Sunteți pe pagina 1din 7

CAPITOLUL 1.

NU SUNTEM TOTUNA CU MINTEA NOASTRA

>>Cel mai mare obstacol in calea iluminarii

 Starea noastra naturala este trairea identitatii cu fiinta. Fiinta este sinele nostru profund,
esenta noastra interioara, natura noastra adevarata.
 Cel mai mare obstacol in calea trairii acestei realitati este identificarea cu mintea, care
face ca gandirea sa devina un impuls permanent si repetitiv. Aceasta este o boala
groaznica.
 Boala este ca tu consideri ca esti mintea ta; te identifici inconstient cu ea. Este ca si cu ai
fi posedat si ai considera entitatea care te poseda ca fiind persoana ta.

>>Eliberarea de mintea noastra

 Inceputul eliberarii este constientizarea faptului ca nu esti totuna cu entitatea care te


poseda – ganditorul din sinea ta.
 Primul pas in calea eliberarii este ascultarea constienta si activa a vocii din mintea ta fara
sa judeci ceea ce auzi, caci astfel aceasta va intra din nou pe usa din spate.
Constientizeaza apoi si propria ta prezenta, ca martor al acestei voci. Vei realiza ca
“vocea este acolo, iar eu sunt aici, ascultand-o.” Astfel apare o noua dimensiune a
constiintei; vocea isi va pierde puterea asupra ta si va incepe sa slabeasca in intensitate,
deoarece nu mai incarci mintea cu energie, identificandu-te cu ea. Acesta este sfarsitul
gandirii involuntare, compulsive.
 Poti crea un gol in fluxul gandirii pur si simplu concentrandu-ti atentia si devenind intens
constient asupra clipei de Acum, asupra momentului prezent. Astfel iti indepartezi
constiinta de la activitatea mintii si creezi un hiat al non-mintii, in care esti extreme de
alert si constient, dar fara sa gandesi . Aceasta este esenta meditatiei. Poti face acest
exercitiu in viata cotidiana oprindu-te la orice activitate de rutina, care, de obicei, este
doar un mod de a atinge un obiectiv, acordandu-i toata atentia, a.i. sa devina un scop in
sine.

>> Iluminarea: depasirea gandurilor

 Mintea este un instrument. Dupa ce ti-ai atins scopul cu ajutorul ei, pune-o deoparte.
 Esti dependent de gandire pentru ca o consideri ca fiind identitatea ta, iar incetarea
gandirii ar insemna implicit incetarea existentei tale.
 Identificarea inconstienta cu gandurile, acest sine fals, este ocupat in cea mai mare parte
cu mentinerea in viata a trecutului, pentru cafara el, cine ai mai fi tu? Asemenea, se
proiecteaza constant in viitor pentru a-si cauta eliberarea sau implinirea. Momentul
prezent aproape ca este inexistent.
 Chiar si atunci cand sinele fals pare a fi preocupat de prezent, acesta este perceput total
gresit, pentru ca este interpretat prin ochii trecutului, sau reduce momentul prezent doar
la un mijloc de atingere a unui obiectiv legat in totdeauna de viitorul proiectat de minte.
>> Emotia: reactia corpului la activitatea mintii sau reflectarea mintii in corp

 Se poate intampla sa nu poti aduce activitatea mintala inconstienta in constiinta sub


forma gandurilor. Daca vrei sa o cunosti, corpul iti va oferi mereu o reflectare autentica a
acesteia prin intermediul emotiilor. Daca exersezi acest lucru, tot ce este inconstient in
tine va fi adus la lumina constiintei.
 Cu cat te identifici mai mult cu mintea ta (preferinte, judecati, interpretari), cu atat esti
mai putin prezent ca observator constient si cu atat incarcatura emotionala va fi mai
puternica. Emotiile vor fi traite la un nivel pur fizic, ca pe un simptom.

