,, Principiul explicației ”

În pedagogie este bine cunoscută metoda explicației. Ea este folosită în scopuri strict
didactice, de transmitere a unor noi cunoștințe și mult mai puțin când vorbim despre
crearea unei atmosfere pozitive în clasă și despre ai motiva pe elevi să facă un anumit
lucru. Profesorul folosește de multe ori un limbaj directiv: ,,Faceți așa!“, ,,Rezolvă
exercițiul 9!”, etc.
Cercetările în domeniu arată că folosirea explicației ar fi utilă în acest caz. Ea ar crește
procentajul elevilor care ar urma indicația și s-ar implica profund în sarcina propusă de
cadrul didactic.
Explicația unui lucru îl face mai ușor de acceptat, ne induce sentimentul de siguranță și
de control al situației. ( gândiți-vă doar la cazul în cazul în care un medic vă explică o
operație pe care urmează să o faceți cu amănunte și răbdător la întrebările dumneavoastră,
spre deosebire de cazul în care nu știți nimic despre intervenția chirurgicală pe care
urmează să o suportați).
Ellen Langer a efectuat un experiment suprinzător prin care a demonstrat că doar ideea de
explicație este suficientă pentru a provoca acceptarea din partea celuilalt. În studiul
respectiv, un cercetor se apropia de o persoană aflată la rând la copiator și i se adresa
rugător:
,, Nu vă supărați, am cinci pagini de fotocopiat. Pot să intru în fața dumneavoastră?”. Se
știe că o cerere directă are o forță de convingere impresionantă, asa încât nu ne mirăm că
60% dintre cei intervievați au fost de acord. Credeți că un astfel de procent putea fi
crescut printr-o altă strategie? Ei, bine, folosirea explicației ( mai bine zis, a cuvântului ,,
deoarece”) a ridicat acest procent la 94%, formularea fiind de tipul: ,, Vă rog, aș putea să
folosesc copiatorul înaintea dumneavoastră, deoarece mă grăbesc foarte tare?”. Dar asta
nu a fost tot. Cercetoarea a dovedit că simpla idee de explicație ( și nu explicația catare)
inducea acceptarea persoanelor supuse experimentului. Următoarae formulare introducea
ideea ( prin cuvântul ,, deoarece” ) dar nu oferea nici o justificare logică / lipsa elementul
de conținut). Astfel, un cercetător se apropia de coada formată la copiator și ruga pe
cineva din rând: ,, Vă rog pot să folosesc copiatorul înaintea dumneavoastră, doarece am
de făcut câteva copii?”. Dacă studiați formularea mesajului, explicația era absurdă:
evident că persoana dorea să utilizeze copiatorul pentru a face copii, ce altceva putea face
cu el? Totuși, simpla inducere a ideii de explicație ( prin cuvântul ,,deoarece”) a făcut ca
93% dintre persoanele incluse în experiment să fie de acord cu cererea formulată. În
realitate, putem vorbi despre aproape același procent? Deci indiferent dacă explicația
avea conținut coerent ( ,, sunt foarte grăbit”) sau absurd ( ,, să fac copii”), ea a funcționat
la fel de puternic.
Cum putem înțelege acest lucru prin perspectiva didactică? Cadrul didactic dorește ca
elevii să urmeze indicațiile și prescripțiile sale. Pentru a crește succesul acestora, el
trebuie să-și argumenteze de fiecare dată comanda: ,, Vei face zece exerciții deoarece
numai așa poți înțelege capacitatea de a rezolva rapid, etc.
Evident că vom încerca să avem explicații valide, coerente. Însă nu trebuie să uităm
concluzia experimentului de mai sus: chiar și explicațiile absurde sunt mai puternice
convingătoare decât lipsa explicației.
 Folosiți principiul explicației și legea cuvântului ,,deoarece” atunci când vreți să
fiți sigur că elevii vor urma indicațiile dumneavoastră!