CONTABILITATEA SI

FISCALITATEA CORPORATIILOR
ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND FISCALITATEA
Fiscalitateaeste un instrument eficientînserviciuluneipolitici care se traduce printr-o
anumităviziuneasupravieţiiîncomun, organizată de cătrecomponente ale puterii
specializateîngestionareaserviciilorpublicepentru a c ărorbun ăfunc ţionareestenecesar ă
colectareaunorresursefinanciare. Acesteresursefinanciare sunt destinate acoperirii
cheltuielilorgenerale ale societăţii. Într-o economie de pia ţă, fiscalitateaîmbrac ă un dublu
aspect pentruagentul economic. Pe de o parte, ea se concretizeaz ăînprelev ăriobligatorii
către stat, cu influenţăasupratrezorerieiîntreprinderii. Acest aspect d ăcon ţinutno ţiunii de
sarcinăfiscală. Pe de altăparte, întreprindereapoatefolosi şiîninteresuleiprincipiile şi
metodelefiscale.

Componentelesistemului fiscal

Pentru a-şiîndeplinirolulşifuncţiile sale, statultrebuies ămobilizezeresurse şis ă

facăcheltuielibăneşti, procedând la repartiţiasarcinilorpubliceîntremembriisociet ăţii,
persoanefizicesaujuridice. Instrumentulfinanciarşijuridicprin care se înf ăptuie şteaceast ă
repartiţieîlconstituieobligaţiafiscală sub forma impozitelor, taxelor şialtorsarcinifiscale
specificefiecăreiţărişifiecăreietapeistoriceînparte. Impozitelereprezint ă o form ă de
prelevare a uneipărţi din veniturilesauavereapersoanelorfizicesaujuridice, la dispozi ţia
statului, învedereaacopeririicheltuielilor sale. Aceast ăprelevare se face în mod obligatoriu,
cu titlunerambursabilşifărăcontraprestaţie din parteastatului.
Fiscalitatea se delimitează ca un sistem de percepereşiîncasareaimpozitelor şi
taxelor, precum şi ca un ansamblucoerent de surse de drept care reglementeaz ăimpunerea
contribuabililorşifundamenteazăjuridicimpoziteleşitaxele. Fiscalitateaeste „un instrument
eficientînserviciuluneipolitici care se traduce printr-o anumit ăviziuneasupravie ţiiîn
comun, organizată de cătrecomponente ale puteriispecializateîngestionareaserviciilor
publicepentru a cărorbunăfuncţionareestenecesarăcolectareaunorresursefinanciare.”
Acesteresursefinanciare sunt destinate acopeririicheltuielilorgenerale ale societ ăţii. Într-o
economie de piaţă, fiscalitateaîmbracă un dublu aspect pentruagentul economic. Pe de o
parte, ea se concretizeazăînprelevăriobligatoriicătre stat, cu influen ţăasupratrezoreriei
întreprinderii. Acest aspect dăconţinutnoţiunii de sarcin ăfiscal ă. Pe de alt ăparte,
întreprindereapoatefolosişiîninteresuleiprincipiileşimetodelefiscale. Astfel, în
activităţile de exploatarefinanciarăsau de investiţii ale întreprinderii se pot folosimetode şi
tehnici ale cărorincidenţăfiscalăoferăavantajeconcretizateîntr-o situa ţie de trezorerie
favorabilă.

Sistemul fiscal estestructurat pe treicomponente interdependente 2: impoziteleşi

taxele ca venituri ale statului, mecanismul fiscal şiaparatul fiscal.
Impoziteleşitaxelereprezintăveniturilebugetului de stat care provin de la persoane
juridiceşifizice. Înmomentulîncasăriilor, impoziteleşitaxele nu au o destina ţiespecial ă.
Dupăîncasarealor, sunt utilizateînvedereaefectuăriicheltuielilorpublicepentrurealizarea
funcţiilorşisarcinilorputeriişiinstituţiilor sale. Impoziteleşitaxele, ca şicomponente tot mai
importante ale vieţiieconomice, reprezintăfundamentulşimotiva ţiapentru care se constituie
fiscalitatea. Deşisimilareprinanumiteaspecte, impoziteleşitaxele se dovedesc a fi prelev ări
diferiteatâtprinconţinutullor, darşiprinrolullorîneconomiaactual ă.
Atâtimpozitelecâtşitaxeleîmbracă o formăbănească, au un caracterobligatoriu şi
sunt percepute cu titlunerambursabil. Natura de plat ăgeneral ăaimpozitelor şitaxelorrezult ă
din obligaţia care se referă la grupesaucategorii de contribuabili şi nu la subiec ţi individual
determinaţi. Înceeacepriveştecontribuabiliişitermenul de plat ă, sesiz ămuneledeosebiri
întreimpoziteşitaxe. Încazulimpozitelor, contribuabilii sunt persoanefizicesaujuridice
care au obligaţia de a calcula, înregistraşiplăti, la un termenstabilitprinlege, impozite
pentruveniturile pe care le obţinsaubunurile pe care le posed ă. Taxele sunt datorate de
persoanefizicesaujuridice care solicităstatuluiprestareaanumitorservicii, înmomentul
solicităriiprestăriiserviciului. Analizândprevederilelegale, observ ămdeosebiri legate de
sancţiuniperceputeşidestinaţiafondurilorcolectate. Încaz de neplat ă a unuiimpozit,
persoanasancţionatăesteplătitorul. Încaz de neplată a uneitaxe, persoanasanc ţionat ăeste
funcţionarulîncadrat la instituţiasauorganul de stat respectiv. Sumelecolectate din impozite
au ca destinaţieacoperireaprincipalelorcheltuielipublice. Sumelecolectate din taxe sunt
destinate acopeririicheltuielilorprilejuite de serviciulsolicitat de contribuabil. Din punct de
vedere structural, impoziteleşitaxele au fostîmp ărţiteînfunc ţie de clasificareabugetar ă a
veniturilor, respectivordineaîn care acestea au fosta şezateînbugetul de stat şiînbugetele
locale. Astfel, impozitele se împartînimpozitedirecte şiindirecte, care sunt recunoscute ca
veniturifiscalecurente.
Impozitulestedirect atuncicândcel care îlsuportăefectivșiîn mod real din venitul
său, numit ”suportătorul” impozitului, cunoaște direct șinemijlocitmărimeaacestuia.
Impoziteledirectesunt impozitelepercepute ”direct” de la persoanelefizice șijuridice,
obligate prinlege la plataacestora.” Încontinuarevomenumeraprincipaleletr ăs ături ale
impozitelordirecte:
- sunt nominative şi cad însarcinauneipersoanefizicesaujuridice;
- se stabilescînfuncție de avereasauveniturilecontribuabililor, persoanefizicesaujuridice;
- au un cuantumșitermene de plată precis stabilite, acesteafiindcunoscute din timp de c ătre
contribuabili;
- subiectulșiplătitorulimpozitului sunt una șiaceeașipersoan ă (excep ţieimpozitul pe
veniturile de naturăsalarială);
- se calculează pe bază de documente.
Încategoriaimpozitelordirecte sunt cuprinse: impozitul pe profit, impozitul pe salarii,
impozitul pe clădiri, impozitul pe terenurileagricole ale popula ţiei, taxa asupramijloacelor de
transport, taxa de timbru, taxa pentrufolosireaterenurilorînaltescopuridecâtpentru
producţiavegetală, agricolăsausilvică etc.
Impoziteleindirecte sunt percepute cu ocaziavânzăriiunorbunurisauprest ări de
servicii (transport, spectacole, activitățituristice și hoteliere, etc.). Încazulimpozitelor
indirecte, plătitorul, așa cum estestipulatprinlege, esteconsumatorul final. Dintreimpozitele
indirecte se pot enumera, ca fiindmaiimportante, următoarele: taxa pe valoaread ăugat ă,
accizele, taxelevamale, impozitul pe spectacole etc.

Mecanismul fiscal reprezintăansamblul de metodeşitehnici de impunereprivind

veniturilefiscale ale statului precum şiinstrumenteleimpunerii. ,,Practicafiscal ăcunoa ște
douămetode de impunere (1) impunereaînsumăfixăși (2) impunereaîn cote procentuale.” 4
Impunereaînsumăfixăpoate fi:
1. impunereaînsumăfixă pe o persoană (capitația)
2. impunereaînsumăfixă pe unitatea de măsură.
Impunereaîn cote procentualepoate fi:
1. impunereaîncotăprocentuală (încotăunică)
2. impunereaîn cote procentualeprogresive:
a) impunereaîn cote procentualeprogresive simple (globale)
b) impunereaîn cote procentualeprogresivecompuse (pe tran șe de venit)
3. impunereaîn cote procentualeregresive.

Aparatul fiscal decurge din însăşilegile care reglementeazăimpoziteleşitaxele.

Statulîndeplineştesarcinilefiscaleprininstituţiileautorităţiipublice (Parlament şiGuvern).

Politicafiscalăcuprindeansambluldeciziilor, prin care se realizeazămodelarea

esenţială a sistemului fiscal şi se asigurăfuncţionareaacestuia, înscopulatingerii
obiectivelordorite.
Politicafiscalăreprezintă un ansamblu de instrumente de interven ţie a statului,
generate de procesefinanciarfiscalespecifice: formareaprinimpozite şitaxe a veniturilor
fiscale, alocareacheltuielilorfiscale, asigurareaechilibrelorfiscale.
Drepturmare, politicafiscală se poatedefinii ca fiind o variant ă de administrare şi
conducere, de organizare a societăţii, urmărindpunereaînpractic ă a unorobiective
economice, sociale, culturalesau de interes public, necesares ăgarantezedezvoltarea de
ansamblu a societăţii.
Prinpoliticăfiscală se stabilesc: capacitateaşiprovenien ţasurselor de men ţinere a
fondurilorpublice, mijloacele de realizareaacestora, metodele de prelevare care continu ă a fi
utilizate precum şiobiectiveleurmărite.
Întrepoliticăfiscalăşiceaeconomică s-a creat o puternicăleg ătură, politicafiscal ă
acţionândînrezolvareacerinţeloreconomice, prinintervenireastatuluiînfenomenele
economice, cu ajutorulinstrumentelorfiscale.
Argumentuldeciziilor de politicăfiscalăpresupunerespectareaprincipiilor de baz ă ale
impunerii, ceeaceţine de corectitudineasirandamentulprelev ărilorfiscale.
Politicafiscală se interferează cu politicilesectoriale( industrie, comer ţ, agricultur ă
etc.), politicilesociale, financiarmonetare, precum şi cu strategiileinstitu ţionale.
Datorităpoliticiifiscale se poateacţionaînscopulîncurajăriianumitorramuri
economice.
Exemplu: Politicafiscalăpoateaveaobiectivediferite, şianume:
- determinareaagenţilor economici sprecreareainvestiţiilorînanumitedomenii;
- creştereacalităţiişi a concurenţialităţiiproduselor;
- stimulareaexportului;
- protejareamediuluiînconjurător etc.
Politicafiscalăestelegatăşi de politicasocială, uneleobiectivesocialefiind
îndeplinite, prinluareamăsurilor cu caracter fiscal, cum sunt: reduceri de impozite şitaxe,
scutiri, utilizareaunordeduceri din materiaimpozabil ă. Politicafiscal ă, ca parteconstitutiv ă a
politiciifinanciare, poate fi abordatăînstrânsăleg ătură cu politicamonetar ă, economic ă,
socialăşi de protecţie a mediului.
Politicafiscală se află la graniţadintrepoliticabugetarăşitehnicafiscal ă. Prinpolitica
fiscalătrebuiesă se identificesursele de venituriprin a c ărorcolectares ă se pun ă la dispozi ţia
statuluisumelenecesareacopeririicheltuielilorpublice. Cum înperioadaactual ă „ritmul
creşteriicheltuielilorpublicedepăşeşteposibilităţile de obţinere a resurselorb ăne ştinecesare
exclusivprinintermediulfiscalităţii, o parte a resurselor se asigur ă pe seamaîmprumuturilor
interne sauexterne”.
O politicăfiscalăelaboratăincorectpoatedetermina o fiscalitateexcesiv ă cu grave
consecinţeasupraîntregiisocietăţi. Pentru a fi eficient ă, politicafiscal ătrebuieîmbinat ă cu
acţiuni de naturăeconomicăşisocială care săimprimeacestordomenii un anumitritm de
dezvoltare.

Rolulimpozitelorşitaxelor

Pondereamajoritarăaimpozitelorîncadrulveniturilorbugetare se datoreaz ăînprimul

rândroluluiacestora. Rolulimpozitelor de stat se manifest ă pe plan financiar, economic,
politic şi social, darîn mod diferit de la o etapă de dezvoltareeconomic ă la alta. Rolulcelmai
important al impozitelorse manifestăpe plan financiar, deoareceaceastaconstituiemijlocul
principal de procurare a resurselorfinanciarenecesarepentruacoperireacheltuielilorpublice.
La introducereaunuiimpozit, se cere ca acestasăaibă un randament fiscal ridicat,
să fie stabilşi elastic. Un impozitesteconsideratstabilatuncicândrandamentulrămâne
constant de-a lungulciclului economic. Deci, randamentulunuiimpozit nu trebuiesă
sporeascăodată cu creştereavolumuluiproducţieişi a veniturilorînperioadelefavorabile ale
ciclului economic Înceeacepriveşteelasticitateaimpozitului, aceastapresupune ca impozitul
săpoată fi adaptatînpermanenţănecesităţilor de venituri ale statului.
Astfel, dacă se înregistrează o creştere a cheltuielilorbugetare, estenecesar ca
impozitulsăpoată fi majoratcorespunzătorşi invers. In practicafiscal ărezult ăc ă
elasticitatea, de regulă, acţioneazăînsensulmajorăriiimpozitului.
Aceastătendinţă de creştereabsolutăşirelativăaimpozituluiestecaracteristică
perioadeiactualeşi se realizeazăprincreştereanumăruluipl ătitorilor, extindereabazei de
impunere, precum şiprinmajorareacotelor de impunere.
Înultimii ani, s-a remarcat o anumităaccentuare a roluluiimpozitelor pe plan
economic, concretizatăînîncercărilestatului de a folosiimpozitele ca un mijloc de
intervenţieînactivitateaeconomică. Înfuncţie de intenţialegiuitorului, impozitele se pot
manifesta ca un instrument de stimularesau de frânare a uneiactivit ăţi, de cre şteresau de
reducere a producţieisau a consumuluiunuianumitprodus, de impulsionaresau de îngr ădire
a comerţului exterior.
De exemplu, învedereacreşteriiconsumuluiuneianumitemărfi, statulprocedeaz ă la
micşorareasauchiarsuprimareaimpozitelorindirectepercepute la vânzareaacesteia.
Dacă se urmăreştereducereaconsumului, atunci se procedeaz ă la majorareacotelor de
impozitaplicate la vânzareamărfii respective. De asemeneaextinderearela ţiilorcomerciale
cu străinătateapoate fi stimulatăprinmăsurifiscale, constândînrestituireapar ţial ăsau
integralăaimpozitelorindirecteaferentemărfurilorexportatesauprinreducereanivelului
taxelorvamalepercepute de către stat la importulanumitormărfuriutilizatepentrufabricarea
de produse destinate exportului. Deci, cu ocaziaintroduceriiunuiimpozit, statulurm ăre şte nu
numaiprocurareaveniturilornecesareacopeririicheltuielilorpublice ci şifolosireaacestuia ca
instrument de impulsionare a dezvoltăriiunorramurisausubramurieconomice.
Pe plan social, rolulimpozitelorse concretizeazăînfaptulcăprinintermediullor
statulprocedează la redistribuireauneipărţiimportante din PIB întreclase şip ăturisociale,
întrepersoanelefiziceşicelejuridice. Astfel, prinintermediulimpozitelor şitaxelor, statul
preia la bugetîntretreişipatruzecimişichiarmaimult din PIB în ţăriledezvoltate, întimpce
înţărileîn curs de dezvoltarepreiaîntredouăşitreizecimi.
Acestelimite sunt influenţate de factoriexternisistemului de impozite, cum ar fi:
nivelul PIB pe locuitor, nivelulmediu al impozitului şiprogresivitateaimpunerii, priorit ăţi
stabilite de stat înceeacepriveştedestinaţiaresurselorfinanciare concentrate la dispozi ţiasa,
etc., darşi de factoriiinternisaupropriisistemului de impozite, loculcelmai important între
aceştiaocupându-l progresivitateacotelor de impunere.
Înceeacepriveşterolul politic al impozitelor, se poatespunecăprinpoliticafiscală
promovată de unele state se urmăreşterealizareaunorobiective de ordin social-politic.

Relaţiacontabilitate – fiscalitateînUniuneaEuropeană

Legăturadintrecontabilitateşifiscalitatediferăîntrestatelemembre ale Uniunii

Europene. Întrecut, tendinţageneralăviza o contabilitatedependent ă de fiscalitate .În
conformitate cu un studiu7 efectuat de FederaţiaexperţilorContabiliEuropeni (FEE), ast ăzi
existătreitipuri de relaţiicontabilitate – fiscalitate. Astfel, Stefano Marchese, pre şedinte la
Grupului de lucrupentruimpozitedirecte al FEE, arată care sunt cele treitipuri de relaţii
contabilitate – fiscalitate:
a) dependenţacontabilitate – fiscalitate are învedere:
o independenţasauuşoaradependenţă (de exemplu: Danemarca, Olanda)
o dependenţafiscalităţii de contabilitate (majoritateaţărilor, de exemplu: Austria,
Belgia, Germania, Franţa, Italia, Spania, Marea Britanie);
o dependenţacontabilităţii de fiscalitate (de exemplu: Grecia);
b) independenţafiscalităţii de contabilitate are învedere:
o contabilitateafinanciarăseparată de contabilitateafiscală;
o calculareabazei de impozitarefără a fi legată de rezultatulfinanciar;
o necesitateaunui set de reguli pentrucalculareabazei de impozitare;
o nevoia de reconciliere a celordouărezultate;
c) dependenţacontabilităţii de fiscalitate are învedere:
o rezultatulfinanciar ca punct de plecarepentrucalculareabazei de impozitare;
o ajustăripozitiveşi negative ale rezultatuluifinanciar;
o necesitateaunui set de reguli pentruajustări,
o riscul „poluăriifiscale” a situaţiilorfinanciare.
Conectareacontabilităţii la fiscalitateridicăproblemaconcilieriiraporturilordintre
principiilecontabileşiprincipiilefiscale. Obiectulcontabilit ăţiifinanciareesteredarea
imaginiifidele a poziţieifinanciareşi a performanţeifinanciare pe bazaunor reguli care
vizeazăterminologia, evaluarea, prudenţa, omogenitatea, comparabilitateaîntimp, înspa ţiu şi
la nivelinternaţional. Fiscalitateacorespundeuneialtelogici, respectiv a prezerv ăriibazei
impozabile, are principii şiregulile sale, care nu sunt întoatecazurileacelea şi cu cele ale
contabilităţii.
ÎnRomâniapot fi acceptateatât o conexiunecâtşi o deconectareînraporturiledintre
contabilitateşifiscalitate. Conexiuneaestedemonstratăprinexistenţaunuisingursuport
informaţional, celcontabil, pentrurealizarea a dou ăfinalit ăţi practice, contabil ăşifiscal ă.
Deconectareaare învederediferenţeledintreregulileşiprincipiilecontabileşicelefiscale.
Dupăce se constatăacestediferenţe, se procedează la reintegrările şideducerile care se impun
întrevalorilecontabileşicelefiscale.
Codul de procedurăfiscalăstipuleazăcădocumentelejustificativeşieviden ţele
contabileconstituie probe la stabilireabazelor de impunere. Observ ămc ă o informa ţie
furnizată de evidenţacontabilă nu constituieeaînsăşibază de impunere, ci pornind de la ea se
stabileştebaza de impunere. Este singurul mod de a în ţelegerela ţiacontabilitate – fiscalitate
care asigurărealizareaobiectivuluicontabilităţii, acela de reprezentarefidel ă.
Pe plan european, relaţiadintrecontabilitateşifiscalitateesteexprimat ăprindou ă
opinii:
înMarea Britanie se află o deconexiuneîntrerezultatulcontabil şicel fiscal;
înFranţa, Germania şiîntr-o micămăsură Italia, se observ ă o aliniere a regulilor
contabile la celefiscale.
Exemple:
ÎnFranţalegăturiledintrerezultatulcontabilşirezultatul fiscal sunt prev ăzuteîn
decretul din 14 martie 1984. Dacăîntreregulilecontabileşicelefiscale apar neconcordan ţe
acesteatrebuiesă fie înscriseîntabelul 2058 privindsitua ţiafiscal ă de determinare
extracontabilă a rezultatului.
Relaţiileîntrefiscalitateşicontabilitate sunt relaţii de aliniere, deoareceacordarea
facilităţilorfiscaleesteînlesnită de contabilizareaacestora. Atuncicândlegilefiscale sunt
absente sunt aplicateregulilecontabile.
Existăşi un punct de conflict întrecontabilitateşifiscalitatecevizeaz ăevaluarea
datoriilorşicreanţelorînmonedestrăine. Întimpceîncontabilitateopera ţiunileîndevize
sunt supuseprincipiuluiprudenţei, rezultatul fiscal cuprindepierderile şiprofiturile generate
de operaţiunileîndevize, ca şi cum elear fi fostrealizate.
Întreprinderilefrancezeutilizeazăceledouămetode de amortizareadmise pe plan
fiscal: metodaliniarăşiceadegresivă.
ÎnFranţastocurile sunt evaluate pe bazametodelor “costuluimediuponderat” şi
“primulintrat, primulieşit”, ceeace conduce, înperioada de cre ştere a pre ţurilor, la
supraevaluareastocului final.
Atâtcontabilitateacâtşifiscalitateaîntrebuinţează un număr mare de provizioane.
În Germania relaţiiledintrecontabilitateşifiscalitate sunt supuseprincipiuluialinierii
care la rândulsăuprovine din principiulunicităţiibilan ţului, ceeaceimplic ăraporturistrânse
întrecontabilitateşifiscalitate: de exemplu, obligaţia de a contabilizadeducerilefiscale şi
calcululrezultatului fiscal pe bazadocumentelor de sintez ă. Principiulpruden ţeiesteconceput
într-o interpretaremaiextensivădecâtînFranţa.
Întrebuinţareaacestornormecontabile are dreptconsecin ţădeterminareaunuirezultat
contabilsubevaluat, fapt care se explicăprincontextul economic şifinanciar al Germaniei.
Deci rezultatulcontabil nu poate fi utilizat ca indicator de performan ţă al întreprinderilor.
Se face o distincţieîntrebilanţulcontabil care se întocmeşte pe bazaregulilor
contabile ale codului de comerţşibilanţul fiscal care se determin ă conform regulilorlegii
fiscale. Ca atare, există o interdependenţăîntreceledou ăbilan ţurideoarece, pe de o parte,
bilanţul fiscal estebazat pe celcontabil, iar, pe de alt ăparte, dreptul fiscal oblig ăcodificarea
anumitormăsuriînbilanţulcontabilpentru a beneficia de avantajefiscale.
Spredeosebire de dreptul fiscal, normelecontabile admit o evaluare la un nivelmai
scăzutaelementeloractivului circulant pentru a ţinecont de fluctua ţiaviitoare a pie ţei.
Înprivinţaevaluăriistocurilor, încontabilitate nu esteobligatorieluareaîn
consideraţie a cheltuielilorindirecte de producţie, întimpcedreptul fiscal oblig ă la luareaîn
consideraţieaacestorcheltuieli.
Pasivulbilanţierconţineexcedentulamortizărilorfiscaledeductibilefa ţă de
amortizărileadmiseîncontabilitate. Datoriileşicreanţeleînmoned ăstrăin ă sunt men ţionate
la costulloristoricînbilanţ.
Înmaterie de impozitare a profitului, a fostintrodus ă o legecontabil ăce se aplic ă
societăţilorcomercialeîncepând cu 1 ianuarie 1987 şi care face referiri la metodaimpozitului
amânat.
În Italia relaţiiledintrecontabilitateşifiscalitate sunt foartestrânsedeoarece
beneficiulimpozabilestecalculatpornind de la rezultatulcontabil, având la baz ărespectarea
regulilorfiscale. Rezultatulraportuluidintrecontabilitate şifiscalitateesteaproape identic cu
situaţia din Franţa.
Înîntreprinderi se practicădouătipuri de bilanţuri: unulîntocmit conform normelor
Codului civil, care estepuţinfolositînanalizele de gestiune şialtulretratat, care serve şte ca
bazăpentruanalizafinanciară.
Întreprinderileitalieneutilizeazămetoda de amortizareliniară, deoareceamortizarea
degresivăesteinterzisă. De asemeneaînmaterie de impozitare a profitului se aplic ămetoda
impozituluiexigibil.
Înevaluareastocurilor se aplicămetoda “ultimulintrat – primulie şit”, care protejeaz ă
întreprinderile de efecteleinflaţiei. Stocurile sunt evaluate la ceamaimic ăvaloaredintre
costul de revenireşipreţulpieţei. Din aceastăcauză, în Italia nu exist ăprovizioanepentru
depreciereapreţurilorşinicipentrucreşteri de preţuri.
Chiardacăfiscalitateaimpuneunele reguli şiprocedurieaoferăşiposibilitatea de a
alege un sistem de opţiuni care poate fi exploatat de întreprinderi:
- alinierearegulilorcontabile cu celefiscale;
- rezultatulcontabilsă fie apropiat de cel fiscal;
- rezultatulsă fie determinatfărăsă se maifacăapel la regulilepruden ţei;
- amortizările nu trebuieutilizateînscopul de aincita la investi ţii, iarprovizioanele
sunt rarconstituite.
ÎnRegatul Unit legilefiscale au un efect mic asuprametodelorcontabile. De exemplu:
societăţilebritanice pot opera deducerifiscaleautorizate de legef ăr ă a le contabiliza. Se
ajungeastfel ca bilanţulcontabilsă fie diferite de cel fiscal.
Imagineafidelă, ca principiu dominant al contabilităţiibritanice, garanteaz ă o anumit ă
libertate contabiluluiînelaborareaconturilor.
Amortizărilecontabiletrebuiesă fie reintegrate pentrudeterminarearezultatului fiscal.
Înceeacepriveşteevaluareastocurilor, metoda “ultimulintrat, primulie şit” este
interzisă, fiindaplicatămetoda “primulintrat, primulieşit” care corespundecerin ţelor
principiuluiimaginiifidele.
Sistemul fiscal britanic nu operează cu provizioanepentrupierderi de schimbvalutar.
Datoriileşicreanţeleînmonedestrăine sunt convertite la nivelulcursului de închidere,
iardiferenţele de curs afecteazărezultatul.
Înultimii ani, înmajoritateaţărilorUniuniiEuropene, se constat ă o tendin ţă de a
diminuanivelul de taxaredirectăşi de a mutapovarafiscalăspretaxeleindirecte, diminuarea
cotelor de impozitfiindînsăadeseaînsoţită de creştereabazei de impozitare.
Înceeacepriveşteimpozitul pe profit, majoritateastateloreuropene au menţinut
constantecotele de impozitînperioada 2010 – 2012. Înperioadadinainte de crizaeconomic ă,
ritmulscăderiicotelor de impozitare era accentuatdeoarecestateleeuropene se aflauîntr-o
competiţiemaiaccentuatăînprivinţaofeririiunuimediuinvestiţionalatractiv pe considerente
purfiscale.
Există, însăşi state care, înultimii ani, au reduscotaimpozitului pe profit. De
exemplu, cota de impozit pe profit a scăzutînCehia de la 20% în 2010 la 19% în 2011, în
Grecia de la 24% în 2010 la 20% în 2011, înFinlanda de la 26% la 24,5%, înMarea Britanie
de la 28% la 27% pentrucota standard şi de la 21% la 20%pentru cotaredus ă de profit. Unele
ţări precum Lituania, Germania şiOlanda au intervenitînsensulrestrângeriibazei de
impozitare, iaraltele precum Austria, Ungaria, Portugalia şiCiprudorescs ăintroduc ăsisteme
de impozitaresuplimentarăainstituţiilorfinanciare.
Coteleimpozitului pe profit variazăîntre 10% (în Bulgaria şiCipru) şi 36,1% în
Franţa, deşidiferenţadintre minim şi maxim a fostmultmai mare înperioadadinainteacrizei
economice.
Nivelulcâştigurilor din capital a fostsatisfăcătorpân ăînanul 2007, îns ăacesta a
începutsăscadă sub impactulrecesiuniişi al reduceriicotelor de impozitare. Înprezent,
existădiferenţemariînimpozitareacâştigurilor din capital în UE. În Austria, începând cu
anul 2011, se aplică o taxă de reţinere de 25% câştigurilor din activelefinanciare, întimpce
înalteţărimăsurilevizeazăîn special creşteri ale cotei de impozitare. 9
Înceeacepriveşteimpozitul pe venit, statele din UniuneaEuropeană au luatunele
măsuridupă cum urmează:
măsuriînsensulmajorăriicotelor de impozit pe venitpentrupersoanele cu
venituriridicate (Franţa, Luxemburg, Portugalia, Marea Britanie);
măsuriînsensuldiminuăriicotelor de impozit pe venit (Ungaria, Danemarca,
Finlanda),
măsuri de extindere a bazei de impozitare (Grecia, Irlanda, Portugalia, Fran ţa,
Cehia, Letonia, Spania, Luxemburg).
De exemplu, Marea Britanie a majoratîn 2010 cotasuperioar ă de impozitare de la 40
% la 50% pentruveniturile care depăşesc 150 000 lire sterline, iarînFran ţacotasuperioar ă de
impozitare a fostmajorată de la 40% la 41%. Ungaria a introdusîn 2011 cotaunic ă de
impozitare de 16%, cotasuperioară de impozitarefiind anterior de 32%. Danemarca a redus
în 2010 cotasuperioară de impozitare de la 63% la 56%.
În 2012, celemaimariimpozite pe veniturilepersoanelorfiziceînregistreaz ăînSuedia
(56,6%), Danemarca (55,4%), Belgia (53,7%), Olanda şi Spania (ambele cu 52%), Austria şi
Marea Britanie (ambele cu 50%), iarcelemaiscăzuteîn Bulgaria (10%), Cehia şiLituania
(ambele cu 15%), România (16%) şiSlovacia (19%).
Un domeniu care de la debutulcrizeieconomiceşifinanciareaavut un impact
puternic a fostimpozitareaconsumului. Datelearatăcătaxele de consum, care au fost pe un
trend descendent începând cu 2007, au crescutbruscînanul 2010. Înultimii ani s-au
înregistratcreşteriridicate ale cotelor la TVA. Cu toateacestea, doarjum ătate din veniturile
teoretice din TVA sunt colectate. Înperioada 2011 – 2012, un num ăr mare de state membre
au crescutcota de TVA. Portugalia a majorat TVA la 23%, Marea Britanie a majorat TVA de
la 17,5% la 20%, CipruşiIrlanda de la 17% la 23%. Major ări cu un punctprocentual au loc şi
înLetonia, Polonia, Slovaciaşi Italia. Totuşianumiteţări au cote de TVA diferen ţiate. În
Ungaria, DanemarcaşiFranţaatâtmajorarea TVA, câtşimăsurile de lărgire a bazei de
impozitare au fostmenitesătransformepovarafiscală de la factorulmunc ăşi capital c ătre
consum, învremeceînrestulstatelormembre, majorările au fostrealizateînvedereacre şterii
veniturilor fiscale.
Ceamai mare cotă de TVA esteînUngaria (27%), iarceamaimicăîn Luxemburg
(15%).
Rata medie standard a TVA la nivelulUniuniiEuropene a crescut de la 19,2% în 2000
până la 21% în 2012.
Datorităconjuncturiiactuale, un numărconsiderabil de state membre au majorat
cotele standard şicoteleredusesauiauîncalcul o posibil ămajorareaacestoraînviitorul
imediat.
Direcţii de acţiuneînpoliticafiscalăcomunitară
Ţările UE sunt liberesăîşielaborezepropriilesisteme de impozitaredirect ăpentru a
îndepliniobiectiveleşicerinţeleexistente pe plan naţional - cu condi ţias ărespecte libera
circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilorşicapitalurilor şiprincipiulnediscrimin ării.
Îndomeniulimpozităriidirecte, au fostadoptatepuţineacte legislative, ceeace se
datoreazăîn special faptuluicăpentruacest tip de reglement ăriestenecesar ăunanimitatea de
voturi.
Îndomeniulimpozităriiîntreprinderilor, au fostadoptatetrei directive, iar o alta se
aflăîndezbatere:
1. Directivaprivindsocietăţile-mamăşifilialelegaranteazăevitarea dubleiimpozitări
pentruplăţiletransfrontaliere de dividendeîncadrulaceluiaşigrup de întreprinderi
stabiliteîndiferite state membre
2. Directivaprivindfuziunilevizeazăreducereaimpactului fiscal negativ care rezult ăîn
urmarestructurăriiîntreprinderilortransfrontaliereîncadrul UE
3. Directivaprivindplata de dobânzişi de redevenţeprevedeeliminareadubleiimpozit ări
a dobânzilorşiredevenţelorîncasateîntresocietăţiasociatedin state membrediferite,
scutindu-le de impozitareprinreţinere la sursă
4. Directivaprivind o bază de impozitareconsolidatăcomun ă a societ ăţilor (CCCTB) a
fostpropusă de ComisiaEuropeană la data de 16 martie 2011. Scopuls ăuestes ăînlăture
obstacolele de naturăfiscalăcare afecteazăfuncţionareapieţeiunice.
Îniniţiativele sale recente, Comisiapromovează o maibun ăcoordonare a sistemelor
de impozitaredirectă ale statelormembrepentruaeliminabarierelefiscaleexistente care
împiedicăbunafuncţionare a pieţeiunice.
Principiile de bază ale coordonăriiînacestdomeniu sunt:
eliminareadiscriminăriişi a dubleiimpozitări
prevenireaabuzurilorşi a neimpozitării din neglijen ţă
reducereacosturilor de conformare care decurg din aplicareamaimultorsisteme de
impozitare.
ÎnbazaTratatuluiprivindfuncţionareaUniuniiEuropene, pentruaasigurabuna
funcţionare a pieţeiunice, UE dispune de competenţeînmaterie de armonizare a legisla ţiilor
privindimpozitareaindirectă, inclusivînceeacepriveştebaza şicotele de impozitare.