CAPITOLUL 2. CONSTIINTA: CALEA ELIBERARII DE DURERE

>> Nu mai creati durere in prezent

 Durerea pe care o creezi este o forma de neacceptare, de rezistenta la ceea ce exista. La


nivelul gandurilor, rezistenta este o forma de a judeca iar la nivel emotional este o forma
de negativism. Intensitatea durerii depinde de gradul de rezistenta la momentul prezent,
care depinde de gradul de identificare cu mintea. Cu cat esti mai capabil sa accepti si sa
respecti clipa de acum, cu atat vei fi mai liber de suferinta si de durere.
 Mintea se imotriveste clipei de Acum deoarece nu poate functiona si pastra controlul in
afara timpului, trecut si viitor, si percepe clipa de Acum, care se sustrage temporalitatii,
drept o amenintare. Mintea seste inseparabila de timp iar Fiinta este inseparabila de clipa
de Acum.
 Daca nu vrei sa mai creezi durere, nu mai crea timp, sau cel putin nu mai mult decat este
necesar pentru a putea face fata aspectelor practice ale vietii.
 CONSTIENTIZEAZA CA MOMENTUL PREZENT ESTE TOT CEEA CE VEI
PUTEA AVEA VREODATA. FA DIN CLIPA DE ACUM TINTA PRINCIPALA A
VIETII TALE.
 Indiferent ce contine momentul prezent, accepta-l ca si cum tu l-ai fi ales. Conlucreaza
intotdeauna cu el, nu impotriva lui.

>> Durerea trecuta: dizolvarea corpului durere

 Sentimente precum: iritare, nerabdare, proasta dispozitie, dorinta de a rani, furie,


enervare, deprimare, e.t.c. pot supravietui numai daca reusesc sa te faca sa te identifici cu
ele. In momentul in care gandirea s-a aliat cu sentimentul, te-ai identificat cu el si il
alimentezi cu propriile ganduri. Sentimentul devine persoana ta, traieste prin tine.
 Odata ce a pus stapanire pe tine, doresti in mod inconstient fie sa suferi sau sa provoci
durere, ori amandoua. Daca ai fi constient de acest lucru, tiparul s-ar dizolva.
 Nu te poti lupta cu sentimentul; observarea este suficienta. Observarea sentimentului
implica acceptarea lui ca parte integranta a clipei de Acum. Atentia atenta si sustiuta
impideica idetificarea cu sentimentul si duce la aparitia procesului de transmutare a
sentimentului in prezenta.
 Rezumarea procesului: Concentreaza-ti atentia asupra sentimentului interior. Accepta-i
existenta. Nu te gadi la el, nu-l lasa sa se transforme in gandire. Nu-l judeca sau analiza.
Ramai constient si continua sa fii observatorul lucrurilor care se petrec in interiorul tau.
Constientizeaza nu numai durerea emotionala, dar si pe tine ca fiind persoana care
observa, observatorul tacu. Aceasta este puterea prezentei constiente.

>> Originea fricii

 Starea psihologica de frica (disconfort, grija, anxietate, nervozitate, tensiune, groaza,


fobie, s.a.m.d.) este independenta de orice pericol concret si imediat; este intotdeauna
legata de ceea ce s-ar putea intampla. Tu traiesti aici si acum iar mintea traieste in viitor.
Daca te identifici cu mintea, prapastia anxietatii te va insoti constant. Poti face fata
oricand momentului prezent, dar nu poti face fata unui lucru care este doar o proiectie
mintii – nu poti face fata viitorului.
 Sinele fals se considera amenintat in mod constant; pentru el, moartea pandeste
intotdeauna dupa colt. In aceasta stare de identificare cu mintea, frica de moarte afecteaza
fiecare aspect al vietii dvs.

CAPITOLUL 3. SA PATRUNDEM MAI ADANC IN CLIPA DE ACUM

>> Puteti capat iluziei timpului

 Timpul si mintea sunt inseparabile; elimina timpul si mintea se opreste. A te identifica cu


mintea inseamna a fi prins in timp: impulsul de a trai exclusiv prin memorie si anticipare.
Aceasta creeaza o preocupare continua pentru trecut, care va ofera o identitate si pentru
viitor, care va ofera promisiunea salvarii, implinirii sub orice forma. Ambele sunt iluzii.
 Obisnuiti-va sa va retrageti mintea din trecut si viitor ori de cate ori nu va sunt de folos.
Daca vi se pare greu, incepeti prin observare tendintei mintii de a evada clipei prezente.
In momentul in care iti dai seama ca nu esti prezent, ai devenit prezent.
 O prezenta intensa este necesara atunci cand anumite situatii declanseaza o reactie cu o
puternica incarcatura emotionala. In aceste momente exista tendinta de a deveni
incostient. Emotia pune stapanire pe tine si actionezi: te justifici, ii arati celuilalt ca
greseste, ataci, te aperi. Asta nu esti tu, ci tiparul de reactie, mintea, in modul ei obisnuit
de supravietuire.
 Identificarea cu mintea ii confera acesteia mai multa energie; observarea ii retrage mintii
energia. Identificare cu mintea creeaza mai mult timp, observarea mintii deschide
dimensiunea atemporalitatii. Energia care ii este retrasa mintii se transforma in prezenta.
>> Renuntarea la timpul pshihologic

