescu M.D., Păvăloaia W, , Modele de contabilitate şi analiză financiară, Editura
Neuron, Focşani, 1994
6. Petriş, Rusalim, Contabilitate generală, vol. I-II, Iaşi, 1988
Petriş, Rusalim, Contabilitate generală, vol. I-II, Iaşi, 1988
7. Ristea, M., ş.a., Contabilitatea societăţilor comerciale, vol. II,Editura C.E.C.C.A.R.,
Bucureşti, 1996
8. Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale

      

27