Ocluzie intestinala

• sindr care caracteriseaza un sir de entitatri nozologice

• suprimarea transitului intestinal pentru materii fecale si gaze
• cu consecintele respective
Caracteristici generale
• Apare la toate varstele
• Din afect abd 3,5%-9%
• Morbiditatea creste vara-toamna
• Se foloseste si termennul de ileus
– Dar este impropriu
– Din greaca ileus e rasucire
• 20% din toate operatiile pe abdomen
• Sever capitol al chirurgie de urgenta
– Se intalnesc cele mai multe erori de diagnostic
– Diagnosticul etiologic este problematic
– Evaluarea corecta a tulburarilor hidroelectrolitice si acidobazice este dificila
– Letalitate inalta in orice unitate
• Spanu 20%
• Kuzin 20-30%
Repere istorice
• Mai pe larg in secolul 20-la inceput
• Repere
– 1912 hartwell si Hodget au observat la cainele de experienta cu ocluzie
intestinala
• Perfuzia cu solutie salina prelungeste viata cainelui
– Pierdere enorma de lichida
– 1920 au aparut tehnicile radiologice de diagnostic
– 1930 a inceput aspiratia nazogastrica
– Anii 40-50- antibioterapia, ulterior terapia intensiva
Clasificarea ocluziei intestinala
• Criterii
– Apartiei
• Innascuta
– Atrezii[strangulari]
– De intestin subtire
– De colon
– De rect
 – De orificiu anal
• Dobandite
– Din considerente morfofunctionale
• Ocluzie mecanica
• Ocluzie dinamica (functionala)
– Ocluzie mecanica dupa principiul von Wahl
• principiul
– Este stopat doar transitul pe tubul digestiv
– Sau si mezoul acestuia
• Ocluzie prin obstructie (sau astupare)
• Ocluzie prin strangulare
– Conform nivelului ocluziei
• Ocluzie pe intestin subtire (inalte)
• Ocluzie pe colon (joase)
– Coform evolutiei clinice
• Partiala (subocluzie)
• Totala
– Acuta
– Cronica
– Recidivanta
Mecanice
Prin obturatie
• descriere
– Provocata prin factori care realizeaza un obstacol pe tub digestiv fara a cauza
tulburari ischemice in peretele intestinal
– In general, termenul ocluzie se foloseste la-obstacol de la ligamentul Treitz
pana la anus
• De la cav bucala se foloseste termenul de stenoza digestiva
• Etiologie
– Leziuni care reiese din peretele intestinal si obstrueaza=propriuzis entitatea
nozologica
• Atrezii
• Stenoze
• Tumori maligne si benigne
• Primitive sau metastatice
• Stenoze inflamatorii specifice(kron, tbc)
• Polipi
• Stenoze postoperatorii
• Anastomoze digestive stenozante
 – Cauze care obstrueaza lumenul dar nu au legatura cu peretele
• Calculi biliari
• Ascaride
• Fecaloame
• Trichibezuare/fitobezuare
• Corpi straini ingerati
– Compresiuni extrinseci
• Bride si aderente
• Tumori in cav peritoneala
• Corpi strani intraabdominali
• Chisturi
• Diverticul Meckel
Ocluzie prin strangulare
• caracterizare
– Se caracterizeaza prin faptul ca alaturi de desfiintarea transitului intestinale
se instaleaza si un proces de inschemie in peretele intestinal, sau si in mezoul
acestuia
• Entitati nosologice
– Hernia stranguata
– Volvulusul=rasucire
• De intestin subtire
• De cec
• De transvers
• De sigmoid
• De stomac*
– Bride si aderente
• ca axa de rotire a intestinului servesc bridele
• Comprima intestinul si mezoul pe un plan dur
– Invaginatia
Fiziopatologie
Teorii (elementele patogeniei)
• Schimbarile fiziopatologice ce survin in ocluzia intestinala acuta
• Se bazeaza pe 3 momente
– teoria deshidratarii
• Pierderi masive de lichide, electroliti, proteine, fermenti
• dereglarea echilibrului acido-bazic si hidroelectrolitic
– Instalarea toxemiei si a elementului infectios
– Dereglarea sistemelor reglatoare
 • De mentinere a volumului circulant sanguin
• De detoxifiere
• Imun
• Manifestarile acestor dereglari fiziopatologice sunt in dependenta directa de
– Aspectul ocluziei
• Mecanica/Dinamica
• Astupare/Strangulare
– Nivelul ocluziei
– Timpul scurs de la debutul bolii
Fiziopatologie-etape
• Initial dupa instalarea ocluziei se produc mutliple tulburari functionale limitate la
inceput la nivelul ansei interesate, si a intestinului supraiacent

