DRENAJUL

CHIRURGICAL
DEFINITIE

• Drenajul este o metodă chirurgicală prin care se asigură evacuarea la exterior a unor
lichidiene sau aerice
• Pot fi patologice sau nu,
• Pot fi drenate anumite cavităţi naturale sau create postoperator, cu ajutorul unor mijloace
sau metode speciale. 
OBIECTIVELE DRENAJULUI

• Evacuarea lichidelor patologice sau prevenirea acumulării acestora în anumite cavităţi sau
interstiţii. 

• Conţinutul patologic se poate evacua la exterior:

• direct – punând în contact cavitatea cu exteriorul prin intermediul unui tub de dren
• indirect – folosind metode chirurgicale de evacuare a cavităţii patologice în altă cavitate care
comunică cu exteriorul (derivaţie). 
CLASIFICAREA DRENAJULUI

• 1. în raport cu obiectivul urmărit:

• profilactic - se instituie când condiţiile operatorii ne fac să bănuim posibilitatea acumulării

unei secreţii sau apariţia unei infecţii (hemostază imperfectă, debridări, decolări de ţesuturi,
pericol de dehiscenţe anastomotice) 

• curativ - se instituie când este vorba de evacuarea unor colectii purulente sau de altă natură
(chist hidatic, fistule digestive) 
CLASIFICAREA DRENAJULUI

• II. în funcţie de modul de aplicare a drenajului: 

• simplu – lăsând lichidele sa curgă funcţie de legile fizice ale capilarității, ale gravitaţiei şi ale
mecanicii funcţionale a ţesutului sau cavităţii respective; 

• aspirativ - acţionând prin intermediul unor aparate care produc o absorbţie activa a lichidelor
şi secreţiilor din cavitate prin intermediul tuburilor de dren. 
PRINCIPIILE FUNCȚIONĂRII DRENAJULUI

• Drenajul simplu se supune unor legi mecanice ale fizicii, cât şi dinamicii şi
morfologiei cavităţii pe care o drenează. 
• a. Legi mecanice ale fizicii: 

• legea gravitaţiei – lichidele se adună în partea declivă a unei cavităţi. Rezultă că drenajul cavităţii
trebuie să fie decliv. 

• legea capilarităţii – se aplică la drenajul cu meşe şi fire de setolină, acestea realizând un sistem
capilar prin intermediul căruia lichidele urcă spre suprafaţă. 
PRINCIPIILE FUNCȚIONĂRII DRENAJULUI

• Drenajul simplu se supune unor legi mecanice ale fizicii, cât şi dinamicii şi
morfologiei cavităţii pe care o drenează. 
• b. Legile dinamicii cavităţii seroase care se drenează (mişcările pe care le execută sau la
care este supusă cavitatea şi presiunile pozitive sau negative ale cavităţii). 
• presiunea negativă care se formează in pleura în timpul inspiraţiei (prin mărirea diametrului cuştii
toracice) face ca aerul să intre în cavitatea pleurală, apărând pneumotoraxul dacă tuburile comunică
direct cu exteriorul.
• Pentru aceasta drenajul pleural se face în vas închis, cu sau fără aspiraţie.
• În cazul seroasei peritoneale aspiraţia exercitată de diafragm în expir induce o presiune negativă care
face ca lichidul să urce până în spaţiul subfrenic. 
PRINCIPIILE FUNCȚIONĂRII DRENAJULUI

• Drenajul simplu se supune unor legi mecanice ale fizicii, cât şi dinamicii şi
morfologiei cavităţii pe care o drenează. 
• b. Legile dinamicii cavităţii seroase care se drenează (mişcările pe care le execută sau la
care este supusă cavitatea şi presiunile pozitive sau negative ale cavităţii). 
• presiunea pozitivă a cavităţii peritoneale din timpul inspiraţiei face ca lichidele să fie evacuate din
peritoneu, chiar atunci când nu ajung permanent în contact cu tubul de dren sau sunt situate în zone
mai declive decât capătul exterior al tubului de dren – ca in drenajul pelvisului, tubul fiind exteriorizat
în fosa iliacă. 
PRINCIPIILE FUNCȚIONĂRII DRENAJULUI

• c. Morfologia şi fiziologia cavităţilor drenate ajută sau împiedică scurgerea secreţiilor.