CONCEPTE, PRINCIPII ŞI DEFINIŢIIFISCALE

Funcţiilesistemului fiscal
Impoziteleşitaxelereprezintăfundamentulşimotivaţia pe care esteconstruită
fiscalitatea. Ele sunt instituiteprinlegisaualteacte normative bazate pe legi.
Sistemul de impoziteşitaxetrebuiesăîndeplineascăurmătoarelefunc ţii:
a) finanţareacheltuielilorpublice, urmărindu-se obiectivul de randamentbugetar.
Nivelulprelevărilorobligatoriieste, înbunămăsură, determinat de mărimeacheltuielilor
publice. Se pot distinge, din acestpunct de vedere, sistemefiscalemailiberale (în care sarcina
fiscalăsuportată de contribuabiliestemairedusăşi implicit interven ţiestatuluiprin
cheltuielilepubliceeste de asemenea, mairedusă) şisistemefiscaleinterven ţioniste, în care
statulîşipropunesăfinanţezemaimulteactivităţişi are nevoie de resursemaimari,
mobilizateîndeosebiprinimpoziteşitaxe (darşiprinîmprumuturisaualteresursenefiscale);
b) redistribuireaveniturilor conform principiuluiechit ăţii, care poate fi interpretat ăîn
sensulcă, pe de o parte, cheltuiala cu impozitultrebuierepartizat ăcâtmaiechitabilîntre
contribuabilişi, pe de altăparte, impozitularavearolul de a corectareparti ţiaveniturilor
primare, pentru a o face câtmaiechitabilă – de aicitehnici precum progresivitateaimpunerii;
c) stabilizareaactivităţiieconomicesaucorectareadezechilibrelorînscopuri de
eficienţăeconomică.
Impozituleste un instrument de politicăeconomicăşipoatejuca un rolînsensul
stimulării, descurajăriisaustabilizăriiunorcomponente. Aceast ăfunc ţieesteprivilegiat ăsau
nu după cum ne situămîntr-un sistemmaiintervenţionistsauîntr-unulmai liberal. Se poate
spunecăaceastăfuncţie se bazează, într-o anumitămăsură, pe ipotezapotrivitc ăreia
funcţionareaspontană a pieţei nu permiterealizareaoptimuluicolectiv – fiscalitateapoate
astfelsă fie utilizatăpentru a corectauneleeşecuri ale pie ţei.
“La niveluluneiţări, ansamblulimpozitelorşitaxelorprovenite de la persoanefizice
şi de la celejuridiceformeazăsistemul fiscal.”
Principiilesistemului fiscal
Precizareafuncţiilorsistemului fiscal permiteşipunereaîneviden ţă a principiilor
care stau la bazaaprecieriieficienţeisistemului fiscal:
1. Principiulrandamentului.
Impozitulesteapreciatînfuncţie de randamentulsăubugetar. Obiectivular fi
maximizarearandamentuluiimpozituluipentru un cost datsaudiminuareacostuluigestiunii
sale pentru un randament dat.
2. Principiulsimplicităţii (al lipsei de arbitrariu).
Impozitultrebuiesă fie uşor de administrat, uşor de în ţeles de c ătrecontribuabili, s ă
fie prelevatpotrivitunor reguli simple, clareşi care s ă nu deana ştere la nici un arbitrariu.
3. Principiulflexibilităţii
Impozitulflexibil se adaptează rapid la necesităţilepoliticiiconjuncturale. Înacest
context, flexibilitateapoate fi apreciată ca sensibilitateabazei de impozitare la evolu ţia
activităţiieconomiceşi se apreciazăcă, de exemplu, tehnicastopajului la surs ăpermite o
adaptaremairapidă a veniturilorfiscale ale statului la conjunctur ă.
4. Principiulstabilităţii
Modificărilefrecvente ale legislaţieifiscale sunt surs ă de ineficacitate şi, în plus, un
impozitvechiestemaiuşoracceptat de cătrecontribuabili. Chiardac ăacestprincipiueste
aparentcontradictoriu cu cel precedent (al flexibilit ăţii), întotdeaunaeste de dorit o anumit ă
stabilitateaimpozituluipentru a-iasigura pe contribuabiliîmpotrivaarbitrariului, a le
menţineîncredereaînsistemşi a permite ca deciziilelorsă fie luateîncondi ţiileuneicâtmai
maricertitudini.
5. Principiulechivalenţei.
Sarcinafiscalăsuportată de contribuabiltrebuies ă fie corelat ă cu avantajele pe care i
le procurăcheltuielilepublice, prinaccesul la bunurile şiserviciilepublice. Acestprincipiu
estemaidegrabă un deziderat. Înteoriafiscală se apreciaz ăc ămodelulteoretic al echivalen ţei
suferănumeroaselimitări care îireducaplicabilitateapractică. Încontabilitate, se ridic ă o
problemălegată de aceastăechivalenţăînlegătură cu impozitul pe profit. Este acestimpozit o
cheltuialăsauartrebuiconsiderat ca o participare a statului la rezultatelefavorabile ale
întreprinderii? Dacă se acceptăexistenţauneiechivalenţecerteîntreimpozitulpl ătit şi
bunurileşiserviciilepublice de care beneficiazăcontribuabilii, atunciimpozitulpoate fi
considerat din punct de vederecontabil, maidegrab ă ca o cheltuial ă. Dac ă, dimpotriv ă, nu se
acceptădecâtîntr-o micămăsurăteoriaechivalenţeisaudacăsuntemînsitua ţia de a considera
căsarcinafiscalăsuportată de contribuabildepăşeştevaloareabunurilor şiserviciilorfurnizate
de stat, atunciimpozitulpoate fi interpretat ca o participare la profit a statului şimaipu ţin ca
o cheltuială.
6. Principiulneutralităţii
Impozitul nu trebuiesăcontravinăuneimaibuneadministrăriîneconomie, el trebuie
să incite la o gestiunemaibună la nivelulcontribuabilului. Aici se poatead ăuga şinecesitatea
ca impozitulsă se stabileascădupă reguli unitarepentruto ţi, f ăr ădiscrimin ăridirectesau
indirecte. Înteorie se afirmăcăneutralitateaimpozituluidepinde şi de elasticitateaofertei şi a
cereriipentrubunurilesaufactorii de producţie care fac obiectulimpunerii. Cu cât
elasticitateaestemaimică, cu atâtimpozitulestemaineutru.
7. Principiulechităţii
Contribuţiafiecăruia la acoperireacheltuielilorpublicetrebuies ă se fac ăînfunc ţie de
capacităţile contributive. O problemă o reprezintădeterminarea şimăsurareaacestorcapacit ăţi
contributive care depind de considerentepolitice, economice, sociale, morale, filosofice.
Indicatorii care se folosesc la determinareacapacit ăţii contributive pot conduce la alegerea
uneistructurioptimeîntretreicategoriipredominante de impozit: pe venit, pe capital şi pe
cheltuieli.
8. Principiullegalităţii
Impozitultrebuiesăaibămereu la bază o reglementarelegală. Reglement ărilelegale
din domeniulimpozitelorşitaxelor au apărutşi s-au impus de-a lungultimpului ca urmare a
experienţeiacumulate de agenţiifiscalişiînurmaevoluţieidoctrineiîndomeniu. ÎnRomânia
se aflăînplinăelaborare un sistem fiscal care se doreşte a fi performant.
Îndoctrinacontemporană s-a propusşiabordareadintr-o alt ăperspectiv ă a principiilor
operanteîndomeniulfiscalităţii. Este vorbadespreclasificarea şianalizareaprincipiilordup ă
cum sunt elerecunoscuteşiconsacratelegislativsau nu la nivelulstatelor. Avândînvedere
acestcriteriu de departajare, principiilefiscalităţii pot fi împ ărţite pe dou ăcategorii: principii
consacrate legal şi principii promovateşiimpuse de doctrin ăsau de jurispruden ţă. Din prima
categorie fac parte: principiullegalităţiiimpunerii, principiulegalit ăţiiînmateriefiscal ă,
principiulliberuluiacces la justiţieînmateriefiscală, principiulneretroactivit ăţiilegiifiscale,
principiulanualităţii. Principiilepromovateşiimpuse de doctrin ăsau de jurispruden ţă sunt:
principiulstricteiinterpretări a normelorfiscale, principiulbuneicredin ţe, principiul „non bis
in idem”.
Pentru ca prinimpozitsă se poatărealizaobiectivelefinanciare, economice şisociale
urmărite de stat, la introducerealorestenecesar ca obliga ţiilefiscales ă fie cunoscute şi
respectateatât de organelefiscalecâtşi de contribuabili.

Definiţiifiscale
Parcurgereaproblematiciifiscaleobligă la prezentareaunor definiţiifiscaledenumite
şielementetehnice ale impozitului, a cărorformularereprezint ă o component ă a sistemului
doctrineifiscale. Astfel, se pot aveaînvedereurmătoareleconcepte:
Subiectulimpozituluipoate fi o persoanăfizicăsaujuridicăobligatăprinlegesă
suporteplataunuiimpozitsau a uneitaxe. Înreglement ărilefiscalesubiectulimpozabil se
mainumeşteşicontribuabil;
Obiectulimpuneriiestestructurafiscalăcestă la bazaaşezăriiimpozituluisautaxei,
respectivvenitul, profitul, preţulsautariful. De exemplu, la impoziteleindirectemateria
supusăimpuneriipoate fi: produsul care face obiectulvânz ării, serviciulprestat, bunul
importat, produsele de tutunîncazulaccizelor;
Sursaimpuneriiarată din ceanume se plăteşteimpozitul. Încazulimpozitului pe
avereacesta se plăteşte din venitul de pe urmaaverii respective. Înschimb la impozitul pe
venit, obiectulimpunerii coincide întoatecazurile cu sursa.
Baza de calcul, de regulă, coincide cu obiectulimpozitului, darexist ăşiexcep ţii: de
exemplu, la impozitul pe clădiriobiectul de calculîlreprezint ăcl ădirea, iarbaza de calculeste
reprezentată de valoareasautaxele de succesiune.
Plătitorul de impozitestepersoanaobligatăsăefectuezecalcululşiplataobligaţieifaţă
de buget. De regulă, plătitorulestesubiectulimpozabil. Exist ătotu şi şiexcep ţiiîn care
plătitorul nu esteşisubiect al impozitului. De exemplu, la impozitul pe salariisubiectuleste
salariatul, iarplătitoresteunitatea la care realizeazăsalariul.
Cota de impunerese exprimăprintr-o sumăfixăsau un procent care se aplic ăasupra
bazeiimpozabileşi cu ajutorulcăreia se determin ăimpozituldatorat.
La rândulsău, cotaprocentualăpoate fi proporţionalăşiprogresiv ă, iarcotafix ăeste
exprimată sub forma unuicuantumaplicat la baza de calculsau la o parte din aceasta. Cotele
procentualeproporţionalerămânneschimbateînraport de baza de calcul (de exemplu TVA
19%), iarcoteleprocentualeprogresive se caracterizeaz ăprinfaptulc ă se modific ăînfunc ţie
de mărimeabazei de calcul. De exemplu, încazulimpozitului pe salarii, cotaprogresiv ă se
diferenţiază pe tranşe.
Termenul de platăreprezintăperioada de timpîn care se poateplătiimpozitul, fiind
prevăzut de lege.
Facilităţilefiscaleacordateapar sub forma scutirilor, amânărilor, eşalon ărilor,
reducerilor.
Drepturileplătitorului de impoziteapar atuncicând la scadenţaunuiimpozit s-a plătit
o sumămai mare decâtcea care trebuiaplătită. Aceastăproblemăpoate fi rezolvat ăprin
compensareasumeiplătităîn plus cu sumacetrebuieplătită la scaden ţaurm ătoaresau cu o
parte din aceastăsumă.
Dacăcompensarea nu esteposibilă se recurge la restituireasumeipl ătit ăîn plus. Dac ă
plătitorul se considerănedreptăţitpoaterecurge la contestare.
Obligaţiileplătitoruluise stabilescprinlegeşi se referă la calculareaşivărsarea la
termenaimpozitelor; la organizareaevidenţeiimpozitelorşitaxelor din care s ărezulte cu
exactitatebaza de calcul, sumele de platăşimodul cum s-au f ăcutpl ăţile.
Impunereaconstăînidentificareatuturorcategoriilor de persoanefizicesaujuridice
care deţinsaurealizează un anumitobiectimpozabil, înevaluareabazei de calcul a
impozitului, îndeterminareaexactă a cuantumuluiacestuia.
Sancţiunileapar atuncicând nu se respectătermenelelegale de plat ăaimpozitelorsau
atuncicândobligaţia de platăestedeterminatăincorect.

Principaleleobligaţiifiscale ale uneipersoanejuridice

Obligaţiilefiscale care pot cădeaînsarcinauneipersoanejuridice sunt de natura
impozitelor, taxelorşicontribuţiilor. Cadrul legal pentruimpozitele, taxele şicontribu ţiile
socialeobligatorii, care constituievenituri la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilorsociale de stat, Fondulnaţionalunic de asigur ărisociale de s ăn ătate, bugetul
asigurărilorpentruşomajşiFondul de garantarepentruplatacrean ţelorsalarialeestestabilit
prinCodul fiscal. Contribuţiilesocialeşitaxele sunt reglementate şiprinlegispeciale.
Impozitulesteprelevareauneisumebăneşti la dispoziţiastatuluiîn mod obligatoriu
sau cu titlunerambursabilşifărăcontraprestaţiedirectaşiimediat ă din parteastatului.
Prelevările se fac pe seamaveniturilorşiaaveriipersoanelorfizice şijuridice, precum şi pe
seamacirculaţieibunurilorşiserviciilor.
Impozitulderivă din latinescul “impozitum” şieste un transfer de valoareobligatoriu
către stat, fără o destinaţieclară, cu titludefinitiv, datorat de c ătrepersoanelefizicesau
juridice conform dispoziţiilorlegale, prindeţinereaaverilorsauînsu şireaveniturilorsau a
cheltuielilorefectuate.
Taxa provineetimologic din latinescul “taxis” şieste un transfer de valoareobligatoriu
cătrebugetulstatului, cu destinaţiespecialăşititludefinitiv, datorat de c ătrepersoanelefizice
saujuridice, conform dispoziţiilorlegaleînloculunuiserviciu public institu ţional.
Ca formăaimpozitelorindirecte, taxelereprezintăplăţile pe care le fac diverse
persoanefiziceşi/saujuridicepentruserviciiledesfăşurateînfavoarealor de uneleinstitu ţii
publice. Taxeleconvoacămajoritateatrăsăturilorcorespunzătoareimpozitelor şianume:
caracterulobligatoriu, urmărireaîncaz de neplată, titlulnerambursabil. Taxele, fa ţă de
impozite, reprezintă o contraprestaţie.
Contribuţiaderivă din latinescul “contribuţio” şieste un transfer de valoare
obligatoriucătrebugetulstatului, cu destinaţieclară, fărăechivalent şi cu titludefinitiv
datorat de cătrepersoanefiziceşijuridice, conform dispozi ţiilorlegaleînscopulacoperirii
unorcheltuielipublice de naturăsocialăsauinterescomunitar. Contribu ţiilereprezint ă
venituripublicecealimenteazăfonduriprestabilite.
Încontinuareva fi exemplificatsuccintimpactulasupracontribuabilului – persoană
juridică a principaleleobligaţiifiscale.
Impozitul pe profit este un cost al contribuabiluluişiesteefectivplătit la buget de
cătrecontribuabil. Prinintermediullui, o parte din profitulrealizat de persoanajuridic ă se va
transmitestatului.
Taxa pe valoareadăugatănu este un cost suplimentarpentrucontribuabil, care, de
fapt, nu face decâtserviciul de colectare a taxeiînfavoareastatului. Persoaneleneînregistrate
înscopuri de TVA ,numiteşineplătitori de TVA, nu aplică un impozitasupravalorii
adăugate
Impozitul pe venitestesuportat de persoanelefizice, deci nu este cost pentrupersoana
juridică. Totuşi, înfuncţie de tipulvenit, contribuabilulpersoan ăjuridic ăcepl ăte şteastfel de
venituriuneipersoanefizicepoateaveaobligaţia de a re ţine la surs ăimpozitulpentruvenitul
realizat de persoanafizicăşi de-al plăticătre stat.
Impozitul pe veniturileobţinute de nerezidenţinu este un cost efectivpentru
contribuabilulpersoanăjuridicăromână. Totuşi, deşieste un impozitdatorat de persoane
nerezidenteînRomânia, obligaţia de a reţine la surs ăacestimpozitîirevinepersoaneijuridice
române.
Accizelesunt taxespeciale de consumaţie, fiindaplicate supra consumuluianumitor
bunuri. Elereprezintă un cost pentruconsumatorul final. Contribuabilulpersoan ăjuridic ăeste
responsabil de plataefectivăaaccizelor la bugetînmomentuleliber ăriibunurilor respective
înconsum.
Impozitul pe clădirişiimpozitul pe terenconstituie un cost al proprietarilor de clădiri
şiterenuri care sunt obligaţisăvireze la bugetacesteimpozite. Un caz special estecel al
clădirilorşiterenurilorproprietate a statuluipentru care impozitul se datoreaz ă de c ătrecei
care închiriazăclădireasauterenul.
Impozitul pe mijloacele de transport este o obligaţieşi un cost al proprietarilor
mijloacelor de transport. Încazulmijloacelor de transport luateînregim de leasing financiar,
obligaţia de platăaimpozituluirevinelocatarului.
Taxa pentrueliberareacertificatelor, avizelorşiaautorizaţiilorestedatorată de
persoana care doreşteobţinereaunuicertificat, a unuiavizsau a uneiautoriza ţii de la
instituţiilestatului.
Taxa pentrufolosireamijloacelor de reclamăşipublicitateinclude:
- taxa pentruserviciile de reclamăşipublicitatedatorată de persoanele care beneficiaz ă de
servicii de reclamăşipublicitateînbazaunui contract încheiat cu o alt ăpersoan ă;
- taxa pentruafişajînscop de reclamăşipublicitatedatorată de oricepersoan ă care
utilizează un panou, afişajsau o structură de afişajpentrureclam ăşipublicitateîntr-un loc
public.
Impozitul pe spectacoleestedatorat de oricepersoană care organizează o manifestare
artistică, o competiţiesportivăsaualtăactivitatedistractiv ăînRomânia.
Taxa hotelierăestedatorată de persoana care se cazeazăîntr-o unitate de cazare.
Obligaţia de plată la buget a taxeiîirevineînsăpersoanei care de ţineunitatea de cazare.
Contribuţiilesalariale (contribuţia de asigurărisociale, contribuţia de asigurări
sociale de sănătate., contribuţiaasiguratoriepentrumuncă) sunt achitate de persoana
juridică. Acestecontribuţii sunt fie datorate pe persoanajuridic ă fie datorate de salaria ţi şi
reţinuteacestora din salariullor.
Contribuţia la Fondul de garantarepentruplatacreanţelorsalarialeşicontribuţia
pentruneîncadrareaînmuncă a persoanelor cu handicap sunt achitate de persoanajuridică
ce are calitatea de angajator, reprezentândpentruea cost al munciisalariate.
Cunoaştereaprincipalelorobligaţiifiscale ale contribuabiluluiesteimportant ăîn
realizareaunorservicii de consilierefiscală. Acesteservicii au o arielarg ă de aplicabilitate
deoareceoriceoperaţiuneangajată de o întreprinderesau de o persoan ăvaaveaimplica ţii
fiscale.

ASPECTE PRIVIND TAXA PEVALOARE ADĂUGATĂ

Taxa pe valoareadăugatăreprezintă o taxăgenerală de consumcecuprindetoate

fazelecircuitului economic. Taxa pe valoaread ăugatăeste un impozit indirect care se
stabileşteasupraoperaţiunilorprivindlivrările de bunuri mobile, transferulpropriet ăţii
bunurilor mobile, importul de bunuri, prestările de servicii şiopera ţiunileasimilate.
Fiindînprezentcelmai important impozit indirect cu ponderesemnificativ ăîntotalul
veniturilorbugetare, taxa pe valoareadăugatătrebuieanalizat ăurm ărindurm ătoareleaspecte:
caracteristici, sfera de cuprindere, operaţiunileimpozabile, faptul generator şiexigibilitatea,
baza de calcul, cotele de impozitare, taxareainvers ăşiobliga ţii ale pl ătitorilor.
Taxa pe valoareadăugată nu are numai un rolpurtehnic, de colectare a veniturilor
bugetare, ci constituie un important instrument de politic ăeconomic ăşifiscal ă.

Definireaşicaracteristiciletaxei pe valoareadăugată
Taxa pe valoareadăugatăeste o taxă pe consumul final, care se pl ăte şte la data la care
bunurileajung la consumatoriifinali, înurmamaimultoropera ţiuni.
Taxa pe valoareaadăugatăeste un impozit indirect plătit la bugetulstatului de c ătre
toatepersoanelejuridice care adaugăvaloarenouăbunurilor fabricate, lucr ărilorexecutate şi
serviciilorprestate.
Rolulpersoaneiimpozabile, înregistratăînscopuri de TVA se reduce la cel de
perceptor al taxeiîncontulMinisteruluiFinan ţelor, aceast ătax ănereprezentând un cost
pentrupersoanarespectivă.
Taxa pe valoareaadăugată care estedatoratăbugetului de stat se calculeaz ă ca
diferenţăîntrevaloareataxeifacturatepentrubunurilelivrateşiserviciileprestate şi a taxei
aferentăachiziţiilor, dedusăpotrivitnormelorfiscale.
Cel care suportă taxa pe valoareaadăugatăesteconsumatorul final, care, fie va
consumabunurilesauserviciileachiziţionate, fie le varevindef ăr ă a colecta de la clien ţi taxa
pe valoareaadăugată, neavânddreptul de a recupera taxa achitat ăpentrubunurile şiserviciile
achiziţionate.
Taxa pe valoareadăugatăeste un impozit indirect care se stabile şteasupra
operaţiunilorprivindlivrările de bunuri mobile, transferulpropriet ăţiibunurilor mobile,
importul de bunuri, prestările de serviciişioperaţiunileasimilate.
Are obligaţiaînregistrăriiînscopuri de TVA oricepersoan ăimpozabil ă care are sediul
activităţiieconomiceînRomâniaşirealizeazăsauintenţioneazăsărealizeze o activitate
economicăceimplicăoperaţiunitaxabileşioperaţiuniscutite de tax ă pe valoaread ăugat ă cu
drept de deducere.

Sfera de aplicare a taxei pe valoareaadăugată

Însfera de aplicare a taxei pe valoaread ăugată se cuprindopera ţiunile care
îndeplinescîn mod cumulativurmătoarelecondiţii:
constituie o livrare de bunuri, o prestare de serviciiefectuat ă cu plat ăsau o
operaţiuneasimilatăacestora;
locul de livrare a bunurilorsau de prestare a serviciiloresteconsiderat ă a fi în
România;
sunt efectuate de persoaneimpozabile;
rezultădintr-una din următoareleactivităţieconomice: activit ăţile
producătorilor, comercianţilor, prestatorilor de servicii, inclusivactivit ăţile extractive,
agricoleşicele ale profesiunilorliberesauasimilate; exploatareabunurilorcorporalesau
necorporaleînscopulobţinerii de venituri.
Operaţiunilecuprinseînsfera de aplicare a TVA sunt :
livrarea de bunuri ;
prestare de servicii ;
schimbul de bunurisauservicii ;
achiziţiileintracomunitare de bunuri ;
importul de bunuri.
Prinlivrare de bunurise înţelegetransferuldreptului de proprietateasuprabunurilor
deţinute de proprietarcătrebeneficiar, direct sauprinpersoane care ac ţioneaz ăînnumele
acestora. Se considerăcă o persoanăimpozabilă, care ac ţioneaz ăînnumepropriu, darîn
contulalteipersoane, încalitate de intermediar, într-o livrare de bunuri, aachizi ţionat şilivrat
bunurile perspective eaînsăşi. Încazuluneioperaţiuni care implic ă o livrare de
bunuri/prestare de serviciiînschimbuluneilivrări de bunuri/prest ări de servicii, fiecare
persoanăimpozabilă se considerăcăaefectuat o livrare de bunuri/prestare de servicii cu plat ă.
Pe lângălivrările de bunuriobişnuite, încodul fiscal se găsescurm ătoareleopera ţiuni
asimilatelivrărilor de bunuri:
a) vânzarea de bunuri cu plataîn rate, care prevedec ăproprietateaesteatribuit ăcel
târziuînmomentulplăţiiultimeisumescadente, excep ţiefăcândcontractele de leasing;
b) transferuldreptului de proprietateasuprabunurilorînurmaexecut ăriisilite;
c) trecereaîndomeniul public a unorbunuri din patrimoniulpersoanelorimpozabileîn
condiţiileprevăzute de legislaţiareferitoare la proprietateapublic ăşiregimuljuridic al
acesteia, înschimbuluneidespăgubiri;
d) preluarea de către o persoanăimpozabilă a bunurilor mobile achizi ţionatesau
produse de cătreaceastapentru a fi utilizateînscopuri care nu au leg ătur ă cu activitatea
economicădesfăşurată, dacă taxa aferentăbunurilor respective saup ăr ţilorlorcomponente a
fostdedusă total sauparţial;
e) preluarea de către o persoanăimpozabilă a bunurilor mobile achizi ţionatesau
produse de cătreaceastapentru a fi puse la dispozi ţiealtorpersoaneîn mod gratuit, dac ă taxa
aferentăbunurilor respective saupărţilorlorcomponente a fostdedus ă total saupar ţial;
f) oricedistribuire de active de către o societatecomercial ăc ătreasocia ţiisau
acţionariisăi, inclusiv o distribuire de active legate de lichidareasau de dizolvareaf ăr ă
lichidare a societăţii, cu excepţiatransferului total al activelor şipasivelorefectuat cu ocazia
fuziuniişidivizăriisocietăţiicomerciale.
Livrareaintracomunitarăde bunurieste o operaţiunescutită de TVA cu drept de
deducere, dacă sunt respectatesimultanurmătoarelecondi ţii:
- beneficiarulcomunică un cod valabil de înregistrareînscopuri de TVA atribuit de
autorităţilefiscale din alt stat membru;
- bunurile sunt expediate sautransportatecătre un alt stat membrudecâtcel de plecare
a transportuluisau de expediere a bunurilor.
Transferulcuprindeoperaţiuni care nu presupun o tranzacţie. Acestaesteasimilat
livrărilorintracomunitare cu plată. Transferulreprezint ăexpedierea, de c ătrefurnizorsau de
cătrealtăpersoanăimpozabilăîncontulsău, de bunuriaparţinândactivit ăţii sale economice
din Româniaîntr-un alt stat membru, înscopuldesfăşurăriiactivit ăţii sale economice.
Nontransferuleste o operaţiuneneasimilatălivrărilorintracomunitare. Aceasta
reprezintăexpediereasautransportulunui bun din Româniaîn alt sat membru, de c ătre
persoanaimpozabilăsau de cătrealtăpersoanăîncontuls ău, pentru a fi utilizatînscopul
uneiadintreurmătoareleoperaţiuni:
- operaţiuni care presupun o tranzacţie, dar nu are loc o livrareintracomunitar ăîn
statulmembru de undeîncepetransportulşi nu se declarăînregistrulnontransferurilor;
- operaţiuni care nu presupun o tranzacţie, cereprezint ăechivalentulactualelor
regimurivamale suspensive. Acestlucrupresupunecăbunurile sunt transportateîncel ălalt
stat membruînvedereaefectuăriiunoroperaţiuni (prestareaunuiserviciu, utilizarea
temporară a bunuluirespectiv).
Caracteristiciletaxei pe valoareadăugată
Este un impozitneutrudeoarece nu permitenici un fel dediscriminare, aplecându-se
pentrutoateactivităţileeconomice.
Este un impozitunicdeoarece nu maiexistă un impozit de aceeaşinatură.
Este un impozit cu platafracţionatădeoarece se calculează pefiecarestadiu care participă la
realizareaşivalorificareaprodusuluifinit.
Este un impozit transparent deoarecepermitefiecărui agent economicsăcunoască exact şi la
timpmărimeaobligaţiei de platăce-irevine.
Se aplicăînţaraîn care se consumăbunurileşi/sauserviciileşi nuînţaraîn care se producacestea.