• Ulterior afecteaza intreg organismul

• Caracteristica generala- in continua evolutie

• Initial-primele 2h

– Continutul intestinal se acumuleaza in amonte de obstacol

– Predomina gaze 65-70% din aer atmonferic inghitit
– Fermentatia intestinala
– Difuzia de gaze din sange
• Ulterior peste 2-4h

– Se acumuleaza lichide din

• Secretele tubului digestiv de pana la obstacol
• Cresterea secretiei digestive
• Lipsa absorbtiei
• Transsudatie plasmatica
– mecanism
• In norma git-5-8l in 24h-98% se reabsoarbe, 2% se elimina cu scaun
• In ocluzia intestinala pana la 10l
• Voma dreneaza eficace numai stomacul+dd+60-80cm de jejun
• Pierderi masive de lichide, electroliti, proteine
– Prin voma
– Prin sechestrare in ansa obtruata;
– Prin transudatie in cav peritoneala si in peretele intestinal
• Consecintele acumularii excesive de lichide in ansa intestinala

– Locale(La nivel de intestin)

• Tulburari de presiune
 – Creste presiunea in ansa supraiacenta obstacolului

• Pana la 40-60cm H2O(in norma 2-4)

• Compresia stratului venoso-mucos
• Staza capilara si ischemia mucoasei
• Tulburari de motilitate

– Hiperperistaltica=colici de lupta
– Atonie intestinala=hipoperistaltica
• Tulburari ale absorbtiei

– Se reduce absorbtia pe curentul sanguin in primele 6 ore

– Ulterior dupa 24h se inverseaza
• Din curentul sanguin spre lumenul intestinal
• Tulburari de secretie

– Hipersectretie in primele ore

• Tulburari ale permeabilitatii peretelui intestinal

– Devitalizat, edematiat-permite trecerea unor substante din

lumentul intestinal in sange si in cavitatea peritoneala conform
gradientului de concentratie
– Pentru bacterii, trecerea prin intestin aparent integru=
translocatie bacteriana
– Generale
• Pierderi de apa si electroliti determina deshidratarea generala
– Mai frecvent este hipotona cu pierderi ne na si k
• Pierderi de masa sanguina mai cu seama in strangualri
– Plasmoragie
– Determina dereglari in
• Sist cartiovascular, renal
• Patrunderea agentilor toxici
– Mai des in strangulari
– Prin traslocatia bacteriana, circulatia sistemica
– Determina elementele socului septic
• Pierderi de electroliti, sange, masa sanguina
– determina elementele socului hipovolemic
• tulburari respiratorii
– cauzate de
• abdomenul destins ascensioneaza diafragmul si el nu
poate face excursii respiratorii
• tulburarile circulatorii induc modificari in plaman
– plaman de soc=ARDS
 • acest amestec de socuri=soc ocluzional
• natura toxinelor