 Incercati sa folositi timpul pentru aspectele practice ale vietii – putem numi acest interval
de timp “timp cronologic” – dar imediat ce ati rezolvat problemele practice, reveniti la
constienta prezentului. In acest fel nu veti acumula “timp psihologic” – identificarea cu
trecutul si proiectia compulsiva in viitor.
 Daca stabiliti un obiectiv si incercati sa il atingeti, folositi timpul cronologic. Stiti unde
doriti sa ajungeti, dar respectati si acordati cea mai mare atentie pasului pe care il faceti
in momentul prezent. Daca va concentrate excesiv asupra scopului, poate pentru ce
incercati sa obtineti prin el fericirea, implinirea sau un sentiment mai complet de
identitate, clipa de Acum nu mai este respectata. Este redusa la o simpla treapta spre
viitor, lipsita de valoare intrinseca. Timpul cronologic se transforma atunci in timp
psihologic. Calatoria vietii dvs. nu mai este atnci o aventura, ci devine o nevoie obsesiva
de a obtine, de a atinge, de a reusi.
 NU URMARI REZULTATELE ACTIUNII TALE; ACORDA ATENTIE
ACTIUNII IN SINE. REZUTATELE VOR VENI DE LA SINE.

>> Bucuria de a trai

 Pentru a afla cu certitudine daca v-ati lasat guvernat de timpul psihologic, puteti folosi un
criteriu simplu. Intrebati-va: Fac ceea ce fac cu bucurie, usurinta si relaxare? Daca nu,
atunci timpul mascheaza momenul prezent si viata este perceputa ca pe o povara sau o
lupta.

CAPITOLUL 4. STRATEGII ALE MINTII DE EVITARE A CLIPEI DE ACUM

>> Pierderea clipei de Acum: Iluzia fundamental

 Inainte de a te fixa ferm in starea de prezenta, vei oscila un timp intre constiinta si starea
de neconstientizare. Pierzi clipa prezenta si te intoarci de nenumarate ori la ea. In final,
prezenta devine starea ta predominanta.

>> Starea obisnuita de inconstienta si inconstienta profunda

 Starea obisnuita de inconstienta este identificarea cu gandurile, emotiile, reactiile,


dorintele si aversiunile dvs. Un fel de stare de fundal, pe care majoritatea o accepta ca pe
o obisnuinta.
 Starea obisnuita de inconstienta este identificarea cu gandurile, emotiile, reactiile,
dotintele si averisunile dvs. Exista un nivel redus si aproate continuu de disconfort,
neplacere, plictiseala, nervozitate. Un fel de stare de fundal, pe care majoritatea o
accepta ca pe o obisnuinta.
 Multi oameni folosesc paliative precum mancarea, bautura, sexul, e.t.c., in incercarea
inconstienta de a indeparta aceasta stare, si astfel transforma activitati placute in
dependenta, care le poate oferi o elibereare scurta.
 Starea de inconstienta profunda apare atunci cand sinele fals este amenintat, cand apare o
provocare, amenintare, pierdere reala sau imaginara majora, si astfel apare furia, frica,
agresiunea, depresia, e.t.c. Este aceeasi stare de inconstienta obisnuita, dar mult mai
intense.
 Violenta fizica ar fi imposobila fara inconstienta profunda.
 Cel mai bun indicator al nivleului dvs. de constiinta este modul in care procedati atunci
cand in calea vietii dvs. se ivesc obstacole. In conformitate cu obstacolele, o persoana
deja inconstienta tinde sa devina si mai inconstienta, iar una constienta tinde sa devina si
mai constianta. Puteti folosi un obstacol pentru a va trezi, sau ii puteti permite sa va traga
intr-un somn si mia profund.
 Daca nu puteti fi prezent nici in circumstante obisnuite, ca de exemplu atunci cand va
aflati singur intr-o camera, cand va plimbati prin padure sau cand ascultati pe altcineva,
atunci, cu siguranta, nu veti putea sa ramaneti constient in cazul in va confruntati cu
personae ori situatii dificile. Veti fi coplesit de o reactie care, in final, este intotdeauna o
forma de frica, si veti fi tras inapoit intr-o inconstienta adanca.
 Asa ca este esential sa aduceti mai multa constiinta in viata dvs. in situatiile obisnuite,
cand totul decurge relativ de la sine. Astfel, puterea prezentei dvs. va creste, iar
inconstienta, fie si pe duratele cele mai scurte, nu va mai putea supravietui, dupa cum
intunericul nu poate supravietui in prezenta luminii.
 La nivelul gandirii, veti descoperi o mare rezistenta sub forma criticilor, a
nemultumirilor si a proiectiilor mentale, care va indeparteaza de clipa prezenta. La nivel
emotional, va exista un curent subteran de disconfort, tensiune, plictiseala sau
nervozitate. Ambele sunt aspect ale modului obisnuit de rezistenta a mintii.