Exemplu
Pentrurealizareauneilucrăriîntr-un alt stat membru, prestatorul are nevoie de un
echipament pe care îldeţineînRomâniaşi pe care, temporar, îltransport ăînstatulmembru
respectivînvedereautilizăriipentrurealizareaaceleilucrări, dar pe care, la sfâr şitullucr ării, îl
readuceînRomânia.
Se considerăprestări de serviciioriceactivitate care nu constituielivrare de bunuri.
Astfel de operaţiuni pot fi:
a) închirierea, arendareaşiconcesionarea de bunuri mobile sauimobile;
b) operaţiuni de intermedieresau de comision;
c) transport de persoaneşimărfuri;
d) cesiunişiconcesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licen ţe, m ărci de fabric ăşi de
comerţ, titluri de participareşialtedrepturisimilare;
e) angajamentul de a nuexercita o activitateeconomic ăsau de a concura cu alt ă
persoanăori de a tolera o acţiune;
f) transmitereafolosinţeibunurilorîncadrulunuicontrat de leasing.
Sunt asimilate cu prestările de serviciiurmătoareleopera ţiuni:
a) utilizareabunurilor care fac parte din activelepersoaneiimpozabileînaltescopuri
decâtcele legate de activitateasaeconomicăsaupentru a fi puse la dispozi ţie, învederea
utilizăriiîn mod gratuit, altorpersoanefizicesaujuridice, dac ă taxa pe valoaread ăugat ă
aferentăacestorbunuri a fostdedusă total sauparţial;
b) prestările de serviciiefectuateîn mod gratuit de persoanaimpozabil ăînaltescopuri
decâtcele legate de activitateasaeconomică, cum ar fi pentruuzul personal al angaja ţilors ăi
sau al altorpersoane, dacă taxa pe valoaread ăugat ăaferent ăacestorprest ări a fostdedus ă
total sauparţial.
Nu sunt operaţiuniimpozabileînsfera de aplicare a taxei pe valoareaadăugată
următoarele:
a) bunurileacordateîn mod gratuit ca mostreîncadrulcompaniilorpromo ţionaleîn
vedereaîncercăriiproduselor precum şialtebunuriacordateînvedereastimul ăriivânz ărilor;
b) bunurileacordategratuit din rezervastatului ca ajutoareumanitareexternesau
interne;
c) bunuri de micăvaloareacordateîn mod gratuit, încadrulac ţiunilor de
sponsorizare, protocol, încondiţiileîn care acestecheltuieli se încadreaz ăînlimitele
plafonului de deductibilitate.
Nu sunt considerate operaţiuniimpozabileachiziţiileintracomunitare de bunuri care
îndeplinescurmătoarelecondiţii:
- sunt efectuate de o persoanăimpozabilă care efectueaz ănumailivr ări de bunurisauprest ări
de serviciipentru care taxa nu estedeductibilă, sau de o persoan ăjuridic ăneimpozabil ă;
- valoareatotalăaacestorachiziţiiintracomunitare nu dep ăşeşte, pe parcursulanului
calendaristiccurentsau nu a depăşit, pe parcurulanuluicalendaristic anterior echivalentulîn
lei a 10.000 euro.
u
Clasificareaoperaţiunilorimpozabile
Operaţiunileimpozabilecuprinseînsfera de aplicare a taxei pe valoareaad ăugat ă se
clasificăastfel:
1) Operaţiunitaxabile, pentru care se aplicăcota standard saucotaredus ă a taxei pe
valoareaadăugată:
A. Cota standard este de 19% se aplicăasuprabazei de impozitarepentruopera ţiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxăsau care nu sunt supusecoteireduse.
B. Cota redusă de 9% care se aplicăasuprabazei de impozitarepentruurm ătoarele
prestări de serviciisaulivrări de bunuri:
a) livrarea pe protezeşiaccesorii ale acestora, definite prinnormelemetodologice, cu
excepţiaprotezelordentarescutite de taxă,
b) livrarea de produseortopedice;
c) livrarea de medicamente de uzumanşiveterinar;
d) cazareaîncazulsectorului hotelier sau al sectoarelor cu func ţiesimilar ă, inclusiv
închiriereaterenuriloramenajatepentru camping;
e) livrareaurmătoarelorbunuri: alimente, inclusivb ăuturi, cu excep ţiab ăuturilor
alcoolice; animaleşipăsări vii din speciidomestice, seminţe, planteşiingrediente
utilizateînpreparareaalimentelor, produseutilizatepentru a completasauînlocui
alimentele;
f) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţiab ăuturiloralcoolice, alteledecât
berea.
C. Cota redusă de 5% se aplicăasuprabazei de impozitarepentruurm ătoarelelivr ări
de bunurişiprestări de servicii:
a) manualeşcolare, cărţi, ziare, cu excepţiacelor destinate publicit ăţii;
b) serviciileconstândînpermitereaaccesului la castele, muzee, case memoriale,
monumenteistorice, monumente de arhitecturăşiarheologice, gr ădinizoologice şibotanice,
târguri, expoziţiişievenimenteculturale, evenimente sportive şicinematografice;
c) livrarealocuinţelor ca parte a politiciisociale, inclusiv a terenului pe care sunt
construite (plafonulpentruaplicareacoteireduse de 5% la locuin ţesocialeeste 450 000 lei,
suprafațamaximă a locuinței 120 mputili, terenulsaucotaparte de terens ă nu dep ășeasc ă
250 mp –conform Legea 30/2019 - Legeapromulgare OUG 25/2018)
d) cazareaîncadrulsectorului hotelier sau al sectoarelor cu func ţiesimilar ă, inclusiv
închiriereaterenuriloramenajatepentru camping; serviciile de restaurant şi de catering, cu
excepţiabăuturiloralcoolice, alteledecâtberea; dreptul de utilizare a unorfacilit ăți sportive,
precum șipentruserviciileconstândînpermitereaaccesului la bâlciuri, parcuri de distrac ții
șiparcuri recreative.
e) livrareaalimentelor de înaltăvaloarecalitativă (începând cu 01.06.2019), respectiv
produse montane, eco, tradiționale, autorizate de MinisterulAgriculturii șiDezvolt ării
Rurale.
Conform OUG 89/2018, cota de TVA de 5% se aplicădoarpentruserviciile de
restaurant și catering, nu șipentruserviciile de livrare la domiciliu (pentru care se aplic ă
9%).
Serviciile de restaurant și catering se definesc conform art. 6 cap. IV din Directiva
2006/112/CE privindsistemulcomun de TVA, Regulamentului UE 282/2011 de stabilire
a măsurilor de punereînaplicare a directiveimen ționateși Ordinului 3659/2018.
Serviciile de restaurant și catering presupunfurnizarea de produsealimentare și/sau
de băutură, preparatesaunepreparate, pentruconsumuluman, înso țit ă de serviciiconexe
suficiente care săpermităconsumulimediat al acestora.
Pentruîncadrareauneioperațiuniefectuată de o persoan ăimpozabil ă ca livrare de
alimentesauprestare de servicii de restaurant sau catering nu are relevan țăcodul CAEN
atribuitactivității. Complexitateapreparăriimâncării nu are nicioinfluen țăasupraîncadr ării
operațiunii.
2) Operaţiuni din interiorulţăriiscutitefărădrept de deducere - înacestcaz nu se
colectează taxa pe valoareaadăugată la vânzaresau la prestare, dar nu estepermis ădeducerea
taxeidatoratesauplătitepentrubunurilesauserviciileachizi ţionate. Printreopera ţiunile
scutitefărădrept de deducere se regăsesc:
a) spitalizarea, îngrijirilemedicaleşioperaţiunilestrâns legate de acestea,
desfăşurate de unităţiautorizatepentruastfel de activităţi;
b) activitatea de învăţământ, formareprofesionalăaadulţilor, precum şiprest ările
de serviciişilivrări de bunuristrâns legate de acesteactivit ăţi;
c) activităţilespecificeposturilorpublice de radio şiteleviziune, alteledecât
activităţile de naturăcomercială;
d) serviciilepublicepoştale, precum şilivrarea de bunuriaferent ăacestora;
e) prestările de serviciişilivrările de bunuri din domeniulasisten ţeisociale,
efectuate de instituţiilepublice;
f) arendarea, concesionarea, închiriereaşileasingul de bunuri mobile, cu unele
excepţii.
3) Operaţiunilescutitepentruimportul de bunurişipentruachiziţiile
intracomunitaresunt, în principal, următoarele:
a) importulşiachiziţiaintracomunitară de bunuri a cărorlivrareînRomâniaeste
înoricesituaţiescutită de taxăîninteriorulţării;
b) achiziţiaintracomunitară de bunuri al căror import înRomâniaesteînorice
situaţiescutit de taxă;
c) importul de bunuri de cătremisiunilediplomaticeşibirourileconsulare care
beneficiază de scutire de taxevamale.
4) Operaţiuniscutite cu drept de deducere: pentruacesteoperaţiuni nu se
colectează taxa pe valoareaadăugată la livrarea de bunurisau la prestarea de servicii care se
încadreazăaici, dar se îngăduiededucereataxeidatoratesaupl ătitepentrubunurilesau
serviciilecumpărate. Printreoperaţiunile de export, de livr ăriintracomunitare, de transport
internaţionalşiintracomunitarsaualtelescutite cu drept de deducere se num ăr ăşi
următoarele:
a) livrările de bunurioritransportateînafaraComunităţii de c ătrefurnizorori de
altăpersoanăîncontulsău;
b) transportulinternaţional de persoane;
c) livrărileintracomunitare de bunuricătre o persoan ă care îispunefurnizorului
un cod valid de înregistrareînscopuri de taxa pe valoareaad ăugat ă, atribuit de autorit ăţile
fiscale din alt stat membru;
d) prestările de servicii de transport sauaccesoriitransportului şialteservicii
direct legate de importul de bunuri, dacăvaloareaacestoraesteinclus ăînbaza de impozitare a
bunurilorimportate.
5) Regimurispeciale de scutire
a) regimul special de scutirepentruîntreprinderilemici: persoanaimpozabilă
stabilităînRomânia, care a declaratsaurealizat o cifră de afaceri sub 100.000 europoate
solicitascutirea de taxă, pentruoperaţiunilerealizate, cu excep ţialivr ărilorintracomunitare de
mijloace de transport noicătre un cumpărător care nu îicomunic ăfurnizorului un cod valid de
înregistrareînscopuri de taxa pe valoareaad ăugat ă. Persoanaimpozabil ă care îndepline şte
condiţiilepentru a se încadraînregimul special de scutire, poateoptaoricândpentruaplicarea
regimului normal de taxă. Dacăcontribuabilulîndecursulunui an calendaristicînregistreaz ă o
cifră de afaceriegalăsaumai mare decâtplafonul de scutire, trebuies ăsoliciteînregistrareaîn
scopuri TVA întermen de 10 zile de la data atingeriisaudep ăşiriiplafonului.
b) regimul special pentruagenţiile de turism;
c) regimurispecialepentrubunurile second-hand, opere de art ă, obiecte de
colecţieşiantichităţi;
d) regimul special pentruaurul de investiţii;
e) regimul special pentruserviciileelectronice, de telecomunica ţii, de
radiodifuzaresauteleviziuneprestate de cătrepersoaneleimpozabilenestabiliteînUniunea
Europeană.
Exemplul 1: Livrărileintracomunitare de bunuriefectuate de o persoanăimpozabilă
obişnuită
O persoanăimpozabilăromână, înregistratăînscopuri de TVA înRomânia, vinde
bunuri pe care le transportăcătre un alt stat membru. S ă se determine tratamentul fiscal al
TVA aplicabiloperaţiuniiprezentateînacestexemplu.
Pentrudeterminareastatutuluioperaţiunilorprinprisma TVA, trebuiesă se răspundă
la următoarelecinciîntrebări:
1. Este operaţiunearealizată de o persoanăimpozabilă?
Răspuns: Da, operaţiuneaesterealizată de o persoan ăimpozabilă care estevânz ătorulromân.
2. Este operaţiuneaînsfera de aplicare a TVA?
Răspuns: Da, operaţiuneaeste o livrareintracomunitarăinclus ă in sfera de aplicare a TVA.
3. Undeestelocullivrării?
Răspuns: LocullivrăriiesteînRomânia.
4. Este operaţiuneaconsideratăoperaţiunescutită?
Răspuns: Operaţiuneaesteconsideratăscutitădacă sunt îndepliniteurm ătoareledou ăcondi ţii:
- se poate face dovadaefectuăriitransportuluicătrecel ălalt stat membru;
- se face dovadaînregistrăriiparteneruluiînstatulmembruspre care se face livrarea
bunurilor.
5. Care estepersoanaobligată la platataxei pe valoaread ăugat ă?
Răspuns: Furnizorul, daroperaţiuneaestescutită, deci se vacompletadoardeclara ţia
recapitulativă.
Exemplul 2: Livrareefectuată de o persoanăimpozabilăcedesfăşoarănumai
operaţiunifărădrept de deducere
O persoanăimpozabilăromână, neînregistratăînscopuri de TVA care desfăşoar ănumai
operaţiunifărădrept de deducerevindebunuri pe care le transport ăc ătre alt Stat Membru.
Trebuiesă se determine tratamentul TVA aplicabiloperaţiunii considerate înexemplu.
Pentrudeterminareastatutuluioperaţiunilorprinprisma TVA, trebuiesă se răspundă
la elecinciîntrebărimenţionate la exemplul 1. Răspunsurile la întreb ări sunt:
1. Operaţiuneaesterealizată de o persoanăimpozabilă care estevânz ătorulromân.
2. Operaţiuneaeste o livrareintracomunitarăinclusăînsfera de aplicare a TVA.
3. LocullivrăriiesteînRomânia (loculînceperiitransportului).
4. Operaţiuneaesteconsideratăscutită, darfărădrept de deducere.
5. Nu există o persoanăobligată la plata TVA, operaţiuneafiindscutit ă.

Faptul generator şiexigibilitateataxei pe valoareaadăugată

Faptul generator reprezintăfaptulprin care sunt realizatecondiţiilelegalenecesare
pentruexigibilitatea taxei.22 Faptul generator intervine la data livrăriibunurilorsau la data
prestăriiserviciilor, cu excepţiileprevăzuteîntabelulurmător:
beneficiari
Operaţiuni de închiriere, leasing,
concesionare, arendare de bunurietc
Data specificatăîn contract pentru
efectuareaplăţii
Exigibilitateataxeireprezintă data la care autoritateafiscalădevineîndrept ăţit ă, în
bazalegii, săsoliciteplata de cătrepersoanele obligate la platataxei, chiardac ăplataacestei
taxepoate fi amânată. Exigibilitateaplăţiitaxeireprezintă data la care o persoan ă are obliga ţia
de a plăti taxa la bugetulstatului; această din urmădat ădetermin ăşimomentul de la care se
datoreazămajorări de întârziere.
Exigibilitateaintervine la data la care are loc faptul generator. Prinexcep ţie de la
acesteprevederi, exigibilitateataxeiintervine:
a) la data emiteriiuneifacturi, înainte de data la care intervinefaptul generator;
b) la data la care se încaseazăavansul, pentrupl ăţileînavansefectuateînaintededata
la care intervinefaptul generator.
Observaţie: Avansurilereprezintăplataparţialăsauintegrală a contravaloriibunurilor
şiserviciilor, efectuatăînainte de data livrăriioriprestăriiacestora.
c) la data extrageriinumerarului, pentrulivrările de bunurisauprest ările de servicii
realizateprinmaşini automate de vânzare, de jocurisaualtema şinisimilare.
e) la data emiteriifacturii, dar nu maitârziu de cea de-a 15-a zi a luniiurm ătoarecelei
în care aintervenitfaptul generator, încazullivrărilorintracomunitare de bunuriscutite de
taxă;
f) la data emiteriifacturiipentruîntreagavaloare a bunurilorsau, încazulîn care
factura nu a fostemisă, încea de-a 15-a zi a luniiurmătoareceleiîn care aintervenitfaptul
generator, pentruachiziţiiintracomunitare de bunuri;
g) la data la care bunurile sunt supusetaxelorvamalesau, încazulîn care sunt scutite,
la data la care s-arsupuneunorastfel de taxe, pentruimportul de bunuri. Încazulunor
regimurivamalespeciale, exigibilitateaintervineînmomentulîn care acesteaînceteaz ă a mai
fi supuseunuiastfel de regim.
Prinexcepţie ,exigibilitateataxeiintervine la data încas ăriicontravaloriiintegralesau
parţiale a livrării de bunuriori a prestării de servicii, încazulpersoanelorimpozabile care
opteazăpentrusistemul TVA la încasare.
Sunt eligibilepentruaplicareasistemul TVA la încasare:
a) persoaneleimpozabileînregistrateînscopuri de TVA, care au sediulactivit ăţii
economiceînRomâniaşi a cărorcifră de afaceriînanulcalendaristic precedent nu a dep ăşit
plafonul de 2 250 000 lei.
b) persoaneleimpozabile, care au sediulactivităţiieconomiceînRomânia, care se
înregistreazăînscopuri de TVA încursulanuluişi care opteaz ăpentruaplicareasistemului
TVA la încasareîncepând cu data înregistrăriiînscopuri de TVA.
Persoanelejuridice care aplicăsistemul TVA la încasare:
vorcolecta TVA la încasareafacturilor;
nu vor deduce TVA pentrutoateachiziţiileefectuatedecâtatuncicândî ţivorpl ăti
furnizorii (indiferentdacăfurnizorii sunt sau nu însistemul TVA la încasare .
Beneficiarii (indiferentdacă sunt sau nu însistemul TVA la încasare) vor deduce TVA
pentruachiziţiileefectuate de la contribuabili care aplic ăsistemul TVA la încasarenumaiîn
momentulachităriiacestorfacturi.
Nu se aplicăsistemul TVA la încasareîncazulfacturilorpentrucontravaloareatotal ă a
livrării / prestăriiemiseînainte de data intrăriiînsistem, indiferentdac ăacestea sunt sau nu
încasate, pentru care faptul generator de tax ăintervinedup ăintrareaînsistemul TVA la
încasare.
Ieşirea din sistemul TVA la încasare se poate face:
prinopţiune, contribuabilulputândrenunţa la aplicareasistemuluioricândîncursul
anului, prindepunereauneinotificări la organul fiscal competent întredatele de 1 şi
25 ale lunii, cu excepţiaprimului an în care aoptatpentruaplicareasistemului;
ca urmare a depăşiriiplafonuluiîncursulanuluicalendaristic. Dac ăîncursulanului
calendaristiccurentcifra de afaceri a persoaneiimpozabiledep ăşe şteplafonul,
persoana are obligaţiasădepună la organelefiscalecompetente, pân ă la data de 25
inclusiv a luniiurmătoareperioadeifiscaleîn care a dep ăşitplafonul, o notificare din
care sărezultecifra de afacerirealizată, învedereaschimb ăriisistemuluiaplicat.
Sistemul se aplicăpână la sfârşitulperioadeifiscaleurmătoareceleiîn care plafonul a
fostdepăşit.
încazulîn care persoanaesteradiată din oficiu din registru, sistemul se aplic ăpân ă la
data înscrisăîndecizia de radiere din registru.

Baza de impozitare a taxei pe valoareadăugată

Baza de impozitarereprezintăcontravaloareabunurilorlivratesau a serviciilor
prestate, exclusiv taxa pe valoareadăugată. Baza de impozitare se determin ă integral la data
livrăriibunurilor, prestăriiserviciilorsau, dupăcaz, la întocmireafacturilor, chiardac ăîn
contract se prevedeplataîn rate sau la anumitetermene.
Baza de impozitarepentrulivrări de bunurişiprestări de serviciiesteconstituită din:
- preţurilenegociateîntrevânzătorşicumpărător, precum şialtecheltuielidatorate de
cumpărătorpentrulivrările de bunurişi care n u au fostincluseînpre ţ. Acestepre ţuricuprind
şiaccizele calculate conform normelorlegale;
- tarifelenegociatepentruprestările de servicii;
- sumarezultată din aplicareacotei de comisionsausumaconvenit ăîntreparteneri,
pentruoperaţiunile de intermediere;
- preţurile de piaţăsau, înlipsaacestora, costurile de produc ţie ale bunurilorpreluate
din activelefirmeipentru a fi utilizateînscopuri care nu au leg ătur ă cu activitateaeconomic ă
desfăşurată de aceştiasaupentru a fi puse la dispozi ţiaaltorpersoanefizicesaujuridice cu
titlugratuit;
- valoareaînvamă, la care se adaugă taxa vamală, altetaxe şiaccizeledatoratepentru
bunurileşiserviciile din import;
- preţulstabilitprinlicitaţieîncazultransferului de proprietateasuprabunurilor
mobile şiimobileprinexecutaresilită, dacădebitorulestepl ătitor de TVA şidac ăşi-a
exercitatdreptul de deducerepentrubunurile respective (înacestcaztrebuies ă se
întocmeascăfacturăîntredebitorşi creditor);
- preţurilevânzărilorefectuate din depozitelevămiisaupreţurilestabiliteprinlicita ţie.
Baza de impozitarepentruachiziţiileintracomunitareşiimportul de bunuri
Pentruachiziţiileintracomunitare de bunuri, baza de impozitare se stabile şte pe baza
aceloraşielementeutilizatepentrudeterminareabazei de impozitareîncazullivr ării de bunuri
îninteriorulţării. Baza de impozitarecuprindeşiaccizeleplătitesaudatorateîn alt stat
membrudecâtRomânia de persoana care efectueazăachizi ţiaintracomunitar ă, pentrubunurile
achiziţionate. Prinexcepţie, încazulîn care accizele sunt rambursatepersoanei care
efectueazăachiziţiaintracomunitară, valoareaachiziţieiintracomunitareefectuateînRomânia
se reduce corespunzător.
Încazulbunurilorimportate, baza de impozitare o constituievaloareaînvam ă a
bunurilor, la care se adaugăoricetaxe, impozite, comisioane şialtetaxedatorateînafara
României, oarecumşiceledatorateînRomânia ca urmareaimportului de bunuri, cu excep ţia
taxei pe valoareaadăugată care urmează a fi percepută.
Elemente care nu se cuprindînbaza de calcul a taxei pe valoareaadăugată
rabaturile, remizele, risturnurile, sconturileşialtereduceri de pre ţacordate de
furnizori direct clienţilor;
penalizările, precum şisumelereprezentânddaune-interesestabiliteprin
hotărârejudecătoreascădefinitivăşiirevocabilă, solicitate pentruneîndeplinireatotal ăsau
parţialăaobligaţiilorcontractuale;
dobânzileperceputepentru: plăţi cu întârziere, vânzări cu plataîn rate,
operaţiuniîn leasing;
sumeleachitate de furnizorsauprestatorînnumeleşiîncontulclientului şi
care apoi se deconteazăacestuia;
ambalajele care circulăîntrefurnizorii de marfăşiclienţi, prinschimb, f ăr ă
facturare.
Ajustareabazei de calcul a taxei pe valoareaadăugată
Baza de impozitare se reduce înurmătoarelesituaţii:
- încazulîn care factura a fostemisă, iaroperaţiuneaesteanulat ă total saupar ţial,
înainte de livrareabunurilor/prestareaserviciilor;
- atuncicândcontravaloareabunurilorlivratesau a serviciilorprestate nu se pot încasa
din cauzafalimentuluibeneficiarului;
- dacărabaturile, remizele, risturnurileşicelelaltereduceri de pre ţ sunt acordatedup ă
livrareabunurilor/prestareaserviciilor;
- atuncicândcumpărătoriireturneazăambalajeleîn care s-a expediatmarfa, pentru
ambalajele care circulăprinfacturare.
Atuncicândesteobligatorieajustareabazeiimpozabile, iarfurnizorul nu emitefactura
de corecție, beneficiarultrebuiesăemită o autofacturăînvedereaajust ăriitaxeideductibile,
celtârziupânăîncea de-a 15-a zi a luniiurmătoareceleiîn care au intervenitevenimentele
respective.

Taxareainversă
Taxareainversăesteproceduraaplicată de beneficiaruluneilivrări de bunuri şi/sau
prestări de servicii care, conform legii, devinepersoan ăobligat ă la plata TVA pentruachizi ţia
de bunurişi/sauserviciiefectuată, prinexccepţie de la regulageneral ă conform c ăreia
persoanaobligată la plata TVA estefurnizorulbunurilorsauprestatorulserviciilor. Taxarea
inversă se aplicădoarîncazulîn care atâtfurnizorul, cât şibeneficiarul sunt înregistra ţiîn
scopurui de TVA.
Înregistrareataxei de cătrecumpărător, atât ca tax ăcolectat ă, cât şi ca tax ădeductibil ă
îndecontul de taxăestedenumităautolichidareataxei pe valoareadăugată.
Încazullivrărilor de bunuripentru care se aplicămăsurile de simplificare, inclusiv
pentruavansurileîncasate, furnizorii emit facturifărătax ăşiînscriuînacestefacturi o
menţiunereferitoare la faptulcă au aplicattaxareainvers ă. Taxa se calculeaz ă de c ătre
beneficiarşi se înscrieînfacturişiînjurnalulpentrucump ărări, fiindpreluat ăatât ca tax ă
Aplicabilitateataxării inverse
Exemplepractice privindaplicareataxării inverse
1. Entitatea S.C. ALFA S.A. din România, înregistrat ăînscopuri de TVA,
achiziţionează de la o firmă din Franţamărfuriînvaloare de 2 500 Euro. Marfa şifactura sunt
primite la data de 02.01.N, data la care cursul euro este 4,5 lei.
- înregistrareaachiziţieiintracomunitare de marfă :
371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” 11 250 11 250
- înregistrareaautolichidăriitaxei pe valoaread ăugată:
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 2 137,5 2 137,5

2. S.C. Beta achiziţionează de la un furnizorul „X” din Italia m ărfuriînvaloare de 5

000 Euro. Factura o primeşteîn data de 02.01.N, la un curs de 4,45 lei/euro, urmând ca marfa
săajungăînposesiaentităţiiîn data de 04.01.N, la un curs de 4,5 lei/Euro. Plata facturii se
face prinviramentbancar, la un curs de schimbvalutar de 4,46 lei/euro.
- primireafacturiiprivindachiziţiaintracomunitară de bunuri la data de 02.01.N
327 „Mărfuriîn curs deaprovizionare”= 401 „Furnizori” 22 250 22 250
- autolichidarea TVA odată cu primireafacturii, la data de 02.01.N
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 4 227,5 4 227,5
- recepţiamărfii:
371 „Mărfuri” = 327 „Mărfuriîn curs deaprovizionare”22 250 22 250
Observaţie: Recepţiamărfi se va face la cursul de schimb din data recepţieimărfii. Astfel, se
vacorectavaloareaînregistraîncontul de stocşi TVA aferent:
371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” 250 250
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 47,5 47,5
- platafurnizorului la data de 10.01.N
401 „Furnizori” = 5124 „Contul la bancăînvalută”22 300 22 300
- diferenţa de curs valutarfavorabilăînmomentulplăţiifurnizorului:
401 „Furnizori” = 765 „Veniturifinanciaredin diferen ţe de cursvalutar”
200 200

3. S.C. „X” achiziţionează, într-o perioadă de gestiune, material lemnosînvaloare de

4000 lei. Entitateaesteînregistratăînscopuri de TVA. Plata facturii se realizeaz ăprin
viramentbancar. Înurmaprelucrăriimaterialuluilemnos, entitateaob ţinecherestea la costul
de producţie 5 000 lei. Ulterior entitateavindecheresteaua la pre ţ de vânzare de 7 000 lei.
Încasareacreanţei se face prinviramentbancar.
- achiziţiamaterialuluilemnos:
301 „Materii prime” = 401 „Furnizori” 4 000 4 000
- autolichidarea TVA:
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 760 760
- platafacturii conform ordinului de plată:
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănciînlei”4 000 4 000
- obţinereaproduselor finite:
345 „Produse finite” = 711 „Venituriaferentecosturilorstocurilor deproduse”5 000 5 000
- vânzareaproduselor finite:
411 „Clienţi” = 7015 „Venituri dinvânzareaproduselor finite”7 000 7 000
- autolichidarea TVA:
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 1 330 1 330
- descărcareagestiunii de produselevândute:
711 „Venituriaferentecosturilorstocurilor de produse”= 345 „Produse finite” 5 000 5 000
- încasarecreanţărezultată din vânzareaproduselor finite:
5121 „Conturi la bănciîn lei” = 411 „Clienţi” 7 000 7 000

4. S.C. „Y”, înregistratăînscopuri de TVA, achizi ţioneaz ă 2 tone de secar ăînvaloare

de 10 000 lei. Marfa esterecepţionată la data de 11.03.N, iarfacturasose şte ulterior, la data
de 22.03.N.
Observaţie: Autolichidarea TVA-ului (Recunoaşterea TVA deductibilăşi TVA colectată)seva
face doarînmomentulprimiriifacturii.
- achiziţiemarfă:
371 „Mărfuri” = 408 „Furnizori – facturinesosite”10 000 10 000
- primireafacturii:
408 „Furnizori – facturinesosite” = 401 „Furnizori” 10 000 10 000
- autolichidarea TVA-ului:
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” 1 190 1 190

Regimuldeducerilorprivind TVA
Dreptul de deducereapare la momentulexigibilităţiitaxei. Dreptul de deducereeste
exercitatprindecontul de taxă.
Oricepersoanăimpozabilăînregistratăînscopuri de TVA are dreptuls ăscad ă din
valoareatotală a taxeicolectate, pentru o perioad ăfiscal ă, valoareatotal ă a taxeipentru care,
înaceeaşiperioadă, a luatnaştereşipoate fi exercitatdreptul de deducere. Diferen ţarezultat ă
vatrebuisă fie plătităstatuluisaurecuperată de la acesta, dup ăcaz. Înacestfel se evit ă
impozitareaîncascadă, iar TVA se aplicănumai la valoaread ăugat ă din fiecarestadiu al
circuitului economic, respectivproducţiesaucomercializare.
Taxa pe valoareaadăugatăaferentăbunurilorşiserviciilorachiziţionateîncursulunei
lunicalendaristicetrebuieînscrisăînjurnalelepentrucump ărărişipreluat ăîndecontulaferent
lunii / trimestruluirespectiv(e), înacelaşi mod procedându-se şipentru TVA aferent ă
vânzărilor de bunurişiprestărilor de servicii din cursuluneilunicalendaristice, respectiv
înscriereaînjurnalulpentruvânzărişipreluareaîndecontul de TVA lunar sautrimestrial,
dupăcaz.
Se limitează la 50% dreptul de deducere a taxeiaferentecump ăr ării, achizi ţiei
intracomunitare, importului, închirieriisauleasingului de vehiculerutieremotorizateavând o
masătotalămaximăautorizatăce nu depăşeşte 3 500 kg sau care au maximum nou ăscaune,
inclusivscaunulşoferuluişi a taxeiaferentecheltuielilor legate de vehiculeleaflateîn
proprietateasauînfolosinţapersoaneiimpozabile, încazulîn care vehiculele nu sunt utilizate
exclusivînscopulactivităţiieconomice.
Aceastărestricţie nu se aplicăurmătoarelorcategorii de vehiculerutieremotorizate:
- vehiculeutilizateexclusivpentruservicii de urgen ţă, servicii de paz ăşiprotec ţie şi
servicii de curierat;
- vehiculeutilizate de agenţii de vânzărişi de achiziţii;
- vehiculeutilizatepentrutransportul de persoane cu plat ă, inclusivpentruservicii de
taximetrie;
- vehiculeutilizatepentruprestarea de servicii cu plat ă, inclusivpentruinstruire de c ătre
şcolile de şoferi ;
- vehiculeleutilizatepentruînchirieresau a cărorfolosin ţăestetransmis ăîncadrulunui
contract de leasing financiarorioperaţional;
- vehiculeutilizate ca mărfuriînscopcomercial.
Următoareleelementedovedescutilizareaexclusivă a vehicululuipentruactivit ăţile
exceptate de lege:
- obiectul de activitate al persoaneiimpozabile;
- dovadafaptuluicăpersoanaimpozabilă are personal angajat cu calificareîndomeniile
prevăzute de excepţii;
- foile de parcurs din care sărezultecădoarpersonalulcalificatînacestescopuri
utilizeazăvehiculeîncauză;
- oricealtedovezisuplimentareoferite.
Exemplu:
La data de 10.04.N se achiziţionează de la un furnizor intern un autoturism, care va fi
folositparţialînscop economic. Costul de achiziţieeste de 60 000 lei, TVA 19%.
- achiziţiaautoturismului:
% = 404 „Furnizori de imobilizări” 71 400
2133 „Mijloace de transport” 60 000
4426 “TVA deductibilă” 11400
- trecerea TVA nedeductibilă (50%) încostul de achizi ţie al autoturismului:
2133 „Mijloace de transport” = 4426 “TVA deductibilă” 11 400 11 400
Persoanaimpozabilă cu regim mixt estepersoanaimpozabilă care realizeazăsau
urmeazăsărealizezeatâtoperaţiuni care daudrept de deducere, câtşiopera ţiuni care nu dau
drept de deducereînceeacepriveşte taxa pe valoaread ăugat ă. Metodele care pot fi folosite
pentrustabilireataxeideductibile sunt:
o metoda de bază care constăîndeducerea TVA pe bază de prorat ă, încazul
achiziţiilorpentru care nu se cunoaştedestinaţia, respectivdac ăvor fi utilizate
pentrurealizarea de operaţiuni care daudrept de deduceresaupentru
operaţiuni care nu daudrept de deducere, oripentru care nu se poatedetermina
proporţiaîn care sunt sauvor fi utilizatepentruoperaţiuni care daudrept de
deducereşioperaţiuni care nu daudrept de deducere;
o metodaalternativă care presupuneevidenţa pe bază de jurnale de cump ăr ări
separate pe tipuri de activitate. Înacestsens:
achiziţiile destinate exclusivrealizării de operaţiuniimpozabile care
permit exercitareadreptului de deducere, inclusiv de investiţii destinate
realizării de astfel de operaţiuni, se înscriuîntr-o coloan ădistinct ă din
jurnalulpentrucumpărări, iar taxa deductibilăaferentăacestora se
deduce integral;
achiziţiile destinate exclusivrealizării de operaţiuni care nu daudrept
de deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realiz ării de
astfel de operaţiuni se înscriuîntr-o coloan ădistinct ă din jurnalul
pentrucumpărăripentruacesteoperaţiuni, iar taxa deductibil ăaferent ă
acestora nu se deduce.
Prorata se obţineraportândsumaveniturilorimpozabileşiveniturilorscutite cu drept
de deducere la total venituri.