– natura bacteriana-strgl directe

– produsele de degradare al proteinelor din intestin
• cadaverina
• putresceina
– substantele biologic active aparute in inflamatie
Anatomie patologica
• In ocluzie prin obstructie
– Ansa supraiacenta obstacolului dilatata considerabil
• Congestionata
• Contine lichide si gaze
– Ansa subiacenta obstacolului
• Colabata
• Contractata
• Goala
– Obstacolul
• La descriere ca punct de plecare este lig treitz, valvula
ileocecala=Bauhin
– Descrierea se face intraoperator "La aproximativ 2 metri de
valvula Bauhin in amonte de determina o formatiune in volum
pe intestin subtire. Intestin sub cranian de formatiune este
dilatat aprox 5-7cm, contine lichid mult, gaze congestionat.
Inferior de formatiune intestinul subtire e contractat. Se
concluzioneaza tumora a intestinului subtire"
– Continutul intraperitoneal
• Serocitrin, clar, cantitate moderata
• In ocluzie prin strangulare
– Se descrie semnele de viabilitate a intestinului
– Se descrie mecanismul strangularii
– Continutul din cav peritoneala
• Sanguinolent, cant sporita
– Dubiu a viabilitatii
• Masuri de reabilitare, reanimare
– Se descrie inelul de strangulare
– Volvulus se cec-acces mediomedial…
Diagnosticul pozitiv
• Etape-pentru precizare
– Prezenta ocluziei intestinale ca sindrom
 • In baza
– Tablou clinic
– Examenul radiologic
– Cercetari paraclinice+de lab
– Localizarea obstacolului
– Existenta sau absenta strangualrii
– Cauza ocluzei=etiologia
Tablou clinic
Anamneza-interventii, hernii, afectiuni biliare
• Semne functionale
– Durerea
• caracter
– Precoce, constant
– Se instaleaza brusc, fara cauze certe
– Se poate observa un abuz alimentar cu celuloza
– Precedat de abstinenta alimentara
• In obliterari
– Crize interminente
– Cu peridoade de acalmie
• 2-3 min pe int subtire
• 40 min pe intestin cros
• Pauza invers prop cu loc pe GIT
– Uneori se asociaza cu borborsme si zgomote hitroaerice
– Durerile cresc in intensitate cu fiecare puseu
– Initial corespund localizarii obstacolului
– Apoi se generalizeaza
• In strangulari
– Durerea este violenta, permanenta
– Pe acest fundal se pot observa intensificari colicative
– Localizare
• Intestin subtire
– Periombilical
• Intestin gros
– Hipogastru, subombilical
• In fazele avansate de peritonita durerile dispar
– Vomele
• mecanism
– Pe cale reflexa
• La inceput in strangulari mai frecvent
 – De decompresie
• in urma distensiei
• caracter
– alimentar
– bilos
– fecaloid- semn patognomonic al ocluziei intestinale
• migratiei bacteriilor de putrefactie din ileon distal-
etajele S
• *voma cu fecale-fistula gastro-colonica
• se observa la instalarea sondei nazogastrale
– oprirea transitului pentru materii fecale si gaze-semn fundamental
• exceptii
– 1-2 scaune la debutul unei ocluzii
• Prin golirea imperioasa a segmentului subiacent
– Mecanism neurotensinic
– Pot lipsi scaune la debutul unei infectii intestinale acute
• Semne fizice
– Inspectia
• Balonarea, meteorismul
– Simetrica
• In cadru
• periombilicala
– asimeptrica
• semnul Bayer
– abdomen ovoid
– axa mare orientata dinspre fosa iliaca dreapta
spre hipocondrul drept
– in volvulusul de sigmoid
• semnul bouveret cecal-clapotaj amforic
– distensie marcata in fosa iliaca dreapta
• peristaltismul
– la indivizii slabi cu ocluzie cronica
