DRENAJUL CHIRURGICAL

Definitie: reprezinta metoda chirurgicala prin care se realizeaza evacuarea la exterior a colectiilor lichidiene
acumulate n conditii patologice n anumite cavitati naturale sau neoformate ale organismului, precum si n
perioada postoperatorie.
Scurt istoric:
- descris pentru prima data pe vremea lui Hippocrate, n tratamentul empiemelor;
- folosit de Celsius n tratamentul ascitei;
- n 1859, Chassaignac introduce tubul de cauciuc;
- n 1882, Kehrer foloseste pentru prima data mesa de tifon;
- n 1898, Keaton instituie drenajul aspirativ;
- dezvoltari ulterioare: folosirea tuburilor de polietilena, drenajul-spalatura etc..
Clasificare:
a) Dupa materialul folosit:
- tuburi de cauciuc sau polietilena;
- mese de tifon;
- lame de latex sau cauciuc, fire de setolina etc..
b) Dupa scopul urmarit:
- drenaj profilactic (postoperator): instituit ori de cte ori exista riscul colectarii de produse biologice (snge,
limfa, continut intestinal, biliar, contaminare septica etc.);
- drenaj curativ: evacuare a colectiilor purulente, hematice, sau de alta natura, acumulate n diferite tesuturi sau
cavitati ale organismului.
c) Dupa principiul fizic conducator:
- drenaj pasiv (postural, gravitational);
- drenaj activ (aspirativ).
Materiale necesare:
- tuburi de cauciuc sau material plastic (polietilena, silastic etc.); avantaj: permit drenaj eficient, de profunzime;
dezavantaje: permit contaminarea din afara, produc reactie de izolare din partea tesuturilor, pot produce leziuni
de decubit ale organelor vecine, sunt usor compresibile, sunt iritante pentru tesuturi;
- lame din cauciuc sau material plastic, netede sau ondulate;

- mese din tifon; avantaje: asigura drenajul secretiilor acumulate prin fenomen de capilaritate, avnd n plus si rol
hemostatic prin tamponament; dezavantaj major: pot functiona ca un dop, blocnd evacuarea la exterior a
colectiei lichidiene, cu favorizare consecutiva a aparitiei infectiei;
- fire de setolina: utile n special n drenajul subcutanat;
- recipiente colectoare;
- tubulatura pentru interconectare;
- sistem aspirator (pompa de vid).
ndicatiile drenajului:
a) Indicatii profilcatice:
- prevenirea constituirii de colectii peritoneale (hematice, biliare, septice etc.), ori de cte ori nu se poate garanta
mpotriva aparitiei acestora;
- favorizarea obliterarii unor cavitati restante dupa evacuarea unor colectii superficiale sau viscerale;
- prezenta unor suturi sau anastomoze nesigure pe viscere cavitare, cu risc de fistula sau dezunire anastomotica;
- plagi contuze, delabrante, cu contaminare etc..
b) Indicatii terapeutice:
- colectii septice (abcese, flegmoane, infectii difuze necrotizante etc.) sau hematice ale partilor moi;
- colectii septice ale cavitatilor seroase, organelor parenchimatoase sau spatiilor adipoase (fosa ischiorectala etc.) ale
organismului;
- revarsate peritoneale n cazul perforatiilor de organ cavitar;
- interventii pe organe cu inflamatii acute si continut purulent (apendic, colecist, salpinge etc.);
- n interventii pentru pancreatita acuta.
Principiile drenajului: un drenaj corect trebuie sa fie decliv (pozitionare a capatului intern al tubului n punctul
de colectare al secretiilor sub actiune gravitationala), direct (traiect scurt al tubului pna la tegument), eficient
(tub cu lumen corespunzator naturii secretiilor si volumului acestora) si fixat n siguranta la tegument (pentru a
putea fi mentinut pe o perioada de timp suficient de lunga pentru atingerea scopului sau).
Incidente si accidente ale drenajului chirurgical:
- dren nefunctional, prin viciu de pozitionare, izolare de catre organele nconjuratoare, obstruare prin cheag etc.;
necesita repozitionare sau dezobstructie prin spalare cu seringa Guyon (seringa cu volum mare, de circa 100-250 ml);
- iesire a drenului din cavitate (viciu de fixare sau smulgere de catre pacient); necesita repozitionare, uneori posibila
prin mpingere de la exterior pe acelasi traiect;
- compresii sau leziuni ale unor vase sau nervi de vecinatate; necesita recunoastere a lor si corectare prompta;
- intrare a drenului n cavitate (prin viciu de fixare sau necunoastere a tehnicii de extragere).

ngrijiri postoperatorii:
- verificare zilnica a functionalitatii drenului, cu apreciere a aspectului si cantitatii drenajului; asigurare a
permeabilitatii tubului de dren, prin aspirare sau spalare de finete (pentru a nu mprosca cu continut nonsteril
dincolo de limitele cavitatii delimitate);
- suprimare a drenului n momentul diminuarii marcate a drenajului, eventual dupa "scurtare" a sa n zile
succesive cu 1-2 cm spre exterior (drenul poate ntretine prin pozitia sa un drenaj generat de reactia de corp
strain sau iritarea / lezarea prin decubit a tesuturilor nvecinate).
Complicatii:
- infectare exogena a cavitatii (orice dren functioneaza ca o "poarta" deschisa spre exterior pentru germeni);
- herniere de viscere abdominale n lungul traiectului drenului, sau volvulare n jurul acestuia;
- leziuni de decubit (ulceratii ale organelor cavitare sau vaselor pe care se sprijina drenul), cu risc de producere
de peritonita sau sngerari importante;
- fistulizare (drenaj ineficient sau suprimat prematur);
- abces rezidual.