Obligaţii ale plătitorilorînlegătură cu taxa pe valoareadăugată

Legislaţiaprivind taxa pe valoareadăugatăstabileşteurmătoarelecategorii de obliga ţii
ale persoanelorimpozabile care realizeazăoperaţiunitaxabilesauopera ţiuniscutite cu drept
de deducere:
- obligaţii cu privire la înregistrarea la organelefiscale,
- obligaţii cu privire la întocmireadocumentelor;
- obligaţii cu privire la evidenţaoperaţiunilor.
Dupăînregistrarea la organelefiscale ca plătitori de TVA şiprimireaînştiinţării de
luareînevidenţă, agenţii economici care realizeazăoperaţiuniimpozabile sunt obliga ţis ă
consemnezelivrările de bunurişiprestările de serviciiînfacturifiscalesauînaltedocumente
specificeşisăcompletezetoatedateleprevăzuteînacestea.
Pentrubunurilelivrate cu aviz de însoţirefurnizorii sunt obliga ţi ca întermen de 3 zile
lucrătoare de la data livrăriisăemităfacturifiscaleşisă le transmit ăbeneficiarilor .Bunurile
livratefărăavize de însoţire se facturează la data livrării. La constituireauneisociet ăţi
comerciale, pentruaportulînnatură la capitalul social facturafiscal ă se emite de persoana
care contribuie la formareacapitalului social al noiisociet ăţi, dup ăînregistrarea ca pl ătitor de
impoziteşitaxeaacesteisocietăţi.
Pentrulivrările de bunurişiprestările de servicii care se efectueaz ăcontinuu (energie
electricăşitermică, gaze naturale, apă, serviciitelefoniceşialtelesimilare) facturarea se face
întermen de treizile de la data întocmiriidocumentelorprin care furnizorii au stabilit
cantităţilelivrateşiserviciileprestate, dar nu maitârziu de fineleluniiurm ătoareceleiîn care
s-a efectuatlivrareasauprestarea.
Pentruprestările de serviciidecontate pe bază de situa ţii de lucr ări, cum sunt lucr ările
de construcţii-montaj, facturarea se face la data confirm ăriisitua ţiilor de lucr ări de c ătre
beneficiariiacestora.
Pentruavansurileprimite, furnizorii de bunurişiprestatorii de servicii sunt obliga ţis ă
emităfacturifiscaleîntermen de 3 zile de la data încas ăriisumelor.
Sunt considerate facturidocumentele pe suport de hârtieoriîn format electronic, dacă
acesteaîndeplinesccondiţiileprevăzute de Codul fiscal. Pentru ca o factur ăs ă fie
consideratăfacturăelectronică, aceastatrebuiesă fie emisăşiprimităîn format electronic,
tipulformatului electronic al facturiifiindopţiuneapersoanelorimpozabile. Acestapoate fi,
de exemplu, de tip „xml” sau „pdf”. Facturile create pe suport de hârtie care sunt scanate,
trimiseşiprimiteîn format electronic sunt considerate facturielectronice.
Persoaneleimpozabileînregistrate ca plătitori de TVA nu au obliga ţias ăemit ăfacturi
fiscaleîncazulurmătoareloroperaţiuni:
1) transport cu taximetre, precum şi transport de persoane pe baz ă de bilete de
călătorieşiabonamente;
2) vânzări de bunurişi/sauprestări de serviciiconsemnateîndocumentespecifice
aprobateprinacte normative învigoare;
3) vânzări de bunurişi/sauprestări de serviciipentrupopulaţie pe baz ă de documente
fărănominalizăriprivindcumpărătorul.
Importatorii sunt obligaţisăîntocmeascădeclaraţiavamală de import, direct sauprin
reprezentanţiautorizaţi, să determine baza de impozitareşis ăcalculeze taxa pe valoare
adăugatădatoratăbugetului de stat.
Evidenţacontabilătrebuieţinutăpotrivitlegii, astfelîncâtsăpermitădeterminarea
bazei de impozitare, a taxeicolectateşi a taxeideductibile.
Plătitorii de TVA au obligaţiasăîntocmeascăşisădepună lunar la organul fiscal, pân ă
la data de 25 a luniiurmătoareinclusiv, decontulprivind taxa pe valoareadăugată, potrivit
modeluluistabilit de MinisterulFinanţelorPublice.
Decontulprivind taxa pe valoareadăugatăvacuprinde:
- sumataxeideductibilepentru care ianaşteredreptul de deducereînperioadafiscal ă de
raportareşi, dupăcaz, sumataxeipentru care se exercit ădreptul de deducere;
- sumataxeicolectate a căreiexigibilitateianaştereînperioadafiscal ă de raportare şi, dup ă
caz, sumataxeicolectate care nu a fostînscris ăîndecontulperioadeifiscaleîn care a luat
naştereexigibilitateataxei;
- precum şialteinformaţiiprevăzuteînmodelulstabilit de MinisterulFinan ţelorPublice.
Dateleînscriseincorectîntr-un decont de TVA se pot corectaprindecontulunei
perioadefiscaleulterioareşi se vorînscrie la rândurile de regularizare.
Decontul special de taxă (formularul 301) se depune la organelefiscalecompetente
de cătrepersoanele care nu sunt înregistrateşi care nu trebuies ă se înregistrezeîn mod
normal înscopuri de TVA însituaţii precum:
- achiziţiiintracomunitare de bunuritaxabile, încazulîn care se înregistreaz ăînscop
special de TVA;
- achiziţiiintracomunitare de mijloace de transport noi / produseaccizabile, de c ătreorice
persoană, indiferentdacăestesau nu înregistrată etc.
Decontul special de taxătrebuiedepusnumaipentruperioadeleîn care iana ştere
exigibilitateataxei, cu anumiteexcepţii.
Declaraţiarecapitulativăprivindlivrările / achiziţiile / prestărileintracomunitare
(formularul 390VIES) estedepusă de persoaneleimpozabilenumaipentrulunile
calendaristiceîn care ianaştereexigibilitateataxeipentru:
- livrărileintracomunitarescutite de taxă, pentru care exigibilitateataxei a luatna ştereîn
lunacalendaristicărespectivă;
- livrările de bunuriefectuateîncadruluneioperaţiunitriunghiulareefectuateînstatul
membru de sosire a bunurilorşi care se declarădreptlivrăriintracomunitare cu cod T,
pentru care exigibilitatea de taxă a luatnaştereînlunacalendaristic ărespectiv ă;
- prestările de serviciiefectuateînbeneficiulunorpersoaneimpozabilenestabiliteîn
România, darstabiliteînComunitate, alteledecâtcelescutite de TVA înstatulmembruîn
care acestea sunt impozabile, pentru care exigibilitatea de tax ă a luatna ştereînluna
calendaristicărespectivă;
- achiziţiileintracomunitare de bunuritaxabile, pentru care exigibilitatea de tax ă a luat
naştereînlunacalendaristicărespectivă;
- achiziţiile de serviciiefectuate de persoaneimpozabile din România care au obliga ţia
plăţiitaxei, pentru care exigibilitatea de taxă a luatnaştereînlunacalendaristic ă
respectivă, de la persoaneimpozabilenestabiliteînRomânia, darstabiliteînComunitate.
Declaraţiarecapitulativă se depune lunar, până la data de 25 inclusiv a luniiurm ătoare
uneilunicalendaristice, de cătrepersoaneleimpozabileînregistrateînscopuri de TVA în mod
normal, câtşi special.
Înceeacepriveşteplatataxei pe valoareadăugatăaceasta se achităpotrivit
decontuluiîntocmit lunar, până la data de 25 a luniiurmătoare. Taxa pentruimporturile de
bunuri, cu excepţiaimporturilorscutite de taxă, se pl ăte şte la organul fiscal înconformitate cu
reglementărileînvigoareprivindplatadrepturilor de import.
Exempluprivindcorectareaerorilormateriale din deconturile de TVA la solicitarea
contribuabilului.
Întimpuluneiverificări interne efectuate de S.C. „X”, departamentul de contabilitate a
detectaturmătoareaeroare: Îndecontul de TVA aferentluniimartie, societatea a preluat
eronat din jurnalul de vânzărisuma de 20 000 lei şi a TVA aferentînsum ă e 4 000 lei. Suma
corectă era 2 000 lei, TVA 400 lei.
Rezolvare:Societateavaîntocmi o adresăcătreAdministraţieiFinanţelorPublice,
prin care prezintăeroareadetectatăşisolicităcorectareaei. La aceast ăadres ă, societatea
anexează: copiedupăjurnalul de vânzări, copiedecont de TVA pentrulunamartiedepus la
AdministraţiaFinanţelorPubliceşidecontcorectpentrulunamartie.

ASPECTE CONTABILE PRIVINDTAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ

Reflectareaîncontabilitate a TVA
Reflectareaîncontabilitateasintetică a taxei pe valoaread ăugat ă se realizeaz ă cu ajutorul
contului 442 „Taxa pe valoareadăugată”, care se detaliaz ă pe urm ătoareleconturi de gradul
II:
- 4423 „TVA de plată;
- 4424 „TVA de recuperat”;
- 4426 „TVA deductibilă”;
- 4427 „TVA colectată”;
- 4428 „TVA neexigibilă”.
Privit din punct de vedere al conţinutului economic, contul 4423 „TVA de plat ă” este
un contîn care sunt înregistratedatoriilefiscale, iar din punct de vedere al func ţiunii
conturilor, este un cont de pasiv. Contul 4423 este un cont care ţineeviden ţataxei pe valoarea
adăugată de plătitbugetuluistatului. Soldul creditor la contuluireprezint ă TVA de pl ătit la
bugetul de stat.
Din punct de vedere al conţinutului economic, contul 4424 este un cont de crean ţe
fiscaleşi, deci, un cont de activ. Cu ajutorulacestuiconteste ţinut ăeviden ţataxei pe valoarea
adăugatăceurmeazăsă fie recuperată de la bugetulstatului. Soldul final debitor al contului
reprezintă TVA de recuperat de la bugetul de stat.
Din punct de vedere al conţinutului economic, contul 4426 este un cont de crean ţe
fiscaleşi, deci, un cont de activ. Cu ajutorulacestuiconteste ţinut ăeviden ţataxei pe valoarea
adăugatăînscrisăînfacturileprimite de la furnizori, aferent ăbunurilor şiserviciilor
achiziţionate. Nu prezintă sold la sfârşitullunii.
Contul 4427 „TVA colectată” este un cont care, din punct de vedere al con ţinutului
economic, ţineevidenţadatoriilorfiscale. Acestcont nu prezint ă sold la sfâr şitullunii
deoarece se închideprindebitulcontului 117.
Contul 4428 „TVA neexigibilă” poate fi, din punct de vedere economic, un cont de
creanţepentruvânzările de bunurisauprestările de servicii, sau un cont de datorii pe termen
scurtpentruachiziţiile de bunurişiprestări de servicii. Fiind un contbifunc ţional (de activ
cândînregistreazăcreanţeşi de pasivcândînregistreazădatorii), ţineeviden ţa TVA
neexigibilă.
„Cu ocaziaîntocmiriidecontului de TVA, se stabileştedacăsocietateacomercial ă are
de plătitsau de recuperat TVA, comparândtotalul TVA colectat ă (preluat din jurnalulpentru
vânzări) cu totalul TVA deductibilă (preluat din jurnalulpentrucump ăr ări)”.
Astfel, înpractică, pot intervenidouăcazuri:
- TVA deductibilăestemai mare decât TVA colectatăşirezultă TVA de recuperat
(denumităîncadrulCodului Fiscal „sumanegativă a TVA”) și
- TVA colectatămai mare decât TVA deductibilă, de underezultă TVA de plat ă.
Exemplu: Încazulîn care TVA deductibilăeste 6 000 lei şi TVA colectatăeste 5 000 lei,
procedura de închidereeste:
% = 4426„TVA deductibilă” 6000

4427 „TVA colectată” 5000

4424 „TVA derecuperat” 1000

Încazulîn care la sfârşitullunii TVA colectatăeste de 6 000 lei şi TVA deductibil ă

este de 4 000 lei, procedura de închidere a celordou ăconturi şi de determinare a TVA de
platăeste:
4427 „TVA colectată = % 6000
` 4426 „TVA deductibilă” 4000
4423 „TVA de plată” 2000

Taxa pe valoareadăugatăşireducerilecomercialeşifinanciare
Reducerile de preţpot fi de douătipuri:
- reducericomerciale (rabat, remizăşiristurn)
- reducerifinanciare (scont)
Înnorma IAS 2 se precizeazăcă “reducerilecomerciale, rabaturile şialteelemente
similare sunt dedusepentru a determinacostul de achizi ţie”.
Reducerilefinanciaresub formă de sconturi nu afecteazăcalcululcosturilor
stocurilordeoarece nu sunt legate de preţul de cump ărare ci de modul de finan ţare al datoriei
faţă de furnizor. Clientulbeneficiază de scontdacăachităînainte de termendatoriarezultat ă
din cumpărări pe credit comercialşidacăfurnizoruleste de acordsaudac ăacestlucrueste
prevăzutîn contract.
Principalelecategorii de reducericomercialepracticateîntranzacţiilecomerciale
din România sunt rabatulşiremiza. Înpracticacontabilăoccidental ă se întâlne şte şi un alt tip
de reducerecomercialăcunoscut sub numele de risturn.
Înliteratura de specialitate, rabatulestedefinit ca “reducerepracticatăîn mod
excepţional, asuprapreţului de vânzareconvenit anterior întrefurnizor şi client, ţinându-se
cont de uneledefecte de calitatesau de neconformitate cu bunurilecomercializateprev ăzute
în contract. Rabatulmaipoate fi definit “ca o reducere pe care poates ă o acordefurnizorul
clientuluisăupentrucalitateainferioară a bunurilorlivrate”.Rabatulcomercial se maipoate
acordaclientuluiatuncicândi s-a livratmarfanecomandat ăşifurnizorulvreas ă evite
restituireamărfii. De asemenea, rabatul se maiacord ăatuncicând se dore ştereducerea
stocurilor de produsevechi, iarcerereapentruacesteproduseestefoartemic ă. Rabatulpoate
fi folosit ca mijlocpromoţionalatuncicând se deschide un noumagazinsaucând se lanseaz ă
un produs pe piaţă.
Remizareprezintă “o reducereaplicată, în mod excepţional, asuprapre ţuluicurent de
vânzare, ţinându-se cont de volumulvânzărilorsau de importan ţacump ăr ătoruluiînclientela
vânzătorului”. Conform uneialtedefiniţii, remizareprezint ă“ oreducere pe care poates ă o
acordefurnizorulpentruconsideraţiifaţă de client, adic ăpentru un client permanent, pentru o
comandădeosebităsaupentruconsideraţiifaţă de profesiacump ărătorului”.
Risturnurilesunt “acelereduceri de preţ calculate asupraansambluluiopera ţiilor
efectuate cu acelaşicumpărător pe o perioadă nedeterminată” 31. Risturnulmaipoate fi definit
“ca o reducerecepoate fi acordatăpentrudep ăşireaunuiplafonvaloricanual al cump ăr ărilor
stabilitprin contract”.
Rabatulşiremiza pot fi acordateşifacturate cu ocazialivrărilor, înacestcaz
neintervenindînregistrărispecifice. Înceeaceprive ştecalcululcosturilorstocurilormaiîntâi
se scaderabatul din valoareabrută a bunurilorachizi ţionate, iar din valoareaob ţinut ă se scade
remiza.
Rabatulşiremiza, acordate ulterior livrăriibunurilor, necesit ăînregistr ărispecifice
privindrectificareadatorieifaţă de furnizori, a costului de achizi ţie a bunurilorcump ărate şi a
taxei pe valoareaadăugată, proporţional cu reducereaacordat ă. Aceast ărectificarevaavea la
bază “documentul care înprezent se numeştefacturăînroşu”.
Articolulcontabilaferentacesteirectificăriva fi similar celuiprin care s-a înregistrat
intrareaînpatrimoniu a bunurilorachiziţionate, cu deosebireac ăsumelereprezentândrabatul
sauremizaacordată se vorînregistraînroşu.
Alţispecialişticonsiderăcărabatulşiremizaacordate ulterior facturăriimărfii nu
influenţeazăpreţulbunurilor pe care, întretimp, clientul le putearevinde. Înaceast ăsitua ţie
reducerilecomerciale sunt considerate cheltuieli de exploatare la furnizorul care le acord ăşi
venituri din exploatare la clientul care le primeşte.
Spredeosebire de rabat şiremiză, risturnulnecesită o înregistraredeosebit ădeoarece
reprezintă o reducere care se acordă, de regul ă, la sfâr şitulanului, pentruîntreagacantitate din
sortimentulcumpăratîndecurs de una an. Pân ă la sfârşitulanuluibunurilecump ărate pot fi
consumatesauvândute, deci pot fi cuprinseîncheltuieli. Înacestcaz nu maipoate fi rectificat
costulbunurilor, care nici nu se maigăsescîngestiune, ci se rectific ăconturile de cheltuieliîn
care au fostinclusebunurile, dupănaturalor. “Totu şi, experien ţasau un sistembugetar
raţionalconstruitpermitesă se determine fracţiunea de risturn care particip ă la calculul
costuluistocurilor”.
Înceeacepriveştereducerilecomercialeşifinanciaretrebuieavuteînvedere
următoarelereguli:
maiîntâi se calculeazăreducerilecomercialeînordinea: rabaturi, remize şiapoi se
calculeazăreducerilefinanciare;
sumaabsolută a fiecăreicategorii de reduceri se determin ăfunc ţie de netul anterior, deci
sub formă de cascadă;
reducerilecomerciale se contabilizeazănumaidac ăacestea se acord ă ulterior printr-o
facturădistinctăşi nu prinfacturainiţială, înacestcazele se au învedere la intrarea
mărfurilorîngestiuneînsensulcăîncontabilitate se înregistreaz ănetulcomercial;
TVA-ul se calculează la ultimul “net” determinat (fie netulcomercialdac ă nu exist ă
reducerifinanciare, fie celfinanciar în cazcontrar);
risturnurilefiindreduceri calculate asupraansambluluiopera ţiilorefectuateîntr-o
perioadădeterminată, de regulă, se acordăprinfacturidistincte şideci se contabilizeaz ă.

Exemplu:
Pe data de 02.06.N furnizorul A livreazăclientului B mărfuri la pre ţ de vânzare 10 000 lei,
TVA 19%, cost de înregistrareîncontabilitatealui A 8000 lei.
La recepţie, pe data de 02.06.N, clientul B constatăcămărfurile nu îndeplinesc
condiţiileprevăzuteîn contract, nu înregistreazăachiziţia, darp ăstreaz ămărfurileîncustodie
solicitândfurnizorului o reducere de 10%. Furnizoruleste de acord cu aceast ăreducere.
Pe data de 05.06.N, furnizorulanuleazăfacturaini ţial ăşiemitealta, în care se iaîn
considerareşireducerea de 10%. La aceeaşidatăclientulînregistreaz ăm ărfurileîngestiunea
sa.
Pe data de 11.06.N, clientulachităcontravaloareamărfurilorbeneficiind de o reducere
financiară de 2% acordată de furnizor. Furnizorulprime ştebanii pe data de 12.06.N.
La sfârşitulexerciţiuluifinanciarfurnizorulacord ăclientului B o reducere de 5%
datorităfaptuluicătotalulvânzărilorcătreacesta a fost de 77 350 lei, care corespundeunei
cifre de afaceri de 65.000 lei.
Înregistrărileîncontabilitate sunt:
a) La furnizor
1. Pe 02.06.N, facturareaşidescărcareagestiunii:
411 “Clienţi” = % 11900
707 “Venituri din vânzareamărfurilor” 10000
4427 “TVA colectată” 1900
607 “Cheltuieliprivindmărfurile”= 371 “Mărfuri” 8000

2. Pe 05.06.N, anulareafacturiiiniţialeşiemitereauneifacturinoi cu valoare de 10000 –

1000 = 9000 lei, TVA 19%
411 “Clienţi” = % -11900
707 “Venituri din vânzareamărfurilor” -10000
4427 “TVA colectată” -1900

411 “Clienţi” = % 10710

707 “Venituri din vânzareamărfurilor” 9000
 4427 “TVA colectată” 1710

3. Pe 12.06.N se încaseazăîncontulbancarcontravaloareamărfurilorvândute cu o
reducerefinanciară de 2%.
valoareafacturată = 10710 lei
sumaîncasată 98%x10710 lei = 10495,8 lei
reducerefinanciarăbrută = 214,2 lei
din care TVA 19/119 x 214,2 = 34,2 lei
cheltuieli cu scontul = 180lei
% = 411 “Clienţi” 10710
5121 “Conturi la bănciîn lei” 10459,8
667 “Cheltuieliprivindsconturileacordate 180
4427 “TVA colectată” 34,2

Pentru a evitadebitareacontului 4427 şicreditareacontului 411 sunt recomandate

înregistrările:

% = 4427 “ TVAcolectată” -34,2

411 “ Clienţi” -214,2
667 “Cheltuieliprivindsconturileacordate 180

5121 “Conturi la bănciîn lei” = 411 “ Clienţi”10 495,8

Ambalajele care circulăînregim de restituire

Ambalajele care circulăînregim de restituire nu se supuntaxei pe valoaread ăugat ă.
Atuncicândfurnizorullivreazăbunuriînsoţite de astfel de ambalaje, el înregistreaz ădreptul
de a cere clientuluisăi le restituiesausăi le plăteascăîncazulnerestituirii. Acestdrept se
înregistreazăîncontul 411 “Clienţi”, odată cu crean ţarezultat ă din vânzareabunurilor.
Aceastăcreanţă se diminueazăînmomentulcândclientulrestituieambalajelesau le
considerăcumpărate. Ambalajele care circulăînregim de restituire se înregistreaz ăîn
contabilitateafurnizorului cu ajutorulcontului 419 “Clien ţicreditori”, iarîncontabilitatea
clientului cu ajutorulcontului 409 “Furnizori – debitori”.
Circulaţiaambalajelorrestituibile nu ridicănumaiproblemaînregistr ăriitaxei pe
valoareaadăugată ci şiproblemaevaluării. Astfelîncontul 419 “Clien ţi – creditori”,
evaluareadatoriei se face la preţul pe care l-arpl ăticlientuldac ă nu arrestituiambalajele.
Deoareceambalajelerămânînproprietateafurnizorului, ele sunt reflectateîntr-un cont de
gestionareşianumecontul 358 “Ambalajeaflate la terţi”. Evaluareaînacestcont ca şiîn
contul 381 “Ambalaje” se face la acelaşipreţposibil de încasatîncaz de nerestituire.
Exemple:
Furnizorul A livreazăclientului B produse finite învaloare de 3000 lei înambalaje
restituibile, evaluate la un cost de 400 lei. Taxa pe valoaread ăugat ăeste de 19%. Costul
produselorvânduteeste de 2000 lei. Clientulrestituiefurnizoruluiambalajeînvaloare de 300
lei. Restulambalajelorrămânînproprietateaclientului B pentru a fi utilizate de acesta.
a) La furnizor

1) Livrareaproduselorambalate:
411 “Clienţi” = % 3970
 7015 “Venituri din vânzareaproduselor finite” 3000
4427 “TVA colectată” 570
419 “Clienţi – creditori” 400

2) Descărcareagestiunii de produse finite:

711 “Venituriaferentecosturilorstocurilor de produse”= 345 “Produse finite” 2000

3) Ieşireaambalajelor:
358 “Ambalajeaflate la terţi” = 381 “Ambalaje” 400

4) Stingereadatorieişireducereacreanţeipentruambalajelerestituite
419 “Clienţi – creditori” = 411 “Clienţi” 300

5) Primireaambalajelorrestituite:
381 “Ambalaje” = 358 “Ambalajeaflate la terţi” 300

6) Considerareaambalajelornerestituite ca fiindvândute:
419 “Clienţi – creditori” = % 100
708 “Venituri din activităţidiverse” 84,4
4427 “TVA colectată” 15,96

7) Descărcareagestiunii de ambalajelevândute
608 “Cheltuieliprivindambalajele” = 358 “Ambalajeaflatela ter ţi”100

b) La client:

1) Recepţiamărfurilorşiînregistrareaambalajelorîntr-un cont din afarabilan ţului

%= 401 “Furnizori” 3970
371 “Mărfuri” 3000
4426 “TVA deductibilă” 570
409 “Furnizori-debitori” 400

8033 “Valorimaterialeînpăstraresauîncustodie”= 400

2) Restituireaambalajelorînvaloare de 300

401 “Furnizori” = 409 “Furnizori-debitori” 300

300 = 8033 “Valorimaterialeînpăstraresauîncustodie”

3) Ambalajelenerestituite, dacăexistăfizic, pot fi utilizate de client şiînregistrateîn

contul 381, iardacă sunt distruse se trec pe cheltuieli. În prima situa ţieînregistr ările sunt:
%= 409“Furnizori – debitori” 100
381 “Ambalaje” 84,04
4426 “TVA deductibilă” 15,96
100 = 8033 “Valorimaterialeînpăstraresauîncustodie”

Încea de a douasituaţieînloculdebităriicontului 381 se vadebitacontul 608

“Cheltuieliprivindambalajele”.

Facturineîntocmiteşifacturinesosite
Înlipsafacturii la livrarea de bunuri se întocmeşteavizul de înso ţire, fiindobligatorie
întocmireafacturiiîntermen de treizile de la data livrării. Înintervalul de timpdintrelivrare
şiîntocmireafacturii, taxa pe valoareadăugată se înregistreaz ăatât la furnizor, cât şi la client
încontul 4428 “TVA neexigibilă”.
Exemplu:
Întreprinderea A livreazăîntreprinderii B produse finite la pre ţ de vânzare de 2000 lei,
TVA 19% pe bazaavizului de însoţire din 02.09. N. Costul de produc ţieeste de 1600 lei.
Întreprinderea B înregistreazăprimireabunurilorîncategoriamateriilor prime pe baza
avizului de însoţireşi a notei de recepţieşiconstatare de diferen ţe. Pe data de 05.09. N
întreprinderea A trimitefacturaşi B primeşteînaceeaşizi.

a) La furnizor:

1) Pe 02.09.N livrareaşidescărcareagestiunii:
418 “Clienţi – facturineîntocmite”= % 2380
7015 “Venituri din vânzareade produse finite”2000
4428 “TVA neexigibilă” 380
711 “Venituri din producţiastocată”= 345 “Produse finite” 1600

2) Pe 05.09.N, o dată cu emitereafacturii, se trececrean ţaîncontul 411 “Clien ţi” şi

taxa neexigibilăîncontul de taxăcolectată.
411 “Clienţi” = 418 “Clienţi – facturineîntocmite2380
4428“TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată” 380

Se poateoptaşipentruvariantaîn care se storneazăoperaţiuneaînregistrat ă pe baza

avizului de însoţire, ulterior înregistrândfactura ca o vânzarepropriu-zis ă. Aceast ăvariant ă se
utilizeazămai ales atuncicând se constatădiferen ţeîntresumeletrecute pe aviz şicele de pe
factură.

b) La client:
1) Pe 02.09. N se recepţioneazăbunurile cu aviz de însoţire şinot ă de recep ţie şi
constatare de diferenţe:
%= 408 “Furnizori – facturinesosite” 2380
301 “Materii prime” 2000
4428 “TVA neexigibilă” 380

2) Pe 05.09. N, la primireafacturii, se trecedatoriaîncontul 401 “Furnizori” şi taxa

neexigibilă la taxădeductibilă.
408 “Furnizori – facturinesosite” = 401 “Furnizori” 2380
4426 “TVA deductibilă” = 4428 TVA neexigibilă” 380
Însituaţiaîn care apar diferenţeîntrefacturăşi NIR, atunciacesteavorafecta şicontul
de materii prime. Deoarecemateriileprimite pot fi deja date înconsum, diferen ţarespectiv ă
se înregistrează direct pe cheltuielile cu materii prime, înro şusauînnegru, dup ăcaz.
Furnizorulpoateamânaîntocmireafacturiiîn mod excepţionalpentruaob ţine un
avantaj fiscal. Se pate transferaastfel, de pe o lun ă pe alta, exigibilitateataxeicolectat ă,
situaţie cu efecteimportantemai ales încazulunorvânzări de valoare mare.

Avansurileşi taxa pe valoareadăugată

Încazulavansurilorplătite de clienţifurnizorilor, exigibilitateataxei pe valoare
adăugatăanticipeazăfaptul generator. Furnizorulesteobligats ăîntocmeasc ă o factur ăîn
termen de treizile de la primireaavansului, moment în care se înregistreaz ăşi taxa colectat ă
corespunzătoare.
Exemplu
Pe data de 06.06. N întreprinderea A primeşte un avans de la întreprinderea B conform
contractului de vânzare-cumpărareîncheiatîntrepărţi. Valoareatotal ă a contractului, inclusiv
TVA este de 23800 lei. Avansuleste de 20%. Pe data de 09.06.N se emitefacturapentru
avansulacordat. Pe data de 12.06.N are loc livrareamărfurilor conform contractului. Costul
de înregistrare al mărfuriloreste de 15000 lei. Clientulprime ştem ărfurile pe 15.06.N şi le
achită pe 20.06.N.
a) La furnizor

1) primireaavansului: 20% x 23 800 lei = 4760 lei

5121 “Conturi la bănciîn lei” = 411 “Clienţi” 4760

2) emitereafacturiipentruavansşiînregistrareataxeicolectate:
4800 x 19/190 = 760 lei

411 “Clienţi” = % 4760

419 “Clienţi - creditori” 4000
4427 “TVA colectată” 760
3) livrareabunurilor:

411 “Clienţi” = % 23800

707 “Venituri din vânzareamărfurilor”20000
4427 “TVA colectată” 3800

4) descărcareagestiunii:
607 “Cheltuieliprivindmărfurile”= 371 “Mărfuri” 15000

5) regularizareaavansului:
411 “Clienţi” = % - 4760
419 “Clienţi - creditori” - 4000
4427 “TVA colectată” - 760

6) încasarecreanţăfaţă de client:
5121 “Conturi la bănciîn lei” = 411 “Clienţi” 19040

b) La client:
1) plataavansului:
401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănciîn lei”4760

2) primireafacturiipentruavansulplătitşiînregistrareataxeideductibile:
%= 401 “Furnizori” 4760
409 “Furnizori - debitori” 4000
4426 “TVA deductibilă” 760

3) recepţiamărfurilor
% = 401 “Furnizori” 23800
371 “Mărfuri” 20000
4426 “TVA deductibilă” 3800

4) regularizareaavansului:
%= 401 “Furnizori” - 4760
409 “Furnizori - debitori” - 4000
4426 “TVA deductibilă” - 760

5) achitareadatorieifaţă de furnizor:
401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănciînlei”19040

ASPECTE FISCALE PRIVINDIMPOZITUL PE PROFIT

Rezultatulcontabil se determină ca diferenţăîntreveniturişicheltuieli, indiferent de

naturaactivităţii care le-a generat, respectivactivitatea de exploatare, financiar ă,
extraordinară. Acesteveniturişicheltuieli sunt înregistrate pe bazaregulilorcontabile, chiar
dacăacestea nu sunt impuse de fiscalitate.
Rezultatul fiscal estebazaimpozitării, iarfiscalitateacaut ă, prinfixareaunor reguli
stricte, săcontrabalansezetendinţacontribuabililor de a minimizaimpozituldatorat. Profitul
impozabil se calculeazăadunând la profitulcontabilcheltuielilenedeductibile şisc ăzând
veniturileneimpozabile. Din mărimeaobţinută se scade, dac ăestecazul, pierdereafiscal ă
rămasă de recuperat din aniiprecedenţi.
O dovadă a faptuluică, într-o anumitămăsură, fiscalitatearespect ăregulacontabil ă
estedată de tratamentulcheltuielilor ale cărorefecte se vorob ţineîntr-un exerci ţiu ulterior. În
acestsens, potrivitnormeifiscale, cheltuielileefectuateîncursulexerci ţiuluifinanciar, dar
care se referă la exerciţiifinanciareviitoare, se înregistreaz ăîncheltuielilecurente ale
perioadelorviitoare. Astfel, fiscalitateaîntăreşteregulacontabil ă a înregistr ăriicheltuielilor şi
veniturilorînavans pe bazaprincipiuluiindependen ţeiexerci ţiului.

Categorii de plătitoriprivindimpozitul pe profit

Sunt obligate la plataimpozitului pe profit, conform următoarelepersoane, denumiteîn
continuarecontribuabili:
a) persoanelejuridiceromâne, cu excepţiileprev ăzute de Codul Fiscal;
b) persoanelejuridicestrăine care desfăşoarăactivitateprinintermediulunuisediu
permanent/maimultorsediipermanenteînRomânia;
c) persoanelejuridicestrăine care au locul de exercitare a conduceriiefectiveînRomânia;
d) persoanelejuridicestrăine care realizeazăvenituri din:
- transferulproprietăţilorimobiliare situate înRomâniasau al oric ărordrepturi legate de
acesteproprietăţi, inclusivînchiriereasaucedareaacestora;
- exploatarearesurselornaturale situate înRomânia;
- vânzarea-cesionareatitlurilor de participaredeţinute la o persoan ăjuridic ăromân ă;
e) persoanelejuridice cu sediul social înRomânia, înfiin ţatepotrivitlegisla ţieieuropene.
Sunt scutite de la plataimpozitului pe profit următoarelepersoanejuridice:
a) TrezoreriaStatului;
b) instituţiapublică, înfiinţatăpotrivitlegii, cu excep ţiaactivităţiloreconomicedesf ăşurate de
aceasta;
c) Academia Română, precum şifundaţiileînfiinţate de Academia Român ăîncalitate de
fondatorunic, cu excepţiaactivităţiloreconomicedesfăşurate de acestea;
d) Banca Naţională a României;
e) Fondul de garantare a depozitelorînsistemulbancar, constituitpotrivitlegii;
f) Fondul de compensareainvestitorilor, înfiinţatpotrivitlegii;
g) Fondul de garantare a pensiilor private, înfiin ţatpotrivitlegii;
h) persoanajuridicăromână care plăteşteimpozit pe veniturilemicroîntreprinderilor, în
conformitate cu prevederiletitlului III;
i) fundaţiaconstituită ca urmare a unuilegat;
j) entitateatransparentă fiscal cu personalitatejuridică.
Încazulurmătoarelorpersoanejuridiceromâne, la calcululrezultatului fiscal sunt
considerate veniturineimpozabileurmătoareletipuri de venituri:
a) pentrucultelereligioase, veniturileobţinute din producerea şivalorificareaobiectelor şi
produselornecesareactivităţii de cult, potrivitlegii, veniturileob ţinute din chirii, veniturile
obţinute din cedarea/înstrăinareaactivelorcorporale, altevenituriob ţinute din activit ăţi
economice, veniturile din despăgubiri, înformăbănească, ob ţinute ca urmare a m ăsurilor
reparatoriiprevăzute de legileprivindreconstituireadreptului de proprietate, cu condi ţia ca
sumele respective să fie utilizate, înanulcurentşi/sauînaniiurm ători, pentruîntre ţinerea şi
funcţionareaunităţilor de cult, pentrulucrări de construc ţie, de repara ţie şi de consolidare a
lăcaşurilor de cult şi a clădirilorecleziastice, pentruînv ăţământ, pentrufurnizarea, înnume
propriuşi/sauînparteneriat, de serviciisociale, acreditateîncondi ţiilelegii, pentruac ţiuni
specificeşialteactivităţi nonprofit ale cultelorreligioase, potrivitLegii nr. 489/2006 privind
libertateareligioasăşiregimul general al cultelor, republicat ă;
b) pentruunităţile de învăţământpreuniversitarşiinstituţiile de înv ăţământ superior,
particulare, acreditate, precum şiceleautorizate, veniturileob ţinute şiutilizate, înanulcurent
sauînaniiurmători, potrivitreglementărilorlegale din domeniuleduca ţieina ţionale;
c) pentruasociaţiile de proprietariconstituite ca persoanejuridice şiasocia ţiile de locatari
recunoscute ca asociaţii de proprietari, veniturileob ţinute şiutilizate, înanulcurentsauînanii
următori, pentruîmbunătăţireautilităţilorşiaeficienţeiclădirii, pentruîntre ţinerea şi
reparareaproprietăţiicomune, potrivitlegii;
d) pentruSocietateaNaţională de CruceRoşie din România, veniturileob ţinute şiutilizate, în
anulcurentsauînaniiurmători, potrivitLegiiSocietăţiiNaţionale de CruceRo şie din
România nr. 139/1995, cu modificărileşicompletărileulterioare.