• intestinul se hipertrofiaza
• se pot observa miscarile peristaltice
• se pot vedea cilindrii
• semnul in scara
• semnul Konig-scara+durere, disp durerii la disp scarii
– palpatie -*se cauta punctele herniare!
• se deceleaza puncte dolore
• abdomenul este balonat si are aspect de elasticitate
– rezistenta elastica a abd=semnul Mundor
 • absenta contracturii abdominale de regula
– cand apare indica o complicatie
• se determina clapotajul
– e necesar aer+lichid
– apare doar in 3 situatii
• cluziei
• stenoza piloro-dd decompensata
• peritonita cu mult lichid
– percutia
• timpanism generalizat=Kiwuli
• disparitia matitatii hepatice datorita interpozitiei ansei dilatate cu
gaze
• in fazele avansate apare lichid in cavitatea abdominala
• in avandat apare matitate deplasata pe flacuri
– auscultatia
• initial hiperperistaltism
– semnul Schlange
– zgomotul picaturii Spasocucotchi
– apararea cu fonendoscop pe pereteleintestinului gros in care
este apa
• la ridicare se aude caderea apei
– semnul clapotajului –Sclerov
– semnul schwarts-trecerea lichid dinto ansa in alta
• avansat
– silentium abdominales
– tuseu rectal obligator in ocluzii
• poate indica instantaneu cauza
– cancer, corp strain, decalom
• semne de indirect ocluzia
– ampula rectala goala-semnul hochwag
– in douglas bombeaza o ansa destinsa-Gold
– prin peretele rectului
• tumori
– tuseu vaginal
• aceleasi informatie
– masurarea abdomenului cu cm din ora in ora
– semne generale
• facies toxic
– pometii iesiti
– chii infundati
• semne de deshidratare generala
 – tegumente uscate
– mucoase uscate
– chii infundati
– turhorul scasut
– tahicardie
– hipotesiune
• confuzie mintala
Examen
Radiografia abdomenului pe gol=radiografia panoramica=radiografia simpla a
abdomenului
• Nivele hidroaerice
– forme
• Cuiburi de randucira
• Ceasca clauberg
• Tuburi de orga
• arcade
– In ocluziile intestinului subtire
• Multiple
• Mici
• Centrale
• Late
– Oncluziile intestinului gros
• Putine
• Laterale
• Inalte
• Aerobilia, pneumobilia
– Aer in caile biliare sau vezicula biliara
– In sdr bouveret duodenal
• Un calcul din vezicula biliara mare prin mecanism de decubit
• Survine o inflamatie
– Aderare a vez bil de duoden
– Prabusirea clacului in duoden
– Ulterior el de deplaseaza si se stopeaza in locurile mai inguste
• De regula ileonul terminal
• Cauzand ocluzie=ileus biliar
• ansa intestinala dilatata extrinsa Aspect de camera de bicicleta
– In volvulus de sigmoid
Suspectam ca e pe colon-irigografie=clisma baritata
 • Stop al miscarii ascendente al substantei de contrast
• Dupa aspectul acestul stop putem judeca despre cauza
• Cand lipseste obstacol de colon->obstacol pe intestin subtire
Enterografie=proba schwarts
• Reiese din situatia ca in norma substanta baritata patrunde in cec in 4-6 ore
• Examene radiologice repetate peste 6 ore
• Lipsa in colonul cec->obstacol pe intestin subrire
Actualmente se efectueaza fibrocolonoscopia
• Intentie de a restabili permeabilitatea
• Efectua interv chirurgical intr-un timp mai potrivit
– Restabilirea prin stentari expandabila
– Foraj terminc
– In paralel se foate de efectuat biopsia
Usg
• Ansa pendulara cu miscarea a lichidului
Ct
• Nivele hidroaerice
• Cauzele oclusiei
Cercetari paraclinice+de laborator