Astfel recesurile pleurale sau fundurile de sac peritoneale ajută la acumularea secreţiilor în
aceste zone şi drenajul lor.
• Capacitatea de secreţie a fibrinei şi alipirea pereţilor cavităţilor face ca drenajul să devină
nefuncţional, deşi este corect realizat.
• Traiectul tubului de dren din cavitate până la tegument trebuie să fie cât mai scurt. 
INDICAȚII

• a) Indicaţii profilactice – constau în prevenirea formării sau infectării colecţiilor în

diverse plăgi sau cavităţi : 
• plăgi contuze, delabrante, contaminate. Aceste plăgi trebuie considerate de la început ca fiind
infectate; 
• zone care au necesitat decolări intinse unde se produc scurgeri seroase abundente (lojă renală,
zonele retroperitoneale, pelvis); 
• suturi sau anastomoze intraperitoneale; 
• favorizarea obliterării unor cavităţi cu pereţi supli care se alipesc mai repede. 
INDICAȚII

• b) Indicaţii terapeutice: evacuarea unor colectii patologice din tesuturi si organe;

• infectii sau colectii a partilor moi (abcese, flegmoane) 
• colectii supurate in diverse cavitati seroase (pleura, pericard, peritoneu) 
• abcese dezvoltate in organe parenhimatoase (ficat, pancreas, plaman) 
• perforarea unor organe cavitare cu revarsate (bila, suc gastric, continut intestinal) 
• interventii pe organe cu procese inflamatorii, purulente (apendicite acute, colecistite acute,
piosalpinx) 
• revarsate pleurale, pneumotorax, interventii pe organe intratoracice. 
MATERIALE NECESARE

• 1.Tuburi din cauciuc sau material

plastic – cele mai utilizate.
• Diametrul tuburilor variaza intre 4 si 20
mm.
• Grosimea peretilor tubului este variabila.
• Cele subtiri se pot colaba usor si astfel nu
mai dreneaza. 
MATERIALE NECESARE

• 2. Lamele din cauciuc sau material

plastic

• Pot fi netede sau ondulate cu diverse

lungimi şi lăţimi.

• Se folosesc în drenajele superficiale 

MATERIALE NECESARE

• 3.Tifonul.
• se foloseşte sub formă de meşe.
• Are dezavantajul că se îmbibă repede cu
fibrină care astupă orificiile reţelei şi
anihilează functia capilară a meşei. 

• 4. Fire de setolină sau nylon.

• Se folosesc în mănunchiuri mici, formând
o serie de spaţii capilare. 
MATERIALE NECESARE

• 5. Pungi şi borcane colectoare. 

• 6. Se pot folosi pungi sau borcane

colectoare simple sau prevăzute cu
sistem aspirativ (tip Redon). 
MATERIALE NECESARE

• 7. În drenajul pleural se folosesc

borcane speciale în sistem închis tip
Beclere. 

• 8. Sistem de aspiraţie (sursă de vid)

poate fi central, conectat la patul
bolnavului sau aspiratoare portabile. 
TEHNICĂ

• a) Drenajul cavităţilor superficiale 

• Se pot folosi: 
• tuburi 
• meşe de tifon 
• lamele din cauciuc 
• fire de setolină sau nylon 

• În cazul zonelor cu decolări întinse se poate folosi drenajul aspirativ 

TEHNICĂ

• Se aşează în profunzimea cavităţii în aşa fel încât tubul să ajungă în partea cea mai declivă a ei. 
• Scoaterea tuburilor de dren se face prin contraincizie la câţiva centimetri de marginea plăgii. Se face
o mică incizie cu bisturiul şi cu o pensă Kocher curbă se pătrunde în cavitate, scoţându-se tuburile
care se taie oblic. 
• Se poziţionează decliv tubul de dren şi se fixează cu fir de nylon la tegument.
• Tuburile tip Redon sunt prevăzute cu ac în grosimea tubului, care se scoate prin inteparea
tegumentului şi se fixează la aspiraţie.
• Meşele se aşează în cavitate (au şi rol hemostatic) cu o pensă şi se exteriorizează prin plagă sau
contraincizie. 
TEHNICĂ
TEHNICĂ
DRENAJUL CAVITĂȚII TORACICE

• Se folosesc 
• tuburi de dren cu diametrul într 0,6–1 cm din
material plastic 

• tuburi siliconate 

• borcane colectoare unice sau multiple în

sistem închis 

• sistem aspirator 
DRENAJUL CAVITĂȚII TORACICE

• Obiective : 
• evacuarea colecţiilor lichidiene (seroase,
sanguinolente, purulente) din pleură 
• eliminarea aerului din pleură şi desfiinţarea
spaţiului aerian dintre pleură şi plămân, care să
permită reexpansionarea acestuia şi
menţinerea reexpansionării 
• realizarea unui echilibru mediastinal normal
(după rezecţii pulmonare)  
• aprecierea cantităţii şi controlul pierderilor
sanguinolente sau aeriene postoperatorii 
DRENAJUL CAVITĂȚII TORACICE