Determinarearezultatului fiscal
Cota de impozit pe profit care se aplicăasupraprofituluiimpozabileste de 16%.
Contribuabilii care desfăşoarăactivităţi de naturabarurilor de noapte, cluburilor de
noapte, discotecilorsaucazinourilor, inclusivpersoanelejuridice care realizeaz ăaceste
venituriînbazaunui contract de asociere, şiîncazulc ăroraimpozitul pe profit datoratpentru
activităţileprevăzuteînacestarticolestemai mic decât 5% din veniturile respective, sunt
obligaţi la plataimpozituluiîncotă de 5% aplicatacestorvenituriînregistrate.
Rezultatul fiscal/Profitulimpozabil se stabileşteprincorectarearezultatuluicontabil
cu veniturileneimpozabileşi cu cheltuielilenedeductibile.
Profitulimpozabil se calculează ca diferenţăîntreveniturilerealizate din oricesursă
șicheltuielileefectuatepentrurealizareaacestora, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturileneimpozabileşi se adaugăcheltuielilenedeductibile.
Rezultatul fiscal = Rezultatulcontabil – Veniturineimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile – Pierderefiscalăneacoperită din aniiprecedenţi
Obiectulimpozitului pe profit îlconstituierezultatul fiscal/profitulimpozabilrealizat
de contribuabilîntr-un an fiscal.
Învedereastabiliriirezultatuluiperioadeiuneipersoanejuridice se realizează
închidereaconturilor de veniturişicheltuieliîncoresponden ţă cu contul121 ”Profit şi
pierdere”.
121 Profit șipierdere= %
6xxCheltuieli

%= 121Profit șipierdere
7xx Venituri

Cheltuielileconstituiediminuări ale beneficiiloreconomice, înregistrate pe parcursul

exerciţiuluicontabil sub formă de scăderi ale valoriiactivelorsaucre şteri ale datoriilor, care
se concretizeazăînreduceri ale capitaluluipropriu, alteledecâtcelerezultate din distribuirea
acestoracătreacţionari.
În general, cheltuielilereprezintăexpresiavaloricăaoperaţiuniloreconomice
referitoare la cumpărareaşiutilizareabunuriloreconomice. Structuraanalitică a cheltuielilor
estedeosebit de diversificată, dar pot fi identificatecelpu ţin patrumodalităţiprincipale de
formareaacestora:
a) Consumul de bunuristocabileînactivitateacurentă de exploatare, cum ar fi:
consumul de materii prime, materialeauxiliare etc.
b) Angajareauneicheltuieli care intervineînmomentulcump ăr ării de bunuri
nestocabile, lucrări, utilităţişiservicii destinate produc ţiei, cu ocaziana şteriiobliga ţiilorfa ţă
de furnizori.
c) Plata uneisume de banidestinatăsatisfaceriiuneinevoicurente a firmei, pentru
care anterior plăţii nu a fostînregistratăobligaţia de plat ă.
d) Includereaîncheltuielilecurente ale exerciţiuluifinanciarexpirabil a unorsume
reprezentânddeprecierieconomiceireversibile (amortizărileimobiliz ărilor), deprecieri
economiceprobabilreversibile (ajustăripentrudepreciereaactivelor) saurezervepentru
acoperireariscurilorviitoare (provizioane).
Încontul de profit şipierdereveniturile sunt recunoscuteatuncicândaavut loc o
creştere a beneficiiloreconomiceviitoare, aferentecreşteriiunuiactivsaudiminu ăriiunei
datorii, modificarecepoate fi evaluatăcredibil. Înpractic ă, pentrurecunoa ştereaveniturilor
se cere ca venitulsă fie obţinut.
Similar cheltuielilor, veniturile au o mare diversitate, dar, totu şi, pot fi identificatecel
puţinpatrumodalităţi de formarea lor:
a) Obţinereaproducţiei fabricate încadrulobiectului principal de activitate al unei
firme. Înacest moment al ciclului economic, evaluareaproduc ţieiob ţinute se face încosturi
efective de producţie.
b) Livrarea (facturarea) producţiei fabricate care constituiemomentultransferului
dreptuluiproducţiei de proprietate de la producător (vânz ător) c ătre client (cump ăr ător). În
acest moment al ciclului economic, evaluareaproducţieivândute se face înpre ţuri de vânzare,
inclusiv taxa pe valoareadăugată. Venitulproducătorului se constituie la nivelulpre ţului
negociat de vânzare, fără TVA.
c) Încasareaunorsume de bani, ca urmare a facturării de produse, lucr ări, presta ţii şi
servicii care fac obiectulcurent de activitate al firmei, darpentru care s-au înregistrat anterior
creanţefaţă de clienţi (cumpărători).
d) Încorporareaînveniturilecurente ale exerciţiuluifinanciarexpirabil a unorsume
reprezentândvenituri care au fost estimate ca probabileînexerci ţiilefinanciareanterioare, dar
care au devenitcerteînexerciţiulfinanciarexpirabil. Este vorba de venituriconstatateîn
avans, scadenteşi de anulareaprovizioanelorpentrudeprecieri, riscuri şicheltuieli, r ămase
fărăobiect.
,,Rezultatulcontabil (rezultatul brut al exerciţiuluiînainte de impozitare) se determin ă
ca diferenţăîntreveniturilerealizate din oricesursăşicheltuielileefectuateînscopulrealiz ării
de venituridintr-un an fiscal potrivitcerinţelorcontabilit ăţii de angajamente.”
Rezultatulcontabil = Venituri – Cheltuieli
De-a lungultimpului, noţiunea de profit a cunoscutnumeroasemodalit ăţi de definire
şiexplicare. Astfel, profitulpoate fi definit „prinprismadiferen ţeipozitivedintrevenitul
obţinutprinvânzareabunurilorrealizate de un agent economic şicostullor, considerat ă ca
expresieaeficienţeieconomice”. Însensmailarg, profitulreprezint ăcâ ştigulsauavantajul
înformăbăneascărealizatînurmadesfăşurăriiuneiactivităţieconomice. Entitateaeconomic ă
nu poateexistaşi nu se poatedezvoltadacă nu îşirecupereaz ăcheltuielile şi nu ob ţine un
excedent de venit. Ca rezultat al acţiuniieconomice, văzut ca decalajîntreveniturile şi
cheltuielileuneientităţi, se apreciazăcătoateactivităţile lucrative dintr-o economie au ca
scopobţinereaprofitului.
Spredeosebire de venitul economic, rezultatulcontabilapar ţineuneientit ăţi
economiceşi are ca obiectivmăsurareaulterioară a rezultateloractivit ăţiidesf ăşurate. El se
determină periodic ca surplus al ciclului economic al entit ăţii. Prinmoduls ău de calcul,
rezultatulcontabilesteorientatspretrecutşiaratăprogresulînregistratîndecursulunei
perioade de timp.Înactivitateauneientităţi, rezultatuluicontabilîi pot fi atribuite şialte
utilizări:
- ghid al politicii de dividendeşi de acumulareaentităţii;
- mijloc de predicţie a rezultatelorviitoare cu scopul de a luadecizii de investiresau
dezinvestire;
- mijloc de evaluare a capacităţiimanagementului de a conduce entitatea;
- mijloc de evaluare a valoriideciziilorluate de altegrupuri legate de entitateaîncauz ă;
- instrument managerial într-o serie de domenii din interiorulsau din afaraentit ăţii
(politica de stabilire a preţurilor, negocierilesalariale, credibilitateaînfa ţaorganismelor
de credit, reglementareapreţurilorîncondiţii de monopol.
Profitulreprezintă „expresiaraţionalităţiiactivităţiieconomice”. El sintetizeaz ă
rezultateleactivităţiiuneientităţieconomice, constituindcondiţiacontinu ării şidezvolt ării
activităţii.
Profitulreflectăavantajulrealizatînurmaexercităriiuneiactivităţieconomice,
constituindmotivaţiaobiectivă a întreprinzătorilorşiproprietarilor de capital. Profitul
stimuleazăiniţiativa, acceptarearisculuişiincită la realizareaeforturilor de sporire a
raţionalităţiisaueficienţeiactivităţiieconomice.
Rezultatulcontabilesteconsideratprincipalul indicator pentrum ăsurareaperforman ţei
financiareaentităţii, darrezultatulcontabil nu trebuieconfundat cu no ţiunea de performan ţă.
Profitulimpozabil se determinădoar din considerente de ordin fiscal, pentrucalculul
impozitului, de aceea se mainumeşteşi ”profit fiscal”.
Înlegăturăcu ”profitulimpozabil”, sunt de reţinuturmătoareleparticularit ăţi ale
acestuia:
- nu există un contde ”profitimpozabil”, faptpentru care ”profitulimpozabil” nu se
înregistreazăîntr-un cont; trebuieavutînvederefaptulcăniciprinstandardeleinterna ţionale
de contabilitate nu se prevedeexistenţaunuicontîn care s ă se înregistrezeprofitulimpozabil;
- nu apareînscris (înregistrat) niciînbalanţa de verificare şiniciînbilan ţulcontabil;
- se calculează pe baza ”registrului de eviden ţăfiscal ă”.
Rezultatul fiscal se calculeazătrimestrial/anual, cumulat de la începutulanului fiscal.
Pentrudeterminarearezultatului fiscal, erorileînregistrateîncontabilitate se
corecteazăastfel:
a) erorile care se corecteazăpotrivitreglementărilorcontabile pe seamarezultatuluireportat,
prinajustarearezultatului fiscal al anului la care se refer ăacestea şidepunereauneideclara ţii
rectificativeîncondiţiileprevăzute de Codul de procedurăfiscal ă;
b) erorile care se corecteazăpotrivitreglementărilorcontabile pe seamacontului de profit şi
pierdere sunt luateîncalculpentrudeterminarearezultatului fiscal înanulîn care se
efectueazăcorectareaacestora.
Erorilecontabile care se vorcorectaprincontul de profit şipierdere nu vordetermina
necesitateadepunerii de declaraţiirectificativepentruimpozitul pe profit.
Venituriletotale ale persoanelorjuridice sunt veniturilerealizate din vânzarea
producţiei, prestareaserviciilorşiexecutarea de lucrări.
Cheltuieliletotale ale persoanelorjuridice sunt cheltuielileefectuatepentru
desfăşurareaactivităţii.
Veniturileneimpozabile sunt acelevenituri care se scad la calcululprofitului
impozabiladică ”nu sunt supuseimpozitării”.
Cheltuielilenedeductibile sunt cheltuieli care nu îndeplinesccondi ţiilelegalepentru a
fi scăzute din venituriînscopuldeterminăriiprofituluiimpozabil şiaimpozitului pe profit.
La calcululrezultatului fiscal se aplicădeducerisuplimentareînproporţie de 50%
pentrucheltuielileeligibile legate de activităţi de cercetare – dezvoltare. Acestededuceri
fiscale nu se recalculeazăîncazulnerealizăriiobiectivelorproiectului de cercetare –
dezvoltare. Încazulaparaturiişiechipamentelor destinate activit ăţilor de cercetare-dezvoltare
se admite fiscal metoda de amortizareaccelerată.
La calcululrezultatului fiscal, următoarelevenituri sunt neimpozabile:
a) dividendeleprimite de la o persoanăjuridicăromân ă;
b) dividendeprimite de la o persoanăjuridicăstrăinăplătitoare de impozit pe profit sau a unui
impozit similar impozitului pe profit, situatăîntr-un stat ter ţ cu care România are încheiat ă o
convenţie de evitare a dubleiimpuneri, dacăpersoanajuridic ăromân ă care prime şte
dividendeledeţine la persoanajuridicăstrăină din statulterţ, la data înregistr ăriiacestora
potrivitreglementărilorcontabileaplicabile, pe o perioad ăneîntrerupt ă de un an, minimum
10% din capitalul social al persoaneijuridice care distribuiedividende;
c) valoareatitlurilor de participarenoisausumelereprezentândmajorareavaloriinominale a
titlurilor de participareexistente, înregistrate ca urmare a încorpor ăriirezervelor, beneficiilor
sauprimelor de emisiune la persoanelejuridice la care se de ţintitluri de participare. Acestea
sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlugratuit, retrageriicapitalului social sau
lichidăriipersoaneijuridice la care se deţintitlurile de participare, cu excep ţiaceloraferente
titlurilor de participarepentru care sunt îndeplinitecondi ţiileprev ăzute la lit. i) şi j);
d) veniturile din anularea, recuperarea, inclusivrefacturareacheltuielilorpentru care nu s-a
acordatdeducere, veniturile din reducereasauanulareaprovizioanelorpentru care nu s-a
acordatdeducere, veniturile din restituireaorianulareaunordobânzi şi/saupenalit ăţipentru
care nu s-a acordatdeducere, precum şiveniturilereprezentândanularearezerveiînregistrate
ca urmare a participăriiînnatură la capitalulaltorpersoanejuridicesau ca urmare a major ării
capitalului social la persoanajuridică la care se de ţintitlurile de participare;
e) veniturile din impozitul pe profit amânatdeterminat şiînregistrat de c ătrecontribuabilii
care aplicăreglementărilecontabileconforme cu Standardeleinterna ţionale de raportare
financiară;
f) veniturilereprezentândmodificareavaloriijusteainvesti ţiilorimobiliare/activelor
biologice, ca urmareaevaluăriiulterioareutilizândmodelulbazat pe valoareajust ă de c ătre
contribuabilii care aplicăreglementărilecontabileconforme cu Standardeleinterna ţionale de
raportarefinanciară. Acestesume sunt impozabileconcomitent cu deducereaamortiz ării
fiscale, respectiv la momentulscăderii din gestiuneaacestorinvesti ţiiimobiliare/active
biologice, dupăcaz;
g) veniturilereprezentândcreşteri de valoarerezultate din reevaluareamijloacelor fixe,
terenurilor, imobilizărilornecorporale, dupăcaz, care compenseaz ăcheltuielile cu
descreşterileanterioareaferenteaceleiaşiimobilizări;
h) veniturileprevăzuteexpresînacordurişimemorandumuri ca fiindneimpozabileaprobate
prinacte normative;
i) veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionareatitlurilor de participarede ţinute la
o persoanăjuridicăromânăsau la o persoanăjuridicăstrăinăsituatăîntr-un stat cu care
România are încheiată o convenţie de evitare a dubleiimpuneri, dac ă la data
evaluării/reevaluării/vânzării/cesionăriiinclusivcontribuabiluldeţine pe o perioad ă
neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoaneijuridice la care are
titlurile de participare. Nu intră sub inciden ţaacestorprevederiveniturile din
vânzarea/cesionareatitlurilor de participaredeţinute la o persoan ăjuridic ăromân ă de o
persoanăjuridicărezidentăîntr-un stat cu care România nu are încheiat ăconven ţie de evitare
a dubleiimpuneri;
j) veniturile din lichidareauneialtepersoanejuridiceromânesauuneipersoanejuridice
străine situate într-un stat cu care România are încheiat ă o conven ţie de evitare a dublei
impuneri, dacă la data începeriioperaţiunii de lichidare, potrivitlegii, contribuabilulde ţine pe
o perioadăneîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoaneijuridice
supuseoperaţiunii de lichidare;
k) sumelecolectate, potrivitlegii, pentruîndeplinirearesponsabilit ăţilor de finan ţare a
gestionăriideşeurilor;
l) veniturileaferentetitlurilor de platăobţinute de persoaneleîndrept ăţite, potrivitlegii,
titulariiniţialiaflaţiînevidenţaComisiei Centrale pentruStabilireaDesp ăgubirilorsau
moştenitoriilegali ai acestora;
m) despăgubirileprimiteînbazahotărârilorCurţiiEuropene a DrepturilorOmului;
n) veniturileînregistrateprintr-un sediu permanent dintr-un stat str ăin, încondi ţiile în care se
aplicăprevederileconvenţiei de evitare a dubleiimpuneriîncheiateîntreRomânia şistatul
străinrespectiv, iarconvenţiarespectivăprevede ca metod ă de evitare a dubleiimpuneri
metodascutirii;
o) sumeleprimite ca urmare a restituiriicotei-p ărţi din aporturileac ţionarilor/asocia ţilor, cu
ocaziareduceriicapitalului social, potrivitlegii.
Pentrudeterminarearezultatului fiscal sunt considerate cheltuielideductibile
cheltuielileefectuateînscopuldesfăşurăriiactivităţiieconomice, inclusivcelereglementate
prinacte normative învigoare, precum şitaxele de înscriere, cotiza ţiile şicontribu ţiile
datoratecătrecamerele de comerţşiindustrie, organizaţiilepatronale şiorganiza ţiile
sindicale.
Cheltuielile cu salariileşiceleasimilatesalariilor sunt cheltuielideductibilepentru
determinarearezultatului fiscal, cu excepţiacheltuielilorsociale care sunt deductibileînlimita
unei cote de până la 5%, aplicatăasupravaloriicheltuielilor cu salariilepersonalului.
Dintrecheltuielile cu deductibilitatelimitatăprevăzute de Codul fiscal, men ţion ăm:
a) cheltuielile de protocol înlimitaunei cote de 2% aplicat ăasupraaplicat ăasuprabazei
determinatăastfel:
profit contabil + cheltuieli cu impozitul pe profit + cheltuieli de protocol + cheltuieli
înregistrate cu TVA colectatăpentrucadourileoferite de contribuabil , cu valoaremai mare
de 100 lei;
b) cheltuielile de sponsorizare, înlimita de 5 la mie din cifra de afaceri;
c) cheltuielilesociale, înlimitaunei cote de pân ă la 5%, aplicat ăasupravaloriicheltuielilor cu
salariilepersonalului, potrivitCoduluimuncii. Intră sub inciden ţaacesteilimiteurm ătoarele:
1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarelepentrubolile grave şiincurabile, ajutoarelepentru
naştere, ajutoarelepentruproteze, ajutoarelepentrupierderiproduseîngospod ăriileproprii,
ajutorareacopiilor din şcolişicentre de plasament;
2. cheltuielilepentrufuncţionareacorespunzătoare a unorunit ăţiaflateînadministrarea
contribuabililor, precum: creşe, grădiniţe, şcoli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive,
cluburi, cămine de nefamiliştişialteleasemenea;
3. cheltuielilereprezentând: cadouriînbanisauînnatură, inclusivtichetecadouoferite
salariaţilorşicopiilorminori ai acestora, servicii de s ăn ătateacordateîncazulbolilor
profesionaleşi al accidentelor de muncăpână la internareaîntr-o unitatesanitar ă, tichete de
creşăacordate de angajatorînconformitate cu legislaţiaînvigoare, contravaloareaserviciilor
turisticeşi/sau de tratament, inclusivtransportul, acordate de angajatorpentrusalaria ţiiproprii
şimembriilor de familie, precum şicontribuţia la fondurile de interven ţie ale asocia ţiilor
profesionale ale minerilor;
4. altecheltuieli cu caracter social efectuateînbazacontractuluicolectiv de munc ăsau a unui
regulament intern;
d) cheltuielilereprezentândtichetele de masăşivouchere de vacan ţăacordate de angajatori,
potrivitlegii;
e) scăzămintele, perisabilităţile, pierderilerezultate din manipulare/depozitare, potrivitlegii;
Perisabilităţilereprezintăscăzăminte care se producîntimpultransportului ,
manipulării, depozităriişidesfaceriimărfurilor, determinate de proceselenaturale, care sunt
uscarea, evaporarea, volatilizarea, pulverizareahidroliza, r ăcirea, înghe ţarea, topirea,
oxidarea, aderarea la pereţiivagoanelorsau ai vaselorîn care sunt transportate,
descompunerea, scurgerea, îmbibarea, îngro şarea, împ ărţirea, f ăr ămi ţarea, spargerea, inclusiv
procesele de fermentaresaualteprocesebiofizice, înprocesul de comercializareînre ţeaua de
distribuţie (depozite cu ridicata, unităţicomerciale cu amănuntul şi de alimenta ţiepublic ă).
Nu sunt considerate perisabilităţipierderiletehnologice care sunt cuprinseînnorma de
consumproprienecesarăpentrufabricareaunuiprodussauob ţinereaunuiserviciu.
f) pierderiletehnologice care sunt cuprinseînnorma de consumproprienecesar ăpentru
fabricareaunuiprodussauprestareaunuiserviciu;
g) cheltuielilereprezentândcantităţile de energieelectricăconsumate la nivelulnormeiproprii
de consumtehnologicsau, înlipsaacesteia, la nivelulnormeiaprobate de c ătreAutoritatea
Naţională de ReglementareînDomeniulEnergiei, care include şiconsumulpropriu
comercial, pentrucontribuabilii din domeniuldistribu ţieienergieielectrice;
h) provizioanelepentrugaranţii de bunăexecuţieacordateclien ţilor. Provizioanelepentru
garanţii de bunăexecuţieacordateclienţilor se deductrimestrial/anualnumaipentrubunurile
livrate, lucrărileexecutateşiserviciileprestateîncursultrimestrului/anuluirespectivpentru
care se acordăgaranţieînperioadeleurmătoare, la nivelulcotelorprev ăzuteînconven ţiile
încheiatesau la nivelulprocentelor de garantareprev ăzutîntarifullucr ărilorexecutateori
serviciilorprestate;
i) ajustărilepentrudepreciereacreanţelor, înregistratepotrivitreglement ărilorcontabile
aplicabile, înlimitaunuiprocent de 30% din valoareaacestora (cu excep ţiileprev ăzute de
Codulfiscal ), dacăcreanţeleîndeplinesccumulativurmătoarelecondi ţii:
1. sunt neîncasateîntr-o perioadăcedepăşeşte 270 de zile de la data scaden ţei;
2. nu sunt garantate de altăpersoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu estepersoan ăafiliat ăcontribuabilului;
j) rezervalegalăestedeductibilăînlimitaunei cote de 5% aplicateasupraprofituluicontabil,
la care se adaugăcheltuielile cu impozitul pe profit, pân ăceaceastavaatinge a cinciaparte
din capitalul social subscrisşivărsatsau din patrimoniu, dup ăcaz;
Cheltuielile cu dobânzilesunt integral deductibileîncazulîn care gradul de îndatorare
a capitaluluiestemai mic sauegal cu 3. Gradul de îndatorare a capitalului se determin ă ca
raportîntrecapitalulîmprumutat cu termen de rambursarepeste un an şicapitalulpropriu, ca
medie a valorilorexistente la începutulanuluişisfârşitulperioadeipentru care se determin ă
impozitul pe profit. Princapital împrumutatse înţelegetotalulcreditelorşiîmprumuturilor cu
termen de rambursarepeste un an, potrivitclauzelorcontractuale.
Încondiţiileîn care gradul de îndatorare a capitaluluiestepeste 3 saucapitalulpropriu
are o valoarenegativă, cheltuielile cu dobânzileşi cu pierdereanetă din diferenţele de curs
valutar sunt nedeductibile.
Cheltuielileaferenteachiziţionării, producerii, construiriimijloacelor fixe
amortizabile, precum şiinvestiţiileefectuate la acestea se recupereaz ă din punct de vedere
fiscal prindeducereaamortizării.
Dintrecheltuielile care nu sunt deductibilemenţionăm:
a) cheltuielileproprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusivcele
reprezentânddiferenţe din aniiprecedenţisau din anulcurent, precum şiimpozitele pe profit
sau pe venitplătiteînstrăinătate. Sunt nedeductibileşicheltuielile cu impozitelenere ţinute la
sursăînnumelepersoanelorfiziceşijuridicenerezidente, pentruveniturilerealizate din
România, precum şicheltuielile cu impozitul pe profit amânatînregistratînconformitate cu
reglementărilecontabileaplicabile;
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şipenalit ăţile, datoratec ătre
autorităţileromâne/străine, potrivitprevederilorlegale, cu excep ţiaceloraferentecontractelor
încheiate cu acesteautorităţi;
c) cheltuielileprivindbunurile de naturastocurilorsau a mijloacelor fixe amortizabile
constatatelipsă din gestiuneoridegradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoareaad ăugat ă
aferentă. Acestecheltuieli sunt deductibilepentrucazulîn care stocurile/mijloacele fixe
amortizabile se înscriuînoricaredintreurmătoarelesitua ţii/condi ţii:
1. au fostdistruse ca urmare a unorcalamităţinaturalesauaaltorcauze de for ţămajor ă, în
condiţiilestabiliteprinnorme;
2. au fostîncheiatecontracte de asigurare;
3. au fostdegradatecalitativşi se face dovadadistrugerii;
4. au termen de valabilitate/expiraredepăşit, potrivitlegii;
d) cheltuielilefăcuteînfavoareaacţionarilorsauasociaţilor, alteledecâtcele generate de pl ăţi
pentrubunurilelivratesauserviciileprestatecontribuabilului, la pre ţul de pia ţăpentruaceste
bunurisauservicii;
e) cheltuielileaferenteveniturilorneimpozabile. Însitua ţiaîn care eviden ţacontabil ă nu
asigurăinformaţianecesarăidentificăriiacestorcheltuieli, la determinarearezultatului fiscal
se iauîncalculcheltuielile de conducereşiadministrare, precum şialtecheltuielicomune ale
contribuabilului, prinutilizareaunorcheicorespunzătoare de repartizareaacestorasau
proporţional cu pondereaveniturilorneimpozabileîntotalulveniturilorînregistrate de
contribuabil;
h) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privescactivele şiriscurileasociateactivit ăţii
contribuabilului, cu excepţiacelor care privescbunurilereprezentândgaran ţiebancar ăpentru
crediteleutilizateîndesfăşurareaactivităţiipentru care esteautorizatcontribuabilulsau
utilizateîncadrulunorcontracte de închirieresau de leasing, potrivitclauzelorcontractuale.
Înnoul Cod Fiscal se stabileştecăprofitulinvestitînechipamentetehnologice,
calculatoareelectroniceşiechipamenteperiferice, maşinişiaparate de cas ă, de control şi de
facturare, precum şiînprogrameinformatice, produseşi/sauachizi ţionate, inclusivînbaza
contractelor de leasing financiar, şipuseînfuncţiune, folositeînscopuldesf ăşur ăriiactivit ăţii
economice, estescutit de impozit. Odată cu publicareanormelor de aplicare a Noului Cod
fiscal, avem la dispoziţieşicâtevaexemple de calculpentrudeterminareascutirii de impozit
pe profit, pe care le vomredaîncontinuare.

Exemplul 1 – Calcululscutirii de impozitpentruprofitulreinvestit de cătrecontribuabilii

care aplicăsistemultrimestrial de declarareşiplatăaimpozitului pe profit
Societatea A achiziţioneazăşipuneînfuncţiuneînlunaoctombrie 2016 un echipament
tehnologicînvaloare de 70.000 lei. Profitulcontabil brut aferentperioadei 1 ianuarie 2016-31
decembrie 2016 este 500.000 lei.
La sfârşitulanului 2016 societateaînregistrează un profit impozabilînsum ă de 600.000 lei.
Pentrudeterminareascutirii de impozit pe profit aferentprofituluireinvestit se parcurg
următoareleetape:
se calculeazăimpozitul pe profit aferentanului 2016:
600.000 x 16% = 96.000 lei, din care impozitul pe profit aferenttrimestrului IV este
40.000 lei;
se calculeazăimpozitul pe profit aferentprofituluireinvestit: avândînvederefaptulc ă
profitulcontabilaferentperioadei 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016 însum ă de
500.000 lei acoperăinvestiţiarealizată, impozitul pe profit scutiteste:
70.000 x 16% = 11.200 lei; impozit pe profit scutit = 11.200 lei;
repartizarea la rezerve a sumeiprofituluipentru care s-a beneficiat de scutire de
impozit pe profit, maipuţinparteaaferentărezerveilegale:
a) determinareasumeiaferenterezerveilegale, dacăcontribuabilul are obliga ţiaconstituirii
acesteiapotrivitlegii. Presupunem, înacestcaz, căsocietatea A repartizeaz ă 5% din profitul
contabilpentruconstituirearezerveilegale (500 000 x 5% = 25 000), parteaalocabilă
profituluireinvestitfiind 70 000 x 5% = 3 500 lei;
b) determinareasumeiprofituluiscutit care va fi repartizat la rezerve:
70 000 – 3 500 = 66 500 lei.
Valoareafiscalăaechipamentuluitehnologiceste 70.000 lei care se amortizeaz ă linear sau
degresivpotrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentruacestechipamenttehnologiccontribuabilul
nu poateoptapentruamortizareaaccelerată.

Exemplul 2 – Calcululscutirii de impozitpentruprofitulreinvestit de cătrecontribuabilii

care aplicăsistemulanual de declarareşiplatăaimpozitului pe profit
La sfârşitulanului 2016 o societateînregistrează un profit impozabilînsum ă de 2.500.000 lei.
Profitulcontabil brut aferentanului 2016 este de 1.900.000 lei. Societateaachizi ţioneaz ăşi
puneînfuncţiuneînlunamartie 2016 un echipamenttehnologicînvaloare de 70.000 lei, în
lunaiulie un echipamenttehnologicînvaloare de 110.000 lei şiînlunaoctombriemaimulte
calculatoareînvaloaretotală de 30.000 lei.
Pentrudeterminareascutirii de impozit pe profit aferentprofituluireinvestit se parcurg
următoareleetape:
se calculeazăimpozitul pe profit aferentanului 2016:
2.500.000 x 16% = 400.000 lei;
se determinăvaloareatotalăainvestiţiilorrealizateînechipamentetehnologice şi
calculatoare:
70.00 0 + 110.000 + 30.000 = 210.000 lei;
avândînvederefaptulcăprofitulcontabil brut acoper ăinvesti ţiilerealizate, impozitul
pe profit aferentprofituluireinvestiteste:
210.00 0 x 16% = 33.600 lei; impozit pe profit scutit = 33.600 lei;
repartizarea la rezerve a sumeiprofituluipentru care s-a beneficiat de scutire de
impozit pe profit, maipuţinparteaaferentărezerveilegale. Presupunem, înacestcaz,
căsocietatearepartizează 5% din profitulcontabilpentruconstituirearezerveilegale,
parteaalocabilăprofituluireinvestitfiind 10.500 lei;
determinareasumeiprofituluiscutit care va fi repartizat la rezerve:
210.000 – 10.500 = 199.500 lei.
Valoareafiscalăaactivelor respective se amortizează linear saudegresivpotrivit art. 28 din
Codul fiscal. Pentruaceste active contribuabilul nu poateoptapentruamortizareaaccelerat ă.

Exemplul 3 – Calcululscutirii de impozitpentruprofitulreinvestitînechipamente

tehnologice care se realizează pe parcursulmaimultor ani consecutivi. Contribuabilul
aplicăsistemultrimestrial de declarareşiplatăaimpozitului pe profit.
Înperioada 1 ianuarie 2016-31 martie 2016 o societateînregistreaz ă profit impozabilînsum ă
de 2.000.000 lei. Profitulcontabil brut aferentperioadei 1 ianuarie 2016-31 martie 2016 este
de 600.000 lei.
Societateaefectueazăinvestiţiiîntr-un echipamenttehnologic: înlunaseptembrie 2014 în
valoare de 50.000 lei, înlunaianuarie 2015 învaloare de 80.000 lei şiînlunafebruarie 2016
învaloare de 90.000 lei. Pentruechipamentultehnologicrespectiv nu sunt puneriînfunc ţiune
parţiale, punereaînfuncţiune a întregiiinvestiţiirealizându-se înlunamartie 2016.
Pentrudeterminareascutirii de impozit pe profit aferentprofituluireinvestit şiaimpozitului
pe profit datoratdupăaplicareafacilităţii, se parcurgurmătoarele etape:
se calculeazăimpozitul pe profit aferenttrimestrului I al anului 2016:
2.000.00 0 x 16% = 320.000 lei;
se determinăvaloareatotalăainvestiţiilorrealizateînechipamentetehnologice:
50.000 + 80.000 + 90.000 = 220.000 lei;
avândînvederefaptulcăprofitulcontabil brut din trimestrulpuneriiînfunc ţiune al
investiţieiacoperăinvestiţiileanualerealizate, impozitul pe profit aferentprofitului
reinvestiteste:
220.00 0 x 16% = 35.200 lei; impozit pe profit scutit = 35.200 lei;
repartizarea la rezerve a sumeiprofituluipentru care s-a beneficiat de scutire de
impozit pe profit, maipuţinparteaaferentărezerveilegale. Presupunem, înacestcaz,
că la sfârşitulanuluisocietatearepartizează 5% din profitulcontabilpentru
constituirearezerveilegale, parteaalocabilăprofituluireinvestitfiind 11.000 lei;
determinareasumeiprofituluiscutit care va fi repartizat la rezerve:
220.00 0 – 11.000 = 209.000 lei.
Valoareafiscalăaactivelor respective se amortizează linear saudegresivpotrivit art. 28 din
Codul fiscal. Pentruaceste active contribuabilul nu poateoptapentruamortizareaaccelerat ă.