• Teste ce ne permit evaluarea testelor electrolitice, hidrice, gradului de deshidratare
– Analiza generala de sange
• deshidratarea
– Eritrocitehe
– Hb
– Ht
• Echilibrul A-B-ionograma+proteinograma
• Testele pentru modificarile metabolice
– Ureea
– Glucoza
– Fractiile proteice etc
diagnosticul localizarii ocluziei (intestin subtire sau propoto)
• pentru instituirea protocopului refuzional
• ocluziile pe intestinul subtire
– caracteristici
• debut brusc
 • evolutie rapida spre deshidratare
• dureri vii
– colicative
• cluzie continua
– strangulare
• varsaturi multiple
– cu alterarea rapida a starii generale
• meteroism absent/moderat, localizat
– ansa intestinuui subtire implicat poate di scurta
• radiologic
– nivele hidroaerice periombilical
• ocluziile pe intestin gros
– caracteristici
• debut insiduios
• dureri moderate
• varsaturi lipsesc sau pot fi unice
– apar tardiv
• starea generala se mentine timp indelugat buna
• balonarea mare
• tuseul rectal poate reflecta cauza
– tumoare
• radiologic
– nivele hidroaerice mari lateral
diagnosticul +- strangularii
• dicteaza o atitudine chirurgicala de urgenta
• prin sctrangulare
– caracteristici
• debut brusc
• dureri vii, intense, continue
– cu accentuari colicative
• vome precoce, reflexe
• abdomen sensibil la palpare
– des prezinta asimetrie
– rapid se generalizeaza
– starea generala se inrautateste progresiv
– uneori se asociaza cu tahicardie, soc
– semne peritoneale
• radiologic precoce 1-2h
– nivele hidroaerice
diagnosticul etiologic
• cel mai frecvent se pune intraoperator
• desi cu tenta etiologica pot fi
– irigoscopia
– ct
– rmn
– ecografia
– +-diagnosticul uneor
diagnostic diferential
• frecvent cu
– cluziile dinamice
– pancreatita acuta
– apendicita acuta perforativa la batrani
• forma pseudoocluziva
– ulcerul perforat
– cck acuta
– colicile renale violente
• cluzii paralitice, dinamice
– stari de uremie
– distensia toxica a colonului
– peritonitele
istoria naturala
• netratata
– cluzia intestinala acuta duce la moartea in 3-5z
• complicatiile(in paralel/serie)
– inundatie traheobronsica+asfixie
• forma atenuata=sindromul Meldelson
– pneumonia gangrenoasa
– insuficienta renala acuta
• pierderea de lichide
– tulburari metabolice si hidroelectrolitice majore
• (complicatie fiziopatologica)
– peritonita
• prin perhoratie
• prin mecanism de translocatie bacteriana
– soc hipovolemic
tratament
• scop
– indepartarea cauzei ocluziei
– restabilirea functiei normale a intestinului
• reiesind din
– conditiile morfologice
• distensia intestinului
– gredele dezechilibrelor hidroelectrolitice
• atat pre, intra, postoperator
– necesar de a realiza 2 sarcini majore
• reducerea distensiei intestinale
– si simplicit tuturor tulburarilor corelate
– pre, intra, postoperator
• reechilibrarea proteica, hidroelectrolitica, acido-bazica
• sarcina 1-reducerea distensiei intestinale
– preoperator
• sonda nazogastrica
• sonda miller-ebot pana deasupra obstacolului
• se calculeaza lichidele aspirate
• aspectul
– fecaloid
– staza
• btinem
– reducerea distensiei
– calcularea lichidelor
– intreruperea cercului vicios dintre
• distensia si turburarile circulatorii
• absorbtie si transudatie
– efectuarea unei suturi pe un intestin bun
– intraoperator
• sonda miller-ebot pana deasupra obstacolului