>> Dizolvarea starii de inconstienta obisnuita

 Obisnuieste-te sa iti urmaresti starea mental-emotionala prin auto-observare. “Sunt


relaxat in acest moment? Ce fel de ganduri produce mintea mea in acest moment? Exista
vreo tensiune?” Cand realizezi ca exista un nivel scazut de disconfort, incearca sa afli ce
anume eviti, negi sau carui lucru ii opui rezistenta – prin negarea clipei prezente.

>> Eliberaera de nefericire

 Oricare ar fi cauza starii dvs. interioare negative, aceasta este irelevanta. Cert este ca va
opuneti unei situatii existente.Transformati momentul prezent intr-un dusman.
 In orice situatie neplacuta te-ai afla, ai 3 posibilitati de actiune: schimbi situatia, iesi din
ea sau o accepti complet.
 Frica te impiedica sa treci la fapte? Recunoaste frica observand-o, indreptandu-ti atentia
asupra ei, fii complet prezent. Aceasta va distruge legatura dintre frica si gandirea ta. Nu
lasa frica sa inunde mintea. Foloseste puterea momentului prezent. Frica nu o poate
invinge.
 A reduce momentul prezent la un simplu instrument pentru a atinge un obiectiv fixat este o
strategie falimentara. Indiferent de ceea ce veti realiza, prezentul nu va fi niciodata destul de
bun; viitorul va parea intotdeauna mai bun decat prezentul.
 Asteptarea este o dispozitie mentala. In principiu, inseamna sa doresti viitorul; sa nu doresti
pezentul.

CAPITOLUL 5. STAREA DE PREZENTA

>> Nu este ceea ce credeti

 Cand esti intr-o stare de prezenta intensa, esti eliberat de ganduri. Esti foarte linistit si in
acelasi timp, foarte alert. In momentul in care atentia ta constienta scade sub un anumit
nivel, gandurile dau buzna inauntru. Zgomotul mental revine; linistea dispare. Esti inapoi
in timp.
 Eternitatea nu inseamna un timp nesfarsit, ci absenta timpului.

CAPITOLUL 6. CORPUL INTERIOR

>> Descoperirea propriei realitati nvizibile si indestructibile

 Nu puteti sa va opriti din gandit. Gandirea compulsiva a devenit o boala colectiva. Intregul
sentiment de identitate deriva din activitatea mintii. Identitatea care nu-si mai are radacinile in
Fiinta devine o structura mentala vulnerabila si mereu nevoiasa, ce creeaza frica drept emotie
subterana predominanta.

>> Inainte de a intra in corp, iarta

 Inceteaza sa mai opui rezistenta vietii.


 Starea de disconfort si stress apare si datorita lipsei de impacare cu o anumita situatie sau
unei stari de fapt, prezenta trecuta sau viitoare. Neimpacarea cu viitorul denota refuzul
mintii de a accepta incertitudinea, de a accepta faptul ca viitorul se afla, in ultima instant,
in afara controlului ei.

S-ar putea să vă placă și