Exemplu de calculprivindscăderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor

reprezentândsponsorizarea
Un contribuabilplătitor de impozit pe profit încheie un contract de
sponsorizare conform legiiprivindsponsorizarea, încalitate de sponsor, care are ca obiect
platauneisume de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se încheieîn data de 2 noiembrie
2016, înaceeaşilunăefectuându-se şiplatasumei de 15.000 lei. La calcululprofitului
impozabilpentruanul 2016, contribuabilulprezintăurmătoarele date financiare:
Venituri din vânzareamărfurilor = 1.000.000 lei
Venituri din prestări de servicii = 2.000 lei
_______________
Total cifră de afaceri = 1.002.000 lei
Cheltuieliprivindmărfurile = 750.000 lei
Cheltuieli cu personalul = 20.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare = 90.000 lei din care: 15.000 lei sponsorizare
_____________
Total cheltuieli 860.000 lei
Calcululprofituluiimpozabilpentruanul 2016:
Profitulimpozabil = 1.002.000 – 860.000 + 15.000 = 157.000 lei.
Impozitul pe profit înainte de scădereacheltuielii cu sponsorizarea: 157.000 x 16% = 25.120
lei.
Avându-se învederecondiţiile de deducereprevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal,
prinaplicarealimitelor, valorile sunt:
– 0,5% din cifra de afacerireprezintă 5.010 lei;
– 20% din impozitul pe profit înainte de deducereacheltuielilor de sponsorizarereprezintă
5.024 lei.
Suma de scăzut din impozitul pe profit este 5.010 lei.
Pentruanul 2016 impozitul pe profit datorateste de: 25.120 – 5.010 = 20.110 lei.
Suma care nu s-a scăzut din impozitul pe profit, respectivsuma de 9.990 lei, se reporteaz ăîn
următorii 7 ani consecutivi. Recuperareaacesteisume se vaefectua, înacelea şicondi ţii, la
fiecaretermen de platăaimpozitului pe profit.

Recunoaştereaunorvenituri care influenţeazăbaza de impozitareaimpozitului pe profit

a) Venituri din conectareaclienţilor la utilităţi
Activelor care fac posibilăconectarea la utilităţi a unorclien ţipersoanejuridice se
înregistreazăîncontabilitateafurnizorului/ distribuitorului ca active imobilizateîn
contrapartidă cu un cont de venituriînavans ( 478 „Venituriînavansaferenteactivelor
primiteprin transfer de la clienţi”). Încontabilitateaclientuluibeneficiar al utilităţilor se
înregistrează o imobilizarenecorporală, care reprezint ădreptul de a beneficia de conectarea la
utilităţi, înschimbulsumelorsuportatepentruachitareaactivelor care fac posibil ăconectarea.
Furnizorul – distribuitorînregistreazăamortizareaactivelorcorporaleîncepând cu luna
următoarepuneriilorînfuncţiune, iarclientulînregistreazăamortizareaimobiliz ărilor
necorporale din momentulîn care drepturiledobânditeproducefecte. Amortizareaacestor
imobilizărinecorporale se eşalonează pe perioadapentru care entitatea are dreptul de a utiliza
reţelele respective, dacăaceastăduratăestespecificatăîncontracteleîncheiatesau pe durata
de viaţăainstalaţiilor de utilizare de la locul de consum.

Exemplu:
O entitateeconomicăsuportăcosturi de 320 000 lei pentru a se conecta la utilit ăţi
furnizate de un singurdistribuitor. Acestelucrări de conectare se concretizeaz ăînconstruc ţii
specialeînvaloare de 180 000 lei şiînechipamenteînvaloare de 140 000 lei. Durata de via ţă
a construcţiiloreste 30 ani, iaraechipamenteloreste 20 ani. La beneficiar, amortizarea
imobilizărilornecorporale se face pe o perioad ă de 30 ani.
Contabilitateadistribuitorului de utilităţi:
- înregistrareaactivelor care fac posibilăconectarea la utilit ăţi a clientuluipersoan ă
juridică:
% = 478 320000
212 180000
213 140000
- amortizareaimobilizărilorcorporale:

6811 = % 1083.33
2812 500
2813 583,33
- consemnareavenitului din subvenţiaprimită de la beneficiar, însum ă de 1083,33 lei.
478 = 7584 1083,33

Dacădistribuitorular fi suportat o parte din costulimobiliz ăriloraferenteconect ării la

utilităţi a clientului, atunciar fi înregistrat o amortizaremai mare decâtsumatrecut ă la
venituri din subvenţiipentruinvestiţii.
Contabilitateabeneficiaruluiconectării la utilităţi
- facturaprimită de beneficiarulutilităţilor:
% = 401 380800
205 320000
4426 60800
- amortizareadreptului de a beneficia de acesteutilit ăţipentru prima lun ă:
6811 = 2805 888,88
b) Venituriaferentecosturilorstocurilor de produse
Schimbareaadusă de OMFP 1802/2014 se referă la contabilizareadiferen ţelor de pre ţ
la produse. Nu se mai pun încorelaţieconturile 345 şi 711 pentruconsemnareadiferen ţelor de
preţfavorabileaferenteintrărilorşiieşirilor de produse finite. Se pun încorela ţieconturile
345 si 348, aspect cecreeazăuneledificultăţiconceptuale legate de criteriile de recunoa ştere a
veniturilorşi de prezentareînbilanţ a stocurilor de produse.

Exemplu:
Înlunadecembrie, costul de producţieefectiveste de 60 000 lei, iarsuma de 20 000
lei reprezintăcheltuielineîncorporateîncosturişirămaseînsarcinaperioadei de gestiune.
Pentruproduseleobţinute, costulprestabiliteste 65 000 lei. Celelaltevenituri ale firmei sunt
de 21000 lei. Până la sfârşitullunii, firma nu a vândutproduse finite.
OMFP 1802/2014 OMFP 3055/2009
- obţinereaproduselor
345 = 711 65 000 345 = 711 65 000
- diferenţele de preţfavorabile
345 = 348 5 000 348 = 711 - 5 000 sau
711 = 348 5 000
Sold cont 345 = 70 000 Sold cont 345 = 65 000
Sold cont 348 (creditor) = 5 000 Sold cont 348 (debitor) = - 5 000
Conturi de cheltuieli (rulajdebitorcumulat) = Conturi de cheltuieli (rulajdebitorcumulat) =
80 000 80 000
Cont 711 sold înainte de închidere = 65 000 Cont 711 sold înainte de închidere = 65 000

Celelalteconturi de venituri (rulaj creditor) = Celelalteconturi de venituri (rulaj creditor) =

 21 000 21 000

Rezultat= Venituri – Cheltuieli = ( 65 000 + Rezultat= Venituri – Cheltuieli = (60 000 +

21 000) – 80 000 = 6 000 lei 21 000) – 80 000 = 1 000 lei

- valoarea de bilanţ a stocurilor

70 000 – 5 000 = 65 000 lei (costul 65 000 – 5 000 = 60 000 lei (costulefectiv)
prestabilit)

Aplicareacorespondenţelordintreconturirecomandate de OMFP 1802/2014 conduce

la recunoaştereaunuivenit (prinrulajul creditor al contului 711) care nu corespundedefini ţiei
veniturilor. Diferenţa de preţ de 5 000 lei nu reflectă o îmbog ăţire a firmei şiniciocre ştere de
capitaluriproprii generate de un spor de active.
Totuşi, OMFP 1802/2014 permiteutilizareacontului 348 cu func ţiune de activ,
înregistrânddiferenţelefavorabileaferentestocurilor cu minus îndebitul (intr ările) şiîn
creditul (ieşirile) contului de diferenţe de preţ. Astfel se simplific ăeviden ţele, stabilindregula
după care contul de diferenţe de preţfuncţioneazăasemeneacontului de stoc la care se refer ă.
Se puneîntrebarea: de cevenitulaferentproducţieistocateesteeviden ţiat sub
denumirea de „venituriaferentecosturilorstocurilor de produse”?.Înmomentulînregistr ării
acestuivenit se consemnează de fapttrecereaproduselorcorespunz ătoarecalitativ din sec ţiile
de fabricaţieîndepoziteleunităţii. Înmomentulvânzăriiproduselorvenitulaferentproduc ţiei
stocatescade, loculluifiindpreluat de venitul din vânzare. Astfelsoldulcontului 711
„Venituriaferentecosturilorstocurilor de produse” reprezint ă, de fapt, costulefectiv al
produselor finite vândute.
c) Venituri generate de programele de fidelizare a clienţilor
Programele de fidelizare a clienţilor permit acordarea de punctecadouclien ţilor.
Acestepunctecadou pot fi utilizatepentruaachiziţionabunurisauserviciigratuitesau cu pre ţ
redus. Entitateavacontabilizapunctelecadou ca o component ăidentificabil ă a tranzac ţieiîn
cadrulcăreiaacestea sunt acordate (încontul 472). Suma corespunz ătoarepunctelorcadouva
fi recunoscută la venituricurente, înmomentulîn care entitateaî şiîndepline şteobliga ţia de a
furnizapremiilesau la expirareaperioadeiîncadrulc ăreiaclien ţii pot utilizapunctelecadou.
Condiţiapentruînregistrarea ca venituriînavans a valoriipunctelorcadoueste ca
programul de fidelizaresăpermităcunoaşterea, înorice moment a urm ătoarelorinforma ţii:
valoareapunctelorcadouacordate, termenele la care expir ăvalabilitateaacestora, valoarea
punctelorcadouonorateşivaloareapunctelorcadouexistente, ceurmeaz ă a fi onorateîn
perioadaurmătoare. Dacăentitatea nu dispune de una astfel de sistem de eviden ţă a punctelor
cadou, aceastaînregistreazăvenituricurenteînclasa 7 pentrusumatotal ăşi, concomitent, un
provizionaferentcosturilor estimate a fi suportatepentruonorareaobliga ţiilorasumate.
Exemplu:
Un magazinacordă 1 punctcadoupentruoriceachiziţie de 50 lei. Pentrufiecare 10
puncte, un client poatecumpărabunuriînvaloare de 30 lei (pre ţ de vânzare). Magazinul a
acordatînexerciţiul N 100 de punctepentruvânzări de 10 000 lei. Entitatea a prognozat o
utilizare a punctelorcadouînproporţie de 70%. Înexerci ţiul n sunt utilizate 50 punctecadou.
La sfârşitulexerciţiului N se reestimeazăgradul de utilizare a punctelorcadou la 90%. În
exerciţiul N+1, clienţiiutilizează 35 de puncte.
Valoareajustă a unuipunctcadoudepinde de rata de actualizareaacestora. Valoarea
justăeste: 30 lei / 10 puncte x 100 puncte x 70% = 300 puncte x 70% = 210 lei.
- vânzareabunurilorpentru care se acord ăpunctecadou
5311 = % 10000
 707 9790
472 210
- utilizarea de cătreclienţi a 50 de puncteînexerciţiul N: 50 x 3 = 150
472 = 707 150
- reestimareagradului de utilizare a punctelorcadou la sfâr şitulexerci ţiuluiN(30/10 x
100 x 90%) – 210 = 60
6812 = 1518 60
- utilizarea a 35 de punctecadou de cătreclienţiînexerciţiul N+1:35 x 3 – 5 x 3 = 90
472 = 707 90
- reluarea la veniturilecurente a provizionului ca urmare a realiz ăriirisculuiprevizionat
înanul N
1518 = 7812 15
- reluarea la venituri a provizionuluirămas la expirareaperioadei de utilizare:
1518 = 7812 45
d) Recunoaştereasubvenţiilor la venituri
O subvenţie se recunoaşte la venituri pe măsuraînregistrăriiîncontabilitate a
cheltuielilor pe care acesteatrebuiesă le acopereşiproporţional cu ele. Informa ţiile
referitoare la recunoaştereasubvenţiilor la venituricuprinseîn OMFP 1802/2014 sunt
sistematizateîntabelulurmător:
La recunoaştereainiţială a Tratamentulcontabil
- subvenţiiloraferenteactivelorşi asubvenţiilor sub forma activelornemonetareevaluate la valoarejust ă
445 = 4751
5121 = 445
% = 404
2xx
4426
6811= 280
4751= 7584
- intrărilor de imobilizăricorporaleşinecorporaleprindonaţii
445 = 4753
2xx = 445
6811= 281
4753= 7582
- intrărilor de imobilizăricorporaleşinecorporale de naturaplusurilor de inventar
2xx = 4754
6811 = 281
4754 = 7588
- subvenţiiloraferenteveniturilorpentru carenu s-au recunoscutcheltuielile pe caresubven ţiatrebuies ă
le acopere
445 = 472
5121 = 445
472 = 741
- subvenţiiloraferenteveniturilorpentru caredeja s-au recunoscutcheltuielile pe caresubven ţiatrebuies ă
le acopere
445 = 741
5121 = 4451
OMFP nr. 773/2015 pentruaprobareaSistemului de raportarecontabil ă la 30 iunie
2015 aoperaţiuniloreconomiceşipentrumodificareaunorreglement ăricontabileclarific ă
faptulcăveniturile din subvenţii din exploatare se prezint ă la venituri din exploatare şi nu se
deduc din cheltuieli.

Declarareaşiplataimpozitului pe profit
Declarareaşiplataimpozitului pe profit se efectueazătrimestrial, pân ă la data de 25
inclusiv a primeiluniurmătoareîncheieriitrimestrelor I – III.
Documentulprin care se declarăimpozitul pe profit întimpulanuluieste Declaraţia
privindobligaţiile de plată la bugetul de stat .
Definitivareaşiplataimpozitului pe profit aferentunui an fiscal se efectueaz ăpân ă la
25 martieinclusivaanuluiurmătorceluipentru care se calculeaz ăimpozitul, cu urm ătoarele
excepţii:
până la 25 februarieinclusivaanuluiurmătorpentruorganiza ţiile nonprofit şi
contribuabilii care obţinveniturimajoritar din culturacerealelor şi a plantelortehnice,
pomiculturăşisilvicultură;
până la data depuneriisituaţiilorfinanciare la organul fiscal competent din subordinea
ANAF, pentrupersoanelejuridice care se dizolvă cu lichidareîncursulanului fiscal;
până la închidereaperioadeiimpozabile, pentrupersoanelejuridice care se dizolv ă
fărălichidareîncursulanului fiscal.
Contribuabilii pot optapentrudeclarareaşiplataimpozitului pe profit anual, cu pl ăţi
anticipate efectuatesemestrialpână la data de 25 inclusiv a luniiurm ătoaretrimestruluipentru
care se efectueazăplata.
Plăţile anticipate trimestrialreprezintă o pătrime din impozituldatoratpentruanul
precedent, actualizat cu indicelepreţurilor de consum, estimat cu ocaziaelabor ăriibugetului
iniţial al anuluipentru care se efectueazăacesteplăţi.
Impozitul pe profit pentruanul precedent, pe bazac ăruia se determin ăpl ăţile
anticipate trimestrial, esteimpozitul pe profit datorat conform declara ţieiprivindimpozitul pe
profit, fără a luaîncalculplăţile anticipate efectuateînacel an.
Opţiuneapentrusistemulanual de declarareşiplatăaimpozitului pe profit se
efectuează la începutulanului fiscal pentru care se solicit ă. Op ţiuneaefectuat ăesteobligatorie
pentrucelpuţindoi ani consecutivi.
Impozitulanual se declarăprinDeclaraţiaprivindimpozitul pe profit (formular 101),
care trebuiesă fie depusăpână la data de 25 martieinclusivaanuluiurmătorceluipentru care
se calculeazăimpozitul.

Declararea, reţinereaşiplataimpozitului pe dividende

O persoanăjuridicăromână care plăteştedividendecătre o persoan ăjuridic ăromân ă
are obligaţia să reţină, să declare şisăplăteascăimpozitul pe dividendereţinutc ătrebugetul
de stat.
Pentruveniturile din dividende se datoreazăcontribu ţia la asigur ări de s ăn ătate de,
indiferentdacăasociatulunicobţineşialtevenituripentru care se datoreaz ădejacontribu ţia
la asigurările de sănătate.
Impozitul pe dividende se stabileşteprinaplicareaunei cote de impozit de 5% asupra
dividendului brut plătituneipersoanejuridiceromâne. Impozitul pe dividende se declar ăşi se
plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a luniiurm ătoareceleiîn care se pl ăte şte
dividendul.
Încazulîn care dividendeledistribuite nu au fostpl ătitepân ă la sfâr şitulanuluiîn care
s-au aprobatsituaţiilefinanciareanuale, impozitul pe dividendeaferent se pl ăte şte, dup ăcaz,
până la data de 25 ianuarieaanuluiurmător, respectivpân ă la data de 25 a primeiluni a
anului fiscal modificat, următoranuluiîn care s-au aprobatsitua ţiilefinanciareanuale. Aceste
prevederi nu se aplicăpentrudividendeledistribuite şinepl ătitepân ă la sfâr şitulanuluiîn care
s-au aprobatsituaţiilefinanciareanuale, dacăîn ultima ziaanuluicalendaristicsauîn ultima
ziaanului fiscal modificat, dupăcaz, persoanajuridicăromân ă care prime ştedividendele
deţine, la data plăţiidividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte
persoanejuridice, pe o perioadă de un an împlinitpân ă la data pl ăţiiacestorainclusiv.

Registrul de evidentafiscală
Registrul de evidentafiscalaesteunuldintreregistreleobligatoriipentrusociet ăţile
comerciale. Se întocmeşte de cătrecontribuabilii care sunt înregistra ţi ca pl ătitori de impozit
pe profit. Codul fiscal prevedeobligativitateacontribuabililorpl ătitori de impozit pe profit s ă
evidenţiezeînregistrul de evidenţăfiscalăveniturileimpozabilerealizate din oricesursa, intrun
an fiscal, precum şicheltuielileefectuateînscopulrealizăriiacestora. Cu ajutorulacestui
registru se asigură o transparenţă a concilieriidintrerezultatulcontabil şirezultatul fiscal.
Registrul de evidenta fiscal poate fi ţinut sub forma scris ăsauelectronic ă. Documentul se
păstrează la domiciliul fiscal al contribuabiluluişitrebuieprezentatorganelor de inspec ţie
fiscală de câteoriestenevoie.
Registrul de evidenţăfiscală are ca scopînscriereatuturorinforma ţiilor care au stat la
bazadeterminăriiprofituluiimpozabilşi a calcululuiimpozitului pe profit cuprinsîn
declaraţiaprivindobligaţiile de plată la bugetul general consolidat. Astfel, în acestregistru
trebuieînscrise:
o veniturileimpozabilerealizate de contribuabil din oricesurs ăîntr-un an fiscal;
o cheltuielileefectuateînscopulrealizăriiveniturilorimpozabile;
o oriceinformaţiecuprinsăîndeclaraţiafiscală, obţinutăînurmaunorprelucrări ale
datelorfurnizate de înregistrărilecontabile.
o pierdereafiscală.
Evidenţiereaveniturilorimpozabileşi a cheltuieliloraferente se face înordine
cronologică, printotalizareaacestora pe trimestru şi an fiscal.
Operaţiunileînregistrateînacestregistru sunt la latitudineacontribuabilului, înfunc ţie
de specificulactivităţiişi de necesităţileproprii ale acestuia.
Înregistrările din Registrul de evidenţăfiscală se vor face pentrufiecareperioad ă
pentru care contribuabilul are obligaţia de a declaraimpozitul pe profit.
Registrul de evidenţăfiscalăeste un document cu regim special de tip ărire şi
distribuire.

Impozitul pe venitulmicroîntreprinderilor
O microîntreprindereeste o persoanăjuridicăromân ă care îndepline ştecumulativ
următoarelecondiţii, la data de 31 decembrieaanului fiscal precedent:
a) a realizatvenituri care nu au depăşitechivalentulîn lei a 1 000 000 euro;
b) capitalul social al acesteiaestedeţinut de persoane, alteledecâtstatul şiunit ăţile
administrativ – teritoriale,
c) nu se aflăîndizolvare, urmată de lichidare, înregistrat ăînRegistrulComer ţuluisau la
InstanţeleJudecătoreşti.
Persoanelejuridiceromâneaplicăimpozitul pe venitîncepând cu anul fiscal urm ător
celuiîn care îndeplinesccondiţiile de microîntreprindere. Anul fiscal al unei
microîntreprinderiesteanulcalendaristic. Încazuluneimicroîntreprinderi care se înfiin ţeaz ă
sauîşiînceteazăexistenţa, anul fiscal esteperioada din anulcalendaristicîn care persoana
juridicăaexistat.
Baza de impozitareaimpozitului pe venitulmicroîntreprinderiloresteformat ă din
veniturileobţinute de microîntreprindere din oricesurs ă din care se scad o serie de venituri şi
la care se adunăelementelecevor fi menţionatemaijos.
Veniturile care se scad din baza de impozitare sunt:
veniturileaferentecosturilorstocurilor de produse;
100
veniturileaferentecosturilorserviciilorîn curs de execu ţie;
veniturile din producţia de imobilizăricorporaleşinecorporale;
veniturile din subvenţii;
veniturile din provizioane, ajustăripentrudeprecieresaupentrupierdere de
valoare, care au fostcheltuielinedeductibile la calcululprofituluiimpozabil;
veniturilerealizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare,
pentrupagubeleprodusebunurilor de naturastocurilorsauactivelorcorporale
proprii;
veniturilerezultate din restituireasauanulareaunordobânzişi/saupenalit ăţi de
întârziere, care au fostcheltuielinedeductibile la calcululprofituluiimpozabil;
veniturile din diferenţele de curs valutar;
veniturilefinanciareînregistrate ca urmare a decontăriicrean ţelor şidatoriilorîn
lei înfuncţie de un curs valutardiferit de cel la care au fostînregistrateini ţial;
valoareareducerilorcomercialeacordate ulterior facturării, înregistrateîncontul
709;
veniturileaferentetitlurilor de platăobţinute de persoaneleîndrept ăţite, potrivit
legii, titulariiniţialiaflaţiînevidenţaComisiei Centrale pentruStabilirea
Despăgubirilorsaumoştenitoriilegali ai acestora;
despăgubirileprimiteînbazahotărârilorCurţiiEuropene a DrepturilorOmului;
veniturileobţinutedintr-un stat străin cu care România are încheiat ăconven ţie de
evitare a dubleiimpuneri, dacăacestea au fostimpozitateînstatulstr ăin.
Pentrudeterminareaimpozitului pe veniturilemicroîntreprinderilor, la baza
impozabilă se adaugăurmătoarele:
o valoareareducerilorcomercialeprimite ulterior facturării, înregistrateîncontul 609;
o întrimestrul IV sauînultimultrimestru al perioadeiimpozabile, încazul
contribuabililor care îşiînceteazăexistenţa, diferenţafavorabil ădintreveniturile din
diferenţe de curs valutar / veniturilefinanciareînregistrate ca urmare a decont ării
creanţelorşidatoriilorîn lei înfuncţie de un curs valutardiferit de cel la care au fost
înregistrateiniţialşicheltuielile din diferenţe de curs valutar / cheltuielilefinanciare
aferenteînregistratecumulat de la începutulanului;
o rezervele, cu excepţiacelorreprezentândfacilităţifiscale, redusesauanulate (rezerva
legală, rezerve din reevaluareaactivelor fixe), care au fostdeduse la calcululprofitului
impozabilşi nu au fostimpozitateînperioadaîn care microîntreprinderile au fost
plătitoare de impozit pe profit;
o rezervelereprezentândfacilităţifiscale, constituiteînperioadaîn care
microîntreprinderile au fostplătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizatepentru
majorareacapitalului social, pentrudistribuirecătreparticipan ţi sub oriceform ă, pentru
acoperireapierderilorsaupentruoricare alt motiv. Însitua ţiaîn care rezervelefiscale sunt
menţinutepână la lichidare, acestea nu sunt luateîncalculpentrudeterminareabazei
impozabile ca urmare a lichidării.
Încazulîn care o microîntreprindereachiziţionează case de marcat, valoarea de
achiziţieaacestora se deduce din bazaimpozabilă, înconformitate cu documentuljustificativ,
întrimestrulîn care au fostpuseînfuncţiune.
Cota de impozitarepentruimpozitul pe venitulmicroîntreprinderilor
Cotele de impozitare pe veniturilemicroîntreprinderilor sunt:
a) 1% pentrumicroîntreprinderile care au celpu ţin un salariat;
b) 3% pentrumicroîntreprinderile care nu au salaria ţi.
O microîntreprinderenouînfiinţatăaplică o cotă de 1% pentruprimele 24 de luni de la
înfiinţaredacăîndeplineşteurmătoarelecondiţii:
are celpuţin un salariat angajatîntermen de 60 de zileinclusiv de la data
înregistrăriipersoaneijuridice respective;
esteconstituită pe o perioadămai mare de 48 de luni;
acţionarii/asociaţii nu au deţinuttitluri de participare la altepersoanejuridice.
PotrivitCoduluimuncii, prinsalariat se înţelegepersoanăangajată cu contract
individual de muncă, cu normăîntreagă. Condiţiareferitoare la num ărul de salaria ţieste
îndeplinităşiîncazulîn care microîntreprinderea:
- are persoaneangajate cu contracte de muncă cu timppar ţialdac ăfrac ţiunile de norm ă
prevăzuteînacestea, însumatereprezintăechivalentuluneinormeîntregi,
- are încheiatecontracte de administraresaumandat, potrivitlegii, încazulîn care
remuneraţiaacestoraestecelpuţin la nivelul de bază minim brut pe ţar ăgarantatîn
plată.
Reguli de ieşire din sistemul de impunere pe veniturilemicroîntreprinderilorîncursul
anului fiscal
Dacăîncursulunui an fiscal o microîntreprindererealizeazăveniturimaimari de 1
000 000 euro, aceastadatoreazăimpozit pe profit începând cu trimestrulîn care s-a dep ăşit
limitamenţionată.
Calcululşiplataimpozitului pe profit se efectueazăîncepând cu trimestrulîn care s-a
depăşitoricaredintreacestelimiteluândînconsiderareveniturile şicheltuielilerealizate
începând cu trimestrulrespectivşi se verifică pe bazaveniturilorînregistratecumulat de la
începutulanului fiscal. Cursul de schimbpentrudeterminareaechivalentuluiîn euro estecel
valabil la închidereaexerciţiuluifinanciar precedent.
Plata impozituluişidepunereadeclaraţiilor
Persoanelejuridiceromâneplătitoare de impozit pe profit comunic ăorganelorfiscale
competenteaplicareasistemului de impunere pe veniturilemicroîntreprinderilor, pân ă la data
de 31 martieinclusivaanuluipentru care se plăteşteimpozitul pe veniturile
microîntreprinderilor. Acesttermenestevalabilşipentrucomunicareaie şirii din sistemul de
impunere pe veniturilemicroîntreprinderilor.
Persoanelejuridice care se înfiinţeazăîncursulunui an fiscal trebuies ăcomunice
organului fiscal competent aplicarearegimuluimicroîntreprinderilor, întermen de 30 de zile
de la înfiinţare.
Calcululşiplataimpozitului pe veniturilemicroîntreprinderilor se efectueaz ă
trimestrial, până la data de 25 inclusiv a luniiurmătoaretrimestruluipentru care se calculeaz ă
impozitul. Microîntreprinderile au obligaţia de a depune, pân ă la termenul de plat ă a
impozitului, declaraţia de impozit pe veniturilemicroîntreprinderilor.
Microîntreprinderile care se dizolvă cu lichidare, încursulaceluia şi an în care a
începutlichidarea au obligaţiasădepunădeclaraţia de impozit pe veniturile
microîntreprinderilorşisăplăteascăimpozitulaferentpână la data depuneriisitua ţiilor
financiare la organul fiscal competent.
Microîntreprinderile care, încursulanului fiscal, se dizolv ăf ăr ălichidare au obliga ţia
sădepunădeclaraţia de impozit pe veniturilemicroîntreprinderilorşis ăpl ăteasc ăimpozitul
până la închidereaperioadeiimpozabile.

Exemplu: O microîntreprindere are cincisalariaţi cu contract de munc ă pe perioad ă

nedeterminatăşirealizeazăveniturice nu depăşescechivalentul a 1 000 000 euro.
Microîntreprindereaaachiziţionat o casă de marcatînvaloare de 2 000 lei. Pentruexerci ţiul
financiar N se cunoscurmătoarele date:
- 704 „Venituri din serviciiprestate” 150 000 lei,
- 712 „Venituriaferentecosturilorserviciilorîn curs de execu ţie” 17 000 lei;
- 7812 „Venituri din provizioane” 5 000 lei;
- 766 „Venituri din dobânzi” 1 000 lei;
- 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” 700 lei;
- 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 450 lei;
- 609 „Reducericomercialeprimite” 2 100 lei.
Să se calculezeimpozitul pe veniturilemicroîntreprinderii.
Venitulimpozabil= (Venituri din serviciiprestate + Venituri din dobânzi + Reduceri
comercialeprimite + Diferenţadintrevenituri din diferen ţe de curs valutar şicheltuielile din
diferenţe de curs valutar) – (Venituriaferentecosturilorserviciilorîn curs de execu ţie +
Venituri din diferenţe de curs valutar + Valoareacasei de marcat) = (150 000 + 1 000 + 2 100
+ 250) – (17 000 + 700 + 2000) = 153 350 – 19 700 = 133 650 lei

Impozitul pe veniturilemicroîntreprinderii= 133 650 x 1% =1 336,5 lei

FISCALITATEA IMPOZITULUI PEVENITURILE DE NATURĂ SALARIALĂ

Venitul brut din salariireprezintăsumaveniturilorrealizate de salariat pe fiecare loc
de realizare a venitului. Venitulimpozabil din salarii se determin ăprinsc ăderea din venitul
brut a deducerilorprevăzute de legislaţie (contribu ţiapersonalului la asigur ărilesociale,
cheltuielileprofesionale, deducereapersonală de bazăşideducereasuplimentar ă). Deducerile
enumerate sunt valabilenumaipentrusalariulobţinut la funcţia de baz ă. Cei care pl ătesc
salariilesauveniturileasimilatesalariilor, au sarcina de a calcula şire ţineimpozitul pe
veniturilefiecăreiluni la data când are loc efectuareapl ăţiivenituriloraferente şivirarea
acestuiacătrebugetul de stat până pe data de 25 a luniiurmătoareceleipentru care se pl ătesc
acestevenituri.