– impinge anestezistul
– chirurgul manual o trece deasupra obstacolului
• printr-un capat de rezectie a intestinului

– capatul proximal prin cu lichide e adus la masa de operatie si

este golit
• prin rect

• volvulus de rect

– se introduce un tub rectal

– postoperator
 • sonda nazogastrica
• sarcina 2=aportul volemic
– administrarea
• conform datelor clinice
– puls
– tensiunea
– diureza
– cunostinta
– aspectele tegumentelor si mucoaselor
• confomr datelor de laborator
– ionograma
– EAB
– analiza generala de sange
– cantitativ
• lichidul pierdut
– voma
– urina
– masa lichidiana sechestrata in intestin
– masa lichidiana transudata
– cantitatea de lichid zilnic necesara
• cantitate pentru detoxifiere
– calitativ
• solutii poliionice normoosmolare
– Ringer, Ringer-lactat, solutie fiziologica, glucoza 5%
– in stari grave necesita pregatire in sectiile ATI
interventia chirurgicala propriuzis
• concluzia preoperatorie
– elemente
• indicatii de urgenta
– (in primele 6 h)
– indicatia propriuzisa
• prezenta sau suspiciunea unei ocluzii prin strangulare
– dupa tratamentul de reechilibrare+aspiratie intestinala
• durerile si deshidratarea revin si sunt continue
– cand apare semne de iritare peritoneala
• se deceleaza tumori abdominale sau pelvine
– cu febra si leucocitoza
– in ocluziile colice acute
• cand aspiratia este ineficienta
• distensia accentuata (in special in cec)
 – nivel hidroaeric mai mare de 10cm
– exista pericolul unei perforatii diastatice de cec
• conditie
– bstacolul trebuie sa fie pe colon
– valvula ileocecala sa fie continenta
• sa nu perminta refluxul
lichidelor din cec in ileon
• situatia cu dilatarea >10 cm si in alte
patologii
– distensia toxica a colonului
– colita ulceroasa hemoragica
– salmoneloza
– colita pseudomembranoasa
– boala Crohn
• dupa indeplinirea celor 2 sarcini la unii pacienti se instaleaza un
echilibru temporar
– da posibilitatea de a efectua rapid investigatii
• stabilirea diagnosticul
– irigografia
– ct
– rnm in regim enterografic
• rnm in dinamica
• interventia propriuzisa
– sectionarea bridelor si aderentelor=visceloriza
– enterotomie
• incizie pe intestin
• inlaturarea obstacolului
– calculi
– helminti
– corpi straini
• enterorafie
– enterectomie/coectomie=rezenctiei
• cauza ocluziei este inlaturata radical
• tranzitul intestinal se restabileste imediat
• printro anastomoza
– e-e
– e-c
– c-c
– cand nu se poate face rezectie
• cauze
– locale
 • proces tumoral avansat
– concresterea organelor adiacente
• aderente intinse
– generale
• varsta
• procedeul
– derivatie digestiva
• interna
– e-e
– e-c
– c-c
– (obstacolul ramane pe loc, iar anastomoza il
ocoleste)
• externa
– segmentul proximal ocluziei
• adus la tegumente
• anus contra naturii
– peratie intermediara=hartman
• colonul stang purtator de cauza este inlaturat radical
• capatul
– distal inchis bont
– proximal adus la tegumente
• repunere in transit
• postoperatord
– cele 2 deziderate
• antibioterapia, antidolore etc..
• in strangulari
– se apreciaza viabilitatea intestinului
• 4 criterii
– viabilitate incerta
• reanimarea intestinului
– novocaina in mezou
• suprima mediatia adrenergica
• dispare spasmul arterial
– invelirea cu mese in locutie fiziologica calda
• 10-20 minute
forme particulare de ocluzii
• invaginatia
– literatura rusa-o atesta la ocluzii mixte
– romana-la strangulari(coindice cu definitia)
– def
• telescoparea ansei intestinale de regula in ansa subiacenta
– =invaginatie anterograda
– realizand
• bstructie in ansa subiacenta
• ischemie in ansa supraiacenta
– frecvent la copii-8-12 luni, masculin
– patogenie
• hipertrofia placilor peyer din ileonul terminal datorita unei infectii
intestinale
– virale
• coxaki
• eno
• foliculii limfatici hipertrofiati sunt impinsi in lumentul ansei
– prinsi de unda peristaltica
– impinsi distal
– tragand dupa sine intestinul
• la adulti capete de invaginatie pot fi
– polipi
– diverticulul meckel
– tumori
– anatomie patologica
• intestinul pe sectiune prezinta 3 cilindri
– desi pot fi situatii cu 5,7
– cu elemente de ischemie
• in peretele intestinal
• mezoul ansei invecinale
– tablou clinic
• copii
– suprapune cu inf virale
– crampe dureroase
– vome intermitente
– intre crize starea este buna
– cu timpul devine letargic
– simpatognomonic
• palpare in timpul crize a unei tumori
– sau mase dure alungite
– absenta cecului in fosa iliaca dreaputa=semn
dance!!!
– scaunul hanguinolent precede instalarea gangrenei
• radiologic
 – gol
• nivele hidroaerice
– irigoscopia cu solutie baritata calda
• cupola
• trident
• cocarda
• poate fi si masura de tratament
– cand prin pomparea retrograda se poate reduce
invaginatia
• preventiv se introduce glucagon intravenos
– pentru relaxarea intestinului
• chirurgical
– cand nu s-a obtinut reducerea radiologica sau sunt semne de
peritonita