• Indicaţii : 
• revărsate pleurale: aeriene, hemoragice,
chiloase sau purulente 
• după orice traumatism toracic care are drept
rezultat pneumotoraxul 
• colecţii pulmonare (abcese, chisturi hidatice)
care se evacuează operator 
• segmentectomii, lobectomii, pneumonectomii 
• decorticări pleuropulmonare 
DRENAJUL CAVITĂȚII TORACICE
DRENAJUL CAVITĂȚII ABDOMINALE

• c) Drenajul cavităţii abdominale 

• Se face după unele intervenţii chirurgicale în scop profilactic sau terapeutic. 

• Tehnică: 
• Plasarea drenului se face în funcţie de natura intervenţiei şi topografia organului operat. 
DRENAJUL CAVITĂȚII ABDOMINALE

• Astfel, drenul se plasează: 

• subhepatic – în intervenţii pe stomac, duoden,vezicula biliară, căi biliare, ficat 

• în loja splenică – după splenectomie 

• în fundul de sac Douglas în intervenţii în etajul abdominal submezocolic, pelvis 

• parietocolic – în afecţiuni şi intervenţii pe colon 
• Traiectul tubului - trebuie să fie cât mai scurt, să nu treacă prin zone ce pot fi
contaminate. 
DRENAJUL CAVITĂȚII ABDOMINALE

• Deosebim: 
• drenajul simplu – se drenează cavitatea respectivă 

• drenajul spălătură – folosit în special în peritonitele difuze.

• Pe un tub se introduc substanţe antiseptice care spală cavitatea peritoneală şi pe alte tuburi se
drenează cavitatea. 
DRENAJUL CAVITĂȚII ABDOMINALE

• Incidente, accidente : 
• instalarea defectuoasă a tubului de dren sau cudarea tubului 
• colmatarea tubului cu secreţii vâscoase 
• ieşirea accidentală a drenului din cavitate 
• infectarea traiectului tubului de dren 
• infectarea secundară, exogenă a cavităţii prin lipsa de protecţie a capătului in exterior a tubului 
DRENAJUL CAVITĂȚII ABDOMINALE

• Incidente, accidente : 
• hernierea de anse intestinale în lungul traiectului tubului sau volvularea lor în jurul tubului cu
apariţia semnelor de ocluzie intestinală 
• ulceraţii ale organelor cavitare produse prin decubit de către tuburile rigide 
• ulceraţii ale unor vase mari din vecinătatea tuburilor cu necroze şi hemoragii 
• fistulizarea – consecinţa unui drenaj ineficient al cavităţii 
• abcese reziduale în cavităţi ca urmare a drenajului ineficient 
ALTE TIPURI DE DRENAJE – DRENAJUL VIDAT
(VACUUM)
• Indicat în infecțiile trenante ce asociază defecte cutanate majore după:

• Traumatisme

• Rezecții parietale toracice complicate septic

• Sternotomiile dehiscente

• Defecte cutanate post arsură

ALTE TIPURI DE DRENAJE – DRENAJUL VIDAT
(VACUUM)
• Indicat în infecțiile trenante ce asociază defecte
cutanate majore după:

• Traumatisme

• Rezecții parietale toracice complicate septic

• Sternotomiile dehiscente și micșorarea cavității

post pneumonectomie la pacienții cu fereastră
toracică sau lambou Eloesser

• Defecte cutanate post arsură

ALTE TIPURI DE DRENAJE – DRENAJUL VIDAT
(VACUUM)

AVANTAJE
• Drenaj eficient al exudatelor din plagă
(fluidele în exces, mediatorii inflamației)
• Îndepărtarea detritusurilor celulare
• Prin presiunea negativă (minimă - vidare)
asigură stimularea granulației tisulare și
favorizează micșorarea defectelor, în unele
cazuri imposibil de rezolvat chirurgical
DEZAVANTAJE
• Tratamentul este de durată (poate dura între
o lună și trei luni la defectele mari)
• Costuri ridicate
• Disponibilitate redusă în spitalele Românești
ALTE TIPURI DE DRENAJE – DRENAJUL VIDAT
(VACUUM)
ALTE TIPURI DE DRENAJE – DRENAJUL VIDAT
(VACUUM)
VA MULȚUMESC!!!
PURTAȚI MASCĂ ȘI PROTEJAȚI-VĂ!