Componenteleveniturilorsalariale
Salariulesteelementulesenţial al contractului individual de munc ăîncheiatîntre
angajatorşilucrător. “Contractul individual de muncăestecontractulînbazac ăruia o
persoanăfizică, denumită salariat, se obligăsăprestezemuncăpentru şi sub autoritateaunui
angajator, de regulăpersoanăjuridică, înschimbuluneiremunera ţiidenumite salariu” 50.
Acest contract se încheieînformăscrisă, înlimbaromân ă, înbazaconsim ţământuluip ăr ţilor,
obligaţiaîncheieriicontractului individual de muncărevenindangajatorului.
Contraprestaţiamunciidepuse de un salariat încadruluneiîntreprinderipoart ă
denumirea de salariu. Salariulreprezintăaceasumă de baniacordat ă de c ătreangajator
salariatuluiînbazaunui contract individual de muncăpentrumuncaprestat ăsaucetrebuie
prestatăşipentruserviciileîndeplinitesau care trebuieîndeplinite.
Conform CoduluiMunciisalariulreprezintăcontraprestaţiamunciidepuse de salariat
înbazacontractului individual de muncă.
Sunt considerate venituri din salariitoateveniturileînbanişi/sauînnaturăobţinute
de o persoanăfizicăcedesfăşoară o activitateînbazaunui contract individual de munc ăsau a
unuistatut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se refer ă, de denumirea
veniturilorori de forma sub care ele se acord ă, inclusivindemniza ţiilepentru incapacitate
temporară de muncă.
Înveniturilesalariale se cuprind:
a) Salariul de bază brut de încadrarecare estestabilitprinnegociericolectivesau
individualeîntrepatronatşisalariaţisaureprezentan ţiiacestora.
b) Sporurilereprezintăremuneraţiaaferentămunciiprestateşicondi ţiile de la locul de
muncă. Ele se calculează la salariul de încadrareşi pot luamaimulteforme.
Sporurile se acordăpentru:
condiţiideosebite de munca; (condiţiigrele, periculoase, nocivesaupenibile), de pân ă
la 15% din salariul de bazăcorespunzătortimpuluilucrat la locurile de munc ă
respective;
muncăsuplimentară; sporuripentrutimpullucratsuplimentar, peste program, de 50%
din salariul de bazăpentruprimeledouă ore de dep ăşire a durateinormale a zilei de
lucruşi 100% din salariul de bazăpentruoreleurmătoare: sporuripentrutimpullucrat
înzilelelibereşisărbătorilelegale, de 100% din salariul de baz ăpentrutimpullucrat
înaceastăperioadă;
vechimeînmuncă; de pâna la 25% din salariul de bazăcorespunz ătortimpuluiefectiv
lucratînprogramul normal de lucru;
desfăşurareaactivităţiiînschimbul de noapte, de 25% din salariul de baz ă;
activitateadesfăşuratăîn zone izolatesauundeatragereapersonalului se face cu
greutate de până la 20% din salariul de bază;
activitateadesfăşuratăînimersiune;
pentrufolosireaunei limbi străine, cândacestea nu intrăînobliga ţiilepostului
respective;
exercitareauneifuncţiisuplimentare.
c) Adaosurilela salariul de bază sunt:
adaosul de acord;
premiileacordate din fondul de premiere, calculate într-o propor ţie de minimum 1,5%
din fondul de salariirealizat lunar şicumulat;
alteadaosuri, convenite la nivelulunităţilorşiinstitu ţiilor.
d) Indexărilereprezintăsumerezultate din aplicareaunuianumitprocent la salariul de
bază, ca urmare a creşteriipreţurilor.
e) Indemnizaţiilepentruconcediul de odihnă. Se acordătuturorsalariaţilor cu o durată
minimă de 20 zilelucrătoareproporţional cu activitateaprestat ăîntr-un an calendaristic şi nu
maipuţin de 15 zilelucrătoareneîntrerupt. Compensareaînbaniestepermis ănumai la
încetareacontractului individual de muncă.
Înceeacepriveştevaloareaindemnizaţieiaferentăconcediului de odihn ă, acesta nu
trebuiesă fie maimicădecâtvaloareadrepturilorsalarialepentruperioadarespectiv ă,
angajatorulfiindobligatsă o plăteascăsalariatului cu 5 zileînainte de plecareaînconcediu.
Calcululindemnizaţiei se stabileşteprinînmulţireasalariului minim zilnic cu num ărul
de zile de concediu.
f) Indemnizaţiilepentruconcediile de formareprofesională
Indemnizaţiilepentruconcediile de formareprofesional ă se acord ă la cererea
angajatului cu celpuţin o lunăînainte de efectuareaacesteia, iardurataaferent ăacestora nu
poate fi dedusă din durataconcediului de odihn ăanual, ci dimpotriv ă, esteasimilat ăunei
perioade de muncăefective. Concediilepentruformareaprofesional ă se pot acorda cu plat ă
saufărăplată. Celefărăplată se acordă la iniţiativaangajatului. Încazulsalaria ţilor care nu
au beneficiat de astfel de concedii pe cheltuialaentit ăţii au dreptul la aceasta, pe o durat ă de
până la 10 zilelucrătoaresau 80 de ore. Indemnizaţia de concediu se stabile şte identic cu cea
cuvenităpentruconcediul de odihnă.
g) Indemnizaţiipentru incapacitate temporară de muncăse plătesc din fondul de salarii.
h) Avantajeleînnaturăse acordă de cătreangajator sub forma unorbunurisauservicii.
Acesteavantajeînnatură sunt acordate cu titlugratuitsau cu platapar ţial ăputând fi
reprezentate de: produsealimentare, îmbrăcăminte, lemne de foc, abonamentetelefonice,
abonamente de transport, folosireavehiculului cu scop personal, cadouriacordate cu diverse
ocazii.
i) Alte drepturi de personal – cum ar fi tichetele de masăsau prime reprezentând
participarea la profit atuncicândexistăbazalegalăpentruacordareaacestora.
Pe lângăveniturile din salariiexistășialtetipuri de venituriasuprac ărora se aplica
regulile de impunerepropriișianume:
indemnizaţiile din activităţidesfăşurate ca urmare a uneifuncţii de demnitate
publică, stabilitepotrivitlegii;
indemnizaţii din activităţidesfăşurate ca urmare a uneifuncţiialeseîncadrul
persoanelorjuridicefărăscop patrimonial;
drepturile de soldălunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şialtedrepturi
ale personaluluimilitar, acordatepotrivitlegii;
indemnizaţialunarăbrută, precum şisuma din profitul net, cuvenite
administratorilor la companii/societăţinaţionale, societăţicomerciale la care statulsau o
autoritateaadministraţieipublice locale esteacţionarmajoritar, precum şi la regiile
autonome;
remuneraţiaobţinută de directoriînbazaunui contract de mandat conform
prevederilorlegiisocietăţilorcomerciale;
remuneraţiaprimită de preşedinteleasociaţiei de proprietarisau de altepersoane, în
bazacontractului de mandat, potrivitlegiiprivindînfiin ţarea, organizarea şifunc ţionarea
asociaţiilor de proprietari;
sumeleprimite de membriifondatori ai societăţilorcomercialeconstituiteprin
subscripţiepublică;
sumeleprimite de reprezentanţiiînadunareageneralăaacţionarilor, înconsiliul de
administraţie, membriidirectoratuluişi ai consiliului de supraveghere, precum şiîncomisia
de cenzori;
sumeleprimite de reprezentanţiiînorganisme tripartite, potrivitlegii;
indemnizaţialunarăaasociatuluiunic, la nivelulvaloriiînscriseîndeclara ţia de
asigurărisociale;
indemnizaţiaşioricealtesume de aceeaşinatură, primite de salaria ţi pe perioada
delegăriişidetaşăriiînaltălocalitate, înţarăşiînstrăinătate, îninteresulserviciului, pentru
partea care depăşeştelimita a de 2,5 orinivelul legal stabilitprinhot ărâre a Guvernuluipentru
personalul din instituţiilepublice. Acesteprevederi se aplic ăşiîncazulsalaria ţilor
reprezentanţelor din România ale persoanelorjuridicestr ăine;
indemnizaţiileşioricealtesume de aceeaşinatură, primite de salaria ţii care au
stabiliteraporturi de muncă cu angajatorinereziden ţi, pe perioadadeleg ării şideta şării, în
România, îninteresulserviciului, pentrupartea care dep ăşe ştenivelul legal stabilitprin
hotărâre a Guvernuluipentruţara de rezidenţăaangajatoruluinerezident, de care ar beneficia
personalul din instituţiilepublice din Româniadacă s-ardeplasaîn ţararespectiv ă;
indemnizaţiaadministratorilor, precum şisuma din profitul net cuvenite
administratorilorsocietăţilorcomercialepotrivitactuluiconstitutivsaustabilite de adunarea
generalăaacţionarilor;
sumereprezentândsalarii, diferenţe de salarii, dobânziacordateînleg ătur ă cu
acestea, precum şiactualizarealor cu indicele de infla ţie, stabiliteînbazaunorhot ărâri
judecătoreştirămase definitive şiirevocabile;
indemnizaţiilelunareplătite conform legii de angajatori pe perioada de
neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de munc ă;
oricealtesumesauavantaje de naturăsalarialăoriasimilatesalariilorînvederea
impunerii.”
Existăanumitesume care nu se încadreazăîncategoriaveniturilorsalariale, cum ar fi:
ajutoarele de înmormântare, ajutoarelepentrupierderiproduseîngospod ăriile
proprii ca urmare a calamităţilornaturale, ajutoarelepentrubolile grave şiincurabile,
ajutoarelepentrunaştere, veniturilereprezentândcadouripentrucopiiiminori ai salaria ţilor,
cadourileoferitesalariatelor, contravaloareatransportului la şi de la locul de munc ă al
salariatului, costulprestaţiilorpentrutratamentşiodihn ă, inclusivtransportulpentrusalaria ţii
propriişimembrii de familie ai acestora, acordate de angajatorpentrusalaria ţiipropriisau
altepersoane, astfel cum esteprevăzutîncontractul de munc ă.
cadourileoferite de angajatoriînbeneficiulcopiilorminori ai angaja ţilor, cu ocazia
Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunuluişi a sărbătorilorsimilare ale altorcultereligioase,
precum şicadourileoferiteangajatelor cu ocaziazilei de 8 martie sunt neimpozabile, în
măsuraîn care valoareacadouluioferitfiecăreipersoane, cu oriceocazie din cele de mai sus,
nu depăşeşte 150 lei;
drepturile de hranăacordate de angajatoriangajaţilor, înconformitate cu legisla ţia
învigoare;
contravaloareafolosinţeilocuinţei de serviciusau a locuin ţei din incintaunit ăţii,
potrivitrepartiţiei de serviciu, numirii conform legiisauspecificit ăţiiactivit ăţiiprincadrul
normativ specific domeniului de activitate, compensareachirieipentrupersonalul din sectorul
de apărarenaţională, ordinepublicăşisiguranţănaţională, precum şicompensareadiferen ţei
de chirie, suportată de persoanafizică, conform legilorspeciale;
cazareaşicontravaloareachirieipentrulocuinţelepuse la dispozi ţiaoficialit ăţilor
publice, aangajaţilorconsularişidiplomatici care lucreazăînafara ţării, înconformitate cu
legislaţiaînvigoare;
contravaloareaechipamentelortehnice, aechipamentului individual de protec ţie şi
de lucru, aalimentaţiei de protecţie, a medicamentelorşimaterialelorigienico-sanitare, a altor
drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelorobligatorii şi a drepturilor de
echipament, ce se acordăpotrivitlegislaţieiînvigoare;
contravaloareacheltuielilor de deplasarepentrutransportulîntrelocalitateaîn care
angajaţiiîşi au domiciliulşilocalitateaunde se aflălocul de muncă al acestora, la nivelulunui
abonament lunar, pentrusituaţiileîn care nu se asigurălocuin ţăsau nu se suport ă
contravaloareachiriei, conform legii;
indemnizaţiileşioricealtesume de aceeaşinatură, primite de salaria ţi, pe perioada
delegăriişidetaşăriiînaltălocalitate, înţarăşiînstrăinătate, îninteresulserviciului, înlimita
a de 2,5 orinivelul legal stabilitprinhotărâre a Guvernuluipentrupersonalul din institu ţiile
publice, precum şiceleprimitepentruacoperireacheltuielilor de transport şicazare;
indemnizaţiileşioricealtesume de aceeaşinaturăprimite de persoanelefizice care
desfăşoară o activitateînbazaunuistatut special prev ăzut de lege pe perioadadeplas ării,
respectivdelegăriişidetaşării, înaltălocalitate, înţarăşiînstrăinătate, înlimiteleprev ăzute
de actele normative specialeaplicabileacestora, precum şiceleprimitepentruacoperirea
cheltuielilor de transport şicazare;
indemnizaţiileşioricealtesume de aceeaşinatură, primite de salaria ţii care au
stabiliteraporturi de muncă cu angajatorinereziden ţi, pe perioadadeleg ării şideta şării, în
România, îninteresulserviciului, înlimitanivelului legal stabilitprinhot ărâre a Guvernului
pentruţara de rezidenţăaangajatoruluinerezident, de care ar beneficia personalul din
instituţiilepublice din Româniadacă s-ardeplasaîn ţararespectiv ă, precum şiceleprimite
pentruacoperireacheltuielilor de transport şicazare;
sumeleprimite, potrivitdispoziţiilorlegale, pentruacoperireacheltuielilor de
mutareîninteresulserviciului;
indemnizaţiile de instalarece se acordă o singurădată, la încadrareaîntr-o unitate
situatăîntr-o altălocalitatedecâtcea de domiciliu, înprimul an de activitatedup ăabsolvirea
studiilor, înlimitaunuisalariu de bază la angajare, precum şiindemniza ţiile de instalare şi
mutareacordate, potrivitlegilorspeciale, personalului din institu ţiilepublice şicelor care î şi
stabilescdomiciliulînlocalităţi din zone defavorizate, stabilitepotrivitlegii, în care î şi au
locul de muncă;
veniturile din salariirealizate de cătrepersoanelefizice cu handicap gravsau
accentuat;
veniturile din salarii, ca urmareaactivităţii de creare de programepentru calculator;
încadrareaînactivitatea de creaţie de programepentru calculator se face prinordincomun al
ministruluimuncii, solidarităţiisocialeşifamiliei, al ministruluicomunica ţiilor şitehnologiei
informaţieişi al ministruluifinanţelorpublice;
sumelesauavantajeleprimite de persoanefizice din activit ăţidependente
desfăşurateîntr-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statulrespectiv. Fac excep ţie
veniturilesalarialeplătite de cătresauînnumeleunuiangajator care esterezidentînRomânia
ori are sediul permanent înRomânia, care sunt impozabileînRomânianumaiînsitua ţiaîn
care România are drept de impunere;
cheltuielileefectuate de angajatorpentrupreg ătireaprofesional ăşiperfec ţionarea
angajatuluilegată de activitateadesfăşurată de acestapentruangajator;
costulabonamentelortelefoniceşi al convorbirilortelefonice, inclusivcartelele
telefonice, efectuateînvedereaîndepliniriisarcinilor de serviciu;
diferenţafavorabilădintredobândapreferenţialăstabilităprinnegociere şidobânda
practicată pe piaţă, pentrucredite şi depozite.

Formareasalariului net de platăpoate fi schematizatăastfel:

Salariul brut de bază
(+) sporurişiadaosuri
(+) indemnizaţiile de conducereşialtesporuriacordatepentruconducere
(+) indexările de salariişicompensareacreşterilor de pre ţuri
(+) salariulînnatură
(-) deducerilepersonale
(-) contribuţiapersonalului la asigurărilesociale
(-) contribuţia la fondul de sănătate
(=) salariul brut impozabil
(-) impozitul pe salarii
(-) avansuriacordatepersonalului
(-) reţineri din remuneraţiidatorateterţilor
(-) altereţineridatorateunităţii
(=) salariul net de plată

Impozitulaferentveniturilorsalariale
Pentrucei care beneficiază de acestevenituri din salarii, li se aplic ă o cot ă de
impozitare, care li se reţine la sursă de cătreplătitorii de venituri, dup ă cum urmeaz ă:
1. Se aplicăcota de 10% asuprabazei de calculdeterminat ăca ,,diferen ţăîntrevenitul
net din salariicalculatprindeducerea din venitului brut a contribu ţiilorsocialeobligatorii
aferenteuneiluni, datoratepotrivitlegii, cu respectareaprevederilorUniuniiEuropenesau ale
convenţiilor/acordurilorprivindcoordonareasistemelor de securitatesocial ăîn care România
esteparte, şiurmătoarele: deducereapersonalăacordatăpentrulunarespectiv ă; cotiza ţia
sindicalăplătităînlunarespectivă; contribuţiile la fondurile de pensii facultative, în
conformitate cu legislaţiaînmaterie, la schemele de pensii facultative calificateastfelîn
conformitate cu legislaţiaprivindpensiile facultative de c ătreAutoritatea de Supraveghere
Financiară, efectuatecătreentităţiautorizate, stabiliteîn state membre ale UniuniiEuropene
sauaparţinândSpaţiului Economic European, astfelîncât la nivelulanuluis ă nu se dep ăşeasc ă
echivalentulîn lei a 400 de euro;
2. Pentruveniturileobţinuteîncelelaltecazuri, prinaplicareacotei de 10% asupra
bazei de calcul determinate ca diferenţăîntrevenitul brut şicontribu ţiilesocialeobligatorii
aferenteuneiluni, datoratepotrivitlegii, cu respectareaprevederilorUniuniiEuropenesau ale
convenţiilor/acordurilorprivindcoordonareasistemelor de securitatesocial ăîn care România
esteparte, pe fiecare loc de realizareaacestora.
3. Încazulveniturilor din salariişi/sau al diferen ţelor de venituri din salariistabilite
pentruperioadeanterioare, conform legii, impozitul se calculeaz ăşi se re ţine la data efectu ării
plăţii, înconformitate cu reglementărilelegaleînvigoareprivindveniturilerealizateînafara
funcţiei de bază la data plăţii, şi se vireazăpână la data de 25 a luniiurm ătoareceleiîn care sau
plătit.
4. Încazulveniturilorreprezentândsalarii, diferen ţe de salarii, dobânziacordateîn
legătură cu acestea, precum şiactualizarealor cu indicele de infla ţie, stabiliteînbazaunor
hotărârijudecătoreştirămase definitive şiirevocabile, impozitul se calculeaz ă şi se re ţine la
data efectuăriiplăţii, înconformitate cu reglementărilelegaleînvigoare la data pl ăţiipentru
veniturilerealizateînafarafuncţiei de bază, şi se vireazăpân ă la data de 25 a luniiurm ătoare
celeiîn care au fostplătite.
5. Plătitorulesteobligatsă determine valoareatotalăaimpozituluianual pe veniturile
din salarii, pentrufiecarecontribuabil.
6. Contribuabilii pot dispuneasupradestinaţieiuneisumereprezentândpân ă la 2% din
impozitulstabilitmai sus pentrususţinereaentităţilor nonprofit care se înfiin ţeaz ăşi
funcţioneazăîncondiţiilelegii, unităţilor de cult, precum şipentruacordarea de burse private,
conform legii.
7. Obligaţiacalculării, reţineriişivirăriiacesteisumeprev ăzutemai sus revine
organului fiscal competent.

Determinareaimpozitului pe veniturile de naturăsalarialăşitermenul de plată al

impozitului
Cei care plătescveniturilesalariale au sarcina de a calculaşire ţineimpozitul pe
veniturilefiecăreiluni la data când are loc efectuareapl ăţiivenituriloraferente şivirarea
acestuiacătrebugetul de stat până pe data de 25 a luniiurmătoareceleipentru care se pl ătesc
acestevenituri.
Veniturilerealizate din salarii, pentru care se datoreaz ă un impozit de 10%, sunt
declarateînprezentîndouăformularefiscale – formularul 112, respectiv 205. Vorbim,
aşadar, de o dublăraportareîncazulacestui tip de platăobligatorie.
Niveluldeduceriiestestabilitîn mod degresiv, cu câtvenitul brut lunar din salariieste
mai mare cu atâtcuantumuldeduceriiestemai mic, mergândpân ă la zero pentruveniturile
care depăşesc 3000 lei. Degresivitateadeduceriipersonaleînseamn ăstabilireauneideduceri
diminuateînfuncţie de venitul brut realizat de salariat.
Pentrucopilul minor aflatînîntreţinereapărinţilorsau a tutorelui, deducereapersonal ă
se acordăfiecăruiadintrepărinţi, respectivtutorelui.
Deducereapersonala nu se fracţioneazăînfuncţie de numărul de ore încazul
veniturilorrealizateînbazaunui contract de munca cu timpparţial, la funcţia de baza.
Aspectecontabileprivinddrepturilesalarialeşiimpozitul pe veniturile de
naturasalariilor
Pentruînregistrareaoperaţiiloreconomiceşifinanciareîncontabilitate se utilizeaz ă
documentejustificatetipizate, stabilite de MinisterulFinan ţelor. Principaleledocumente
privindevidenţasalariilor sunt: stat de salarii, foaie de pontaj, declara ţia 112.
Statul de salariireprezintăunuldintrecelemaifolositeformularefinanciar – contabile
pe care trebuiesă le utilizezeinclusivcontribuabilii care desf ăşoar ăactivit ăţiindependente.
Acest document justificativserveşte ca:
document pentrucalcululdrepturilorbăneşticuvenitesalaria ţilor, precum şi al contribu ţiei
privindprotecţiasocialăşi al altordrepturi;
document justificativ de înregistrareîncontabilitate a decont ărilor cu angaja ţii
Statul de salarii se întocmeşteîndouăexemplare, lunar, pe sec ţii, ateliere, servicii etc., de
compartimentul care are aceastăatribuţie, pe bazadocumentelor de eviden ţă a muncii şi a
timpuluiefectivlucrat, pe bazafişelor de eviden ţă a salariului, aeviden ţei şi a documentelor
privindreţinerilelegale, a listelor de avanschenzinal, concediilor de odihn ă, certificatelor
medicale.
Statul de salariicirculă:
la casieriaunităţiipentruefectuareaplăţiisumelorcuvenite;
la compartimentulfinanciar-contabil, ca anex ă la exemplarul 2 al registrului de cas ă,
pentruînregistrareaîncontabilitate;
la compartimentul care a întocmitstatele de salarii.
Statul de salarii se arhivează:
încadrulcompartimentuluifinanciarcontabil, separat de celelalteactejustificative de
plăţi;
la compartimentul care a întocmitstatele de salarii.
Fiecareangajatortrebuiesăţină un dosar cu statele de plată din fiecarelun ă, care
cuprindeînacestaşiFoaia de pontajaferentăfiecăreiluni. Înacest document se consemneaz ă
evidenţasalariaţilorprivindnumărul de ore lucrate.
Realizareadecontărilor cu personalulîncadrulcontabilităţiisintetice, are loc prin
intermediulgrupei de conturi ,,42 – Personal şiconturiasimilate”. Încadrulacesteigrupe se
cuprindurmătoarelecategorii de conturi:
421 „Personal – salariidatorate”;
423 „Personal – ajutoarematerialedatorate”;
424 „Prime reprezentândparticipareapersonalului la profit”;
425 „Avansuriacordatepersonalului”;
426 „Drepturi de personal neridicate”;
427 „Reţineri din salariidatorateterţilor”;
428 „Alte datoriişicreanţeînlegătură cu personalul”.
Contul421 „Personal – salariidatorate”
Acestcontţineevidenţadecontărilor cu personalulpentrudrepturilesalarialecuvenite
acestuia sub formăbăneascăsauînnatură, inclusivaadaosurilor şipremiilorachitate din
fondul de salariipentrumuncaprestată de salariat.
Dupăconţinutul economic este un cont de relaţii cu terţiiexprimânddatorii, iardup ă
funcţiasacontabilă, acestaeste un cont de pasiv.
Contul421 „Personal – salariidatorate” se creditează cu salariileăialtedrepturi
cuvenitepersonaluluidatorate de întreprindere (641) şi se debiteaz ă cu re ţinerile din salarii
reprezentândavansuri, contribuţiapersonalului la asigurărilesociale, contribu ţiapentru
fondul de şomaj, contribuţia la asigurărilesociale de s ăn ătate, impozitul pe salarii, precum şi
altereţineridatorateterţilor, sumelereprezentânddrepturi de personal neridicate, valoarea
produseloracordatesalariaţilor ca platăînnaturășisalariineteachitatepersonalului.
Soldul final creditor al acestuiconteviden țiazădrepturilesalarialedatorate
personalului.
Contul 423 „Personal – ajutoarematerialedatorate”
Cu ajutorulacestuicont se ţineevidenţaajutoarelor de boal ă, pentru incapacitate
temporară de muncă, pentruajutoarele de decesșiaaltorajutoareacordatesalaria ţilor. După
funcţiacontabilăacestcontesteunul de pasiv.
Contul 423 „Personal – ajutoarematerialedatorate” se creditează cu ajutoarele
materialesuportate din contribuţiaunităţiipentruasigurărilesociale, precum șialteajutoare
117
acordatesuportate de entitate (431, 645) și se debiteaz ă cu re ţinerile din ajutoarelemateriale
reprezentândavansuri (512, 531), contribu ţiapersonalului la asigur ărilesociale, impozitul pe
salarii, precum șialtereţineridatorateterţilor, valoareaajutoarelormaterialeneridicate la
termen, valoareaajutoarelormaterialeachitatepersonalului.
Soldul final al acestuicontesteunul creditor şireflect ăajutoarelematerialedatorate
salariaţilor.
Contul424 „Prime reprezentândparticipareapersonalului la profit”
Acestcontevidenţiazăstimulenteleacordatepersonalului din profitulrealizat de
întreprindere. Dupăfuncţiasacontabilăeste un cont de pasiv.
Încreditulacestuicont se înregistreazăsumelerepartizatepersonalului din profitul
entităţii (643), iarîndebitulacestuicont se înregistreaz ăsumeleachitatepersonalului ca
stimulente din profitulrealizat (512, 531), sumelecuvenite din profit, darneridicate de
personal (426) șiimpozitulaferentsumelorrepartizate din profitulre ţinut de unitatea
economică (427, 428, 444). Soldul final creditor al acestuicontreflect ăstimulentele din profit
datorateangajaţilor.
Contul425 „Avansuriacordatepersonalului”
Încadrulacestuicont se ţineevidenţaavansuriloracordatesalaria ţilorîncursullunii
curente. Dupăconţinutul economic este un cont de crean ţefaţă de personal, iardup ăfunc ţia
contabilă, acestaeste un cont de activ.
Acestcont se debitează cu avansurineridicateşiavansuriacordatepersonalului (512,
531) şi se creditează cu sumelereţinute pe statele de salariisau din ajutoaremateriale
reprezentândavansuriacordate (421, 423). Soldul final al acestuicontestedebitor şi
reprezintăavansurileacordatepersonaluluişineridicate.
Contul426 „Drepturi de personal neridicate”
Acestcontţineevidenţadrepturile de personal neridicateîntermenul legal. După
funcţiasacontabilăeste un cont de pasiv.
Contul426 „Drepturi de personal neridicate” se creditează cu sumeledatorate
personalului, cu titlu de salarii, sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de boal ășialtedrepturi
neridicateîntermen (421, 423, 424) și se debitează cu drepturile de personal neridicate și
prescrise (758) șisumeleachitatepersonalului din celeneridicate anterior (512, 531). Soldul
final al acestuicontevidențiazădrepturile de personal neridicate.
Contul427 „Reţineri din salariidatorateterţilor”
Încadrulacestuicont se evidenţiazăsumelereţinute din salariilepersonalului ca fiind
datorateterţilor. Dupăfuncţiacontabilăacestaeste un cont de pasiv.
Încreditulacestuicont se înregistreazăsumelereţinutepersonalului, datorateter ţilor,
cu titlul de chirii, cumpărări cu plataîn rate sialteobliga ţiifa ţă de ter ţi (421,423, 424), iarîn
debitulacestuicont se înregistreazăsumeleachitateterţilor, reprezentândre ţineri (512, 531).
Soldul final al acestuicontesteunul creditor şireflect ăsumelere ţinutepersonalului
reprezentânddatoriifaţă de terţi.
Contul428 „Alte datoriişicreanţeînlegătură cu personalul”
Cu ajutorulacestuicont se ţineevidenţaaltordatoriişicrean ţeînleg ătur ă cu
personalul.
Contul 428 "Alte datoriişicreanţeînlegătură cu personalul" este un contbifunc ţional.
Încreditulcontului 428 "Alte datoriişicreanţeînleg ătură cu personalul" se
înregistrează:
- sumelereţinutepersonaluluireprezentândgaran ţii (421);
- sumeledatoratepersonalului, pentru care nu s-au întocmit state de plat ă, determinate
de activitateaexerciţiului care urmeazăsă se închidă, inclusivindemniza ţiilepentru
concediile de odihnăneefectuatepână la închidereaexerciţiuluifinanciar (641);
- sumeledatoratepersonalului sub formă de ajutoare (438);
- sumeleîncasatesaureţinutepersonaluluipentrusumeledatorate de acesta (531,
512,421, 423, 424).
Îndebitulcontului 428 "Alte datoriişicreanţeînlegătură cu personalul" se
înregistrează:
- sumeleachitatepersonalului, evidenţiate anterior ca datoriefa ţă de acesta (531);
- sumeledatorate de personal, reprezentândchirii, avansurinejustificate, salarii,
ajutoare de boală, sporurișiadaosurinecuvenite, imputa ţii şialtedebite, precum şisumele
achitate de unitateacestuia (706, 708, 758, 4427, 438, 512, 531);
- sumelerestituitegestionarilorreprezentândgaran ţiileşidobândaaferent ă (531);
- cota-parte din valoareaechipamentului de lucrusuportat ă de personal (758, 4427);
- valoareabiletelor de tratamentşiodihnă, a tichetelorşibiletelor de c ăl ătorie şi a
altorvaloriacordatepersonalului (532);
- sumereprezentândavansurinejustificatesaunedecontatepân ă la data bilan ţului
(542).
Soldul creditor al contuluireprezintăsumelecuvenitepersonalului, iarsolduldebitor,
sumeledatorate de personal.
Evidenţaimpozitului pe veniturile de naturasalariilor se ţine cu ajutorulcontului 444
„Impozitul pe venituri de naturasalariilor”.
Contul 444 "Impozitul pe venituri de naturasalariilor" este un cont de pasiv. În
creditulcontului 444 "Impozitul pe venituri de naturasalariilor" se înregistreaz ă:
- sumelereprezentândimpozitul pe venituri de naturasalariilor, re ţinut din drepturile
băneşticuvenitepersonalului, potrivitlegii (421, 423, 424);
- sumelereprezentândimpozituldatorat de cătrecolaboratoriiunit ăţiipentrupl ăţile
efectuatecătreaceştia (401).
Îndebitulcontului 444 "Impozitul pe venituri de naturasalariilor" se înregistreaz ă:
- sumelevirate la bugetulstatuluireprezentândimpozitul pe veniturile de natura
salariilorşiaaltordrepturisimilare (512);
- sumelereprezentândimpozitul pe venituri de naturasalariilor, anulatepotrivitlegii
(758).
Soldulcontuluireprezintăsumeledatoratebugetuluistatului.

Deci:
Venitul din salariiimpozabil se calculeazăastfel:

VENITUL NET = VENITUL BRUT – contribuţiilepersonalului la asigurărilesociale, la

fondul de şomajşi la asigurărilesociale de sănătate
VENITUL IMPOZABIL = VENITUL NET – deducereapersonală

Din venitul net, au drept de deducerepersonalăcei care suport ăimpozitul pe salarii,

care se calculeazăînfuncţie de numărul de persoaneaflateînîntre ţinereaangajatului şi de
valoareasalariului.
Salariaţii, încalitatealor de contribuabili, au dreptul la deducere din venitul net lunar
din salarii a uneisume sub formă de deducerepersonal ă, care se acord ăpentrufiecarelun ă a
perioadeiimpozabilenumaipentruveniturile din salarii la locul de munc ăunde se afl ăfunc ţia
de bază.
Evidenţaimpozitului pe veniturile de naturasalariilor se ţine cu ajutorulcontului 444
„Impozitul pe venituri de naturasalariilor”.

CONTRIBUŢII SOCIALE AFERENTEVENITURILOR SALARIALE

Persoanelefiziceşijuridice care au calitatea de angajator au obliga ţia de a calcula, de
a reţineşi de a vira lunar contribuţiile de asigurărisocialeşiprotec ţiesocial ă.
Înafaraimpozitului pe salarii, entităţileeconomicemai au şiobliga ţiacalculului şi
virăriiobligaţiilor de naturăsocială destinate constituiriifondurilor din care se acoper ăalte
cheltuielipublice. O parte din acesteobligaţii sunt însarcinaangajatorului şi se vorreg ăsi
distinct pe cheltuieli, iar o parte sunt reţinute din veniturile care revinangaja ţilor.

Contribuţiilesociale ale angajatorului

PotrivitCodului fiscal, contribuabiliisistemelor de asigur ărisociale sunt:
persoanelefizicerezidenteşinerezidente, care realizeazăvenituri din salarii
sauasimilatesalariilor, precum şioricealtevenituri din desf ăşurareaunei
activităţidependente, cu respectareaprevederilorinstrumentelorjuridice
internaţionale la care Româniaesteparte;
persoanelefiziceşijuridice care au calitatea de angajatori, precum şientit ăţile
asimilateangajatorului care au calitatea de plătitori de venituri din activit ăţi
dependente, atât pe perioadaîn care angajaţiidesfăşoarăactivitate, cât şi pe
perioadaîn care aceştiabeneficiază de concediişiindemnizaţii de asigur ări
sociale de sănătate.

Contribuţiileangajatoruluisuportate din fondul de salarii sunt:

a. Contribuţiaasiguratoriepentrumuncă (CAM) încotă de 2,25%. Această
contribuţie are termene de declarareşiplată 25 a luniiurmătoareceleiîn care s-au ob ţinut
veniturilesau 25 a luniiurmătoaretrimestruluiîn care s-au ob ţinutveniturile. Baniistrân și din
contribuțiaasiguratoriepentrumuncă sunt împărțițiastfel:
- 15% pentrualimentareaFondului de garantarepentruplatacrean ţelorsalariale;
- 20% pentrubugetul de șomaj;
- 5% pentruSistemul de asigurarepentruaccidente de munc ășiboliprofesionale;
- 40% pentruFondulnaționalunic de asigurărisociale de s ăn ătatepentruplataconcediilor
medicale;
-20% într-un cont distinct, la bugetulstatului.
Fondul de garantareasigurăplatacreanţelorsalarialecerezult ă din contractele
individuale de muncăşi din contractelecolective de munc ăîncheiate de salaria ţi cu angajatorii
împotrivacărora au fostpronunţatehotărârijudecătoreşti definitive de deschidere a procedurii
insolenţeişifaţă de care a fostdispusămăsuraridicăriitotalesauparţiale a dreptului de
administrare.
Din resurseleFondului de garantarepentruplatacrean ţelorsalariale se suport ă
următoarelecategorii de creanţesalariale:
o salariile restante, pentru o perioadă de treilunicalendaristice;
o plăţilecompensatorii restante, încuantumulstabilitîncontractulcolectiv de
muncăsauîncontractul individual de muncă, încazulîncet ăriiraporturilor de
muncă, pentru o perioadă de treilunicalendaristice;
o compensaţiilebăneşti restante datorate de angajatoripentruconcediul de
odihnăneefectuat de salariaţi, darnumaipentru maximum un an de munc ă;
o compensaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le pl ăti, potrivit
contractuluicolectiv de muncăsaucontractului individual de munc ă, încazul
accidentelor de muncăsau al bolilorprofesionale, pentru o perioad ă de treiluni
consecutive;
o indemnizaţiile restante pe care angajatorii au obligaţia de a le pl ăti pe durata
întreruperiitemporareaactivităţii, pentru o perioad ă de treilunicalendaristice.
Suma totală a creanţelorsalarialesuportate din Fondul de garantarepentruplata
creanţelorsalariale nu poatedepăşicuantumul a treisalariimedii brute pe economiepentru
fiecare salariat.
Asigurareapentruaccidente de muncăşiboliprofesionale, face parte din sistemul de
asigurărisociale de stat şicuprinderaporturispecificeprinintermediulc ărora se asigur ă
protecţiasocială a salariaţilorîmpotrivadiminuăriisaupierderiiincapacit ăţi de munc ăşi
decesul ca urmareaaccidentelor de muncăşi a bolilorprofesionale.
b. Pentrucondiţiideosebiteşispeciale de muncă, angajatorulmai are însarcinasa
următoarele cote suplimentare:
- 4% datoratăîncondiţiiledeosebite de muncă;
- 8% datoratăîncazulcondiţiilorspeciale de muncă.