- se recurge la interventie=dezinvaginare
- se efectueaza prin maniera de exprimare a
invaginatie
- nu prin tractie
- la nereusita se purcede la rezectie
- recidiva 5%

• ocluzie prin bride

– poate realiza atat ocluzie prin strangulare cat si astupare

– caracteristica comuna

• pacientul suportase o interventie pe abdomen pentru proces septic

• aderentele pot fi unice/multe
– aparitia nestanjenita a aderentelor

• nu poate fi oprita
– in povida tentativelor terapeutice
• spalarea cavitatii abdominale
– heparina, acid hialuronic.reopoligutina…etc
– noua operatie duce la mai multe aderente

- probabilitatea unei noi ocluzii

- cluzie recidivanta
- deserozari
- fistule
- sdr de malabsorbtie
- sdr de maldigestie
- preintampinarea unei noi recidive
- se efectueaza prin a aranja intestinele dupa visceroliza
- intr-o maniera cat mai apropiata de naturala
 - fixarea lor
- peratii
- enteroplicatura=noble
- mezoplicatura-se fizam de mezouri=child fenix
- plicatura fara sutura

• volvulus
– cec
– intestin subtire
– sigmoid
– transvers
– triada von wahl
• balonare
• rezistenta elastica
• timpanism
• ocluziile dinamice
• def
– cluzii functionale in care transitul este intrerupt datorita unor tulburari de
dinamica neuromusculara
• forme
– spastice=active

• rare
• in intoxicatie cu metale grele, plumb, arseniu, porfirie, anemie,
denutritie cu hipocalcemie, traume plex solar
• sange in intestin, tabes spinales, ascaridoza, teniaza
• fiziopatologic
– hiperparasimpaticotonie(ach)
– determina contractii excesive pe anumite segmente
– in alternanata cu segmente dilatate
– pe segmentle vecine
• tratament
– inlaturarea cauzei
– colinolitice
• atropina
– paralitice=inactive

• mai frecvente
• distensia pasiva a intestinului
• lipsa totala a miscarii peristaltice
– au la baza cauze diferite
• abdominale
– peritonita acuta
 – legea stokes
• rice musculatura sub seroasa inflamata
intra in paralizie
– pancreatita acuta
– colecistita acuta
– colica biliara
– colica nefritica renala
• *ocluzia paralitica postoperatorie comuna
– in timpul operatiei-aerul, lumina->act asupra
intestinului
• 24h pe intestin subrire
• 24-48-stomac
• 48-72-colon
• Toracice
– Infarct miocard
– Pleurizii bazale
– Pneumonii
• Sistemice
– Tulburari hidroelectrolitice majore
– Intoxicatii
• Alte
– Fracturi de col vert
– Aneurism de aorta
– Traume craniocerebrale
– neurogene
• fiziopatoligic
– hipersimpaticotonie(A, NA)
• clinic
– distensie pasiva a tutror anselor intestinale
• stomacului
– durerea lipseste sau e atribuita factorului cauzal
– intreruperea transitului este timpurie
– inspectie
• balonare mare
– percutie
• hipersonoritate
– palpare
• destins, aspect de minge
– auscultativ
• silentium abdominales
• radiografia abdomenului
 • pe gol
– distensia pasiva a tutor anselor intestinale
– nivele hidroaerice mici, multiple
• tratament
– afectiunea cauzala
– se indeplinesc cele 2 deziderate ca la ocluzie mecanica
• decompresie
• reechilibrare
– tratament medicamentos
• blocajul mediatiei simpatice
– la nivel de blocarea coloanei vertebrale
• blocare epidurala
• subdurala
• paranefrala
– la nivel de ganglii
• kanglioblocatorii
– la nivel de mezou
• blocada a mezoului
– la nivel de receptori
• alfa-beta AB
– droperidol
– aminazina
• peste 30-40 min
– stimularea parasimpaticului
• prozerina
– inhibitorul colinesterazei
• peste 45 min
– stimularea directa a ansei intestinului
– clisme iritative
• solutie hipertonica
39