Reţineri din salariisuportate de cătreangajaţi

Reţinerile din salariisuportate de cătreangajaţi sunt:
a. Contribuţiapersonalului la asigurărilesocialese determinăprinaplicareaunei cote de
25% din salariul brut realizat conform timpului de munc ăefectivlucrat.
Contribuţiapersonaluluipentruasigurărilesociale se datoreaz ăşipentruperioadeleîn
care angajatul se află: în incapacitate temporară de munc ă; înconcediu de maternitate; în
concediu de creştereacopiluluiînvârstă de până la un an; înconcediupentrucre şterea şi
îngrijireacopiluluibolnav. Încazulpersoanelor care cumuleaz ămaimultefunc ţii, contribu ţia se
calculeazăşi se reţine la fiecarefuncţieînparte.
Pentruperioadelenelucrate, contribuţiapersonalului la asigur ărilesociale nu se re ţine de
la salariaţi, prinurmare, nu constituievechimeînmuncăutil ă la pensie.
b. Contribuţiapersonaluluipentruasigurărilesociale de sănătatese calculeazăîncotă
de 10% asupravenitului brut lunar realizat.
Creanţele de asigurărisociale de sănătate sunt reprezentateprinindemniza ţiile şi
concediile de care beneficiazăangajaţiiuneientităţi conform reglement ărilorlegalesau a unor
prevedericontractuale.

ALTE IMPOZITE ŞI TAXE: ACCIZELEŞI TAXELE LOCALE

Accizaeste o taxă de consuminstituităşiperceputăînunele state cu titlu de impozit

indirect asupraanumitorproduse precum: mărfuri de lux, tutun, b ăuturialcoolice, produse
petroliere etc. Accizele au regimjuridicdiferit, distingândîntreaccizele la ţigarete şiaccizele
armonizate. Accizelearmonizate, datoratepentrualcool, tutunprelucrat şiproduseenergetice
(inclusivelectricitate) sunt reglementateprinDirectivaConsiliului 2008/118/CE privind
regimul general al produselorsupuseaccizelor. Directiva 2008/118/CE reglementează
structuraimpozitului, grupul de produse, exonerările, nivelul minimal al accizelorpentru
fiecare stat membru, producerea, stocareaşicirculaţiaacestorproduse.
Principaleletaxe locale sunt: impozitul pe clădirişi taxa pe cl ădiri, impozitul pe teren
şi taxa pe teren, impozitul pe mijloacele de transport, taxa pentrueliberareacertificatelor,
avizelorşiautorizaţiilor, taxa pentrufolosireamijloacelor de reclam ăşipublicitate şi
impozitul pe spectacole. Conform reglementărilorfiscale, oricepersoan ă care are în
proprietate o clădiresau un autovehiculsituatînRomâniadatoreaz ăanualimpozitpentruacea
clădire / autovehicul.

Aspectefiscaleprivindaccizelearmonizateşinearmonizate
Accizelearmonizatesunt taxespecialepercepute direct sau indirect asupraconsumului
următoarelorproduse:
a) alcoolşibăuturialcoolice;
b) tutunprelucrat;
c) produseenergeticeşielectricitate.
Accizelenearmonizatesunt taxespecialeperceputeasupraurmătoarelorproduse:
produse din tutun, care prinîncălzire, emit un aerosol cepoate fi inhalat, f ăr ă a
avea loc combustia;
lichidele cu conţinut de nicotină destinate inhalăriifărăaavea loc combustia
amestecului.
Produseleaccizabile sunt supuseaccizelor la momentul:
a) produceriiacestora, inclusiv, acoloundeestecazul, la momentulextrac ţieiacestora,
pe teritoriulUniuniiEuropene;
b) importuluiacestora pe teritoriulUniuniiEuropene.
Accizeledevinexigibileînmomentuleliberăriipentruconsumşiînstatulmembruîn
care se face eliberareapentruconsum.
Condiţiile de exigibilitateşinivelulaccizelor care urmeazăs ă fie aplicate sunt celeîn
vigoare la data la care accizeledevinexigibileînstatulmembruîn care are loc eliberarea
pentruconsum.
Eliberareapentruconsumreprezintă:
a) ieşireaproduseloraccizabile, inclusivneregulamentară, dintr-un regimsuspensiv de
accize;
b) deţinerea de produseaccizabileînafaraunuiregimsuspensiv de accizepentru care
accizele nu au fostperceputeînconformitate cu dispozi ţiileprezentului capitol;
c) producerea de produseaccizabile, inclusivneregulamentar ă, înafaraunuiregim
suspensiv de accize;
d) importul de produseaccizabile, chiarşineregulamentar, cu excep ţiacazuluiîn care
produseleaccizabile sunt plasate, imediatdupă import, înregimsuspensiv de accize;
e) utilizarea de produseaccizabileîninteriorulantrepozitului fiscal altfeldecât ca
materieprimă.
Eliberarepentruconsum se considerăşideţinereaînscopuricomerciale de c ătre un
comerciant de produseaccizabile, care au fosteliberateînconsumîn alt stat membrusau au
fostimportateîn alt stat membruşipentru care accizele nu au fostperceputeînRomânia.
Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plat ăaaccizelorestepân ă la
data de 25 inclusiv a luniiurmătoareceleiîn care accizeledevinexigibile, cu excep ţia
cazurilorpentru care codul fiscal prevedeîn mod expres alt termen de plat ă.
Oriceplătitor de accize are obligaţia de a depune lunar la autoritateacompetent ă o
declaraţie de accize, indiferentdacă se datoreazăsau nu plataaccizeipentrulunarespectiv ă.
Destinatarulînregistrat care primeştedoarocazionalproduseaccizabile are obliga ţia de a
depunedeclaraţia de accizepentrufiecareoperaţiuneînparte. Declara ţiile de accize se depun
la autoritateacompetentă, de cătreplătitorii de accize, pân ă la data de 25 inclusiv a lunii
următoarecelei la care se referădeclaraţia.
Începând cu data de 1 ianuarie 2016, cursul de schimbvalutar lei/euro nu mai are nicio
relevanţăîndeterminareaaccizelordatoratebugetului de stat, nivelurile de accizefiind
stabiliteîn lei pe unitate de măsură.
Înrelaţiile cu parteneri din state membre, produseleaccizabileachizi ţionate de c ătre o
firmă din România sunt considerate a fi eliberateînconsumînstatulmembruîn care au fost
produse. Pentruastfel de produseeliberateînconsumîntr-un stat membru, darutilizateîn
scopuricomercialeînRomânia, acciza se datoreazăînRomânia de c ătrecomerciantul din
România care le recepţionează.
Întrefurnizorul din statulmembruşicumpărătorul din România, astfel de produse
circula pe bazadocumentului de însoţiresimplificatîntocmit de c ătrefurnizorîntrei
exemplare:
- primul exemplar rămâne la expeditor;
- exemplarele 2 si 3 însoţescproduseleaccizabile pe timpultransportuluipân ă la primitor.

Taxele locale
Impoziteleşitaxele locale sunt după cum urmează:
- impozitul pe clădirişi taxa pe clădiri;
- impozitul pe terenşi taxa pe teren;
- impozitul pe mijloacele de transport;
- taxa pentrueliberareacertificatelor, avizelorşiautorizaţiilor;
- taxa pentrufolosireamijloacelor de reclamăşipublicitate;
- impozitul pe spectacole;
- taxelespeciale;
- altetaxe locale.
Oricepersoană care are înproprietate o clădiresituatăînRomâniadatoreazăanual
impozitpentruaceaclădire, exceptândcazurilemenţionate de Codul fiscal la art. 456.
Codul fiscal stabileşte care sunt clădirilepentru care nu se datoreaz ăimpozit. Dintre
acesteamenţionăm:
1. clădirileproprietate a statului, a unităţiloradministrativ-teritorialesauaoric ăror
instituţiipublice, cu excepţiaîncăperilor care sunt folositepentruactivit ăţieconomice, altele
decâtceledesfăşurateînrelaţie cu persoanejuridice de drept public;
2. clădirile care, potrivitlegii, sunt clasate ca monumenteistorice, de arhitectur ăsau
arheologice, muzeeori case memoriale, indiferent de titularuldreptului de proprietatesau de
administrare, cu excepţiaîncăperilor care sunt folositepentruactivit ăţieconomice;
3. clădirile care, prindestinaţie, constituielăcaşuri de cult, apar ţinândcultelor
religioaserecunoscuteoficialînRomâniaşicomponentelor locale ale acestora, cu excep ţia
încăperilor care sunt folositepentruactivităţieconomice;
4. clădirile care constituiepatrimoniulunităţilorşiinstitu ţiilor de înv ăţământ de stat,
confesionalsau particular, autorizatesăfuncţionezeprovizoriuoriacreditate, cu excep ţia
încăperilor care sunt folositepentruactivităţieconomice;
5. clădirileunităţilorsanitarepublice, cu excepţiaîncăperilor care sunt folositepentru
activităţieconomice;
6. clădirile care sunt afectatecentralelorhidroelectrice, termoelectrice şinuclearoelectrice,
staţiilorşiposturilor de transformare, precum şistaţiilor de conexiuni;
7. clădirileaflateîndomeniul public al statuluişiînadministrareaRegieiAutonome
"AdministraţiaPatrimoniuluiProtocolului de Stat", cu excep ţiaînc ăperilor care sunt folosite
pentruactivităţieconomice;
8. clădirileaflateîndomeniulprivat al statuluiconcesionate, închiriate, date în
administrareoriînfolosinţă, dupăcaz, instituţiilorpublice cu finan ţare de la bugetul de stat,
utilizatepentruactivitateaproprieaacestora;
9. clădirilefunerare din cimitireşicrematorii;
10. clădirile din parcurileindustriale, ştiinţificeşitehnologice, potrivitlegii;
11. clădirile care constituiepatrimoniulAcademieiRomâne, cu excep ţiaînc ăperilor
care sunt folositepentruactivităţieconomice;
12. clădirileretrocedatepotrivit art. 1 alin. (6) din Ordonan ţa de urgen ţă a Guvernului
nr. 94/2000 privindretrocedareaunorbunuriimobile care au apar ţinutcultelorreligioase din
România, republicată, cu modificărileşicompletărileulterioare;
13. clădirile care sunt afectateactivităţilorhidrotehnice, hidrometrice,
hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătăţirifunciareşi de interven ţii la ap ărarea
împotrivainundaţiilor, precum şiclădirile din porturişiceleafectatecanalelornavigabile şi
staţiilor de pompareaferentecanalelor, cu excep ţiaîncăperilor care sunt folositepentru
activităţieconomice;
14. clădirile care, prinnaturalor, fac corpcomun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri,
barajeşitunelurişi care sunt utilizatepentruexploatareaacestorconstruc ţii, cu excep ţia
încăperilor care sunt folositepentrualteactivităţieconomice;
15. construcţiilespeciale situate însubteran, indiferent de folosin ţaacestora şi
turnurile de extracţie;
16. clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, r ăsadni ţe, ciuperc ării, silozuripentru
furaje, silozurişi/saupătulepentrudepozitareaşiconservareacerealelor, cu excep ţia
încăperilor care sunt folositepentrualteactivităţieconomice;
17. clădiriletrecuteînproprietateastatuluisau a unit ăţiloradministrativ-teritorialeîn
lipsă de moştenitorilegalisautestamentari;
18. clădirileutilizatepentruactivităţi social-umanitare de c ătreasocia ţii, funda ţii şi
culte, potrivithotărâriiconsiliului local.
De la 1 ianuarie 2016, impozitareaclădirilor se face înfunc ţie de scopulutiliz ării
clădirii. Până la data menţionatăimpozitarea se determinaînfunc ţie de statutulproprietarului
(persoanăfizicăsaupersoanăjuridică).
Pentruclădirilerezidenţialeşiclădirile-anexă, aflateînproprietateapersoanelor
fizice, impozitul pe clădiri se calculeazăprinaplicareaunei cote cuprinseîntre 0,08% -
0,2%, asupravaloriiimpozabile a clădirii. Cota impozitului pe cl ădiri se stabile şteprin
hotărâre a consiliului local. La nivelulmunicipiuluiBucure şti, aceast ăatribu ţierevine
Consiliului General al MunicipiuluiBucureşti.
Pentruproprietăţilenerezidenţiale, adicăcelefolositeînactivităţieconomice, cota
de impozitareestecuprinsăîntre 0,2% şi 1,3% şi se aplicăasupravaloriiimpozabile a cl ădirii,
dacăacesteclădiri sunt reevaluate, construitesauachizi ţionateînultimii 3 ani. Încazulîn care
clădirea nu a fostreevaluatăînultimiitrei ani sau a fostdobândit ă anterior uneiperioade de
trei ani, cota de impozitareeste de 5% din valoareastatistic ă a construc ţiei.
Valoareaimpozabilă a clădirii, exprimatăîn lei, se determin ăprinînmul ţireasuprafe ţei
construitedesfăşurateaacesteia, exprimatăînmetripătraţi, cu valoareaimpozabil ă
corespunzătoare, exprimatăîn lei/m2 ,stabilităînCodul fiscal. Valoareaimpozabilă se va
ajustaînfuncţie de rangullocalităţiişi zona în care esteamplasat ăcl ădirea, prinînmul ţirea cu
un coeficient de corecţie. La valoareaimpozabilă se acord ă o reducereînfunc ţie de anul
terminăriiconstrucţiei. Încazulclădirilor la care au fostexecutatelucr ări de reconstruire,
consolidare, modernizare, modificaresauextindere, din punct de vedere fiscal, anultermin ării
se actualizează, astfelcăacesta se consideră ca fiindcelîn care au fost terminate acesteultime
lucrări. Anulterminării se actualizeazăîncondiţiileîn care, la terminarealucr ărilor de
renovaremajoră, valoareaclădiriicreşte cu celpuţin 50% faţă de valoareaacesteia la data
începeriilucrărilor de renovare.
Înanul 2016, valoareametruluipătrat de construcţieeste de 1 000 lei / m 2, pentru o
clădiredotată cu instalaţii de apă, canalizare, instalaţiielectriceşiînc ălzire, cu pere ţi din cadre
de betonsau cu pereţi din cărămidăarsă. Pentruaceeaşisuprafaţă, înanul 2015, valoarea era
de 935 lei / m2. Observăm o creştere cu 6,95 % a valoriiimpozabile a clădirilor.
Suprafaţaconstruitădesfăşurată a uneiclădiri se determin ăprinînsumareasuprafe ţelor
secţiunilortuturornivelurilorclădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilorsau ale celor situate la
subsol, exceptândsuprafeţelepodurilor care nu sunt utilizate ca locuin ţăşisuprafe ţelesc ărilor
şitraseelorneacoperite. Dacădimensiunileexterioare ale uneicl ădiri nu pot fi efectiv
măsurate pe conturul exterior, atuncisuprafaţaconstruit ădesf ăşurat ă a cl ădirii se determin ă
prinînmulţireasuprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare care este de 1,4 de la
1 ianuarie 2016.
Indicele de majorare a valoriiconstrucţieipentrumăsurarea la exterior este 1,4 care
corespundeunuiprocent de 40%. Acestindicevalabilînanul 2016 estemai mare decâtcel de
1,2 aplicabilîn 2015, cândprocentul era de 20%.

Exemplude calcul al impozitului pe clădiridatorat de persoanelefizice:

O persoanăfizicădeţine un apartament cu suprafaţautilă de 80 mp, situat la etajul 2 al
unei bloc cu 5 etajeşi 18 apartamente, construitîn 1975. Cl ădireaeste cu pere ţi din beton
armat, are toateinstalaţiile (apă, canalizare, energieelectric ăşitermic ă) şiestesituat ăîn zona
A auneilocalităţi de rang 0.
Impozitul pe clădiri (Ic): Ic = 0,1 x (Vi – Vi x Ran)
Valoareaimpozabilă a clădirii (Vi): Vi = (Scd x vi) x (R – rd)
Scd = suprafaţaconstruitădesfăşurată, exprimatăînmp. Aceasta se determin ăprin
înmulţireasuprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,40.
Scd = 80 mp x 1,40 = 112 mp
vi = valoareaimpozabilăcorespunzătoareclădirilor cu pere ţi de betonarmat şi
instalaţii
vi = 1 000 lei / mp, conform Codului fiscal, art. 457 (2)
R = coeficientul de corecţieînfuncţie de rangullocalit ăţii şi zona undeesteamplasat ă
131
clădirea, prevăzut la art. 457 (6) din codul fiscal
R = 2,60 (pentru zona A din localitate de rang 0
rd = reducerea de 0,10 aplicatăcoeficientului de corec ţie (R), încazulunuiapartament
situatîntr-un bloc cu maimult de 3 nivelurişi 8 apartamente, conform art. 457 (7) din Codul
fiscal
Ran = reducereaaplicată la valoareaimpozabilă a clădirii, înfunc ţie de anultermin ării
acesteia, cu 10%, pentruclădirea care are o vechimecuprins ăîntre 30 de ani şi 50 de ani
inclusiv, la data de 1 ianuarieaanului fiscal de referin ţă, conform art. 457 (8) din Codul
fiscal.
Vi = (Scd x vi) x (R – rd)=(112 mp x 1000 lei /mp) x (2,60 -0,10)=112 000 x 2,50 = 280 lei
Ic= 0,1 x (Vi – Vi x Ran) = 0,1 x ( 280 lei – 280 lei x 0.10) = 0,1 x 252 = 25,2 lei.
Impozitulşi taxa pe terense stabileşteanual, însumăfixă pe metrupătrat de teren, în
mod diferenţiat, înintravilanullocalităţilor, pe ranguri de localit ăţi şi zone, iarînextravilanul
localităţilor, pe ranguri de localităţişicategorii de folosin ţă a terenurilor pe zone. Impozitul
estedatorat de contribuabilii care deţinterenuriînmunicipii, oraşe şicomune.
Încadrareaterenurilor pe zone şicategorii de folosin ţă, înintravilan şiextravilan, se
face de cătreConsiliile locale înfuncţie de:
- poziţiaterenurilorfaţă de centrullocalităţii,
- reţeleleedilitare;
- alteelementespecificefiecăreiunităţiadministrativ-teritoriale.
Pentruterenuriledobânditeîncursulanului, impozitul pe teren se datoreaz ă de la data
de întâi a luniiurmătoareceleiîn care acestea au fostdobândite, propor ţional cu perioada
rămasăpână la sfârşitulanului fiscal.
Însituaţiaîn care încursulanului se modificărangullocalit ăţii, impozitul pe teren se
modificăcorespunzătornoiiîncadrări, începând cu data de 1 ianuarieaanuluiurm ătorceluiîn
care aintervenitmodificarea.
Pentruterenurileproprietatepublicăşiprivată a statuluisau a unit ăţiloradministrativteritoriale,
aflateînadministrareasauînfolosinţaregiilorautonome, a societ ăţilorcomerciale
şiaaltorpersoanejuridice, utilizateînaltescopuridecâtpentruagricultur ăşisilvicultur ă,
acesteadatorează taxa pe teren, care se stabileşteînacelea şicondi ţii ca şiimpozitul pe teren.
Excepţie fac terenurileocupate de drumurişicăiferatepentru care contribuabiliidatoreaz ă o
taxă pe teren care se stabileşteanual, în lei/km. Unităţile de transport feroviar sunt scutite de
taxă pe teren.
Impozitul/taxa pe teren se plăteşteanual, îndouă rate egale, pân ă la datele de 31
martieşi 30 septembrieinclusiv.
Pentruplata cu anticipaţieaimpozitului pe teren, datoratpentruîntregul an de c ătre
contribuabili, până la data de 31 martieinclusiv, aanuluirespectiv, se acord ă o bonifica ţie de
până la 10%, stabilităprinhotărâre a consiliului local. La nivelulmunicipiuluiBucure şti,
aceastăatribuţierevineConsiliului General al MunicipiuluiBucure şti.

Taxa asupramijloacelor de transport estedatorată de contribuabilii care deţin

mijloace de transport cu tracţiunemecanicăşiînregistrateînRomânia. Aceast ătax ă se
calculeazăînfuncţie de capacitateacilindrică a mijloacelor de transport.
Taxa asupramijloacelor de transport nu se aplicăpentru:
a) autoturismele, motocicletele cu ataşşimototriciclurile care apar ţinpersoanelor cu
handicap locomotor şi care sunt adaptatehandicapuluiacestora;
b) navelefluviale de pasageri, bărcileşiluntrelefolositepentrutransportulpersoanelor
fizice cu domiciliulîn Delta Dunării, Insula Mare a Brăileişi Insula Balta Ialomi ţei;
c) mijloacele de transport ale instituţiilorpublice;
d) mijloacele de transport ale persoanelorjuridice, care sunt utilizatepentruservicii de
transport public de pasageriînregim urban sau suburban, inclusivtransportul de pasageriîn
afarauneilocalităţi, dacătariful de transport estestabilitîncondi ţii de transport public;
e) vehiculeleistorice definite conform prevederilorlegaleînvigoare.
Taxa asupramijloacelor de transport se datoreazăîncepând cu data de întâi a luniiîn
care au fostdobândite, iarîncazulînstrăinăriimijloacelor de transport taxa nu se mai
calculeazăîncepând cu data de întâi a luniiîn care s-a produsînstr ăinarea.
Impozitul pe mijlocul de transport se plăteşteanual, îndou ă rate egale, pân ă la datele
de 31 martieşi 30 septembrieinclusiv.
Pentruplata cu anticipaţieaimpozitului pe mijlocul de transport, datoratpentru
întregul an de cătrecontribuabili, până la data de 31 martieaanuluirespectivinclusiv, se
acordă o bonificaţie de până la 10% inclusiv, stabilităprinhot ărâre a consiliului local. La
nivelulmunicipiuluiBucureşti, aceastăatribuţierevineConsiliului General al Municipiului
Bucureşti.

Taxa pentrueliberareacertificatelor de urbanism, autorizaţiilor de construcţiişi

altoravizeasemănătoareestediferenţiatăînfuncţie de valoareaconstrucţieisauainstalaţiei,
de suprafaţaterenurilorocupateşi se plătescînainte de eliberareacertificatelor, avizelor şi
autorizaţiilor. Dovadaplăţiitaxei se păstrează la structuraspecializat ăaautorit ăţii
administraţieipublice locale care aeliberatdocumentulrespectiv.
Taxa pentrueliberareacertificatului de urbanism, înmediul urban, esteegal ă cu suma
stabilită de consiliul local, Consiliul General al MunicipiuluiBucure ştisauconsiliuljude ţean,
dupăcaz, înlimiteleprevăzute de Codul fiscal.
Taxa pentrueliberareaautorizaţiei de forajesauexcav ărinecesar ăstudiilor
geotehnice, ridicărilortopografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze şi
petrol, precum şialtorexploatări se stabileşte de consiliul local şiesteîntre 0 şi 7 lei inclusiv
pentrufiecaremp de suprafaţăocupată de construcţie.
Taxa pentrueliberareaautorizaţiei de construirepentruchio şcuri, tonete, cabine, spa ţii
de expunere, situate pe căileşiînspaţiilepublice, precum şipentruamplasareacorpurilor şi a
panourilor de afişaj, a firmelorşireclamelor se stabile şte de consiliullocal .
Taxa pentrueliberareaautorizaţiei de desfiinţare, total ăsaupar ţial ă, a uneiconstruc ţii
esteegală cu 0,1% din valoareaimpozabilă a construc ţiei, stabilit ăpentrudeterminarea
impozitului pe clădiri. Încazuldesfiinţăriiparţiale a uneiconstruc ţii, taxa pentrueliberarea
autorizaţiei se modificăastfelîncâtsăreflecteporţiunea din construc ţie care urmeaz ă a fi
demolată.
Taxa pentrueliberareacertificatului de nomenclaturăstradal ăşiadres ă se stabile şte de
consiliul local şiesteîntre 0 şi 8 lei inclusiv.
Taxa pentrueliberareacertificatelor de urbanism, autoriza ţiilor de construc ţii şialtor
avizeasemănătoare sunt supuseurmătoarelor reguli:
a) taxa datorată se stabileşte pe bazavaloriilucrărilor de construc ţiedeclarate de persoana
care solicităavizulşi se plăteşteînainte de emitereaavizului;
b) întermen de 15 zile de la data finalizăriilucrărilor de construc ţie, dar nu maitârziu de 15
zile de la data la care expirăautorizaţiarespectiv ă, persoana care aob ţinutautoriza ţiatrebuie
sădepună o declaraţieprivindvaloarealucrărilor de construc ţie la compartimentul de
specialitate al autorităţiiadministraţieipublice locale;
c) pânăîncea de-a 15-a ziinclusiv, de la data la care se depunesitua ţiafinal ăprivindvaloarea
lucrărilor de construcţii, compartimentul de specialitate al autorit ăţiiadministra ţieipublice
locale areobligaţia de a stabili taxa datorată pe bazavaloriireale a lucr ărilor de construc ţie;
d) pânăîncea de-a 15-a ziinclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al
autorităţiiadministraţieipublice locale aemisvaloareastabilit ăpentrutax ă, trebuiepl ătit ă
oricesumăsuplimentarădatorată de cătrepersoana care a primitautoriza ţiasauoricesum ă
care trebuierambursată de autoritateaadministraţieipublice locale.
Taxa pentrueliberareauneiautorizaţiipentrudesfăşurareauneiactivit ăţieconomice
estestabilită de cătreconsiliul local: înmediul rural, între 0 şi 13 lei inclusiv; înmediul urban,
între 0 şi 69 lei inclusiv.
Taxa pentrueliberareacertificatelor, avizelorşiautorizaţiilor nu se datoreaz ăpentru:
a) certificat de urbanism sauautorizaţie de construirepentrul ăca ş de cult sau
construcţieanexă;
b) certificat de urbanism sauautorizaţie de construirepentrudezvoltarea,
modernizareasaureabilitareainfrastructurilor din transporturi care apar ţindomeniului public
al statului;
c) certificat de urbanism sauautorizaţie de construire, pentrulucr ările de interes public
judeţeansau local;
d) certificat de urbanism sauautorizaţie de construire, dac ăbeneficiarulconstruc ţiei
este o instituţiepublică;
e) autorizaţie de construirepentruautostrăzileşicăileferateatribuiteprin
concesionare, conform legii.

Taxa pentrufolosireamijloacelor de reclamăşipublicitateestedatorată de

contribuabilii care beneficiază de serviciul de reclamăşipublicitate şi care sunt obliga ţis ă
încheiecontracteînacestsens.
Oricepersoană care utilizează un panou, afişajsau o structur ă de afi şajpentrureclam ă
şipublicitatedatoreazăplatataxeianualecătrebugetul local al comunei, al ora şuluisau al
municipiului, dupăcaz, înrazacăreia/căruiaesteamplasatpanoul, afi şajulsaustructura de
afişajrespectivă. La nivelulmunicipiuluiBucureşti, aceastătax ărevinebugetului local al
sectoruluiînrazacăruiaesteamplasatpanoul, afişajulsaustructura de afi şajrespectiv ă.
Valoareataxeipentruafişajînscop de reclamăşipublicitate se calculeaz ăanual, prin
înmulţireanumărului de metripătraţisau a fracţiunii de metrup ătrat a suprafe ţeiafi şajului
pentrureclamăsaupublicitate cu sumastabilită de consiliul local.
Taxa pentruserviciile de reclamăşipublicitateşi taxa pentruafi şajînscop de reclam ă
şipublicitate nu se aplicăinstituţiilorpublice, cu excep ţiacazurilorcândacestea fac reclam ă
unoractivităţieconomice.

Impozitul pe spectacoleestedatorat de contribuabilii care organizeazămanifest ări

artistice, competiţii sportive, activităţiartisticeşi distractive. Acestimpozit nu estedatorat de
instituţiilepublice. Nu se datoreazăimpozit pe spectacoleorganizateînscopuriumanitare.
Pentrumanifestărileartisticeşicompetiţiile sportive impozitul pe spectacole se
stabileşteasupraîncasărilor din vânzareaabonamentelorşi a biletelor de intrare, prinaplicarea
cotelorprevăzuteînCodul fiscal.
Pentruactivităţileartisticeşi distractive de videotecăşidiscotec ăimpozitul pe
spectacole se stabileşteînfuncţie de suprafaţaincinteiîn care se desf ăşoar ăspectacolul, pe zi
de funcţionareîncazulvideotecilor.
Biletele de intrare la manifestărileartisticeşi sportive trebuieînregistrate la
compartimentele de specialitate ale autorităţiloradministra ţiei locale în a c ărorraz ăteritorial ă
îşi au sediulcontribuabilii. Tarifele se afişează la casele de vânzare a biletelor şi la locul de
desfăşurare a spectacolelor.
Plătitorii de impozit pe spectacole au obligaţiasădepun ă o declara ţiesau un decont de
impunere care săconţinăsuprafaţaincintei, precum şizileleîn care se desf ăşoar ăspectacolul,
până la data de 15 inclusiv a luniiurmătoareceleiîn care se realizeaz ăvenitul.
Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar până la data de 15 inclusivaluniiurm ătoare
celeiîn care se realizeazăvenitul la bugetul local al unit ăţiiadministrativ-teritorialeîn a c ărei
rază se desfăşoarăspectacolul.

Taxa hotelierăse datorează de cătrepersoanelefiziceşi se determină pe bazacotei

stabilită, aplicată la tarifele de cazarepracticate de unit ăţilehoteliere. Taxa hotelier ă se
încasează de cătrepersoanelejuridiceprinintermediulcărora se realizeaz ăcazarea, odat ă cu
luareaînevidenţă a persoanelorcazateşi se varsă la bugetul local înprimele 10 zile ale
fiecăreilunipentrulunaprecedentă.
Taxa hotelieră nu se aplicăpentru:
a) persoanelefiziceînvârstă de până la 18 ani inclusiv;
b) persoanelefizice cu handicap gravsauaccentuatoripersoaneleinvalide de gradul I
sau II;
c) pensionariisaustudenţii;
d) persoanelefiziceaflate pe duratasatisfaceriistagiuluimilitar;
e) veteranii de război;
f) văduvele de războisauvăduveleveteranilor de război care nu s-au rec ăs ătorit;

Alte taxe locale

Înexercitareacontribuţiilorce le revinînadministrareadomeniului public şiprivat,
Consiliile locale saujudeţene, pot instituitaxezilnice:
- utilizareatemporară a locurilorpublice;
- vizitareamuzeelor, caselormemoriale, monumenteloristorice, de arhitectur ăşi
arheologie;
- deţinereaînproprietatesauînfolosinţă de utilaje destinate săfunc ţionezeînscopul
obţinerii de venit.
Mecanismul fiscal - ansamblul de metodeşitehnici de impunereprivindveniturile
fiscale ale statului precum şiinstrumenteleimpunerii
Aparatul fiscal decurge din însăşilegile care reglementeazăimpoziteleşitaxele. Statul
îndeplineştesarcinilefiscaleprininstituţiileautorităţiipublice (Parlament şiGuvern)
Subiectulimpozituluipoate fi o persoanăfizicăsaujuridicăobligatăprinlegesă
suporteplataunuiimpozitsau a uneitaxe. Înreglement ărilefiscalesubiectulimpozabil se
mainumeşteşicontribuabil;
Obiectulimpuneriiestestructurafiscalăcestă la bazaaşezăriiimpozituluisautaxei,
respectivvenitul, profitul, preţulsautariful. De exemplu, la impoziteleindirectemateria
supusăimpuneriipoate fi: produsul care face obiectulvânz ării, serviciulprestat, bunul
importat, produsele de tutunîncazulaccizelor;
Sursaimpuneriiarată din ceanume se plăteşteimpozitul. Încazulimpozitului pe
avereacesta se plăteşte din venitul de pe urmaaverii respective. Înschimb la impozitul pe
venit, obiectulimpunerii coincide întoatecazurile cu sursa.
Baza de calcul, de regulă, coincide cu obiectulimpozitului, darexist ăşiexcep ţii: de
exemplu, la impozitul pe clădiriobiectul de calculîlreprezint ăcl ădirea, iarbaza de calculeste
reprezentată de valoareasautaxele de succesiune.
Plătitorul de impozitestepersoanaobligatăsăefectuezecalcululşiplataobligaţieifaţă
de buget. De regulă, plătitorulestesubiectulimpozabil. Exist ătotu şi şiexcep ţiiîn care
plătitorul nu esteşisubiect al impozitului. De exemplu, la impozitul pe salariisubiectuleste
salariatul, iarplătitoresteunitatea la care realizeazăsalariul.
Cota de impunerese exprimăprintr-o sumăfixăsau un procent care se aplic ăasupra
bazeiimpozabileşi cu ajutorulcăreia se determin ăimpozituldatorat.
Impoziteleşitaxelereprezintăveniturilebugetului de stat care provin de la persoane
juridiceşifizice.
Impozitulderivă din latinescul “impozitum” şieste un transfer de valoareobligatoriu
către stat, fără o destinaţieclară, cu titludefinitiv, datorat de c ătrepersoanelefizicesau
juridice conform dispoziţiilorlegale, prindeţinereaaverilorsauînsu şireaveniturilorsau a
cheltuielilorefectuate.
Taxa provineetimologic din latinescul “taxis” şieste un transfer de valoareobligatoriu
cătrebugetulstatului, cu destinaţiespecialăşititludefinitiv, datorat de c ătrepersoanelefizice
saujuridice, conform dispoziţiilorlegaleînloculunuiserviciu public institu ţional.
Exigibilitateataxeireprezintă data la care autoritateafiscalădevineîndrept ăţit ă, în
bazalegii, săsoliciteplata de cătrepersoanele obligate la platataxei.